TGD - CURS 2

CURS 2 TGD

Metodologia juridica
    a) b) c) d) e) Precizari terminologice Consideratii generale privind metoda de cercetare Notiunea de metodologie juridical Diferitele metoduce de cercetare: metoda logica metoda comparative metoda istorica metoda sociologica metoda cantitativa

In limba greaca, “meta” = deasupra si “hodos” = drum. Precizari terminologice: Are ca sensuri: parcurs(drum, in mod figurative) sau mod de expunere. O metoda este determinate de insusi obiectul cercetarii stiintifice: ea trebuie sa corespunda legilor obiective pe care acesta le impune. Metodologia = sistemul principiilor generale de investigatie deduse din nivelul general al legilor obiective. Notiunea de metodologice juridica: Definitie: Metodologia juridica reprezinta acel sistem al unor factori de relativa invarianta, intr-un numar suficient de mare de metode, factori care au ca obiect raporturile care se stabilesc intre diferite metode in procesul cunoasterii. Factori de relativa invarianta: Principii, Criterii metodologice, concepte= continut metodologic Raporturile care se stabilesc intre diferite metode reprezinta OBIECTUL metodologiei juridice. Extremismul metodologic : oricat am stapani metodologia, ea nu ne ofera o cunoastere absoluta. Metoda Logica – in aplicarea rationamentelor specifice logicii formale in cunoasterea fenomenului juridic. Ea utilizeaza 3 criterii metodologice: 1)deductia; 2) inductia; 3) experienta; (in spatiul juridic mai putin). Dreptul ca stiinta are cateva metode de cercetare-> nu trebuie sa consideram ca una este mai buna decat alta.

Norma impune o conduita(negativa sau pozitiva). este necesara in analiza conceptelor. Astfel incat. prin evidentierea similitudinilor si a diferentelor existente intre acestea. Impactul deontic sau factorul deontic. acestea trebuie sa aiba in comun un numar minim de elemente.***Examen: comparatii intre sistemul anglo saxon. Pentru realizarea de comparatii relevante. in procesul de aflare a adevarului din cadrul unui litigiu. elementele comune si diferentele ce se disting in cadrul dreptului. sistemul francez/german. inseamna ca poti fi tras la raspundere. iar la cea pozitiva ti se previne sa actionezi: sa dai ceva sau sa faci ceva. De a lungul timpului s-au cristalizat in cunoasterea juridica o serie de principii metodologice care permit realizarea unei comparatii relevante. Metoda comparativa consta in analiza fenomenului juridic din diferite sisteme de drept. impactul deontic. In analiza comparativa este necesar sa fie luat in considerare contextul social. utilizand principiile logicii formale. Este necesara existenta elementului comun al elementelor de comparat. SCHEMA DEONTICA A FUNCTIONARII NORMEI Fie enuntul normativ „n”. Sisteme nationale care au niste principii comune dar prezinta insa si diferente. pentru a putea analiza comparativ 2 sisteme de drept. Conduita negativa consta intr-o actiune de abstinenta. In conditiile „la curs” este interzis agentului sa intreprinda actiunea de a vorbi. Acestea constau: (Se compara doar ceea ce este comparabil=principiul similia similibus) si presupune faptul ca. – legea fundamentala a unui stat. a evolutiei normelor sau institutiilor analizate in fiecare dintre ordinile juridice comparate.Logica Juridica = analiza enunturilor normative cat si a elementelor constructive de argumentare juridica. Analiza dinamicii istorice. Ex: La curs. Sa sesizam un cercetator al dreptului. britanic. factor de existenta a normei. . acest principiu presupune ca in lipsa unor elemente coume. sa se realizeze luarea in considerare a sistemului izvoarelor dreptului. care consta in utilizarea rationamentelor logice. este interzis studentilor sa vorbeasca in timp ce profesorul dicteaza. Ex: Interpretarea Constitutiei. precum si datorita existentei unei pluralitati de sisteme juridice. S-au formulat mai multe principii de lucru pentru aceasta metoda comparativa. Continutul raportului normativ consta in o variabila pentru agentul actiunii. In baza acestei conduite se creeaza pentru subiectul normei un raport normativ. institutiilor si a normelor de drept din 2 sau mai multe sisteme normative. Metoda logica ESTE UTILIZATA cu precadere in interpretarea dreptului. surprinde doar esenta relatiilor sociale. 2 sisteme de drept vor putea fi analizate comparativ doar prin evidentierea diferentelor. a devenit importanta atat datorita cresterii mobilitatii demografice. contine reglementari cu valoare de principiu. Persoanele fizice sau juridice sunt subiecte de drept. In al doilea rand. -> Sa cercetam fenomenul juridic indiferent de sistemul de drept. o variabila proportionala pentru analizarea conditiilor. Metoda comparativa – In contemporaneitate. politic si cultural in care se afla situate sistemele de drept. in cazul unei norme carre impune o conduita negative. Logica judiciara presupune o practica.

Judecatoresti). legea nescrisa. jurisprudenta(solutiile judecatorului. utilizand procedee de investigare precum: interviul. Se folosesc chestionarele. Metodele calitative urmaresc evidentierea rolului structurilor sociale si culturale active in cadrul proceselor sociale. Ele presupun aplicarea procedeelor euristice(care duc prin intrebari la descoperirea unor noi adevaruri) specifice stiintelor exacte in analiza fenomenului juridic si practica judiciara. pentru a studia de exemplu fenomenul infractional. Este relevanta cu precadere in cadrul interogarii procesului de aplicare a dreptului. precum si in cadrul politicilor legislative. s-a dezvoltat sociologia juridica. solutiile pronuntate in H. Metoda istorica – Dreptul este rezultatul unei dinamici istorice. insa este bazata pe aceleasi instrumente metodologice ca si disciplina mama. dreptul este studiat dintr-o perspectiva evolutiva. acum avem doar 4 consacrate. Aceste izvoare au evoluat de-a lungul timpului. Metodele cantitative recurg la analiza tendintelor sociale prin utilizarea unor procedee traductibile in termeni cantitativi (sondajul de opinie). sau pronosticuri legislative ( impactul normelor asupra destinatarilor ).La ora actuala. focus-grupul sau analiza de discurs. Presupune analiza fenomenului juridic dintr-o perspectiva evolutiva. sondajul de opinie. literatura de specialitate. In cadrul acestei metode. modul cum au evoluat principiile sale. si verticala si orizontala Metoda sociologica consta in utilizarea instrumentelor metodologice specifice stiintelor sociale in analiza realitatii juridice. Treptat. Discursul juridic preia injonctiuni si valori din trecut si asigura supravietuirea acestuia. . sunt consacrate 4 mari izvoare de drept: legea scrisa.

constiinta juridica. Nu se poate desprinde de celallte relatii sociale. Normele sale intervin in procesele sociale. O lege trebuie sa fie capabila sa permita o anumita coexistenta si sa dea satisfactie interesului general al societatii. Asemenea pozitie isi are originile in filozofia lui Hegel si intelege ca statul este singurul creator de norme juridice. Studiul conceptului dreptului implica cu necesitate viziunea istorica ce cauta sa descifreze originile dreptului. . Ea implica. Realitatea juridica suporta influenta acestora si exercita la randul ei influenta asupra lor. de asemenea. Existenta ei nu poate fi desprinsa de dinamica celorlalte discursuri sociale. fiind nerealista. Trebuie sa fie expresia celorlalte realitati sociale. stabilind reguli generale cu privire la producerea. Statul intervine cu propriile norme atunci cand cetatenii incalca legile sale. Dreptul. nu inseamna ca trebuie sa fie „rupt” de celalte realitati sociale. Realitatea juridica este o dimensiune inalienabila a realitatii sociale. O lege „rupta” de realitatile sociale va fi sortita esecului. studiile antropologice au evidentiat faptul ca in cadrul societatilor asa zis primitive exista forme de convietuire care se exprima prin tabuuri si interdicte. Odata cu dezvoltarea stiintelor sociale. la sfarsitul secolului al XIX-lea. in conditii istorice determinate. la repartitia si la schimbul de bunuri cu o relevanta sociala precum si la organizarea activitatilor comunitatii. DREPTUL APARE ODATA CU STATUL. Dreptul nu poate deveni o realitate decat in interiorul unui cadru institutional fundamentat pe coexistenta libertatilor individuale si nu pe afirmarea unor interese personale sau de grup. Normele juridice fata de normele etice/religioase sunt singurele norme juridice pentru care statul a creat un aparat specializat fata de celelalte. Dimensiunea istorica. Aparitia dreptului.O lege este o sinteza de interese individuale. nu se poate aplica norma respectiva.DIMENSIUNILE DREPTULUI. In acest sens. precum si relatiile si raporturile juridice. Aceste cercetari antropologice au fost la originea conceptiei conform careia dreptul isi gaseste originile in forme de organizare sociala prestatala. dreptul reflecta relatia dintre libertate si necesitate. Opus acestei teze sa conturat conceptia etatista = dreptul nu poate sa apara decat in interiorul formei de organizare statala. DIMENSIUNEA SOCIALA A DREPTULUI Dreptul este un produs al societatii. Realitatea juridica nu se reduce la fenomenul normativ juridic. prin faptul ca se refera la aceasta constrangere statala.

Vointe individuale sunt supuse unui filtru de valori(daca e valoare sau nonvaloare). . ESENTA. ea reuneste ipostaza cognitiva. Astfel. Normele de drept apartin categoriei prescriptive. in principiu avem de-a face cu o vointa juridica. actionara (activa) si cultural-axiologica. Constiinta juridica e reprezentarea fenomenului juridic la nivelul constiintei umane. Raporturile juridice. Dreptul stricto sensu constituie o dimensiune institutionala. Vointa generala este rezultatul unui proces de selectie si valorizare a vointelor individuale. ) Ex: cumpararea unei masini. ele construiesc spatiul a „ceea ce trebuie sa fie” (sollen) – dimensiunea prescriptiva – dar in acelasi timp sunt determinate in constructia lor sociala de „ceea ce este” (sein) – dimensiune descriptiva. Astfel. Constiinta juridica reprezinta o premisa a fenomenului normativ si se constituie ca o interactiune intre 3 ipostaze ale dimensiuni constiente a subiectivitatii umane... o alta dimensiune a realitatii juridice.. Vointa juridica este expresia vointei juridice generale. altfel spus. Din multitudinea determinarilor calitative ale dreptului.. legiutorul trebuie sa-si exprime vointa.Avem 3 dimensiuni ale realitatii juridice: 1) constiinta juridica ( constiinta legiuitorului ) 2) dreptul stricto sensu ca fenomen normativ ( ansamblu de norme juridice ) 3) raporturile juridice ( relatii sociale ce iau nastere . Aceasta este reprezentata de calitatea juridica a vointei si a interesului care determina aparitia normelor juridice. Calitatea juridica presupune generalitate si obiectivitate.. Vointa generala nu e doar o simpla suma a vointelor individuale. se desprinde o calitate principala care exprima determinarea sa interna. vointa juridica exprimata prin normele de drept este oe xpresie a vointei generale... sunt relatii sociale reglementate de norme de drept.. nu cu o simpla vointa. Constiinta juridica apartine legiuitorului. CONTINUTUL SI FORMA DREPTULUI Esenta unui fenomen reflecta unitatea raporturilor necesare relativ stabile care constituie dimensiunea interna a fenomenului si il fixeaza intr-o clasa de fenomene adiacente. Vointa generala este expresia unei comunitati care intelege sa isi eternalizeze valorile. distincta de o suma a vointelor individuale... satisfactia asteptarilor sociale generale.. => intru intr-un raport juridic printr-un contract de vanzare-cumparare. vointa juridica(obligatorie). Ca sa poti legifera sau sa ajungi la drept. conteaza majoritatea. Deci.

Drept constitutional-> institutia drepturilor si obligatiilor. Continutul dreptului are o latura componenta dominanta si anume. numai din norme de drept. institutia contractului. Ex: Drept civil. Forma dreptului reprezinta modul in care se organizeaza elementele care compun continutul dreptului. Ex: in domeniul sanitar. Ex: institutia testamentului. consiliului judetean.. cum ar fi: conceptele. continutul este mai larg decat cel normativ... sistemul normelor juridice. Dreptul sub forma codului este o opera de creatie legislativa. dreptul nu are exclusiv continut normativ. Mecanismul influentei sale asupra relatiilor sociale este esential legat de modul in care conduita impusa de catre o norma de drept structureaza relatiile sociale. iar in interiorul ramurilor organizarea pe institutii juridice.Dreptul se deosebeste de alte sisteme normative sociale prin calitatea juridica a vointei ce se exprima in integralitatea normelor... Drept penal -> institutia infractiunii. . mai ales. precum si ca forme ale controlului social. Prin urmare. Orice sistem de drept isi realizeaza functiile prin intermediul normei de drept. HG. Hotarari ale consiliului general..-> in cadrul acestor norme putem avea alte norme ce reglementeaza aceeasi problema: institutia juridica. Alti autori au combatut aceasta opinie. clasificarile si. Normlee de drept ne apar ca premise si conditii. deoarece un cod reprezinta incorporarea tuturor legilor intr-una singura materie. deoarece exista principii ce nu sunt incluse in norme.. (piramida actelor normative si forta lor juridica) d) In forma dreptului sunt continute si procedeele specifice tehncii juridice.carte cu toate legile.. Oficializarea inseamna garantarea de catre stat a unei reguli de conduita si transformarea ei in regula de drept. Continutul Dreptului il constituie ansamblul elementelor care dau expresie concreta vointei si intereselor sociale ce reclama oficializarea si garantarea pe cale statala. consiliului local.(grup de norme). tiparele logice ale normei juridice. „Intregul continut al dreptului nu poate duce decat la un continut normativ. c) Prin prisma modalitatilor de exprimare a normelor de drept in diferite acte emise de catre autoritatile publice. Forma externa – a dreptului poate fi analizata din mai multe puncte de vedere: a) Prin prisma modalitatilor de exprimare a vointei legiuitorului b) Prin prisma modalitatilor de sistematizare a legislatiei. si anume: legi. ordonante. Forma interna –organizarea pe ramuri a dreptului. prin urmare continutul dreptului inseaman doar continut normativ. decrete(prezidentiale).

Statul este creator de drept. Functia normativa. prin Constitutie si prin legile organice asigura cadrul legal de functionare a fortei statale. valorile fundamentale ale statului. 2) 3) 4) . Forta statului se legitimeaza in exercitiul ei prin drept. Functia de conservare. aparare si garantare a valorilor fundamentale ale societatii. precum si libertatile indivizilor. se formeaza conduita indivizilor. ci doar ceea ce este esential pentru societate. Fiind un instrment al controlului social. previne dezordinea si asigura coeziunea colectivitatilor. Nu se reglementeaza nonvalori. autoritatea judecatoreasca: instantele judecatoresti. Dreptul inseamna ansamblu de norme. Dreptul implica o dimensiune nomrative de limitare a conduitei indivizilor. dar in spatele fiecarei norme se afla o valoare. Prin legile pe care statul le emite.puterea legislativa. Functia de conducere a societatii. isi creeaza propriile limite ca sa se evite abuzul de putere. Dreptul. la indeplinirea carora participa intregul sistem de drept precum si instantele sociale cu atributii in domeniul realizarii dreptului. dreptul organizeaza relatiile dintre indivizi. ministerul justitiei. puterea executiva. Exista 4 functii: 1) Functia de institutionalizare/de formalizare juridica a organizarii social-politice. CSM(titlularul actiunii disciplinare pentru magistrati). Legea este o forma universala de exprima a dezideratelor sociale majore. El defineste cadrul general de desfasurare a proceselor sociale si sanctioneaza conduitele pe care comunitatea le defineste a fi deviante.Functiile Dreptului Functiile dreptului sunt acele direectii fundamentale ale actiunii mecanismului juridic. Norma juridica reprezinta un act de conducere a societatii. Prin aceasta functie dreptul garanteaza si octroteste ordinea constitutionala.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful