UNIVERSITATEA DE VEST “VASILE GOLDIŞ“ ARAD FACULTATEA DE MEDICINĂ GENERALĂ, FARMACIE ŞI MEDICINĂ DENTARĂ

LIANA PRECUP

SIMONA DUMITRA

IOAN PRECUP

BREVIAR DE PEDIATRIE

ARAD - 2011 EDITURA UNIVERSITY PRESS

Autori: 1. PRECUP LIANA DOINA Şef de lucrări Pediatrie, Universitatea de Vest “Vasile Goldiş“ Arad Medic primar Pediatrie, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad DUMITRA SIMONA LUMINIŢA Şef de lucrări Pediatrie, Universitatea de Vest “Vasile Goldiş“ Arad Medic primar Pediatrie PRECUP IOAN Şef de lucrări Nursing comunitar, Universitatea de Vest “Vasile Goldiş“ Arad Medic primar Medicină Generală

2.

3.

ABREVIERI
AAN AINS ARJ ASLO AVC C3G CFTR CIC CID CMV CO CRP CRP CT DZ ECHO EKG EMG FC FO = Anticorpi Antinucleari (engl.) = Antiinflamatoare Nesteroidiene = Artrita Reumatoidă Juvenilă = Antistreptolizina O = Accident vascular cerebral = Cefalosporine de a 3-a generaţie = Cystic Fibrosis Transport Regulator (engl.) = Complex imun circulant = Coagulare Intravasculară Diseminată = Citomegalovirus = Monoxid de Carbon = C reactiv-protein (engl.) = Proteina C reactivă = Computer Tomograf = Diabet Zaharat = Enteric Cytopathogenic Human Orfan (engl.) = Electrocardiogramă = Electromiogramă = Frecvenţa cardiacă = Fund de ochi

C 3 NEF = C 3 Nephritic Factor (engl.)

IDR IL ILAR IMC INR IP ITU LCR = Factor Reumatoid = Frecvenţa Respiratorie = Carboxihemoglobina = Human Immunodeficiency Virus (engl.v.) MN MTX OMA ORL = Mononucleoza Infecţioasă = Metotrexat = Otita Medie Acută = Otorinolaringologie .m.r.) = Indicele Ponderal = Infecţie de Tract Urinar = Lichid Cefalorahidian Rheumatology LDL colesterol = Low Density Lipoproteins colesterol (engl.) = Hipertensiune Arterială = Intramuscular = Intrarectal = Intravenos = Intradermoreacţia = Interleukine =International League of Associations for = Indicele de Masă Corporală = International Normalized Ratio (engl. i. i.FR FR HbCO HIV HTA i.) LH-RH = Luteinizing Hormone – Releasing Hormon (engl.

) = Thyroid Stimulating Hormone (engl.PaO 2 PNA PTH RA RMN ROT SAD SaO 2 SN T4 TA TNF TSH = Presiune parţială a O 2 în sângele arterial = Pielonefrita Acută = Parathormon = Rezerva Alcalină = Rezonanţă Magnetică Nucleară = Reflexe Osteotendinoase = Sindrom Acut de Deshidratare = Saturaţia în O 2 în sângele arterial = Sindrom Nefrotic = Tiroxina = Tensiune Arterială = Tumor Necrosis Factor (engl.) VEB VHA VHB VHC VSH VSR = Virusul Ebstein Barr = Virusul Hepatitei A = Virusul Hepatitei B = Virusul Hepatitei C = Viteza de Sedimentare a Hematiilor = Virusul Sinciţial Respirator .) TPHA = Treponema Pallidum Haemagglutination Assay TTGO = Test de Toleranţă la Glucoză Oral VDRL = Veneral Disease Research Laboratory (engl.

PREFAŢĂ Ideea unui Breviar de pediatrie s-a născut ca urmare a unei necesităţi practice: medicina se învaţă din cărţi. la urmărirea datelor clinice şi a tratamentului care trebuie aplicat şi consemnat în fişele de evidenţă ale pacienţilor. cronice. Autorii doresc ca acest breviar să fie urmat de alte volume care să cuprindă şi alte subiecte necesare unei pregătiri practice a tinerilor medici. Breviarul pediatric nu include noţiuni detaliate de semiologie. Autorii . Principalul scop al autorilor fost acela de a pune la dispoziţia studenţilor şi a medicilor rezidenţi un material de lucru sistematizat şi complet care să-i ajute la formularea unui diagnostic. revistele de specialitate sunt prea complexe pentru a intra în “vestiarul“ de spital. de urgenţă medicală şi boli rare. dar se aplică şi se repetă la patul bolnavului. morfopatologie sau de corelaţii explicative ce ţin de gândirea clinică. Medicul rezident şi studenţii aflaţi “în practică“ în Secţiile de Pediatrie vor recunoaşte rapid simptomele şi schemele de tratament şi urmărind prin repetiţie breviarul. ultima parte este rezervată unor formule indispensabile practicii de spital. autorii au considerat că acestea au fost însuşite în pregătirea preclinică sau clinică. cu fiecare caz în parte.“ Breviarul abordează o patologie pediatrică variată: boli acute. epidemiologie. îşi vor răspunde la întrebări de genul “ce analize să recomand“ sau ce “schemă de tratament trebuie să aplic în acest caz. iar tratatele de pediatrie. agendele medicale. fiziopatologie.

.

......... Glomerulonefrita acută....................................................................... Mucoviscidoza............................................................................................... Anexe................................ Reumatismul articular acut............................................................. Parametrii fiziologici.................. Pubertatea precoce......................... Diabetul zaharat...................................................................... Parametrii fiziologici ............................................... Diareea..... Exanteme............BREVIAR DE PEDIATRIE CUPRINS Angina acută................ Constipaţia cronică............................................... Aportul lichidian zilnic..................................................................... Rahitismul carenţial............................................................................. 1 8 10 14 21 26 32 37 43 50 55 57 59 64 74 81 88 95 98 104 109 130 137 138 139 142 . Medicamente de uz pediatric. Pielonefrita acută............................................. Laringita acută...................................................................................................................... Sindromul convulsiv......................................................................................................................................................... Pneumoniile acute.......... Starea de rău convulsiv.... Şocul anafilactic............................................................. Pubertatea întârziată. Bibliografie............................................................ Rinofaringita acută.......................................... Artrita reumatoidă juvenilă............................................................................................................................................................. Sindromul nefrotic idiopatic....................................................................................

BREVIAR DE PEDIATRIE .

vărsături.Debut prin semne clinice ale unei rinofaringite . disfagie .Afectare amigdaliană: exudate foliculare.Anorexie .Test rapid pentru evidenţierea streptococului (streptotest) .Hemoleucogramă . cefalee.Agitaţie . ANGINA ACUTĂ ERITEMATO-PULTACEE  Angina streptococică ERITEMATOASĂ ŞI TABLOU CLINIC Copil < 2 ani (rar angină bacteriană) .BREVIAR DE PEDIATRIE ANGINA ACUTĂ (AMIGDALITĂ ACUTĂ) Inflamaţia mucoasei faringiene.Vărsături.Febră înaltă .Odinofagie. INVESTIGAŢII . Copil > 2 ani .Debut prin durere abdominală. 1 . eritem la nivelul palatului moale sau elemente peteşiale .ASLO (în caz de recurenţe) . 1.Febră moderată .Afectare amigdaliană minimă sau absentă .Exudat faringian (examen bacteriologic).VSH .CRP .Rinoree .

timp de 5 zile. . timp de 6 zile. COMPLICAŢII GENERALE .Dezinfectante bucofaringiene.Glomerulonefrită acută .Celulita .Antipiretice (paracetamol): 30-80 mg/kg/zi.000 UI/kg/zi.Adeno-flegmon cervical . 2 doze/zi. alternative: . 2 doze/zi. timp de 10 zile. 2 doze/zi.Reumatismul articular acut .Coreea Sydenham.Josamicine: 50 mg/kg/zi. timp de 3 zile.Eritem nodos . .Antibioterapie.Claritromicină: 15 mg/kg/zi. timp de 4 zile.Zinnat: 30 mg/kg/zi. timp de 5 zile.Penicilină: 50-100. TRATAMENT .Azitromicină: > 3 ani: 20 mg/kg/zi.Obstrucţia cronică a faringelui prin hipertrofie amigdaliană.Sinuzita acută . . . . .Mastoidita acută .BREVIAR DE PEDIATRIE COMPLICAŢII LOCO-REGIONALE . o doză/zi. 4 doze/zi.Amoxicilină: 50 mg/kg/zi. .Otita medie acută . în 4 doze.Flegmon periamigdalian . 3-4 doze/zi.Sindrom poststreptococic . 2 .Abces retrofaringian .

Dacă Streptotestul este negativ şi examenul bacteriologic este pozitiv (pentru streptococ β hemolitic) şi există antecedente de RAA sau angine streptococice repetate în context epidemiologic: antibioterapie.Debut brusc: febră. urticariană sau papulo-veziculoasă . puţin aderente . frison.Inconstant rash după administrare de ampicilină . TABLOU CLINIC . .Febră (39-400C) prelungită 10-14 zile . INVESTIGAŢII .Erupţie cutanată inconstantă: rubeoliformă.BREVIAR DE PEDIATRIE Practic: . scarlatiniformă.Hemo-leucogramă (sindrom mononucleozic) . dar fără antecedente de RAA sau angine streptococice repetate: tratament simptomatic.Tuse . 3 . luetă respectată .Bilirubinemie crescută (inconstant) .Amigdale cu false membrane.Hepato-splenomegalie. rujeoliformă.Disfagie .Peteşii pe vălul palatin. anorexie .Dacă Streptotestul este pozitiv: antibioterapie. 2.IgM anti virus Ebstein Barr.Sindrom hepatocitolitic . ANGINA PSEUDO-MEMBRANOASĂ  Angina din Mononucleoza infecţioasă (infecţia cu VEB poate determina toate formele de angină). .Dacă Streptotestul este negativ şi examen bacteriologic este negativ (pentru streptococ β hemolitic).Adenomegalie latero-cervicală sau generalizată .Anticorpi heterofili pozitivi .

Ruptura splinei .Hemoleucogramă (leucocitoză cu neutrofilie) . INVESTIGAŢII . pericardită . până la vălul palatin .Paralizia membrelor.False membrane aderente. COMPLICAŢII .Trombocitopenie .Paralizii de nervi cranieni .Paralizii faciale .BREVIAR DE PEDIATRIE COMPLICAŢII .Adenopatii cu periadenită.Meningite. anorexie.Crupul . nas. TRATAMENT . vărsături.Rinită muco-purulentă unilaterală .Boli maligne.Orhită .Greţuri.Suprainfecţie bacteriană . disfagie .Oboseală .Simptomatic.Repaus la pat .Miocardită.Examen bacteriologic din faringe.  Angina din Difterie TABLOU CLINIC .Epistaxis .Debut insidios cu febră moderată .Paralizia diafragmului .Miocardita . encefalite . 4 .Polinevrite .

palat şi luetă .În urgenţă.Declarare obligatorie nominală (boală infecto-contagioasă grupa A).Corticoterapie în formele hipertoxice .Disfagie .Tratament simptomatic .Izolarea contacţilor .Seroterapie: Ser antidifteric 1000-4000 UAI/kg . ANGINA VEZICULOASĂ Infecţia cu virusul Coxsackie A poate determina: a.Febră . 4 doze. Herpangina TABLOU CLINIC .BREVIAR DE PEDIATRIE TRATAMENT .Evoluţie autolimitată. 4.Sialoree .Anatoxina difterică: după 7 zile de la seroterapie .Purtătorilor de bacili difterici: Eritromicină: 20-25 mg/kg/zi.Permeabilizarea căilor respiratorii . 3. 5 .Izolarea pacienţilor 30 zile (formele uşoare) şi 60 zile în cele severe . ANGINA ULCERO-NECROTICĂ  Hemopatii  Agranulocitoză (atingere bilaterală)  Sifilis  Angina Plaut-Vincent (asocierea de fuzospirili gram pozitivi cu bacili gram negativ). antibiotice (Penicilină. Eritromicină) .Hiperemie faringiană cu vezicule şi ulceraţii pe pilierii anteriori. timp de 7 zile .

Vezicule pe palme. TRATAMENT . ********  În funcţie de evoluţie amigdalitele pot fi: .Adenopatii cervicale şi submandibulare . sensibile la atingere .tulburări ale dezvoltării oro-faciale .Faringe congestionat .semne de obstrucţie oro-faringiană .BREVIAR DE PEDIATRIE b.Cronice (evoluţie peste 3 luni). plante şi interdigital.tulburări de masticaţie şi limbaj.Simptomatic.Recidive posibile.Vindecare spontană în 7-10 zile .Febră .Tuse .Rinoree . INDICAŢII PENTRU AMIGDALECTOMIE  Amigdalitele cronice hipertrofice care nu răspund la tratament medical bine condus. 6 . Sindromul "picior-mână-gură" TABLOU CLINIC .retard de creştere staturo-ponderală .Ulceraţii pe mucoasa bucală şi linguală .Recidivante ( > 3 episoade pe an) . 5.  Hipertrofie amigdaliană bilaterală cu: .

suspectă de malignitate.  Sindromul de apnee obstructivă în timpul somnului pentru care adeno-amigdalectomia este tratamentul de referinţă.  Tumefacţie unilaterală.  Adenită/adenoflegmon cervical.  Celulită cervico-facială.BREVIAR DE PEDIATRIE  Amigdalitele streptococice recidivante la copii cu predispoziţie de RAA.  Sindrom post-streptococic.  Abces retrostilian. 7 .  Bacteriemie.

Dificultăţi de alimentaţie prin obstrucţie nazală.Hemoleucograma .Respiraţie orală .Examen bacteriologic (exudat faringian) .CRP .Vărsături . INVESTIGAŢII .Otoscopie.BREVIAR DE PEDIATRIE RINOFARINGITA ACUTĂ Inflamaţia mucoasei rinofaringiene. de etiologie virală. TABLOU CLINIC .Diaree .Rinoree muco-purulentă anterioară şi posterioară . COMPLICAŢII GENERALE .Posibil otită asociată . bilaterală .Adenopatie cervicală (ganglioni < 2 cm) dureroasă.Febră 38.Evoluţie favorabilă în 5-6 zile (în general fără complicaţii).Convulsii febrile . 8 .Deshidratare acută (la sugar) prin lipsă de aport şi febră .50 – 390 C. bine tolerată .Obstrucţie nazală .

Bronşita. . funcţie de vârstă. 3 doze pe zi. .Laringita subglotică .BREVIAR DE PEDIATRIE COMPLICAŢII LOCO-REGIONALE .Antipiretic: Paracetamol: 50 mg/kg/zi în 3 doze.Carbocisteină Rhinathiol 2%.Etmoidita acută . TRATAMENT . .Eliminarea secreţiilor nazale (prin aspirarea secreţiilor la sugar şi "suflarea" corectă a nasului la copilul mare). în general.Ser fiziologic intranazal: 4-6 ori/zi. . 9 .Fără antibiotic. .Fără AINS. la copii > 2 ani. .Adeno-flegmonul subangulo-maxilar şi retrofaringian.Antibiotice doar în cazul: suprainfecţiei bacteriene dovedite clinic şi biologic sau în cazul complicaţiilor (otita sau sinuzita). .Otita medie acută .

Calcemia.Umidificarea încăperii . .Afebrilitate . cu acces de dispnee laringiană scurtă <1 oră şi fără semne de gravitate).Debut nocturn.Voce clară . fosfataza alcalină.Copil mic: 1-3 ani . reflux gastro-esofagian.Corticoterapie orală: pentru prevenirea recidivelor: o doză pe zi.Dispnee inspiratorie . timp de 3-4 zile .BREVIAR DE PEDIATRIE LARINGITA ACUTĂ 1. LARINGITA STRIDULOASĂ (inflamaţia laringiană în cursul unei rinofaringite. brusc . INVESTIGAŢII . TABLOU CLINIC .Evoluţie autolimitată . TRATAMENT .Examen ORL: laringoscopie directă (rar necesar).Tuse .Recurenţă posibilă în următoarele 1-2 nopţi.Oxigenoterapie: în funcţie de gravitatea dispneei. .Testare alergologică în caz de antecedente pesonale sau heredo-colaterale de alergie. 10 .

priză unică timp de 5 zile. LARINGITA SUBGLOTICĂ (inflamaţia laringiană.Debut progresiv .folosirea spatulei .Calmarea pacientului.Tuse . rujeolă.  în caz de ameliorare rapidă (în 4 . 11 . fosfataza alcalină. subglotică de cauză virală). parenteral.6 ore) şi durabilă ( > 2 ore): corticoterapie per os.Febră . se evită: .Hemoleucogramă .Fără alterarea stării generale . în funcţie de contextul epidemiologic (gripă.Corticoterapie în urgenţă:  Solumedrol 0.sedarea sau antitusivele. fără dispnee. TRATAMENT  Forma benignă .Stridor .Hiperemie faringiană .Teste serologice. după 30 minute.Voce răguşită .  se repetă doza dacă persistă dispneea. în formă disfoniantă.Cornaj. etc.decubitul forţat .) . .BREVIAR DE PEDIATRIE 2.4-1 mg/kg.Calcemie. INVESTIGAŢII .Semne de infecţie virală . TABLOU CLINIC .Dispnee laringiană .

Antipiretice (paracetamol) .Corticoterapie parenteral:  Metilprednisolon (Solu-Medrol) 2 mg/kg/zi: 48 de ore.Dezinfecţie rinofaringiană în caz de rinită asociată:  Ser fiziologic 3x1 picătură în fiecare nară. Intubaţie la valorile: .Antibioterapie (în suspiciune de infecţie bacteriană):  C3G i.Umidificarea aerului .Eliberarea căilor aeriene .v. 12 .Aerosoli pe mască cu:  3 ml Adrenalină + 7 ml Ser fiziologic (în 20 min.Focare rino-sinusale sau amigdaliene.Se va urmări SaO2 şi tensiunea arterială .Focare infecţioase adenoidiene . nu în etiologie virală.Monitorizare .Refluxul gastro-esofagian .Spitalizarea este obligatorie .PaO2 < 50  Forma recidivantă Se vor căuta: .PaCO2 > 70 . de 2 ori/zi.) . (Cefotaxim 100 mg/kg/zi sau Ceftriaxon).Aerosoli cu corticoizi:  4 mg Dexametazonă în 10 ml Ser fiziologic.Antibiotice:  Amoxicilină: 50 mg/kg/zi timp de 7 zile). cu reducerea progresivă în 3 zile .BREVIAR DE PEDIATRIE .  Forma gravă (evoluţie nefavorabilă sub tratament): . . .Terenul atopic .

Stop respirator . capul în hiperextensie.Obstrucţie a căilor aeriene superioare .Ionogramă serică . ± LCR) .Hemoculturi repetate . TABLOU CLINIC .Şoc septic.Debut brutal .Hipertermie (sindrom septicemic) .Meningita. EPIGLOTITA ACUTĂ (infecţia vestibulului laringian de etiologie bacteriană ce poate determina dispenee severă şi septicemie cu localizări secundare: meninge.Radiografie de torace . INVESTIGAŢII . articulaţii).Poziţie de securitate (aşezat.Radiografia căilor aeriene superioare (de părţi moi cervicale).CRP .BREVIAR DE PEDIATRIE 3.Tuse dureroasă .Adenita.Hipersalivaţie . atelectazii . în caz de semne de iritaţie meningeană .Disfagie . celulita.Voce guturală . gura deschisă). COMPLICAŢII .Pneumonii. edem pulmonar acut .Puncţie lombară.Hemoleucogramă . pulmon. otita .Paloare .Antigen solubil anti Haemophilus (sânge.Vârstă 3-8 ani . 13 .

3 zile i.Fără corticoterapie în mod sistematic. nevaccinaţi anterior:  vaccin + antibioterapie: Rifampicină 20 mg/kg/zi.  dacă pacientul devine afebril se va continua antibioterapia conform antibiogramei. eventual:  Metilprednisolon (Solu-Medrol): 1 mg/kg/zi.BREVIAR DE PEDIATRIE TRATAMENT .Profilaxie secundară: la contacţi < 4 ani.6 mg/kg/zi.Reechilibrare hidro-electrolitică .Profilaxie primară:  vaccin anti HIB . la 12 ore.v. la 12 ore.Spitalizare în serviciul de reanimare pediatrică . timp de 2 .Antipiretice .Aerosoli . timp de 4 zile.2-0. Ceftriaxon: 100 mg/kg/zi în 3 doze. timp de 2 . . per os timp de 10 zile: Amoxicilină sau Augmentin în 3 doze. 24 ore. 14 .v.Monitorizare . . în 2 doze.După prelevarea bacteriologică:  antibioterapie C3G: Cefotaxim.Oxigenoterapie .3 zile. deoarece componenta edematoasă este minoră (microabcese). sau  Dexametazonă: 0. i.

. la cea mai mică suspiciune.Cornaj .Antibiotice.Oxigenoterapie .Disfonie INVESTIGAŢII . 15 .Anamneza .Traheostomie de urgenţă (în cazurile grave).Dispnee inspiratorie .Sindromul "sejour" .BREVIAR DE PEDIATRIE 4. în cazurile cu risc de infecţie.Combaterea edemului laringian .Dispnee în 2 timpi .Radiografia cervicală de faţă şi profil (pentru corpi stăini radio-opaci) .Sindrom de penetraţie . CORP STRĂIN LARINGIAN Inhalarea accidentală a unui corp străin. TRATAMENT . TABLOU CLINIC Sugestive sunt: .Examen ORL: laringoscopie.Tuse chintoasă .Afebrilitate . .Endoscopie laringo-traheo-bronşică.

BREVIAR DE PEDIATRIE

PNEUMONIILE ACUTE
Infecţii ale căilor aeriene joase, secundare unei infecţii bacteriene sau virale.

ETIOLOGIE - Mycoplasma pneumoniae - Streptococcus pneumoniae - Virusuri: (sinciţial respirator, adenovirus, influenza, parainfluenza) - Chlamydia pneumoniae (după 5 ani) - Haemophilus influenzae (înainte de 5 ani) - Stafilococ (sugari, imunodeprimaţi) - Moraxella cataralis - Streptococul ß hemolitic grup A (adesea după varicelă). TABLOU CLINIC - Febră - Tuse (poate lipsi) - Dureri abdominale, vărsături - Convulsii - Detresă respiratorie: respiraţie superficială tahidispnee balans toraco-abdominal tiraj intercostal bătăi ale aripioarelor nazale.
16

BREVIAR DE PEDIATRIE

- Examen clinic: asimetrie de murmur vezicular, raluri crepitante uni sau bilaterale sau auscultaţie pulmonară normală (uneori). Semne de gravitate care impun internarea în spital: - Alterarea stării generale - Teren imunodeprimat, mucoviscidoză, astm bronşic, caz social, bronho- sau traheomalacie, pneumopatii repetitive) - Deshidratare prin tulburări digestive importante - Detresă respiratorie cu SaO2 < 95% - Oxigenodependenţă - Semne septice (tulburări hemodinamice, frison) - Pleurezie asociată - Vârstă mică - Eşecul tratamentului în ambulator. Semne clinice asociate ce pot orienta etiologia: - Herpes labial, OMA: Pneumococ - Artralgii, erupţie cutanată: Mycoplasma pneumoniae - Erupţie scarlatiniformă, noduli cutanaţi, abdominal: Stafilococ. INVESTIGAŢII - Radiografie pulmonară antero-posterioară - Ecografie pleurală (în suspiciunea unei pleurezii) - Hemoleucogramă, trombocite, CRP, fibrinogen
17

meteorism

BREVIAR DE PEDIATRIE

- Hemoculturi dacă temperatura > 38,50 C - Ionogramă sanguină şi funcţia renală - Serologie Mycoplasma, Chlamydia, Adenovirus, virusul gripal, în funcţie de contextul clinic (se va repeta după 15 zile) - PCR (polymeraze chain reaction) din secreţii nazofaringiene pentru Mycoplasma şi Chlamydia - Prelevare faringiană pentru VSR, Adenovirus, Mycopasma, în funcţie de contextul clinic - IDR cu 10 UI tuberculină, dacă există context epidemiologic. CRITERII DE SPITALIZARE - Vârstă mică - Vărsături, sindrom de deshidratare - Pleurezie asociată - Afecţiuni cronice asociate - Eşecul antibioterapiei iniţiale - Caz social. TRATAMENT 1. În ambulator: - Sugari: Augmentin (80 mg/kg/zi, în 3 doze: 10 zile); - 1-3 ani: Amoxicilină (100 mg/kg/zi în 3 doze) 10-14 zile (în caz de OMA asociată); - Copii > 3 ani, macrolide 14 zile (Eritromicină sau Claritromicină).
18

v.Perfuzii cu glucoză 5% şi electroliţi .Se întrerupe alimentaţia orală în caz de dispnee.BREVIAR DE PEDIATRIE Evaluare după 48 ore de tratament: Dacă se menţine febra. timp de 21 de zile). se va suspecta o infecţie cu Mycoplasma (sau un pneumococ rezistent) şi se va înlocui antibioticul cu un macrolid – Josamicine: 50 mg/kg/zi în 2 prize timp de 21 de zile. se va continua tratamentul cu Amoxicilină per os timp de 10 zile.Amoxicilină 100 mg/kg/zi i. doză unică.Oxigenoterapie . 19 ..  dacă febra persistă după 48 de ore şi în contextul unor elemente evocatoare pentru Mycoplasma se va asocia Josamycin (50 mg/kg/zi în 2 doze. tulburări digestive sau alterarea stării generale . 2.Kineziterapie.Antipiretice. Antibioterapie 1.Tratament antipiretic . În spital: Măsuri generale . La copilul mare . .  dacă devine apiretic. în 3-4 doze + Netilmicină 6 mg/kg/zi. administrată în 30 min.

lent.v.v.În caz de pneumococ rezistent la Penicilină. 20 . După obţinerea apirexiei se va continua antibioterapia per os cu Cloxacilină: 50 mg/kg/zi în 3 doze timp de 3-6 săptămâni. o doză pe zi i. dar se va trece rapid per os.v. o doză pe zi + Netilmicină: 6 mg/kg/zi. În caz de stafilococie pulmonară Vancomicină: 60 mg/kg/zi. o doză pe zi i.v.în 4 doze i. 2. în 4 doze.C3G Ceftriaxon: 50 mg/kg/zi. în 30 min.BREVIAR DE PEDIATRIE . se vor utiliza C3G: (Cefotaxim .v. lent).Claforan. timp de 1 oră + Oxacilină: 100 mg/kg/zi. Copil < de 3 ani . i. dacă starea clinică o permite. 200 mg/kg/zi în 4 doze i. în 30 min. Durata tratamentului va fi de 10 zile. + Netilmicină: 6 mg/kg/zi. 3.

. . 21 .Sugarul cu regim diversificat: 1-2 scaune/zi. .BREVIAR DE PEDIATRIE DIAREEA ACUTĂ Modificarea modelului de evacuare intestinală prin prezenţa a unui număr mai mare de 3 scaune cu consistenţă scăzută şi aspect patologic.Igienă deficitară. . Variante fiziologice: . grădiniţă). Definiţia OMS a diareei: cel puţin 3 scaune lichide/24 ore. .Obiceiuri culinare sau modificarea recentă a dietei.Sugarul (alimentaţie naturală) are: 4-5 scaune/zi. soldată cu pierderi hidroelectrolitice. . Capcană de diagnostic Falsă diaree la copii cu constipaţie cronică (scaune apoase la intervale periodice la copii cu tranzit intestinal încetinit).Sugarul (alimentaţie artificială cu lapte praf): 2-3 scaune/zi. ANAMNEZA Importantă pentru orientarea diagnostică şi etiologică.Copil care frecventează colectivitatea (şcoală. Vor fi culese date despre: .Cazuri de diaree în familie sau anturaj (focar). creşă.Nivelul socio-economic al familiei. .Conservarea şi prepararea inadecvată a alimentaţiei.

Rinoree . sânge) . 2.Frison (uneori) .Febră (inconstant) .Anotimpul.Tenesme . Atenţie! Foarte importantă este greutatea copilului (cât mai recentă) pentru evaluarea pierderilor şi conduita de rehidratare (orice diaree se acompaniază cu un grad mai mare sau mai mic de deshidratare). coardă colică.Eritem fesier (la sugari) . tenesme.Coriză . 22 .Convulsii la debut urmate de scaune muco-piosanguinolente: shigelloză.Coardă colică .Administrare recentă de medicamente: laxative.BREVIAR DE PEDIATRIE .Dureri abdominale . Diaree acută virală Vărsături frecvente urmate de scaune apoase numeroase.Convulsii (uneori).Vărsături .Scaune modificate cu elemente patologice (mucus.Scaune mucoase cu puroi şi sânge. .Mialgii . puroi. TABLOU CLINIC . antibiotice. Orientare diagnostică 1. . Diaree acută bacteriană .

23 . 150 ml/kg.Examen coproparazitar . Invazivă Scaune muco-pio-sanguinolente ± stare toxico.Părinţi non complianţi. Alte tipuri: Parenterală Greşeli alimentare Alergii alimentare.Teste imunoenzimatice din scaun .BREVIAR DE PEDIATRIE INVESTIGAŢII .Coprocultură. coprocitogramă .Examen sumar de urină .Stare toxico-septică . creatinină .Vărsături (eşecul rehidratării orale) . cu SAD rapidă.CRP . Criterii de internare .Hemoleucogramă .Parametri Astrup . Secretorie Scaune apoase frecvente. 3.Vârstă mică (< 3 luni) .Ionograma serică . Tipuri patogenice 1.Uree.septică.Lactoferina fecală. 2. TRATAMENT În formele uşoare şi medii:  Rehidratare orală cu săruri de rehidratare: În primele 4-6 ore: 20 ml la interval de 10-15 minute.Sindrom acut de deshidratare .

sărăţele. alimentaţie artificială: Cu greutate normală: . Dieta Brat include: Banană-orez-suc de mere-pâine prăjită (Banane. morcovi. supă de legume.Orez fiert. Distrofic: . carne fiartă de pui. Copil > 1 an: .Măr ras. iaurt.Banane.Ziua a 5-a: diluţie de lapte 75% .100 ml la copilul peste 1 an. Apple. Rice. . Toast). . Tratament profilactic Măsuri de igienă.Carne mixată de pui + morcov +5% glucoză.Ziua a 6-a: integral. 24 . .BREVIAR DE PEDIATRIE  Pentru fiecare scaun diareic în plus se adaugă: . grisine.se continuă alimentaţia la sân.Ziua a 4-a: diluţie de lapte 50% .Brânză de vaci + orez pasat + 5% glucoză. Vaccinare (pentru Rotavirus). ceai cu glucoză.50 ml săruri de rehidratare la sugar şi . alimentaţie naturală: . Laptele se introduce din: . .Cereale fără gluten.se introduce laptele primit înaintea diareei.se introduce laptele delactozat. Sugar > 6 luni: . brânză de vaci. Sugar < 6 luni. banane.

25 . Se evită administrarea apei în exces sau a soluţiilor hipotone perfuzabile (risc de intoxicaţie cu apă).Diaree invazivă .Probiotice: Enterolactis: 1 plic/zi. Diosmectita (Smecta): <1 an: 1 plic/zi 1-2 ani: 1-2 plicuri >2 ani 2-3 plicuri/zi. parazitară şi fungică.Reglatoare ale motricităţii intestinale (Debridat): Debridat: 1.Stare toxico-septică. în 2-3 doze. Tratament patogenic . Atenţie! Se evită administrarea de medicamente de tip Loperamid (risc de megacolon toxic).Febră > 5 zile . Biotics: 2-3 plicuri/zi .5 ml/kg/zi.Antisecretorii: Racecadotril (Hidrasec): 1-9 luni: 3x10 mg 9-30 luni: 3x20 mg 30 luni-9 ani: 3x30 mg > 9 ani 3x60 mg.Forme sistemice cu hemocultură pozitivă . .Denutriţi .BREVIAR DE PEDIATRIE Tratamentul etiologic Doar în diareea bacteriană. Bactisubtil: 1 plic/zi. Indicaţiile antibioterapiei: .Sugar < 3 luni .

apetit diminuat. la sugarii alăptaţi şi < 3 scaune / săptămână. prezenţa scaunelor sau fecalomului în rect.Prezenţa unei coarde colice .Meteorism abdominal .Antecedente familiale .Comportametul alimentar . ± diaree alternând cu constipaţie) . < 2 scaun / zi.Palpare: fecalom sau masă tumorală . la copii cu vârstă mai mare de 1 an.Semne asociate: vărsături. aspect. TABLOU CLINIC I ANAMNEZĂ . sensibilitate. hemoroizi) .Greutatea (IMC sau IP) . tonusul sfincterian. 26 . fisură.Aspectul scaunelor ± sânge . la sugarii alimentaţi artificial sau diversificaţi.Data de debut a constipaţiei .Activitatea fizică .Anusul (poziţie.Poliurie (tubulopatie) .BREVIAR DE PEDIATRIE CONSTIPAŢIA CRONICĂ Evacuarea intestinală dificilă (uneori dureroasă) a unor scaune cu consistenţă dură şi frecvenţă redusă: < 3 scaune / săptămână.Tuşeul rectal:  diametrul canalului anal. Examen clinic . balonare.Tegumente (icter în hipotiroidism) .Curba de creştere staturo-ponderală .Context psihologic familial.

Spina bifida oculta .Urocultura .Diaree (falsă diaree asociată constipaţiei) .Ecografie abdominală şi pelvină .TSH.Sindrom subocluziv cu fecalom.Fisură anală .Anticorpi anti transglutaminidază pentru boala celiacă .Semne respiratorii (insuficienţă respiratorie cronică în mucoviscidoză) .Tonus muscular general .Amilazemia . T3.Dezvoltarea psiho-motorie . .Prolaps rectal .Diureza /24 ore . CIRCUMSTANŢE DE APARIŢIE Motivul pentru care părinţii se adresează medicului: .Manometrie rectală ± biopsie rectală . T4 .Encoprezis .Radiografie abdominală pe gol .Examenul sumar de urină . INVESTIGAŢII .Dureri abdominale .  ampulă rectală plină cu fecale: constipaţie funcţională de evacuare.BREVIAR DE PEDIATRIE  ampulă rectală goală: megacolon congenital.Dureri anale .Testul sudorii .Examenul coproparazitar .Irigografie 27 .Semne neurologice.Absenţa fosetelor sacro-coccigiene .Proba de digestie .

Colon iritabil .Prezenţa unor factori psiho-afectivi şi socio-educativi nefavorabili. . legat de: Durerea la defecaţie sau fisuri anale Atitudine prea rigidă a mamei Educaţie sfincteriană precoce Retenţie fecală voluntară 28 . Iatrogenă .Antiacide .Abuz de laxative .Regim sărac în fibre .Preparate de fier 3.Constipaţia sugarilor alimentaţi la sân (volum scăzut de reziduu intestinal).Anorexia sau malnutriţia pot avea la origine o constipaţie 2.Antitusive .BREVIAR DE PEDIATRIE CONSTIPAŢIA FUNCŢIONALĂ Caracteristici .Calciu (cu hipercalcemie) .Diluţie necorespunzătoare a laptelui praf .Stare generală bună . Erori dietetice: . cel mai frecvent la vârsta de sugar. Altele .Debut după un interval liber.Antidepresive .Refuzul oliţei. Cauze 1.Antecedente familiale . la 3 ani sau 7-8 ani .Encoprezisul (are la origine constipaţia şi comportamentul retenţional) .

Neurologice .mixtă.Retard în emisia meconiului . vărsături.Episoade subocluzive .de evacuare . Cauze colo-rectale .Scaunele (frecvenţă.Mielomeningocel . Mecanisme (modificări ale motricităţii colice): .de progresiune .BREVIAR DE PEDIATRIE CONSTIPAŢIA ORGANICĂ Caracteristici: .Miopatie. Epidoade de falsă diaree.Vărsături bilioase .Megacolonul congenital (boala Hirschprung) .Meteorism abdominal . 29 .Retard în creştere. Elemente clinice orientative (important de urmărit) .Debut de la naştere . Cauze 1. aspect) Calibru modificat (megacolonul intestinal) Schibale dure (constipaţia funcţională de progresiune) Scaun voluminos (constipaţia funcţională de evacuare) Prezenţa fecaloamelor Episoade subocluzive: dureri abdominale.Stenoza colică intrinsecă (sechele postchirurgicale) sau extrinsecă (compresiune prin tumori) 2.Encefalopatie gravă .

Megacolonul secundar.Ocluzia intestinală (oprirea tranzitului gazos) .Durerile abominale . 30 . COMPLICAŢII .Susţinere psihologică. cereale) .Hipoparatiroidie .BREVIAR DE PEDIATRIE 3.Apă demineralizată (Hepar) pentru diluţia laptelui praf . televizor) .Fisura anală . TRATAMENT A nu se dramatiza! Etiologic.Încurajarea activităţii fizice . fructe.Hipotiroidie .Lapte praf special .Infecţiile urinare recurente .A nu se abţine de la senzaţia de defecaţie (indiferent de activitatea pe care o are în momentul respectiv: şcoală.Boala celiacă.Evitarea dulciurilor concentrate .Aport lichidian crescut .Diluţie corectă a laptelui praf .Evitarea laptelui de vacă .Encoprezisul . Igieno-dietetic: .Hipokaliemie .Introducerea precoce a sucului de fructe şi legume . Generale . în constipaţiile organice.Exoneraţie la ore fixe .Dietă bogată în fibre (legume.

Colostru cu probiotice Preparate pe bază de plante: Rhamnolax.BREVIAR DE PEDIATRIE Medicamentos: Lactuloză: 1ml/kg/zi. 31 . în 2-3 doze per os Lansoil (ulei de parafină): 1 ml/kg/zi Debridat (trimebutinum): 1 ml/kg/zi Supozitoare cu glicerină Preparate pe bază de magneziu: Magne B6 Probiotice: Biotics. Alte măsuri:  Clismă evacuatorie (în caz de fecalom)  Cremă cu lidocaină (în fisuri anale). Herbolax.

bacteriurie.Febră prelungită .Febră (la sugar şi copil mic febra izolată poate sugera o ITU) . INVESTIGAŢII  Teste rapide: testul nitriţilor şi esteraza leucocitară pozitive  Examenul de urină modificat: leucociturie. La copilul mare: .BREVIAR DE PEDIATRIE PIELONEFRITA ACUTA Infecţie a interstiţiului renal.Falimentul creşterii (sugar şi nou născut) .Refuz alimentar . GOLD STANDARD: urocultură  100. vărsături).Lombalgii .Stare generală influenţată .Febră înaltă  38.Icter (la nou născut) . TABLOU CLINIC .Dureri abdominale .Loji renale dureroase.Tulburări digestive (greţuri.5C . manifestările sunt nespecifice: .000 colonii de germeni/ml 32 .Iritabilitate sau apatie. hematurie. Atenţie ! La sugar şi copilul mic.

Scintigrafie (Pentru diagnosticul cicatricelor renale postinfecţie) .v.CRP . Alte investigaţii: .urocultură din jetul urinar mijlociu.Hemoleucogramă .puncţie vezicală suprapubiană sau .cateterism vezical.Urografie i.  Asociaţia dintre mai mulţi germeni poate sugera o contaminare. 33 .  În caz de urocultură recoltată în recipient steril. nici nu elimină un reflux vezico-ureteral) . pot fi prezenţi 2 germeni asociaţi: (cel mai frecvent: E.BREVIAR DE PEDIATRIE Atenţie ! La sugar şi copilul mic ITU poate fi confirmată prin urocultura recoltată prin: . .Ecografie abdominală (aspectul normal nu elimină o PNA şi nu confirmă. este imperios a se efectua cultura cât mai rapid.Examen sumar de urină (cilindri leucocitari în sedimentul urinar în caz de pielonefrită) . La copilul mare: . urocultura identifică un singur germene.Hemocultură . Coli şi Enterococcus faecalis).  La sugar.  De obicei. după toaletă prealabilă.  În cazul recoltării urinii prin puncţie vezicală prezenţa germenilor confirmă ITU indiferent de cantitatea acestora.Cistografie retrogradă.

Disuria .Starea toxică 34 . În pielonefrită sunt prezente: .Loji renale dureroase .Febra .BREVIAR DE PEDIATRIE Investigaţii de control . CRP ziua 8 .Sindrom febril prelungit . Diferenţierea dintre pielonefrita acută şi cistita acută.Vârsta mică . DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL .Polakiuria .Modificări la examenul FO (în caz de HTA) .TA crescută .Scăderea capacităţii de concentrare urinară . ziua 15 (în caz de evoluţie nefavorabilă.Cistografia retrogradă în ziua 21 (în caz de suspiciune a unui reflux vezico-ureteral).5C . În cistite sunt prezente: .Absenţa criteriilor menţionate la PN.Urocultură: ziua 3.Leucocituria .Sindrom dureros abdominal .VSH. crescute . neefectuarea antibiogramei sau dacă germenele nu este sensibil la antibioticul introdus).Floră de contaminare la urocultură.Hemoleucogramă completă. CRITERII DE GRAVITATE . .Afebrilitatea .Prezenţa cicatricelor renale (urografic sau scintigrafic).Febra  38. CRP.Starea generală influenţată .

tahicardie. timp de umplere capilară  3 sec .între 2-6 luni: monoterapie . după 3-8 săptămâni se va efectua: cistografia micţională pentru diagnosticarea unui reflux vezico-ureteral sau a valvei uretrale.Forme septicemice cu: febră înaltă.BREVIAR DE PEDIATRIE . TRATAMENT Principii de tratament în antibioterapie .la sugarul < 2 luni: biterapie (amoxicilină + aminoglicozide) .antibioterapia profilactică: nu scade incidenţa recidivelor la copii cu reflux. .copil: 0 – 3 ani .Complianţă scăzută la tratament. va fi urmată de cea per os .v. frison.v.Malformaţii renale asociate .rezultatul uroculturii şi hemoculturii vA decide: alegerea antibioticului .la sugarul < 6 luni: tratamentul se va face i.Boli acute sau cronice asociate .copil  3 ani: când sunt prezente criteriile de gravitate. CRITERII DE INTERNARE . 35 . la băieţi .Obstrucţii urinare .la copilul < 3 ani.la sugarul > 6 luni: antibioterapia i.

Acid nalidixic: 30 mg/kg/zi. 2 doze . 2 doze. 1 doză .Ceftibuten (Cedax): 9 mg/kg. care nu întrunesc criteriile de gravitate. La copiii peste 3 ani. tratamentul poate fi administrat per os: . 36 .2 mg/kg/zi. Profilaxia pielonefritei acute Se folosesc doze mici de antibiotice pe durată de: . 1 doză / zi.peste 3 ani sau toată viaţa (pielonefrita cronică).Cefuroxim 75 – 150 mg/kg/zi. Durata tratamentului: 7 – 14 zile. alternative: .6 luni în PNA şi ITU recurente .Amikacina 15 mg/kg/zi.Nitrofurantoin: 1. 3 – 4 prize.Netilmicina 5 mg/kg în PEV timp de 1 oră .5 mg/kg/zi. Alternative: .Gentamicina 4 – 7. 3 doze .Ceftriaxona (Rocephin) 50 mg/kg. 1 doză/zi . 2 doze .Cefuroximum (Zinnat): 30 mg/kg/zi.până la eliminarea obstacolului (uropatii obstructive) .Acid nalidixic: 50 mg/kg/zi. 2 doze/zi .Cotrimoxazol (Biseptol. 1 dată/zi . Bactrim): 2 – 4 mg/kg/zi.BREVIAR DE PEDIATRIE Antibiotice În cazuri de gravitate tratamentul este injectabil.

Polakiurie .Oligurie . 4. 49.Encefalopatie hipertensivă 37 .Lombalgii . 2.BREVIAR DE PEDIATRIE GLOMERULONEFRITA ACUTĂ POSTSTREPTOCOCICĂ Inflamaţia nesupurativă acută a glomerulilor indusă de infecţia cu Streptococ β-hemolitic de grup A TABLOU CLINIC Debut La 10-21 zile de la infecţia streptococică cu localizare:  Faringiană (streptococ. 57) prin: .Tulburări digestive Rar: .Edem pulmonar acut . 12) sau  Cutanată (piodermită. serotipurile M1.Febră . impetigo.Convulsii .Edeme . streptococ serotipurile 47.

Sindromul cardiovascular . Sindromul de retenţie hidro-salină .HTA sistolo-diastolică. .Tahicardie .Acid uric crescut. Sindomul urinar . 3.Cilindrurie. . Sindromul de retenţie azotată . matinal.Creatinină serică crescută . 38 .Oligurie: 300 ml/m2/zi. .BREVIAR DE PEDIATRIE Perioada de stare 1.Insuficienţă cardiacă stângă. cedează după 4 -7 zile. oscilantă . 4.Proteinurie: Moderată: sub 1g/l.Edeme moderate: Albe.Uree serică crescută .Edem pulmonar acut. moi. 2.Hematurie macroscopică: Cedează după 1-14 zile.Densitate urinară crescută (> 1020).Hematuria microscopică: Se poate menţine câteva luni. . pufoase Antigravitaţionale Predominent pretibiale sau Palpebrale. cu zgomot de galop .Cardiomegalie . .

Mixedem .Hemoleucogramă. creatinină serică.Polip vezical . electroforeza proteinelor serice 39 . fibrinogen .Clearance cu creatinină .Uree.Insuficienţa cardiacă decompensată .Alergii .Proteinuria cantitativă şi calitativă . trombocite .Sindrom nefrotic impur .Lupus eritematos sistemic .Cistita hemoragică .Examen sumar de urină . Sindromul edematos . INVESTIGAŢII .Tulburări de coagulare .Nefropatie ereditară (sindrom Alport). antistreptodornaza . acid uric . 2.Litiaza renală .Ciroza hepatică .Tumori renale .ASLO.Hipoproteinemie.Proba Addis .Parametri Astrup . Sindromul hematuric .CRP.BREVIAR DE PEDIATRIE DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL 1.Ionograma serică şi urinară .Proteinemie.Traumatism renal .Urocultură . VSH.

TA.Regim desodat (în HTA. edeme. frecvenţa cardiacă. în perfuzie continuă Captopril: 0.EKG .Factor nefritic C3 Nef .Aport lichidian: 20 ml/kg/zi sau 400 ml/m2s.25 mg/kg/zi în prima doză.Repaus la pat . crescând treptat.Ecografie cardiacă . TRATAMENT . Se vor monitoriza zilnic: greutatea./zi + diureza zilei precedente. . EKG.Radiografie toracică . hiperglucidică.v.  În caz de IRA pronunţată: Furosemid 3-5 mg/kg . EPA)  În caz de retenţie azotată severă: alimentaţie fără proteine. apoi cu 0. temperatura. C3.  În caz de HTA Nicardipin: 4 μg/kg/min. din săptămâna a 3-a: 2 g/kg/zi.BREVIAR DE PEDIATRIE . apoi până la 3 mg/kg/zi sau Diazoxid: 5 mg/kg/zi 40 . normolipidică . CIC . lent în 20 min.Alimentaţie normocalorică.5 g/kg/zi.Furosemid 2 mg/kg i. SaO2. diureza.c.Examenul FO.Complement seric total.

 În caz de hiperpotasemie ( > 6 mmol/l) Kayexalate: 1 g/kg.v.Epurare extrarenală.5-1 ml/kg în 5 minute.5-1 mg/kg/zi priză unică Labetalol: 0. 1 mEq = 2 ml bicarbonat 4. 41 .1 mmol/l) Calciu gluconic 10%: 0.4%: 1-2 ml/kg în 15 minute ± Gluconat de calciu: 0.  În caz de hipocalcemie ( < 2. ATENŢIE! În IC stângă este contraindicată terapia betablocantă.  In caz de insuficienţă renală severă cu hiperkaliemie: .calculul deficitului de bicarbonat: (25-HCO3-) x (greutatea în kg)/3 = cantitatea în mEq care se va corecta în 30 minute prin perfuzie.BREVIAR DE PEDIATRIE Hidralazină: 0. intrarectal ± Bicarbonat de sodiu 1.3-0.5 mg/kg/oră.5-1 ml/kg în 5 minute. în perfuzie continuă.  În caz de acidoză metabolică (pH < 7.01 mg/kg/zi i.2 o/oo sau 6 mEq = 2 ml bicarbonat 14o/oo (în absenţa retenţiei hidrosaline).2 şi bicarbonat < 15 mEq/L) . Atenolol: 0.

Claritromicină. Uremie > 30 mmol/l 2.Antecedente de impetigo: Oxacilină. edem cerebral. Intoxicaţie cu apă cu Na < 120 mmol/l şi tulburări neurologice 5. CRITERII DE GRAVITATE  HTA severă  Encefalopatie hipertensivă  Insuficienţă cardiacă  Edem pulmonar acut 42 .BREVIAR DE PEDIATRIE Antibioterapie (după prelevare) . Claritromicină. Acidoză metabolică cu RA < 10 mmol/l 4. . INDICAŢII DE DIALIZĂ PERITONEALĂ 1.Antecedente de faringită acută: Penicilină G. Hiperkaliemie rebelă la tratament > 7 mmol/l 3. Supraîncărcare volemică: Hipertensiune. edem pulmonar acut.

INVESTIGAŢII .Modificări de comportament. pufoase (la faţă: dimineaţa. creatinină serică .Paloare .Inapetenţă .Hipovolemie .Diaree .BREVIAR DE PEDIATRIE SINDROMUL NEFROTIC IDIOPATIC Afectare renală caracteristică vârstelor mici (1-5 ani) ce se manifestă prin: sindrom edematos.Greţuri .Uree.Edem scrotal sau al labiilor mari . moi.Inapetenţă . la nivelul membrelor inferioare: după ortostatism.Hemoleucogramă . lombare şi dorsale: în decubit dorsal) . hiperlipemie şi hipercolesterolemie.Ionograma serică 43 .Hepatomegalie. hipoalbuminemie < 30 g/l.Dureri abdominale . TABLOU CLINIC Debut .Edeme: albe.Epanşament pleural.Trombocitele . Perioada de stare . pericardic.Vărsături . disproteinemie. ascită . proteinurie > 50 mg/kg/zi.

2.Vârstă < 1 an sau > 10 ani .Electroforeza proteinelor serice .Reactanţii de fază acută .Antitrombina III .D-dimerii .Proteinurie neselectivă 44 . Sindromul edematos din: Insuficienţa cardiacă Boli hepatice Boli endocrine Afecţiuni alergice Enteropatii exudative Malnutriţia protein-calorică.Examenul sumar de urină .Hematurie .Clearance cu creatinină .Radiografie toracică . Sindrom nefrotic impur: .Ecografia renală .Biopsie renală în caz de: SN corticorezistent SN impur SN cu recăderi frecvente. DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL 1.Diureza .Transaminazele .Lipidograma .Ecografie Doppler renal .Urocultura .HTA .Proteinemia .Indicele de selectivitate: (Clearance IgG/Clearance transferină) .BREVIAR DE PEDIATRIE .Proteinuria .

Prognostic incert .Insuficienţa renală acută .Tulburările de coagulare . 45 .Risc de supradozare şi a efectului toxic medicamentos (datorită hipoproteinemiei şi retenţiei azotate) . pulmonare.Denutriţia .Evoluţie nefavorabilă . meningită. COMPLICAŢII . artrită) .Edemele masive .Tulburările de creştere . pneumonie. septicemie.Complicaţii legate de tratamentul imunosupresor. CRITERII DE GRAVITATE .Hipotiroidism .Şocul.Hipovolemia .Ascita . hepatice.Retenţie azotată .Infecţii (ITU.Hidrotoraxul . cava inferioară) . celulită.BREVIAR DE PEDIATRIE .C3 normal sau scăzut .Anemia feriprivă .Răspuns la corticoterapie nefavorabil .Apare secundar unei alte afecţiuni.Tromboza vasculară (cerebrale.Complicaţii legate de corticoterapie .Insuficienţa renală acută . femurale.Insuficienţa respiratorie acută . renale. peritonită.Infecţiile bacteriene şi virale .

Greutatea . 2. matinal sau alternativ: la 2 zile sau discontinuu: 3 zile pe săptămână. de mai multe ori pe zi. normoglucidică. maxin 60 mg/m2/zi.În perioada edematoasă şi de corticoterapie: aport hiposodat şi restricţie lichidiană . PREDNISON (doză de atac): 2 mg/kg/zi.Dietă normoproteică.Frecvenţa cardiacă .Bilanţul hidric. la 24 ore) .1/3 -2/3 din doza de atac o singură dată/zi. Prednison doză de întreţinere: .Proteinuria .Diureza .Repaus la pat (în caz de edeme masive şi complicaţii) .TA . TRATAMENT  Igieno-dietetic . 46 .BREVIAR DE PEDIATRIE Monitorizare (la internare. în 3 doze Durata: 4 săptămâni sau până ce proteinuria devine nedozabilă la 3 determinări consecutive.Frecvenţa respiratorie .Temperatura .  Medicamentos Corticoterapia Tratamentul primului episod: 1. hipolipidică.Spitalizare obligatorie .

CLORAMBUCIL (LEUKERAN): Doza: 0. apoi la 3 luni. 3. apoi 3. urmată de: 2. Necesită urmărirea hemogramei săptămânal în primele 2 luni. Necesită urmărirea hemogramei: Risc de supresie medulară ireversibilă. 1. 2.BREVIAR DE PEDIATRIE Tratamentul recăderilor: 1.SN corticointolerant. CICLOFOSFAMIDA: Doza: 2-3 mg/kg/zi Durata: 8-12 săptămâni Necesită urmărirea hemogramei: Tratamentul va fi întrerupt temporar în caz de: Polinucleare < 2.SN corticorezistent . Sevraj lent. în 3 doze Durata: până ce proteinuria devine nedozabilă la 3 determinări consecutive.000 mm3. AZATHIOPRINA (IMURAN): Doza: 2-3 mg/kg/zi Durata: 8-12 săptămâni. Prednison: în schema discontinuă sau alternativă. 47 .3 mg/kg/zi Durata: 8-12 săptămâni.000 / mm3 Limfocite < 800/mm3 Trombocite < 100. Prednison: 2 mg/kg/zi. Tratamentul imunosupresor În caz de: .2-0.SN corticosensibile cu recăderi frecvente .

BREVIAR DE PEDIATRIE Tratamentul va fi întrerupt în caz de: Leucopenie < 2500 / mm3 Trombocite < 100. timp de 6 luni (necesită supravegherea funcţiei renale şi a HTA). 48 . ALBUMINĂ UMANĂ 20% Doza: 1 g/kg/zi (în hipoproteinemie severă).000 mm3. CICLOSPORINA A Doza: 3-7 mg/kg/zi Durata: 6-8 săptămâni apoi 2. IMUNOGLOBULINE Doza: 0.5 mg/kg/zi. timp de 5 zile.5 mg/kg/zi la 2 zile Durata: 6 luni Necesită urmărirea hemogramei: Neutropenie reversibilă după oprirea tratamentului. Tratamentul imunomodulator: LEVAMISOL (recomandat după al 3-lea puseu): Doza: 2. 4. AMILORID Doza: 0.7 mg/kg (CI: în IRA şi hiperkaliemie). în edemele masive asociat cu albumină).4g/kg/zi. SPIRONOLACTONĂ Doza: 3 mg/kg/zi (CI: în IRA şi hiperkaliemie).5-0. la 10 ore. Alte tratamente: Tratament diuretic: FUROSEMID Doza: 1-2 mg /kg/zi (în insuficienţa renală.

30 mg/kg/zi timp de 5 zile. Escherichia Coli). Haemophilus influenzae. de exemplu în varicelă: ACICLOVIR per os. 49 . Factori de risc pentru tromboze: Albuminemie < 20 g/l Fibrinogenul > 6 g/l Antithrombina III < 70 % D-dimeri > 1. → În infecţiile virale.000 ng/ml.  Consiliere psihologică Încercări terapeutice: MYCOFENOLAT MOFETIL: 1.2 mg/m2 pentru formele corticodependente. Durata: până la obţinerea unui INR optim INR se va menţine între 2-3 până la realizarea unei albuminemii mai mare de 2 g/l. Tratamentul trombozei: Antivitamina K asociată cu Heparină cu greutate moleculară joasă. Tratamentul complicaţiilor infecţioase: → Profilactic: Vaccinare antipneumococică → Curativ (în infecţiile bacteriene certe): Antibiotice conform antibiogramei (sau de exemplu.6 mg/kg/zi.BREVIAR DE PEDIATRIE Tratament antiproteinuric: CAPTOPRIL: Doza: 0. CEFOTAXIM pentru: Streptococcus pneumoniae. Prevenirea trombozelor: Mobilizare precoce Corectarea hipovolemiei Evitarea perfuziilor inutile.

Stern în carenă sau înfundat .Plagicefalie .Craniotabes .Aplatizare antero-posterioară . Perioada de stare a.Torace evazat la bază .Şanţul subpectoral (Harrisson).Paloare . genu valgum 50 .Craniostenoză .Macrocefalie .Tumefieri epifizare (‫״‬brăţări rahitice‫)״‬ .Coxa vara . Manifestări osoase  Craniu .Întârzierea închiderii fontanelei anterioare .Laringospasm.BREVIAR DE PEDIATRIE RAHITISMUL CARENŢIAL Tulburarea cronică a metabolismului fosfo-calcic.  Torace .  Oase lungi .Retard în achiziţiile motorii .Convulsii hipocalcemice . TABLOUL CLINIC Debut între 3-6 luni .Încurbări ale diafizelor (tibiei) .Joncţiuni condro-costale proeminente (mătănii costale) .Genu varum.Bose frontale şi parietale proeminente.

Hepatomegalie .Hernie ombilicală .Erupţie dentară întârziată .Fracturi pe os patologic .Convulsii hipocalcemice.Scolioza rahiticului.Splenomegalie .Osteodistrofia ereditară Albright . Manifestări musculare (hipotonie) .Retard în apariţia punctelor epifizare .Cifoză dorso-lombară .Scăderea forţei de contracţie (pseudomyopathia rachitica) .Meteorism abdominal .  Coloană vertebrală şi bazin . c.Hipocalcemia renală (din insuficienţa renală cronică) 51 . laringospasm). DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL .BREVIAR DE PEDIATRIE .Retard în achiziţiile motorii . Alte semne . .Picior plat .Hipomagneziemia idiopatică .Zone gălbui la nivelul dinţilor .Hipoparatiroidismului idiopatic tranzitoriu al sugarului .Hipoparatiroidismul cronic .Paloare (anemie hipocromă) . b.Tulburări de mers.Retard staturo-ponderal .Diastaza drepţilor abdominali.Tetanie (spasm carpo-pedal.

EMG. în formele severe) .Acondroplazia .Magneziemie (scăzută.25(OH)2 colecalciferol . INVESTIGAŢII .000 UI vitamină D3:  la începutul lunii a 7-a şi  după 45 de zile de la prima doză.Hipofosfatazia .PTH crescut.pH seric . 52 . EKG .Calciuria .Hemoleucogramă (anemie hipocromă hiposideremică.Concentraţia plasmatică scăzută a vitaminei D (25 OH colecalciferol şi 1.Fosfataza alcalină (crescută) . TRATAMENT Profilactic a.Boala Lobstein. Profilaxie antenatală .Rahitismul vitamino-D rezistent . frecvent asociată) .Sindromul Toni-Débré-Fanconi .Examen radiologic .Ionograma serică .Acidoza tubulară renală .Sifilisul congenital .Calcemie (scăzută) .Calciu ionic .Fosfaturie (crescută) .BREVIAR DE PEDIATRIE .Deformări toracice congenitale .La gravide (în ultimile 3 luni de sarcină): 200.

000 UI/săptămână.BREVIAR DE PEDIATRIE b. zilnic. . .5g/an de vârstă la sugarii care consumă < 500 ml lapte de mamă sau de vacă/zi. per os.Vârsta: 18 – 24 luni: Vitamina D 500 UI.Vârsta: 2.500 UI. . per os. 53 .000 UI per os la 9. zilnic. . Curativ  Varianta I . per os. per os.000 – 10. per os.Vârsta: 0-18 luni: Vitamina D 200. la 7 zile. vara şi 1.000 UI zilnic. Asociat tratamentului cu vitamina D Calciu: . zilnic.Vârsta: 0-18 luni: Vitamina D 1. urmată de tratamentul profilactic (corespunzător sezonului). timp de 6-8 săptămâni. din septembrie până în aprilie.000 UI injectabil. la interval de 3 luni (octombrie şi ianuarie).6 ani: Vitamina D 200. Profilaxie postnatală  Varianta I: .Vârsta: 2.40 mg/kg/zi sau 0. 12.40 mg/kg/zi la sugarii cu MPC sau prematuri.000 UI.000 UI – 1.000 UI. 6 luni şi Vitamina D 200.6 ani: Vitamina D 500 – 1.  Varianta II: .000 UI iarna sau 5. 4.Vitamina D 5. 18 luni. 2.

Asociat: . Rezultatele terapiei: .BREVIAR DE PEDIATRIE  Varianta II .m.000 UI i.4-6 săptămâni în formele hipocalcemice. timp de: .Vitamina D 100. 3 doze la interval de 3 zile şi a patra doză după 30 zile de la începutul terapiei.Dietă bogată în vitamine şi calciu.2-3 săptămâni în formele normocalcemice şi .Normalizarea semnelor radiologice după 20-30 zile. Asociat tratamentului cu vitamina D Calciu: 40-80 mg/kg/zi.Normalizarea calcemiei şi fosfatemiei după 7-14 zile . urmată de tratamentul profilactic (corespunzător sezonului). 54 ..

Atrofie testiculară: .Hipoplazia celulelor Leyding .Disgenezie gonadică.medicamentoasă.Anomalii cromozomiale (sindrom Klinefelter) . etc. CAUZE 1. sindrom Turner.autoimună . b.Pseudohermafroditism masculin cariotip masculin cu fenotip feminin . 55 .Insensibilitate la androgeni . Origine periferică a.Deficit de 5α reductază .Anorhidie bilaterală . La fete .Rezistenţă la gonadotrofine .infecţioasă .Anomalii cromozomiale: trisomia 21. .Leziuni ovariene: auto-imune. La băieţi .traumatică . infecţii .BREVIAR DE PEDIATRIE PUBERTATE ÎNTÂRZIATĂ Absenţa caracterelor sexuale secundare (telarha) după 13 ani la fete şi 14 ani şi 6 luni (testicole ≤ 25mm) la băieţi.

TRATAMENT Tratament etiologic .Estradiol sau testosteron (după sex) .tumori . TSH . Retard pubertar simplu (diagnostic de eliminare). 3.Curba de creştere .  Deficit izolat de gonadotrofine (exemplu: sindrom Kallman de Morsier)  Funcţional: -sindrom plurimalformativ (Prader Willi.Vârsta osoasă . Laurence Moon-Biedel)  Maladii cronice generale  Stress.Prolactina . Origine centrală  Deficit de gonadotrofine (hipopituitarism): .histiocitoză . 56 .BREVIAR DE PEDIATRIE 2. LH bazal şi după stimulare prin LH-RH .Ecografie pelvină (fete) .Estrogeni sau .T4.Cariotip .sarcoidoză.RMN cerebral. INVESTIGAŢII .FSH.Testosteron (în funcţie de sex).

traumatismului cranian .Sindrom Mac Cune Albright .Hiperplazia congenitală a suprarenalelor. PUBERTATEA PRECOCE PERIFERICĂ CAUZE a.BREVIAR DE PEDIATRIE PUBERTATEA PRECOCE Apariţia caracterelor sexuale secundare înainte de 8 ani la fete (telarhă ± pubarhă şi / sau pilozitate axilară) şi înainte de 10 ani la băieţi (testicole > 30mm. La fete .Chist ovarian . ± pilozitate axilară.Idiopatic.Tumori testiculare sau suprarenaliene . PUBERTATEA PRECOCE CENTRALĂ CAUZE . 1.Tumori ovariene şi suprarenale .Secundar: meningitelor.Tumori intracraniene . pubarhă. 2.Hidrocefalie .Hiperplazie congenitală de suprarenale. b. 57 . La băieţi .

În funcţie de etiologie (tumoră: chirurgical) .RMN cerebral .Telarhă izolată . INVESTIGAŢII .BREVIAR DE PEDIATRIE 3. TRATAMENT .Ecografia pelviană (fete) .Testosteron sau estradiol (funcţie de sex) . DEZVOLTAREA IZOLATĂ A CARACTERELOR PUBERTARE . PSEUDO-PUBERTATEA PRECOCE (PUBERTATEA DISOCIATĂ) 4.Supravegherea curbei de creştere şi a evoluţiei. 58 .Pubarhă izolată.Test la LH-RH.Vârsta osoasă .

BREVIAR DE PEDIATRIE REUMATISMUL ARTICULAR ACUT Boală inflamatorie a ţesutului conjunctiv care apare ca o sechelă tardivă a infecţiei cu streptococ β hemolitic grup A.tulburări de ritm . durere. Cardita .afectează articulaţiile mari . căldură locală. 3.după 1–5 săptămâni de la infecţia streptococică faringiană.nu lasă sechele. 2.se manifestă ca artralgii sau artită cu tumefacţie.sechelaritate: leziuni valvulare permanente. TABLOU CLINIC Debut . Perioada de stare a. impotenţă funcţională . Coreea Se poate asocia cu cardita (nu cu artrita). Poliartrita .sufluri cardiace .labilitate psiho-emoţională 59 .are caracter migrator .pericardită . Semne clinice majore 1. roşeaţă.insuficienţa cardiacă congestivă .poate fi fatală în stadiul acut . se manifestă prin: .cardiomegalie .

membre .Diaree .Dureri abdominale . Eritemul marginat .sediu: trunchi. b.Vărsături . Semne clinice minore .Febră . scalp . rotunde.Stare de rău.apar pe feţele de extensie ale articulaţiilor mari.evoluţie 10 – 15 zile . Nodulii subcutanaţi . nedureroase. 4.tulburări de coordonare .BREVIAR DE PEDIATRIE .durată scurtă: ore. tendoanelor.mişcări coreice: involuntare neregulate.poate fi urmată de cardită.nepruriginos .aspect inelar .apare în formele severe . 60 .tumefacţii dure.Artralgii . 5. bilaterale de intensitate variată agravate emoţional disgrafie dispraxie ROT vii .substrat lezional granulomul Aschoff.Greţuri .evoluţie autolimitată . mobile . zile.Epistaxis .Anemie .

Streptococ β hemolitic grup A ± în exudatul faringian.Artrita bacteriană . .Traumatisme .Hemocultură. .Reactanţi de fază acută: VSH. CRP. semne de pericardită. . . . pentru diagnostic diferenţial.Boli inflamatorii cronice.Creşterea α2 şi γ globulinelor. .Hemograma: anemie. IDR. leucocitoză cu polinucleoză.Purpura Henoch-Schonlein . fibrinogen. . artralgia .Ecografie: pentru valvulopatii sau pericardită.Endocardita bacteriană .BREVIAR DE PEDIATRIE INVESTIGAŢII .Hipoalbuminemie. DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL Artrita.Dureri de creştere .ASLO crescut.Alţi anticorpi:  antihialuronidaza  antistreptodornaza  antistreptokinaza  anticorpi antiproteină M. miocardită.ARJ . . 61 .Colagenoze .Radiografie toracică: cardiomegalie.Radiografia articulară (pentru diagnosticul diferenţial cu artrita bacteriană şi traumatism). AAN. .Afecţiuni ortopedice .EKG: PR prelungit.Artrita virală .Hemofilia .Leucemii . . .

 Tratament simptomatic în coree: Diazepam. (salicilemia eficientă: 20-30 mg/dl).Pericardite . Eritemul marginat . TRATAMENT .Eritemul multiform .Urticaria. etc. 62 .sunt caracteristici.Cardiopatii congenitale.Sufluri funcţionale .Eritemul nodos . Nodulii subcutanaţi .6 milioane UI/zi în 4 doze. în 4-6 doze. timp de 10-14 zile. .  Repaus la pat: în formele cu cardită. 10-14 zile. Haloperidol.Tratament antiinflamator  Acidul acetilsalicilic (în formele articulare): 90-120 mg/kg/zi.cu scăderea treptată a dozelor. 4-6 săptămâni.Tratamentul antistreptococic  Penicilina G: 1.2-1.Miocardite (de altă etiologie) . la copiii alergici la penicilină.BREVIAR DE PEDIATRIE Cardita . Durată: până la dispariţia simptomelor. Durată: până la dispariţia simptomelor. . în formele cu IC.  Restricţie de Na.  Eritromicină: 40-50 mg/kg/zi în 4 doze.apoi se reduc dozele la 60-90 mg/kg/zi.  Corticoterapia (în formele cu cardită): 1-2 mg/kg/zi în 3-4 doze. .Endocardita bacteriană .

Ecografie Doppler cardiacă .EKG . .Temperatura . la 1 – 2 săptămâni . 2.Sindromul inflamator .VSH. Durata: .Puls . pentru copii sub 27-30 kg şi 1.5 ani sau până la 18 ani de la ultimul puseu (la copii fără sechele valvulare).000 UI la 7 zile. 63 .TA . Clinică . 2. Primară Tratarea corectă a faringo-amigdalitelor acute streptococice cu antibiotice:  Penicilină  Eritromicină  Cefalosporine.toată viaţa (copii cu sechele valvulare). Terţiară . 3.ASLO la 3 săptămâni.Examen clinic general (sufluri cardiace nou apărute).Tratamentul complicaţiilor.BREVIAR DE PEDIATRIE SUPRAVEGHERE 1. Secundară  Benzatinpenicilină G: 600.2 milioane UI la 14 zile pentru copii peste 30 kg. PROFILAXIE 1. Biologică .

Asociată psoriazisului . 1. cel puţin 15 zile .Asociată entezopatiilor .Erupţie cutanată în puseul febril .Splenomegalie .Artralgii / artrită .Poliarticulară.Artrite nediferenţiate.Oligo-articulară .Poliartrita reumatoidă (forma poliarticulară cu FR pozitiv) .Febră.Adenopatie .Epanşament pleural sau peritoneal.Sistemică (boala Still) .Hepatomegalie . FR negativ (seronegativă) .Mialgie .Pericardită .Vârstă: 1-5 ani . 64 .BREVIAR DE PEDIATRIE ARTRITA REUMATOIDĂ JUVENILĂ Reumatism inflamator cronic asociat cu manifestări extraarticulare (inflamaţia ţesutului conjunctiv extraarticular). FORMA SISTEMICĂ TABLOU CLINIC Debut: . FORME CLINICE (ILAR) .

Febră .Absenţa erupţiei cutanate .Hemofagocitoză pe mielogramă.Febră moderată sau absentă .Alterarea stării generale . Forme clinice care debutează printr-o complicaţie 1. 2.Convulsii . Sindromul de activare macrofagică (rar dar sever): .Trombocitopenie .Tulburări ale stării de conştienţă .Leucopenie .Hiponatremie .Hemoragii cutaneo-mucoase .Adenopatie .Erupţie urticariană.Sindrom inflamator important .Curbă termică atipică . Miocardită (cu insuficienţă cardiacă) 2.Redoare articulară progresivă.Creşterea transaminazelor .Anemie .Scăderea fibrinogenului .Hipoproteinemie .Absenţa artritei (apare după luni sau ani) .Interesate > 5 articulaţii .Artrită simetrică.Erupţie fixă .Creşterea feritinei şi a trigliceridelor . 65 . FORMA POLIARTICULARĂ TABLOU CLINIC .Hepatosplenomegalie .BREVIAR DE PEDIATRIE Forme clinice atipice . distală .

Maladie Kawasaki .Leucemie. bacteriană.Maladia Castleman .Colagenoze . DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL .Febra absentă.Hemartroză .Infecţie virală.Maladia Crohn .Cel mult 4 articulaţii afectate .Debut tardiv (frecvent la băieţi.Neuroblastom .Vârstă: 2-4 ani . vârstă mai mare). parazitară .Sindrom auto-inflamator de origine genetică:  sindromul TRAPS (TNF Receptor Associated Periodic Syndrom)  deficitul parţial de mevalonat kinază  sindromul CINCA (sindrom cronic inflamator neurologic cutanat şi articular)  granulomatoza sistemică.Reumatism articular acut . moderată şi tranzitorie .Artrită reactivă . limfom .Uveită asociată . 66 .Artrită septică .Artrită asimetrică şi predominantă la membrele inferioare .Maladia Takayasu .Debut precoce (frecvent la fete < 3 ani) .Sarcoidoză . FORMA OLIGO-ARTICULARĂ TABLOU CLINIC .BREVIAR DE PEDIATRIE 3.Traumatism .

Ecografie abdominală . TRATAMENT 1. cu frotiu sanguin hiperleucocitoză neutrofilie . Antiinflamatoare nesteroidiene:  Dacă nu sunt contraindicaţii Perioadă: până la obţinerea răspunsului terapeutic (4 . Pentru diagnostic diferenţial .BREVIAR DE PEDIATRIE INVESTIGAŢII Pentru diagnostic pozitiv . CMV.LDH (crescut în hemopatii maligne. fibrinogen crescut .Hemocultură .Anemie inflamatorie .Hemogramă.Ecografie cardiacă (pericardită) .Puncţie articulară (în formele monoarticulare) .000 mm3 şi trombocite > 250. CRP.Radiografie pulmonară .000 mm3) .Examen sumar de urină + urocultură .Uree.VSH. 67 .Feritinemia (creştere importantă în SAM) . creatinină .Factor antinucleari (după vârsta de 8 ani) .Serologie virală (MNI. borelioză). moderat în ARJ) .Examen oftalmologic.Mielogramă (leucocite < 8.Trombocitoză .Ionogramă serică .6 luni. după care se vor diminua progresiv).

BREVIAR DE PEDIATRIE

Se pot folosi:  Indometacin: 2-3 mg/kg/zi în 2-3 doze (maxim 150 mg/zi)  Naproxen: 20-30 mg/kg/zi în 2 doze (maxim 2.400 mg/zi)  Ibuprofen: 30-40 mg/kg/zi în 3-4 doze (maxim 2.400 mg/zi)  Diclofenac: 3 mg/kg/zi (maxim: 225 mg/zi)  Acid acetilsalicilic: 75-100 mg/kg/zi în 6 doze (salicilemie – 150-200 micrograme/ml, 2 ore după ultima administrare).  Se vor urmării efectele adverse sau de toxicitate: - Toxicitate cutanată pseudo - porfirică (naproxen): oprirea tratamentului; - Toxicitate digestivă (necesită tratament gastroprotector şi preparate de fier în caz de hemoragii oculte cu anemie) - Cefalee, tulburările de somn şi cognitive (se schimbă AINS) - Toxicitate hepatică (se întrerupe tratamentul dacă transaminazele sunt de 2 ori valoarea normalului) - Toxicitate renală: nefrită interstiţială necroză papilară, tubulopatii (oprirea tratamentului); - Toxicitate hematologică: leucopenie, trombocitopenie, agranulocitoză, aplazie medulară (oprirea tratamentului).
68

BREVIAR DE PEDIATRIE

2. Antiinflamatoare steroidiene:  Recomandate în: - Manifestări sistemice - Eficacitate insuficientă a AINS - Toxicitate hepatică (după AINS) - Forme poliarticulare severe care nu răspund la tratamentul de fond - Formele oligoarticulare şi poliarticulare seronegative (rar), cură scurtă  Semne de severitate: stare generală alterată anemie severă poliserozită scădere ponderală sindromul de activare macrofagică.  Prednison sau echivalente: 1-2 mg/kg/zi (maxim: 60 mg/zi), în 2 prize, la debut, apoi doză unică dimineaţa; reducerea dozei în funcţie terapeutic.

de

răspunsul

 Se vor urmării efectele adverse sau de toxicitate: - Endocrine: sindrom cushingoid, retard de creştere, HTA, DZ, insuficienţă corticosuprarenală) - Gastro-intestinale: dureri abdominale, pancreatită - Musculo-scheletice: osteopenie, necroză aseptică osoasă, amiotrofie - Oftalmologice: glaucom, cataractă - Neurologice: psihoză, tulburări de somn - Imunitare: infecţii recurente - Dermatologice: micoze, cicatrizare tardivă.

69

BREVIAR DE PEDIATRIE

Tratament de fond:  În caz de corticodependenţă  În caz de corticorezistenţă  În formele cu evoluţie poliarticulară, fără semne sistemice sau forme sistemice cu inflamaţie redusă şi evoluţie poliarticulară: - Metotrexat şi anti TNF alfa, antagonişti ai IL-1 sau IL-6 sau Abatacept (CTLA-4 Ig)  În formele cu semne sistemice persistente: - antagonişti ai IL-1 sau IL-6, în monoterapie sau asociate cu Metotrexat  Formele refractare la tratamentele precedente cu semne sistemice persistente: - Imunosupresoare - Ciclosporină - Autogrefa celulelor suşe hematopoietice. Tratamentul cu Metotrexat: - 10 -15 mg/m2/ odată pe săptămână; - Eficacitatea se manifestă după 4-16 săptămâni de tratament.  Înainte de tratament:  hemoleucogramă  trombocite  creatinină, clearance cu creatinină  transaminaze  fosfataza alcalină  albuminemia  bilirubinemia  serologie pentru HVB şi HVC.
70

4 mg/kg s.v. greţuri. 71 . . dureri abdominale. fără a depăşi 25 mg de 2 ori/săptămână. de 2 ori/săptămână. .Copii > 4 ani.  Efecte adverse:  Reacţii alergice  Infecţii  Cefalee  Dureri abdominale  Vărsături.c.BREVIAR DE PEDIATRIE  Efecte adverse:  Tulburări digestive: anorexie. Tratamentul cu anti TNF alfa: Etanercept (Enbrel): . hematologice renale.0. Studii clinice (sau în protocoale europeene):  În formele cu semne sistemice persistente:  antagonişti IL-1 sau IL-6 în monoterapie sau asociere cu MTX. afte bucale  Manifestări hepatice: hepatită reversibilă după oprirea tratamentului  Cefalee  Infecţii  Rar: manifestări alergice.Antagonişti IL-1: Anakinra (Kineret): 2 mg/kg/zi s. Sau: Rinolacept Sau: anticorpi anti IL-1 beta: Canakinumab. la 2 săptămâni (vârstă >18 ani).Anticorpi antireceptor IL-6: Tocilizumab perfuzabil i. c. . zilnic.

Articulare (deformări cu sechelaritate) .Cardio-vasculare .Sinoviorteză .Hormon de creştere .Oftalmologice .Osteoporoză.talia.BREVIAR DE PEDIATRIE  În formele refractare la tratament cu semne sistemice persistente:  Imunosupresoare (Ciclosporină)  Autogrefă de celule suşe (excepţional). greutatea.Kineziterapie. 72 . ergoterapie .Exerciţii de postură .Vaccinare (nu în cursul tratamentului imunosupresor) La fiecare consultaţie: .Tratament balnear .Tratament antalgic .Reeducare funcţională . DISPENSARIZARE .Retard de creştere .Preparate de calciu.Tratament psihologic . Alte măsuri: .Orientare profesională. vitamina D .Sinovectomie chirurgicală . TA.Atele de postură .Tratament local (infiltraţii intra-articulare în formele oligo-articulare) . COMPLICAŢII .Obezitate .

73 .VSH .Creatinina.Bilanţ hematologic .Screening pentru amiloidoza secundară.Transaminazele .Bilanţ bacteriologic . ureea serică .Fibrinogen .Examenul sumar de urină .Radiografia osteoarticulară .Examen oftalmologic .CRP .Imunograma .BREVIAR DE PEDIATRIE  Periodic: .

Glicozurie importantă .Acidoză (pH < 7. Semne biologice . TABLOU CLINIC Semnele clinice pot fi prezente în diabetul inaugural sau în cadrul unui dezechilibru metabolic a unui diabet diagnosticat.Astenie .BREVIAR DE PEDIATRIE DIABETUL ZAHARAT (CETOACIDOZA DIABETICĂ) Tulburare a metabolismului glucidic ce apare ca o consecinţă a secreţiei insuficiente de insulină. .5g/l .Dureri abdominale .Scădere ponderală . CAD: complicaţie acută a DZ.Greţuri .Tulburări de conştienţă.Cetonurie.Halenă acetonemică .20 şi RA < 15 mmol/) .Glicemie > 2.Hipotensiune arterială .Tahicardie . 74 .Vărsături .Polipnee .Sindrom poliuro-polidipsic .

Hemoglobina glicozilată .Lipidemie .Examen FO .Insulinemia (la debut) .EKG.Examen de urină (glicozuria.Trigliceride . urocultură (dacă există febră) .Ionogramă serică . LDL colesterol .ph şi gaze sanguine .Clearance cu creatinină .Calcemie.Uree.Calculul kaliemiei corectate = K măsurat – 6x (7. ASLO.Studiul markerilor imunologici .Peptidul C . creatinină serică .Anticorpi antiinsulinici. anti insule Langerhans.Sideremia .BREVIAR DE PEDIATRIE INVESTIGAŢII  În urgenţă: .  Ulterior se pot completa cu . fibrinogen .40 – pH) .Glicemia . 75 .Hemocultură.CRP .Colesterol.Fosfataza alcalină .Hemoleucograma .Albuminuria.Tiroxinemia . anti GAD (glutamic acid decarboxylase) şi anticitoplasmatici (la debut) .VSH. cetonuria) .Calculul natremiei corectate = Na măsurat + glicemia (mmol/l) – 5/ 3 .Ecografie abdominală . fosforemie .

diuretice tiazidice) .Apendicita. Vărsăturile. Hiperglicemia . 4. durerea abdominală . CRITERII DE GRAVITATE .Deshidratare severă cu hiperglicemie severă.Traumatism . 6.Intoleranţa ereditară la fructoză .Infecţii severe (şoc infecţios) . Glicozuria .Diabetul renal .Diabetul insipid. colaps şi insuficienţă renală 76 . Sindromul poliuro-polidipsic .BREVIAR DE PEDIATRIE DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL 1.Vărsături acetonemice . Cetonemia – cetonuria .Hepatite şi ciroze.Meningo-encefalite acute .Intoxicaţii.Postmedicamentos (corticoterapie. Tulburările de conştienţă: .Infecţii severe .Pancreatite acute .Vârsta mică (sub 5 ani) . 2.Coma .Sindromul Toni-Debré-Fanconi . fenitoin. 5. 3.Edemul cerebral: cefalee tulburări de conştienţă asimetrie pupilară .Traumatism.Postul prelungit.Galactozemia congenitală .

/24 ore Suprafaţa corporală = 4G +7 / 90 + G  În caz de şoc – colaps: 10 ml/kg NaCl 0. Temperatura Oxigenoterapie (1-3 l/min. dacă Na corectat este < 138 mmol/l. TRATAMENT  Se va face diferenţial în funcţie de stadiul clinic. hiponatremie .  Rehidratarea în primele 2 ore: Na Cl 0. 1. în absenţa anuriei sau a semnelor de hiperkaliemie (EKG).Acidoză metabolică severă cu pH < 7.Diselectrolitemii: hipokaliemie.Tulburări de ritm. Tratamentul ceto-acidozei diabetice Varianta I  Primele 24 de ore: Eliberarea căilor aeriene Evaluarea stării de conştienţă (scor Glasgow) TA. FC. Cantitatea totală de lichide perfuzabile = 3 litri/m2 s.c. FR.BREVIAR DE PEDIATRIE . 77 . Hiperglicemie + glicozurie Hiperglicemie + glicozurie + cetoză Hiperglicemie + glicozurie + cetoză + acidoză metabolică compensată Hiperglicemie + glicozurie + cetoză + acidoză metabolică decompensată.10 sau RA < 5 mmol/l .9% 5-8 ml/kg/oră.9% în 20-30 minute (se repetă până la normalizarea TA). Suplimentare de KCl.) Abord venos periferic.

astfel: Glicemie > 3 g/l: 0.04 UI/Kg/oră Glicemie = 2 .8 g/l: fără insulină.02 UI/Kg/oră Glicemie = 1.01 UI/Kg/oră Glicemie < 0.0.1 UI/kg/oră sau 0.4% în 2 ore.9% (adică 1 UI/ml) Doza: 0.5 .5g/l: 0. 78 .  Doza se va adapta în funcţie de glicemia capilară.1 ml/kg/oră. Glicemie 2 – 3 g/l: glucoză 5% + 5 g NaCl/l + 2 g KCl/l + 1g gluconat de calciu Glicemie 1-2g/l: glucoză 5% + 5 g NaCl/l + 3 g KCl/l + 1g gluconat de calciu.5 mmol/l sau semne EKG: 0.1g/l: 0.BREVIAR DE PEDIATRIE În caz de acidoza severă (pH < 5 mmol/l): 5-10 ml/kg Bicarbonat de Na 1.  Rehidratarea după primele 2 ore: Glicemie > 3 g/l: Na Cl 0.05 UI/Kg/oră Glicemie = 2.2 g/l: 0.5 mEq/Kg (în 50 ml glucoză 5% perfuzată într-o oră) Natremia corectată > 150 mmol/l: se va evita diminuarea Na corectate > 1 mmol/l prin: diminuarea debitului perfuziei de Na Cl la 3-5 ml/kg/oră.9% + 2 g KCl/l.9% Soluţia II: 1 ml din soluţia I + 49 ml NaCl 0.1 UI/Kg/oră Glicemie = 3 – 2.  Corecţia tulburărilor ionice: Kaliemie corectată < 2.8 g/l: 0.  Insulinoterapia: Insulină rapidă: Soluţia I: 1ml (100 UI) + 1 ml NaCl 0.

pH şi gazele sanguine la 2 ore de la începerea tratamentului şi apoi din 4 în 4 ore.  Monitorizare: .4%: 20 ml/kg pH > 7. 30-60 minute pH < 7. 79 . anizocorie): Manitol 10%: 1g/kg în 20-30 minute.9% + ½ Bicarbonat de sodiu 1.9%: 20 ml/kg.4%: 20 ml/kg pH > 7.1: NaCl 0. 60-120 minute pH < 7.9%: 20 ml/kg (se poate repeta).  Dacă se reia diureza se introduce: KCl 7.BREVIAR DE PEDIATRIE  Dacă există edem cerebral (cefalee.9%: 20 ml/kg.1: ½ NaCl 0.Glicemia din oră în oră . Varianta II 0-30 minute NaCl 0.4%: 40 mmol pe litru de soluţie perfuzabilă (40 ml).1: ½ NaCl 0.1: NaCl 0.9% + ½ Bicarbonat de sodiu 1. tulburări de conştienţă.

BREVIAR DE PEDIATRIE

120 minute – 24 ore NaCl 0,9%: 20 ml/kg + KCl 7,4%: 40 mmol/l KCl 7,4% se poate creşte la 50 mmol/l în caz de hipopotesemie prezentă de la începutul terapiei.  Dacă glicemia scade sub 250 mg%: se va introduce glucoza, astfel: 1000 ml Glucoză 10% + 35 ml Na Cl 5,8% + 40 ml KCl 7,4% + Calciu gluconic 10% 1 mmol/Kg/zi + Sulfat de Magneziu 20% 1 mmol/Kg/zi.  (calciu şi magneziu se vor introduce în funcţie de ionograma serică).  Insulina se va introduce de la începutul terapiei în cantitate de: 22 UI/litru i.v.

80

BREVIAR DE PEDIATRIE

MUCOVISCIDOZA
Afecţiune autosomal-recesivă; gena, localizată pe cromozomul 7, codifică o proteină transmembranară (CFTR) care, în caz de mutaţie, antrenează o disfuncţionalitate a canalelor de NA şi Cl, ceea ce conduce la o hipervâscozitate de mucus şi o hiperexcreţie a Cl.

TABLOU CLINIC  La nou născut: - Ileus meconial ± peritonită - Icter prelungit cu caracter de colestază - Curbă ponderală staţionară - Diselectrolitemii (hiponatremie, hipokaliemie) - Edeme hipoproteice - Hipoprotrombinemie - Anemie hemolitică.  La copilul mic: - Dureri abdominale recurente - Prolaps rectal - Diaree cronică cu steatoree - Vărsături - Wheezing recurent, tuse cronică - Polipi nazali - Hipocratism digital ± - Sinuzite recurente.  La copilul mare şi adolescent: - Pubertate întârziată - Diabet zaharat
81

BREVIAR DE PEDIATRIE

- Hepatomegalie - Ciroză biliară - Hipocratism digital - Infertilitate (azoospermie) INVESTIGAŢII Testul sudorii: Valori normale a Na şi Cl în sudoare: < 40 mmol/l Valori patologice: La copii > 60 mmol/l Adolescenţi > 70 mmol/l Testul sudorii se poate efectua după vârsta de 2-3 luni: Valori normale: Na > 60 mEq/l, dar sunt necesare 2 determinări. Înainte de vârsta de 2-3 luni: Se determină: tripsina imunreactivă începând cu ziua 5 de viaţă. Diagnostic antenatal Determinarea genei prin tehnici de biologie moleculară, astfel:  biopsie de trofoblast în săptămâna 10-12 de amenoree  din lichidul amniotic, în săptămâna 17-18 (în cazul antecedentelor de mucoviscidoză în fratrie)  aspect de hiperecogenitate digestivă (la examenul ecografic al fătului). TRATAMENT Măsuri generale - Urmărirea programului de vaccinare (inclusiv antigripal, în epidemii) - Evitarea tabagismului activ sau pasiv - Hidratare corespunzătoare, mai ales în sezonul cald.
82

83 . per os.  Stafilococ Aureu coagulazo-pozitiv Flucloxacilină 100 mg/kg/zi asociată cu unul dintre următoarele antibiotice: Eritromicină: 20-40 mg/kg/zi în 3-4 doze sau Azitromicină: 20 mg/kg/zi. până la vârsta de 2 ani) sau Augmentin. în perioadele de exacerbare.BREVIAR DE PEDIATRIE Măsuri specifice A. Augmentin. i.zilnic sau de câteva ori pe zi. ANTIBIOTERAPIE Profilactică Flucloxacilină (50 mg/kg/zi.v. conform cu examenul citobacteriologic. Eritromicină sau Azitromicină Curativă În perioada de exacerbare a bolii. o doză sau Clindamicină: 15 mg/kg/zi în 3-4 doze sau Rifampicină: 10-30 mg/kg/zi în 2 doze timp de14 zile sau 4 săptămâni. astfel:  Haemophilus Influenzae Amoxicilină. Pentru afectarea respiratorie: Kineziterapia respiratorie permite drenajul secreţiilor bronşice . dacă se menţin pozitive culturile. cefalosporine.v.. timp de 7-14 zile sau cefalosporine i. la pacienţii simptomatici. per os sau în aerosoli.

84 . .21 zile. urmată de repetarea culturii.Antibiotice antipseudomonas i.21 zile.  În caz de exacerbare a infecţiei: Ceftriaxon asociat cu aminoglicozide sau Vancomicină timp de 14 . timp de 14-21 zile.v.Antibiotice antipseudomonas i. b) Infecţie recentă Etapa I Prima cultură pozitivă: Ciprofloxacină oral şi Colimicină în aerosoli (3 săptămâni). 14 .BREVIAR DE PEDIATRIE  În caz de eşec: Flucloxacilină asociată cu Gentamicină sau Clindamicină.Aerosoli cu Pulmozyme.v. la interval de 3 luni + Colimicină (aerosoli)  În caz de exacerbare severă a infecţiei: . în formele minore. în asociere între 2 cure de antibiotice sau Ciprofloxacină.Bronhodilatatoare .  Pseudomonas Aeruginosa a) Infecţia cronică (culturi pozitive > 6 luni) .Antiinflamatoare nesteroidiene sau Corticoterapie . 14 zile.

Tobramicină i. normolipidic .În caz de ileus meconial se preferă hidrolizatele proteice . Pentru afectarea digestivă: . 000 UI/zi . mai ales în sezonul cald (4-5 mEq/kg/zi vara) .E: 10-20 mg/kg/zi . . în caz de carenţă.Regim hipercaloric. seleniu.Dacă greutatea actuală este < 85% din greutatea ideală: nutriţie enterală prin sondă nazo-gastrică sau gastrostomă).K: 10 mg/trimestru) .BREVIAR DE PEDIATRIE Cultură de control Negativă Colimicină (aerosoli) 3 luni Etapa II Cultură de control Negativă Colimicină (aerosoli) timp de 3 luni Pozitivă Ceftazidim.000 – 10.D: 800UI /zi . zinc. 14 zile şi Colimicină în (aerosoli) încă 3 săptămâni Pozitivă Ciprofloxacină oral şi Colimicină (aerosoli) încă 3 săptămâni B.Aport vitaminic: .Diversificare la sugar: 5-6 luni .Aport generos de Na.A: 5.. magneziu).v.Oligoelemente (fier. 85 .

VHC. VHB. regim fără grăsimi. Diabetul zaharat Necesită doze mici de insulină. în 3 doze. în caz de persistenţă se vor căuta alte cauze: boala celiacă sau sindromul de intestin scurt. 86 . tratamentul este simptomatic  Diareea cronică: enzime pancreatice. înainte de masă . D. Pentru afectarea pancreatică (insuficienţa pancreatică exocrină): . hepatotrope  Ciroza hepatică: se va determina amoniemia.BREVIAR DE PEDIATRIE C. Nexium  Hepatopatia necomplicată acid ursodeoxicolic – Ursofalk: 15-20mg/kg/zi vitamina K.000 – 10.Enzime pancreatice: Kreon – 2. maxim 250. antalgice. Alte complicaţii  Prolapsul rectal se corectează prin: reglarea tranzitului intestinal  Litiaza biliară: tratament chirurgical în colecistite cu icter  Constipaţia: clisme evacuatorii laxative orale  Refluxul gastro-esofagian Metoclopramid. care pot fi inactive în caz de aciditate gastrică crescută. Omeprazol.În pancreatita acută (amilazemie crescută): repaus. factorul II şi VII. E. adaptată în funcţie de cantitatea de grăsimi ingerate. când se poate asocia ranitidina. serologia VHA.000U/zi.000U/kg/zi de lipază. alfafetoproteina.

 Bilanţ biologic anual: nutriţional.  Examen ORL (pentru polipoza nazală: endoscopie. RMN pentru fosele nazale). etc. hepatic.BREVIAR DE PEDIATRIE  Polipoza nazală: spălături cu ser sau corticoizi locali. simptomatice sau chirurgical.  Ecografie abdominală. stafilococ. 87 .). hematologic. anual. al probelor inflamatorii. DISPENSARIZARE  Supraveghere clinică lunară sau trimestrială. în funcţie de vârstă sau severitate prin: examen clinic complet indici antropometrici evaluarea simptomelor respiratorii şi digestive evaluarea manifestărilor osteo-articulare. eventual embolizare  Insuficienţa respiratorie cronică: oxigenoterapie de scurtă sau lungă durată. renal. IgE totale şi specifice (Aspergillus).  Hemoptizia: arteriografie bronşică.  Ecografie cardiacă şi EKG.  Probe funcţionale respiratorii.  Radiografie cardio-pulmonară (o dată pe an). CT.  Examen citobacteriologic din spută (pentru Pseudomonas.  Consult psihologic.  CT (dacă este necesar).  TTGO la copii peste 10 ani.

Sunt posibile: pierderea de urină şi muşcarea limbii (la sugar).  Crizele parţiale sunt adesea motorii la nou născut. mişcări tonico-clonice bilaterale şi simetrice. cu o durată mai mare de 30 minute sau crize succesive. cu alterarea intercritică a stării de conştienţă. faza tonică este izolată şi scurtă. la scurt interval de timp. TABLOU CLINIC  Criza generalizată: pierderea stării de conştienţă urmată de faza tonică. 88 .  Starea de rău convulsiv: criză unică.BREVIAR DE PEDIATRIE SINDROMUL CONVULSIV Cauza cea mai frecventă a convulsiilor generalizate la copilul cu vârstă între 6 luni şi 5 ani este hipertermia.  Crizele fruste sau atipice fără clonii: pierderea stării de conştienţă este scurtă şi izolată. apoi faza rezolutivă hipotonică şi somnolenţă.  Spasmul în flexie sau în extensie pentru sindromul West. cu hipotonie tranzitorie.

.Spasmul hohotului de plâns . .LEZIONALE Traumatisme Encefalita sau meningita purulentă Tumori cerebrale sau malformaţii cerebro-vasculare.FEBRILE (6 luni-5 ani) simple. .BREVIAR DE PEDIATRIE Orientare etiologică .Ticuri .Pavor nocturn . 89 . scurte (<5 min.TOXICE Intoxicaţii medicamentoase Intoxicaţie cu alcool Intoxicaţie cu CO. . etc.Tulburare de ritm cardiac .Intoxicaţii cu metoclopramid.Reflux gastro-esofagian . DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL . generalizate.) sau fruste.FĂRĂ cauză evidentă.METABOLICE Hipoglicemie Hipocalcemie Hiponatremie sau hipernatremie Carenţe vitaminice (B6).Hematom subdural acut .

Examenul neurologic postcritic normal .Durata mai mică de 15 minute .Risc minim de epilepsie în evoluţie . 90 .Vârstă: 1-5 ani .Crize repetate pe 24 ore CRITERII DE GRAVITATE  Vârsta < 12 luni  Stare de rău convulsiv  Context traumatic  Sindrom infecţios grav (meningită.Criză unică pe 24 ore .Absenţa antecedentelor neurologice .BREVIAR DE PEDIATRIE CONVULSIILE FEBRILE SIMPLE . meningo-encefalită)  Convulsii parţiale (sugerează un mecanism lezional)  Convulsii febrile complicate  Antecedente personale de criză convulsivă sau retard psiho-motor.Durata > 15 minute .Antecedente neurologice .Dezvoltare psiho-motorie normală .Criză tonico-clonică generalizată .Vârsta < 1 an .Risc minim de recidivă CONVULSIILE FEBRILE COMPLEXE .Criză focală .Deficit motor post-critic .

Abord venos pentru reechilibrare hidroelectrolitică.SaO2 .Ionogramă 91 .Frecvenţă cardiacă .BREVIAR DE PEDIATRIE COMPLICAŢII  Sindromul hemiconvulsie .antecedentele obstetricale . rapidă pentru a recunoaşte: .Glicemie .Greutate . 2.tipul de criză .hemiplegie – epilepsie.Temperatură . Bilanţ în urgenţă. după context: . Anamneză corectă. Examenul clinic: .antecedentele personale (dezvoltarea psiho-motorie) .contextul . 3.durata .Hemoglucotest.tratamente administrate anterior.Puls .TA .  Sechele intelectuale în raport cu tulburările hemodinamice. 4.antecedentele familiale . ATITUDINE În urgenţă 1. cu atrofie hemisferică ulterioară.

Sugar < de 1 an . Puncţia lombară  În caz de suspiciune de meningită ± Scaner. în următoarele situaţii: .Eliberarea căilor respiratorii .Radiografie toracică .CRP .Probe toxicologice .  Fără tratament dacă a cedat criza. 5. FO. maxim 10 mg).Calcemie .Dozarea HbCO .Cetonurie . EKG.BREVIAR DE PEDIATRIE .Dozarea medicamentelor antiepileptice la copilul cu tratament .Diazepam intrarectal (0. fără pernă) . 92 .Deficit postcritic (după o criză cu debut parţial) .Poziţie de securitate (decubit lateral.Hemoleucogramă .Criză unilaterală.Urocultură .  Criza persistă sau recidivantă: . EEG.Hemostază.Termoliză fizică.5 mg/kg.Descoperit (în caz de febră) . orofacială (meningo-encefalită herpetică) .

în 4 doze .Corecţia tulburărilor metabolice .  Dacă pacientul convulsionează sub tratamentul cu depakine. transaminazele . în caz de meningită.crize febrile complexe sau .Oxigenoterapie.crize febrile simple survenite la interval scurt de timp: Valproat de sodiu (Depakine): .Tratamentul cauzei hipertermiei (cel mai frecvent din sfera ORL) . se va determina depakinemia (nivelul terapeutic = 50-100 mg/l) şi se va ajusta doza. trombocitele.v.Antipiretice: Paracetamol: 60 mg/kg/zi. doar în caz de: .Soluţie Glucoză 33% în caz de hipoglicemie: 2-3 ml i.în primele luni de tratament: transaminazele. în caz de intoxicaţie cu CO .înainte de începerea tratamentului: hemoleucograma. Se vor determina: . . apoi 3 ml/kg/oră .BREVIAR DE PEDIATRIE Tratament etiologic . funcţia hepatică.30 mg/kg/zi 2 doze per os.Se introduce progresiv ajungând la doza terapeutică în 10 zile. 93 .Antibioterapie. la sugari şi 3 doze după vârsta de 1 an. Tratamentul de fond.

 Spitalizarea în serviciu de reanimare în caz de: .5 mg/kg/zi.Infecţie gravă . intra rectal: Desitine). în condiţii de febră (diazepam 0. RECOMANDĂRI LA EXTERNARE  Prescrierea unui tratament .Prima criză convulsivă. fără febră (necesită supraveghere şi investigaţii suplimentare) .preventiv după o criză convulsivă febrilă anterioară.  Spitalizarea în serviciul de Neurologie Pediatrică în caz de: .Convulsie lezională .Stare de rău convulsiv. în criză. în 3 doze. până la vârsta de 5 ani.Crize complexe. început în perioada 94 .curativ (diazepam 0.  Tratament etiologic  Tratament antipiretic (paracetamol)  Tratament antiepileptic spitalizării.Maltratare .5 mg/kg/zi.AVC .BREVIAR DE PEDIATRIE CRITERII DE SPITALIZARE  Spitalizarea sistematică a unei crize convulsive febrile simple după vârsta de 1 an se poate face pe o durată de 12 ore (în spitalizare de zi). per os) sau .

deshidratare) 95 .Detresa respiratorie . contextul (traumatic. infecţios.Context infecţios grav (meningita) .Vârsta < de 1 an .Anomalii cardio-vasculare: HTA hipotensiune arterială tulburări de ritm.BREVIAR DE PEDIATRIE STAREA DE RĂU CONVULSIV Corespunde unei crize convulsive unice cu o durată mai mare de 30 minute sau unor crize repetitive (3) la scurt interval de timp cu alterarea intercritică a stării de conştienţă.Convulsii parţiale .Sindrom encefalitic .Context traumatic . .Se vor preciza:  tipul de criză (generalizate sau parţiale)  durata. CRITERII DE GRAVITATE .Examenul clinic complet i rapid: Tensiunea arterială Puls Frecvenţa respiratorie Temperatura Glicemia. ATITUDINE ÎN URGENŢĂ .

lent 15 mg/kg în 15 min. lent la interval de 8 ore dacă răspunde bine la tratament.1 mg/kg în 2 min. encefalopatie.  în caz de HTA: sol.1 – 0. v. lent 0.v.5 mg/kg sau 0. Ringer lactat ± 3-4 ml/kg glucoză 10% în caz de hipoglicemie. şi 5 mg/kg i. sau i.BREVIAR DE PEDIATRIE  antecedentele personale (dezvoltare psiho-motorie.3 mg/kg/24 ore.Dacă se repetă criza. lent: 0. obstetricale.1 ml/kg: maximum 10 mg. Tratament anticonvulsivant comun pentru toate formele: Diazepam i.Acces venos:  reechilibrare cu soluţii hidro-electrolitice. după 15 minute: Rivotril i.Oxigenoterapie: 6-8 l/min. r. epilepsie)  antecedente heredo-colaterale.v. . 96 . . după 5 minute.v.  În caz de eşec. după 5 minute: Dilantin i. Tratamentul anticonvulsivant în caz de crize parţiale . .Eliberarea căilor aeriene superioare (aspirarea secreţiilor buco-faringiene).Repetarea dozei (dacă persistă criza). Urmată de o doză de întreţinere de 0. .

: Rivotril i. după 15 min. urmată de doza de întreţinere de 0. după 10 minute se solicită serviciul de Terapie Intensivă.: se solicită serviciul de Terapie Intensivă.1-0.  În caz de eşec. Tratamentul anticonvulsivant în caz de crize generalizate . lent: doza de încărcare 15 mg/kg în 15 min.. după 10 min.: Dilantin i.În caz de persistenţă a crizei. lent: doza de încărcare 0.3 mg/kg/24 ore. 97 . apoi 5 mg/kg la 8 ore dacă se dovedeşte eficace.BREVIAR DE PEDIATRIE  În caz de eşec. v. v.1 mg/kg în 2 min.  În caz de tulburări ventilatorii persistente: intubaţie.  În caz de eşec. după 5 min.

Vârstă: 6 luni .  Roseola infantum .Exantem discret. Enantem: afectarea asociată a mucoaselor.Localizare: trunchi . palid şi fugace (2-3 zile) .Posibil: sindrom convulsiv . EXANTEM RUBEOLIFORM Descriere Erupţie maculară Elemente roz palide Bine delimitate Se întâlneşte în:  Rubeolă .Puţine semne generale .Erupţia apare după 3 zile de febră:39-400C . 98 .Incubaţie: 2-3 săptămâni .Infecţie cu Herpes virus 6 şi 7 .Infecţie cu Togavirus .2 ani .Incubaţie: 10 zile .BREVIAR DE PEDIATRIE EXANTEME Exantem: eritem tegumentar febril în context infecţios. tranzitoriu .Uneori artralgii şi conjunctivită .Adenopatie cervicală posterioară. 1.Complicaţii viscerale rare.Exantem frust.

adinamie .Macule roz.Incubaţie 2-3 săptămâni .Faringită .Splenomegalie.Sindrom mononucleozic .  Sifilis secundar .Cefalee. palme. plane . plante .Erupţie fugace.Antigenemie P24.Durează câteva săptămâni .Eroziuni bucale şi genitale . 99 .Localizare: trunchi . lenticulară .Serologie HIV negativă .Arbovirus.Localizare: trunchi. uneori faţă.Localizare: trunchi. rotunde.Febră .Erupţie eritemato-maculară .ECHO .  Febra tifoidă .Apare la 45 zile după şancru .Astenie febrilă .Sindrom febril pseudogripal .Sechele discromice . abdomen .BREVIAR DE PEDIATRIE  Primoinfecţia prin HIV .Serologie: VDRL şi TPHA.Coxsackie .Adenopatii .  Alte viroze .

Astenie .Erupţie inconstantă .  Megaleritemul epidermic .Catar oculo-nazal .Virusul Epstein – Barr .Localizare: faţă.Febră . trunchi .Exantem cu evoluţie descendentă: retro-auricular.Splenomegalie . apoi membre .  Mononucleoza infecţioasă .Tuse . EXANTEM MORBILIFORM Descriere Erupţie maculo-papuloasă Elemente roşii confluente Lasă tegument indemn. Se întâlneşte în:  Rujeola .Angină . faţă.Tulburări digestive.Incubaţie: 1 săptămână .Semnul Köplick prezent .BREVIAR DE PEDIATRIE 2.Infecţie cu Paramyxovirus .Vârstă: 5-10 ani .Durează ore – zile.Enantem patognomonic . 100 .Febră .Sindrom mononucleozic.Incubaţie: 10-11 zile .Eritem dantelat sau în hartă geografică .Parvovirus B19 .

vărsături .Gastroenterită.  Infecţii virale (VHB) . în colagenoze sau boala Kawasaki. 101 .Greţuri.  Infecţii virale (adenovirus) . palme.Posibil pneumopatie .BREVIAR DE PEDIATRIE  Infecţii virale (enterovirus) . Meningococ.Febră .Ac Ig M anti HBs pozitiv.Anorexie . nepruriginoasă pe faţă şi extremităţi) .Sindromul Gianotti-Crosti: (erupţie eritemato-papuloasă. Echovirus 9 .Erupţie fugace .Atingere adeno-faringo-conjunctivală .  Infecţia cu Cytomegalovirus. Leptospire. plante .Pusee urticariene în faza preicterică .Cefalee .Enantem posibil . Mycoplasma pneumoniae.Durată: 2-3 zile .Incubaţie 50-180 zile .Cefalee .Posibil atingere digestivă.Coxsackie.Localizare: hemicorpul superior .Sindrom hepatocitolitic .Copil < 9 luni . Rickettsioze.Artralgii .Localizat: trunchi. Toxoplasma gondi.

Evoluează cu descuamare în lambou (ziua 10-20).Prurit .Febră . apoi depapilată) . rădăcina membrelor . Se întâlneşte în:  Scarlatină .Asociat: enantem (angină acută) şi .Postmedicamentos .Vârstă 5-10 ani . EXANTEMUL SCARLATINIFORM Descriere Erupţie maculopapuloasă În placarde Fără tegument indemn Evoluţie cu descuamare.Congestie intensă a obrajilor .BREVIAR DE PEDIATRIE  Alergii medicamentoase (ß-lactamine. anticonvulsivante) .Posibil hipertermie.Ciclu lingual (limbă zmeurie.Erupţie cu caracter hemoragic la nivelul plicilor de flexiune (Semnul Pastia Grozovici) .  Mononucleoza infecţioasă 102 .Streptococ ß hemolitic (toxina eritrogenă) . 3.Eozinofilie . sulfamide.Localizare: trunchi.Tahicardie .

hipovolemie .Stafilococ aureu .Eritem palmo-plantar .Enantem posibil .Tulburări de ritm cardiac.Edem palpebral .Conjunctivită bilaterală .Cheilită .BREVIAR DE PEDIATRIE  Boala Kawasaki .Febră > 5 zile care nu răspunde la antibiotic .Vasculită a arterelor de calibru mediu .CID.Toxină stafilococică .Copii< 5 ani .Focar cutanat sau visceral .  Sindromul şocului toxic . afectare multiorganică.Localizarea erupţiei: trunchi .  Alergii medicamentoase 103 .Enantem .Edem îndurat al mâinilor şi picioarelor .Febră.Adolescent .Anevrism coronarian (săptămâna 2-4) .Sindrom inflamator sever .

CAUZE .Tulburări ale stării de conştienţă . TABLOU CLINIC Anamneza este esenţială. lapte.Muşcături de insecte . condiţionat de un răspuns imediat de tip reaginic la indivizii sensibilizaţi.Alergeni inhalaţi. sulfamide.Produse alimentare: arahide. nuci.Enzime .BREVIAR DE PEDIATRIE ŞOCUL ANAFILACTIC Urgenţă medicală absolută. . edem) . şocul anafilactic non-imun (anafilactoid) cauzat prin mecanisme pseudo-alergice.Prurit nazal (Congestie nazală. anafilaxia este o reacţie clinică (adesea insuficienţă circulatorie cu risc vital. fructe de mare etc.Ser imun .Anestezice .Substanţe de contrast . Simptome .Stare de rău .Slăbiciune .Voce răguşită 104 .Proteine umane: derivate de sânge .Medicamente: antibiotice.Tuse .Dispnee . ouă. aspirină .

Dozarea catecolaminelor urinare şi histaminei plasmatice.Vărsături.EKG .Paloare .Stop cardiac .Meteorism .Cefalee .Greţuri .Hipotensiune .Dureri abdominale .Anxietate.După 2-3 săptămâni: IgE totale.Incontinenţă urinară şi de fecale .BREVIAR DE PEDIATRIE .Edem pulmonar .Stridor laringian . limbii. diaree . specifice.Rinoree . Semne .Cianoză . 105 .Transpiraţii .Tahipnee .Aritmie.Tiraj intercostal . laringian .Palpitaţii .Eritem şi angio-edem .Strănut . fibrilaţie . tulburări psihice. INVESTIGAŢII .Bronhoree. teste cutanate .Wheezing .Disfagie .Sincopă şi convulsii .Edem al mucoasei nazale.Urticarie .

0.Perfuzie endovenoasă cu soluţii saline izotonice. garou sau 0. pentru menţinerea TA sistolice de 80 mm Hg.01. Varianta 2: . frecvenţa respiratorie. .0. lent.5 ml s.1 ml din soluţia 1‰ se diluează cu 9 ml Ser fiziologic. Tratamentul curativ 1.3 ml/kg din soluţia de Adrenalină 1‰.. dacă este nevoie.1ml Adrenalină 1‰ s.v.Oxigenoterapie .c. . sau 0. . Varianta 3: . în cazurile severe.c.Intreruperea contactului cu substanţa suspectată (întreruperea expunerii.1γg/kg/minut. 106 . Adrenalină: Varianta 1: .m. diluată în 2 ml Ser fiziologic).Aprecierea rapidă a stării generale şi a funcţiilor vitale: puls. i.Permeabilizarea căilor aeriene superioare (eventual intubaţie endotraheală). pentru a corecta hipovolemia. Dozele se pot repeta de 2-3 ori la interval de 20 minute.BREVIAR DE PEDIATRIE TRATAMENT Principii generale: .Pulsoximetrie . diureză.0. TA. Se administrează din această soluţie 1 ml i.

Ranitidină: 1 mg/kg. dacă există hipotensiune arterială..Metilprednisolon (Solu-Medrol): 1mg/kg i.v. Antihistaminice: .v. sau i. 5. sau i. 107 . doza maximă 100 mg (nu are efect imediat dar reduce riscul recurenţelor şi durata reacţiei anafilactice) sau . Dopamină: 5-8 mcg/kg/minut sau Dobutamina: 7. 4.5 ml) diluat în 2-3 ml Ser fiziologic.. .Prednisolon: 1.Nebulizări cu Albuterol: soluţie 0.5 mg/kg i.Benadryl: 1 mg/kg/doză. Umplerea patului vascular (în caz de hipotensiune arterială): .5% 2. doză maximală 150 mg.v.m.v.i.v. 100 ml/minut sau . 6. a se repeta la fiecare 6 ore (doza maximă: 3 mg/kg/zi) sau .Hidrocortizon: 5-10 mg/kg i. (se repetă la nevoie).v. în prima oră).5 mcg/kg/minut.Soluţii cristaloide: (20-30 mg/kg.Ser fiziologic i.m. i.. Bronhodilatatoare: . până la maximum 50 mg sau Cimetidină (4 mg/kg maximum 300 mg).5 mg (0. Corticoterapie: .BREVIAR DE PEDIATRIE 2. în ciuda administrării de Adrenalină. i. 3.m.

9.în caz de insuficienţă respiratorie acută severă. Tratamentul tulburărilor de ritm.5 ml pentru copii < 4 ani).în caz de hipotensiune la pacienţii care utilizează betablocante dacă nu se obţine efect sub Adrenalină. Ventilaţie asistată: . 10.Nebulizări cu soluţie apoasă de Adrenalină (0.BREVIAR DE PEDIATRIE 7.0. 108 .1 mg/kg/minut în perfuzie în 250 ml Ser fiziologic . În caz de laringospasm: .5ml/kg soluţie 1:1000 diluată în 3 ml soluţie salină izotonică. 8. Isoprenalina: . doza maximală 5 ml (2.

6-14 ani: 2x200 mg/zi. p. 0. AERIUS Substanţa activă: desloratadina Forma de prezentare: Cp. instilaţii nazale.05-0.5 ml 6-11 ani: 5 ml Peste 11 ani: 10 ml.01% Doza: 0.o.5 mg/ml Doza: 1-5 ani: 2. Aerosoli: 2.BREVIAR DE PEDIATRIE MEDICAMENTE DE UZ PEDIATRIC ACC-200. sirop 0. 109 .3 ml/zi. ADIURETIN Substanţa activă: desmopresină Forma de prezentare: Picături nazale sol.5-10 ml/zi sol. soluţie aerosoli 10% (100 mg/ml) sau 20% (200 mg/ml) Doza: 2-6 ani: 3x100 mg/zi.o. 200 mg. sirop. p. 5 mg. 20% diluat ½ cu apă distilată sau Ser Fiziologic (2-4 şedinţe de 10-20 minute). FLUIMUCIL Substanţa activă: acetilcisteina Forma de prezentare: cps.

ALBUMINĂ UMANĂ Substanţa activă: albumină umană Forma de prezentare: flacoane 5% (50 mg/ml).o. fiole 500 mg/ml Doza: 6-16 mg/kg/zi. 25% (250 mg/ml) Doza: 0. AZYTROMICINĂ Substanţa activă: azitromicinum Forma de prezentare: Sirop: 100 mg/5ml şi 200 mg/5 ml Doza: 10 mg/kg. priză unică. Antireumatismal: 60-100 mg/kg/zi (salicilemie: 20-25mg%).5-1g/kg i.01-0. maximum 0. în 30-120 minute. cp. analgezic: 10 mg/kg la 6 ore p. 20% (200 mg/ml).5 ml. ADRENALINĂ 1‰ Substanţa activă: adrenalină Forma de prezentare: Fiole 1 ml Doza: 0. 300 mg.025 ml/kg. ALGOCALMIN Substanţa activă: metamizol Forma de prezentare: Supozitoare 300 mg.BREVIAR DE PEDIATRIE ASPIRINĂ Substanţa activă: acid acetilsalicilic Forma de prezentare: cp 500 mg. 100 mg Doza: Antitermic. 110 . 500 mg.v.

BREVIAR DE PEDIATRIE

AMOXICILINA Substanţa activă: amoxicilinum Forma de prezentare: Susp buvabilă 125 mg/5 ml, 250 mg/5 ml Cp. 250 mg, 500 mg Doza: 50 mg/kg/zi în 3-4 prize. ATENOLOL Substanţa activă: atenolol Forma de prezentare: tb. 25, 50, 100 g , inj. 0,5 mg/ml Doza: 1-2 mg/kg/zi p.o. ATROVENT Substanţa activă: bromură de ipratropium Forma de prezentare: 20 mcg/doză, sol. Inhalatorie 0,26 mg/ml Doza: Inhalator: < 12 ani 3x1-2 puf/zi >12 ani 4x2-3 puf/zi Nebulizări, la sugar şi copilul mic 3x 1ml/zi >12 ani: 3-4x 1-2 ml/zi. BECOTIDE Substanţa activă: beclometazonă Forma de prezentare: inhalator 50 mcg/puf Doza: 1-2 puf la 4-6 ore.

111

BREVIAR DE PEDIATRIE

BIORINIL Substanţa activă: betametazonă, tetrazolină Forma de prezentare: spray nazal Doza: 2 pufuri de 3-4 ori/zi.

clorhidrat

de

BROFIMEN Substanţa activă: bromhexin Forma de prezentare: Cp. 8-12mg şi soluţie buvabilă 0,2 şi 0,8% Doza: 1-4 ani: 8 mg/zi în 2 prize 5-10 ani: 12-16 mg/zi în 3-4 prize >10 ani: 12-24 mg/zi în 3 prize. CALCIU GLUCONIC sol 10% Substanţa activă: calciu elementar 9% Forma de prezentare: Fiole de 5 şi 10 ml Doza: 6-30 luni: 2-5 ml/zi 30 luni-15 ani: 5-10 ml/zi în 2-3 doze i.v. lent. CALCIU LACTIC Substanţa activă: calciu elementar 13% Forma de prezentare: Cp. 500 mg Doza: 1-4 cp/zi în 2-4 prize p.o.

112

BREVIAR DE PEDIATRIE

CAPTOPRIL Substanţa activă: captopril Forma de prezentare: Cp 12,5 şi 25 sau 50 mg Doza: 0,1-0,3 mg/kg/doză, maxim 6 mg/kg/zi în 1-2 prize Copii mari: 12,5-25 mg p.o. de 2-3 ori pe zi, maxim 450 mg/zi. CAVIT JUNIOR Substanţa activă: Ca şi multivitamine Forma de prezentare: tb. Doza: 1-6 ani: 1 tb/zi 7-14 ani: 2x1 tb/zi. CAVIT IMUN Substanţa activă: echinaceea, Ca, multivitamine Forma de prezentare: tablete Doza: 1-6 ani: 1 tb/zi 7-14 ani: 2x1tb/zi. CECLODYNE Substanţa activă: cefaclor Forma de prezentare: Susp.orală 125 mg/5ml, 250 mg/5ml, cps. 250 mg şi 500 mg Doza: Copii sub 5 ani: 10 mg/kg x3ori/zi 6-10 ani: 250 mg x3 ori/zi Copii peste 10 ani: 250-500 mg x3ori/zi.

113

300.5 ml 6 luni-1 an: 2x5 ml. sirop Doza: Copii peste 12 ani: 1 tb/zi sau 2 linguriţe de sirop copii< 30 kg: 5 ml/zi sau ½ tb. 150. 500. 2 prize. 250 mg/5 ml Cp. CONVULEX Substanţa activă: acid valproic Forma de prezentare: Cp. până la maximum 60 mg/kg/zi. 114 . se creşte cu 5-10 mg/kg/zi la 7 zile. CLARITINE Substanţa activă: loratadina Forma de prezentare: tablete. Sub 6 luni: 2x2.BREVIAR DE PEDIATRIE CEFTRIAXON Substanţa activă: ceftriaxon Forma de prezentare: Flacoane 1g Doza: 50-75 mg/kg/zi. DEBRIDAT Substanţa activă: trimebutin Forma de prezentare: cp 100 mg şi suspensie buvabilă Doza: 1 ml/kg/zi în 2-3 prize. CLARITROMICINĂ Substanţa activă: claritromicină Forma de prezentare: Susp buvabilă 125 mg/5 ml. sirop 50 mg/ml Doza: 10-15 mg/kg/zi. 250 mg şi 500 mg Doza: 15 mg/kg/zi.

03-0. 25 mg/ml Doza: 1-3 mg/kg/zi la 6 ore.BREVIAR DE PEDIATRIE DEPAKINE Substanţa activă: acid valproic Forma de prezentare: cp 200 mg.5 mg/2 ml Doza de atac: 1-14 zile: 0.25 mg. se creşte cu 5-10 mg/kg/zi la 7 zile.08 mg/kg/zi 2-10 ani: 0. DEXAMETAZONĂ Substanţa activă: dexametazonă Forma de prezentare: Fiole 4 mg/ml şi 8 mg/2 ml Doza: 0. 50 mg. sup 20 mg. 25 mg. DICLOFENAC Substanţa activă: diclofenac Forma de prezentare: Cp. 2 prize. inj. 100 mg.04-0. 115 . 40 mg. sirop 50 mg/ml Doza: 10-15 mg/kg/zi.05 mg/kg/zi 14 zile-2 ani: 0. până la maximum 60 mg/kg/zi. DIGOXIN Substanţa activă: digoxin Forma de prezentare: Cp 0. fiole 0.06 mg/kg/zi.06-0.5-2 mg/kg/zi în 4 prize în laringite şi ECA.

EMLA Forma de prezentare: Cremă sau plasture cu lidocaină Doza: Se aplică la locul intervenţiei cu o oră înainte. o priză (până la 40 mg) Copii peste 6 ani: 5-20 mg/zi. 20 mg. DULCOLAX Substanţa activă: bisacodyl Forma de prezentare: tb.BREVIAR DE PEDIATRIE DOPAMINĂ Substanţa activă: dopamină Forma de prezentare: Fiole 10 mg. 116 . ENALAPRIL Substanţa activă: enalapril maleat Forma de prezentare: Cp 10 şi 20 mg Doza: 0. ERCEFURYL Substanţa activă: nifuroxazid Forma de prezentare: Cps 200 mg Doza: 3-4 cps/zi în 2-3 prize. Maximă: 20-50 micrograme/kg/min. 5 mg Doza: 0. 40 mg/ml Doza: Minimă: 2-5 micrograme/kg/min în PEV Medie: 5-15 micrograme/kg/min.3 mg/kg/zi sau 5-10 mg cu 6 ore înainte de defecaţie.5 mg/kg/zi.

fiole 200 mg/2 ml Doza: 3-5 mg/kg/zi în 3 prize. susp. FENOBARBITAL Substanţa activă: fenobarbital Forma de prezentare: Cp 100 şi 15 mg. 200 mg. Buvabilă 200 mg/5 ml Doza: 20-50 mg/kg/zi în 4 prize. FLIXOTIDE Substanţa activă: fluticazonă Forma de prezentare: inhaler 50.5 ml 2-5 ani: 3x2. FENITOIN Substanţa activă: fenitoină Forma de prezentare: cp 50 mg şi 100 mg Doza: 3-10 mg/kg/zi.BREVIAR DE PEDIATRIE ERITROMICINĂ Substanţa activă: eritromicinum Forma de prezentare: cp 250 mg. 30 mg Doza: 1-2 ani: 2x2.5 ml 6-12 ani: 3x5 ml Peste 12 ani: 3x10 ml apoi 2x10 ml. 117 . 125 mg Doza: Individualizat în funcţie de răspunsul terapeutic. FLAVAMED Substanţa activă: clorhidrat de ambroxol Forma de prezentare: Sirop 15 mg/5 ml şi tb.

HIDROCORTIZON HEMISUCCINAT Substanţa activă: hidrocortizon hemisuccinat Forma de prezentare: Fiole 25 mg/5 ml şi 100 mg Doza: 10-20 mg/kg/zi. fiole 1 mg Doza: 1-3 mg/kg/zi p. 25 mg. maximum 200 mg. HELMINTOX Substanţa activă: pyrantel Forma de prezentare: Cp 125 mg şi 150 mg Doza: 5-10 mg/kg/zi. în 3-4 prize. 50 mg. 118 . sup. 500 mg Doza: 50 mg/kg/zi.o.BREVIAR DE PEDIATRIE FUROSEMID Substanţa activă: furosemid Forma de prezentare: Fiole 2 ml/40 mg Doza: 1-2 mg/kg/zi. INDOMETACIN Substanţa activă:indometacin Forma de prezentare: Cps. ISOPRINOSINE Substanţa activă: isoprinosină Forma de prezentare: cp.

000 şi 25. LIV 52 Substanţa activă: Forma de prezentare: sirop. şi de magneziu Forma de prezentare: Comprimate. 250 mg Doza: 50 mg/kg/zi în 2 prize.BREVIAR DE PEDIATRIE JOSAMICINE Substanţa activă: Forma de prezentare: sirop 125 mg. soluţie buvabilă Doza: 1-2 cp/zi. tablete Doza: 6 luni-1 an: 2. 119 . LIZOLIN Substanţa activă: cefazolină Forma de prezentare: flacon 1 g Doza: 25-50 mg/kg în 2-3 prize.000 ui Doza: 1-3 cp/zi. în momentul durerilor sau la 90 minute după masă.5 ml x 2 ori/zi 1-6 ani: 5 ml x 2 ori/zi Peste 6 ani: 10 ml de 2 ori/zi sau 2x1 tb. KREON Substanţa activă: enzime pancreatice Forma de prezentare: Cp 10. MAALOX Substanţa activă: hidroxid de aluminiu.

120 . flac inj. cp 10 mg.000UI Doza: 1 flacon la 14 zile. i.. i.1 mg/3 pic. MIOFILIN Substanţa activă: aminofilină Forma de prezentare: Cps. 0.000 UI şi 1.. 100 mg.200.. METOTREXAT Substanţa activă: methotrexat Forma de prezentare: Cp 2.5 mg. 5 mg şi 50 mg Doza: 3-5 mg/kg/ doză unică la 2 săptămâni (depinde de doza recomandată pentru fiecare afecţiune în parte).BREVIAR DE PEDIATRIE MANITOL Substanţa activă: manitol Forma de prezentare: Flacoane: 15% şi 20% Doza: 1-3 g/kg/zi METOCLOPRAMID Substanţa activă: metoclopramid Forma de prezentare: sol. MOLDAMIN Substanţa activă: Forma de prezentare: Flacoane 600. fiole 24 mg/ml Doza: 6-10 mg/kg/zi în 4 prize.v. fiolă 5 mg/ml Doza: 1-2 mg/kg/zi la 3-6 ore p.o.m.

60 mg Doza: 5 mg la 10 kg corp de 3-4 ori/zi Supozitoare: până la 2 ani: 1 sup. NASIC Substanţa activă: xilometazolină. de 10 mg de 2-3 ori/zi. 2-4 ani: 1 sup de 30 mg de 2 ori/zi. 4-6 ani: 1 sup de 30 mg de 3 ori/zi.BREVIAR DE PEDIATRIE MOTILIUM Substanţa activă: Forma de prezentare: Tb. sirop 75 mg/10 ml Doza: 2-5 ani: 3x10 pic/zi > 5 ani: 3x20-30 pic/zi. MUCOSOLVAN Substanţa activă: ambroxol Forma de prezentare: cp. 10 mg. 121 . 30 mg. NASONEX Substanţa activă: mometazonă furoat Forma de prezentare: Spray nazal Doza: 6-11 ani: 1 pulverizări în fiecare nară o dată pe zi >12 ani: 2 pulverizări în fiecare nară o dată/zi. >6 ani: 1 sup de 30 mg de 4 ori/zi. granule efervescente: 10 supozitoare 10 mg. mg. dexpantenol Forma de prezentare: Spray nazal Doza: 2 puf de 2 ori/zi. 30 mg.

NUROFEN Substanţa activă: ibuprofen Forma de prezentare: sirop 100 mg/ml. 500 mg Doza: 30 mg/kg/zi. 122 . vitamina D Forma de prezentare: 1-2 ani: 5 ml de 2 ori pe zi 3-12 ani: 10 mg de 2-3 ori/zi. 40 mg Doza: 1 cp/zi. NEXIUM Substanţa activă: esomeprazolum Forma de prezentare: cp 10. Zn.BREVIAR DE PEDIATRIE NEFRIX Substanţa activă: hidroclorotiazidă Forma de prezentare: Cp. 25 mg Doza: 1-2 mg/kg/zi în 2-3 prize. OSTEOCARE Substanţa activă: Ca. 20. OMEPRAZOL Substanţa activă: omeprazol Forma de prezentare: cps. NEGRAM Substanţa activă: acid nalidixic Forma de prezentare: cp. Mg. 20 mg Doza: 1-3 mg/kg/zi. 200 mg şi 400 mg Doza: Analgezic. cp. antipiretic: 5-10 mg/kg/zi în 3-4 doze.

000 ui. 250 g. Doza: 50-100 mg/kg/zi. Maxim 12 mg/zi (2-6 ani) şi 16 mg/zi (7-14 ani). PENICILINAV Substanţa activă: phenoxymethylpenicillinum Forma de prezentare: Cp 400.000 UI/kg/zi în 2-4 prize. 500 mg.BREVIAR DE PEDIATRIE OXACILINA Substanţa activă: oxacilinum Forma de prezentare: Cps.000 UI/kg/zi. PARACETAMOL Substanţa activă: acetaminofen Forma de prezentare: Sup. în 3-4 prize p.50 mg/kg/zi. PENICILINA G Substanţa activă: penicilinum Forma de prezentare: Flacoane: 400. Inj. 250 mg.000 UI. 125 mg. fl. 4 mg Doza: 0. în 4 prize. 123 . 500 mg. PERITOL Substanţa activă: ciproheptadin Forma de prezentare: Sirop: 2 mg/5 ml.o. 1 mil UI Doza: 50-100. tb. 250 mg. 500 mg Doza: 15 mg/kg/zi în 4-6 doze.25-0. Doza: 100. Cps.

124 . 1g/5 ml. cp. Doza: 30-50 mg/kg/zi în 3 prize. 2x1 cp. buvabilă 20%. sol perf.000UI D3 Doza: 500-1000 UI /zi (profilactic).5 ml 1-5 ani: 3x2. 800 mg.5 ml (3x 10-15 pic) şcolari: 3x5 ml (3x15 pic) adolescenţi: 3x5-7. sol. efervescente Doza: Copii sub 1 an: 2x2. cps 400 mg.5 ml (3x20 pic). sol inj.BREVIAR DE PEDIATRIE PROSPAN Substanţa activă: extract sicc de Hedera helix Forma de prezentare: Sirop. 12 g/60 ml. SAB SIMPLEX Substanţa activă: simeticonă Forma de prezentare: Soluţie orală Doza: Sugar 15 picături în fiecare biberon Copii mici: 15 în timpul mesei. PIRACETAM Substanţa activă: piracetam Forma de prezentare: Cp 400 mg. VIGANTOL Substanţa activă: colecalciferol Forma de prezentare: Sol buvabilă 1 ml = 30 pic = 20. soluţie buvabilă.

fiole 1 mg/1 ml Doza: 1-2 mg/kg/zi în 3-4 prize În tetralogia Fallot maxim: 4-8 mg/kg/zi în 4 prize. PROPRANOLOL Substanţa activă: propranolol Forma de prezentare: Cp. 10 mg. 250 mg/5 ml.BREVIAR DE PEDIATRIE PREDNISON Substanţa activă: prednison Forma de prezentare: cp. 100 mg/5ml Doza: Sugari şi copii sub 5 ani: 1-2 linguriţe/zi Peste 5 ani: 3 linguriţe/zi. 150 mg Doza: 10-30 mg/kg/zi 125 . 5 mg Doza: 1-2 mg/kg/zi în 1-4 prize. PULMICORT Substanţa activă: butesonide Forma de prezentare: Inhaler: 200 mcg/puf Doza: >6 ani: 2-4 pufuri/zi. RHINATHIOL Substanţa activă: carbocisteină Forma de prezentare: Sirop 125 mg/5 ml. RIFAMPICINĂ Substanţa activă: rifampicină Forma de prezentare: cps. 40 mg.

5 mg/ml sau 0. sirop 5 mg/ml. ROMERGAN Substanţa activă: prometazină Forma de prezentare: Drageu 30 mg. SINGULAIR Substanţa activă: montelukastum Forma de prezentare: Plic (granule) 4 mg. 2 mg Fiole 1mg/1ml Soluţie buvabilă: 2.5-1 mg/kg/zi în 3 prize. ROFEDEX Substanţa activă: dextrometorfan Forma de prezentare: Sirop 15 mg/5 ml Doza: 1 mg/kg/zi în 3-4 prize.5 mg. cp. 5 mg şi 10 mg Doza: 6 luni-2 ani: 4 mg/zi 6-14 ani: 5 mg/zi > 14 ani 10 mg/zi. fiole 25 mg/ml Doza: 0. 126 .1mg/picătură Doza: Sugari: 1-3 mg/zi Preşcolari şi şcolari: 2-6 mg/zi. 0.BREVIAR DE PEDIATRIE RIVOTRIL Substanţa activă: clonazepam Forma de prezentare: Cp.

BREVIAR DE PEDIATRIE SMECTA Substanţa activă: diosmectită Forma de prezentare: pulvis Doza: Sugari: 2x1/2 pachet /zi 1-2 ani: 1-2 pachete /zi >2 ani: 2-3 pachete în 2-4 prize. cps. inj. lent. Doza: 4-20 mg/kg i.v. 100 mg. 375 mg. UNASYN Substanţa activă: sultamicină Forma de prezentare: Cp. SOLU-MEDROL Substanţa activă: metilprednisolon Forma de prezentare: Fl. 50 mg. pulbere pentru suspensie orală 250 mg/5 ml Doza: 25-50 mg/kg/zi în 2 prize. SPIRONOLACTONĂ Substanţa activă: spironolactonă Forma de prezentare: Dj. Doza: 40-60 mg/kg/zi în 4 perfuzii. 20 mg/ml Doza: 1-3 mg/kg/zi la 6-12 ore. 127 . 250 mg. 25 mg.m. 500 mg. i. VANCOMICINĂ Substanţa activă: vancomicină Forma de prezentare: Flacoane sol inj. se poate repeta la 2-6 ore.

128 . cp efervescente 150 mg Doza: n. 300 mg. maxim 12 mg/zi 6-12 ani: 6 mg/zi în 3 doze 12 ani: 2-4 mg/doză de 3-4 ori/zi Inhaler: 1-2 pufuri la 4-6 ore Nebulizare: 1-5 ani: 1. maximum 6 mg/kg/zi. 2 mg şi 4 mg.5 -5 mg/ doză la 6 ore. sol. VIBROCIL Forma de prezentare: Spray nazal Doza: Copii > 6 ani:1-2 pufuri de 2-3 ori/zi. ZANTAC Substanţa activă: ranitidină Forma de prezentare: Cp 7 mg. sol.BREVIAR DE PEDIATRIE VENTOLIN Substanţa activă: salbutamolum Forma de prezentare: Tb. inhaler 100 mcg/puf. fiole 25 mg/ml.5 mg/ doză la 4-6 ore >12 ani: 2.5% (5mg/ml) Doza: 0.: 2-4 mg/zi sugar şi copil: 4-5 mg/kg/zi în 2-3 prize. 150 mg.5 mg/ doză la 4-6 ore 5-12 ani: 2.3 mg/kg/zi în 3 doze.n. nebulizare 0.25-2. 2 mg/5 ml.

ZYRTEK Substanţa activă: cetirizinum Forma de prezentare: Tb. ZYMAFLUOR Substanţa activă: fluor Forma de prezentare: Cp. 129 . 1 mg Doza: 6 luni-3 ani: 0.5 mg.25 mg. 0. 0.BREVIAR DE PEDIATRIE ZENTEL Substanţa activă: albendazol Forma de prezentare: Cp 200 mg.25 mg/zi 3-6 ani: 0. 250 mg. 10 mg. flacoane de 200 mg Doza: 1-2 ani: 200 mg/zi >2 ani: 400 mg/zi. ZINNAT Substanţa activă: cefuroxumum Forma de prezentare: Cp. sirop 5 mg/5 ml Doza: 2-5 ani: 2. 125 mg. 500 mg Suspensie buvabilă 125 mg/5 ml Doza: 20-30 mg/kg/zi. 5 mg.5 mg/zi 6-16 ani: 1 mg/zi.5 mg Peste 5 ani 5 mg/zi.

ANEXE 130 .BREVIAR DE PEDIATRIE I.

BREVIAR DE PEDIATRIE 131 .

BREVIAR DE PEDIATRIE 132 .

BREVIAR DE PEDIATRIE 133 .

BREVIAR DE PEDIATRIE 134 .

BREVIAR DE PEDIATRIE 135 .

BREVIAR DE PEDIATRIE 136 .

Talie (4-10 ani) = (vârsta x 5) + 85.5 10 16 22 29 45 35 45-46 50-51 51. Perimetrul cranian (0-1 an) = ( talie: 2) + 10 (± 2.5-52.BREVIAR DE PEDIATRIE II.5) Suprafaţa corporală [(greutatea x 4) +7]:[greutatea + 90] (aproximativ 1m2 la 9 ani) 137 . PARAMETRII FIZIOLOGICI ANTROPOMETRICI Vârsta Talie (cm) Greutate Perimetru cranian La naştere 1 an 4 ani 7 ani 10 ani 14 ani ESTIMĂRI 50 75 100 120 135 155 3.5 53 55 Greutate (1-10 ani) = (vârsta x 2) +9.

copilul bolnav va primi cu 10% pentru fiecare grad de temperatură mai mare de 37oC. ********************************* APORTUL CALORIC ZILNIC 100 kcal/kg pentru primele 10 kg 50 kcal/kg pentru următoarele 10 kg 25 kcal/kg pentru restul greutăţii Exemplu: Copil în vârstă de 10 ani şi 32 kg: (100 x 10) + (50 x 10) + (25 x 12)=1800 kcal 138 .BREVIAR DE PEDIATRIE III. APORTUL LICHIDIAN ZILNIC 100 ml/kg pentru primele 10 kg apoi 50 ml/kg pentru următoarele 10 kg 25 ml/kg pentru fiecare kg suplimentar Exemplu: Copil cu greutatea de 8 kg: 8 x 100 = 800 ml/zi Copil cu greutatea de 15 kg: (10 x 100) + (5 x 50) = 1250 ml În caz de temperatură.

PARAMETRII FIZIOLOGICI CARDIO-VASCULARI Frecvenţa cardiacă Nou născut 5-12 luni 1an 2 ani 3 ani 5-6 ani 6-7 ani 7-8 ani 8-9 ani 9-10 ani 10-11 ani 11-12 ani 12-13 ani 13-14 ani 140 130 115 110 110 100 100 100 95 95 90 90 90 80 TA s (mmHg) Medie 80 89 96 99 100 94 100 102 105 107 111 113 115 118 ± 2 DS 16 29 30 25 25 14 15 15 16 16 17 18 19 19 TAd (mmHg) Medie 46 60 66 64 67 55 56 56 57 57 58 59 59 60 ± 2 DS 16 10 25 25 23 9 9 8 9 9 10 10 10 10 ESTIMĂRI Frecvenţa cardiacă: 120 – (vârsta x 3) TAs minimală acceptabilă la un copil > 1 an: 70 + (vârsta x 2) 139 .BREVIAR DE PEDIATRIE IV.

la naştere 0.BREVIAR DE PEDIATRIE VALORI NORMALE ALE EKG ÎN PERIOADA COPILĂRIEI Ritm sinusal la toate vârstele.13 sec. 140 . Unda P Durata: 0. Intervalul PR 0. apoi se alungeşte progresiv (0. Axa -300 la +750 Amplitudine < 3mm. la 16 ani Patologică dacă > 10 sec.05 sec. de la 2 la 4 ani).10 sec până la 3 luni.08 sec.

09 sec. Durata QRS 0.10 sec până la 16 ani. Unda T Asimetrică Segmentul ST izoelectric Durata QT: QTc = QT/vRR < 0.BREVIAR DE PEDIATRIE Axa QRS 1200 până la 1 săptămână + 1000 până la 1 lună + 650-1000 până la 1 an. 141 .43 sec.08 sec. până la 8 ani 0.49 sec înainte de 6 luni apoi 0. înainte de 5 ani 0. Aspectul QRS în precordiale RV1 > V6 până la 6 luni apoi RV1 = V6 apoi RV1 < V6 după 1 an R = S în V6 la naştere R > S în V1 până la un an R = S în V1de la 1-3 ani R < Sîn V1 după 3 ani (aspect R > S în V1 patologic după 5 ani).

vol. Editura SEditions. – Handbook of Pediatrics.. 9. BEUCHER JULIE. Editura Medicală Almatea.Saunders Co. 2. – Artritele juvenile idiopatice: formele oligoarticulare. 2003. Editura Maloine. nr. ŞI COLAB. CHANTAL MAURAGE . 9. ANNE DE SAINT MARTIN. – Textbook of Pediatrics. ARION C. – Pédiatrie. 2007. 5. MARION P. Editura Cape Town Oxford University Press..Médecin thérapeutique. 2005. BODEMER CRISTINE – Médecin thérapeutique. BĂDEŢI RODICA şi colab. 6. – Artrita reumatoidă juvenilă. 4. ARMENGAUD J. 7. 2. PLOYET J. Timişoara. BERGSTEIN J. CIOFU E. Algoritme diagnostice şi terapeutice. nr.. Bucureşti. 5e édition. 3. nr. vol. Editura W..L. 1995. 10. 2006. Paris. Paris. Editura Medicală. 9. BOWIE M. 12.. 142 . – Pédiatrie.B. nr. 2006. AZÉMAR B.. LAUGEL V. 3-9. 11. Bucureşti. BIBLIOGRAFIE 1. – Médecine Thérapeutique.BREVIAR DE PEDIATRIE V. 2008. 2002. 1984. POPESCU V. Pédiatrie. 2006. Pédiatrie. 2000. MARCHAND S. 2010. Editura Brumar. – Pédiatrie en poche.. CIOFU CARMEN – Esenţialul în Pediatrie. ECN Flash. M. Médecine Thérapeutique. CHANTEPIE A. MAURAGE CH. 5. 8. Editura doin. HIRSCH E. 5. – Urgenţe pediatrice. 1.B.

DEMMLER-HARRISON G. Editura Sunders. FEIGIN R. 23.Glomerulonephritis post streptococcal . 24.http//emedicine. 1998. ClujNapoca. 15. nr. vol. 13 th Edition Appleton and Lange.I. Editura Medicală. 25. 2010. 143 . 1. GRIGORESCU – SIDO PAULA – Tratat elementar de Pediatrie. Geneva. HOLLISTER J. GEORGESCU A. CUNHA BURKE A. Community Acquired . 2008. 21.Médecin thérapeutique. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă.medscape. 1998. GIRARDIN E. 2006. 19 nr. GEETHA DUVURU .Diabetic Ketoacidosis http//emedicine. 2005. ANCA I.. 1997. – Compendiu de Pediatrie. – Tratamentul infecţiilor urinare la copil. Paediatrica.http//emedicine. 8. – Pediatrie vol. 16. – Feigin and Cheney s Textbook of Pediatric Infectious Diseases. Bucureşti. IORDĂCHESCU F. 17. Editura Bic ALL. Editura Universitară.com. ediţia a III-a. R. – Compendiu de Pediatrie.medscape.Pneumonia. Editura Bic ALL. II.medscape. 6th edition.com. Diagnosis and Treatment. 2010. Ediţia 16. vol. – Rheumatic Diseases in Current Pediatric. CIOFU CARMEN – Tratat de Pediatrie. Standford Connecticut. 18. HAMDY OSAMA . Bucureşti. 2001. CHENEY J. 14.BREVIAR DE PEDIATRIE 13.com.. 2009. . CIOFU E. EVE LAPORTE-TURPIN .. Bucureşti. 20.. 2010. 22. Editura Naţional. Bucureşti. DUMITRU DOBRESCU – Memo Med 2010. 2009. 19. GEORGESCU A.

33. 36. 31.medscape. vol. Editura Marineasa. 5. teorie şi practică. LAZĂR D. Pédiatrie. I şi II.Hand. 1998. PRECUP LIANA. 1994. 4. 1997. LAZĂR D. MICLE IOANA – Diabetologie pediatrică. NERVI STEPHEN J. Universitatea de Vest “Vasile Goldiş“ Arad. DUMITRA SIMONA – Particularităţi evolutive şi terapeutice ale artritei reumatoide juvenile..medscape. . LAZĂR D.-M. 1998. Bucureşti. 35. nr. – Hexal Lexikon padiatrie. 9. Studia Universitatis. foot and mouth disease http//emedicine. Bucureşti. 1999.com. nr.Diabetes mellitus tip I http//emedicine. JACKLE SUSANNE. 8. 1998. Bucureşti. – Patologie pediatrică. 2000. PRECUP LIANA. Timişoara. Revista Medicală Naţională. 2009. Cluj Napoca. 34. München. – Médecine Thérapeutique. OPREA DANA – Puericultură. Editura Urban &Schwarzenberg. Editura Naţional. nr. KULOZIC A. Arad.com. Teste rapide sau cultură din exudatul faringian. 1994. 2006. Editura Dacia. vol.. 32. – Pediatrie. 28. LAZĂR D.BREVIAR DE PEDIATRIE 26.2. vol. LAZĂR D. OPREA DANA – Diagnosticul pozitiv în infecţiile streptococice. 144 . – Patologia aparatului respirator şi cardiovascular la copil. NANULESCU M.. – Pediatrie. 2009. Editura University Press. 2010. LAZĂR D. 27. PEDESPAN J. NAUREEN ANNELA . 30. Editura Naţional. 37.I şi II Editura Naţional. 29. vol.

– Gastroenterologie pediatrică practică. Paris. POPESCU V. 49. RACHEL HEYMAN.medscape. 50. Editura Medicală Almatea. 2006. 39.medscape. Soc. http//emedicine. 2008. POPA ZAGORCA – Fibroza chistică (Mucoviscidoza). Editura Saunders Co.. 1999. ANNE – MARIE PRIEUR Médecin thérapeutique. 1. Am. POPA I. 2009. Textbook of Pediatrics. MENDOZA S. 46. 43. POP L. Timişoara.com. PERLEMUTER L. 2009. Editura Viaţa Medicală Românească. TANGPRICHA VIN . Editura Brumar. 1994. http//emedicine. . – Patologia aparatului respirator la copil. 8. 2009. 41. Bucureşti. Editura Teora. 45.BREVIAR DE PEDIATRIE 38. Timişoara. – Actualităţi în Pediatrie. Editura Elsevier Masson. Nephrol.medscape. ZARTASH ZAFAR KHAN .com. 2007.Vitamin D Deficiency and related disorders. nr.medscape. Editura de Vest. RAJNIK MICHEL – Coxsackie viruses http//emedicine. 47. 48. TUNE B. 42. 2004. 44..Streptococcus Group A Infections. Bucureşti. ROBERT – Nelson.. POPA L. POPESCU V. 2009.. STERN C. vol.Mycoplasma infections http//emedicine. PERLEMUTER G .com. 145 . Bucureşti.Guide de Thérapeutique.. 40. nr.com. I şi II. 1997. 2010. WAITES KEN B. – J. 6e Edition. ŞERBAN MARGIT – Dificultăţi şi erori de diagnostic în Pediatrie. 1998.