Nu există documente scrise care să ateste denumirea localităţilor componente sau când acestea s-au format, cert este însă

faptul că localitatea resedinţă de comună - Păstrăveni - îşi are originile în perioada medievală, dovadă fiind existenţa locaşului de cult – biserica creştinortodoxă. Satul Rădeni este străbătut de pârâul cu acelaşi nume – Rădeanca, de aici provenind şi denumirea lui, pe valea căruia în vechime erau păşuni, unde un cioban – Radu – îşi avea aici turmele sale de oi, iar cea a satului Lunca Moldovei provenind de la faptul că este aşezat pe malul drept al rîului Moldova, denumire dată după colectivizarea agriculturii, vechiul nume fiind Buzaţi, probabil de la numele unei familii ce îşi avea aici proprietatea. Nu dispunem de documente epigrafice despre primele începuturi ale vieţii pe aceste meleaguri, atât în ceea ce priveşte localitatea de reşedinţă cît şi celelalte sate componente. Ca vîrstă, cele mai vechi aşezări sînt localităţile Păstrăveni şi Rădeni, satele Spieşti şi Lunca Moldovei au apărut după reforma agrară din timpul lui Alexandru Ioan-Cuza. De aceea admitem unele explicaţii potrivit cărora, numele comunei – Păstrăveni - ar proveni de la nişte ciuperci comestibile numite păstrăvei, ce creşteau în pădurile care odinioară acopereau întrega localitate, păduri astăzi defrişate în întregime. Numele “Păstrăveni” se crede că vine şi de la o crescătorie de păstrăvi pe care a încercat să o facă proprietarii moşiei Catargiu, acest fapt putând explica şi porecla ce o purta mai tîrziu unul din proprietarii din familia Sturza, anume Gr. Sturza Păstrăvanul. De la vechii proprietari, primii locuitori au avut de suferit; astfel, cam la 1,5 km de sat, spre sud, se afla pe Capul Dealului un sat răzăşesc, împreună cu bisericuţa lui, sat ce a fost ars în timpul domniei lui Mihai Sturza din porunca acelui Gr. Sturza, proprietarul moşiei, pentru că ţăranii au refuzat să vândă pe nimic pământurile lor răzăşeşti. Unuia din locuitori, cu numele Ivan, i s-a luat cu hapca întreg pămîntul aflat în şesul din confluenţa între Topoliţa şi Moldova, numit azi Şesul lui Ivan. Un nepot de-al acestui Ivan mai trăia în anul 1931-1932 şi ştia unde se află mormântul bunicului său deposedat de pământ de acel boier Grigore Sturza.

Zona a fost locuită din cele mai vechi timpuri, dovadă fiind uneltele neolitice ce s-au descoperit, întâmplător, în apropierea satului Rădeni şi care astăzi se păstrează în incinta şcolii din sat, cioburi de tip cucutenian, ce dovedesc o activitate economică şi socială veche. O alta dovadă ce dovedeşte vechimea acestor meleaguri ar fi tezaurul tracic de aur în greutate de 980 grame, compus din patru vase frumos lucrate, şi păstrate într-o stare relativ bună, descoperite întâmplător în anul 1970 de către un localnic şi păstrat un timp la şcoala din Rădeni, fiind preluat apoi de către Muzeul de Istorie din Piatra Neamţ. Aşezările din comună s-au dezvoltat pe terasele apelor curgătoare Moldova, Topoliţa şi Rădeanca, pe moşia fostului boier Sergiu Candianu care, la rândul său o cumpărase de la Banca Iaşilor unde era proprietar Grigore Sturza, dupa moartea sa fiind cedată Casei Şcoalelor ce exista pe atunci în localitate. În 1822 moşia Păstrăveni a fost împărţită locuitorilor comunei ca urmare a reformei agrare din anul 1821, în proprietatea Casei Şcoalelor rămânând 117 ha teren arabil şi 700 ha de pădure. În componenţa comunei până în anul 1927 a fost şi satul Davideni, ambele făcând parte din judeţul Baia. Satul Lunca Moldovei a fost în componenţa comunei Timişeşti pînă în anul 1950 cînd a fost redat localităţii Păstrăveni , satul Davideni fiind cedat ulterior comunei Țibucani. Este amplasat în faţa Primăriei din localitate. A fost construit în anul 1912 din iniţiativa şi cu contribuţia materială a unui comitet format din următoarele persoane: maior Estatiade, primar Gv. Simionescu, preot Atanasiu, notar Gh. Simionescu, perceptor Grigore Orga şi învăţător V. Oscianu, oameni cu mare suflet şi respect faţă de fiii satului rămasi pe câmpul de luptă pentru independenţa patriei.

Monumentul dedicat eroilor locali

Din punct de vedere arhitectural se înscrie în categoria obeliscurilor, cu o înfaţişare frumoasă, înalt de peste 2,5 m. Este o lucrare plastică realizată în stil tradiţional, autorul ei fiind Jan Trifan. Pe un postament de plan pătrat de piatră şi cu un soclu dreptunghiular, se înalță o coloană trapezoidală, având în vârf o mică bază prismatică, pe care este așezat un vultur cu aripile larg desfăcute pentru zbor. Pe fațada memorialului, într-un chenar pe soclu, sunt înscripții dedicative şi numele eroilor. Înscripțiile dedicative sunt următoarele: ”EROILOR DIN COMUNA PASTRAVENI”, ”IN MEMORIA SI

AMINTIREA VITEAZULUI BUTAN GHEORGHE”. Cruce memorială dedicată eroilor locali

Este dispusă în curtea bisericii cu hramul ”Sfânta Cruce” din localitatea Păstrăveni. A fost construită în anul 1923 din inițiativa cetățenească și cu contribuția și osteneala camarazilor Rusanu Mihai, Cuperta Gavrilă și invalizilor de război din localitate. Însemnul memorial are o înfațișare simplă, fiind realizat din piatră fansonată. Pe un postament de plan pătrat, surmontat de un soclu de formă dreptunghiulară, pe care se inalță sfănta cruce, cu vărful și brațele ascuțite. Memorialul are o înălțime de 2 m. Pe soclu sunt săpate înscripții dedicative și numele eroilor. Înscripția dedicativă este următoarea:”VESNICA LOR POMENIRE”. În anul 1946 s-a construit o cruce memorială identică cu cea construită în anul 1923, în memoria eroilor rămași pe câmpul de onoare în 1941-1945.

Cruce monumentală dedicată eroilor din primul și al Doilea Război Mondial

Este dispusă în cimitirul bisericii ”Sfântul Sergiu” din satul Rădeni. A fost construita în anul 1977, din inițiativa preotului paroh Nicolae Baniu și Jenița Ciocoiu, cu contribuția enoriașilor și a familiilor care și-au pierdut fiii și soții în cele două războaie mondiale 1916-1918 și 1941-1945. Pe soclul masiv din piatră în formă romboidală se înalță memorialul având în partea superioară un postament cu mai multe trepte pe care străjuiește sfânta cruce cu vârful și brațele drepte. În mijlocul memorialului, în partea de sus, troneaza chipul lui Isus Hristos răstignit, încadrat de personaje biblice ale creștinismului. Pe fațadă sunt următoarele dedicații; ”GLORIE EROILOR 1916-1918”, ”SLAVA EROILOR PATRIEI 1941-1945”.În fața memorialului se găsește o masă din beton, numită de localnici ”masă altar a eroilor” și două sfeșnice pentru lumânări și flori.

Cruce

memorială

dedicată

eroilor

locali

Este așezată în curtea bisericii din satul Lunca Moldovei.a fost ridicată în anul 2001, de familiile eroilor Alexandru Mogoș și Alexandru Iordache, în memoria eroilor rămași pe câmpul de luptă pentru apărarea independenței și a integrității naționale. Este un însemn memorial tradițional, ca foarte

multe altele dedicate unor eroi individuali. Este construită din beton, placată cu marură albă și are o înalțime de peste 1,5 m. Pe un postament din beton de formă dreptunghiulară, surmontat de un soclu de format pătrat, se înalță o cruce modelată din marmură. Pe fațada soclului se află înscrisă următoarea inscripție: ”RECUNOSTINTĂ EROILOR CAZUȚI IN AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL 1944”. Pe fațada însemnului memorial sunt fixate două medalioane cu chipul celor doi eroi. La baza monumentului se află un lampadar în care localnicii și bunii creștini aprind lumânări în amintirea și slava eroilor. Însemnul memorial este înconjurat de un gărduț din fier forjat. În biserică se află un pomelnic cu eroii din satul Lunca Moldovei.
Pe monumentul eroilor din centrul comunei Păstrăveni, amplasat în faţa Primăriei comunei Păstrăveni nu sunt înscrisi eroi, dar sunt înscrişi pe troiţe la bisericile din satele componente comunei şi anume:

Păstraveni

Chelaru L., Pascal Th.,Chelaru Gh., Gavril C. (sergent), Miholca D., Anton Ghe., Podariu Gh. (caporal), Iacob I.,Pascal V.,Tibucanu Ion (caporal), Ianculescu C., Teiu Ghe., Anton C-tin., Perta D., Iacob C-tin., Pascal Vasile, Mariut Petru, Iacob Dumitru, Luca Neculai, Istratuca, Movila Dumitru, Sofrone G., Hamas Pavel, Popa Ctin., Gherasim G., Abiculesei, Hogas Vasile, Paduraru V., Ianculescu, Atanasiu Mihai, Abiculesei N., Cibotaru V., Vaideanu Ghe. (subloc), Roman C., Cibotaru N., Vasiliu Ion (plutoner), Iloaia Mihai, Calugaru Ghe., Atanasiu Victor(sergent), Gherasim V., Alistar Ion, Avarvarei Neculai, Ivan L., Grigoras M., Pruncu Drag., Cibotariu C., Botescu D., Tataru Ion, Cibotariu L., Gavril M., Manole Gheorghe, Stancu V., Corcaci M., Platon Vasile, Barbieru D., Bordianu V., Maciuca Ion, Huzum C., Sandoi Ripanu, Horga Ion, Florescu H., Popa Vasile, Apetroaie Ion, Stingu Ac., Rusanu Ghe., Paru Vasile, Iacob V., Rastetu C. R., Florescu Gheorghe, Stincu I., Apetroae V., Grumazescu H., Filote C., Luca Alex., Farinescu Ion, Dudan Gavril, Sasu D., Anunci Ant., Irimioaia Ghe., Smau Ilie, Luca Stefan, Ciolpan Ghe., Anton C-tin., Stincu Th. V., Gherasim Ghe.

Lunca

Popa Vasile (sergent), Hogas Vasile (caporal), Irimioaia Gheorghe, Movila Ion, Alistar Gheorghe, Iacob Dumitru, Teiu Mihai, Botescu Dumitru. Popa Costica. Gavril Ion, Filimon Toader, Filimon Vasile, Sfrijan Ion, Calugaru Mihai, Stefanescu Vasile, Ciolpan Gheorghe, Corcaci Manole, Alistar Ion - erou necunoscut

Moldovei

Rădeni

Cobuz Alex., Marcu Ion, Cobuz P., Marisca N., Sarpe M., Nistor Ghe., Bors Ghe., Mahu Man., Ciocoiu C., Ciocoiu Dumitru, Esanu D., Surugiu P., Petraru G., Pelin Sag., Alexandroaia Dumitru, Gherasim I., Bolea P., Damaschin Vasile, Mogos Ioan, Toma Andrei, Murarescu Chitu Ion, Murarescu Dumitru., Sarpe V., Bors Neculai, Paduraru Constantin, Bors V., Scripcaru Ionita. Morţi căzuţi la datorie Leonte Ioan, Cojocaru Adrian, Ciocoiu Ioan Nicu, Ciocoiu Gh., Amironesei Constantin, Mogos Constantin, Craiescu I., Buraga Ioan, Chitu Dumitru, Dumitrescu Gheorghe, Crudu Ioan, Nistor Ioan, Farmus Ghe., Baciu Adrian, Lionte P.Zama Ioan, Cobuz Ioan, Surugiu P., Sofronia V., Asmarande C., Anton I., Cozma Ionita, Anton V.

1842 Lista iarmaroacelor şi târgurilor din Moldova „Agiudul (Nou) are zi de târg marţea şi 12 iarmaroace. Baia are 4 iarmaroace. Bereşti are zi de târg joia şi 12 iarmaroace. Bozieni are zi de târg duminica şi 12 iarmaroace. Botoşani are zi de târg miercurea şi hrisov (însă nepus în lucrare) de 8 iarmaroace. Brăneşti are 10 iarmaroace. Budeşti are 3 iarmaroace. Burdujeni are 6 iarmaroace. Băleni are zi de târg marţea şi 12 iarmaroace. Bălăneşti are un iarmaroc Bârgăoani are un iarmaroc. Băsăşti are 6 iarmaroace. Bârladul are 4 iarmaroace. Galaţi are 6 iarmaroace. Goeşti are zi de târg duminica şi 6 iarmaroace. Găiceana are zi de târg duminica şi 8 iarmaroace. Davideni are 2 iarmaroace. Dărabani are zi de târg lunea şi 12 iarmaroace. Dorohoi are zi de târg marţea. Zaboloteni are zi de târg duminica. Iaşi are 8 iarmaroace. Caşinul are un iarmaroc. Coloneşti are zi de târg lunea.

Căminăreşti are zi de târg lunea. Mihăileşti are zi de târg duminica şi 4 iarmaroace. Mirceşti are 12 iarmaroace. Neamţul are un iarmaroc. Nămoloasa are zi de târg lunea şi 8 iarmaroace. Oboroceni are zi de târg duminica şi 5 iarmaroace. Odobeşti are zi de târg marţea. Oneşti are zi de târg joia.
Iulian – Mihail Vasile Roznovul în mãrturii documentare 92 Onţeşti are zi de târg duminica şi 12 iarmaroace. Ordeşti are zi de târg duminica şi 12 iarmaroace. Panciu are 2 iarmaroace. Piatra are zi de târg joia şi 4 iarmaroace. Pechea are 12 iarmaroace. Podul Leloaiei are zi de târg duminica. Pueşti are zi de târg duminica şi osebit 12 iarmaroace. Păstrăveni are 2 iarmaroace. Rogojeni are 12 iarmaroace. Roznovul are 12 iarmaroace. Răducăneni are zi de târg duminica. Răcăciuni are zi de târg duminica şi 11 iarmaroace. Sculeni are zi de târg duminica. Soveja are 2 iarmaroace. Săveni are zi de târg duminica şi 12 iarmaroace. Suliţoaia are 6 iarmaroace. Talpa are 4 iarmaroace. Tecuciul are zi de târg marţea şi un iarmaroc. Trifeştii Vechi are 4 iarmaroace. Târgul Frumos are zi de târg joia şi 12 iarmaroace. Târzii are zi de târg duminica şi 6 iarmaroace. Focşani are zi de târg joia. Folteşti are zi de târg duminica şi 10 iarmaroace. Fălciu are un iarmaroc. Fălticeni are un iarmaroc. Herţa are zi de târg joia şi 10 iarmaroace. Horodişte are zi de târg lunea şi 2 iarmaroace. Hoceni are zi de târg duminica şi 12 iarmaroace. Huşi are zi de târg joia. Hârlău are 4 iarmaroace.
După „Calendar pentru poporul românesc pe 1842”, Iaşi, p. 48-52.

Iulian – Mihail Vasile Roznovul

în mãrturii documentare

93 1857 mai 11 Înscrisu, prin care facu ştiut că am vândut dum(i)s(ale)

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful