1.

PREDARE PRIN ÎNTREBĂRI

Predarii prin intermediul discursului se prefera abordarea subiectului prin lansarea de intrebari care conduc spre ceea ce vrei sa lpredai. De exemplu : ‘’ Ce metode sunt folosite in vanzarea produselor alimentare? Ganditi-va la cat mai multe.’’ ‘’ De ce credeti ca managerii apreciaza pregatirea angajatilor?’’ ‘’ Cine l-ar fi sprijinit pe Cromwell si cine nu ? De ce ?’’

Elevii lucreaza pe perechi sau in grupuri mici pentru a raspunde la intrebare sau la serii de intrebari bazandu-se pe bunul simt, experienta si cunostintele anterioare. Elevii pot avea toti aceleasi intrebari sau li se pot pune intrebari diferite in cadrul aceleiasi teme. Astfel de discutii in grup pot dura realmente de la mai putin de un minut pana la 20 de minute sau mai mult.

Fiti siguri ca fiecare grup are o persoana care noteaza. Verificati ce au scris pentru a va da seama daca au fost atenti la sarcina data, luand in considerare astfel si calitatea muncii lor. Intrebati-i daca au nevoie de mai mult timp, iar in situatia in care au terminat cereti fiecarei echipe sa prezinte o idee, asigurandu-va ca fiecare grup isi exprima parerea. Permiteti clasei sa discute orice contradictie de idei pana cand ajung la un raspuns comun. (vezi sectiunea E pentru detalii asupra acestui aspect)

In momentul in care clasa a ajuns la un raspuns comun, completati-l cu aspecte pe care clasa le-a omis si corectati greselile in cazul in care ele exista. Daca elevii au raspuns pe jumatate, munca profesorului se reduce la jumatate si in acelasi timp sunt stimulate interesul si gindirea.

Vezi Un management eficient al stategiilor de invatare activa pentru mai multe detalii privind modul in care se realizeaza o astfel de activitate, dar si activitatile care urmeaza. Vezi de asemenea schema de mai jos, in care elevilor li se dau diferite materiale pentru a-i ajuta sa raspunda la intrebarile pe care li le dati privind’’ Predare prin intrebari’’

2.

BULGĂRE DE ZĂPADĂ

Este acelasi lucru ca in cazul predarii prin intermediul intrebarilor. In loc sa incepeti cu ‘’ predarea prin discurs’’, lansati o intrebare care sa conduca la informatia pe care vreti sa o primeasca elevul. Apoi : • • Fiecare elev scrie propriile ganduri, fara a tine cont de ceilalti. Elevii vor citi cu voce tare ce au scris in cadrul unor perechi sau grupuri de cate trei.

Optional, perechile sau grupurile de trei se vor uni pentru a forma grupuri mai mari, in care isi vor compara raspunsurile. Ei vor cadea de comun acord asupra unui raspuns.

Profesorul va cere fiecarui grup in parte o idee, apoi va scrie pe tabla ideile folositoare, poate completandu-le.

Exact ca in cazul ‘’predarii prin intrebari’’, profesorul va completa si va corecta raspunsul dat de clasa.

3.

BRAINSTORMING

Profesorul cere cat mai multe idei, lansand intrebari de genul : Care sunt avantajele rezervarilor la hotel sau restaurant ? Ce boli sunt specifice copilariei ? De ce nu s-a razbunat Hamlet imediat ?

Profesorul sau un elev va aduna toate raspunsurile pe tabla, clasificandu-le daca este nevoie. Ar fi de preferat sa nu fiti critici la acest stadiu.

Aceasta metoda implica tot grupul si poate inveseli o lectie plicticoasa. Optional puteti cere clasei sa-si exprime toate ideile pe grupuri, transformand astfel ora in predare prin intrebari.

4.

EXPERIMENTUL GÂNDULUI (Empatia)

Elevilor li se cere sa se imagineze intr-o anumita situatie. Li se pun intrebari despre situatia respectiva. De exemplu, studentilor la medicina li se va cere sa joace rolul unui copil care tocmai a fost internat in spital. Studentii la jurnalism sunt intrebati despre lucrurile pe care ar dori sa le afle un ziarist.

5.

ROATA

Aceasta metoda este eficienta in cadrul grupurilor mai mici, daca experientele elevilor sunt o resursa folositoare. De exemplu managerii ce urmeaza un curs de management cu frecventa redusa, care impartasesc din experienta lor despre modul in care sunt angajatinoi membri in cadrul organizatiei lor. Fiecare persoana beneficiaza de un minut, spre exemplu, pentru a descrie experienta proprie in legatura cu o anumita tema si pentru a isi exprima punctul de vedere in timp ce ceilalti asculta. Elevii pot sa se abtina, daca vor. Veti puncta experientele folositoare si veti solicita un numar de puncte de vedere pentru a dezvolta sentimentul de siguranta in participare.

6. ÎNVĂŢAREA COOPERANTĂ – Echipele alcatuiesc intrebari pe baza materialului

cea de a verifica problemele de vocabular etc. Clasa este de acord cu punctul sau il schimba si profesorul il va scrie pe tabla. • Aceste intrebari sunt legate de punctele-cheie ale textului si de obiectivele-cheie ale lectiei. ideile fiind expuse pe rand. Ele trebuie sa fie provocatoare.Este acelasi lucru ca in cazul ‘’predarii prin intrebari’’. un set de coduri. Li se cere sa studieze materialul primit si sa alcatuiasca pe scurt o . o polita de asigurare etc. • Este foarte util sa dati elevilor sarcini individuale in cadrul grupului lor. 8. Li se da un fragment de text necunoscut sau alte resurse. sa sublinieze sectiunile importante ale textului. dupa cum au fost descrise in sectiunea despre modul de a conduce munca de echipa pentru o participare maxima. diferiti elevi pot avea la dispozitie resurse variate. bineinteles. • Ideal ar fi sa existe materiale cu grade diferite de dificultate care sa circule printre elevi. Elevii ar trebui sa fie nevoiti sa citeasca. PUNCTE . Sunt rugati sa citeasca textul individual. (Ar fi util daca numarul de puncte-cheie ar fi acelasi cu numarul grupurilor) • Profesorul va cere apoi fiecarui grup sa numeasca un punct-cheie (care n-a mai fost dat inainte de catre alt grup). Este nevoie ca elevii sa-si construiasca propria lor intelegere si nu doar sa reproduca textul. o diagrama etichetata. cu exceptia faptului ca sunt asigurate diferite materiale. cum ar fi cea de a scrie. pentru ca mai apoi sa li se ceara sa ajute la gasirea raspunsurilor. cum se procedeaza in ‘‘predarea prin intrebari’’ 7. Elevilor li se va cere sa se foloseasca de text pentru a raspunde la intrebarea/intrebarile pregatita/e de profesor.CHEIE • Elevii sunt aranjati in grupuri. Alternativ. Elevii vor putea. Elevii lucreaza in grupuri si cand termina. sa inteleaga si apoi sa reformuleze (mai exact sa gandeasca din nou) textul pentru a putea raspunde la intrebari. se poate solicita feedback-ul din partea grupurilor. ‘’Punctele-cheie’’ pot fi transformate in ‘’Cum functioneaza?’’ dupa cum vom arata in cele ce urmeaza. CUM VA ACŢIONA? Elevii primesc un fragment de text necunoscut. timp de cateva minute. • Grupul va identifica 5 puncte-cheie ale textului. avand in vedere urmatoarea cerinta. un exemplu lucrat. Ex : ‘’Cine l-a sustinut pe Cromwell si de ce ?’’ • Raspunsurile nu trebuie sa apara intr-un singur loc in text sub forma unor afirmatii simple si neinteresante.

Unul va cauta punctele forte. Dupa ce sunt aranjati pe perechi sau grupuri mici. 5 puncte-cheie. Fiecare citeste un text cu atentie timp de 5 minute.’’ sau . 10. Acest rezumat va cuprinde. Elevilor li se poate cere eventual sa raspunda la anumite intrebari care sa-i determine sa explice materialul. TRANSFORMARE Elevii vor primi textul intr-un format si li se va cere sa-l prezinte in altul. li se va cere: • Sa formuleze intrebari importante la care sa se poate raspunde (sau spera sa se poata raspunda) cu ajutorul textului. De exemplu unul despre pojar si unul despre oreion. De exemplu : un pliant din domeniul sanatatii poate fi transformat intr-un articol de ziar . Fiecare elev ii va explica celuilalt tema lui. raspunzand si la eventuale intrebari. Feedback-ul : Profesorul va cere fiecarui grup sa gaseasca un punct-cheie. sa spunem. nearanjate cronologic etc. Sa discute pe marginea punctelor-cheie si sa cada de acord asupra raspunsurilor la intrebarile formulate la punctul 1. Sarcina integranta : Perechea va lucra apoi la o sarcina care sa-i implice pe amandoi pentru tratarea ambelor teme. 11. un set de instructiuni poate fi transformat intr-o declaratie despre cum functioneaza aparatul si in ce caz ar fi folositor. EXPLICAŢIILE ELEVILOR Perechi de cate doi studenti vor primi doua texte legate intre ele pe teme care nu le-au fost explicate. dar urmarind aspecte diferite. ÎNTREBĂRI PE BAZA TEXTULUI Elevii vor primi un fragment de text necunoscut. iar celalalt punctele slabe. • • Sa citeasca textul si sa sublinieze punctele-cheie. O cerinta inspirata ar fi : ‘’Gasiti asemanarile si deosebirile dintre pojar si oreion.explicatie a felului in care functioneaza sau modul in care poate fi folosit etc. 9. Pot folosi alternativ acelasi text/caseta video. pana cand ambii inteleg ideea. De exemplu studentii pot urmari o caseta sau citi un text despre politica de marketing a unei companii mici. Un bilant cronologic poate fi reformulat sub forma unor titluri date. Pe tabla se vor scrie acele puncte asupra carora convine clasa.

Li se va cere sa studieze textul pe perechi si apoi sa realizeze o schema/diagrama care sa rezume procesul descris de text. Asta va duce la titluri de genul ‘’Inima este o pompa a sangelui’’. Elevii vor citi materialul si vor decide asupra unui titlu care sa rezume sub forma unei afirmatii ceea ce urmeaza in sectiunea sau textul respectiv. fiecare pereche va primi un text sau va viziona o caseta video. de exemplu sistemul de calitate al unei companii de manufacturi. Acesta este un mod foarte bun de a structura invatarea independenta. ‘’Explicatiile elevilor’’ precum si alte activitati care tocmai au fost expuse pot fi activitati introductorii de un real folos in activitatea de intocmire a unui rezumat. TITLURI Elevii vor primi un material fara titlu sau subtitlu. 13. altele false . 15. care au drept scop rezumarea punctelor-cheie ale textului. Adica sa dati titlurile si sa cereti elevilor sa se documenteze si sa scrie cateva rinduri despre el. . Ex : Ventriculul stang alimenteaza plamanul. Puteti adapta bineinteles materiale carora le stergeti titlul sau/si le puteti cere sa gaseasca cate un titlu pentru fiecare paragraf. REZUMATUL Perechile de elevi vor rezuma punctele-cheie ale textului.Puncte-cheie de mai sus. ‘’Inima are patru incaperi’’.‘’Avand in vedere punctele forte si punctele slabe. Le vor expune cat mai pe scurt si cat mai clar cu putinta. Cei doi vor primi deasemenea : • Cartonase-rezumat. Aceasta este asemanatoare cu 7. 14. HOTĂRÎRI Elevii lucreaza in perechi . ‘’Titlurile’’. ‘’Arterele transporta sangele de la inima’’ etc. ce credeti despre politica de marketing ? Cum pot fi folosite la maxim punctele forte si cum pot fi imbunatatite cele slabe ?’’ 12. dar cu spatiul liber cuvenit acestora. unele fiind adevarate. HĂRŢI/ DIAGRAME/ DESENE Elevii vor primi un text pe o tema cu care nu sunt familiarizati. Sau puteti realiza aceasta activitate invers.

Aceasta strategie poate fi folosita in cazul majoritatii materiilor. lucru manual etc. Ex : Daca ventriculul stang este blocat. testelor cu intrebari si raspunsuri. studii de caz. PREZENTĂRILE ELVULUI Impartiti in grupuri. Aceste consecinte nu sunt formulate propriu zis in cadrul textului. Ingrosarea arterelor duce de obicei la cresterea tensiunii. 17. sangele nu mai ajunge la cap. Elevii pot ‘’nota’’ lucrarea. elevii vor pregati o prezentare pe o anumita tema. • Dupa corectarea si discutarea lor.Activitatea inimii se masoara in batai pe minut. care creeaza o atmosfera de joc. fiecare grup va face o analiza critica a exemplului in fata intregii clase. probabil ca inima ta va bate mai incet. Incercati aceasta metoda in cazul calculelor. Exemple pe perechi : Aceasta strategie va fi explicata cu ajutorul exemplelor si poate fi aplicata in cazul oricarei materii: • Fiecare pereche de elevi care studiaza matematica primeste aceleasi 4 exemple rezolvate. astfel ca fiecare grup sa aiba o subtema diferita. fie in mod informal. Exemplele trateaza probleme foarte asemanatoare sau fac uz de metode foarte putin diferite. care contin urmari ale faptelor descrise in text. unele sunt adevarate. lucrarilor scrise. Nu informati grupurile cu privire la subtema pe care o vor primi decat dupa ce cunosc tema ca intreg pentru a va asigura ca nu intra in prea multe amanunte. Aceasta poate pune accent pe metodele folosite pentru crearea de exemple precum si a calitatii lor. 16.decat media. Din nou. 1994) – pentru predarea aptitudinilor Un exemplu este un model de exercitiu sau un exemplu lucrat. de la matematica la lucru manual. EXEMPLATE EXPLICATIVE (Caroll. . Aceasta este o activitate foarte indragita. altele false. Ar fi bine ca tema principala care este studiata sa fie impartita. • Cereti elevilor sa faca un rezumat al afirmatiilor generale despre practica buna. insa toate sunt corecte. si daca esti intr-o forma fizica foarte buna. Ei pot avea exemple asemanatoare sau diferite. • Oferiti perechilor sau grupurilor mici de elevi exemple de exercitii practice bune (corecte) si poate cateva mai putin bune sau chiar unele care sa contina greseli des intilnite. • Cartonase-consecinta. Elevii pot studia materialul aplicand una dintre strategiile descrise mai sus. fie din punctul de vedere al unui criteriu convenit de comun acord. Perechile vor hotari care cartonase sunt corecte si care este greseala in cazul celor incorecte. eseuri.

Le puteti da elevilor exemple rezolvate care sa includa greseli des intilnite si sa le cereti astfel sa le gaseasca. Elevii vor alcatui si ei intrebari asemanatoare. Exemplele care contin greseli sunt folositoare si distractive. Le studiaza cu atentie si se pregateste sa explice si sa justifice partenerului sau metoda respectiva. Studiul de cercetare al lui Caroll asupra predarii algebrei sugereaza ca aratand elevilor un numar mare de exemple variate rezolvate eficienta este mai mare decat in cadrul stategiei mai des intilnite de a le ‘’arata cateva exemple pe tabla si a le cere ulterior sa faca ei mai multe singuri’’. Prin faptul ca explica relatii conceptuale celorlati. Perechi de intrebari: Elevii se pregatesc pentru efectuarea activitatii citind un text ales de comun acord si formuland intrebari si raspunsuri care pun accent pe punctele sau problemele majore. Acest lucru este valabil chiar daca timpul alocat rezolvarii exemplelor este redus pentru a crea timp pentru corectarea exemplelor rezolvate. prezentand apoi esentialul materialului partenerului sau desemnat aleatoriu. S-a demonstrat faptul ca elevii care isi explica unii altora metoda lor invata matematica mai repede decat ceilalti. Celule de invatare : Fiecare elev citeste diferite fragmente. PREDARE DE CĂTRE ELEVI . elevul isi consolideaza propria intelegere. Clasa discuta in vederea punerii de comun acord asupra ‘’modului de rezolvare’’. Aceasta poate fi o activitate ulterioara. La urmatoarea intalnire cu clasa perechile sunt desemnate aleatoriu. 18.Pentru predarea de aptitudini Explicatie : Elevii isi vor explica reciproc modul in care au rezolvat o problema. de exemplu. Aceasta strategie este folosita mai putin decat ar trebui. pentru ca le da un sentiment de atractie catre caracteristicile unei lucrari bune. Perechile convin asupra ‘’modului de rezolvare’’. Este de asemenea foarte eficient ca elevii sa examineze eseurile sau temele imediat dupa completarea uneia individuale cu aceleasi cerinte. 19. • • • • Elevii explica si justifica exemplele lor in fata partenerilor lor. Partenerii isi pun intrebari alternativ. MOZAICUL (Jigsaw) – O metoda de invatare cooperanta .• Fiecare elev in parte isi alege doua dintre cele 4 exemple rezolvate. desi este foarte eficienta in cazul elevilor ce folosesc mai intens jumatatea dreapta a creierului. oferind feedback si corectand raspunsurile.

Elevii pot primi alternativ 4 intrebari-cheie. Este bine pentru grupurile ’’de legatura’’. Impartiti o tema in 4-5 subteme. bolile specifice copilariei pot fi impartite in oreion. . intr-o activitate combinata care le cere sa integreze cele 4 teme. al clasei muncitoare. s-a demonstrat ca invatarea cooperanta chiar da rezultate. pojar. De exemplu. Aceasta implica de asemenea o atitudine de cooperare cu ceilalti membri ai grupului. tuse magareasca si rubeola. Grupuri diferite privesc problema din punctul de vedere al femeilor. c. Li se poate cere de exemplu : a. Fiecare grup studiaza o boala sau o intrebare. munca de echipa si promovarea de oportunitati egale. ( vezi studiul individual) 3. Dupa nouazeci de ani de studii si 600 de elevi implicati. Noul grup desfasoara acum o activitate care necesita asumarea de catre elevi a rolului de profesor (predare in perechi). acestia vor fi considerati perechi in cadrul grupului. La inceput poate se vor plinge. Sa lucreze impreuna pentru a gasi trei lucruri comune celor patru boli Sa lucreze impreuna la gasirea a patru caracteristici distincte pentru fiecare din cele patru boli Sa realizeze un pliant cu bolilor copilariei Sa aranjeze cele 4 boli in functie de: i. Este legata de o buna dobindire de aptitudini de rationare. pentru dezvoltarea de aptitudini sociale. care sa ii determine sa analizaze aceleasi materiale din perspective diferite. 1. e. al clasei mijlocii si al bisericii. Elevii vor forma acum grupuri noi. pe internet gasesc o multime de materiale legate de aceasta metoda. Fiecare grup nou este un ‘’jigsaw’’ care are cate un elev din cele 4 grupuri initiale. iar altii vor incepe s-o foloseasca in curind. (Pot fi chiar doi experti intro boala) 4. 2. Impartiti elevii in patru grupuri. Aceasta activitate se desfasoara in special in timpul orei.Jigsaw este una dintre numeroasele metodele de invatare cooperanta cu rezultate impresionante. experientei. Ei isi vor explica unii altora boala stiuta. modalitati de transmitere etc) b. Nu formati grupuri bazate pe prietenii/simpatii. folosindu-se de textele sau fisele distribuite etc. Sa explice boala ‘’lor’’ colegilor de grup. tuturor li se dau aceleasi informatii despre credintele si politicile Partidului Nazist/Comunist. Gravitate a posibilelor repercursiuni Cai de protectie Invatarea cooperanta este foarte raspindita in Statele Unite. etniei etc. folosind aceleasi titluri ca si la cerinta precedenta (timpul de incubatie. Puteti totusi adapta aceasta metoda si pentru timpul de invatare al elevilor in afara clasei. Unii o folosesc de mult timp. Profesorul alege grupurile si ele vor fi echilibrate din punct de vedere al abilitatilor. d. Acum fiecare grup are un ‘’expert’’ in cele 4 boli ale copilariei. De exemplu. ii. dar daca veti insista vor fi de acord in final. de gandire creatoare si un excelent transfer de invatare a unor teme fara legatura intre ele. In cazul in care ramin elevi pe dinafara.

CONTROVERSA ACADEMICĂ – O metoda de invatare cooperanta cu rezultate extraordinare Aceasta metoda se aplica in cazul unei teme asupra careia exista 2 sau mai multe puncte de vedere contradictorii. Aceasta metoda se aplica de preferat in combinatie cu abordarea ‘’impaciuitoare’’.: Sunt penitenciarele eficiente? Credeti ca aceasta politica de marketing poate fi eficienta in cazul unui hotel dintr-o tara mica ? • Elevii primesc o anumita perspectiva si materiale explicative daca este necesar. Fiecare parte isi prezinta pozitia intr-un mod cat mai convingator. • • (Facultativ) Elevii isi verifica argumentele unii altora. Integrare : Elevii inceteaza de a mai juca rolul de avocati.com/ 21. elevii primesc sarcini care descriu amanuntit ceea ce trebuie sa invete. sau in grupuri de patru.clcrc. . cu puncte de vedere opuse. astfel incat sa fie atenti la argumentele opozitiei. • Elevii sunt aranjati pe perechi. Ex. ÎNVĂŢAREA INDIVIDUALĂ • • Fiecare simplu fragment de tematica este identificat si acest lucru nu este predat. complet si convingator. sintetizand cele doua pozitii. ripostand la atacuri. Ei cerceteaza si isi pregatesc punctul lor de vedere. Metoda este descrisa aici pentru doua puncte de vedere dar poate fi adaptata cu usurinta la mai multe. In schimb. • Elevii isi schimba pozitiile si prezinta celalalt punct de vedere cat mai exact. Ei vor incerca sa ajunga la un consens in problema respectiva. Elevii mai experimentati in ceea ce priveste invatarea individuala ar putea sa nu mai aiba nevoie de atatea explicatii. pregatind cel mai convingator ‘’caz’’ aplicabil situatiei in care se afla.20. daca simtiti ostilitate puteti sa va folositi de ea aratandu-le elevilor cat de neatenti au fost la ce s-a spus cu putin timp inainte. Trebuie sa se asigure ca inteleg argumentele din perspective lor. Totusi. Mai multe detalii despre invatarea cooperanta veti putea gasi la : http://www. astfel incat doi sa impartaseasca aceeasi perspectiva. • Elevii se angajeaza intr-o discutie deschisa in care isi apara cu ferocitate pozitia. aducand argumente impotriva celuilalt punct de vedere. Este bine sa-i instiintati pe elevi despre acest schimb. Controversa poate fi minora sau chiar o schisma importanta.

Altfel. actiuni si alte modalitati de a economisi bani. Pentru mai multe detalii. Sa presupunem ca un profesor de contabilitate doreste sa predea elevilor despre conturi bancare. • Dupa terminarea acestei activitati de invatare individuala. 22. • • Munca elevilor e monitorizata de catre un ‘’conducator’’ numit de catre ei sau de catre profesor. vezi capitolul referitor la aceasta din ’’Teaching Today’’de Geoffrey Petty. De obicei nu se pun note pe notite. Cunostintele dobindite in urma acestei activitati vor fi evaluate cu ajutorul unui test scurt. Acest set de activitati da nastere la alte intrebari si nu se bazeaza in intregime pe ‘’carte’’. Profesorul cere elevilor sa studieze materiale pe aceasta tema pentru a putea completa un tabel de evaluare ca cel de mai jos: Cum sa economisim? Rata Poate Modalitati dobanzii valoarea de sa retragere a creasca banilor dar sa si scada? Crearea unui cont de societate Cont bancar Actiuni Etc etc . Cel putin o sarcina ii obliga pe elevi sa faca mai mult decat sa-si reaminteasca cunostinte mai vechi si sa le aplice. fara a se gandi la ele sau a le intelege. elevii vor primi un chestionar care ii va ajuta sa isi descopere punctele slabe in situatia in care desfasoara activitati de invatare individuala si sa isi stabileasca singuri tintele viitoarelor sarcini de invatare individuala.• Se va lucra pe perechi sau in grupuri mici si de obicei in timpul extrascolar. Optional. dar este foarte apreciata in randurile elevilor (daca se executa corect). Asta pentru a incuraja o invatare profunda. elevii vor aduna informatiile pur si simplu si le vor scrie automat. OCHELARI Aceasta metoda se explica cel mai bine prin exemple. elevii pot repeta testul sau si-l pot corecta. sau chiar inainte. Vezi ‘’Geoff’’ sau ’’Teaching Today’’ in legatura cu aceste chestionare sau intocmiti-le singuri! Aceasta nu este o metoda de predare usor de folosit. in cazul in care rezultatele sunt nesatisfacatoare.

Ca si in cazul celorlalte metode prezentate in acest document. Grupurile pot compara parerile plasandule intr-un tabel realizat pe flip-chart. • Elevilor li se prezinta exemple de o aptitudine pe care sa le evalueze in functie de criteriile lor. dar care sunt de fapt gresite. ar putea adauga cateva exemple despre cum poate fi pus in practica criteriul. Optional. O parte se bazeaza pe abilitati. COMPETENŢA DE A JUDECA Nu toata invatarea se bazeaza pe un continut de cunostinte. 23. a vitezei etc. proiector. De exemplu. 3 sau 4 stele privind din perspectiva costului. Isi vor nota punctele slabe si pe cele forte. Cu toate acestea. Judecatile elevilor ii arata profesorului daca acestia au inteles metoda de economisire. De exemplu un eseu cu multe detalii extraordinare. cum ar fi metode de imunizare. elevii isi vor dezvolta deasemenea abilitatile de evaluare. • Despre imprimante – acorzandu-le 1. o politica de marketing etc. Alte exemple pot include: • Despre bolile copilariei – evaluandu-le aplicand diverse criterii. ca aceea de a scrie un eseu. un plan de siguranta. scopul este acela ca elevii sa invete continutul (in acest caz metode de a economisi bani) fara a li se oferi intai o explicatie din partea profesorului. un meniu. Alternativ. Elevilor li se da apoi un scenariu iar ei trebuie sa emita pareri asupra celor mai eficiente metode de a salva o anumita persoana. Aceasta este o metoda foarte buna de a invata pe cineva o anumita aptitudine. 2. un raport de laborator. O astfel de activitate este agreabila iar controversele create pot ajuta la elucidarea neintelegerilor. ei pot folosi criteriul de notare al unui examen. elevii trebuie sa studieze si sa inteleaga foarte bine diferitele metode de a economisi bani pentru a emite judecati. Este de preferat ca printre aceste exemple sa fie incluse si unele care la prima vedere sunt bune de exersat. dar lucrand la interpretarea si extinderea lui. eseuri exemplare). • Elevii vor discuta exemplele date. (ex. Pot nota lucrarea daca vor. fie pe grupuri pentru a gasi un criteriu de exersare a aptitudinii. pot lucra la imbunatatirea criteriilor lor de evaluare la acest nivel. • Elevii lucreaza fie cu toata clasa. Aceasta metoda este placuta si se efectueaza cel mai bine in grupuri. tabla. un program de calculator. dar care nu trateaza tema mentionata in titlu.In cazul in care criteriile de evaluare sunt bine alese. aplicand aceasta metoda. probabilitatea efectelor pe termen lung etc. Aceasta produce un tabel asemanator cu cele produse de organizatii pentru consumatori cum ar fi „Which?” precum si aprecieri de bunuri in reviste. .

.• Profesorul prezinta elevilor adevaratele puncte forte si slabe... .. Aceasta este o metoda preferata pentru a ajuta elevii sa isi clarifice concepte ce sunt deseori incurcate sau neintelese. Insa le puteti adapta la clasa dumneavoastra de elevi. Cu toate acestea. Este indicat sa distribuiti elevilor roluri anume in cadrul grupului.. notele etc.. De exemplu. Folosirea rolurilor pentru maximizarea participarii. Impuls Amandoua: Diferente Energia cinetica. Descrierile de roluri sunt pentru nivelul 3 sau adulti.. elevilor li se da o grila asemanatoare cu cea de mai jos (dar mult mai mare!)pe flip chart sau coala A3. Pot avea langa ei notitele proprii sau fise cu informatii noi. Este bine daca aceasta socheaza elevul. cel mai lung eseu nu a primit nota cea mai mare ! Aceasta este o activitate instructiva apreciata de elevi.. Este putin probabil sa folositi toate rolurile deodata.. Combinatii de roluri pe care le puteti folosi vor fi prezentate mai jos. Lucreaza la crearea unei liste de asemanari si diferente importante intre cele doua concepte...dar impulsul. COMPARAŢIE ŞI CONTRAST Compararea si punerea in contrast s-au dovedit a fi perfecte pentru a imbunatati intelegerea temelor studiate de catre elevi. unele pot fi adaptate si pentru lucrul individual. cum ar fi cele care urmeaza.. Un management eficient al stategiilor de invatare activa pentru o participare maxim. Toate activitatile prezentate mai sus se desfasoara cel mai bine pe perechi sau in grupuri mici.dar energia cinetica. Impulsul. De exemplu: Fractii si procentaje Relatiile lui Carol I si Carol II cu Parlamentul Osmoza si difuzare Actiuni si obligatiuni Virgula si punct si virgula Etc Asemanari Energia cinetica vs.... 24.. Elevii lucreaza in perechi sau grupuri restranse. E.

Asigurati-va ca fiecarui elev din grup ii revine cel putin un rol. Asigura-te ca intreg grupul este de acord cu ele si apoi noteaza-le. In timpul activitatii este bine ca rolurile sa fie schimbate. Descriere roluri : Profesorul « Rolul tau este sa studiezi aspectul sau o sectiune a materialului pe care ti-l da Profesorul. Profesorul poate pune intrebari mai multor elevi din grupul tau. Nu va asteptati insa ca ei sa foloseasca aceste roluri intr-un mod eficient fara exercitiu. Veti preveni astfel situatii in care unii elevi devin ’’pasageri’’. Rolul tau este sa te asiguri ca toti membrii grupului au inteles concluziile grupului tau si ca sunt capabili sa le relateze in fata intregii clase intr-o maniera clara. Apoi dai intrebarile grupului tau si impreuna cu ei vei raspunde la ele. Ti se poate cere si sa prezinti intregii clase concluziile la care a ajuns grupul tau. Vei fi singurul din pereche / grup care studiaza tema data. Daca unul din coechipierii tai nu poate raspunde la o intrebare… ghici a cui o sa fie vina ? » Scribul « Rolul tau este sa faci un rezumat al punctelor-cheie pe care le-a gasit grupul tau. De exemplu : ’’Cine l-a sustinut pe Cromwell si de ce ?’’ Scopul este ca atentia grupului sa se indrepte catre punctele-cheie. » Controlorul « Profesorul va alege la intamplare elevi din grupul tau pentru a formula un raport despre ce a invatat si la ce decizii a ajuns grupul tau. ei pot intocmi un chestionar sau un test pe baza materialului. Deasemenea. Se pot adauga intrebari sau se pot schimba cele existente . Se obisnuiesc foarte repede cu ea. Pentru realizarea acestui lucru puteti pregati si pune intrebari intregului grup. si sa il/o explici celuilalt/celorlalti elevi din perechea/grupul tau. A fi scrib presupune mult mai multe lucruri decat actiunea de a scrie ! » Reporterul « Rolul tau este sa ’’rasfoiesti’’ materialele disponibile si apoi sa decizi asupra intrebarilor importante la care sa se poata raspunde cu ajutorul acestora. Chiar dupa prima punere in joc a rolurilor este bine sa meditati impreuna cu clasa la modul in care trebuie folosite pentru a da randament. poti cere ajutorul profesorului.Aceasta metoda este foarte indragita de elevi. Aveti la dispozitie sa spunem 5 minute pentru asta. asa ca trebuie sa o intelegi foarte bine si sa exersezi modul in care o vei explica ! Daca te inpotmolesti.

bineinteles. Elevii pot primi ’’cartonase-rol’’ cu toate rolurile explicate pana se obisnuiesc cu ele. acest lucru poate fi evitat in conditiile in care credeti ca este necesar. Te poti folosi de intrebari ajutatoare pentru a-ti ajuta grupul sa-si indeplineasca sarcina. Rolul tau este sa cauti si sa explici intelesul tuturor termenilor tehnici. Puteri merge chiar mai departe (e putin riscant insa !) si sa-i anuntati ca orice raspuns gresit va atrage dupa sine urmatoarea intrebare si asa mai departe. Pe masura ce citesc. ei se intreaba ’’Oare inteleg bine asta ?’’ si ‘’Este important lucrul acesta ?’’. Va trebui sa te asiguri ca toti membrii grupului pot explica fiecare termen tehnic. Va trebui sa imparti resursele cum consideri mai bine pentru ca munca depusa de echipa sa aiba maximum de eficienta. Rolurile se pot roti de la o lectie la alta. rolurile nu sunt arbitrare sau pur manageriale. Atrageti atentia elevilor asupra acestui lucru.pe masura ce te familiarizezi cu materialele date. pana cand elevul respectiv raspunde corect la una din ele. » Responsabilul cu vocabularul « Materialul contine un vocabular tehnic. De exemplu. » Aceste roluri functioneaza cel mai bine atunci cand profesorul insusi testeaza fiecare elev in parte pentru a vedea concret ce a invatat. Poti distribui anumite roluri elevilor din grupul tau daca tu consideri acest lucru ca fiind necesar. Poti intocmi un glosar doar pentru grupul tau daca acest lucru este necesar. » Conducătorul « Rolul tau este sa conduci grupul intr-o maniera democratica. ca elevii mai slabi sa simta o tensiune stanjenitoare. Daca stiu de la bun inceput ca oricarui membru al grupului i se pot pune intrebari pe baza materialului. Dar daca aveti si cateva intrebari mai usoare in maneca. Aceasta verificare se face in timpul feedback-ului sau printr-un chestionar sau test anuntat. Rolurile de Reporter si Controlor etc va ajuta sa prezentati elevilor un exemplu bun de a exersa cititul textului. Exista riscul. Combinatii de roluri eficiente : Incercati sa dati fiecarui elev un rol. Prin urmare. cititorii buni formuleaza intrebari importante la care textul poate raspunde. elevii vor lucra in strinsa legatura cu Controlorul lor pentru a se asigura ca toti au inteles toate punctele. Ei se verifica sa vada daca stiu vocabularul si fac un rezumat al punctelor-cheie. . sa te asiguri ca grupul isi indeplineste toate sarcinile fara sa depaseasca limita de timp. ci modeleaza o buna practica de studiu.

găsindu-şi de perechea. un Reporter. un Controlor si un Conducator Doi sau mai multi Profesori. la circulă prin clasă . sarcini de lucru si intrebari etc. Evaluati informatiile si indeplinirea sarcinii de lucru. Inregistrati progresul si intelegerea. Dezgheţaţi. 7. bileţelele. un Scrib si un Controlor Etc (Daca omiteti sa numiti Controlori o faceti pe raspunderea dumneavoastra !) Descrierea sarcinii de lucru : O lista completa pentru a te asigura ca temele si materialele tale acopera totul : • • • • • • • • • • Verifica/revizuieste orice cunostinte anterioare daca este nevoie.1. 8. pe bileţel. 4. elevii unul se altuia elevii opresc. Doi sau mai multi Profesori Un Scrib si un Controlor Doi sau mai multi Profesori si un Controlor (care nu este in acelas timp si profesor) Doi sau mai multi Profesori. Stabileste scopuri. Verificati nivelul de intelegere al grupului. care vor circula la perechile stabilite şi vor asculta răspunsurile. Apucati-va de lucru. Intocmeste un plan al modului de realizare a sarcinii cu succes. Localizeaza informatia si resursele. 2. Comunicati concluziile grupului si profesorului. 25. răspunzînd întrebarea • Evaluarea se realizează prin elevul-expert sau învăţătorul. Un Conducator care este in acelas timp si Reporter. acceptînd sau corectînd răspunsurile elevilor. Profesorul va testa cunostintele intregii clase. Inregistrati un record. mai putin vocabularul) 6. 3. ÎNGHEŢAŢI – DEZGHEŢAŢI Procedura: • Elevii scriu pe un bileţel o întrebare asupra textului literar şi se ridică în picioare. . 5. • • • Îşi La La comanda comanda schimbă moderatorului Îngheţaţi. un Responsabil cu vocabularul si un Controlor (care verifica materialul. un Scrib si un Controlor Un Conducator.

Pentru succesul acestei metode este important însă ca materialul didactic să fie bogat. METODA PĂLĂRIILOR GÂNDITOARE Acest nou tip de metodă de predare – învaţare este un joc în sine. Pălăria albă •este obiectivă asupra informaţiilor. fiecare având câte o culoare: alb. Fiecare. galben. Împăţirea elevilor depinde de materialul studiat. Pălăria neagră •exprimă prudenţa. constructivă pe un fundament logic. •este gândirea optimistă. Ei pot juca şi câte şase într-o singură grupă. •culoarea galbenă simbolizează lumina soarelui. pesimiste. •reprezintă perspectiva gândirii negative. verde. să-i atragă pe elevi. • albastru a rece. Pălăria verde • exprimă ideile noi. albastru şi negru. . iar cele şase pălării să fie frumos colorate. avertismentul. •reprezintă o bogată paletă a stările afective. că rolurile se pot inversa. Pălăria roşie •lasă liber imaginaţiei şi sentimentelor. tristă. participanţii fiind liberi să spună ce gândesc. •este impulsivă. atotvăzător şi atotcunoscător. este culoarea cerului care este deasupra tuturor. optimismul. Copiii se impart în şase grupe – pentru şase pălării. •poate însemna şi supărare sau furie. Ca material vor fi folosite 6 pălării gânditoare. al producţiei de idei noi. judecata. Fiecare culoare reprezintă un rol. strălucirea. dar să fie în acord cu rolul pe care îl joacă. •este neutră. grija. roşu. sumbră asupra situaţiei în discuţie. Pălăria galbenă •oferă o pespectivă pozitivă şi constructivă asupra situaţiei. bineînţeles. Pălăria albastră • exprimă controlul procesului de gândire. inovatoare. stimulând gândirea creativă. • este simbolul fertilităţii.26. •oferă o pespectivă întunecoasă.

pălăria galbenă trebuie folosită înaintea pălăriei negre. gânditorul trebuie să imite computerul. Nu este o argumentare ci o încercare obiectivă de a evidenţia elementele negative. să se concentreze strict pe problema discutată. exprimare lor. Gânditorul pălăriei negre punctează ce este rău. Participanţii trebuie să cunoască foarte bine semnificaţia fiecărei culori şi să-şi reprezinte fiecare pălărie.• supraveghează şi dirijează bunul mers al activităţii. dar nici nu…” Gânditorul nu exprimă sentimente negative. Ea face posibilă vizualizarea. adică din punct de vedere emoţional şi afectiv. incorect şi care sunt erorile. Gânditorul pălăriei albe este disciplinat şi direct. Cel ce priveşte din această perspectivă nu trebuie să-şi justifice feeling-urile şi nici să găsească explicaţii logice pentru acestea. întrebându-i care este părerea lor “din perspectiva pălăriei roşii”. în mod obiectiv şi să relateze exact datele. ci ceea ce semnifică ea. În cazul unor idei noi. care sunt riscurile. Albul (absenţa culorii) indică neutralitatea. Când “poartă” pălăria albă. . gândind din perspectiva ei. • este preocuparea de a controla şi de a organiza. de genul: “Dar dacă nu se potriveşte cu…” “Nu numai că nu merge. pericolele. Pălăria roşie (psihologul) : Purtând pălăria roşie. Se pot folosi formulări negative. acestea aparţinând pălăriei roşii. Nu pălăria în sine contează. concentrată în special pe aprecierea negativă a lucrurilor. Cele 6 pălării gânditoare pot fi privite în perechi: pălăria albă – pălăria roşie pălăria neagră – pălăria galbenă pălăria verde – pălăria albastră Cum trebuie să se comporte cel care “poartă” una din cele 6 pălării gânditoare: Pălăria albă (povestitorul): Cel ce poartă pălăria albă trebuie să-şi imagineze un computer care oferă informaţii şi imagini atunci când acestea i se cer. după cum aprecierile pozitive sunt lăsate pălăriei galbene. Nu oferă interpretări şi opinii. Pălăria roşie permite gânditorului să exploreze sentimentele celorlalţi participanţi la discuţie. gânditorul poate spune aşa: ”Aşa simt eu în legătură cu…” Această pălărie legitimează emoţiile şi sentimentele ca parte integrantă a gândirii. Pălăria neagră (criticul) : Este pălăria avertisment. greşelile demersurilor propuse. Explică ce nu se potriveşte şi de ce ceva nu merge. ceea ce induce culoarea fiecăreia. Calculatorul este neutru şi obiectiv.

noi variante. reconcentrează informaţiile pe parcursul activităţii şi formulează ideile principale şi concluziile la sfârşit. Rezolvă conflictele şi insistă pe construirea demersului gândirii. Chiar dacă are rolul conducător. Este folosită pentru a ajunge la noi concepte şi noi percepţii. valoarea informaţiilor şI a faptelor date. Poate să atragă atenţia celorlalte pălării. noi posibilităţi. Beneficiile nu sunt sesizate întotdeauna rapid şI trebuie căutate. renaşterea. Cere un efort de creaţie. Intervine din când în când şi de asemeni la sfârşit. are în vedere beneficiile. Pălăria albastră → clarifică Pălăria albă → informează Pălăria verde → generează ideile noi şi efortul Pălăria galbenă → aduce beneficii creative Pălăria neagră → identifică greşelile Pălăria roşie → spune ce simte despre Un exemplu de întrebări / comportamente posibile în acest joc este: Pălăria albă Pălăria roşie Pălăria galbenă Pălăria neagră Pălăria albastră Pălăria verde .Pălăria galbenă (creatorul) : Este simbolul gândirii pozitive şi constructive. Ideile creative oferite sub pălăria verde pot constitui material de studiu sub pălăria galbenă. Nu se referă la crearea de noi idei sau soluţii. Pălăria albastră (moderatorul) : Este pălăria responsabilă cu controlul demersurilor desfăşurate. Pălăria verde (gânditorul) : Simbolizează gândirea creativă. valoareaseminţelor. Verdele exprimă fertilitatea. E gândirea despre gândirea nevoită să exploreze subiectul. Pălăria albastră este dirijorul orchestrei şi cere ajutorul celorlalte pălării. aşa cum pentru pălăria neagră erau specifice cele negative. Căutarea alternativelor este aspectul fundamental al gândirii sub pălăria verde. Monitorizează jocul şi are în vedere respectarea regulilor. Se concentrează asupra aprecierilor pozitive. Exprimă speranţa. Gânditorul pălăriei albastre defineşte problema şi conduce întrebările. este permis oricărei pălării să-i adreseze comentarii şi sugestii. Oferă sugestii. Gândirea laterală este specifică acestui tip de pălărie. propuneri concrete şi clare. dar prin simple interjecţii. Cere un efort de gândire mai mare. al optimismului. acestea fiind domeniul pălăriei verzi. Gânditorul pălăriei galbene luptă pentru a găsi suporturi logice şI practice pentru aceste beneficii şi valori.

28. Se propune cate un criteriu pentru fiecare cadran obtinut. . Avantaje: *schimb de idei. Reflectie in perechi.  Pe ce se bazeză aceste idei?  Care sunt avantajele?  Pe ce drum o luăm?  Dacă începem aşa… sigur vom ajunge la rezultatul bun!  Care sunt erorile?  Ce ne împiedică?  La ce riscuri ne expunem?  Ne permite regulamentul?  Putem să  Şansa rezumăm? succesului  Care e este dacă… următorul  Cum pas? poate fi altfel  Care sunt atacată ideile  principale? problema?  Putem  Să nu face asta şi pierdem timpul şi să în alt mod?  Găsim şi  ne o altă concentrăm explicaţie? asupra…. Reflectie cu intreaga clasa. *elevii cauta cai de acces spre propriile cunostinte / convingeri. pasajele care infirma ceea ce stiau cu . b. • • • Sustinerea elevilor in monitorizarea propriei intelegeri. informatiile noi cu + . SINELG ( Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii si a Gandirii ) • • Citirea textului cu atentie. inteligenţei logice şi inteligenţei interpersonale. *dezvoltarea vocabularului / capacitatii de exprimare. pasajele care confirma ceea ce stiau cu v . CADRANELE • • Impartirea tablei in 4 parti egale. In timpul lecturii elevii trebuie sa isi noteze intr-un tabel: a. uite  cum privesc eu lucrurile…  Sentimentul meu e că…  Nu-mi place felul cum s-a  procedat. nu  credeţi? Marele avantaj al acestei metode este acela că dezvoltă competenţele inteligenţei lingvistice.neclaritati . pasajele pentru care au intrebari . c. Ce informaţii avem?  Ce informaţii lipsesc?  Ce informaţii am vrea să avem?  Cum putem obţine informaţiile ?  Punândumi pălăria roşie. *stimularea gandirii critice.confuzii cu ? . d. 27..

scriindu-le in coloana a III-a. ceea ce am invatat. Se formuleaza raspunsuri scurte pentru fiecare cadran. *conduce la sintetizare/esentializare. ceea ce vrem sa stim. • Discutia finala va contine mesajul central. • Elevii fac o lista cu : a) ce stiu deja despre o anumita tema. MOZAICUL • • • • Se imparte clasa in grupe de cate 4 elevi .astfel incat fiecare membru al celor 4 echipe sa aiba un numar de la 1 la 4. 30.discuta intre ei. b. .• • • Se citeste textul. Se numara pana la 4. “STIU/VREAU SA STIU/AM INVATAT” • Se formeaza 3 grupe ce corespund celor 3 rubrici ale tabelului: a. b) intrebari care evidentiaza nevoile de invatare legate de tema. Se evalueaza rezultatele. 29.cei cu nr. c. • • • Toti elevii cu nr. Se revine asupra intrebarilor (coloana aII-a) si elevii fac o lista cu: a) raspunsurile la intrebarile din coloana I. Se refac grupele initiale si “expertii” predau celorlalti colegi de grupa ceea ce au studiat. 2 in alt grup…si se vor numi “experti”. 2…) • Se da sarcina:fiecare elev va trebui sa studieze intreaga lectie.cei cu nr. Fiecare membru al grupelor va primi o fisa de invatare (elevii cu nr. ”Expertii” citesc fragmentul care le revine . Avantaje: *stimuleaza atentia si gandirea: *scoate in evidenta modul propriu de intelegere. • Compararea a ceea ce stiau inainte de lectura cu ceea ce au dorit sa afle si au aflat . • • Se citeste textul. Se imparte tema in 4 sub-teme .1 –fisa nr. 1 se aduna intr-un grup. ceea ce stim/credem ca stim.care va fi insa predata de colegii de grup pe fragmente.hotarasc modul in care vor preda.1. 2 –fisa nr.

”asociaza”. ”aplica”. Pe fetele cubului sunt notate cuvintele: a.altii pe caiete. Avantaje: *anihilarea “efectului Ringelmann”(lenea sociala. ”ascultatorul activ”/”cercetasul” repeta sarcina. ”interogatorul”solicita idei legate de modul de rezolvare a sarcinii de la membrii grupului.o reformuleaza pentru a fi inteleasa de fiecare membru. ”argumenteaza”. d.adreseaza intrebari c. invatatorului. Prezentarea unui cub din carton cu fetele divers colorate.altii pe foi). • • Elevii vor lucra pe grupe(unii la tabla. ” Raportorul” grupului va prezenta intregii clase modul in care grupul sau a rezolvat cerinta. 31. Avantaje: *permite diferentierea sarcinilor de invatare.cand individul isi imagineaza ca propria contributie la sarcina de grup nu poate fi stabilita cu precizie).• Invatatorul ve raspunde intrebarilor la care “expertii” nu au stiut sa dea raspuns si corecteaza eventualele informatii eronate. .le va nota si le va comunica intregii clase. e. d. Se imparte clasa in 6 grupuri. *amelioreaza comunicarea. *dezvolta interdependenta dintre membrii grupului. CUBUL • • • • Se anunta tema pusa in discutie. • Se atribuie rolurile membrilor fiecarui grup a.completari de catre invatatorul “consultant”/”participant”/ “observator”. b. e. “cititorul”-rostogoleste cubul si anunta grupului cerinta inscrisa pe fata de deasupra. ”analizeaza”. b.va trage concluziile. f. ”rezumatorul”va fi “raportorul”grupului. • Se aduc lamuriri. ”compara”. ”descrie”. c.

iar pe ceilalti ii numim “talentati”.dar in moduri diferite(“actorii”scriu roluri si le interpreteaza . b)vizuala/spatiala. e)intrapersonala. lor poate fi mai mic decat cel dat): *”actori”. d)logica/matematica.”scriitorii”compun un text/articol de ziar/poezie. g)muzicala/ritmica. *”matematicieni”. *”pictori”. • • Se da tema.”dansatorii”propun un dans tematic sau concep un joc pentru pauza mare legat de tema data).”matematicienii” compun probleme despre tema respectiva. c)corporala/kinestezica.iar nr. • Constituirea echipelor(se pot numi in diverse feluri .*stimuleaza gandirea logica. *sporeste eficienta invatarii(elevii invata unii de la altii). Avantaje: . Echipele gandesc si propun abordari ale aceleiasi teme.”pictorii”reprezinta printr-un desen tema. *”dansatori”.exista si se manifesta 8 tipuri de inteligente: a)verbala/lingvistica. *”scriitori”: *”avocati”/”acuzatori”/”jurati”. *”cantareti”. Gardner a observat ca suntem tentati sa-i numim “inteligenti” doar pe acei copii care sunt buni la literatura sau matematica.”cantaretii”pun versuri date pe o melodie.Gardner considera aceste concepte “inteligente” si sugereaza abordari care sa fructifice fiecare tip de inteligenta.”avocatii”construiesc pledoaria pro/contra unui personaj al temei/fapt sugerat de tema. • Fiecare echipa va prezenta intregii clase produsul muncii in echipa. f)interpersonala. 32. h)naturalista. INTELIGENŢELE MULTIPLE Conform teoriei lui Haward Gardner.

Se formeaza grupurile. Se cere grupurilor sa faca un tur . Avantaje: *nu se critica ideile propuse. *sansa de a compara produsul muncii cu al altor echipe si de a lucra in mod organizat si productive.pe o foaie de format mare(afis)-produsul poate fi un desen/o caricatura/o schema/scurte propozitii. 33.explicand semnificatia si raspund intrebarilor puse de colegi. • Fiecare grup va citi comentariile facute de celelalte grupe si va raspunde la intrebarile scrise de acestea pe foile albe.*atmosfera ludica. Avantaje: *elevii ofera si primesc feed-back referitor la munca lor. Se cere elevilor sa noteze toate ideile /sintagmele care le vi in minte legate de cuvant/tema si se traseaza linii intre acestea si cuvantul/tema initiala.intrebarile lor.acolo unde doreste fiecare echipa. 35. *poate fi utilizata ca metoda libera sau cu indicare prealabila a categoriilor de informatii asteptate de la elevi. • • • Se expun afisele pe pereti. CIORCHINELE • • Se scrie un cuvant/tema in mijlocul tablei. • Elevii prezinta in fata clasei afisul. Elevii lucreaza in grup. . *valorizarea copiilor in cadrul colectivului. Langa fiecare afis se lipeste cate o foaie goala. TEHNICA LOTUS-FLOAREA DE NUFAR • Se da problema sau tema centrala care se va scrie in mijlocul tablei/ plansei. TURUL GALERIEI • • • Se comunica sarcina de lucru. 34.cu oprire in fata fiecarui afis si sa noteze pe foaia alba anexata comentariile .sugestiile. *solicitarea abilitatilor fiecarui copil.

37. Optional. Avantaje: *este o metoda ce poate fi desfasurata cu succes in grup. . Avantaje: *usor de aplicat oricarei varste si unei palete largi de domenii. EXPLOZIA STELARĂ • • Se scrie problema in centrul unei stelute cu 5 colturi . • Cele 8 idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte cate 8”petale”. METODA FRISCO • •   Propunerea spre analiza a unei situatii-problema: Stabilirea rolurilor: conservatorul.se poate proceda si la elaborarea de raspunsuri.de la A la H. *obtinerea a cat mai multe intrebari duce la cat mai multe conexiuni intre concepte. *se poate aplica excelent ca un exercitiu de stimulare a creativitatii si pentru autoevaluare. Se lucreaza la nivelul grupurilor pentru elaborarea unei liste cu intrebari multe si diverse. Lista de intrebari initiale poate genera altele. *este in acelasi timp o modalitate de relaxare si o sursa de noi descoperiri.neasteptate. 36. • Ideile copiilor se trec in cele 8 “petale”. In varful fiecarui colt al stelutei se scriu intrebari de tipul: *ce? *cine? *unde? *de ce? *cand? • • Se imparte clasa in grupuri. • Se comunica intregii clase rezultatele muncii de grup.• Se cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau aplicatiile legate de tema centrala. exuberantul.in sensul acelor de ceasornic.

pot conştientiza mai bine ceea ce vor să predea şi ceea ce vor să evalueze şi să descopere punctele tari şi slabe ale elevilor pentru a le oferi sprijin. optimistul va gasi posibilitati de realizare a solutiilor propuse de exuberant. concepte îl ajută pe elev să recurgă la informaţia anterioară deţinută. Acest tip de interactivitate determina “identificarea subiectului cu situatia de invatare in care acesta este antrenat”.interpersonale. să evalueze şi să decidă ce va lua în considerare şi ce va omite din tot ceea ce ştie pentru a rezolva o problemă/situaţie problemă. să analizeze.fara a exclude posibilitatea unor imbunatatiri.In fond creatia . *dezvolta competentele inteligentei lingvistice . optimistul.logice. pesimistul va releva aspectele nefaste ale oricaror imbunatatiri.reinnoire si imbunatatire a conditiilor de munca in institutiile scolare.cat si competitia . ORGANIZATORUL GRAFIC Organizatorul grafic ca metodă de învăţare activă.participantii sunt liberi sa spuna ce gandesc. să sintetizeze. • Se trag concluzii si se sistematizeaza ideile emise.ceea ce duce la transformarea elevului in stapanul propriei formari. o gândire vizualizată prin reprezentarea grafică a unui material. Poate constitui o grilă de sistematizare a noţiunilor.  pesimistul. Specific metodelor interactive de grup este faptul ca ele promoveaza interactiunea dintre mintile participantilor.inseamna o necontenita cautare. Avantaje: *rolurile se pot inversa. conservatorismul(…)aduc mari prejudicii invatamantului. facilitează esenţializarea unui material informativ care urmează să fie exprimat sau scris schematizând ideile.ambele implicand un anumit grad de interactiune. iar cadrele didactice pot stabili obiectivele lecţiei.” 38. Avantajele aplicării metodei constau în aceea că elevii pot face o corelare între ceea ce ştiu şi cea ce urmează să înveţe.dar sa fie in acord cu rolurile pe care le joaca.in materie de metodologie. • Dezbaterea colectiva: o conservatorul apreciaza meritele solutiilor vechi.ducand la o invatare mai activa si cu rezultate evidente. fenomene. Interactivitatea presupune atat cooperarea. Ioan Cerghit afirma:”pedagogia moderna considera ca rutina excesiva. .dintre personalitatile lor. o o o exuberantul emite idei aparent imposibil de aplicat in practica. Reprezentarea vizuală a unor noţiuni.

În esenţă.Evaluarea performantelor este usurata de aceasta tehnica pentru ca ea releva modul cum gandesc elevii si cum folosesc ceea ce au invatat. HARTA CONCEPTUALA ARGUMENT: . Elaborand harti conceptuale se deschid perspective catre un proces de invatare activ si constient. .Organizatorul grafic se poate utiliza pentru prezentarea structurată a informaţiei în cinci moduri. Hartile conceptuale favorizeaza acest proces prin stimularea celui care invata sa acorde atentie relatiilor existente intre concepte. se aplică în evaluarea iniţială pentru testarea copiilor în legătură cu un subiect propus sau pentru definitivarea programei unui curs de opţional.Teoria constructivista a invatarii argumenteaza faptul ca noua cunostere trebuie integrata in structura existenta de cunostinte. duce la facilitarea de invatare si in evaluarea sistemelor reprezentarii procesului de cunostinte. completarea aceluiaşi chestionar după o perioadă de timp (comparându-se cu primul chestionar) Metoda Delphi. cunoasterea si usoara aplicabilitate a cunostintelor teoretice in practica. în varianta pedagogică. METODA DELPHI este o metodă care combină creativitatea individuală cu cea a grupurilor şi a fost concepută pentru obţinerea de prognoze. . proiectarea actului didactic în funcţie de răspunsurile primite. . . Scopul .Creeaza legaturi intre concepte. iar schematizarea se realizeaza in folosul sintetizarii si al evitarii utilizarii expresiilor explicative lungi.Utilizarea hartilor conceptuale in invatarea conceptelor. direcţionări sau soluţii pentru probleme importante. . a cercetarilor desfasurate in grup sau individual. completarea individuală a chestionarului (pentru a nu se influenţa reciproc) analiza necritică a răspunsurilor.Prezentandu-se ca niste retele de cunostinte faciliteaza intelegerea .Poate fi folosita in organizarea cunostintelor deja cunoscute si in pregatirea noilor asimilari.Se pot folosi pentru organizarea planificarii sau proiectarii une activitati. <!--[if !supportLineBreakNewLine]--> 39. . . aplicarea metodei Delphi presupune: • • • • • • fixarea temei.. Ele nu pot fi nici invatate nici evaluae fara a fi puse in legatura. 40. întocmirea unui chestionar.Permit vizualizarea relatiilor dintre cunostintele elevului si nu numai.

la o problemă dată. fiecare dintre cei 6 participanţi. Formularea problemei şi explicarea modalităţii de lucru. Pentru problema dată. fără teama de a eşua. Elevii primesc fiecare câte o foaie de hârtie împărţită în trei coloane. se discută şi se apreciază rezultatele . trebuie să se găsească o linie de mijloc între suprasaturarea informaţională prin care păcătuia vechiul sistem şi deficitul informaţional în care se poate aluneca. cât şi pe termen scurt. 41. prin formulări noi. prin ultima fază a derulării metodei Delphi. În perioada de reaşezare a învăţământului românesc pe baze noi. TEHNICA 6/3/5 Tehnica 6/3/5 este asemănătoare brainstorming-ului. A aplica metode moderne de predare. 3 soluţii în tabelul cu 3 coloane. În acestă etapă are loc o îmbinare a activităţii individuale cu cea colectivă.principal este acela de a primi informaţii despre subiectul propus şi de a realiza proiectarea didactică în concordanţă cu ele. Se centralizează datele obţinute. şi de aceea se mai numeşte şi metoda brainwriting. Pe baza noilor propuneri actul didactic se poate îmbunătăţi. în 30 de minute. care notează pe o foaie de hârtie câte 3 soluţii fiecare. adaptându-le. • Desfăşurarea activităţii în grup. timp de 5 minute (însumând 108 răspunsuri. Ideile noi însă se scriu pe foile de hărtie care circulă între participanţi. Tehnica se numeşte 6/3/5 pentru că există: • 6 membri în grupul de lucru. Utilizarea metodei Delphi facilitează copiilor conştientizarea propriului progres. stimulându-i să exploreze noul. Cel care a primit foaia colegului din stânga. Ambele situaţii sunt la fel de nocive pentru spiritul creator şi inventivitate. Se poate de aplicat această metodă atât pe termen lung. Astfel. Principiul fundamental al metodei este feed-back-ul de opinie. • • Analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai bune. îmbunătăţindu-le şi reconstruindu-le continuu. în fiecare grup) Etapele metodei 6/3/5: • • Împărţirea clasei în grupe a câte 6 membri fiecare. valorifică originalitatea. Foile migrează apoi de la stânga spre dreapta până ajung la posesorul iniţial. citeşte soluţiile deja notate şi încearcă să le modifice în sens creativ. consultarea periodică a copiilor. într-un timp maxim de 5 minute. se poate constata în ce măsură activitatea desfăşurată a răspuns aşteptărilor.evaluare nu înseamnă renunţarea la predarea sistematică a cunoştinţelor. are de notat pe o foaie.

creativitatea. consultant. . • In discuţie. argumentez poziţia mea. dezvoltă imaginaţia. dezbatere. fac observaţii (scrise) referitoare la relaţii. ei completează nişte fişe de observare. consens. clarifică şi consolidează. comparaţia. dacă nu sunt de acord. Rolul profesorului poate fi foarte variat: observator. • Scaunele din încăpere se aşează sub forma a două cercuri concentrice înainte ca elevii să intre în încăpere. participant. Dezavantajele • • • rezultă din constrângerea participanţilor de a răspunde într-un timp fix. • Elevii îşi schimbă locurile (cercul interior trece în exterior şi invers) – rolurile de observator/observat se inversează. orice idee trebuie susţinută de dovezi. intrând într-un blocaj creativ 42. Tehnica are. microclimat. suporter. strategii de discuţie. ascultă ceea ce se discută în cercul interior. Cei din cercul interior primesc 8-10 minute pentru a discuta o problemă controversată (în prealabil au completat jurnalele de activitate cu răspunsuri la anumite întrebări legate de temă). prin urmare. • Cei din cercul exterior. Ei îşi aleg apoi locul preferat. dezvoltând atât spiritul de echipă cât şi procesele psihice superioare (gândirea cu operaţiile ei: analiza ideilor emise de ceilalţi. • are caracter formativ-educativ. discută aprins pe baza unor reguli evidente. Avantaje: • • îmbină elemente din „tehnica mesei rotunde“. similar brainstorming-ului. în discuţie. pot exista fenomene de contagiune negativă între răspunsuri elevii pot fi influenţaţi de soluţiile anterioare. conflict.Avantajele aplicării tehnicii 6/3/5 sunt următoarele: • • • oferă elevilor mai puţin comunicativi posibilitatea de a se exprima. arbitru. generalizarea şi abstractizarea. stimululează construcţia de „idei pe idei”. ACVARIUL (Fishbowl) • Tehnica „acvariului“ (fishbowl) presupune extinderea rolului observatorului în grupurile de interacţiune didactică. o altă temă/problemă. reporter. sinteza. infinite variante. calităţile atenţiei etc). îmbinând munca individuală cu cea de echipă. • • Este indicat să se abordeze. ghid etc. încurajează solidaritatea în grup şi competiţia între grupuri. specifice. sunt de acord cu antevorbitorul şi aduc argumente suplimentare. între timp.

simpozion. asigură un mediu controlat dar dinamic de discuţie.• • • • forum. . permite schimbarea „programată“ a perspectivei asupra rolului unui membru al grupului.