Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova Universitatea Tehnica din Moldova Facultatea de Cadastru, Geodezie şi Construcţii Catedra Drept Patrimonial

Referat
la disciplina răspunderea administrativă pe tema :

Răspunderea patrimonială

A elaborat st. gr.DP1018 : Procopieva Doina Damir Ana
A verificat: Ionel Natalia

Chişinău 2012

Cuprins

1. Capitolul I. Introducere
1.Noţiuni generale privind răspunderea patrimonială ca forma a răsunderii administrative 2.Trăsăturile şi condiţiile răspunderii patrimoniale

2. Capitolul II : Răspunderea patrimonială a salariaţilor
1.Notiuni generale privind răspunderea patrimonială a salariaţilor 2.Răspunderea materială deplină a salariatului 3.Limitele răspunderii materiale a salariatului 4. Răspunderea materială colectivă (de brigadă) 5.Determinarea mărimii prejudiciului 6. Clauze care înlatura caracterul ilicit al faptei

3. Capitolul III: Răspunderea angajatorului
1 Notiuni generale 2.Condiţiile răspunderii patrimoniale ale angajatorului 3.Cazurile în care angajatorul răspunde patrimonial: 4 Daune morale acordate salariatilor. Atragerea raspunderii patrimoniale a angajatorilor
4.

Capitolul IV: Răspunderea patrimonială a funcţionarului public

5. Concluzii
6.

Bibiliografie

2

7. Anexe

Capitolul I. Introducere
1.Noţiuni generale privind răspunderea patrimonială ca forma a răsunderii administrative
Socrate afirma ca, fara respectarea unor reguli, statul nu poate dainui. Responsabilitatea este un principiu fundamental al dreptului, categoriile de raspundere si responsabilitate fiind necesare apararii valorilor sociale, ordinii sociale, ordinii de drept. In general normele juridice care formeaza ordinea de drept sunt respectate de bunavoie de catre cetateni, din convingerea ca ele exprima ceea ce este drept, sau de teama intervenirii sanctiunii. In aceste cazuri vorbim despre raspundere difuza. Atunci cand normele juridice sunt aplicate prin interventia organelor de stat, si raspunderea juridica devine concreta. Nerespectarea normelor juridice are manifestari multiple si motivatii complexe. Declansarea raspunderii juridice este o sarcina comuna a organelor statului si a particularilor, legea consfintind atat temeiul declansarii raspunderii, cat si limitele acesteia. Astfel raspunderea patrimoniala, ca forma a raspunderii administrative este reglementata de Codul muncii al Republicii Moldova, Codul Civil, Hotarirea Guvernului Nr. 449 din 29.04.2004 despre aprobarea Nomenclatoarelor funcţiilor deţinute şi lucrărilor executate de către salariaţii cu care angajatorul poate încheia contracte scrise cu privire la răspunderea materială individuală sau colectivă (de brigadă) deplină, precum şi a contractelor-tip cu privire la răspunderea materială deplină, HOTĂRÎREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei ce reglementează obligaţia uneia dintre părţile contractului individual de muncă de a repara prejudiciul cauzat celeilalte părţi Nr.11 din 3 octombrie 2005. Raspunderea administrativ-patrimoniala reprezinta o metoda de constringere statala a activitatii prestatoare a unitatilor, instituiilor, organizatiilor, autoritatilor Apl in raport cu colectivitatile pe care le gestioneaza, metoda bazata pe cadrul legal si in conformitatea cu mecanismele necesare de asigurare a executarii acesteia ce se apica drept rezultat al savirsirii unor actiuni ilegale prin care se lezeaza unele drepturi al persoanelor fizice si juridice.

3

potrivit legislaţiei muncii. acesta pierde beneficiul normelor de protectie guvernate de institutia raspunderii patrimoniale. Este posibil (fara a fi obligatoriu) ca fapta prejudiciabila sa constituie si abatere disciplinara. În primul rând . ţinîndu-se cont de specificul răspunderii materiale a părţilor într-un contract individual de muncă prin prisma răspunderi patrimoniale civile.(1) CM. Daca apar lipsuri in gestiune. Răspunderea materială pentru prejudiciul cauzat uneia dintre părţi în timpul executării contractului individual de muncă. răspunderea materială a uneia dintre părţile contractului individual de muncă faţă de cealaltă parte intervine numai în cazul în care a fost cauzat un prejudiciu material sau moral. De semnalat faptul ca. pe de o parte. Are un caracter reparator deorece este o sancţiune specifică care intervine pentru săvârşirea unei fapte ilicite cauzatoare de prudicii.işi are izvorul în contractul colectiv de muncă. cauzat uneia dintre părţi în cadrul executării contractului individual de muncă. daca fapta savarsita de salariat constituie infractiune. salariatul va fi. In plus. in privinta gestionarilor functioneaza o prezumtie relativa de vinovatie. în dependenţă de calitatea procesuală a părţilor şi circumstanţele cauzei. având particularităţi specifice raporturilor juridice de muncă. în legătură cu exercitarea obligaţiilor asumate prin contractul individual de muncă. în executarea unui contract. Ca urmare. are natura juridică a unei varietăţi a răspunderii civile contractuale cu particularităţile determinate de specificul raporturilor juridice de muncă. Răspunderea patrimonială înlătură vechea formă de răspundere(materială) rămânând însă o componentă a instituţiei juridice . va raspunde potrivit normelor de drept comun. raspunderea patrimoniala se poate cumula totusi cu cea disciplinara. din care angajatorul sa isi poata acoperi rapid paguba.Litigiile privind repararea prejudiciului material şi/sau moral. preia normele şi principiile răspunderii civile contractuale. iar pe de alta parte sanctionat disciplinar. Potrivit art. obligat la restituirea prejudiciului cauzat (prin retineri din salariu). si nu potrivit normelor Codului muncii. se vor soluţiona conform Titlului XI şi Titlului XII (capitolele I-II) din Codul muncii. 4 . fiind o varietate a răspunderii civile contractuale.Daca nu se poate cumula cu raspunderea penala.Dintre salariati. ori în mod cumulativ: material şi moral. deoarece ei vor fi singura categorie de salariati obligati la constituirea de garantii. ei sunt prezumati vinovati si pot rasturna aceasta prezumtie numai prin proba contrara. un regim juridic aparte il au gestionarii. iar în al doilea rând cuprinde derogări de la forma răspunderii justificate cu privire la statutul salariaţilor. Ca urmare.327 alin.

efectuându-se numai asupra . Angajatorul care a fost prejudiciat de catre salariat nu va putea fi despagubit deodata. în sensul că persoana sancţionată este obligată să repare atât . ci pe angajatorul acestuia. Raspunderea angajatorului fata de salariat este reglementata mai sever decat raspunderea salariatului fata de angajator. mai exista o forma de raspundere care il priveste exclusiv pe angajator. dar normele care guverneaza aceasta raspundere sunt mai apropiate de dreptul comun. Ea intervine in ipoteza in care salariatul a produs un prejudiciu unui tert. in realitate reglementarea nu este simetrica. Dimpotriva. • unei părţi din salariu. prin retineri din salariu care nu pot depasi. in exercitarea atributiilor de serviciu. In acest caz. 5 . Numai angajatorul raspunde pentru prejudiciile morale pe care le produce salariatului. de regula. cât şi cel nerealizat.este o răspundere integrală. In principiu. salariatul nu raspunde pentru prejudiciile morale produse angajatorului. sau pentru pagubele produse angajatorului din vina salariaţilor şi în legătură cu munca lor. salariatul care a fost prejudiciat de angajator va putea fi despagubit de indata si integral de catre acesta. • prejudiciul suferit din culpa angajatorului. ci in rate. tertul va putea sa il traga la raspundere nu pe salariatul care l-a prejudiciat. desi vorbim despre raspunderea oricareia dintre parti fata de cealalta.este o răspundere limitată sub aspectul executării silite. in sensul ca nu sunt norme de protectie. Este vorba despre un tip de raspundere guvernata de normele de drept civil. De fapt. o treime din cuantumul acestuia. In plus. daca l-a prejudiciat pe parcursul executarii contractului de munca.Trăsăturile şi condiţiile răspunderii patrimoniale Răspunderea patrimonială în este caracterizată prin următoarele trăsături care o individualizează faţă de răspunderea civilă contractuală. • prejudiciul efectiv şi actual. se poate angaja numai în măsura în care autorul faptei este .Si angajatorul raspunde fata de salariatul sau. întrucât angajarea răspunderii se face pentru încadrat în muncă în baza unui contract individual de muncă.este o răspundere specială. care se regăsesc atât în cazul răspunderii salariatului cât şi a angajatorului: • .are ca temei vinovăţia celui în cauză. 2.

Fapta ilicită a salariatului să fie săvârşită în legătură cu munca sa. prejudiciul trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: • . În cazul în care prejudiciul a fost produs de mai mulţi salariaţi. urmare a săvârşirii unei fapte ilicite. 3. adică determinat pe baza unor analize economice concrete. stabilit pe perioada nedeterminată sau determinată. fişa postului. atunci când este cazul. • • . salariatul nefiind . de regulă. . • expres că salariaţii răspund patrimonial pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina şi în legătură cu munca lor. faţă de terţul prejudiciat. excluzând. • • răspunde în calitate de comitent pentru prepusul său.este guvernată de norme legale cu caracter imperativ. unde se prevede ţinut să răspundă pentru valori pierdute din patrimoniul angajatorului din alte cauze.să fie real. din acest punct de vedere.este o răspundere individuală. caracterul ilicit al faptei se analizează în raport cu obligaţiile de serviciu. Pentru a exista răspunderea patrimonială este necesar să fie îndeplinite următoarele condiţii: 1.• . ce decurg din contractul individual de muncă. respectiv persoana care este parte a unui raport juridic de muncă tipic.recuperarea prejudiciul cauzat se face. în principiu. şi în funcţie de timpul efectiv lucrat de la ultimul inventar. prin echivalent bănesc. adică acea modificare a patrimoniului care se realizează atât prin diminuarea activului. solidaritatea. sau prin creşterea pasivului. În situaţia prejudiciului produs indirect. . 6 . Calitatea de salariat a persoanei care a produs prejudiciul. Pentru ca salariatul să răspundă patrimonial. contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern. 2. respectiv pentru timp normal sau parţial de muncă.să fie cert. Prejudiciul. Valoarea prejudiciului cuprinde prejudiciul efectiv dar şi beneficiul nerealizat.să fie cauzat direct angajatorului. Pentru stabilirea răspunderii patrimoniale. Un reper esenţial este. angajatorul . atât în ceea ce priveşte existenţa cât şi evaluarea sa. dar nu se poate stabili proporţia în care fiecare a contribuit la producerea acestuia. condiţie care rezultă din normele Codului muncii.să fie material. în situaţia celor care au calitatea de gestionari. Salariatul răspunde personal pentru fapta proprie. răspunderea patrimonială se stabileşte proporţional cu salariul său net de la data constatării pagubei şi. Unitatea trebuie să facă dovada sarcinilor de serviciu ale salariatului a căror neîndeplinire sau îndeplinire necorespunzătoare au cauzat prejudicii.

care constă în atitudinea psihică a persoanei faţă de fapta sa şi consecinţele ei păgubitoare. în fapt. În unele situaţii determinarea raportului de cauzalitate este anevoioasă. fapta sau faptele care au determinat transformarea posibilităţii prejudiciului în realitate. respectiv capacitatea acestuia de a-şi reprezenta fapta şi efectul ei păgubitor şi voinţa liberă. evaluarea pagubelor se face în toate situaţiile ţinându-se seama de gradul real de uzură a bunului. 5. 4. Cauzele care înlătură caracterul ilicit al faptei sunt acele situaţii legale care exonerează de răspundere. în raport de preţurile la momentul în care se realizează acordul de voinţă sau se sesizează instanţa de către cel păgubit. Vinovăţia constituie elementul subiectiv al răspunderii. respectiv producerea prejudiciului de mai mulţi salariaţi. cu titlu de excepţie. pentru a stabili. situaţiile în care gradul de vinovăţie produce efecte diferite. 7 . Salariaţii nu răspund de pagubele provocate de forţa majoră sau de alte cauze care nu puteau fi înlăturate şi nici de pagubele care se încadrează în riscul normal al serviciului. acolo unde acestea există. Codul muncii stabileşte. prejudiciul s-a realizat.Raportul de cauzalitate în-tre fapta ilicită şi prejudiciul cauzat. deşi. fiind necesară analiza. În cazul degradării de bunuri. Răspunderea patrimonială este angajată în egală măsură pentru toate formele vinovăţiei. pentru evaluarea prejudiciului se vor avea în vedere normele dreptului civil.Evaluarea prejudiciului se face potrivit normelor speciale. de la caz la caz. Vinovăţia presupune discernământul salariatului. iar în absenţa unor astfel de reglementări.Vinovăţia este o condiţie a răspunderii patrimoniale fără de care aceasta nu există. Răspunderea patrimonială presupune un rezultat dăunător care să se concretizeze într-o pagubă cu valoare economică generată de salariaţi din vina şi în legătură cu munca lor. existentă în momentul săvârşirii faptei prejudiciabile.

de regulă. răspunderea patrimonială individuală se stabileşte proporţional cu salariul său net. Acestea sunt: este condiţionată de existenţa şi executarea contractului individual de muncă. se aplică în toate litigiile apărute la întreprinderi. cetăţeni ai Republicii Moldova. organizaţii. inclusiv la întreprinderile individuale ţărăneşti (de fermier) etc. în cazul în care prejudiciul a fost produs de mai mulţi salariaţi şi nu se poate stabili gradul de vinovăţie al fiecăruia. ca regulă. Răspunderea patrimonială a salariaţilor. prin echivalent bănesc. repararea prejudiciului produs de salariaţi se realizează. răspunderea patrimonială va interveni conform normelor juridice civile. . cît şi salariaţilor cetăţeni străini sau apatrizi încadraţi în muncă în baza unui contract individual de muncă. de aceea prevederile Codului muncii privind recuperarea prejudiciului. reglementată de art. instituţii. procedura soluţionării conflictelor de drepturi. administrativă sau penală. Acesta este un tip de răspundere individuală şi intervine indiferent de faptul dacă salariatul a fost tras la răspundere disciplinară. faţă de cauzele de nerăspundere patrimonială din dreptul civil (şi comercial) operează în stabilirea răspunderii patrimoniale se realizează. inclusiv şi cel cauzat angajatorului. având anumite particularităţi determinate de specificul raporturilor juridice de muncă. 33 şi urm. prin executarea silită are un caracter limitat. indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare. în absenţa acordului părţilor. în contract nu se pot insera clauze de agravare a răspunderii salariatului.Notiuni generale privind răspunderea patrimonială a salariaţilor Răspunderea materială a salariatului constă în repararea prejudiciului material cauzat angajatorului în timpul executării contractului individual de muncă. iar în cazul producerii prejudiciului prin infracţiune. 8 plus şi riscul normal al serviciului. din Codul muncii. Se specifică că prin prisma art.1 şi 3 din Codul muncii angajatorul este persoana juridică sau fizică care angajează salariaţi în bază de contract individual de muncă şi că dispoziţiile Codului muncii se aplică atît salariaţilor. poate avea ca obiect numai repararea prejudiciilor materiale produse angajatorului. nu operează prezumţia de culpă. poate fi definită ca o varietate a răspunderii civile contractuale.Capitolul II : Răspunderea patrimonială a salariaţilor 1.

într-o formă sau alta. adică salariatul vinovat răspunde individual pentru prejudiciul cauzat prin fapta sa. real. 270 alin. dacă au produs un prejudiciu. contractul individual de muncă. Se consideră faptă în legătură cu munca (potrivit cerinţelor art. 1 Codul muncii) nu numai fapta săvârşită în exercitarea propriu-zisă a atribuţiilor de serviciu. dar să nu fie evaluat şi prin venitul ratat. Fapta ilicită şi personală a salariatului trebuie să fie săvârşită în legătură cu munca sa. ceea ce înseamnă că valorile trebuie să fie obiectiv pierdute. cert. fiind necesar a fi fost cauzat nemijlocit unităţii. contractul colectiv de muncă aplicabil.71 Codul muncii salariatul. Pentru angajarea răspunderii materiale a salariatului. Conform art.Cel care a produs prejudiciul trebuie să aibă calitatea de salariat al angajatorului păgubit. la o altă unitate pe o perioadă de cel mult un an cu 9 . poate fi detaşat. dar nu numai nominal. Dacă însă fapta se produce pe parcursul programului de lucru dar nu are nicio legătură cu munca. iar nu conform normelor din Codul muncii. regulamentul intern sau fişa postului. nu se pot cere despăgubiri de la salariatul respectiv decât în situaţia în care cel în cauză era detaşat la angajatorul păgubit (şi răspunderea sa va fi de drept al muncii). efectiv. actual. direct. cu acordul în scris al acestuia. adică să existe o diminuare a patrimoniului. chiar dacă produce un prejudiciu în dauna angajatorului prin săvârşirea unei fapte în legătură cu munca sa. nefiind posibilă imputarea unor plăţi care vor surveni. are legătură cu atribuţiile de serviciu. fără a avea şi calitatea de salariat. 3. În situaţia în care o persoană prestează munca pentru angajator. pentru executarea obligaţiilor de serviciu. nefiind posibilă emiterea ordinului de imputare în baza unor elemente de determinare pe viitor. Administratorii societăţilor comerciale. 2. cel vinovat va răspunde civil fără a fi incidente normele specifice din Codul muncii. Fapta salariatului prin care acesta aduce un prejudiciu angajatorului se consideră a fi ilicită în măsura în care salariatul nu îşi respectă obligaţiile de serviciu astfel cum rezultă ele din lege. Dacă însă angajatorul a fost păgubit de salariatul unui alt angajator. răspund potrivit regulilor de la mandatul comercial. ci şi orice altă faptă care. salariatul va răspunde potrivit normelor dreptului civil. În cadrul răspunderii patrimoniale regula o constituie răspunderea unipersonală. în mod anticipativ. adică trebuie să fie evaluat într-o sumă de bani determinată. în cadrul îndeplinirii unor atribuţii de serviciu. prejudiciul trebuie să fie: 1.

produselor (producţiei). .cauzarea de prejudiciu prin încălcarea regulilor de circulaţie). .k CM). Calcularea salariului mediu se va efectua în conformitate cu Modul de calculare a salariului mediu.449 din 29.2004. cuantumul prejudiciului încasat de la salariat va constitui salariul mediu calculat în modul menţionat. stabilite prin hotărîre judecătorească. Potrivit art.04. Se va ţine cont că acţiunile salariatului pentru recuperarea deplină a prejudiciului pot fi recunoscute culpabile chiar şi în cazul săvîrşirii unei fapte penale din imprudenţă ( de exemplu .339 CM). echipamentului de protecţie şi a altor obiecte pe care unitatea le-a eliberat salariatului în folosinţă.76 lit. . tehnicii de calcul.între salariat şi angajator a fost încheiat un contract de răspundere materială deplină pentru neasigurarea integrităţii bunurilor şi altor valori care i-au fost transmise pentru păstrare sau în alte scopuri (art. narcotică sau toxică. poate avea loc în baza altor temeiuri şi nu în baza contractului scris despre răspunderea materială deplină. .salariatul a primit bunurile şi alte valori spre decontare în baza unei procuri unice sau în baza altor documente unice. aparatelor de măsurat. precum şi a instrumentelor. neincluse în Nomenclator. cu încă cel mult un an.338 CM sau de alte texte de lege speciale. cu excepţia cazurilor expres şi limitativ prevăzute de art. prin acordul părţilor.prejudiciul a fost cauzat prin lipsă.04. Se va avea în vedere că prin hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. . stabilită în modul prevăzut la art. 10 . salariatul poartă răspundere materială în mărimea deplină a prejudiciului material cauzat din vina lui angajatorului în cazurile cînd. semifabricatelor.2004 a fost aprobat Nomenclatorul funcţiilor deţinute şi lucrărilor executate de către salariaţii cu care angajatorul poate încheia contracte scrise cu privire la răspunderea individuală deplină pentru neasigurarea integrităţii valorilor transmise.336 din Codul muncii salariatul poartă răspundere materială în limitele salariului mediu lunar. distrugere sau deteriorare intenţionată a materialelor. inclusiv în timpul fabricării lor.prejudiciul a fost cauzat de un salariat aflat în stare de ebrietate alcoolică. Dacă paguba efectivă depăşeşte salariul mediu lunar.prejudiciul a fost cauzat în urma acţiunilor sale culpabile intenţionate. Răspunderea materială deplină a altor categorii de funcţii sau lucrări executate. 2. aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.426 din 26.338 din Codul muncii.Răspunderea materială deplină a salariatului Conform art.posibilitatea prelungirii perioadei de detaşare.

şefii serviciilor contabile. Contractul cu privire la răspunderea materială de plină va fi încheiat între salariat şi angajator atunci cînd salariatul corespunde următoarelor două condiţii: a) a împlinit vîrsta de 18 ani. b) exercită o funcţie sau execută lucrări legate nemijlocit de păstrarea. de rînd cu temeiurile răspunderii materiale depline prevăzute la art. contabilii-şefi. împrumuturilor acordate unităţii. c) ţinerii incorecte a evidenţei contabile sau al păstrării incorecte a valorilor materiale şi mijloacelor băneşti. în cazurile prevăzute de legislaţia în vigoare. prelucrarea. iar dovada existenţei acestuia prin martori nu se admite. contractul verbal fiind considerat nul.prejudiciul a fost cauzat în afară exerciţiului funcţiunii. granturilor.Limitele răspunderii materiale a salariatului 11 . Se va ţine cont că însăşi conducătorul unităţii. b) irosirii (folosirii nejustificate) a investiţiilor. Forma scrisă a contractului este o condiţie de validitate. Este relevant că în cazurile în care este instituită răspunderea deplină. transportarea sau folosirea în procesul muncii a valorilor ce i-au fost transmise (art. orice convenţie de limitare a răspunderii este nulă de drept. poartă răspundere materială deplină şi în temeiurile prevăzute de art..262. creditelor. Se atrage atenţia că temeiurile răspunderii materiale depline sînt exhaustive şi nu pot fi extinse prin analogie. În asemenea situaţii răspunderea materială deplină a salariatului poate interveni doar în cazurile prevăzute de alte acte normative. situaţii în care intervine obligaţia de reparare integrală a prejudiciului. adică în afara orelor de muncă sau în cazul neexecutării obligaţiilor de serviciu.339 CM). 345 din Codul muncii. vînzarea (livrarea). Conducătorii unităţilor şi adjuncţii lor. şefii de subdiviziuni şi adjuncţii lor poartă răspundere materială în mărimea prejudiciului cauzat din vina lor dacă acesta este rezultatul: a) consumului ilicit de valori materiale şi mijloace băneşti.în conformitate cu legislaţia în vigoare. . salariatului îi revine răspunderea materială deplină pentru prejudiciul cauzat angajatorului în timpul îndeplinirii obligaţiilor de muncă.338 din Codul muncii. 3. d) altor circumstanţe.

În cazul în care a fost schimbat şeful colectivului sau cel puţin 50 la sută din componenţa semnatarilor iniţiali ai contractului.Starea alcoolică. narcotică sau toxică se constată prin certificatul eliberat de instituţia medicală competentă sau prin actul comisiei formate dintr-un număr egal de reprezentanţi ai angajatorului şi ai salariaţilor. care va fi semnat de către toţi membrii colectivului. 4. Săvîrşirea unei infracţiuni se constată prin sentinţa instanţei de judecată irevocabile sau prin ordonanţa (decizia) organului competent de încetare a procesului penal pe motive de nereabilitare prin care se dovedeşte cauzarea de daune materiale angajatorului. cu acordul reprezentanţilor salariaţilor. cu excepţia situaţiilor în care aceştia au cauzat prejudiciul intenţionat. narcotică sau toxică. Dacă membrii colectivului au căzut de acord asupra gradului de vinovăţie şi respectiv al cuantumului sumei prejudiciului aferent fiecărui salariat pentru reparaţie. fiind imposibilă delimitarea răspunderii materiale a fiecărui salariat) angajatorul.340 din Codul muncii (executarea în comun a anumitor genuri de activităţi legate de păstrarea. transportarea sau folosirea în procesul muncii a valorilor transmise. prin angajarea de noi salariaţi. în caz contrar gradul de vinovăţie al fiecărui salariat se va stabili de către instanţa de judecată (art.336 CM.(4) CM prin administrarea minuţioasă a probelor şi cu atragerea în proces a tuturor membrilor colectivului care au semnat contractul respectiv. în stare alcoolică.În cazul răspunderii materiale a minorilor pentru prejudiciul cauzat angajatorului este exclusă atragerea părinţilor minorilor pentru repararea prejudiciului ce depăşeşte salariul mediu al minorului.Salariaţii în vîrstă de pînă la 18 ani poartă răspundere materială limitată la cuantumul prevăzut de art.340 alin. Dacă pe parcursul valabilităţii contractului intervin remanieri în cadrul componenţei colectivului. deoarece legislaţia muncii nu conţine norme referitoare la răspunderea materială a părinţilor pentru prejudiciul cauzat de copiii lor în timpul executării de către aceştia a obligaţiilor de muncă. poate încheia un contract de răspundere materială de plină (de brigadă) cu membrii colectivului. 12 . se va proceda la revizuirea contractului. sau în urma săvîrşirii unei infracţiuni. se va încheia un acord între colectiv şi angajator. Răspunderea materială colectivă (de brigadă) În situaţiile alternative prevăzute de art. prelucrarea. vînzarea. contractul va trebui să fie semnat şi de către noii salariaţi. pentru a fi considerat valabil.

ţinîndu-se cont de gradul vinovăţiei lor. iar în cazul în care acesta nu este de acord cu indicaţiile din ordin. în mod analogic cu valoarea ordinului de imputare a sumei. reţinerea va putea fi efectuată doar prin intermediul instanţei de judecată. numai după efectuarea unei anchete de serviciu. în cazuri excepţionale. Ordinul de imputare a sumei se transmite salariatului în mod obligatoriu.Angajamentul de plată reprezintă un act unilateral al salariatului. Angajamentul este o recunoaştere extrajudiciară a prejudiciului şi are valoare executorie din momentul în care a fost semnat. care trebuie să fie emis în decurs de o lună din ziua stabilirii prejudiciului. existînd posibilitatea creării unei comisii de evaluare. Legislaţia muncii nu prevede răspunderea materială solidară. În legătură cu aceasta salariaţii. hotărîrea) angajatorului. care nu depăşeşte salariul mediu lunar.Membrii colectivului sînt exoneraţi de răspundere materială.Determinarea mărimii prejudiciului Reţinerea de la salariatul vinovat a sumei prejudiciului material. Salariatul are dreptul de a lua cunoştinţă de materialele anchetei de serviciu. în baza căruia acesta se obligă să achite suma pe care o datorează angajatorului. decizia. dacă se va constata că dauna a fost cauzată fără vinovăţia lor sau au fost depistate persoanele care sînt vinovate de cauzarea prejudiciului. Salariatul poate achita din propria iniţiativă suma prejudiciului pe care o datorează conform legii. 5. Dacă termenul a fost omis. Astfel. alcătuită din specialişti în domeniul în care s-a produs paguba. 13 . se efectuează prin ordinul (dispoziţia. de forma şi limitele răspunderii materiale. în instanţa de judecată. Ordinul despre repararea prejudiciului va fi emis de către angajator. conform prevederilor privind jurisdicţia muncii (Titlul XII din Codul muncii). prin care s-a constatat că prejudiciul a fost cauzat prin acţiunile premeditate ale mai multor persoane. care aveau o intenţie comună de a-l pricinui. poartă răspundere materială în cote părţi. poate să-l conteste în termen de un an după ce a luat cunoştinţă de el. în caz de cauzare a prejudiciilor materiale în timpul cînd îşi îndeplinesc îndatoririle de muncă. Aplicarea răspunderii materiale solidare. încheiat în formă scrisă. fiecare dintre ele este obligată să repare complet paguba cu drept de a înainta ulterior o acţiune de regres faţă de ceilalţi participanţi. este posibilă doar atunci cînd există sentinţa instanţei judecătoreşti.

14 . De regulă. cu excepţia situaţiilor în care s-a realizat un acord între părţi de a repara prejudiciul prin echivalent sau prin reparaţia obiectivului distrus sau deteriorat. prejudiciul va fi determinat conform preţurilor valorice materiale de referinţă din localitatea în care s-a produs paguba. data stabilirii mărimii prejudiciului va fi considerată ziua indicată în actul de inventariere sau revizie. iar în cazul în care prejudiciul se referă la mijloace fixe. Data de stabilire a mărimii prejudiciului se va considera cea indicată în procesul . iar salariatul răspunde în mod limitat în mărimea unui salariu mediu. iar instanţa va admite acţiunea de restituire a sumei achitate neîntemeiat. dacă nu sînt prezentate datele indicate mai sus.verbal de finalizare a anchetei de serviciu. cît şi în cazul reparării benevole de către salariat a prejudiciului cu achitarea în rate în baza unui acord în scris.148 din Codul muncii. dacă a fost exprimat cu vicierea consimţămîntului prin: eroare. Prin excepţie. Procedura judiciară de încasare a prejudiciului material cauzat de către salariat poate fi declanşată de către angajator numai în prezenţa uneia din următoarele condiţii: . . pe temeiurile prevăzute de legislaţia civilă în vigoare. efectuat prin ordinul angajatorului. reţinerile din salariu nu pot depăşi limitele prevăzute la art. Prejudiciul se repară în mod pecuniar.Acest act poate fi contestat în instanţa de judecată. iar sub aspect temporal. În cazul în care salariatul a achitat o sumă mai mare decît suma pe care era obligat s-o achite conform legii. circumstanţe care vor fi dovedite în ordine generală. mărimea prejudiciului se stabileşte în baza datelor existente în registrele de evidenţă contabilă ale unităţii.salariatul răspunde material deplin conform legii sau contractului. acesta are dreptul să se adreseze în instanţa de judecată.a fost omis termenul de o lună din ziua stabilirii mărimii prejudiciului pentru emiterea deciziei de imputare a sumei. dol sau violenţă. din care se scade valoarea uzurii. potrivit normelor de amortizare referitoare la obiectul respectiv. Instanţele de judecată sînt atenţionate asupra faptului că atît în cazul reparării prejudiciului ce nu depăşeşte salariul mediu lunar. iar în cazul în care prejudiciul a fost descoperit ca urmare a unei revizii sau inventarieri. va avea relevanţa ziua producerii ei (art.341 CM). mărimea acestuia se calculează conform preţului care figurează ca preţ de înregistrare în registrul obiectelor de inventar.

1 lit.346 din Codul muncii instanţa de judecată poate micşora cuantumul prejudiciului ce urmează a fi reparat de către salariat.185 alin. tolerînd lipsa de spirit gospodăresc. lipsa bunei organizări a muncii.c) CPC.344 alin. mărimea acestuia.În acest scop criteriile indicate de micşorare a prejudiciului urmează să fie confirmate prin probe verificate minuţios în şedinţa de judecată. cererea despre plata despăgubirilor în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a obligaţiilor de către una din părţile contractului individual de muncă se depune în instanţa de judecată în următoarele termene: . ţinîndu-se cont de criteriile cînd mărimea prejudiciului nu poate fi micşorată. componenţa familiei. instanţele judecătoreşti urmează să atragă în proces în calitate de coreclamaţi aceste persoane cu funcţii de răspundere. Se are în vedere în special lipsa condiţiilor adecvate de păstrare a bunurilor materiale. Nu poate fi micşorat cuantumul prejudiciului ce urmează a fi reparat dacă paguba a fost cauzată intenţionat. expunînd în mod obligatoriu în hotărîre motivele micşorării despăgubirii.Pentru a micşora despăgubirea este necesar de a fi prezentate probe despre situaţia materială a salariatului. venitul ce revine persoanelor întreţinute. Atragerea în proces a persoanelor menţionate se efectuează în baza art. de organizare. Concomitent.(1) şi art. s-a produs ca urmare a săvîrşirii unei infracţiuni sau a unei fapte ilicite Instanţele de judecată vor avea în vedere că dacă prejudiciul a fost cauzat nu numai din vina salariatului răspunzător de bunurile materiale. Potrivit art. să le oblige să repare paguba în limitele stabilite de lege. în baza unor criterii obiective: condiţiile în care s-a produs prejudiciul. forma şi gradul vinovăţiei acestuia etc. dar şi din vina persoanelor cu funcţii de răspundere de la unitate. 15 .355 alin. care nu au creat condiţii adecvate de muncă şi de păstrare a bunurilormateriale şi financiare. În situaţia concretă în care a fost cauzat prejudiciul urmează să fie determinate circumstanţele care au împiedicat salariatul să-şi îndeplinească în modul respectiv obligaţiunile ce îi reveneau. este necesar să se ţină cont şi de faptul dacă salariatul a întreprins măsurile ce depindeau de el pentru prevenirea pagubei. fără a asigura supravegherea şi respectiv controlului. dar şi a unor circumstanţe legate de persoana salariatului . În afară de aceasta.Se va ţine cont de faptul că în conformitate cu art. date despre reţineri din salariu în baza altor documente executorii etc. instanţa de judecată este în drept să aprobe tranzacţia dintre salariat şi angajator privind micşorarea prejudiciului ce urmează a fi reparat.(4) CM.starea materială.un an de la data la care angajatorul a cunoscut mărimea prejudiciului.

în cazul în care obiectul cererii constă în plata unor drepturi salariale sau a altor drepturi similare. este declansata raspunderea materiala. -extremă necesitate. cauze imposibil de înlăturat (cutremur.280 lit. în cazul în care nu au fost depăşite limitele ei.334 din Codul muncii salariatul este absolvit de răspundere materială dacă prejudiciul a fost cauzat în cazuri de: 1. ori un interes public. Daca.un an de la data cînd salariatul a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului său. deoarece se referă la un drept de acţiune. însa. 3. constatate de instanţa de judecată (ex: prelungirea în timp a anchetei de serviciu în legătură cu mărimea prejudiciului).Pretenţiile care se referă la încasarea cuantumului prejudiciului cauzat vieţii sau sănătăţii este imprescriptibilă extinctiv şi în acest caz se repară prejudiciul pentru o perioadă anterioară înaintării acţiunii. vînturi puternice etc). Termenele menţionate sînt termene de prescripţie. ploi torenţiale. exonerarea de răspundere nu intervine. inundaţii. integritatea corporală sau sănătatea sa.viaţa. datorate salariatului potrivit legii sau contractului. 16 . În situaţia în care salariatul. Clauze care înlatura caracterul ilicit al faptei Regula este ca ori de câte ori salariatii savârsesc o fapta ilicita în îndeplinirea sarcinilor de serviciu sau în legatura cu munca lor. legitimă apărare. unitatea a fost pagubita printr-o actiune sau inactiune ce nu poate fi considerata drept ilicita datorita unor cauze care exclud acest caracter. care reprezintă o împrejurare de intervenţie a anumitor cauze neprevăzute datorită cărora s-a produs prejudiciul. care a săvîrşit fapta.c) CC). 2. grindină. În conformitate cu art. . alunecări de teren. paguba se repară de atacator potrivit normelor de drept civil ce reglementează obligaţiile care nasc din cauzarea de daune. şi-a dat seama că el cauzează un prejudiciu mult mai mare decît cel care s-ar fi produs dacă pericolul era înlăturat. a unui bun important al său sau al altuia. Dacă în timpul apărării legitime s-a cauzat prejudiciu angajatorului. forţă majoră. dar nu mai mare de 3 (trei) ani (art. adică atunci cînd fapta a fost să vîrşită pentru a salva de la un pericol iminent care nu putea fi înlăturat altfel . în cazul în care au apărut divergenţe între acesta şi angajatorul său privind modul de reparare a prejudiciului material cauzat de către salariat angajatorului.trei ani de la data apariţiei dreptului salariatului. 6. raspunderea materiala este exclusa.. a altuia. şi sînt susceptibile de repunere în cazul existenţei unor motive justificate.

culpa). şi riscul nenormal. care cuprinde pierderi inerente procesului de producţie şi se încadrează în limitele legale. De asemenea . acesta este absolvit de răspundere. în mod simetric. executare care produce prejudiciul.Dacă salariatul a produs un prejudiciu în urma executării unei obligaţii legale sau contractuale. În mod analogic se va proceda şi în cazul dacă salariatul execută o obligaţie ce rezultă dintr-o clauză contractuală stabilită cu acordul unităţii. Trebuie să se facă distincţie între riscul normal.334 alin. iar acest acord este vădit ilegal. raportul decauzalitate. care intervine cînd pierderile sînt minime. 17 . art. acceptabile pentru genul respectiv de activitate. Capitolul III: Răspunderea angajatorului 1 Notiuni generale Toate condiţiile de existenţă ale răspunderii juridice. numai pentru prejudicii produse salariaţiilor întimpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu sau în legătură cu serviciul. în mod similar. potrivit Codul muncii. cu excepţia cazului în care ordinul a fost vădit ilegal. acesta va răspunde material.1) CM prevede riscul normal al producţiei. se regăsesc şi în cazul răspunderii patrimoniale a angajatorului( fapta ilicită. Printre cauzele de excludere a răspunderii materiale a salariatului. care se referă la salariaţii. răspunderea poate fi angajată. atunci salariatul nu va răspunde material conform normelor Codului muncii. În situaţia în care salariatul execută un ordin de serviciu.

ale angajatorului şi el trebuie să facă dovada răspunderii că nu şi- a putut îndeplinii obligaţiile din raportul de muncă din cauza unor motive indepedente de În legătură cu aceasta. cu excepţia perioadei şomajului tehnic (art. indiferent de mărimea prejudiciului material ce urmează a fi reparat. b) eliberare ilegală din serviciu sau transfer ilegal la o altă muncă. Repararea salariatului : prejudiciului material şi a celui moral cauzat Angajatorul este obligat să repare integral prejudiciul material şi cel moral cauzat salariatului în legătură cu îndeplinirea de către acesta a obligaţiilor de muncă sau ca rezultat al privării ilegale de posibilitatea de a munci.Pentru prejudiul material suferit de salariat . în caz de: a) refuz neîntemeiat de angajare. Culpa este o condiţie necesară pentru antrenarea patrimoniale voinţa sa. în calitate de prepus al angajatorului. Obligaţia angajatorului de a repara prejudiciu cauzat persoanei ca rezultat al privării ilegale de posibilitatea de a munci: Angajatorul este obligat să compenseze persoanei salariul pe care aceasta nu l-a primit. să existe un raport de cauzalitate ilicită a angajatorului şi prejudiciul material suferit de salariat. dacă prezentul cod sau alte acte normative nu prevăd altfel. să existe culpa dovedită. Prejudiciul moral se repară în formă bănească sau într-o altă formă materială determinată de părţi.debitorul care nu şi-a îndeplinit obligaţile este prezumat în culpă fiind apărat de răspundere numai dacă dovedeşte că a fost împiedicat să execute prevederile contractului print-o cauzăcare nu-i poate fi imputată . în toate cazurile privării ilegale de posibilitatea de a munci. persoană fizică sau în cazul persoanei juridice. în particular. 18 .80). in timpul îndeplinirilor obligaţiilor deserviciu sau în legătură cu serviciul şi angajarea răspunderii patrimoniale aangajatorului trebuie să fi îndeplinite următoarele condiţii: • • • să existe fapta ilicită . Această obligaţie survine. c) staţionare a unităţii din vina angajatorului. Litigiile şi conflictele apărute în legătură cu repararea prejudiciului moral se soluţionează de instanţa de judecată. fapta organelor de conducere sau altui salariat. potrivit unei reguli de drept comun în materia răspunderii contractuale.

aducîndu-l la cunoştinţă salariatului sub semnătură.(1).j). 186.Condiţiile răspunderii patrimoniale ale angajatorului Problema răspunderii patrimoniale a angajatorului apare. a cauzat un prejudiciu material salariatului repară acest prejudiciu integral. a indemnizaţiei de concediu (art.142). conform datelor statistice. hotărîrea) angajatorului sau dacă ordinul (dispoziţia. Angajatorul este obligat să înregistreze cererea respectivă. în urma îndeplinirii necorespunzătoare a obligaţiilor sale prevăzute de contractul individual de muncă. 139.(8) etc.123.117). Mărimea prejudiciului material se calculează conform preţurilor de piaţă existente în localitatea respectivă la data reparării prejudiciului. decizia. Răspunderea materială a angajatorului pentru prejudiciul cauzat salariatului: Angajatorul care. 124. Prin acordul părţilor.d) reţinere a eliberării carnetului de muncă.) cuvenite salariatului. salariatul este în drept să se adreseze cu o cerere în instanţa de judecată pentru soluţionarea litigiului individual de muncă apărut . g) răspîndire. hotărîrea) nu a fost emis în termenul prevăzut la alin. a plăţilor în caz de eliberare (art. f) reţinere a tuturor plăţilor sau a unora din ele în caz de eliberare din serviciu. hotărîrea) corespunzător în termen de 10 zile calendaristice din ziua înregistrării acesteia. Dacă salariatul nu este de acord cu ordinul (dispoziţia. prejudiciul material poate fi reparat în natură. decizia. a salariului (art. h) neîndeplinire în termen a hotărîrii organului competent de jurisdicţie a muncii care a soluţionat un litigiu (conflict) avînd ca obiect privarea de posibilitatea de a munci. 127. 228 alin. prin orice mijloace (de informare în masă. de regulă. referinţe scrise etc.143) sau a altor plăţi (art.). în următoarele situaţii: 19 . 2. 0. În caz de reţinere. pentru fiecare zi de întîrziere. decizia. a informaţiilor calomnioase despre salariat. s-o examineze şi să emită ordinul (dispoziţia. Modul de examinare a litigiilor privind repararea prejudiciului material şi celui moral cauzate salariatului: Cererea scrisă a salariatului privind repararea prejudiciului material şi celui moral se prezintă angajatorului.1 la sută din suma neplătită în termen. acestuia i se plătesc suplimentar. e) reţinere a plăţii salariului. din vina angajatorului. 227 lit.

2. ca urmare a unei plângeri prealabile.când instanţa. conform Codul muncii. când salariatul împotriva căruia angajatorul a formulat plângere penală sau care a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcţia deţinută. 20 .1. la care se adaugă eventual alte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul (de la momentul comunicării sau executării deciziei de concediere şi până la momentul reintegrării efective). ulterior constatându-se nevinovăţia acestuia.în cazul în care. Codul muncii îl obligă pe angajator la plăţi (despăgubiri) în cazul răspunderii patrimoniale.şi rspunderea penală a celui în drept să dispună plata acestor despăgubiri. • De asemenea. s-a dovedit a fi nevinovat.în caz de neplată a unor drepturi băneşti datorate salariatului. în următoarele situaţii: • • în cazul anulării concedierii efectuate în mod netemeinic şi nelegal.Cazurile în care angajatorul răspunde patrimonial: Cele mai întâlnite situaţii în care angajatorul răspunde patrimonial sunt: • • împiedicarea sub orice formă a salariatului de a munci. ar putea fiantrenată. refuzul angajatorului de a elibera salariatului adeverinţa care să ateste activitatea desfăşurată de acesta.salariatul este suspendat din funcţie. Pentru această situaţie.dispunând în consecinţăanularea măsurii. fapt ce determină imposibilitatea salariatului de a se angaja la un alt angajator. constată măsura dispusă de angajator este nelegală şi/sau netemeinică. majorate şi reactualizate. pe lângă răspunderea patrimonială a angajatorului. vechimea în muncă. 3. funcţie sau specialitate. neacordarea concediului de odihnă până la sfârşitul anului următor anului în care salariatul nu a beneficiat de concediu. • în situaţia întârzierii nejustificate a plăţii salariilor sau neplata acestora. 3. ca urmare a unei plângeri penale făcută de angajator. dacăacestanu se conformează dispozitivului hotărârii judecătoreşti definitive în termen de 15 zile de la data comunicării cererii de executare. sesizata cu o contestaţie împotriva unei decizii deconcediere. reintegrarea în muncă şi acordarea unor despăgubiri egale cu salariile indexate.

drept urmare. Acordul părţilor trebuie consemnat într-un înscris. daunele morale pot fi acordate salariatilor numai in cazul in care legea. Însă. potrivit Codul muncii. Principalele modalităţi de stabilire şi recuperare a prejudiciului produs angajatorului. sunt: • • învoiala părţilor. în mod unilateral. contractul 21 . tot la învoiala părţilor. singura cale aflată la îndemâna angajatorului păgubit este aceea de a sesiza instanţa de judecată competentă. atât în cazul răspunderii patrimoniale cât şi în cazul obligaţiei de restituire. trebuie acceptat de angajator. Atragerea raspunderii patrimoniale a angajatorilor In cadrul litigiilor de munca privind atragerea raspunderii patrimoniale a angajatorilor. semnat de ambele părţi. că a primit o sumă nedatorată. Dacă acoperirea prejudiciului nu s-a produs ca urmare a înţelegerii părţilor sau înţelegerea părţilor a intervenit dar nu se execută. Se ajunge în acest fel.Angajatorul care a fost obligat la plata unor despăgubiri pentru prejudiciile produse unui salariat. 4 Daune morale acordate salariatilor. descrierea pagubei. acţiunea în justiţie. • • • De asemenea. care pentru a fi valabil. salariatul. modalitatea de recuperare (printr-o singură plată sau în rate lunare). în baza lor nu se pot face reţineri salariale lunare pentru acoperirea pagubei. respectiv tribunalul de la sediul sau domiciliul său. trebuie avut în vedere că nici angajamentul de plată şi nici învoiala părţilor nu constituie titluri executorii şi. bunuri ce nu i se cuveneau sau servicii la care nu era îndreptăţit. poate recunoaşte producerea pagubei asumându-şi un angajament scris de plată. cuantumul şi modul de stabilire al acesteia. se va putea îndrepta împotriva celui care se face vinovat de producerea pagubei. din care trebuie să rezulte în mod neîndoielnic următoarele: • recunoaşterea salariatului că a produs o pagubă.

in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale. In cuprinsul cap. pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor". Alte instante. prin art. in care este reglementata raspunderea materiala a salariatilor. Se precizeaza ca „in dispozitiile celor doua texte de lege mentionate rezulta vointa neechivoca a legiuitorului ca raspunderea patrimoniala a angajatorului si a salariatilor sa nu poata fi stabilita decat pentru pagube materiale. „Dar. pentru a fi intregite dispozitiile specifice din Codul muncii cu cele ale Codului civil este necesar. (1) din Codul muncii se prevede ca "dispozitiile prezentului cod se intregesc cu celelalte dispozitii cuprinse in legislatia muncii si.II a Codul Munci se reglementata raspunderea patrimoniala a angajatorului si a salariatilor. cu dispozitiile legislatiei civile".colectiv de munca sau contractul individual de munca cuprinde clauze exprese in acest sens. cat si modalitatile concrete de recuperare a daunelor. au considerat ca acordarea de daune morale este admisibila numai in masura in care in cuprinsul contractului colectiv de munca sau al contractului individual de munca au fost incluse clauze exprese in acest sens. le completeaza pe acestea. avand caracter de lege generala in raport cu dispozitiile Codului muncii. s-a prevazut ca "salariatii raspund patrimonial. dimpotriva. In aest cadru de reglementare. stabilindu-se atat principiile care o genereaza. S-a constatat ca exista doua orientari in practica instantelor referitoare la aplicarea dispozitiilor din Codul muncii in solutionarea litigiilor de munca in cadrul carora salariatii solicita sa le fie acordate daune morale. 333 din acelasi cod. prin art. in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale. in masura in care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de munca prevazute de prezentul cod. asa cum rezulta din textul mentionat. iar nu si in cazul daunelor morale. 329 alin. sa il despagubeasca pe salariat in situatia in care acesta a suferit un prejudiciu material din culpa angajatorului in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul".” In acelasi timp a retinut faptul ca prin art. ca situatia particulara sa nu fie reglementata printro prevedere a Codului muncii si sa nu existe nicio incompatibilitate determinata de natura raporturilor de munca atat timp cat acestea sunt intemeiate pe contractul colectiv sau individual 22 . referitoare la raspunderea delictuala pentru prejudiciul cauzat. Corelativ. Unele instante s-au pronuntat in sensul ca acordarea de daune morale in cadrul litigiilor de munca este admisibila pe motiv ca prevederile Codul civil.329 din Codul muncii s-a prevazut ca "angajatorul este obligat.

este evident ca in temeiul unei astfel de raspunderi nu pot fi acordate si daune morale. Potrivit. Atat timp cat natura juridica a raspunderii patrimoniale. pentru a se justifica aplicarea prevederilor art. in conditiile Codul civil. pentru pagubele materiale pricinuite. reglementata de Codul muncii. este o varietate a raspunderii civile contractuale. Capitolul IV: Răspunderea patrimonială a funcţionarului public 1.Notiuni generale Conform Articolul 56. intre care si aceea stabilita derogatoriu. numai in cadrul raspunderii civile delictuale. acestea putand fi pretinse.de munca”. administrativă. funcţionarul public poartă răspundere disciplinară. cata vreme raspunderea patrimoniala reciproca a partilor dintr-un asemenea raport nu poate izvori decat din contractul de munca. cu anumite particularitati imprimate de caracterul raporturilor de munca. 329 alin. aceste doua conditii nu pot fi considerate indeplinite. după caz”. penală. (1) din Codul muncii in corelare cu dispozitiile Codul civil ca temei juridic al repararii prejudiciului moral in cadrul raporturilor juridice de munca. civilă. a normelor de conduită. In procesul exercitarii functiilor in cadrul organelor administratiei publice se pot produce daune matereale si morale persoanelor fizice sau juridice in raport cu care intervine activitatea 23 . bazandu-se pe principiile raspunderii contractuale. a legiii cu cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public:” Pentru încălcarea îndatoririlor de serviciu. potrivit careia are ca obiect numai repararea pagubelor materiale. contravenţiile sau infracţiunile săvîrşite în timpul serviciului sau în legătură cu exercitarea atribuţiilor funcţiei.

dupa noi.in mod solidar cu autoritatile din care ei fac parte si pentru care lucreaz Aceasta forma de raspundere a administratiei sau a functionarilor sai pentru prejudicial adus particularilor sau statului . In primul caz. în urma modului de concepere a serviciului public şi a limitelor acestuia.Răspunderea materială a functionarului public În concepţia doctrinei de drept civil această răspundere are un caracter special şi se completează cu dispoziţiile dreptului comun în materie.responsabilitatea civila trebue sa revina functionarilor administratiei publice.”Schimbarea terminilor.in acelasi timp . astfel cum rezultă din 24 . In cel de al doilea caz insa.cit si atunci cind functia publica a fost indeplinita.respective.producerea unor pagube tertilor prin exercitarea functiilor publice da dreptul acestora la despagubiri in conditile stabilite de lege. nu este ţinut să dovedească o culpă a administraţiei sau a funcţionarului public.cind functia este realizatain mod defectuos sau nu este deloc realizata si prin acesta se aduc pagube materiale sau morale tertilor.Functionrilor administratiei publice care exercita respectivele functii in modul prescris de lege. Răspunderea autorităţilor administraţiei publice pentru limitele serviciului public este tot o răspundere obiectivă având în vedere că cel vătămat.acapatat denumirea in literature de specialitate ca raspundere administrative-patrimoniala.acestor organe.nu schimba esenta si necesitatea reglementarii juridice cit mai ample a acestei forme de raspundere juridical.despagubirea fiind suportata de administratiea publica.aprecierea si judecarea acestui litigiu trebue facut in baza normelor si a principilor dreptului public. 2. În literatura de specialitate răspunderea pentru prejudiciile cauzate prin acte administrative sau prin refuzul nejustificat al unei autorităţi administrative de a rezolva o cerere referitoare la un drept recunoscut de lege este privită diferit. ca în cazul răspunderii civile delictuale comune.Potrivit acestei concepţii prejudiciul material sau moral supus reparaţiei trebuie să fie urmarea vătămării unui drept dar nu şi a unui interes legitim.prima formulare .in procesul exercitarii puterii publice.Prejudiciul dat se poate produce atit in cazul exercitarii in conditii legale a functiei publice.considerind-o drept “raspundere materiala (civila) in dreptul administrative. răspunderea civilă delictuală. ci doar paguba pe care a suferit-o.din motiv ca acest prejudiciu este produs prin incalcarea unui raport de putere si anume de catre un subject care este detonator de putere publica . Sustinem.Unii autori de drept civil se opun acestei denumiri.si nu a celui privat.

Dacă autoritatea administrativă a fost obligată la despăgubiri are la dispoziţie acţiunea în regres contra funcţionarului vinovat potrivit Codul civil întrucât raporturile dintre aceştia sunt identice cu răspunderea dintre comitent şi prepus. Această răspundere are un caracter obiectiv.dispoziţiile de principiu ale Constituţie care proclamă că poate pretinde recuperarea pagubei numai persoana vătămată într-un drept al său. deoarece raporturile juridice care se stabilesc intre functionarul public si serviciul public in care lucreaza isi au izvorul in actul administrativ de numire (de investire) in functie.Punctul de vedere dominant este cel care consideră că prejudiciul cauzat prin actele administrative vătămătoare se repară integral iar pentru fundamentarea acestei teze nu este nevoie să se recurgă la dispoziţiile de principiu ale dreptului civil. 3.Cazurile in care raspunde un functionar public: Raspunderea patrimoniala intervine in cazul functionarilor publici numai pentru savirsirea unor delicte. cu deosebirea că răspunderea este solidară. După apariţia Legii privind contenciosul administrativ stabilirea naturii juridicea răspunderii autorităţilor administrative şi funcţionarilor publici pentru faptele administativ vătămătoare a constituit o preocupare şi pentru autorii de drept public. această concepţie promovează ideea că devreme ce răspunderea autorităţii este de drept public. aceeaşi natură juridică trebuie dată şi responsabilităţii funcţionarului public care a elaborat actul administrativ sau care se face vinovatde refuzul nerezolvării cererii .independent de culpă fiind fundamentată pe obligaţia legală de garanţie iar răspunderea funcţionarului public este bazată pe culpa acestuia care poate fi obligat la plata daunelor însolidar cu autoritatea administrativă. cu unele nuanţări de la un doctrinar la altul. Raspunderea patrimoniala se angajeaza in cazurile in care prin actiunile sau inactiunile unui functionar public sau cauzat serviciului public in care isi desfasoara activitatea sau particularilor. prin efectul legii iar nu in solidum. ci doar la cele ale dreptului constituţional şi respectiv ale dreptului administrativ. anumite pagube materiale. care au aplicat şi dezvoltat în lucrările lor.În ce priveşte răspunderea funcţionarului public. fiind raporturi de drept administrativ si nu 25 . tezele anterioare referitoare la natura administrativ-patrimonială aacestei forme de responsabilitate juridică. deci о raspundere civila delictuala si nu una contractuala. Se are în vedere principiul după care drepturile fundamentale ale cetăţenilor se exercită integral şi nestingherit iar repararea integralăa pagubei este o consecinţă legitimă a integralităţii drepturilor cetăţenilor fiind garantată de normele dreptului constituţional şi administrative.

sau particularilor. dincolo de fundamentul ei juridic propriu. unor terţe persoane în temeiul unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile. Functionarul public nu raspunde de eventualele pagube duse patrimoniului unitatii in care functioneaza daca acestea se incadreaza in limitele legale. iar nu materială (de dreptul muncii) pornind de la o premisă juridică exactă şi anume inexistenţa raportului de muncă. In prima situatie a pagubelor produse cu vinovăţie patrimoniului propriei instituţii a primit o consacrare patrimonială (civilă). Remarcam ca intre autoritate şi funcţionarul său. Totuşi. daunele plătite de autoritate sau instituţia publică. funcţionarul va răspunde pentru prejudiciul produs.de natura contractata. deşi există o relaţie juridică de serviciu având o natură administrativă. Natura civilă a răspunderii nou instituite nu este lipsită de semnificaţie practică. întrucât raportul de serviciu se bazează pe numirea în funcţie care are o natură administrativă. cauzatoare de prejudicii si se intemeiaza pe dispozitiile Codul civil. serviciului public in care functioneaza. nu mai apare însă şi o relaţie civilă de prepuşenie – de la comitent la prepus – deoarece autoritatea sau instituţia publică nu se înfiinţează şi organizează. Prejudiciile cauzate de functionarii publici. În consecinţă. care sunt condiţiile specifice şi proprii ale răspunderii civile delictuale a funcţionarului 26 . limitată la suportarea reparaţiei pentru paguba efectiv produsă – răspunderea civilă delictuală este mult mai severă incluzând şi beneficiul sau câştigul nerealizat. nerestituirea în termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit. deşi modalitatea juridică practică de recuperare a pagubei este alta decât litigiul civil patrimonial derulat în faţa instanţei de judecată. de drept public. după cum nici nu funcţionează având scopuri similare persoanelor juridice (societăţi comerciale). Spre deosebire de răspunderea materială a salariatului. ori din alte asemenea cazuri in care pagubele se inscriu in riscul normal al serviciului sau sunt provocate de forta majora Functionarul public raspunde patrimonial si in urmatoarele cazuri: pagubele produse cu vinovăţie patrimoniului autorităţii sau instituţiei publice în care funcţionează.Altfel spus. ca orice alt terţ ca a cauzat o pagubă. sunt consecinta actiunii sau inactiunii lor delictuale. devin aplicabile condiţiile răspunderii delictuale conform căreia cel ce produce o pagubă patrimonială altuia trebuie să o repare. În plus. bazat pe contractul aferent. răspunzând pentru fapta proprie. daca sunt provocate de cauze neprevazute si care nu puteau fi inlaturate. între autoritate şi funcţionarul său. în calitate de comitent. numeroase autorităţi şi instituţii nu au nici măcar personalitate juridică civilă ori nu deţin un patrimoniu propriu .

pentru fapta proprie. prejudiciul trebuie să fie material. executarea unei obligaţii legale şi riscul normal al serviciului. mai ales prin inexistenţa vinovăţiei înlătură. respectiv o necreştere a activului. cazului fortuit. respectiv imprudenţa şi neglijenţa. La rândul său. În al treilea rând. 27 . eroarea de fapt. prejudiciul cauzat patrimoniului autorităţii trebuie să constea fie într-o diminuare a acestuia (micşorarea drepturilor sau a activului). comparativ cu terţul care ar prejudicia patrimoniul unei instituţii. dacă ordinul era vădit ilegal sau neoportun răspunderea va reveni deopotrivă celor doi factori din raportul ierarhic de serviciu. fapta şi paguba trebuie produse în exerciţiul sau în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu. incert. constrângerii fizice sau morale. cert şi actual “per a contrario” orice alt prejudiciu nematerial. indirect. autorul pagubei trebuie să aibă calitatea de funcţionar public al autorităţii sau instituţiei păgubite. trebuie să existe sub forma intenţiei (directe sau indirecte) numită dol în dreptul civil ori a culpei (cu previziune sau fără previziune). În al doilea rând. beţia involuntară. eventual. deşi legea nu o spune. vinovăţia celui în cauză. o răspundere contractuală. aşa cum este cazul legitimei apărări. numită şi culpă în dreptul civil. precum şi forţa majoră.? În primul rând. efectiv. Acest lucru obligă la determinarea riguroasă a atribuţiilor de serviciu încălcate sau nu – prin faptă ilicită comisivă (de acţiune) sau omisivă (de inacţiune) – de cel căruia îi reveneau spre exercitare. aflat în raport de serviciu cu ea. implicit. Desigur. intervenţia unor cauze care exclud caracterul ilicit al faptei. în mod specific. şi răspunderea juridică aferentă. iresponsabilitatea cunoscute din dreptul penal. stării de necesitate. legal investit în funcţia deţinută. nu mai poate opera o răspundere reparatorie delictuală ci. nedeterminabil. real. În sfârşit. între fapta ilicită şi prejudiciu trebuie să existe o legătură cauzală deoarece dacă fapta na generat prejudiciul constatat ori el provine dintr-o altă sursă. la care se mai adaugă. fie într-o sporire a pasivului (creşterea obligaţiilor). direct. pentru că altfel am putea fi în prezenţa unei răspunderi delictuale generate de comiterea vreunei infracţiuni contra patrimoniului de genul furtului sau delapidării constatate şi consacrate prin hotărâre judecătorească penală. Evident. nu antrenează răspunderea patrimonială. Dacă paguba a fost produsă în urma aplicării unei dispoziţii ierarhice aparent legale răspunderea reparatorie nu poate reveni executantului decât dacă şi în măsura în care trebuia sau putea să-şi dea seama de ilegalitatea şi de consecinţele măsurii în cauză. viitor. Desigur.

atât răspunderea patrimonială a angajatorului în situaţia încare. atât pentru daunele materiale. sau după caz.sentimentele şi personalitatea salariatului.5.Concluzii Ca element de structură în cadrul ştiinţelor dreptului. Lucrarea de faţă analizează. cât şi pentru cele morale. competente în soluţionare cazurilor. sensibilitatea. dar şi răspunderea patrimonială a salariatului atunci când se produc pagube angajatorului său.în discuţie este una cumulativă. demnitatea. fiind o varietate a răspunderii civile contractuale. că răspunderea . are posibilitatea să se adreseze judecată. prejudiciul salariatului. răspunderea patrimonială. Regula este că despăgubirea va intervenii . nu numai pentru prejudicile materiale. iar în instanţelor caz de de refuz al angajatorului.se pot face referire numai la unele dintre ele. din culpa sa se produce .Angajatorul poate să răspundă.reglementată de legislaţia în vigoare. 28 . Desigur. constituie o formă specifică de răspundere juridică. cu particularităţile determinate de specificul raporturilor de muncă. atunci când prin măsura dispusă a afectat: onoarea. precum şi cele morale. salariatul prejudiciat. ca urmare a înţelegerii părţilor.

5. 1998 29 . Bucuresti. M.04. Dacia.2004 despre aprobarea Nomenclatoarelor funcţiilor deţinute şi lucrărilor executate de către salariaţii cu care angajatorul poate încheia contracte scrise cu privire la răspunderea materială individuală sau colectivă (de brigadă) deplină. 1998 6. Ed.S. Nicolae Popa .11 din 3 octombrie 2005."Raspunderea juridica în dreptul R. Ed. 1974. 19 7."Teoria generala a dreptului".Bibliografie 1. Codul Civil 3."Teoria generala a dreptului". Ed. Bucuresti. Cluj- Napoca". p.6. Actami. Codul muncii al Republicii Moldova 2. Nicolae Popa .".R. 449 din 29. Costin . Actami. Hotarirea Guvernului Nr. HOTĂRÎREA PLENULUI CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA cu privire la practica aplicării de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei ce reglementează obligaţia uneia dintre părţile contractului individual de muncă de a repara prejudiciul cauzat celeilalte părţi Nr. precum şi a contractelor-tip cu privire la răspunderea materială deplină 4.

vînzătorii. principali). secţiilor. merceologii cu orice specializare (inclusiv cei superiori. adjuncţii lor. şefii de şantiere şi maiştrii (inclusiv cei superiori. asistentele medicale superioare ale unităţilor de ocrotire a sănătăţii. transportare a valorilor. magazii (puncte. Valentina Deleanu . şefii de gospodărie. hîrtii de valoare. şefii. vînzare (livrare).Anexe NOMENCLATORUL funcţiilor deţinute şi lucrărilor executate de către salariaţii cu care angajatorul poate încheia contracte scrise cu privire la răspunderea materială individuală deplină pentru neasigurarea integrităţii valorilor transmise I Casierii. specialiştii şi alţi salariaţi ai instituţiilor bancare. de prestare a serviciilor. magazinerii. intendenţii clădirilor şi altor edificii. sectoarelor şi altor subdiviziuni de construcţie şi montaj. eliberare şi nimicire a cardurilor bancare. prelucrare. financiare şi de creditare care îndeplinesc operaţiuni cu bani lichizi. http://www. ai hotelurilor (campingurilor. alimentaţia publică. alţi conducători ai unităţilor şi subdiviziunilor (inclusiv ai sectoarelor.md/ 7.dejure. lombarduri. precum şi alţi salariaţi care îndeplinesc obligaţiile casierilor (controlorilor) Conducătorii. controlorii. funcţii de încasare şi transportare a banilor şi a altor valori (inclusiv şoferii-încasatori). administratorii (inclusiv cei superiori. sălilor) din comerţ. principali). păstrare. operaţiuni de emisie. monede din metale preţioase şi valori valutare. precum şi alţi salariaţi care îndeplinesc funcţii similare Directorii. secţii). agenţii de achiziţie şi/sau 30 . controlorii-casieri (inclusiv cei superiori). alţi conducători de depozite. Cluj Napoca. şefii (conducătorii) secţiilor. principali) lucrărilor de construcţie şi montaj Şefii. 1984 9. punctelor de recepţie. asistenţii. precum şi alţi salariaţi care îndeplinesc funcţii similare. Ion Turcu. metale preţioase. evidenţă. motelurilor). adjuncţii lor."Introducere în teoria si practica raspunderii materiale". camere de păstrare.8. alte unităţi şi subdiviziuni de păstrare. adjuncţii lor.

de echipare a navelor de pasageri. campinguri. vînzarea (livrarea). eliberare) Lucrările de primire pentru păstrare. de efectuare a calculelor la vînzarea (livrarea) mărfurilor. de pregătire a acestora pentru vînzare (livrare. schimb. case de odihnă. precum şi pasagerilor tuturor tipurilor de transport. instituţii sportive şi turistice. păstrare. expeditorii responsabili de transportare şi alţi salariaţi care efectuează păstrarea. eliberare (predare) a acestora Lucrările de procurare. de eliberare (recepţionare) a valorilor persoanelor care se află în sanatorii balneoclimaterice şi în alte instituţii curativ-profilactice. adjuncţii lor.___ ________________________________________________________________. mărfurilor (produselor). a operaţiunilor de emisie.339 din Codul muncii (Legea nr. magazii. de fabricare şi păstrare a tuturor tipurilor de tichete. puncte. vînzare (livrare. evidenţă. în persoana____________________________ 31 . subdiviziuni farmaceutice. chelnerului sau al altei persoane responsabile pentru efectuarea calculelor). puncte. metodiştii catedrelor. 449 din 29 aprilie 2004) CONTRACT-TIP cu privire la răspunderea materială individuală deplină Nr. prelucrare (fabricare). secţii. eliberare a valorilor la depozite. metale preţioase. precum şi a articolelor fabricate din ele Anexa nr. instituţii pentru copii. hîrtii de valoare. evidenţă. de dare cu chirie a obiectelor cu destinaţie social-culturală şi a altor valori Lucrările de recepţionare şi prelucrare pentru livrarea (însoţirea) încărcăturii. păstrare. livrare. inclusiv prin intermediul vînzătorului. a vagoanelor şi a navelor aeriene Lucrările de recepţionare de la populaţie a obiectelor cu destinaţie social-culturală şi a altor valori pentru păstrare. prelucrare şi folosire în procesul producerii a metalelor şi pietrelor preţioase şi semipreţioase. baze de aprovizionare. prelucrarea. mandatelor poştale şi a altor valori.154-XV din 28 martie 2003). (denumirea unităţii) denumit în continuare Angajator.____ "___"_________200 În scopul asigurării integrităţii___________________________________________ _________________________________________________________________ (denumirea valorilor transmise) şi conform art. bonuri. inclusiv a celor legate de fabricarea. monede din metale preţioase şi valută. sectoare.aprovizionare. transportarea valorilor Şefii şi alţi conducători ai farmaciilor şi altor unităţi. reparaţie şi pentru îndeplinirea altor operaţiuni. a funcţiilor de încasare şi transportare a banilor şi a altor valori Lucrările de procurare (recepţionare). vînzare. tehnologii Laboranţii. în alte unităţi şi subdiviziuni. restaurarea sau îmbunătăţirea calităţii obiectelor (valorilor) respective. eliberare) a serviciilor.2 (din Hotărîrea Guvernului nr. abonamente (inclusiv abonamente şi bonuri de cartelă pentru livrarea hranei (produselor alimentare) şi a altor documente destinate achitării serviciilor Lucrările legate de îndeplinirea operaţiunilor cu bani lichizi. transportare. a corindonului sintetic şi a altor materiale. cămine. decanatelor. farmaciştii de orice calificare. bagajului. de livrare (însoţire). pensiuni. camere de odihnă. moteluri. produselor şi serviciilor (cu sau fără utilizarea aparatului de casă. secţii. expediere. şefii de sectoare în biblioteci II Lucrările de efectuare şi recepţionare a tuturor tipurilor de plăţi. eliberare şi nimicire a cardurilor bancare. hoteluri.

vînzare (livrare). Acţiunea prezentului Contract se extinde asupra întregii perioade în care Salariatul lucrează cu valorile transmise lui de Angajator. transportare. şi salariatul__________________________. funcţia) acţionînd în numele unităţii. dările de seamă financiar-materiale şi alte dări de seamă cu privire la circulaţia şi soldurile valorilor ce i-au fost transmise. au încheiat prezentul Contract cu privire la următoarele: 1. iar cel de-al doilea . 2. altor controale asupra integrităţii valorilor ce i-au fost transmise. 5. avînd aceeaşi putere juridică. 4. Stabilirea mărimii şi repararea prejudiciului cauzat Angajatorului de către Salariat se efectuează în modul prevăzut de legislaţia în vigoare. Salariatul nu poartă răspundere materială dacă prejudiciul nu s-a produs din vina lui. precum şi în cazul existenţei circumstanţelor prevăzute de art.Ş. 6. recepţionare. prenumele. Semnătura________________________ Adresa___________________________ 32 . care se anexează la Contract şi este parte integrantă a acestuia. b) să informeze la timp Angajatorul despre toate circumstanţele care ameninţă integritatea valorilor ce i-au fost transmise. precum şi regulamentele de ordine interioară referitor la modul de păstrare. revizia. alte controale asupra integrităţii şi stării valorilor ce i-au fost transmise Salariatului. c) să ţină la evidenţă. Angajator Salariat Adresa______________________________ _ Semnătura___________________________ _ L. (numele.________________________________________________________________. funcţia) denumit în continuare Salariat. în modul stabilit. c) să efectueze. pe de altă parte. să întocmească şi să prezinte. Pentru asigurarea de către Salariat a integrităţii valorilor ce i-au fost transmise. reviziei. inventarierea. b) să aducă la cunoştinţa Salariatului legislaţia în vigoare cu privire la răspunderea materială a salariaţilor pentru prejudiciul cauzat Angajatorului. pe de o parte. 8. 7. în modul stabilit. unul dintre care se păstrează la Angajator. d) să participe la efectuarea inventarierii. Angajatorul se obligă: a) să creeze Salariatului condiţii normale pentru muncă şi pentru asigurarea integrităţii valorilor transmise acestuia. completarea sau rezilierea lui se efectuează printr-un acord suplimentar semnat de părţi. 3. (numele. Prezentul Contract îşi începe acţiunea din data semnării lui. prenumele.334 din Codul muncii. Salariatul îşi asumă răspunderea materială individuală deplină pentru neasigurarea integrităţii valorilor transmise lui de către Angajator şi se obligă: a) să aibă o atitudine gospodărească faţă de valorile transmise şi să ia măsuri de prevenire a prejudiciului. prelucrare.la Salariat. folosire în procesul muncii şi efectuare a altor operaţiuni cu valorile ce i-au fost transmise Salariatului. Modificarea condiţiilor prezentului Contract. Prezentul Contract este întocmit în două exemplare.

moteluri. inclusiv prin intermediul vînzătorului. de dare cu chirie a obiectelor cu destinaţie social-culturală şi a altor valori Lucrările de recepţionare şi prelucrare pentru livrarea (însoţirea) încărcăturii. secţii. de livrare (însoţire). reglare) şi reparare a maşinilor. monede din metale preţioase şi valută. bagajului. eliberare a valorilor la depozite. sistemelor şi a altor articole fabricate pentru comercializare. precum şi a articolelor fabricate din ele Anexa nr. eliberare) a serviciilor.1 (din Hotărîrea Guvernului nr. eliberare) Lucrările de primire pentru păstrare. chelnerului sau al altei persoane responsabile pentru efectuarea calculelor).449 din 29 aprilie 2004) CONTRACT-TIP cu privire la răspunderea materială colectivă (de brigadă) deplină Nr.NOMENCLATORUL lucrărilor la îndeplinirea cărora poate fi instituită răspunderea materială colectivă (de brigadă) deplină pentru neasigurarea integrităţii valorilor transmise Lucrările de efectuare şi recepţionare a tuturor tipurilor de plăţi. puncte. abonamente (inclusiv abonamente şi bonuri de cartelă pentru livrarea hranei (produselor alimentare) şi a altor documente destinate achitării serviciilor Lucrările legate de îndeplinirea operaţiunilor cu bani lichizi. hîrtii de valoare. păstrare. produselor şi serviciilor (cu sau fără utilizarea aparatului de casă. inclusiv a celor legate de fabricarea. baze de aprovizionare. păstrare. de eliberare (recepţionare) a valorilor persoanelor care se află în sanatorii balneoclimaterice şi în alte instituţii curativ-profilactice. de pregătire a acestora pentru vînzare (livrare. bonuri. campinguri. pensiuni. a vagoanelor şi a navelor aeriene Lucrările de recepţionare de la populaţie a obiectelor cu destinaţie social-culturală şi a altor valori pentru păstrare. de fabricare şi păstrare a tuturor tipurilor de tichete. în alte unităţi şi subdiviziuni. expediere. prelucrare (fabricare).____ "___"_________200 33 . eliberare (predare) a acestora Lucrările de fabricare (asamblare. metale preţioase. eliberare şi nimicire a cardurilor bancare. evidenţă. de echipare a navelor de pasageri. a funcţiilor de încasare şi transportare a banilor şi a altor valori Lucrările de procurare (recepţionare). instituţii sportive şi turistice. restaurarea sau îmbunătăţirea calităţii obiectelor (valorilor) respective. magazii. prelucrare şi folosire în procesul producerii a metalelor şi pietrelor preţioase şi semipreţioase. reparaţie şi pentru îndeplinirea altor operaţiuni. cămine. precum şi pasagerilor tuturor tipurilor de transport. precum şi a pieselor de schimb Lucrările de procurare. transportare. schimb. de efectuare a calculelor la vînzarea (livrarea) mărfurilor. instituţii pentru copii. hoteluri. mărfurilor (produselor). camere de odihnă. mandatelor poştale şi a altor valori. sectoare. vînzare. a corindonului sintetic şi a altor materiale. case de odihnă. aparatelor. vînzare (livrare. livrare. a operaţiunilor de emisie. montaj. evidenţă.

pe de o parte. funcţia) pe de altă parte. prenumele. în persoana _____________________ _______________________________________________________________ . 34 . Drepturile şi obligaţiile Colectivului (brigăzii) şi ale Angajatorului 6. funcţia) acţionînd în numele unităţii. Colectivul (brigada) se completează în baza principiului liberului consimţămînt. Obiectul contractului Colectivul (brigada) îşi asumă răspunderea materială colectivă (de brigadă) deplină pentru neasigurarea integrităţii valorilor transmise lui de către Angajator. (numele. în dreptul semnăturii membrului Colectivului (brigăzii) care a ieşit se indică data ieşirii lui. Dispoziţii generale 1. La includerea în componenţa Colectivului (brigăzii) a salariaţilor nou-angajaţi se ia în considerare părerea Colectivului (brigăzii). departamentului. II. au încheiat prezentul Contract cu privire la următoarele: I. decizie. iar Angajatorul se obligă să creeze Colectivului (brigăzii) condiţii normale pentru muncă şi pentru asigurarea integrităţii valorilor ce i-au fost transmise. c) să ia cunoştinţă de dările de seamă cu privire la circulaţia şi soldurile valorilor transmise. b) să participe la inventarierea. În cazul schimbării conducătorului Colectivului (brigadierului) sau a ieşirii din Colectiv (brigadă) a mai mult de 50 % din membrii lui. iar salariatul care a fost primit semnează Contractul şi indică data intrării în Colectiv (brigadă).În scopul asigurării integrităţii___________________________________ ________________________________________________________________ (denumirea valorilor transmise) şi conform art. vînzării (livrării). (denumirea secţiei. prezentul Contract urmează a fi reîncheiat. îndeplinirea obligaţiilor lui se pune de către Angajator în sarcina unuia dintre membrii Colectivului (brigăzii). 4. Ordinul (dispoziţia.340 din Codul muncii (Legea nr. decizia. în persoana____________________________ ________________________________________________________________ . Hotărîrea Angajatorului privind instituirea răspunderii materiale colective (de brigadă) depline se perfectează prin ordin (dispoziţie. hotărîrea) Angajatorului. prelucrării. hotărîre) şi se aduce la cunoştinţă Colectivului (brigăzii). 2. transportării sau folosirii în procesul muncii a valorilor ce i-au fost transmise. altei subdiviziuni) denumiţi în continuare Colectiv (brigadă). prenumele. Colectivul (brigada) are dreptul: a) să participe la recepţionarea valorilor transmise şi să efectueze controlul reciproc asupra păstrării. la alte controale asupra integrităţii şi stării valorilor ce i-au fost transmise. Prezentul Contract nu se reîncheie în cazul ieşirii din componenţa Colectivului (brigăzii) a unor salariaţi aparte sau al primirii în Colectiv (brigadă) a unor noi salariaţi. (denumirea unităţii) denumit în continuare Angajator. hotărîrea) Angajatorului privind instituirea răspunderii materiale colective (de brigadă) se anexează la prezentul Contract.154-XV din 28 martie 2003)._________________________________________________ . după consultarea prealabilă cu Colectivul (brigada). În aceste cazuri. În cazul cînd conducătorul Colectivului (brigadierul) lipseşte temporar. 3. şi membrii colectivului (brigăzii) ___ _______________________________________________________________ . 5. Conducerea Colectivului (brigăzii) este exercitată de către conducătorul Colectivului (brigadierul). direcţiei. revizia. (numele. decizia. III. Conducătorul Colectivului (brigadierul) se desemnează prin ordinul (dispoziţia.

folosire în procesul muncii şi efectuare a altor operaţiuni cu valorile ce i-au fost transmise. b) să ia la timp măsuri de depistare şi înlăturare a cauzelor care împiedică asigurarea de către Colectiv (brigadă) a integrităţii valorilor ce i-au fost transmise. vînzare (livrare). după părerea lui. conform legislaţiei în vigoare. c) să informeze la timp Angajatorul despre toate circumstanţele care ameninţă integritatea valorilor transmise. Colectivul (brigada) este obligat: a) să aibă o atitudine gospodărească faţă de valorile ce i-au fost transmise şi să ia măsuri de prevenire a prejudiciului. în conformitate cu legislaţia în vigoare. efectuarea inventarierii valorilor transmise. e) să înainteze Angajatorului propuneri de recuzare a conducătorului Colectivului (brigadierului). dacă ea este motivată. care. precum şi a unor membri ai Colectivului (brigăzii). nu pot asigura integritatea valorilor transmise. recuzarea înaintată acestuia şi. să excludă salariatul respectiv din componenţa Colectivului (brigăzii) şi să decidă. c) să aducă la cunoştinţă Colectivului (brigăzii) actele legislative în vigoare cu privire la răspunderea materială a salariaţilor pentru prejudiciul cauzat Angajatorului. să întocmească şi să prezinte. 7. Angajatorul este obligat: a) să creeze Colectivului (brigăzii) condiţiile necesare pentru asigurarea integrităţii valorilor transmise. prelucrare. transportare. 8. dările de seamă cu privire la circulaţia şi soldurile valorilor ce i-au fost transmise. g) să examineze comunicările Colectivului (brigăzii) cu privire la circumstanţele care ameninţă integritatea valorilor ce i-au fost transmise şi să ia măsuri pentru înlăturarea lor. în caz de necesitate. b) să ţină la evidenţă. precum şi regulamentele de ordine interioară referitoare la modul de păstrare. 35 . să identifice persoanele vinovate de cauzarea prejudiciului şi să le tragă la răspundere. d) să creeze Colectivului (brigăzii) condiţiile necesare pentru ţinerea evidenţei şi prezentarea la timp a dărilor de seamă cu privire la circulaţia şi soldurile valorilor transmise. f) să examineze. e) să examineze chestiunea privind temeinicia cererii Colectivului (brigăzii) de a efectua inventarierea valorilor ce i-au fost transmise. în prezenţa salariatului. în modul stabilit.d) să ceară de la Angajator. asupra activităţii lui ulterioare.