Cuprins

2

ARGUMENT

Mi-am ales această tema deoarece mi sa părut un subiect interesant de a imi verifica cunoşintele mele dobandite in dea cursu a celor patru ani in care am studiat. Lumina condiţionează în mare măsură activitatea omului. Iluminatul la nivel corespunzător contribuie la mărirea productivităţii muncii, la reducerea numărului de accidente, la evitarea erorilor. Iluminarea este cantitatea de lumină, sau de flux luminos, primită de unitatea de suprafaţă. Datorită faptului că în multe cazuri se foloseşte prea putină lumină sau prea multă decât este necesar pentru derularea unui anumit tip de activitate, nivelul de iluminare trebuie măsurat cu un Lux-metru, valorile măsurate fiind comparate cu standardele în vigoare pentru locaţii diferite, puterea efectiv consumată de lampile montate se va măsura cu un cleste wattmetric. Instalaţiile de iluminat electric trebuie să realizeze un anumit nivel de iluminare, concomitent cu îndeplinirea unor condiţiide calitate, reclamate de caracterul subiectival iluminatului. În afară de acestea, instalaţiile de iluminat (artificial-electric) trebuie să aibă, pentru a fi economice, o mare adaptibilitate la condiţiile variate de functionare, dată fiind corelaţia strânsă cu iluminatul natural. Iluminatul fluorescent este eficient si economic.Eficacitatea luminoasa(lumen/watt) a tuturor lampilor fluorescente este ridicata comparativ cu a altor surse luminoase. Culoarea nominala a lampilor TLD creeaza o anumita atmosfera ,care variaza de la alb cald ,pana la alb rece lumina zilei.Culoarea nominala este determinata de temperatura de culoare a lampii. Din necesitataea practică de formare la elevi, a deprinderilor corecte de muncă şi aplicării în practică a cunoştinţelor teoretice şi tehnologice precum şi formarea deprinderilor de aplicare la fiecare loc de muncă a normelor de protecţie a muncii, cele de prevenire a incendiilor şi normelor igienico-sanitare şi ţinând cont de condiţiile pe care spaţiul le oferă, s-a conceput un simulator de instalaţie de iluminat exterior în cadrul atelierului electric. Dacă toate elementele componente se montează în interiorul clădirilor atunci instalaţiia se numeşte instalaţie electrică interioară. În funcţie de destinaţie , deosebim instalaţii electrice interioare care servesc numai pentru iluminat, instalaţii care sunt destinate alimentării receptoarelor şi instalaţii pentru ambele destinaţii.

3

4 . Tehnologiile de execuţie a lucrărilor de mai sus ţin seama de natura şi structura materialelor ce se pun în operă. în mod obijnuit. fară scurtcircuite. de tipurile elementelor componente ce alcătuiesc ansamblul instalaţiei. Montarea conductoarelor electrice . O legătură sau o innădire a două conductoare la bornele unui comutator. precum şi a receptoarelor.Cunoaşterea şi însuşirea tehnologiei de execuţie a celor mai uzuale lucrări de instalaţie electrică interioară constituie o condiţie de bază pentru asigurarea securitaţii şi bunei funcţionări a instalaţiei însaşi. Pentru aceste considerente se prezintă în cadrul acestui proiect principalele tehnologi de execuţie cu privire la: • • • • Lucrările pregătitoare la executarea instalaţiei electrice interioare . Prelucrarea şi montarea tuburilor de protecţie . fără alte neajunsuri care pot duce până la electorcutare. care. Montarea corpurilor de iluminat. o montare a conductoarelor în tuburile de protecţie ţinându-se seama de proprietaţile fizice ale acestora. precum şi felul execuţiei instalaţiei electrice interioare. respective ale corpurilor de iluminat şi ale aparatelor electrocasnice. fără încălzirea şi arderea conductoarelor electrice. ne dau garanţia unei bune exploatari a instalaţiei. este sub forma îngropată sub tencuială şi într-o masură mai mică sub forma montată aparent sau înglobată sub tencuială.

întrerupătoarelor. pe liniile respective cercurile trasate pe perete. se execută: • • Manual – cu ajutorul unei dalţi şi a unui ciocan Mecanizat – cu ajutorul unui flex cu 2 pânze (acest flex are 2 pânze sau pânză dublă aceste pânze sunt paralele un ape cealaltă şi au între ele un spaţiu care face foarte uşoară operaţia de săpare a şanţurilor) Această operaţie constă în săparea şanţurilor unde trebuie să fie îngropate tuburile de protecţie ale: prizelor. dozelor şi curpurilor de iluminat. Trasarea circuitelor şi însemnarea locurilor de lampă Această operaţie pregătitoare se execută cu ajutorul riglei gradate din lemn sau oţel. întrerupătoarele şi dozele. a sforii de trasat şi a firului cu plumb. tavan şi/sau pardoseală. 5 . Această operaţie se execută dupa trasare. Pregătirea şanţurilor şi găurilor în yid pentru pozarea tuburilor de protecţie şi a dozelor. prizele. Trasarea constă în însemnarea cu cretă sau cărbune a traseelor tuburilor de protecţie. Pregătirea şanţurilor şi găurilor în zid pentru pozarea tuburilor de protecţie şi a dozelor. a locurilor unde urmează ca sa se monteze corpurile de iluminat.Lucrările pregătitoare pentru execuţia instalaţiei electrice interioare La executarea unei instalaţii electrice interioare principalele lucrări pregătitoare sunt: Trasarea circuitelor electrice şi însemnarea locurilor de lampă .

Toate aceste elemente componente ale instaţiei electrice sunt reprezentate prin anumite semen convenţionale (fig.Alimentarea cu energie electrică a punctelor de consum casnic Alimentarea cu energie electrică a punctelor de consum casnic atât pentru iluminat cât şi pentru acţionarea apratelor electrocasnice se realizează printr-un ansamblu de circuite electrice. aparatele ed conectare de mica intensitate. Luând sensul parcurs de curentul electric de la sursa de alimentare până la punctele de consum. circuitele electrice de lumina şi prize. ansamblu care poartă denumirea de instalaţie electrică interioară. Instalaţia electrică interioară se consideră de la ieşirea conductoarelor din contorul electric până la punctele de racordare a becurilor. 6 .1) Prin aceste semene se reprezintă schemele de alimentare a punctelor de consum a unui apartament. aparatele de conectare şi corpurile de iluminat. Pe traseul instalaţiei electice interioare se găsesc: tabloul cu siguranţe.

perpendicular pe perete. legătura între două doze de derivaţie aflate pe pereţi opuşi se poate face pe traseul cel mai scurt. la 15-20 cm faţa de tocul uşii pentru întrerupătoare din camere cu mediu uscat La 15-40 cm distanţă deasupra pardoselii. În ceea ce priveşte însemnarea locurilor de montare a dozelor de derivaţie. 7 . pe rosturile zidăriei de cărămidă pentru uşurarea executarii şanţurilor de susţinere a tuburilor de protecţie. se urmareşte ca acest traseu să fie.5 m distanţa deasupra pardoselii. pentru prizele din bucătărie sau cele pentru frigidere electrice. pentru evitarea coturilor. Însemnarea locurilor pentru dozele de aparat respective pentru întrerupătoare şi prize se face astfel: La 1. pentru pozarea întrerupătoarelor. La 1. se va urmări ca aceasta să fie pe aceeaşi linie orizontală cu cea a tuburilor de protecţie. iar în cazul în care planşeul este din beton armat. Traseul pe linie orizontală se face la distanţă de 30-40 cm de la tavan. iar traseul pe linie verticală. pe cât posibil.După ce s-a făcut instalaţia electrică de la contor până într-o anumită cameră a unei locuinţe se ajunge la Instalaţia electrică a unei camere. Trasarea şanţurilor Trasarea şanturilor pentru poarea şi susţinerea tuburilor de protecţie pe pereţi Se execută numai oriyontal şi vertical. pentru prizele din bucătărie sau cele pentru frigidere electrice. respectiv pe diagonală. în nici un caz oblic. Totodata.2 m distanţă deasupra pardoselii. la o distanţă de 15-20 cm de la tocul uşii. Traseul tuburilor de protecţie montate pe planşeu sau sub pardoseală se alege în general.

8 .Însemnarea locurilor de lampă pe tavanul încăperilor se face pe centrul acestuia (pentru un singur corp de iluminat). determinarea mijlocului tavanului se face prin trasarea diagonalelor acestuia.4) Executarea şanţurilor şi a găurilor Executarea şanţurilor în zid Se face manual cu ajutorul dalţii şi a ciocanului de-a lungul rosturilor zidăriei de cărămidă. În cazul în care este nevoie de montarea a mai multe corpuri de iluminat montarea se face ca în figura. Această operaţie trebuie executată cu multă grijă pentru a se evita dislocarea cărămizilor. Adâncimea şanţurilor trebuie să fie de aproximativ 2 cm pentru a se putea îngropa tuburile şi a se da un strat de tencuială pe deasupra. (fig.

fixarea făcându-se în doze cu ajutorul ghiarelor. înglobate în tencuială sau aparente(fig. Conductoarele din aluminiu (Al) sunt prea fragile (se rup foarte uşor) ca să se poată trage asa că se împing cu grijă în tuburile de protecţie. 2 . au rolul de a pune sub tensiune corpurile de iluminat. Aparatele de conectare pot fii montate sub forma de îngropate sub tencuială(fig. fixarea făcându-se cu ajutorul unor dibluri.Executarea gaurilor în zidărie Pentru doze se face atât cât este necesar pentru ca doza să fie la nivelul tencuielii. nu se sapa şanţuri deoarece pozarea tuburilor se face pe faţa de deasupra a planşeului. Aparatele de conectare de mică intensitate Aparatele de conectare de mică intensitate Aparetele de conectare de mică intensitate ce se folosesc în instalaţia electrică interioară casnică. pe tavane. După ce găurile sunt date şi şanţurile sunt trasate se face tragerea respective împingerea conductoarelor în tuburi: Conductoarele din cupru (Cu) se trag în tuburi cu ajutorul unei sârme sau a unei şufe de oţel.2). Fig 1. În interiorul camerei. conductoarele intrând în corpul de iluminat prin gaura data pentru aceasta. 9 Fig.1). pentru aprinderea becurilor sau prizele de alimentare cu energie electrică a aparatelor electrocaznice.

lamele elastice sau lamele resoarte. cumutator. fie trei becuri. întrucât la acţionarea lor se pot realiza mai mult de două poziţii de închis şi deschis între sursa de current electric şi corpul de iluminat. Din punct de vedere al posibilitaţilor de conectare se disting prize simple la care se poate conecta un singur receptor. poziţiile de închidere şi deschidere realizându-se cu ajutorul unor pârghii. astfel pentru întrerupătoare şi comutatoare limitele admisibile sunt 250 V si 6 A. De aceea. prin conectarea acestora la bornele prizelor. iar pentru prize 250 V si 10 A. cu ajutorul unor fişe (ştechere). la care se pot conecta două receptoare şi prize cu contact de protecţie împotriva electrocutaroo. Prizele. fie toate cinci becurile. etc. comutatoarele sunt folosite la alimentarea corpurilor de iluminat cu mai multe braţe cu becuri. Montarea aparatelor de conectare Operaţia de montare a aparatelor de conectare (întrerupător. a. dar din punct de vedere constructive diferă de acestea. priză. Întrerupătoarele. b. prize duble(bipolare). în cazul unei luster cu cinci becuri. au rolul de alimentare a receptoarelor electrice mobile cu energie electrică. c. Fixarea aparatelor în doze . (Schuko). cumpănă şi basculante.Tensiunea şi intensitatea curentului electric maximă admisibilă la care pot fii folosite aparatele de conectare este inscriptionată pe acestea de inteprinderea producătoare. au rolul principal de închidere şi deschidere a circuitelor electrice care alimenteză corpurile de iluminat. Din punct de vedere al modului de acţionare se disting întrerupătoare rotative. Din punct de vedere al formei comutatoarele sunt asemănătoare cu întrerupătoarele. Comutatoarele.) este alcătuită din următoarele operaţii: Verificarea aparatelor de conectare . Legarea conductoarelor la bornele aparatului 10 .

apoi aparatul de conectare se introduce în doză. Apoi se fixează capacul aparatului se verifică şi se fixează în prealabil astfel încât să creeze un aspect plăcut. Legarea conductoarelor la bornele aparatului Aparatul de conectare fiind bine fixat în doză se trece la racordarea acestuia la circuitul de lumină sau priză. se poziţionează corect pe adâncime pe orizontală şi pe verticală şi se strâng şuruburile ghiarelor. În acest scop se desface capacul aparatului. în caz contrar corpul de iluminat este în permanenţă sub tensiune indiferent de poziţia întrerupătorului. fără a forţa strângerea pentru a nu se deteriora filetul sau secţiona conductorul. dacă lamelele şi tecile de contact sunt curate astfel încât să asigure un contact bun. În acest scop se îndepărtează capacul pentru a se putea lucra la legarea conductoarelor.Verificarea aparatului de conectare Înainte de montarea aparatului de conectare se verifică cu multă atenţie să fie în stare de funcţionare. 11 . dacă nu lipsesc şuruburi de fixare. arcuri de presiune sau daca corpul izolant nu este fisurat sau crăpat astfel încât să ducă la electrocutare. se deşurubează şuruburile de la bornele aparatului se scot din doză capetele conductoarelor care se dezizolează pe o lungilme de 5-10 mm (doar atât cât este necesar pentru conectare). Fixarea aparatlui de conectare în doză După verificarea aparatului de conectare aceasta se fixează cu ajutorul ghiarelor de fixare în doza de aparat. După aceste operaţii se introduce capetele conductoarelor în gaurile bornelor şi se strâng şuruburile respective. se slabesc şuruburile ghiarelor cu ajutorul unei şurubelniţe. Legarea conductoarelor la bornele întrerupătorului trebuie făcută cu multă atenţie pentru a lega conductoarele în mod corect. De exemplu dacă arcurile rotorului sau a pârghiei basculante îşi îndeplinesc funcţia.

Corpurile de iluminat sunt echipate cu dulii şi conductoare. Corpul de iluminat astfel asamblat este racordat la circuitul de lumină. lămpi cu vapori de mercur etc. putându-se monta pe acestea becuri.).Racordarea prizei simple şi a celei duble(bipolare) la circuitul de priză se face prin legarea celor două conductoare la bornele prizei cu menţiunea ca unul dintre ele trebuie sa fie conductor de fază iar celalalt de nul. tija şi ramificaţiile sunt legate la bornele duliei. prin deşurubarea rozetei de porţelan şi a armăturii metalice exterioare. pentru a se obţine o iluminare corespunzătoare a distanţei încăperii. dublu pentru luster etc. Montarea corpurilor de iluminat Montarea corpurilor de iluminat constituie operaţia prin care se finalizează execuţia instalaţiei electrice interioare. a conductoarelor şi o izolare bună a acestora. Legarea conductoarelor la bornele duliei este o operaţie care trebuie să fie executată cu multă atenţie. Cum se face legarea conductoarelor la dulie. sub diverse forme care să dea un aspect cât mai plăcut. Corpurile de iluminat sunt executate din diferite materiale. Conductoarele proprii ale corpurolor de iluminat. 12 . pentru a se asigura o legare corectă a conductorului de fază. Se verifică dulia dacă are toate elementele componente de bază şi dacă acestea sunt într-o stare bună de funcţionare. prin legarea conductoarelor proprii cu conductoarele circuitului de lumină. în care se înşurubează becurile. după ce au străbătutt suportul lămpii. Corpurile de iluminat sunt obiecte de instalaţii. Se demontează dulia în elementele sale componente. lămpi fluorescente. numărul şi secţiunea lor fiind determinată de puterea becurilor şi de tipul circuitului de lumină (simplu. după care se scoate din carcasa suportului izolant cu armătura lui metalică cu filet. fără joc. repectiv becuri incandescente. în care se montează una sau mai multe lămpi electrice. o străpungere perfectă.

Se introduce suportul izolant cu conductoarele legate la bornele din interiorul carcasei. apoi cel de nul a cărui legătură este cu contactul lateral (armătură cu filet). pentru a se evita rotirea suportului izolant în timpul înşurubării becului. urmărindu-se ca suportul izolant să fie bine fixat în pintenul carcasei. în dulii şi se poate da drumul la tensiune pe instalaţie verificându-se dacă toate părţiile sale componente sunt complet funcţionabile. După ce s-au făcut aceste operaţii se înşurubează becul sau becurile. mai întâi conductorul de fază a cărui legătură este cu contactul din fundul duliei. Calcule Aceste calcule sunt făcute pentru un circuit electric de iluminat cu 5 becuri 13 .Se leagă borne.

13 mm 2 .25 mm 2 14 . care să corespundă cerinţelor minime pentru acest circuit adică conform stasului dimensiunea aleasă va fii de 1.Notaţiile: P= Puterea curentului electric (W=Watt) U= Tensiunea curentului electric (V=Volt) I= Intensitatea curentului electric (A=Amper) S= Secţiunea conductorului (A/ mm 2 ) D=Diametrul conductorului ( mm 2 ) D.fiind diametrul conductorului şi fiind în acest caz 1. cea mai apropiată dimensiune fabricată.13 mm 2 dar din cauză ca nu se fabrică conductor de această dimensiune alegem. ne indica faptul că diametrul minim al conductorului care trebuie utilizat pentru această instalaţie este de 1.

15 .

Ca element fuzibil se folosesc fire sau benzi de argint. 16 . La tensiuni mari. Caracteristica de topire (fig. 11 – 1) este curba t = f ( I 3 ). atunci când curentul în circuit depăşeşteo anumită valoare. Procesul de topire este influenţat de valoarea curentului. cupru. Cu cât curentul de topire e mai mare. adică timpul de topire trece de la apariţia scurtcircuitului până la topirea fuzibilului în funcţie de curentul prezumat de scurtcircuit. Când tensiundea de lucru este mică rezistenţa arcului format in momentul topirii reduce din valoarea curentului şi topirea este mai lentă. Caracteristica de topire este o curbă hiperbolică. în circuitele electrice care nu sunt prevăzute cu relee termice sau întrerupătoare automate. cositor. rezistenţa arcului este neglijabilă şi topirea se face foarte rapid. Funcţionare Siguranţele fuzibile sânt aparate destinate protecţiei împotrica suprasarcinilor şi scurtcircuitelor. Protecţia circuitelor prin siguranţe fuzibile constă din topirea unor elemente fuzibile. de tensiune de lucru şi de construcţia siguranţei. topirea începe la mijlocul fuzibilului. deoarece spre extremităţi se pierde o parte din căldură. topirea începe simultan în mai multe puncte.Siguranţe fuzibile de joasă tensiune A. zinc mai rar aliaje de plumb. iar la scurtcircuit topirea are loc pe toată lungimea firului fuzibil. Elementele fuzibile sânt astfel calibrate încât ating temperaturi de topire înainte ca în circuitul protejat să se atingă limita maximă admisă de temperatură. iar asinptota la această caracteristică reprezintă curentul limită de topire adică cel mai mic curent la care se poate obţine topirea. Consideraţii generale. adică curentul de scurtcircuit care s-ar stabili în circuit dacă fuzibilul ar fi înlocuit cu o rezistenţă neglijabilă. La suprasarcini când valoarea curentului este puţin mai mare decât valoarea limită.

al 17 în mai însă . picătura de metal se vaporizează şi în locul ei apare un arc electric. are o construcţie simplă şi foloseşte ca element fuzibil un fir sau bandă dintr-un singur metal. datoriă reducerii secţiunii şi a creşterii rezistivităţii. intră mare În de această categorie siguranţeşe putere. La pornirea motoarelor apar inevitabil supraintensităţi de scurtă durată care sunt suportate de elementele din circuit. dar care au tot o funcţionare rapidă în cazul unor scurtcircuite. sunt indispensabile instalaţiile insdustriale. ele nu mai realizează la funcţionarea de regim o suficientă protecţie împotriva suprasarcinilor. chiar la suprasarcini mici în circuitul pe care îl protejează. care continuă topirea fuzibilului până când lungimea arcului este suficient de mare pentru ca să se rupă. care întrerup circuitul într-un timp foarte scurt. Siguranţele rapide au dezavantajul că pot fi folosite la protecţia contra suprasarcinilor. Dacă siguranţele sunt astfel alese încât să nu se topească la aceste supraintensităţi. • Siguranţe fuzibile o cu inerţie. rezistenţa electrică creşte. care au funcţionare la întârziată supraintensitaţi. de exemplu circuitele de alimentare a unor motoare electrice. pentru a putea suporta un timp scurt supraintensităţile inevitabile (de exemplu la pornirea motoarelor) din circuit.În punctul de topire. siguranţele fuzibile de joasă tensiune se pot împărţii în două categorii: Siguranţe fuzibile rapide. În funcţie de timpul scurs de la apariţia supraintensităţii până la topire. Este tipul cel mai utilizat de siguranţă. Acest tip de siguranţe au o construcţie puţin complicată. în circuitele în care în mod normal apar supraintensităţi.

numit şi timpul de prearc. care are în partea centrală (2) o cantitate de aliaj uşor fuzibil (plumb. 11 – 3) deoarece.căror element fuzibil este combinat (fig. antimoniu). 18 . după timpul t p . iar spre extremităţi este prevăzută cu câte o decupare circulară (3). Timpul t t = t p + t a este timpul de întrerupere al siguranţei. iar părţile extreme (3) se topesc la scurtcircuite. 11 – 3). este egală cu valoarea eficace i3 a curentului prezumat de scurtcircuit ce s-ar forma în cazul când siguranţa ar fi înlocuibilă cu o rezistenţă neglijabilă: În realitate curentul în circuitul protejat de siguranţă nu ajunge la valoarea i sm (fig.11-2). curentul ajunge la valoarea il numit curentul de limitare. curentul de limitare şi timpul de întrerupere (fig. Partea centrală (2) se topeşte la suprasarcini. El este format din una sau mai multe benzi de argin sau cupru (1). când elementul fuzibil se topeşte în zonele strangulate (3). măsurată în kA. Topirea la scurtcircuit este caracterizată prin capacitatea de rupere. care se stinge în timpul t a numit şi timpul de arc. Se formează un arc electric. cositor. Capacitatea de rupere. care reduce secţiunea benzii până la 15-25%.

Mijloacele de protecţie izolante.Norme de siguranţa şi securitate în muncă Personalul care lucrează la instalaţiile electrice sub tensiune va folosii întotdeauna mijloacele individuale de protecţie împortiva electrocutării şi a acţiunii arcului electric. încât mâinile nu pot fii desprinse de pe conductor. cizme. Cele mai importante mijloace de acest fel sunt: cleşti. scule cu mânere electoizolante. preşuri şi platforme electroizolante. galoşi. Pentru scoaterea accidentatului de sub tensiune este necesar să se cunoască următoarele: Atingerea cu mâna a unui conductor aflat sub tensiune provoacă în majoritatea cazurilor o contractare convulsivă a muşchiilor în urma căreia degetele se strâng atât de tare. covoare. mănuşi. 19 . care au drept scop protejarea omului prin izolarea acestuia faţă de elentele aflate sub tensiune sau faţă de pământ.

care se desfăşoară la locul unde a fost repartizată persoana nou încadrată.Norme tehnice de proiectare şi realizare a constructiilor priviind protecţia la acţiunea focului . .nr. Acesta se efectuează la locul de muncă de către conducătorul acestuia. Durata acestuia poate fii între 8 ore şi 2 zile în funcţie de specificul întreprinderii. cu accent deosebit pe respectarea distanţelor minime între cabluri sau conducte electrice . Instructajul introductiv general.se vor realiza etanşările conductelor şi cablurilor electrice la trecere prin ziduri . Durata instructajului va fii de cel puţin 8 ore. 20 . care se efectuează la angajare. pentru eliminarea riscurilor de scurt-circuit. Instructajul la locul de muncă.- Cel care intervine nu trebuia să vină în contact direct cu accidentatul aflat sub tensiune. . MĂSURI PRIVIND SECURITATEA LA INCENDIU Se vor respecta normele de PSI aflate în viguare: . Prima măsură care se inteprinde este scoaterea rapidă de sub tensiune a parţii din instalaţie cu care accidentatul a venit în contact. se face o verificare a cunoştinţelor de protecţie a muncii al cărei rezultat se menţionează în fişa individuală de protecţie a muncii .Norme generale de apărare împotriva incendiilor aprobatre prin Ord. După instructaj. Aceasta se efectuează la termene fixate o dată la 6 luni în funcţie de natura locului de muncă.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor. 163/2007 al MAI. .Legea nr.aparatajul electric se va monta respectandu-se distanţa de protecţie. întreţinerea şi repararea instalaţiilor electrice se va face numai de către electricienii calificaţi.cablurile şi conductele electrice se vor poza conform prescripţiilor tehnice. Executarea . exploatarea.Norme PSI pe durata executarii lucrărilor de construcţii si instalaţii aferente acestora. Instructajul periodic care se efectuează la locul de muncă de către conducătorul acestuia.

Editura Didactică şi Pedagogică • • http://www.Bibliografie • Alexandru Ioan Stan. Dragoş Sinulescu. Aparate echipamente şi instalaţii de electronică industrială – tehnologia meseriei.garajuluimike. Depanări şi reparaţii casnice.ro/electrice. Editura Tehnica Năstase Bichir. aparate.htm 21 . Editura Didactică şi pedagogică • • Constantin Burdescu.ro/ http://www. Dan Mihoc.regielive. Maşini. acţionări şi automatizări.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful