P. 1
Analiza

Analiza

|Views: 23|Likes:
Published by Adelina Stan

More info:

Published by: Adelina Stan on Nov 15, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/15/2012

pdf

text

original

Analiza: Ce implica aderarea Romaniei la zona euro

Publicat: 14 Februarie 2006

Unul din cinci italieni apartinand sectorului particular considera ca abandonarea euro ar fi cea mai buna solutie pentru iesirea tarii din criza, conform unui sondaj de opinie din 1 februarie 2006. In aceste condiţii, ce apetit poate avea Romania sa preia moneda unică?

Foto: [europarl.eu.int] De ce leul greu, si nu euro? De la 1 ianuarie 2007, România se va transforma din "partener" în "parte" a Uniunii Europene[1]. Simplificarea va fi nu numai semantică. Vom avea reguli mai precise (din păcate şi mai multe) de guvernare economică a ţării, a căror supraveghere se va produce, parţial, de la Bruxelles. Vom avea apoi obligaţia să introducem moneda unică, după ce vom fi îndeplinit criteriile de la Maastricht. Când euro va deveni şi moneda României, supravegherea economică va fi şi mai consistentă, cu vectori la Banca Central Europeană şi la Consiliul " eurogrupului " condus în prezent de premierul luxemburghez Jean Claude Juncker. Dar să nu ne impacientăm, momentul acela este încă îndepărtat ! De ce a preferat România să introducă leul greu în loc să accelereze pregătirile pentru preluarea monedei europene ? La 25 noiembrie 2005, Bulgaria anunţase oficial că doreşte să introducă euro din anul 2009. Pentru autodisciplinare şi ca probă a fermităţii deciziei, s-a angajat să aplice Mecanismul Ratelor de Schimb II[2] încă din momentul aderării la U.E., exersând deja unilateral apartenenţa la acest mecanism, de la semnarea Tratatului de Aderare (25 aprilie 2005). Diferenţa între Bulgaria şi România nu constă în nivelul de integrare sau de pregătire pentru aderare. Diferenţa este de opţiune politică. Spre deosebire de Bulgaria, România a preferat să rămână o vreme mai îndelungată, după aderarea la Uniunea Europeană, partener şi nu parte a zonei euro. Opţiunea înseamnă şi continuarea instrumentării pe malurile Dâmboviţei, încă o vreme, a supravegherii monetare, înainte de a o transfera în bună partea la Frankfurt şi la Bruxelles, după introducerea euro. Cât de "îndelungat" va fi acel interval de timp ? Anul 2014, iniţial declarat fezabil, a devenit deja prea apropiat pentru actualii decidenţi. Aşadar, ceva mai târziu, ... nu ştim exact când. Din moment ce în România nu s-a declanşat campania de pregătire a populaţiei în vederea introducerii euro ci dimpotrivă, s-a bulversat cu leul greu o parte a pieţei, este evident că adoptarea monedei unice europene nu a devenit o prioritate.

O temporizare asemănătoare constat în Polonia şi Suedia, singurele state membre ale U.E. cu monede proprii care nu şi-au fixat un termen în timp al aderării la zona euro. Marea Britanie şi Danemarca fac excepţie, pentru că în tratatele lor de aderare sunt înscrise clauze derogatorii (opt - out), care le permit să rămână doar partener, nu parte. Criteriile de la Maastricht sunt depăşite Ca să promoveze din clasa membrilor U.E. în clasa membrilor eurogrupului, România trebuie să primească o notă de trecere. Din păcate, evaluarea nu se face după un test grilă bine precizat, ci după criteriile de la Maastricht, relative şi deja depăşite de evenimente. De la bun început, cele 5 criterii de convergenţă de la Maastricht[3] au fost interpretate cu relativitate. În plus, este destul de fragilă argumentaţia de ce nu s-au luat în considerare şi alte criterii : productivitatea, salariile, şomajul etc. Am constatat în cazul mai multor ţări o interpretare flexibilă a criteriilor încă de la "examenul de admitere". Belgia depăşea cu mult nivelul de 60 % al datoriei publice, Grecia şi Italia aveau deficite bugetare peste limita de 3 % (în prezent mai multe ţări depăşesc această limită), iar asupra Portugaliei planau semne de întrebare despre stabilitatea monedei. Criteriile de convergenţă sunt folosite, tehnic, atunci când se încearcă escamotarea altor motive de a nu primi o ţară în zona euro. Astfel, pentru Lituania şi Estonia, care şi-ar fi dorit să adere la eurozonă de la 1 ianuarie 2007, s-a găsit motivul inflaţiei. Letonia ar putea fi amânată chiar până în 2009[4]. Practic, actualii membri ai zonei euro au alte motive să nu-i primească : economia reală, lipsa de flexibilitate a economiei, sărăcia. Nimeni însă nu o spune explicit. Înţeleg de aici că selecţia este destul de arbitrară. Probabil, în cazul Bulgariei va interveni acest element arbitrar care să-i tempereze dorinţa de preluare pripită a monedei unice, iar pe de altă parte Comisia se va dovedi flexibilă în interpretarea criteriilor, ca să nu tărăgăneze prea mult procesul. O ţară îşi consolidează datoria publică prin preluarea euro, respectiv se obligă să o plătească la valoarea ei reală, pierzând din mâini pârghia devalorizării monedei naţionale. Din acest joc poate să piardă sau să câştige. Cursul de schimb la care se fixează conversia între moneda naţională şi euro poate produce daune serioase statului. Germaniei şi Italiei, care şi-au supraevaluat puţin monedele în momentul preluării euro, le trebuie ani de zile ca să corecteze greşeala. Pregătirile pentru adoptarea euro După cum avertiza Comisia Europeană în Comunicarea sa din 4 noiembrie 2005 (COM 2005/545 final), aderarea noilor state la zona euro implică, pe lângă respectarea criteriilor de la Maastricht, o temeinică planificare şi un set de pregătiri practice extensive, implicând atât sectorul de stat cât şi cel particular şi masa populaţiei. Repet, spre deosebire de Marea Britanie şi Danemarca, România este obligată prin Tratatul de Aderare să introducă euro. Pregătirile naţionale din România vor copia, mai mult sau mai puţin, şablonul din noile state membre. Poate Polonia va fi cel mai adecvat model, deoarece nu şi-a propus încă o " dată ţintă ", iar pregătirile sale vor fi mai apropiate în timp de cele ale României, decât ale altor state din " valul " nostru de aderare (10+2). Într-o primă fază, România va trebui să desemneze instituţia însărcinată cu pregătirea coordonării naţionale a trecerii la euro. Apoi, să-şi elaboreze un " plan " de preluare a monedei unice. Slovenia de exemplu, una din ţările cele mai avansate, şi-a adoptat, în ianuarie 2005, primul plan de trecere la euro. Estonia şi Lituania şi-au adoptat planurile în august şi septembrie 2005, toate trei ţările ţintind, prin

în bună parte. Opinia noilor state membre În septembrie 2005. Pentru IMM-uri se pregătesc broşuri şi pliante. operatorii economici şi instituţiile. faţă de 49 % care sunt dezinteresaţi de subiect. Sau. ca şi marile întreprinderi. va fi mai " greu " de instrumentat o nouă tranziţie. Conversia. cu diferenţe de la ţară la ţară. " Planul " va trebui să calculeze cât mai exact costurile şi timpul necesare acestui proces. Tranziţia va fi costisitoare. cu tot ce implică ea. vor avea nevoie de o pregătire serioasă pentru trecerea la noua monedă. va repeta.planurile iniţiale. informatică sau contabilă. Este nevoie apoi de adaptarea administraţiei publice la noua monedă. Sondajele de opinie ajută la ajustarea politicilor in funcţie de evoluţiile practice. În România. Populaţia simplă va prelua un nou şoc. după o tranziţie de la leul uşor la leul greu. Instituţiile de stat. cu sfaturi şi practici de succes din alte state. să instructeze publicul larg. Comisia Europeană oferă programe de pregătire pentru trecerea la euro. chiar dacă se cere ca în " planul " respectiv să se evalueze toate costurile. . Cel mai vizibil moment al aderării la zona euro este apariţia bancnotelor şi monedelor. va lua mult timp şi va produce pierderi pentru populaţia cu cel mai redus nivel de educaţie. cine ştie. costurile trecerii la leul greu. În al doilea rând. financiară. să introducă euro deja de la 1 ianuarie 2007. inclusiv în plan psihologic. În primul rând. Scenariile aderării la " eurozonă " Dacă în cazul celor 10 state care au aderat în anul 2004 apare dilema aderării în grup mare (" big bang ") sau secvenţial (formula " regatta "). Publicul larg va trebui pregătit prin campanii susţinute de stat. EOS Gallup a efectuat un sondaj de opinie în noile state membre. interesul cetăţenilor faţă de subiectul euro este scăzut. în vederea schimbării. în mare. Peste 58% din respondenţi nu ştiu că ţara lor este obligată să introducă euro. deşi în ordine cronologică acesta ar fi primul pas. bugetară. pe un eşantion de 10. de data aceasta la euro. poate le va folosi " antrenamentul " ? Ce conţine. fie ea administrativă. inclusiv pentru campaniile de informare a populaţiei. Clasicele seminarii şi conferinţe sunt nelipsite. în cazul nostru este aproape sigur că vom adera individual. printre altele. modul şi termenul de schimbare a banilor pe piaţă. bancară. Urmează modificarea cadrului legislativ. cunoştinţele despre modul de introducere a monedei unice sunt sumare. când oamenii abia se vor fi obişnuit să nu mai calculeze în milioane. un " plan " de preluare a monedei unice ? În primul rând. Planul de introducere a euro are scopul. Numai 48 % din intervievaţi se interesează de euro.000 de cetăţeni. în baza unor parteneriate cu fiecare ţară în parte. mai greu de comensurat.

are loc şi o creştere a preţurilor. timp de doi ani în ERM II. va avea voie să producă propriile bancnote şi monede în euro.Samuelsson ". Probabil.Nici măcar Bulgaria nu ne va aştepta. După ce s-a descoperit petrol în Norvegia. Se produce faimosul efect " Balassa . ca Grecia. Vom adera discret şi solitar. în consecinţă. nivelul salariilor din alte sectoare s-a egalizat cu cel din sectorul petrolier.. Cine produce bancnotele şi monedele în euro ? În momentul în care România va dovedi. posibilitatea preschimbării vechilor bani. într-un asemenea caz aplicat României. procesul ar putea să dea " rateuri ". nodul gordian nu a fost tăiat cu cuţitul " Pactului de Stabilitate şi Creştere ". Paradoxul salariilor mici Pe parcursul apropierii nivelului de salarii din România de cel din U. Una din problemele cu care s-au confruntat acele ţări a fost colectarea vechilor monede şi mai ales bancnote. nu mai respectăm criteriul de la Maastricht şi. De aceea. Cum să ne apropiem cu salariile de media europeană fără a avea inflaţie ? Dacă avem inflaţie. Cum se va petrece circulaţia în paralel a leului cu euro ? Şi aici scenariile sunt multiple. Ţările care au monetărie proprie îşi produc singure cantităţile de bancnote şi monede necesare : Cehia. în acest proces. ceea ce poate fi şi bine şi rău. aşa cum o face acum cu Germania la .pentru că. Preţurile au crescut şi ele şi. Băncile naţionale au alimentat. România va trebui să decidă din timp forma aversului specific al monedelor. cu bancnote şi monede. tocmai datorită lipsei de supraveghere din partea U. nu va supraveghea cu scrupulozitate procesul. la rândul lor. marile bănci comerciale şi lanţuri de magazine. nu ni se mai permite preluarea monedei unice. Comisia Europeană va închide ochii la criteriul " inflaţie ".E. în euro. Uniunea va da o importanţă minoră momentului. salariile în acel sector au crescut rapid.E. pe termen mai lung. Ungaria. la bănci. după care rămâne deschisă. că este capabilă să respecte criteriile de la Maastricht. în aşa fel ca în " ziua E " să se poată face nestingherit plăţile în euro. Banca Centrală îi va oferi împrumut cantitatea de bancnote şi monede necesară. un efect colateral inevitabil. o bună organizare şi o fixare a unor termene rezonabile sunt esenţiale pentru evitarea unor astfel de dificultăţi. Dacă România nu va avea de la început posibilitatea să le producă. provocând o cerere de mărfuri pe măsura salariilor din sectorul petrolier. înainte de luarea deciziei de preluare a euro. probabil. În alte cazuri asemănătoare. Lituania. ci a fost slăbit treptat cu instrumentul " indulgenţei ". Statele care au introdus la 1 ianuarie 2002 (" ziua E ") moneda europeană au procedat la o alimentare din timp a băncilor naţionale cu euro. Inflaţia este. Monedele vor avea aversul specific României (care va fi acela ?). treptat. Celelalte ţări şi le comandă în străinătate.pentru că. Polonia şi Slovacia. Bine . Rău . Se presupune că termenul ideal de circulaţie în paralel a celor două monede este de numai două săptămâni.

în timpul şi după reforma monetară. Până a se ajunge la acest cuvânt. În Slovacia. M-am gândit cum s-ar putea evita repetarea exerciţiului. termenul începe la o lună după fixarea cursului de conversie şi durează un an după adoptarea euro. durata afişării duale este prevăzută la 4 luni în Lituania. Numai Lituania a avut în vedere. Cartela personală şi-o uitase acasă. Prin anul 1995. când se căuta un nume pentru moneda unică europeană. dar complexă . "euro".criteriul " deficit bugetar ". Conform planurilor din Estonia şi Slovacia. cu toată istoria sa din antichitate până astăzi. suedezii propuseseră. Rădăcina Europei ! Rădăcina semantică. în " planul " său de preluare a euro. Protecţia consumatorului M-a preocupat de mai multe ori suferinţa la care este supus consumatorul. care şi-a permis să-şi cumpere o rochie şi ceva ciocolată în valoare de vreo 70 $. . suferinţa provocată de leul greu. gestul său a fost sever penalizat de un larg spectru al societăţii suedeze. Semantica euro. Simplă . De aceea. Riscul de inflaţie nu este mare.pentru că originile i se regăsesc în cuvântul " Europa ". plus 6 luni de afişare duală facultativă. Numele venea de la viceprim ministrul ţării la acea vreme. În prezent. instituţiile publice au datoria să monitorizeze evoluţiile.pentru că denumirea monedei europene a apărut abia în anul 1995. dar pe anumite categorii de populaţie pierderile pot fi considerabile. plătind cu cartela de serviciu de la guvern. s-a ales cuvântul din genul proxim cât mai fidel zonei geografice în care se foloseşte moneda. sau măcar diminua. inclusiv în cataloagele de reclamă şi în documentele bancare. anecdotic. în timpul preluării euro. un an în Letonia şi 16 luni în Estonia şi Slovenia. încheierea de înţelegeri cu organizaţiile de detailişti pentru a garanta practici corecte de afişare a preţurilor. sau " rădăcina Europei " Etimologia cuvântului " euro " poate fi şi simplă şi complexă. raportând periodic populaţiei asupra eventualelor abuzuri. Comisia Europeană impune ca " planul " de preluare a euro să conţină serioase prevederi privind protecţia consumatorului. afişarea preţurilor în ambele valute se va face pe o perioadă suficientă pentru acomodarea cetăţenilor cu noile preţuri. a devenit la scurt timp rădăcina construcţiei comunitare în solul cetăţenesc. Deşi a doua zi a depus banii înapoi în contul ministerial. cu o diferenţă specifică prin care să nu se suprapună cu alte semnificaţii. au existat multiple propuneri. doamna Mona Sahlin. Un sondaj " Eurobarometer " din anul 2005 demonstrează că 75 % din populaţia noilor state membre se teme de preţurile abuzive din timpul trecerii la noua monedă. Semantic. înlocuind ECU[5]. pentru că nimic nu ancorează mai mult şi mai pragmatic cetăţeanul de astăzi de ideea europeană decât moneda comună. Ca să evite acest risc. pentru a ne admite în " club ". " Sahlin ".

compatrioţii ei au propus ca numele monedei europene aflată în embrion să fie " Sahlin " sau " Mona ". în raporturile cu instituţiile europene. mai apropiate de " ziua ". România va parcurge o cursă istovitoare a limpezirii de sine. Greciei i s-a permis o excepţie. la referendum . peiorativ. dar a scris aceasta analiza in nume personal. Eroare ! Banca Central Europeană s-a sesizat şi a interzis această " deviere " de la numele oficial. *** Într-o semiotică monetară. de aceea guvernul a hotărât. Literar. pluralul " euroi " sau chiar " euraşi ". iar la intern termeni adecvaţi limbilor respective: în slovenă . Malta ar prefera " ewro " din cauza dificultăţilor de pronunţie. viul grai îşi găseşte soluţiile. ajungem la formule " telegrafice " cum ar fi " să dăm euro ce este al euro !". tocmai când el defineşte banii. însă oficialităţile nu au decis nimic deocamdată. când au respins moneda europeană. Ungaria are şi ea probleme cu pronunţia cuvântului euro.Candidată. Se regăsea în această glumă şi atitudinea suedezilor de mai târziu. la finele anului 2005. Oricum. În limba letonă. cuiva. iar în lituaniană " euras ". Totuşi. Mona Sahlin a ratat o întreagă carieră politică prin acea imprudenţă. cum a găsit-o pentru " blugi ". Lituania şi Slovenia. Probabil "adversarii politici" au exacerbat semnificaţiei gestului ei. sau mai bine românul de pe stradă să-şi găsească vocabula adecvată. Radu Serban este adjunct al sefului de Misiune a Romaniei in Belgia. de la semn la semnificaţie şi apoi înapoi la semn. va fi uneori dificil de formulat o frază elegantă cu un cuvânt fără articol hotărât. numele său a rămas legat de manevrarea frauduloasă a banului public. Aceasta analiza a fost publicata si in "Tribuna economica'. numarul din februarie 2006. dar mi-e greu să cred că se va încetăţeni vreunul. la acea vreme. Eu aş fi vrut să spun că îi dau domnului " Euro " ce este al lui. au găsit un compromis : în mod oficial. Este greu de folosit un cuvânt fără plural precum " euro ". În România." evro ". O analiza de Radu Serban. în contabilitate s-ar putea să apară mici probleme. Mai aud uneori. folosesc " euro ". numai pentru că are alt alfabet. a autodefinirii. respectiv la moneda palpabilă ca o medalie de merit. sau la însemn. la posturile de preşedinte al Partidului Social Democrat suedez şi de prim ministru. eu găsesc aici şi o lecţie de definire a " corupţiei ". Colateral. Sună frumos " partea leului ". nu există combinaţia de litere " eu " . . dar cum va suna " partea euro-ului " ? Las specialiştii să se pronunţe. Şi aşa mai departe. Denumirea " euro " continuă să dea bătăi de cap şi astăzi în unele ţări. utilizarea termenului " eiro ".ul din septembrie 2003. dar se poate înţelege şi că dau bani. euro. treptat. În glumă. a aşezării în albia firească a istoriei europene. Iar dacă nici nu putem să-l declinăm.

Acest articol urmăreşte evoluţia macroeconomică în Slovacia în perioada de preaderare la zona Euro în încearcarea de a răspunde la următoarele întrebări: • Ce condiţii trebuie să îndeplinească ţările pentru aderarea la zona Euro? • Care sunt provocările. dar nu cu un an. Pe 15. de marketing. oportunităţile şi riscurile în adoptarea monedei unice? • Care ar trebui să fie abordarea la nivel naţional? Dezbateri în perioada de preaderare Slovacia a adoptat moneda euro pe 1 ianuarie 2009. Dominique Strauss-Kahn a declarat la sfârşitul lunii martie 2010 că România ar putea adopta moneda euro mai târziu decât şi-a programat.but not Estonia. transparenţa preţului şi simplificarea afacerilor cu partenerii din zona Euro. Mugur Isărescu. legale etc. se vor diminua costurile tranzacţiilor şi a . pag.[1] Riscul activării clauzei de amânare este minim. declara că România trebuie să-şi păstreze obiectivul de intrare în zona Euro la începutul lui 2015. "Slovenia on track for Euro entry . Realiştii completau argumentaţia cu următoarele informaţii: va urma o creştere de aproximativ 13% a PIB după o perioadă de 20 de ani de la introducerea monedei unice. 5-11 februarie 2006.04. ci doar cu câteva săptămâni sau luni. de resurse umane. guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR). de modificare a fluxului de numerar. deficitul bugetar şi cursul valutar [4] "New Europe". [2] Exchange Rate Mechanism II (ERM II) [3] Inflaţia. Bruxelles. Criticii. în Slovacia existau opinii divergente cu privire la strategia naţională. În perioada anterioară aderării.) şi costurile (de adaptare TI. până la ratificarea deplină din partea acelui stat. de furnizori. atunci se va amâna puţin şi data aderării. [5] European Currency Unit = unitate de cont europeană creată în anul 1979 Articole legate de acelasi subiect Mihai Razvan Ungureanu: Am in vedere scaderea CAS-ului pentru angajat si angajator intre 3 si 5 puncte procentuale | 6 Martie 2012 Consiliul European cere reducerea taxarii muncii si largirea bazei de impozitare in statele membre UE | 3 Martie 2012 Parlamentul European a votat pentru reducerea tarifelor de roaming in UE | 29 Februarie 2012 Directorul Fondului Monetar Internaţional (FMI). de adaptări contabile). pesimiştii şi alarmiştii subliniau costurile şi riscurile (de strategie. 10.2010. Optimiştii prezentau oportunităţile: eliminarea riscului de curs valutar. Doar dacă vreun stat membru va întârzia puţin ratificarea Tratatului de Aderare a României în aşteptarea unei activări improbabile a clauzei de salvgardare din acel tratat. de TI. dobânzile. de stabilire a preţurilor. datoria publică. Latvia".

01. se va limita independenţa Băncii Naţionale a Slovaciei în procesul decizional privind ratele de dobândă. Ministerul Finanţelor Slovaciei a elaborat planul de îndeplinire a criteriilor de convergenţă (vezi „Îndeplinirea criteriilor de la Maastricht“). bazându-se pe faptul că toate ţările care adoptă euro (cu excepţia Greciei şi Portugaliei) îşi schimbau moneda naţională pe baza parităţii centrale specificate. fără tensiuni majore pentru o perioadă de doi ani. Membrii Parlamentului European au susţinut aderarea Slovaciei la zona Euro. Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană au recomandat introducerea monedei unice în Slovacia începând cu data de 01. Criteriul referitor la dobânzi pe termen lung: rata dobânzii nominale pe termen lung nu trebuie să depăşească cu mai mult de 2% media ratelor dobânzii pe termen lung a cel mult trei state membre care au înregistrat cele mai bune rezultate în domeniul stabilităţii preţurilor.riscului de piaţă. Criteriile Maastricht Îndeplinirea condiţiilor de convergenţă impuse de Criteriile Maastricht reflectă gradul de pregătire al ţării pentru adoptarea monedei unice. cuantificată în concordanţă cu indexul armonizat al preţurilor de consum nu trebuie să depăşescă cu mai mult de 1.05. Slovacia a trecut ultimul test în calea adoptării monedei unice: stabilirea ratei de schimb. ţările care vor adera la zona Euro trebuie să demonstreze stabilitatea monedei prin participarea la European Exchange Rate Mechanism (ERM II) cu cel puţin doi ani înainte de aderarea la zona Euro. Bazat pe datele de la Eurostat. proporţia datoriei guvenamentale brute nu trebuie să depăşească 60% din PIB la sfârşitul anului fiscal precedent. Coroana slovacă a intrat în ERM la 28 noiembrie 2005. Criteriul stabilităţii cursului de schimb impune încadrarea cursului de schimb al monedei naţionale în intervalul de fluctuaţie ±15%. Criteriul referitor la rata inflaţiei: media inflaţiei pe 12 luni consecutive. în acest fel fiind îndeplinit şi ultimul criteriu de convergenţă. Scopul criteriilor este asigurarea unor condiţii economice stabile pentru statele membre ale European Monetary Unit (EMU). . Această presupunere a fost adevărată. analiştii financiari estimau rata de schimb. Înainte de această dată.06.5% media a trei ţări din UE cu cele mai bune rezultate în domeniul stabilităţii preţurilor. Consiliul UE şi-a exprimat acordul pentru aderarea Slovaciei la EMU pe data de 20. În data de 07.2008. La începutul lunii iulie 2008. Mecanismul cursului de schimb În afară de criteriile enumerate mai sus.2009. Două dintre criterii se referă la finanţele publice: proporţia deficitului bugetar anual nu trebuie să depăşească 3% din PIB la sfârşitul anului fiscal precedent.2008.

Aprovizionarea cu suma necesară de bani şi dreptul de a emite monedă pentru fluxul de numerar în Slovacia Septembrie – Decembrie 2008 .Decizia Consiliului UE de anulare a excepţiei Iunie 2008 . Această zi a fost deosebit de importantă pentru întreprinzători întrucât la 30 de zile de la declararea oficială a ratei de schimb.Determinarea ratei de schimb SKK/EUR de către Consiliul UE Etapa III – Aderarea la zona Euro Iulie – Decembrie 2008 .2008.08.Trecerea prin procedurile de aderare la ERM Etapa II – Decizia de permitere a aderării la zona Euro 28 noiembrie 2005 .2008. Consiliul UE a stabilit că paritatea oficială să fie aceeaşi cu paritatea din urmă cu 40 de zile şi anume de 30. Cam atât despre experienţa Slovaciei în ceea ce priveşte perioada de preaderare.Procedura de evaluare în instituţiile europene Iunie 2008 .Aderarea la ERM Noiembrie 2005 – Mai 2008 . Totuşi.Aprovizionarea Băncii Naţionale a Slovaciei şi a băncilor comerciale cu bancnote şi monede euro . comercianţii din Slovacia au fost obligaţi să afişeze preţurile în euro şi coroane slovace.07. Din 24.Pe 08.12 SKK/EUR. rata de schimb a fost declarată oficial pe 24.2008. preţurile trebuind să fie recalculate şi ajustate. Rămâne de văzut ce răspuns ne va da viitorul la întrebarea: când şi cum va adera România la zona Euro? Îndeplinirea criteriilor de la Maastricht a Slovaciei Domeniile în care introducerea monedei unice a generat dificultăţi În Slovacia: Procesul adoptării monedei euro Etapa I – Aderarea la ERM 2005 . aceştia au fost obligaţi să folosească un sistem de preţ dual. Trebuia afişată şi rata de schimb aplicată tuturor produselor.07.Rapoartele de convergenţă BCE şi CE Mai – Iunie 2008 .

Bancnotele sunt aceleaşi în toată zona Euro Până la 31 decembrie 2009 . care înseamnă că euro se aplică în acelaşi timp atât cash-flow-ului cât şi cashless flow-ului. fără o perioadă interimară şi devine astfel monedă legală.Euro este introdus într-un scenariu big-bang. este posibil să fie folosit ca mijloc de plată atât euro cât şi coroana slovacă.Aprovizionarea sectorului de retail cu bancnote şi monede euro Iulie 2008 – Decembrie 2009 . . care au negociat o „clauză de neparticipare” care le permite să rămână în afara zonei euro. Monedele euro emise în Slovacia sunt valide în toată zona Euro şi toate monedele care circulă în celelalte ţări sunt valide în Slovacia.Obligativitatea preţului în sistem dual Până în iunie 2010 . Coroana slovacă devine o unitate parţială a euro în rata de schimb menţionată de Consiliul EU Până în 16 ianuarie 2009 . Zona euro nu este însă statică – conform tratatului.Decembrie 2008 . cu excepţia Danemarcei şi a Regatului Unit.Conversia bancomatelor şi a altor aparate care operează cu bancnote şi monede Etapa IV – Post-aderarea la zona Euro 1 ianuarie 2009 . Totuşi coroanele slovace nu sunt repuse în circulaţie ci sunt retrase treptat de către Banca Naţionala a Slovaciei Începând cu 17 ianuarie 2009 . Zona euro cuprinde acele state membre UE care au adoptat moneda unică.Recomandarea păstrării preţului în sistem dual doptarea monedei euro Uniunea Europeană se extinde pe măsură ce ţările candidate îndeplinesc condiţiile de aderare şi aderă la Uniune – acest proces este cunoscut sub numele de extindere.Obligativitatea afişării preţului în sistem dual (atât în euro cât şi în SKK) Până în 31 decembrie 2008 .Cash flow dual – în timpul perioadei de dual cash flow. În mod similar. toate statele membre UE trebuie să adere la zona euro imediat ce îndeplinesc condiţiile necesare. zona euro se extinde pe măsură ce statele membre care nu fac parte din zona euro îndeplinesc condiţiile de aderare şi adoptă moneda euro.Continuarea schimbării coroanei slovace contra monede şi bancnote euro în băncile comerciale şi Banca Naţională a Slovaciei.

Toate aceste pregătiri se bazează pe un anumit „scenariu de trecere la moneda unică” . să fie compatibilă cu dispoziţiile tratatului. Adoptarea monedei euro presupune. în mod special. – cu cele ale statelor membre . că preţurile mărfurilor sunt corect convertite şi prezentate şi că populaţia este bine informată. Convergenţa juridică cere ca legislaţia naţională. se aşteaptă ca Suedia să participe la zona euro în viitor. care necesită numeroase pregătiri de ordin practic . . ea reprezintă însă unul din criteriile de convergenţă – ţările candidate la zona euro trebuie să participe la ERM II. O experienţă semnificativă s-a câştigat odată cu lansarea monedei euro. care ar putea perturba stabilitatea economică a pieţei unice. politice şi sociale. Pregătiri în vederea adoptării monedei euro Înainte ca un stat membru să poată adopta moneda euro. Înlocuirea unei monede naţionale cu moneda euro este o operaţiune complexă.De asemenea. acesta trebuie să îndeplinească anumite criterii economice şi juridice. experienţă de care beneficiază astăzi ţările candidate la zona euro. pentru moment. o convergenţă economică şi juridică. în special. condiţiile necesare. capitalurilor şi muncii – aderarea fiind un proces de integrare. însă aceasta nu îndeplineşte. ERM II este un sistem menit să contribuie la evitarea fluctuaţiilor excesive ale ratelor de schimb dintre monedele participante şi moneda euro. fără tensiuni majore.de exemplu trebuie să se ofere garanţii că moneda naţională este retrasă rapid. Mecanismul de schimb valutar (ERM II) Unele state care nu fac parte din zona euro sunt deja membre ale Mecanismului de schimb valutar (ERM II). Comisia Europeană. O mare parte din acest proces de armonizare îşi propune să ofere garanţii că un stat în curs de aderare poate opera cu succes pe piaţa unică a mărfurilor. . serviciilor. numeroase pregătiri. Extindere progresivă. Participarea la acest mecanism este voluntară. cu cel puţin doi ani înainte de a îndeplini criteriile necesare pentru adoptarea monedei unice. integrare progresivă Un stat în curs de aderare la Uniunea Europeană trebuie să armonizeze multe dintre aspectele societăţii sale – economice . fiind necesară. oferă ajutor considerabil şi consiliere ţărilor candidate la zona euro. Criteriile de convergenţă economică au rolul de a garanta că economia unui stat membru este suficient de bine pregătită pentru adoptarea monedei unice şi că se poate integra cu uşurinţă în regimul monetar al zonei euro. de asemenea. în special cea referitoare la banca centrală naţională şi la emisiile monetare. Adoptarea monedei euro şi participarea la zona euro duc procesul de integrare şi mai departe – este vorba despre un proces de integrare economică mult mai strânsă cu celelalte state membre din zona euro. adoptat de statul candidat la zona euro.

through businesses purchasing the best value service. the Member States approved the Treaty on European Union (the Maastricht Treaty). They include:       More choice and stable prices for consumers and citizens Greater security and more opportunities for businesses and markets Improved economic stability and growth More integrated financial markets A stronger presence for the EU in the global economy A tangible sign of a European identity Many of these benefits are interconnected. from individual consumers searching for the lowest cost product. the need to exchange currencies meant extra costs. How do these benefits of the euro arise? The single currency brings new strengths and opportunities arising from the integration and scale of the euro-area economy. Benefits worldwide . bringing more jobs and greater prosperity for Europeans. in turn. economic stability is good for a Member State’s economy as it allows the government to plan for the future. However. and for the whole European economy to perform better. But economic stability also benefits businesses because it reduces uncertainty and encourages companies to invest. For example. Meanwhile. With the single currency. the Member States concentrated on building a 'common market' for trade. Before the euro. being able to compare prices easily encourages cross-border trade and investment of all types. In 1991. there is now one large integrated market using the same currency.The euro was created because a single currency offers many advantages and benefits over the previous situation where each Member State had its own currency. making the single market more efficient. but the euro also means closer co-operation among Member States for a stable currency and economy to the benefit of us all. This. to large institutional investors who can invest more efficiently throughout the euro area without the risks of fluctuating exchange rates. Within the euro area. doing business in the euro area is more costeffective and less risky. deciding that Europe would have a strong and stable currency for the 21st century. Not only are fluctuation risks and exchange costs eliminated and the single market strengthened. When the EU was founded in 1957. The benefits of the euro are diverse and are felt on different scales. from individuals and businesses to whole economies. over time it became clear that closer economic and monetary co-operation was needed for the internal market to develop and flourish further. risks and a lack of transparency in cross-border transactions. benefits citizens who see more employment and better-quality jobs.

The scale of the single currency and the euro area also brings new opportunities in the global economy. http://ec. Aceasta a fost urmatã mai târziu în acel an de o întâlnire a şefilor de stat şi de guvern în Haga pentru a planifica crearea unei uniuni economice şi monetare. multe dintre ele fiind exitante sã renunţe la propriile monede naţionale. . and gives the euro area a more powerful voice in the global economy. Lituania. Procesul a fost întârziat de colapsul Sistemului de la Bretton Woods 1971 dupã decizia unilateralã a Preşedintelui Nixon de a face dolarul necovertibil în aur şi dupã criza petrolului din 1972. elaborat de cele şase State Membre de atunci ale Comunitãţii Economice Europene (EEC). Alte unsprezece State Membre. This is achieved first through the sound management of the euro-area economy under the rules of the Treaty and the Stability and Growth Pact (SGP). the euro is an integral part of the economic. Supremaţia de facto a dolarului şi devalorizãrile câtorva monede europene au condus politicienii europeni la cãutarea unei soluţii de redresare a acestui imbalans printr-o integrare economicã între naţiunile europene. a central element of Economic and Monetary Union (EMU). Planuri pentru o monedã unicã europeanã au început sã fie conturate încã din 1969 cu Raportul Barre. Cehia. Slovacia. sudden economic changes that may arise outside the euro area and disrupt national economies. sunt în stagii diferite ale adoptãrii monedei euro şi cel mai probabil vor adera la zona euro în urmãtorii zece ani. The size and strength of the euro area make it better able to absorb such external shocks without job losses and lower growth.eu/economy_finance/publications/publication9869_en. Franţa. Irlanda. Estonia. Belgia. Germania. Treisprezece State Membre au adoptat moneda euro: Austria. as the key mechanism for enhancing the benefits of the single market. Luxemburg. making it more resilient to so-called external economic 'shocks'. Scale and careful management also bring economic stability to the euro area. EEC a crescut încluzând nouã state. Malta. La izbucnirea celui de-al doilea rãzboi mondial. majoritatea monedelor din ţãrile industrializate erau strâns apropiate de dolar sub ceea ce s-a numit „standardul de aur” în sistemul de la Bretton Woods. thus promoting trade and investment. A single currency makes the euro area an attractive region for third countries to do business. Grecia. sunt 27 State Membre cu nivele de integrare variate în EMU. Între timp. nu au nici un plan imediat în privinţa adoptãrii monedei euro. Realising the benefits The euro does not bring economic stability and growth on its own. i. Cipru. social and political structures of today’s European Union. România şi Bulgaria.europa.Istorie – adoptarea monedei Euro Uniunea Europeanã Economicã şi Monetarã (EMU) este o înţelegere între naţiunile europene participante în vederea împartãşi o monedã unicã. şi o politicã economicã unicã cu un set de condiţii de responsabilitate fiscalã. Polonia. Portugalia. Prudent economic management makes the euro an attractive reserve currency for third countries. Ungaria. such as worldwide oil price rises or turbulence on global currency markets. Itala. Olanda.e. Finlanda.pdf UNIUNEA ECONOMICÃ ŞI MONETARÃ ŞI MONEDA EURO 1. Letonia. Alte trei State Membre. Marea Britanie. Danemarca şi Suedia. Slovenia şi Spania. Actualmente. trade policy and political co-operation. euro. Second.

când controalele asupra ratei de schimb au fost înlãturate. În fapt. Banca Centralã Europeanã a început implementarea unei politici monetare. de-a lungul anilor. Al treilea este contractul cadru negociat cu fiecare ţarã candidatã mai înainte de a adera la UE. având ca rol stabilirea politicii monetare a Uniunii Europene şi supravegherea activitãţilor Sistemului European al Bãncilor Centrale – bãnci naţionale care ar avea rolul de a implementa deciziile Bãncii Centrale Europene. Faza I În 1979 Sistemul european monetar (EMS) a fost stabilit pentru a crea o legãturã între monedele europene şi pentru a preveni fluctuaţii mari între valorile lor. care a avut drept scop înlãturarea barierelor instituţionale şi economice între statele membre ale UE şi sã stabileascã scopul pieţei comune europe. au fost schiţate planuri pentru a realiza EMU în 3 stadii. dând astfel liberã mişcare capitalurilor în întreaga EEC.25%) pe oricare laturã a valorii de referinţã. Institutul Monetar European (EMI) a fost stabilit ca un predecesor al Bãncii Centrale Europene (BCE). La jumãtatea anului 2000 Comisia a anunţat cã Grecia putea în mod formal sã adere la cea de-a treia fazã a monedei unice pe 1 ianuarie 2001. prima fazã a început oficial în 1990. unde trebuie sã rãmânã pentru cel puţin doi ani înainte de a adopta euro. Consiliul European din Amsterdam a fost de acord cu Pactul de Stabilitate şi Creştere Economicã şi a stabilit ERM II. care corespund fazelor istorice ale dezvoltãrii EMU. Aceastã valoare de referinţã a fost stabilitã într-un agregat al tuturor monedelor participante care s-a numit Unitatea de Monedã Europeanã (ECU). Comerţul internaţional în Piaţa Unicã Europeanã ar fi putut fi pus în pericol de riscul ratei de schimb – în ciuda stabilitãţii relative introduse de ERM – şi de costurile crescute ale tranzacţiilor pe care le-a adus aceasta. de a emite monedã şi de a asista ţãrile euro iniţiale în realizarea criteriului de convergenţã. unice cu asistenţa Bãncilor Centrale ale fiecãrui Stat Membru. incluzând criteriile de convergenţã economicã pentru adoptarea monedei comune. care a intrat în vigoare pe 1 noiembrie 1993. cu ratele de schimb ale monezilor pentru cele 11 din cele 15 State Membre fixate la ultima zi din anul 1998. aceasta a transformat EEC în Uniunea Europeanã. În anii 1980 piaţa fiecãrui Stat Membru a crescut mult mai apropiatã de cea a vecinilor. care a funcţionat în acelaşi mod cu originalul ERM dar în contextul unei monede euro deja existente. dând formã la ceea ce a mai târziu a devenit Piaţa Unicã Europeanã. Comisia Europeanã condusã de Jacques Delors a adoptat Actul Unic European în februarie 1986. Criteriile pentru calitatea de membru a Uniunii Europene şi adoptarea monedei euro sunt stabilite de trei documente. A creat Mecanismul European a Ratei de Schimb (ERM) în acord cu care ratele de schimb a monedei fiecãrui Stat Membru trebuiau sã fie restricţionate la fluctuaţii foarte mici (+/-2. Aşa numitul „scenariu Madrid” a stabilit de asemenea o perioadã tranzitorie între introducerea euro în contabilitate şi mai târziu ca şi monedã lichidã. Germania a argumentat cu succes schimbarea numelui ECU în „euro”. În a doua fazã a EMU. Primul este Tratatul de la Maastricht din 1992. şi perioada de tranziţie de trei ani stabilitã la Madrid a început. Anul urmãtor Consiliul European de la Bruxelles a selectat unsprezece ţãri care sã adopte moneda euro în 1999 şi astfel Banca Centralã Europeanã a luat fiinţã. Mai târziu în acelaşi an. .Actualmente. Faza II La summit-ul din Madrid din decembrie 1995. În 1989. care a fost apreciatã în acord cu mãrimea economiilor Statelor Membre. Criteriile au fost de asemenea clarificate şi de legislaţia UE şi prin decizii ale sistemului judiciar european.II. ţãrile europene participante pot fi integrate în trei faze economice. Faza III Pe 1 ianuarie 1999 euro a fost adoptat în formã non-fizicã. care au clarificat scopurile generale ale Tratatului de la Maastricht. ţinând pânã în 1 ianuarie 2002. A doua fazã a dezvoltãrii EMU poate fi corelatã cu un Stat Membru care tocmai a aderat intrând în ERM-II. care ar succeda Sistemului Monetar European şi ERM dupã lansarea monedei euro. Mecanismul European al Ratei de Schimb (ERM) a fost urmat de ERM. Crearea monedei unice pentru Piaţa Unicã a însemnat o soluţie logicã. cele trei faze prevãzute de Comisia Delors au fost fãcute oficiale prin introducerea în Tratatul de la Maastricht. şi astfel ideea unei monede unice a fost adusã din nou în atenţia forului. Prima fazã a dezvoltãrii EMU poate fi corelatã cu cel al unei ţãri candidate care înainte de aderarea la UE trebuie sã întruneascã criteriile Copenhaga. Deşi procesele stadiului I au început cu EMS în 1979. În iunie 1997. al doilea criteriu a fost creat de Consililul European la Copenhaga. În 1992. şi anume prin crearea „criteriilor Copenhaga”.

Dar astfel de temeri s-au dovedit a fi nefondate. Din acea zi euro-ul a crescut în valoare.02 dolari spre sfârşitul anului 2002. Dezvoltarea ratei de schimb În prima sa zi de schimb la bursa de valori de la Frankfurt. Puncte cheie    Planuri pentru o monedã unicã au luat naştere în anii 1960 Trei nivele de integrare ale EMU : aderarea la UE. decât dupã o procedurã foarte lungã care implicã 11 paşi. când a crescut de la 0. Criteriile de la Copenhaga din 1993. A treia fazã a dezvoltãrii EMU poate fi corelatã cu un Stat Membru. De-a lungul anului rata medie de schimb a fost de 0. Finlanda. când noua monedã a atins cel mai jos punct al sãu cu un nivel de 0. deficitele temporare foarte mari ar putea fi acceptate. deficitul excesiv încã exista. Criteriile includeau patru cerinţe:  Valutele trebuiau sã stea în paramentrii stabiliţi de ERM pentru cel puţin 2 ani  Ratele de dobândã pe termen lung nu puteau fi mai mari cu 2% decât cele ale celor mai bune trei State Membre din punct de vedere al performanţei  Inflaţia trebuie sã fie sub valoarea de referinţã (în decurs de trei ani preţurile nu pot fi mai mari cu 1. peste 14 miliarde de bancnote valorând aproape 633 miliarde au fost imprimate. structurã de aderare individualã UNIUNEA ECONOMICÃ ŞI MONETARÃ ŞI MONEDA EURO 2. Statelor Membre li s-a cerut sã aibã un deficit anual bugetar care sã nu depãşeascã 3% din produsul intern brut şi o datorie publicã mai micã de 60% din produsul intern brut. 1813 între 2 ianuarie şi 1. Grecia. În cursul anului 2005 euro a scãzut din nou la 1.Euro a fost o monedã virtualã pentru cele 12 ţãri ale aşa-numitei Zone Euro – Belgia. A fost folosit în contabilitate. scãzând sub paritatea euro-dolar doar un an mai târziu şi continuând sã scadã pânã în 26 octombrie 2000. şi companiile au putut sã conducã tranzacţii euro-denominate sigure cunoscând cã ratele de schimb între Statele Membre erau fixe.Pactul de Stabilitate şi de Creştere Economicã Pactul de Stabilitate şi de Creştere Economicã a fost propus de ministrul german de finanţe. şi 52 miliarde de monezi au fost bãtute utilizându-se 250. Dacã totuşi un deficit excesiv era pesistent într-un anume Stat Membru. Un an mai târziu a atins nivelul de 1. Valorile euro au apãrut în conturile bancare alãturi de monedele naţionale pentru a obişnui populaţia cu noua monedã. La sfârşitul anului moneda a atins cel mai înalt prag dupã ce a depãşit pragul de 1.24 dolari.30 şi se pare cã acesta este nivelul la care a rãmas. În ştirile apãrute în media s-a vehiculat ideea cã o astfel de schimbare masivã de monedã nu va reuşi. celelalte State Membre puteau decide sã impunã diverse sancţiuni care sã valoreze cel puţin 0.30 dolari şi pe 30 decembrie 2004 a atins cel mai înalt record de 1.90 dolari la 1. Luxemburg. 1789 dolari americani.5% decât cel mai bun performer)  Datoria de stat trebuie sã fie sub 60% din produsul intern brut (sau sã fie apropiat acestei ţinte) şi deficitele bugetare sã fie sub 3%. În noiembrie 2004 a depãşit pragul de 1. Aşa ceva nu se iveşte totuşi. Fiecare stat care a adoptat noua monedã la 1 ianuarie 2002. ca un mijloc de a asigura finanţe publice de încredere şi astfel de a limita riscurile inflaţiei în acord cu Criteriile de Convergenţã de la Maastricht. Dacã dupã 2 ani. a aderat şi la zona euro. Irlanda.2% din produsul intern brut. ERM-II. promovând teamã şi confuzie. Franţa. În caz de recesiune realã. Olanda. În cursa din 1 ianuarie 1999. Automatele bancare au furnizat noua monedã în primul minut de dupã miezul nopţii şi cetãţenii au cheltuit euro în câteva zile.95 dolari. Italia.2958 dolari pe 5 iunie. zona Euro Tratatul Maastricht din 1992. 3668 dolari. valoarea existentã într-un depozit ar fi convertitã într-o amendã. Spania şi Portugalia. a trebuit sã întruneascã „Criteriile de Convergenţã” stabilite în Tratatul de la Maastricht. pesimiştii au câştigat. Germania. Theo Waigel. care dupã ce a aderat la ERM-II şi a menţinut criteriile de convergenţã pentru cel puţin doi ani. Moneda euro nu şi-a revenit pânã la introducerea monedei euro în cash în 2002. în 4 ianuarie 1999. .8225 dolari. În pregãtirea pentru introducerea monedei euro la 1 ianuarie 2002. euro a fost la un nivel de 1.000 de tone de metal.

În 2004. Revizuirile s-au concentrat de asemenea şi pe corecţiile structurale şi durabile ale deficitelor.5%. Consiliul şi Comisia au fost de acord în privinţa revizuirilor Pactului. De asemenea. Ungaria. În 2003. Pânã când toate Statele Membre vor fi adoptat euro existã un Consiliu General alcãtuit dintr-un preşedinte. cu intenţia de a sfârşi incertitudinea existentã datoritã fiasco-ului din 2003 cu Franţa şi Germania. Politicile generale ale BCE – în limitele stabilite de Tratatul de la Maastricht – sunt decise de consiliul de conducere. Totul este subordonat acestui scop. Mai mult. Banca Centralã Europeanã (BCE) a preluat întreaga responsabilitate pentru politica monetarã în întreaga zonã euro. Dacã Parlamentul respinge candidatul. Rezultatul permite o flexibilitate mai mare când vine vorba de aprecierea dacã un „declin economic” este cauza unui deficit excesiv. mai înainte ca sancţiunile sã fie aplicate. De obicei acest procentaj este depãşit. Inflaţia nu poate depãşi 2%. euroscepticii din Danemarca şi Suedia situeazã adesea slãbirea Pactului ca un motiv de a nu adopta moneda euro. plus Regatul Unit. Din când în când Comisarul pentru Afaceri economice şi monetare participã. Creşterea accentuatã indicã un risc de inflaţie pe termen lung. reformata SGP accentueazã cã îmbunãtãţirile poziţiei fiscale trebuie sã continue odatã ce deficitul a fost adus sub 3%. vicepreşedinte şi alţi patru membri ai consiliului numiţi de Consiliul Uniunii Europene. Dar majoritatea calificatã nu a fost atinsã în Consiliu în favoarea acestei recomandãri. Al doilea scop al strategiei monetare a BCE este dezvoltarea unei cantitãţi de bani circulante. întrucât reducerea datoriei la o vitezã rapidã este esenţialã pentru a putea face faţã impactului bugetar al îmbãtrânirii populaţiei. Rolul Consiliului General este de a pregãti alte state pentru adoptarea monedei euro. un total de 13 ţãri au fost în procedura de deficit excesiv.Procesul are ca obiectiv disciplinarea Statelor Membre în ceea ce priveşte deficitele excesive corecte prin creşterea presiunii. a afirmat cã deopotrivã Franţa şi Germania erau în deficit excesiv. . Procesul decizional zilnic este în mâinile consiliului de conducere. Aceasta include stabilirea nivelurilor dobânzilor şi managementul aria rezervelor de euro provenite din schimburile strãine. Comisia a adoptat o Comunicare ilustrând reformele posibile ale SGP. UNIUNEA ECONOMICÃ ŞI MONETARÃ ŞI MONEDA EURO 3. Majoritatea întâlnirilor au loc la biroul central al BCE din Frankfurt. Banca Centralã Europeanã (BCE) Când moneda euro a fost lansatã în 1999. incluzând revizuirea lunarã a ratelor cheie de dobândã. Preşedintele BCE şi consiliul de conducere urmãresc cu atenţie dezvoltãrile preţurilor. Aceasta a condus la un impas cu o incertitudine foarte mare în ceea ce priveşte modul cum continuau sã fie aplicate regulile fiscale europene. Un an mai târziu. alcãtuit din preşedinte. În 2007 cele şapte ţări în cauză sunt Italia şi Portugalia. care se numeşte „furnizare de bani M3”. În 2005. Polonia şi Slovacia. Cehia. Consiliul. Mulţi cred cã acest Pact a fost slãbit şi cã este dificil de observat sancţiuni aplicate oricãrui Stat Membru numai dacã un deficit excesiv este menţinut pentru câţiva ani. vicepreşedinte şi guvernatori ai bãncilor centrale ale Statelor Membre ale UE. Valoarea de referinţã a BCE pentru creşterea medie anualã a M3 este de obicei 4. Consiliul încã poate nominaliza o persoanã(Comitetul Afacerilor Economice şi Monetare) Scopul principal al BCE este pãstrarea stabilitãţii preţurilor. acţionând pe baza unei recomandãri din partea Comisiei. În cursa pentru schimbarea din 1999 a existat frica în câteva State Membre – în special în Germania unde marca germanã a fost moneda stabilã şi dominantã în Europa – cã celelalte state nu vor menţine o disciplinã strictã în politica economicã necesarã pentru ca moneda euro sã poatã sã aibã succes. Totuşi. Mai târziu în acelaşi an. Consiliul se întruneşte o datã la douã sãptãmâni şi e alcãtuit din 6 membri ai consiliului de conducere şi din guvernatorii bãncilor centrale ale statelor din zona Euro. din zona euro. Pentru a-şi menţine politica economicã raţionalã BCE face eforturi sã-şi menţinã independenţa faţã de influenţa politicã. BCE este condusã de un preşedinte care e numit de cãtre Consiliu dupã consultarea Parlamentului European. alţii cum ar fi FMI şi Banca Centralã Europeanã au recunoscut cã o armã corectivã pentru Pact este munca. Comisia a propus sã îmbunãtãţeascã procedura fãcând o nouã recomandare care sã aducã douã din Statele Membre înapoi în termenele limitã.

Actualul preşedinte BCE este Jean-Claude Trichet. Acest efort este şi mai complicat prin diversiunea ratelor de inflaţie şi prin diferitele rate de creştere între statele euro. Creşterea ratelor dobânzii ar putea încuraja de asemenea investiţia strãinã. O problemã intens discutatã în ultimii ani a fost transparenţa. BCE trebuie sã reconcilieze şi sã coordoneze ratele de dobândã cu mai mulţi factori.9%. În contradictoriu cu introducerea monedei euro. Adoptând moneda euro în ianuarie 2007. Extinderea zonei euro Pentru Statele Membre care au adoptat moneda euro. un model de monedã slovenã de 2 euro a fost publicat. Membrii Comitetului pentru Afaceri Economice şi Monetare s-au plâns cã BCE ia decizii cu uşile închise. aceasta este impresia BCE). De aceea. astfel îmbunãtãţind balanţa de plãţi a unei ţãri. Majoritatea noilor State Membre planificã sã aibã un scenariu „big bang”. Celelalte noi State Membre ale UE . A avut cea mai uşoarã şi directã cale cãtre integrare. Odatã ce un Stat Membru intrã în zona euro el devine parte a „inimii Europei”.Politica economicã a BCE este mult mai complexã. a fost mult timp vãzut ca „elevul model” dintre noile State Membre. cu o integrare mai puternicã şi mult mai profundã decât cea din UE-27. Dupã ce a aderat la ERM II în iunie 2004. ceea ce înseamnã o economie unde inflaţia în creştere poate fi controlatã prin creşterea ratelor dobânzilor. astfel încât creşterea economicã sã creascã. politicile monetare şi economice pot încã sã fie coordonate. şi pentru prima jumãtate a anului 2008 va prelua preşedinţia UE. Preşedintele BCE a clarificat faptul cã în trecut dacã BCE ar fi fost „politicizatã”. care a compus imnul naţional al Sloveniei şi care e vãzut ca cel mai faimos poet sloven. o ţarã poate scãdea ratele dobânzii pentru a încuraja consumatorii şi industria spre a cheltui. Aceastã acuzaţie este respinsã în mod regulat de cãtre preşedintele BCE. instituţia nu ar mai fi putut sã menţinã în mod efectiv stabilitatea preţurilor. au oficializat decizia o lunã mai târziu. UNIUNEA ECONOMICÃ ŞI MONETARÃ ŞI MONEDA EURO 4. care aratã cã preşedintele Eurogroup este de obicei prezent la întâlniri şi cã preşedintele BCE însuşi participã de obicei la adunãrile Eurogroup. Pe de altã parte. şi-a construit drumul prin reforme economice şi financiare. având o ratã de creştere economicã de 3. Când o ţarã are o monedã non-euro. domnul Wim Duisenberg. dar în spatele uniunii economice şi monetare se aflã un proiect politic amplu. Şefii de stat ai UE au fost de acord în iunie 2006 şi miniştrii de finanţe ai Statelor Membre. Decizia iniţialã de a deplasa piaţa unicã cãtre o monedã unicã pare a fi fost una practicã. creşterea ratelor dobânzii înseamnã cã guvernul are de plãtit o dobândã mai mare pe banii pe care îi împrumutã el însuşi. În 2005 inflaţia a fost de 2. dar nu-i ascultãm”. Astfel. dar este inevitabilã întrucât existã o ratã de dobândã unicã pentru cele 16 state euro. În toamna anului 2006. multe s-au schimbat. Acest lucru înseamnã cã de exemplu. în mai 2005 Comisia europeanã a propus Sloveniei sã fie membru al zonei Euro în mai puţin de 2 ani. şi PIB a atins nivelul de 83% din nivelul mediu în UE . Ca atare politica cu privire la ratele dobânzii „un lucru se potriveşte tuturor” este criticã. Ljubljana a decis dupã 6 luni ca preţurile sã fie arãtate doar în euro. Întradevãr. caz în care Statele Membre au adoptat euro cu trei ani înainte ca bancnotele şi monedele sã fie lansate pe piaţã. Avea ca imagine portretul poetului France Presseren. Schimbãrile sunt anunţate a avea loc cu primele douã sau trei noi State Membre deodatã. Slovenia Slovenia. rãspundea de obicei unor astfel de acuzaţii : „Îi auzim [pe politicieni]. introducerea monedei euro în noile State Membre se pare cã va fi mai rapidã. ceea ce înseamnã schimbãri în bani lichizi şi non-lichizi care vor avea loc în acelaşi timp. care au ultimul cuvânt în privinţa admiterii de noi membri. primul preşedinte al BCE. Dar politica economicã şi monetarã nu este doar un proces bi-dimensional. ţara va intra în zona Schengen. alãturi de partea economicã a criteriilor Copenhaga existã o serie de condiţii politice şi legale pentru aderare. Mai târziu.3%. Acest fenomen încurajeazã economisirea şi reducerea cheltuielilor. Diverşi politicieni au fãcut apeluri pentru o influenţã mai mare în determinarea ratelor dobânzilor (cel puţin. cel mai nou membru al zonei Euro.

şi state mai mari ca Bulgaria. Montenegro şi Kosovo au adoptat euro în mod unilateral. Astfel fiecare din cele 10 state este aşteptat sã adopte moneda euro când criteriile de convergenţã sunt pe deplin realizate. adoptarea monedei euro este obligatorie în conformitate cu tratatele lor de aderare. Micro statele non-EU. Polonia şi România nu au aderat încã la ERM-II. în care fiecare dintre ele au adoptat deja întregul corp de legislaţie europeanã. din cauza potenţialei concurenţe generate faţã de cele din urmã. Din contrã. Statele Baltice se pregãtesc sã adere la zona Euro cât de curând condiţiile economice le vor permite. Într-adevãr. toate se luptã sã îndeplineascã criteriile de inflaţie într-un mod susţinut şi nevoia de a reconsidera realistice datele-ţintã naţionale. Estonia. cetãţenii din noile State Membre vãd dovada clarã cã vechile State Membre nu sunt dornice de a le ajuta sã avanseze. pentru cei care speculeazã sã facã profit rapid din schimbarea de monedã şi astfel sã înlãture mare parte din presiunea care afecteazã valoarea. Comisia va analiza situaţiile celor douã şi în concordanţã cu criteriile de convergenţã. Latvia şi Malta au aderat de asemenea. în forma sa ca monedã fizicã. Cei care speculeazã au produs haos în ceea ce priveşte ERM la începutul anului 1990 şi au cauzat cãderea lirei . non-membre ale zonei Euro se pare cã reuşesc sã adere la zona Euro mai repede decât statele mai mari. deşi Andorra cautã sã-şi oficializeze propriile aranjamente. Cehia şi Ungaria au planificat sã intre în zona Euro în 2010. deşi amândouã au acum o aderare amânatã şi nu şi-au stabilit încã o nouã datã. graba de a adopta politici economice care fac acest lucru mult mai dificil? Mai rãu. Statele membre ale zonei Euro beneficiazã de faptul cã sunt parte a unui bloc mult mai mare de monedã. au adoptat euro ca parte a uniunilor lor de monedã cu statele membre EU actuale.Pentru cele 10 noi State Membre care au aderat la UE în 2004. Mai mult. Introducerea sa a fost vãzutã în mare parte ca o poveste de succes. Opinia publicã a UE în câteva noi State Membre e în schimbare. Statele membre mai mici. La începutul anului 2007. Cehia. ca Vatican. Iniţial aceste ţãri plãnuiau sã fie gata pentru adoptarea euro în perioda 2007 – 2008. Ungaria. atunci de ce. aceştia vãd majoritatea economiilor din zona Euro ca luptându-se pentru creştere economicã. Dacã obiectivul pentru noile State Membre este de a se aduce pe ele însele la o performanţã economicã asemãnãtoare cu cea a vechilor State Membre pe cât de repede posibil. de exemplu. Mai mulţi cetãţeni simt cã beneficiile statutului de membru s-au observat foarte puţin. se pare cã nu va adera la zona Euro pânã cel mai devreme 2009. în timp ce propriile lor economii au crescut cândva mult mai rapid. Totuşi. Ce a adus moneda Euro? 1 ianuarie 2007 a marcat a cincea aniversare a monedei euro. se pune întrebarea. în timp ce România se pare cã nu va adera la zona Euro mai devreme de 2014. iar Andorra. Cipru şi Malta au aplicat pentru a adera la zona Euro. San Marino şi Monaco. Cipru. va recomanda miniştrilor de finanţe sã accepte sau sã respingã aplicaţiile acestora. Puncte cheie     Scenariul „Bing Bang” pentru noile State Membre Cipru şi Malta cel mai probabil urmãtorii membri ai zonei Euro Statele mici cel mai probabil vor adera la zona Euro mai repede decât statele mari „Restricţionare economicã” UNIUNEA ECONOMICÃ ŞI MONETARÃ ŞI MONEDA EURO 5. deşi Slovacia a intrat în ERM II în 2005. Polonia nu are încã o datã ţintã oficialã pentru adoptarea monedei euro. din 1999 şi din a doua fazã a ERM. Nici unul dintre noile State Membre nu au luat în considerare opţiunea de opt-out (neparticipare) asemãnãtor Danemarcei şi Marii Britanii în 1992. Mai mult. Lituania şi Slovenia au aderat la ERM II în iunie 2004 (mai puţin de douã luni dupã momentul aderãrii lor la UE) şi în mai 2005. unele State Membre ale UE au impresia cã criteriile economice necesare pentru noile state sunt aplicate într-un mod mult mai strict decât aplicarea Pactului reformat pentru Stabilitate şi Creştere Economicã care guverneazã ţãrile din zona euro. Bulgaria şi-a stabilit data limitã pentru 2010 dar mai mult ca sigur cã va mai avea de aşteptat. Moneda euro puternicã şi stabilã a devenit una dintre monedele internaţionale care conduc în economia globalã. Este mult mai dificil. Aceştia sunt în special suspicioşi în ceea ce priveşte gãsirea unui mod de a se poziţiona în politica economicã destul de restricţionatã pe care se pare cã o reprezintã EMU.

de la familii la agenţi economici. tind sã facã conversia monedei euro în fosta lor monedã. au solicitat rate pentru dobânzi mult mai mici astfel încât creşterea economicã sã fie stimulatã. indivizii au avut impresia schimbãrii preţurilor dintr-un numãr mic de valori scãzute ale produselor zilnice – o ceaşcã cu cafea sau o bere. De asemenea. şi totuşi ratele de schimb au un efect asupra acestuia. deci. Se pare cã mulţi cetãţeni germani nu au încredere în moneda lor curentã.2 miliarde euro) sunt încã economisite în dulapuri sau în şosete. mai ales cã vechea marcã germanã poate fi schimbatã oricând şi pe gratis la bãncile federale. zona Euro este mult mai capabilã sã absoarbã creşterile de preţuri decât statele membre în mod individual. În acest context existã un alt fenomen: cu cât folosirea vechii monede dateazã mai de demult. influenţa monedei euro este mult mai extinsã. De asemenea. dar este de asemenea un simptom al neîncrederii pe care multe dintre statele membre o afişeazã faţã de UE. totuşi. Aceasta este probabil indicativul unui nivel general de precauţie din partea europenilor. un numãr de politicieni. Un euro puternic afecteazã în mod negativ exportatorii şi descurajeazã investiţiile în zona Euro. Datele recente estimeazã cã introducerea monedei euro a determinat o creştere a ariei de comerţ intra-euro cu 5-15%. Poate cã cea mai frecventã plângere este cea a inabilitãţii Statelor Membre de a-şi stabili propriile rate ale dobânzii. în special când e vorba de sume mari. Motivul pentru acest lucru este acela cã preţurile în moneda euro de astãzi sunt comparate cu preţuri din trecut. O monedã unicã europeanã înseamnã o politicã monetarã unicã europeanã. Obiecte cu valoare micã ce erau achiziţionate zilnic şi preţurile unor servicii au cunoscut o creştere a preţului mult mai mare decât bunurile şi serviciile cunoscute deja ca având o valoare ridicatã. În timp ce beneficiile practice ale monedei euro sunt pe deplin recunoscute. 94% dintre aceştia nu ştiau cã bancnotele de 500 euro au culoarea purpurie şi 74% detestau sã-şi vadã bancnotele de 100 euro scanate. Dar doar cei care noteazã în mod sistematic preţurile au o viziune clarã asupra schimbãrii preţurilor unei largi canţitãţi de bunuri. . în mod notabil din Germania. astfel cã nu e nici o grabã în acest sens. un ziar – ale cãror preţuri şi le-au adus aminte. este faptul cã vechea monedã ar fi creat preţuri mult mai mari datoritã inflaţiei. Dar datoritã faptului cã BCE şi-a stabilit rata principalã la 2% din iunie 2003 şi pânã în decembrie 2005. dar acestea tind sã dea impresia greşitã în ceea ce priveşte valoarea relativã a monedei euro. o franzelã. În practicã. Principala teamã faţã de euro este inflaţia preţurilor – care este în mod semnificativ antrenatã de raportarea schimbãrii din 2002 a monedei euro. Cetãţeanul mediu s-ar putea descurca cu conversia din vechea monedã în euro. toate Statele Membre din zona Euro trebuie sã îşi conducã propriile politici economice în limitele stabilite de UE. Comerţul în afara zonei Euro reprezintã doar o treime din produsul intern brut al zonei Euro. Franţa şi Italia. Scepticismul faţã de zona Euro Multe persoane.4 miliarde mãrci germane (aproape 7. Recent.sterline şi apoi a lirei italiene. Incapacitatea statelor membre de a modifica ratele dobânzii înseamnã de asemenea cã ele nu pot scãdea în mod unilateral ratele dobânzii spre a încuraja investiţia sau sã le creascã spre a încuraja economiile. Preţurile rotunjite fac viaţa mai uşoarã deopotrivã pentru cumpãrãtor şi pentru vânzãtor (monedele de 1 şi 2 eurocenţi nu mai sunt fabricate în Olanda şi Finlanda. aducând beneficii consumatorilor. mediul schimbat al modului de realizare a politicii economice ce a fost anunţat a cauzat probleme pentru politicieni. ceea ce contribuie la îmbunãtãţirea funcţionãrii pieţei interne şi la sprijinirea concurenţei sãnãtoase. comparaţia preţurilor bunurilor şi a serviciilor este mult mai uşoarã. Chiar dacã nu existã nici o politicã economicã europeanã. Stabilitatea economicã şi a preţurilor pe ansamblu adusã de euro este favorabilã pentru întreg climatul economic. şi în special cele în vârstã. deşi ele rãmâne în vigoare din punct de vedere legal). Obiectele cu valoare micã au apãrut ca mult schimbate ca urmare a rotunjirii preţurilor. cu atât mai puternic e sentimentul cã preţurile au crescut. Chiar şi astãzi mai mult de 14. Pentru cetãţenii UE. aşa cum este cazul majoritãţii ţãrilor din zona Euro. dar de asemenea ajutã importatorii şi investiţiile din zona Euro oriunde în lume. Ca o consecinţã. În noiembrie 2006. dar nu au determinat – cel puţin pânã acum – pagube majore monedei euro. aceşti politicieni par a nu fi ştiut cã ţãrile din zona Euro aveau rate ale dobânzii mult mai mici decât au avut de-a lungul deceniilor. cãlãtoria în zona Euro este mult mai facilã. dar alţii au ajuns sã blameze moneda euro pentru faptul cã le-a diminuat eforturile. Banca Centralã Germanã a publicat un sondaj sugerând cã 77% dintre cetãţenii germani încã fãceau calcule în mãrci germane. fãrã a necesita schimburi împovãrãtoare de valutã. Nu numai cã guvernele au gãsit dificil sã lucreze cu constrângeri ale politicii economice cauzate de euro. Adesea neglijat.

aşa cum ar putea fi argumentat cã ţãrile mult mai mari şi mult mai stabile trebuie sã experimenteze scãderi economice pentru a putea aduce noile State Membre la acelaşi nivel economic. economia germanã a început sã-şi revinã la începutul anului 2007. mai ales Legea referitoare la Banca Naţională a României (BNR). În iunie 2005. revista Stern a raportat cã 56% dintre intervievaţii germani au spus cã încurajeazã revenirea la marca germanã.Falsificând impresia generalã. stabilitatea cursului de schimb şi convergenţa dobânzilor pe termen lung. Dacã percepţiile scepticilor faţã de zona Euro sunt sau nu întemeiate când vine vorba de economiile naţionale. cel mai celebru fiind Silvio Berlusconi. Danemarca şi Suedia au organizat amândouã referendum-uri cu privire la aderarea la euro în 1999. deşi acestea promovau mai mult naţionalismul decât EMU şi succesul monedei euro. 93% din cea a Spaniei şi 83% din cea a Germaniei cred cã moneda euro va fi moneda standard în Europa în anul 2057. În fapt. obţinând rezultate negative de fiecare datã. Sondajul din martie 2007 aratã cã 89% din populaţia Franţei şi a Italiei. pe ansamblu. deopotrivã la nivel naţional cât şi european. Unele dintre Statele Membre iau în considerare posibilitatea organizãrii de referendum-uri cu privire la decizia de a adera sau nu la zona Euro odatã ce au îndeplinit criteriile de convergenţã. cu fluctuaţii recente în privinţa ratei dobânzii mai mici pentru euro decât pentru dolar. acest aspect este încã supus dezbaterii. în ceea ce priveşte Uniunea pe ansamblu. un sondaj diferit condus de International Herald Tribune a arãtat încrederea în moneda euro. întâmpinând însă şi obstacole legislative. Autorităţile române au anunţat anul 2015 ca ţintă oficială pentru adoptarea monedei comunitare. Moneda euro a înlãturat dolarul ca monedã predominantã în tranzacţiile de pe pieţele internaţionale. Astfel. iar acum este cea care însumeazã deja 25% din rezervele internaţionale. Efectul schimbãrii preţurilor pe ansamblu a fost în medie mai micã decât 0. şi multe dintre partidele de extremã dreapta din întreaga Europã au solicitat o revenire la monedele naţionale. Financial Times a raportat cã o mare parte din cetãţenii Franţei. câştigând teren faţã de dolar. Câţiva politicieni italieni au solicitat Italiei sã se retragã din zona Euro. Comisia Europeanã. De asemenea. nu este compatibilă în totalitate cu articolele 130 şi 131 din Tratatul de Funcţionare al Uniunii Europene şi cu statutul Sistemului European al Băncilor Centrale/Banca Centrală Europeană. Puncte cheie     Stabilitatea euro versus inflexibilitatea ratei dobânzii „Pactul pentru Stabilitate şi Creştere economicã” (SGP) Euro – scepticismul cu privire la inflaţie şi creşterea economicã Economia UE versus cea a statelor membre România nu îndeplineşte niciunul din criteriile pentru aderarea la zona euro. Viitorul EMU Problema majorã pentru EMU în anii care urmeazã. aria Euro în 2006 a înregistrat cea mai mare creştere economicã din 2000 şi perspective de creştere au fost anunţate. sondaje realizate pentru Comisia Europeanã au arãtat cã. „Liga Nordului” separatistã din Italia a propus sã se ţinã un referendum cu privire la revenirea Italiei la lira italieneascã. Italiei şi Germaniei credeau cã moneda euro a adus prejudicii economiilor lor în timp ce a avut un efect pozitiv asupra economiei per ansamblu a UE. poziţia bugetară a guvernului. pe de altã parte. . a anunţat Comisia Europeană (CE). a interzis posibilitatea ca o ţarã odatã intratã în zona Euro sã abandoneze noua monedã. Legislaţia din România. respectiv stabilitatea preţurilor. va fi reprezentatã de interesele europene versus cele naţionale. Dimpotrivã. întrucât avantajele cântãresc mult mai greu decât orice problemã. economia zonei Euro rãmâne cea mai puternicã. se arată în Raportul de Convergenţă pentru 2010 al CE.3%. schimbarea cãtre moneda euro nu a adus creşteri de preţuri semnificante. Euro este aici ca sã rãmânã. În ianuarie 2007.

independenţa instituţiei. Totodată. bazată pe presupunerea unei continuări a politicilor. Totodată. acestea din urmă având prioritate faţă de cele ale României. iar turbulenţele de pe pieţele financiare. peste acest nivel ridicat pentru o în următoarele luni. deficitul va ajunge la 8% din PIB în 2010 şi 7. agravată şi de dezechilibrele macroeconomice interne ale ţării.5% din PIB în 2010.4%. În privinţa criteriilor de convergenţă. calculată la 12 luni.4% din PIB în 2008. leul s-a depreciat faţă de euro cu 12. obiectivul secundar al BNR se referă la politica economică generală a statului. nefiind îndeplinit criteriul referitor la convergenţa dobânzilor pe termen lung. Cursul leului este liber. declinul dobânzii de politică monetară a Băncii Naţionale şi încrederea rezultată în urma acordului de asistenţă financiară cu maimulte instituţii internaţionale. au determinat o depreciere substanţială a leului. În ultimele 24 de luni. Inflaţia. Pentru a adera la zona euro. România este în prezent supusă unei proceduri de deficit excesiv. sugerează potenţial semnificativ pentru convergenţa preţurilor pe termen lung. Media dobânzilor din România a depăşit valoarea de referinţă de la nivelul UE încă de la aderare.3% din PIB în 2009. anul acesta şi cu 3% în 2011.8% în 2011.3%. la 35. dar ar trebui să conţină prevederi despre politicile economice generale ale UE. este aşteptată să se tempereze în 2010 şi 2011. mult peste valoarea de referinţă de 1% din UE. începând cu a doua jumătate a anului 2007. Potrivit prognozei de primăvară a CE.Incompatibilităţile privesc integrarea BNR în sistemul băncilor centrale europene la momentul adoptării euro. datoria statului va creşte de la 30. Moneda s-a stabilizat în raport cu euro pe parcursul anului 2009 şi la începutul lui 2010. dar şi interzicerea acordării de împrumuturi instituţiilor financiare în cu excepţia "asistenţei de urgenţă". reflectând îmbunătăţirea condiţiilor de pe pieţele monetare. şi va rămâne. Avansul mediu al preţurilor din România a fost de 5% în cele 12 luni încheiate în martie. dobânda medie pe termen lung din România a fost de 9.6% în 2009. probabil. Statul român nu îndeplineşte nici criteriul privind poziţia bugetară. Nivelul scăzut al preţurilor din România faţă de zona euro. având ca termen anul 2012 să aducă balanţa negativă a cheltuielilor publice sub limita de 3% din PIB. moneda unui stat trebuie inclusă în mecanismul ratelor de schimb (ERM II). În perioada martie 2009-martrie 2010.9%. . Diferenţele faţă de zona euro s-au accentuat în a doua jumătate din 2007 şi în 2008. preţurile din România vor creşte cu 4. care s-a situat la 5.4% în anul următor. din cauza activităţii economice restrânse şi a diminuării impactului majorărilor anterioare de accize. Deficitul bugetar a fost de 5. în medie. din Uniunea Europeană (UE) încă de la aderarea ţării la spaţiul comunitar în 2007. Potrivit prognozelor. urmat de o înrăutăţire până la 8. în contextul crizei financiare internaţionale şi a dificultăţilor economice ale României. respectiv de 58%. peste nivelul de referinţă de 6% din UE. inflaţia din România s-a situat peste valoarea de referinţă.

Comisia a analizat şi alţi factori ca evoluţia balanţei de plăţi şi integrarea produselor şi pieţei financiare. susţinut de reducerea deficitului comercial. Banca Mondială şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. din cauza creşterii accelerate a consumului intern. din cauza volatilităţii. Economia României este integrată într-o măsură tot mai mare celei a UE. UE. în contextul înăspririi condiţiilor de finanţare de pe pieţele internaţionale. Astfel. Deficitul extern al României a scăzut rapid în 2009. presiunile externe asupra finanţării s-au redus spre srfârşitul lui 2009 şi la începutul anului 2010. înainte de a scădea uşor la începutul lui 2010.5 puncte procentuale în martie. Comisia consideră că România nu îndeplineşte condiţiile pentru adoptarea euro. diferenţa faţă de zona euro se situa la 3.andreeavass. se arată în raport. Ca urmare a analizei compatibilităţii legale şi a îndeplinirii criteriilor de convergenţă. deficitul extern al României a atins un maxim de 12% din PIB în 2007-2008.ro/blog/2011/04/pana-in-30-mai-2011-puteti-vizita-expozitia-euro-la-filialabnr-din-lipscani/ . respectiv Banca Europeană pentru Investiţii. Se intensifică în special schimburile comerciale şi investiţiile în relaţiile cu alte state membre. După înceheierea în 2009 a acordului de împrumut. Acest declin rapid a ridicat semne de întrebare referitoare la sustenabilitatea datoriilor externe. http://www.Dobânzile pe termen lung au rămas ridicate în 2009. luând în calcul şi factori suplimentari. ca urmare a indiciilor îmbunătăţirii condiţiilor pe piaţa internă. cu Fondul Monetar Internaţional. în timp ce integrarea sectorului financiar naţional în cel comunitar a fost facilitat de gradul ridicat al prezenţei instituţiilor financiare străine. în valoare de 20 de miliarde de euro.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->