You are on page 1of 5

La tiganci rezumat Mircea Eliade recunostea inca din adolescenta mi-a placut sa scriu nuvele, povestiri si chiar nuvelefantastice.

Aceasta inclinare spre fabulos se va accentua in urma vastelor sale lecturi si a numeroaselor calatorii.El va fi atras mereu de spatiul romanesc si de orasul Bucuresti: pentru mine Bucurestiul este centrul uneimitologii inepuizabile. Si in nuvela La tiganci actiunea se petrece in Bucuresti avindu-l ca protagonist pe profesorul de muzica Gavrilescu. Nuvela ilustreaza o alegorie a mortii sau a drumului spre moarte.Intinerariul spiritual al eroului se desfasoara in opt secvente care alcatuiesc nuvela construita cu echilibru siarmonie clasica. Alterneaza planul real cu cel ireal.Secventa I (expozitiunea) prezita eroul in tramvai, este vorba de Gavirescu care se intorcea acasa de lalectiile de pian date domnisoarei Otilia. In tramvai se discuta despre bordeiul tigancilor, de existenta caruiase prefac ca se scandalizeaza barbatii. Pentru profesor acesta este un palat cu gradini si nuci pe care el ilvede de trei ori pe saptamina. Isi aduce aminte ca a uitat servieta la meditatie si coboara repede ca sa iatramvaiul in sens invers. In aceasta prima secventa autorul introduce citeva leitmotive: caldura mare, biletul,confesiunea, colonelul Lavrence, bordeiul (spatiul misterios), Elsa. Asteptind tramvaiul este atras hipnoticde mirosul amarui al frunzelor de nuc si de nefireasca racoare inci fara sa-si dea seama s-a aflat in fata portii.Secventele II, III si IV ale naratiunii dezvolta intriga marcata de patrunderea lui Gavrilescu la tiganci.Desfasurarea actiunii se face prin nararea intimplarilor eroului in acest spatiu, visul lui.Intrind la tiganci esteintimpinat de baba care-i cere trei sute ca sa il lase la bordei, sa-si aleaga o fata. Se intilneste cu trei fete,trebuind sa identifice pe cea de a treia dar nu reuseste. Pica intr-un vis si apoi se trezeste cu gindul ca trebuiesa-si recupereze servieta si se duce la tramvai. Acest nucleu contine mai multe mituri mereu aprofundate inlucrarile lui Eliade. Bordeiul trebuie privit ca un mit al labirintului, un simbol al trecerii dinspre viata spremoarte. Este un spatiu al initierii in ritualurile mortii. Trecerea prin bordei este o trecere dincolo. Cele treifete amintesc de ursitori, ele il supun pa Gavrilescu unor incercari pe care el nu le poate trece, danseaza in jurul lui, ii cer sa o ghiceasca pe tiganca dar el le scapa mereu.Personajul aluneca mereu spre trecutvorbindu-le despre episoadele cu Hildegard si Elsa. El nu reuseste sa ghiceasca tiganca nici dupa ultimaincercare. Trebuie sa interpretam acest lucru in sensul ca profanul rateaza intrarea lui in domeniul sacrului.Apare o noua tentativa de intrare in real prin muzica.Secventa IV descrie visul lui Gavrilescu. Eroul viseaza ca incearca sa ghiceasca fetele, se pierde in camereciudate cu tavane scunde si neregulate, cu peretii usor ondulati, cu paravane tot mai misterioase, cucoridoare pe care rataceste mereu in sens invers, cu obiecte ce-l terorizeaza.Visul se termina cu o scena aluptei lui cu o draperie simbolica. Visul are mai multe semnificatii.La inceput el apare ca o aspiratie aeroului sprea o alta realitate alaturi de Hildegard. Apoi in secventa IV visul devine simbolul cosmaruluitraversarii materiei de

catre spirit a vietii spre moarte insotita de spaime si sufocari. Draperia ii aparea ca ungiurgiu si-l ingrozea ca jocul straniu al fetelor. Jocul ielelor propune lui Gavrilescu drept proba ghicitul,simbol al riturilor de initiere in taina mortii, o vama luata sufletului ca o ultima sansa de despartire aconditiei umane.Cifra trei si multiplu de trei este un alt mit al nuvelei care puncteaza momentesemnificative.Secventa V ne apropie de punctul culminant al nuvelei prezentindu-nil pe Gavrilescu in incerecarea de a-sirecupera servieta cu partituri. In strada preoteselor nr. 18 nu mai cunoaste pe nimeni, in locul doamnei Pe masura ce discutia din tramvai se deruleaza, profesorul simte nevoia sa faca marturisiri: Pentru pacatelemele sunt profesor de pian. Zic pentru pacatele mele, adauga incercand sa zambeasca, pentru ca n-am fostfacut pentru asta. Eu am o fire de artist".Cum tramvaiul tocmai trecea pe langa gradina unor tiganci, calatorii discuta, oarecum misterios, despreacest spatiu.Amintindu-si ca si-a uitat servieta cu partituri la eleva sa Otilia, profesorul coboara cu intentia de a luatramvaiul in sens invers; arsita si mirosul de asfalt topit (pe care le regaseste in strada), il gonesc spreurmatoarea statie (la care nu va mai ajunge). Cuvintele rostite de Gavrilescu (Prea tarziu") arata ca timpulomului si cel al realitatii au devenit neconcordante.In acest punct, realul trece in fantastic, intrucat profesorul intra intr-un spatiu in care miraculosul se imbinacu bizarul.Gradina tigancilor si bordeiul reprezinta spatii ale fantasticului in care se va produce iesirea din timpulconcret al realitatii.Atras irezistibil de gradina racoroasa a tigancilor, Gavrilescu intra; aceasta insula" de umbra neasteptata ii provoaca un infinit sentiment de intensa tristete" ea fiind un spatiu in care iar a stat ceasul" (apartinand, prin urmare, eternitatii). Aici isi va cauta profesorul vocatia pierduta (conditia de creator irosita din pricina pacatelor sale, cum marturisea el insusi); si tot aici, amintirea marii lui iubiri pentru Hildegard il va stapanica o chemare.Trecand pe langa baba care pazea poarta, Gavrilescu intra in bordei ; intreaga lui aventura din acest spatiuintortocheat nu este altceva decat o prelucrare a mitului labirintului. La inceput, profesorul se simte fericitparca ar fi fost din nou tanar, si toata lumea ar fi fost a lui, si Hildegard ar fi fost de asemenea a lui". Stareexplicabila, deoarece, din Infern, Hildegard (care murise si se afla in primul stadiu al calatoriei sale) ilatragea in lumea umbrelor.Inconjurat de trei fete imbracate in valuri, Gavrilescu este supus la o proba initiatica: sa aleaga, din acest trio(alcatuit dintr-o tiganca, o evreica si o grecoaica), pe cea dintai. Cum incercarile lui esueaza, profesorul pierde acel ceva" minunat despre care-i vorbeau fetele. in termenii mitului, acesta ar putea insemna trecereain alt stadiu (in Purgatoriu), posibila numai dupa ce sufletul lui se intoarce pe pamant pentru a-si recupera pacatele, sau, ar putea insemna alegerea unei ursitoare" ca si la nastere.Frecventa cifrei trei (pretul platit la intrare valoreaza trei lectii de pian, fetele sunt trei, iar ora, in jur de trei)aminteste de basm, specie in care fantasticul este bogat reprezentat.Ratand proba" alegerii fetei, Gavrilescu este prins intr-o hora si condus spre acea parte a bordeiului in carese afla

pianul.Decorul (din care profesorul vrea sa scape, inspaimantat de obiectele care-1 alcatuiau) este fantastic:Descoperea la rastimpuri obiecte pe care ii era greu sa le identifice: unele semanau la inceput cu o ladita,dar se dovedeau a fi, pipaite mai bine, dovleci uriasi inveliti in broboade; altele, care pareau la inceput pernesau suluri de divan, deveneau, corect pipaite, mingi, umbrele vechi umplute cu tarate, cosuri de rufe pline de jurnale..."Acum se lamuresc si semnificatiile mitologice ale naratiunii: La sfarsitul lecturii, cand simbolistica grava a povestirii se vede mai limpede, constatam ca baba si fetele trag dupa ele grave umbre mitologice. Baba poate fi Cerberul2, vizitiul - luntrasul Caron?, iar fetele care-si ascund identitatea -Parcele4." (E. Simion). in timpul sederii in bordei, lui Gavrilescu ii este sete (sugestie a dorului dupa apa Lete - aflata in Purgatoriusi avand menirea de a-1 spala pe om de pacate si de a-1 face sa uite totul).Trezit cu ajutorul cafelei si dornic sa se intoarca acasa, profesorul constata ca, pe pamant, trecusera maimulti ani.Dezorientat, revine la tiganci, unde il astepta Hildegard (iubita lui din tinerete) care-1 va conduce in moarte.Partea finala a nuvelei reuneste mai multe motive: giulgiul, noaptea, tramvaiul, florile funerare, trasura/dric,ratacirea, visul.Pregatindu-se sa plece din bordeiul tigancilor, Gavrilescu este intampinat de aceeasi baba/Cerber careia ii povesteste senzatia deosebita traita la un moment dat: ...cand m-am vazut gol, si am simtit draperiastrangandu-se in jurul meu ca un giulgiu..."Si baba il pofteste sa bea cafea, dar profesorul refuza: in termenii mitului, neband destul din apa Lete, el isiaminteste reperele spatiului profan in care traise; de aici, ratacirea sufletului prin niste locuri care nu-1 mai primesc: din tramvai este invitat sa coboare, deoarece banii lui erau scosi din uz, doamna Voitinovici plecase, Otilia se maritase, propria casa (inchisa si ferecata) este locuita de altcineva.Cei doisprezece ani care trecusera de la disparitia pamanteana a lui Gavrilescu, constituie o iesire din timpapartinand fantasticului.Acum si cea de a doua lume (in care profesorul traise aproape cincizeci de ani) ii apare ca fiind bizara,imposibil de inteles (marca a fantasticului).Singurul om dispus sa-1 ajute este birjarul-dricar care il invita in trasura (o alta luntre a lui Caron), adica iirecupereaza sufletul ratacitor si i-1 restituie Infernului.Drumul trece pe langa o biserica (unde fusese o inmormantare) si in curtea careia inflorise regina noptii"(floare al carei nume sugereaza intunericul); birjarul evoca mereu imagini mortuare (caii imbracati in negru,dricul, florile funebre) pana cand trasura ajunge la tiganci. De data aceasta, baba dormea: Cerberul nu maiavea ce pazi, caci in bordei ramasese numai nemtoaica mereu treaza si asteptandu-si iubitul; probabilcelelalte fete" (suflete) trecusera in Purgatoriu (cel de al doilea spatiu pomenit de Dante in DivinaComedie).Acum, baba il numeste muzicant" pe Orfeul care-si pierduse partiturile (adica isi incheiase misiunea pe pamant) si coborase, ca si in mit, in Infern, ca sa-si recupereze iubita (pe Hildegard/Euridice).Trecand de usa a saptea - indicata de baba (cifra care trimite la numarul zilelor creatiei divine),

Gavrilescunu-si mai poate recrea iubirea pamanteana; Hildegard este gasita mult mai departe, si-1 ia in stapanire pe cel pe care-1 chemase, mereu, din moarte.Ea il va conduce spre aceeasi trasura, mirata de incapacitatea lui Gavrilescu de a intelege ca a murit; intrasura, cei doi redevin tineri, pentru a putea sa ajunga astfel la ultimul stadiu al drumului - nunta in Paradis.Personajul principal este realizat in doua registre: profan si sacru.In planul profan. Gavrilescu este un barbat de 49 de ani, un om oarecare, sarac si necunoscut. Pentru a-sicastiga existenta, este nevoit sa dea meditatii, infruntand uneori, vremea potrivnica.Distrat si uituc, isi lasa partiturile la eleva sa, Otilia Voitinovici si nusi gaseste banii. in tramvai este logoreic, are tendinta sa se confeseze unor necunoscuti si are trei obsesii: colonelulLawrance, gradina tigancilor si o amintire din studentie.Treptat, aflam ca acest om isi facuse studiile in Germania si ca avusese o mare iubire, pe Hildegard, pe careo uitase" subit, pentru a se casatori cu Elsa.Traseul anost al vietii sale 1-a condus la constiinta unei ratari, asa cum reiese din marturisirea sa (repetata):Pentru pacatele mele sunt profesor de pian. Zic pentru pacatele mele, adauga incercand sa zambeasca, pentru ca n-am fost facut pentru asta. Eu am o fire de artist".Reiese ca, in planul sacru. Gavrilescu era un Orfeu, decazut, pentru greselile sale in Adam (stramosul biblic, alungat din Rai). in termenii lui Mircea Eliade, modestul profesor reprezinta sacrul camuflat in profan.Si cum, in lumea reala, Gavrilescu traise o amnezie (uitandu-si iubirea si ignorandu-si firea de artist), elincearca sa-si recupereze statutul.Purificat prin drumul pe strada Preoteselor / Vestalelor, Gavrilescu intra" in spatiul magic al tigancilor,acolo unde timpul s-a oprit {Atunci sa stii ca iar a stat ceasul" ii spune baba de la usa bordeiului).in locul timpului, apare aducerea-aminte si incepe intoarcerea in trecut: se simti dintr-o data fericit, parca ar fi fost din nou tanar si toata lumea ar fi fost a lui si Hildegard ar fi fost de asemenea a lui".Invitat sa ghiceasca tiganca (dintre cele trei ursitoare), Gavrilescu rateaza, astfel incat incepe cosmarul: bordeiul (cu obiectele lui) devine agresiv, omul imbatraneste brusc, iar giulgiul tine de ritul funerar.Abia dupa calatoria sufletului in alt timp, profesorul isi recupereaza, alaturi de iubita lui, conditia de om paradisiac: ei redevin tineri, adica vesnici, dar intr-o alta lume.VII. Notele specifice ale fantasticului eliadesc se releva in toata complexitatea lor, la o lectura mai atenta. intermenii lui Tzvetan Todorov, in nuvela La tiganci", miraculosul se imbina cu straniul, alcatuind impreunafantasticul pur. Astfel, iesirea din timp, ratacirea in bordeiul tigancilor, intoarcerea pe pamant s.a. tin desupranatural (miraculos); in acelasi timp, drumul prin labirint, teroarea obiectelor care-1 inconjurau peGavrilescu, transformarea acestor obiecte in altele, tin de straniu.O alta nota a fantasticului eliadesc o constituie insertia mitului (fie autohton, fie strain); acest apel lamitologie ii confera fantasticului un caracter erudit.De ce este nuvela La tiganci", o capodopera"?Mai intai, pentru ca autorul si-a ales o tema

existentiala, cu implicatii dramatice pentru fiecare om: moarteaca eveniment.in al doilea rand, pentru ca modestul profesor de pian fusese un Creator (artist) care incearca, in bordei, saajunga la pian, adica incearca sa-si recupereze conditia si dincolo de moarte. in sfarsit, pentru ca iubireanefinalizata in viata, se va implini printr-o nunta in eternitate.

You might also like