You are on page 1of 17

Ameliorarea speciilor de legume din Familia Solanaceae

Introducere: Etapa ameliorrii tiinifice a nceput odat cu secolul 19 i a fost marcat de crearea n mod deliberat prin metode tiinifice unele forme noi cu capacitate mare de producie. n cadrul acestor forme s-a procedat la o selecie riguroas dar o dat cu dezvoltarea geneticii, variabilitatea existent n cadrul materialului nu a mai fost suficient i din acest motiv a trebuit s se mreasc aceast variabilitate. Odat cu dezvoltarea tiinelor biologice s-au gsit metode pentru mbuntirea variabilitii i anume hibridarea, cosangvinizarea, poliploidizarea, toate urmate de selecie n cadrul materialului. n rile dezvoltate acolo unde speciile cultivate gseau condiii optime de cretere i dezvoltare, s-au creat aa numitele coli de ameriorare pentru speciile respective. n viticultur, perioada ameliorrii tiinifice ncepe dup apariia filoxerei prin cutarea i gsirea metodelor de rezolvare a rezistenei la acest duntor, astfel s-au fcut hibridri ntre viele europene i cele americane, s-au creat soiuri de portaltoi care prezint rezisten la filoxer. n domeniul pomiculturii, ameliorarea tiinific ncepe n secolul 18 prin obinerea primelor soiuri de mr n Rusia prin hibridare liber. n secolul 19 ncepe aplicarea hibridrilor dirijate pentru mr, pr, cire obinndu-se soiuri care i n acest moment exist n colecii. n Romnia ameliorarea plantelor a nregistrat aceleai etape ca i n celelalte ri, etapa empiric ajungnd pn n anul 1900 iar etapa tiinific fiind marcat de activitatea lui Vlad Crnu Munteanu, primul profesor de ameliorare la coala central de agricultur Herstru. nceputurile ameliorrii tiinifice s-au lovit de cteva probleme deosebite dintre care menionm imposibilitatea folosirii tuturor formelor de germoplasm care dei erau bogate nu au fost evaluate. Variabilitatea existent n cadrul germoplasmei inea mai mult de adaptabilitatea la condiiile de mediu i mai puin de productivitate i calitate. Absena surselor de gene din strintate care s condiioneze caractere i nsuiri importante cum ar fi rezistena la factorii de mediu, rezistena la aciunea agenilor fitopatogeni, lipsa unor amelioratori consacrai i a informaiei tiinifice adecvate pentru fiecare specie n parte, controversa ntre coala mendelean, coala vestic i coala estic dominat de Miciurin care nu acceptau teoriile ereditii, existena genelor, amd; lipsa unei strategii, lipsa unei idei clare privind crearea de material biologic nou. Activitatea de cercetare a nceput s se dezvolte odat cu nfiinarea I.C.A.R. n anul 1929 n cadrul cruia funciona o secie de ameliorare a plantelor cu laboratoare de cercetare n diferite zone pedoclimatice din ar. n anul 1937 n cadrul I.C.A.R. ia fiin o secie de horticultur care la rndul ei nfiineaz staiuni de cercetare n diferite zone pedoclimatice ale rii. n anul 1957 are loc o nou reorganizare a cercetrii nfiinndu-se institutul de cercetri pentru cereale i plante tehnice Fundulea, institutul de cercetri pentru cultura cartofului cu sediul la Braov, institutul de cercetri horti-viticole. n anul 1962 ntreaga activitate de cercetare este trecut sub jurisdicia academiei de tiine agricole i silvice.

n anul 1967 academia nfiineaz institutul de cercetri pentru viticultur i vinificaie de la Valea Clugreasc, institutul de cercetri pentru pomicultur de la Mrcineni Piteti, institutul de cercetri pentru legumicultur i floricultur de la Vidra Ilfov. Fiecare din acestea i formeaz o reea de staiuni de cercetare pentru diferite specii de plante, astzi numele acestor instituii, staiuni de cercetare este schimbat: I.C.C.P. Fundulea devine institutul naional de cercetare dezvoltare pentru agricultur. I.C.P. devine institutul de cercetare dezvoltare pentru pomicultur. Aceste instituii au staiuni la Blaj, Odobeti, Murfatlar, Greaca, Bechet, Drgani, Mini, Valea Clugreasc precum i unele laboratoare n Iai, Cluj, Bucureti. Institutul pentru pomicultur are staiuni la Bistria, Voineti, Flticeni, Mrcineni i laboratoare la Iai, Cluj, Oradea, Trgu Jiu. Institutul pentru legumicultur are staiuni la Ialnia, Buzu, Bacu.

Importana ameliorrii plantelor: Ameliorarea plantelor - ad melior (limba latin) = la mai bine reprezint tiina aplicativ care folosete legile geneticii, legile ereditii n vederea obinerii de material biologic nou, soiuri i hibrizi precum i pentru producerea de smn i material sditor pentru cultur. Crearea de soiuri i hibrizi prezint importan deosebita pentru c n economia unei culturi, soiul contribuie cu 30% din preul produsului respectiv. Odat creat un material biologic, acesta i menine proprietile, caracterele i nsuirile o perioad de 10-20 de ani timp n care se economisete 30% din preul produsului respectiv. Este o tiin aplicat i care are legtur cu alte discipline dup cum urmeaz: Genetica folosete legile acesteia pentru orice combinaie hibrid, pentru obinerea efectului heterozis, pentru selecia formelor mutante, pentru obinerea formelor poliploide. Fiziologia n procesul de creare a soiurilor este nevoie s se cunoasc procesele de cretere i dezvoltare, perioada de vegetaie, diferite fenofaze pentru fiecare specie n parte. Biochimia pentru cunoaterea proceselor de acumulare a diferiilor compui chimici, substanelor organice, substanelor minerale care vor alctui produsul principal. Fitopatologia pentru a cunoate biologia fiecrui agent fitopatogen pentru care s gsim gene de rezisten care vor fi inoculate n materialul respectiv. Entomologia pentru a cunoate biologia duntorilor n crearea de soiuri rezistente. Viticultura, pomicultura, legumicultura pentru a se putea stabili cele mai bune tehnologii care s corespund cerinelor soiurilor respective. Management, marketing n sensul de a putea cunoate cerinele pieei n momentul n care soiul va fi terminat i scos n producie. Obiectivele ameliorrii plantelor: Definiie: totalitatea caracterelor i nsuirilor pe care trebuie s le ntruneasc materialul biologic creat, soiuri sau hibrizi pentru a rspunde parametrilor de productivitate i calitate constituie obiective de ameliorare.

Pentru a fi realizate aceste obiective este nevoie s se cunoasc baza genetic a materialului iniial, valoarea ameliorativ a surselor de germoplasm i factorii care condiioneaz alegerea acestor obiective. Factorii care condiioneaz alegerea obiectivelor de ameliorare exist 3 categorii de factori: - factori naturali locali - factori tehnologici - factori economici Factorii naturali fiecare zon de cultur este guvernat de anumite condiii de clim i sol, motiv pentru care amelioratorii trebuie s creeze un material biologic adaptat pentru zonele respective astfel pentru zonele mai nordice sau pentru altitudinile mai mari este nevoie de soiuri i hibrizi cu o perioad de vegetaie mai redus pentru a putea ajunge la maturitate n timpul ct n zona respectiv exista o sum a gradelor de temperatur care s asigure condiii pentru buna dezvoltare a soiurilor respective. Pentru zonele cu ierni aspre, cu geruri mari, trebuie s se creeze soiuri i hibrizi care s reziste la aceste temperaturi. Pentru zonele cu deficit pluviometric sau cu exces de umiditate trebuie s se creeze material biologic adaptat pentru aceste condiii, n general clima din Romnia este de climat continental dar exist suficiente microzone care nu se ncadreaz n caracterizarea general i care ne foreaz s alegem acele obiective de ameliorare pe care urmrindu-le s realizm material biologic pentru zonele respective. n ceea ce privete condiiile de sol problema nu se pune chiar att de acut pentru c exist mijloace agrotehnice, agrochimice pentru a influena proprietile fizico-chimice, biologice ale solului astfel c putem aduce solul spre cerinele plantelor i nu plantele la cerinele solului. Se pot aplica amendamente, corectarea salinitii, a fertilitii. Factorii tehnologici realizarea produciilor scontate pentru asigurarea hranei n condiiile demografice actuale impune generalizarea tehnologiilor moderne pentru toate speciile din cultur astfel nct s se asigure pe de o parte uurarea activitilor iar pe de alt parte eficiena economic a fiecrei culturi. Din acest motiv alegerea obiectivelor de ameliorare va depinde de tehnologia prevzut a exista n momentul n care apare soiul pe care dorim s l obinem. Factorii economici in de un aa numit studiu de pia n ideea de a prevedea care sunt cerinele consumatorilor la o anumit perioad de timp privind cantitatea de produse sau calitatea produciei obinute. Etapele ameliorrii plantelor: - Etapa ameliorrii empirice - Etapa ameliorrii tiinifice Etapa ameliorrii empirice dateaz de la nceputul lurii n cultur a unor specii pn spre nceputul secolului 18 i pn la descoperirea sexelor la plante cnd pe baza seleciei fcute de om i completat cu selecia natural s-au obinut populaii locale, soiuri locale pentru mai multe specii. Acestea au fost purtate dintr-un areal n altul odat cu popoarele migratoare fiind mbuntite netiinific i asigurnd necesarul de hran pentru populaiile care le utilizau. Plantele existente n momentul de fa s-au format n anumite areale de pe glob acolo unde au gsit condiii optime de cretere i dezvoltare, acestea fiind numite centre de origine. Ca urmare a evoluiei, a aciunii omului, exist la ora actual anumite areale pe glob unde o anumit specie este mai bine dezvoltat i are mai multe rude apropiate. Varieti, convarieti, specii, subspecii care formeaz aa numitele centre genice.

Centrele de origine sunt reprezentate de acele areale de pe glob unde s-au format pentru prima dat unele specii de plante. Centrele genice reprezint acele suprafee unde se gsete cea mai mare diversitate de forme, cea mai mare frecven a genelor pentru o anumit specie. Ameliorarea caracteristicilor plantei: Productivitatea este o nsuire complex determinat pe de o parte de baza ereditar a materialului cu care se lucreaz care condiioneaz valorile elementelor de productivitate iar pe de alt parte de condiiile de mediu i condiiile de cultur. Datorit faptului c este condiionat poligenic, capacitatea de producie este un obiectiv care se obine suficient de greu, aceasta i datorit faptului c n perioada de vegetaie acioneaz aproape toate genele de care dispune planta respectiv. Apar fenomene de nlnuire a acestor gene pentru a determina un anumit caracter, apar fenomene de interaciune ntre gene astfel ca toate acestea complic activitatea de mbuntire a productivitii plantelor. Productivitatea este determinat pe de o parte de fertilitatea plantei respective, pe de alt parte de capacitatea de a exploata aceast fertilitate n sensul ducerii pn la capt a produsului final. Ameliorarea calitii la fel ca i productivitatea, calitatea este determinat pentru introducerea n cultur a noilor soiuri create. Valoarea calitativ a unui material biologic este conferit de coninutul n substane utile, natura chimic a acestor substane, nsuirile tehnologice i culinare ale produsului principal i cu deosebire pentru speciile horticole calitatea este dat i de aspectul exterior. Ameliorarea rezistenei la temperaturi sczute acest obiectiv include rezistena la ger i rezistena la iernare, aceste obiective sunt urmrite la unele specii anuale i la toate speciile perene cultivate n zonele cu climat temperat. Rezistena la ger reprezint capacitatea plantelor de a suporta temperaturi sczute fr a le fi afectat semnificativ capacitatea de producie, rezistenta la ger vizeaz i rezistena plantelor anuale la temperaturile sczute din primvar. Rezistena la iernare vizeaz speciile multianuale, reprezint pe lng tolerana plantelor la temperaturi sczute ale iernii i alte aspecte mai complexe cum ar fi: alternana nghe dezghe repetat, dezrdcinarea n cazul gonflrii accentuate a solului, asfixierea datorit lipsei aerului din stratul compact de zpad. Ameliorarea rezistenei la secet rezistena la secet impune la speciile cultivate n mod deosebit n sudul i estul Romniei. Rezistena la secet are loc pe baza unor mecanisme fiziologice i mai puin fundamentat pe mecanisme genetice. Seceta solului pn la un anumit grad poate provoca o ncetinire a dezvoltrii plantelor dar speciile considerate rezistente pot trece cu bine de astfel de perioade i s de-a producii satisfctoare. Sunt considerate specii rezistente le seceta solului cele care se matureaz nainte de perioadele propriu zise de secet sau cele care au un sistem radicular foarte profund i pot absorbi apa de la adncimi mai mari. Seceta atmosferic este la fel de duntoare ca i cea pedologic i poate fi combtuta prin utilizarea de genotipuri care au anumite mecanisme de rezisten la nivelul epidermei. Pentru mbuntirea

rezistenei plantelor la secet se poate apela la identificarea n cadrul germoplasmei de baz a unor forme cu asemenea nsuiri i transferul prin metode specifice la alte forme valoroase. Metode de hibridare: Hibridarea se poate practica n diferite variante n funcie de particularitile biologice sau morfologice ale speciei i respectiv ale formelor parentale utilizate sau de obiectivele de ameliorare urmrite, de varietatea genotipic existent n cadrul materialului iniial. O clasificare: n funcie de modul de polenizare i reproducere a plantelor, hibridarea poate fi: natural i artificial. Hibridarea natural este un proces specific caracteristic speciilor heterogame, specific la: pomi, arbuti fructiferi, etc. Ca urmare a hibridrilor naturale, variabilitatea genotipic la speciile vizate este suficient de mare, permind ansa de creare a unor soiuri noi. Hibridarea artificial reprezint intervenia amelioratorului n anumite etape ale dezvoltrii plantelor sau de-a lungul procesului de dezvoltare n sensul dirijrii polenizrii, astfel pot exista 3 variante de hibridare n funcie de modul cum polenul ajunge pe stigmatul florilor, respectiv: a. hibridare cu polenizare liber b. hibridare cu polenizare semiliber c. hibridare cu polenizare dirijat (forat) Polenizarea liber const n ndeprtarea organului de reproducere masculin de la genitorul mam i urmat de libera polenizare cu polen de la plantele alturate sau de la parcela vecin. Metoda este folosit la unele specii dioice sau la unele specii monoice (porumb) sau n procesul de producere de smn la anumite specii. Polenizarea semiliber reprezint cultivarea celor 2 prini (genitori) n rnduri alturate i introducerea inflorescenelor celor 2 nainte de nflorire sub acelai izolator. Smna rezultat poate s prezinte caractere diferite n funcie de sensul hibridrilor respective sau reciproce. Polenizarea forat reprezint castrarea florilor genitorului femel (mam), izolarea acestora, colectarea de polen de la genitorul patern (tat), polenizarea propriu zis urmat de izolare i recoltarea separat a combinaiilor hibride. Metoda are aplicabilitate la toate speciile. n funcie de gradul de nrudire a formelor parentale, hibridarea poate fi: a. apropiat b. ndeprtat Hibridarea apropiat pentru ncruciarea ntre 2 prini diferii din cadrul aceleiai specii i se mai numete i hibridare intraspecific. Hibridarea ndeprtat const n ncruciarea ntre 2 prini care aparin la nivele taxonomice diferite, ex: la 2 specii diferite rezultate din aceleai gene se mai numete i ncruciare interspecific sau ntre 2 genuri diferite (intergeneric) din aceeai familie. n cazul hibridrilor ndeprtate, apar unele dificulti ce micoreaz ansele de reuit cauzate de factorii genetici, morfologici sau fiziologici i concretizate prin intersterilitatea formelor parentale i respectiv sterilitatea hibrizilor din F1. n funcie de numrul de genitori (forme parentale) care stau la originea unui organism hibrid, hibridarea poate fi: simpl, complex. Hibridarea simpl reprezint ncruciarea a 2 prini, ex: 2 soiuri sau 2 linii cosangvinizate, nici una nici alta nu are hibrid. Hibridarea complex const n ncruciarea a 2 parteneri din care cel puin unul are

origine hibrid. Hibrizii obinui n primul caz se numesc simpli iar n cel de-al doilea caz se numesc hibrizi compleci. Fiecare dintre cele 2 metode poate fi practicat n mai multe variante, n general n funcie de poziiile alese pentru genitori. Hibridare simpl - putem ntlni una din variantele: - hibridare direct - hibridare reciproc - hibridare repetat - hibridare ciclic - hibridare dialel Hibridarea direct ncruciarea de tipul A*B, ntotdeauna n formula hibridrii, forma mam este trecut prima. Hibridarea reciproc ncruciarea de tipul B*A reprezint schimbarea rolului genitorilor i se impune n unele cazuri de incompatibilitate. n cazul n care lungimea stilului florilor este mai mic, forma respectiv va fi aleas ca form mam pentru a putea fi strbtut mai uor de gameii masculi. Probleme speciale aprute n lucrrile de hibridare: Hibrizii rezultai n urma ncrucirii interspecifice se caracterizeaz printr-o variabilitate foarte pronunat la care se aduga o plasticitate ecologic, o adaptabilitate la condiiile de mediu mai bun dect a hibrizilor obinuii. Problemele care apar n cazul hibridrilor ndeprtate sunt datorate intersterilitii formelor parentale i sterilitii hibrizilor n prima generaie. Tratarea cu substane stimulatoare sau inhibitori de cretere se folosete pentru creterea gradului de germinare a polenului, pentru ncetinirea sau forarea nfloritului la unul din genitori atunci cnd nu exist coinciden la nflorire. Embriocultura se folosete pentru eliminarea incompatibilitilor manifestate la unele specii ntre embrionul diploid i endospermul triploid al seminei, metoda const n detaarea embrionului imediat dup formare, trecerea acestuia pe un mediu special de cultur i creterea n condiii n vitro. Dublarea sau njumtirea numrului de cromozomi se folosete pentru compatibilitatea garniturilor cromozomiale ale celor 2 parteneri pentru a reui hibridarea.

Cultura de ardei:
Dintre speciile legumicole cultivate n ara noastr, ardeiul ocup un loc important, avnd numeroase ntrebuinri. Fructele de ardei se pot consuma n stare proaspt, ca atare, ceea ce prezint mare importan deoarece vitaminele sunt utilizate integral de ctre organismul uman. Fructele de ardei se folosesc la prepararea unei game foarte largi de mncruri, se preteaz pentru a fi prelucrate n industria conservelor sau pentru boiaua de ardei. Unele specii i varieti de ardei au o deosebit valoare decorativ i pot fi cultivate n ghiveci, n cas. Datorit numeroaselor varieti, ardeiul prezint importan deosebit pentru mbuntirea consumului de legume i asigurarea unei nutriii corespunztoare. Valoarea economic ridicat a ardeiului rezult i din faptul c asigur venituri mari pentru cultivatori prin valorificarea pe piaa intern i extern.

Exigene ecologice: Temperatura minim de germinare a seminelor este de 14 150 C, iar cea optim de 25 280 C. La temperatura minim, germinarea are loc dup 18 20 zile i chiar mai mult, iar la cea optim n 9 11 zile. Producia cea mai mare se obine atunci cnd n sol se menine o umiditate de 65% din capacitatea de cmp pentru ap a solului. Temperatura apei de udare este foarte important, mai ales la cultura n sere, unde producia cea mai mare s-a obinut atunci cnd apa de udare a avut temperatura de 25 270 C. Necesarul de ap este n corelaie direct cu nivelul de fertilizare i cu sistemul de cultur. Toate speciile din aceast grup reacioneaz bine la ngrrile cu gunoi de grajd. ngrmintele minerale influeneaz favorabil creterea i fructificarea precum i calitatea fructelor, ns administrate echilibrate pe faze de vegetaie. Perioadele critice de nutriie sunt: apariia primei frunze, nceputul formrii, mugurilor florali, nflorirea, nceputul fructuficrii i maturrii fructelor. Asigurarea hranei este important pentru obinerea de producii ridicate de ardei. Pentru o ton de fructe ardeiul consum 5,3 kg N, 1,4 kg P2O5 i 7,0 kg K2O. Consumul de substane nutritive depinde de natura solului, faza de vegetaie, soiul cultivat i sistemul de cultur practicat. Reacioneaz foarte bine la fertilizarea cu ngrminte organice, aplicate att la ngrarea de baz, ct i n cursul perioadei de vegetaie. Necesit o bun aprovizionare a solului cu potasiu, deoarece acesta influeneaz pozitiv calitatea recoltei. Coninutul plantelor n azot, fosfor i potasiu este diferit. Azotul se gsete cel mai mult n frunze, mai puin n tulpin. Soiurile cele mai potrivite pentru ardei sunt cele mai uoare, nisipo-lutoase, aluviale, cu reacie neutr sau uor acid (pH=6,8). Ardeiul are pretenii foarte ridicate fa de aer, n mod deosebit n sere, n perioada fructificrii, cnd plantele cer aer proaspt. Este sensibil la curenii reci de aer. Lumina fa de lumin au cerine mari ncepnd cu faza de rsad pn la maturarea fructelor. Lumina prezint importan att ca intensitate ct i ca durat. O intensitate sczut a luminii i o durat de sub 12 ore/zi determin alungirea rsadurilor, ntrzie apariia inflorescenelor, florile avorteaz i cad. n vederea asigurrii unei bune ealonri a produciei, ardeiul se cultiv n cmp, n solarii i n sere. Tehnologia culturii de ardei in camp: Foarte bune premergtoare sunt : lucerna, trifoiul, mazre, fasolea, dar se poate cultiva i dup rdcinoase, bulboase i bostnoase. naintea ardeiului primvara, se pot face culturi anticipate de salat, spanac, ridichi de lun, ceap verde etc. Ardeiul se cultiv prin producerea prealabil a rsadurilor. Rsadurile se obin n spaii nclzite (sere, rsadnie). Pentru producerea rsadurilor necesare plantrii unui hectar se folosesc 400 gr smn, iar pentru semnat direct se folosesc 1,2 1,5 kg smn. In cazul n care smna nu este tratat, cu 2 3 zile nainte de semnat se trateaz cu TMTD 3g/1 kg smn, sau alte produse pe baz de Thiram sau Captan pentru a preveni cderea rsadurilor. Vrsta rsadurilor este de 60 65 zile. La ardeiul gras, lung i gogoar cele mai bune rezultate s-au obinut cu un rsad cu vrsta de 65 zile. Cu cteva zile nainte

de plantare rsadurile se clesc printr-o aerisire mai puternic ziua i noaptea, iar cu cteva ore nainte de scoaterea rsadului se ud abundent. Plantarea se ncepe cnd n sol se realizeaz temperaturi de 150 C. Data calendaristic se stabilete n funcie de condiiile climatice concrete ale anului respectiv. Sunt mai multe scheme de plantare. Pe stratul nlat se planteaz dou rnduri la 70 cm. ntre plante pe rnd distanele difer cu varietatea : la ardeiul gras se las pe rnd 15 20 cm, realiznd o densitate de 65 88.000 pl/ha; la ardeiul gogoar distanele pe rnd sunt de 20 25 cm, densitatea fiind cuprins ntre 54.000 i 65.000 pl/ha; la ardeiul lung distana pe rnd este de 15 cm, realiznd o densitate de 88.000 pl/ha; la ardeiul iute distana pe rnd este de 10 cm. Lucrrile de ngrijire urmresc realizarea unei culturi ncheiate i crearea condiiilor pentru creterea viguroas a plantelor. La 4 5 zile de la plantare se face completarea golurilor, se aplic 3 4 praile mecanice ntre rnduri i 2 praile manuale pe rnd. Cu ocazia prailelor mecanice se poate face i un uor muuroit. Udarea se face dup plantare pentru asigurarea prinderii. Dup aceea nu se mai ud circa 2 sptmni pentru a favoriza o nrdcinare mai profund. Apoi, pn la fructificare se ud la interval de 7 10 zile cu norme de 250 300 m3/ha. n timpul apariiei masive a fructelor, cnd plantele de ardei au cea mai mare nevoie de ap, udrile se fac mai des, la intervale de 5 6 zile cu norme de 300 350 m3/ha, astfel ca umiditatea n sol s fie n mod constant de 80 85% din capacitatea de cmp. Se evit pe ct posibil udarea n timpul nfloririi masive. Pe suprafeele mici se poate face copilitul i crnirea plantelor, n scopul obinerii unor fructe mai mari, mai timpurii pe de o parte, sau pentru a asigura ajungerea la maturitatea de consum a unui numr mai mare de fructe pn la venirea brumelor de toamn, pe de alt parte. Recoltarea la ardeiul gras se face la maturitatea tehnic, la ardeiul iute i lung att la maturitatea tehnic, ct i la cea fiziologic, iar la ardeiul gogoar i de boia numai la maturitatea fiziologic. La ardeiul gras recoltarea poate ncepe n prima decad a lunii iulie i continu pn n prima decad a lunii octombrie. La ardeiul lung i gogoar recoltarea ncepe n a doua decad a lunii august i se continu pn la cderea brumelor. Recoltarea se face manual, preferabil prin tierea pedunculului, se condiioneaz, se ambaleaz i se transport ct mai repede la unitile de desfacere. Produciile medii care se obin sunt de 20 60 t/ha la ardeiul gras, gogoar i lung i de 8 12 t/ha la ardeiul iute i ardeiul de boia. Cultura prin semnat direct prezint o serie de avantaje : se face economie de for de munc cu producerea rsadului i plantarea, rdcinile ptrund mai adnc, plantele folosesc mai bine apa i elementele nutritive, cheltuielile sunt mai mici, posibilitile de mecanizare sunt mai mari, densitatea poate fi mult mai mare. Ca dezavantaje, menionm obinerea unor recolte mai trzii i mai reduse, ca i limitarea arealului de cultur. Alegerea hibridului/soiului este esenial. Se prefer hibrizii timpurii i cu dezvoltare rapid, care formeaz mai multe fructe n acelai timp. Amplasarea culturii se face pe terenuri cu textur nisipo-lutoas, care s nu formeze crust. nainte de semnat este necesar tvlugirea terenului. Semnatul se face cnd n sol

temperatura se menine la 13 140 C, adic n jurul datei de 10 mai n sudul rii. Sunt necesare 1,2 1,5 kg smn la hectar. Cultura ardeiului n sere: Obinuit n sere se cultiv ardeiul gras i ardeiul iute. Acest sistem de cultur asigur produciile cele mai timpurii i valorificarea la preuri ridicate. Rsadurile se produc n sere nmulitor dup tehnologia specific. La plantare rsadurile trebuie s aib bobocii florali bine formai, acest lucru realizndu-se ntr-un timp variabil, n funcie de intensitatea luminii din perioada de producere. Serele i terenul se pregtesc ca la cultura tomatelor. Deoarece ardeiul necesit n sol o temperatur mai ridicat, cnd nu se dispune de nclzirea tehnic a solului, se recomand amenajarea de straturi nclzite biologic. Se folosete gunoi de grajd sau compost forestier, amenajndu-se trei biloane de-a lungul traveei, late la baz de 30-35 cm, la partea superioar de 20-25 cm i nalte de 15-20 cm. Compostul forestier, n cantitate de 200 t/ha, are un aport termic biologic, permind meninerea n substrat a unei temperaturi de 180 C. Pe travee se planteaz 4 rnduri la distana de 80 cm, iar pe rnd la 52 cm, pentru a realiza o densitate de 24.000 pl/ha. Cnd se amenajeaz biloane, se planteaz 3 rnduri pe travee, la distana de 100 cm, iar pe rnd 39 cm, realiznd aceeai densitate. Aerisirea serei se limiteaz n perioada noiembrie-februarie la deschiderea ferestrelor periodic, n timpul zilei, iar uneori chiar i noaptea, astfel ca s se produc o mprosptare a atmosferei prin schimbul cu mediul exterior, dar numai cnd climatul permite.

Cultura ardeiului n solarii: n solarii, n mod obinuit se cultiv ardeiul gras, dar se pot obine rezultate economice bune i din cultura ardeiului lung i iute. Pregtirea solului i a solariilor se face ca la tomate. Rsadurile se produc n spaii nclzite. Se folosesc 400 g semine pentru producerea rsadurilor necesare plantrii unui hectar. La plantare rsadurile vor avea 60 zile. Plantarea rsadurilor se face atunci cnd temperatura solului se menine pe adncimea de 10 cm, la nivelul de 14 150 C, calendaristic ntre 1 i 10 aprilie. Lucrrile de ngrijire n solarii sunt mai complexe dect n cmp. Dup plantare, se ud local la fiecare plant, cu 0,5 1 l ap, pentru a nu rci solul. n timpul vegetaie, numrul udrilor atinge 18 20. Se face completarea golurilor i se menine solul afnat prin 45 praile. Se poate face mulcirea cu paie sau cu folie de polietilen. Imediat dup plantare solarul se ine nchis pentru acumulare de cldur. Aerisirea se face numai ntre orele 10 i 16. Cnd temperatura depete 270 C, se intervine prin aerisiri. Recoltarea ncepe n prima decad a lunii iunie i se poate prelungi pn n prima decad a lunii octombrie. Se obin 35-60 t/ha, din care aproximativ jumtate pn la 20 iulie, valorificndu-se la preuri ridicate.

Lucrri de ntreinere

completarea golurilor:la 8-10 zile de la plantare cu rsad de aceeai vrsta. afnarea solului: prin prile manuale, 8-10, n funcie de specie i sistem de cultur. irigarea: se aplic difereniat n funcie de specie i faze de vegetaie. Irigarea prin picurare este cea mai eficient. fertizarea fazial cu ngrminte organice - se aplic 2-4 fertilizti n solarii i 8-10 fertilizri faziale n sere. dirijarea factorilor de mediu - temperatura, umiditatea se face pe faze de vegetaie, n corelaie cu lumina. combaterea bolilor i duntorilor: trebuie efectuat cu atenie, folosind produsele specifice fiecrui agent patogen. lucrrile speciale: consta n palisat, copilit, crnit, defoliat , stimularea fructificrii, mulcirea solului cu paie de gru. recoltatul: se face manual la diferite stadii de coacere.

Hibrizii de ardei gras de culoare rosie Maratos F1 Un ardei gras timpuriu cu port viguros, recomandat pentru cultura in sera, solar si camp deschis. Potential de productie ridicat. Capacitate buna de fructificare, chiar in conditiile unor temperaturi ridicate. Fructele sunt mari, uniforme, de culoare rosu intens la maturitatea de recoltare. Greutatea medie a fructului 150-200 g. Triple 4 Un ardei gras semitimpuriu, recomandat pentru cultura in sera, solar si camp deschis. Fructele sunt mari, cu diametrul de 90 mm. Este un hibrid viguros, si cu o foarte buna adaptabilitate. Fructele sun uniformae de culoare rosie. Olympus Un ardei gras semitimpuriu. Fructele sunt foarte mari, avand diametrul de 100 mm. Este un hibrid viguros, cu fructe de culoarea rosie. Planta este puternica si fructifica constant. Orion EZ Un ardei gras semitimpuriu. Fructele sunt mari si de culoare rosie. Plantele sunt viguroase si leaga foarte bine in conditii de temperatura ridicata. Spirit F1 Hibrid cu vigoare medie, foarte timpuriu ce produce un numar mare de fructe, rosii la maturitatea de recoltare, de o calitate exceptionala; au 75-80 mm in diametru, cu pulpa groasa. Este un hibrid destinat culturii prelungite in sera, usor de cultivat.

Hibrizii de ardei gras de culoare galbena Fista F1 Este un hibrid standard pentru ardeiul gras de sera. Are o productie ridicata si timpurie. Fructele se coloreaza repede de la verde la un galben atractiv si au o capacitate foarte buna de pstrare. Varietate deosebit de productiva. Magno Este un hibrid timpuriu cultivat in sere si in solarii. Fructele sunt mari si cu calitati deosebite. Plantele au o vigoare medie. Bianca F1 Un ardei gras cultivat cu succes in Romania pe scara larga, in sere, solarii si camp. Foarte timpuriu, cu capacitate buna de fructificare, fructe mari, cu 3-4 lobi de culoare alb-

galbuie. Greutatea medie a fructului 150-200 g. Are putere mare de crestere, internodii scurte si sistem radicular puternic dand un echilibru bun intre crestere si fructificare. La culturile protejate, 40% din productia totala se obtine la primele recoltari. Potential ridicat de productie. Reactioneaza foarte bine la tehnologia aplicata corect. Vedrana F1 | nou Hibrid nou de tip Bianca, mai viguros, cu productii mai mari si mai timpurii. Fructele sunt mari (85 mm diametru), 3-4 lobi, cu peretii grosi, de culoare alb-galbuie usor verzuie. Recomandat pentru cultura in spatii neincalzite si in camp. Planika F1 Un hibrid foarte timpuriu. Planta este compacta, cu internodii scurte. Fructele sunt mari (80 mm), grele datorita peretilor grosi, si au 4 muchii. Culoarea este galbena, dar in conditii de luminozitate scazuta devin usor verzui, iar la maturitate fructele sunt rosii. Este recomandat pentru cultura in sere neincalzite, solarii si camp. Hibrid de ardei gras de culoare verde inchis Lozorno n Este un hibrid semitimpuriu care se cultiva in spatiile protejate incalzite si neincalzite. Fructele, mari de 80-85 mm in diametru, sunt de o culoare verde inchis. Plantele sunt viguroase. Este un hibrid foarte productiv. Hibrid de ardei gras de culoare rosie violaceu Mavras Este un hibrid semitimpuriu de vigoare verde. Fructele sunt mari, au 80-85 mm in diametru si sunt de un rosu violaceu atractiv.

Cultura tomatelor
Tomatele sunt plante erbacee, anuale, prezente in zonele globului cu climat temperat. Rosiile sunt una din principalele culturi din gradina de legume, atat datorita cultivarii relativ usoare cat si pentru proprietatile fructului, care e un aliment foarte valoros, ce contine insemnate cantitati de substante hranitoare. Intr-un kg de rosii se gasesc cca 30-40 gr zaharuri, 20-60 gr vitamina A, 20-60 gr vitamina C, 40-50 mg calciu, 20-30 mg fier. Rosiile(tomatele) cer multa lumina, mai ales in rasadnita si solarii. Au nevoie de multa hrana, de aceea trebuie cultivate in soluri fertile, ingrasate treptat cu ingrasaminte naturale. Rosiile se cultiva mai mult prin rasad, desi se pot cultiva cu rezultate bune si prin semanare directa in camp. Rasadul pentru culturile timpurii se produce in rasadnite calde, in care se seamana in luna februarie intre 5 si 8 grame samanta la 1 mp Soiuri: Ele se pot inparti in trei grupuri:timpurii( 100-120zile ),semitimpurii( 120-135zile ) si tarzii( 135150zile ). Soiurile timpurii: Arges 450.Are port inalt,cu fructe mijlocii( 80-90g ),rotunde,netede de culoare rosie,rezistente la crapare. Export II.Are port inalt,fructe de marimi mijlocie ( 70-80g ),rotunde sau putin turtite,uniform colorate in rosu aprins.Rezista bine la transport. Nr 10*Bizon.Are port inalt,fructe mici ( 57-60g ),rotunde,cu o dunga verde in jurul pedunculului,care la coacere deplina nu se inroseste complect,ramanand galbena-

verzuie.Datorita acestui defect hibridul este treptat inlocuit in cultura. Alti hibrizi:Arges 1,Arges 400,Delicates,Pionier 2,H-14,Somesan Soiuri semitimpurii: Aurora 100 are port inalt,cu fructe mari ( 100-120g ),rotunde putin turtite,de culoare rosie-caramizie.Se cultiva in timpul verii,pentru consum in stare proaspat.Productiva,soi cu port inalt si foarte viguros;are fructe mari ( 100-130g ),rotunde,usor costate spre pedunctul,de culoare rosie aprins,indicat pentru consum in stare proaspat. Arges 428,creat de Statiunea de cercetari Stefanesti.Are port semiinalt fructe mari si foarte mari (180-200g ),rotunde usor turtite,de culoare rosie,carnoase.Recomandat pentru consum in stare proaspata si industralizare. Ace ,soi cu port semiinalt.Fructele sunt mari (150-160g ),rotund-turtite,carnoase de culoare rosie aprins.Indicat pentru industrealizare. Pentru conserve cu fructe intregi sunt indicate soiurile Roma.Red Top.San Marzano,cu fructe ovoide. In vederea recoltarii mecanizate se cultiva soiuri cu coacere a fructelor simultana ca:Hainz 1370,VF 145.VF 45,New Yorker,Early Pearson Soiuri tarzii,destinat in special pentru industrializare sunt: Florida,soi cu port inalt,cu fructe mari( 150-160g ),rotund-costate,de culoare rosie intensa.Este indicat pentru consum proaspat si pentru industrializare. Rutgers,soi inalt,cu crestere viguroasa,are fructe mari ( 150-170g ) cu forma rotunda putin turtit,culoarea rosie aprinsa.Indicat pentru industrializare. Soiuri de sera.Se folosesc in special hibrizi in F1 ca:Sonato are o crestere viguroasa.Fructele sunt mijlocii spre mari,sferice usor turtite,uniform colorate in rosu viu,de calitate buna.Este foarte productiv si rezistent la unele boli(viroze,cladosporium si fusarium ) Vemone are o crestere mijlocie.Fructele sunt de marime mijlociemare,uniforme,carnoase,colorate in rosu aprins.E foarte productiv si rezistent la viroze.Alte soiuri ca Angela,Craiobrid,Oltbrid. Cerinte fata de factorii de vegetatie. Tomatele sunt plante pretentioase la caldura.Temperatura minima de germinare a semintelor este de 8-10grade.Temperatura optima de crestere si fructificare este de 22-25grade. Fata de lumina sunt,de asemenea,pretentioase.Insuficienta lumini duce la alungirea rasadului,iar in perioada de fructificare,la caderea florilor. Au cerinte moderate fata de apa.Umiditatea optima in primele faze de vegetatie este de65-70%,iar la fructificare de 75-80% din capacitatea de camp a solului.Culturile infiitate prin rasad se iriga mai abundent decat cele semanate direct in camp,care au o inradacinare mai profunda.Umiditatea atmosferica trebuie sa fie de 55-60%,daca este mai ridicata,plantele se inbolnavesc usor. Tomatele valorifica bine ingrasamintele chimice si organice.Cantitatile mari de azot insa provoaca o crestere vegetativa puternica si intarzie fructificarea si coacerea fructelor. Cele mai bune rezultate se obtin pe soluri usoare,nisipolutoase sau luto-nisipoase,profunde,fertile. Tehnologia culturii. In vederea esalonarii productiei in tot cursul anului,tomatele se cultiva atat in camp deschis,cat si in adaposturi,rasadnite si sere. Bune premergatoare sunt lucerna,alte leguminoase,bostanoase,varzoase si altele.

Cultura timpurie in camp.Se pregateste in zonele in sudul si sud-vcestul tarii,unde primaverile sunt timpurii,iar brunele au o fregventa mai mica. Terenul destinat culturii timpurii trebuie sa fie usor si permeabil,cu expozitie sudica,ferit de vanturi puternice.Pregatirea acestuia se face din toamna,prin nivelarea de intretinere apoi se administreaza 25-35t gunoi de grajd,300-400kg superfosfat si 100-150kg sulfat de potasiu la ha.Dozele sunt orientative,ele putand fii modificate in functie de fertilitatea solului. Incorporarea ingrasamintelor se face odata cu aratura adanca la 25-28cm.Primavara se aplica azotat de amoniu,150kg/ha,apoi se marunteste solul cu grapa sau cu cultivatorul.O lucrare foarte importanta este erbicidarea,care se face de obicei cu Treflan 3,5l in 450l de apa la ha.Dupa administrarea solutiei se executa incorporarea in sol,cu grapa cu discuri,la 12-15cm adancime.Urmeaza modelarea in brazde lungi,cu latimea la corodament de 94cm. Producerea rasadurilor are loc in sere inmultitor si in solarii incalzite.Se seamana in a doa jumatate a lunii februarie,prin inprastiere folosinduse 250g de samanta pentru producerea rasadului necesar la 1ha de cultura.Dupa 7-8zile de la rasarure.se rapica in cuburi nutritive sau in alte tipuri de ghivece.Se aplica toate lucrarile de intretinere necesare ( dirijarea temperaturii,udat,aerisit,ingrasari,etc. ).Inpotriva caderilor rasadurilor se fac tratamente cu Ortocid-50 sau Mycodifol on concentratie de 0,15%.Cu doua saptamani inainte de plantare,se face calirea rasadurilor prin aerisiri puternice si in final descoperirea complecta a lor. Plantarea in camp se executa in jurul datei de 20 aprilie,cate doua randuri pe brazda,la distanta de 50/17-21cm,dupa care se uda.

Lucrarile de intretinere curente constau in:completarea golurilor,irigare,fertilizare,afanarea solului,combaterea bolilor si daunatorilor. Irigarea se executa cu atentie,aplicandu-se la inceput norme mai mici de udare (200-250m

cub/ha),pentru a nu raci solul.In continuare normele cresc (300-350m cub/ha ) si se uda mai des. Fertilizarea se face de 2 ori,la inceputul legarii fructelor cu 200kg superfosfat,100kg azot de amoniu,50kg sulfat de potasiu la ha si in preajma coacerii fructelor cu 150kg superfosfat,150200kg azotat de amoniu si 75kg sulfat de potasiu la ha. Afanarea solului se executa de 3-4 ori macanizat sau manual. Combaterea bolilor si daunatorilor se face cu regularitate.Inpotriva bolilor ca:mana,alternarioza,bacterioza,se trateaza cu Oxiclorura de cupru-50 in concentratie de 0,5%,Dithane M-45 in concentratie de 0,2%.Ortocid-50WP in concentratie de 0,3%.Daunatorii ca gandacul din Colorado se combate se combate cu Sevin 50-0,15% sau Lindatox 340kg/ha;musculita alba cuUltracid 40-1% s.a. Lucrari de intretinere speciale au drept scop dirijarea fructificarii si constau in:copilit radical,carnit la3-4 inflorescente,precum si tratarea inflorescentelor in primaverile racoroase cu:Tomaset,Duraset,Tomafix 10mg/l apa.De asemenea,pentru obtinerea de fructe de calitate,la soiurile cu port inalt se face palisatul pa spalieri.In cazul pericolului de cadere a brumelor tarzii de primavara se iau masuri de aparare prin producerea de fum cu ajutorul brichetelor fumigene sau prin arderea gunoiului de grajd. Recoltarea se face cand fructele au inceput sa se ingalbeneasca (pt. export ),in parga ( pt. transport la distante mari ) sau la coacerea deplina ( pt.consum imediat ).Perioada de recoltare,15-20 iunie pana la 1-15 august.Se obtine in medie 25-30t/ha. Cultura de vara-toamna ( prin rasad ) are pondere cea mai mare in tara noastra,ea se practica si in zonele cu primaveri mai tarzii,putand fi folosite si terenuri mijlocii ca textura,dar fertile. Pregatirea terenului incepe din toamna cu administrarea gunoiului de grajd 3540t/ha,superfosfat 400kg/ha,sulfat de potasiu 150kg/ha.Primavara se continua pregatirea terenului ca si la tomate timpurii. Pregatirea rasadului se face in solarii incalzite sau in rasadnite.Semanatul se esaloneaza de la jumatatea lunii martie ( pentru culturile de vara ) pana la sfarsitul lunii aprilie ( pt. culturile de toamna ).Necesarul de seminte pt.un ha.de cultura este de 250g.Rasadul se poate repica direct in strat de amestec sau se seamana mai rar si nu se mai repica.Se aplica lucrari de ingrijire obisnuite. Plantarea are loc,de asemenea,esalonat,de la inceputul lunii mai ( cultura de vara ) pana la sfarsitul lunii mai ( culturi de toamna ).Schema de plantare obisnuita este de 90+50/20,5-22cm.Daca pamantul de pe radacini se scutura rasadul se mocirleste. Lucrari de intretinere constau in completarea golurilor;irigarea cu norme mai mari de udare decat in cultura timpurie ( 7-10 udari cu 350-400m cub/ha la o udare );fertilizarea de 2-3 ori folosind ingrasaminte chimice obisnuite sau Complex III 300-400kg/ha;combaterea bolilor si daunatorilor ca si la tomate timpurii.In culturile de vara plantele se paliseaza pe spalieri sau pe araci;cele de toamna pot fii lasate nepalisate.Copilitul se face partial,lasandu-se 1-2 copili pe planta ( 2-3 tulpini );iar carnitul este necesar numai la culturile de toamna si se executa cu 15 zile inainte de caderea brumelor. Recoltarea fructelor are loc esalonat,de la 10-15 iulie pana la sfarsitul lunii septembrie ( culturi de vara ) si de la 25-30 iulie pana in octombrie ( culturi de toamna ).Se obtin productii de 40-50t/ha. Cultura prin semanat direct in camp se practica in vederea industrializarii productiei.Prin folosirea unor soiuri speciale.cu port strans si coacere simultana a froctelor,lucrarile se pot efectua in mare masura mecanizat inclusiv recoltarea,cea ce reduce costil productiei. Se aleg terenuri usoare,afanate,neinburuieate si care nu formeaza crusta.Pregatirea terenului se face ca si pentru celelalte culturi de tomate,cu deosebirea ca se

aplica mai potine ingrasaminte organice ( 30t/ha ).Lucrarile de primavara trebuie sa asigure un pat germinativ bine maruntit pentru asigurarea rasaririi plantelor in bune conditii. O lucrare importanta este erbicidarea,care se face cu Paarlan 720-1,5l/ha in 400l apa,cu 68 zile inainte de semanare si cu Paarlan 1,5l+Sencor 0,3kg in 400l apa/ha,atunci cand plantele au 2-3 frunze adevarate.Terenul se modereaza in brazde late. Semanatul se face esalonat,in 2-3 etape la interval de cca 20 de zile,din prima decada a lunii aprilie pana in a 2-a decada a lunii mai.Se seamana in benzi cate doua randuri pe brazda la distanta de 40 cm intre ele,folosindu-se 1,3-1,5kg de samanta la ha. Lucrari de ingrijire constau in rarit la distanta de 12-25cm,atunci cand plantele au 2-3 frunze;prasit mecanic de 3-4 ori si manual de doua ori;irigare la inceput cu norme mai mici ( 250-300 m cub/ha ) iar in perioada de crestere masiva a fructelor cu norme mai mari (350-400m cub/ha ).Cu doua saptamani inainte de recoltare nu se mai iriga.Se aplica 1-2 ingrasari cu ingrasaminte chimice (150kg/ha sulfat de potasiu,120kg azotat de amoniu,250kg superfosfat).Combaterea bolilor si a daunatorilor se face periodic,la inceput,in special contra gandacului din Colorado si inpotriva bolilor cu Zineb 0,3%,Captan 0,2%. Pentru coacerea uniforma a fructelor,in vederea recoltarii mecanizate se pot aplica tratamente cu Ethrel sau se procedeaza la carnirea plantelor. Recoltarea plantelor se recomanda sa se faca o singura data mecanizat,cand 75-80% din fructe s-au copt,sau manual,in 2-3 etape,incepand din luna august. Productiile variaza intre 50-80t/ha,in functie de soi si de tehnologia aplicata. Cultura tomatelor in sere.Detine primul loc in cultura fortata se face in doua cicluri: ciclul I ( ianuarie-iunie ) si ciclul II ( iulie-decembrie ). Ciclul I -producerea rasadurilor are loc in sere inmultitor.Pentru semanat se pregateste un amestec permeabil,usor,in care predomina turba si nisipul.Semanatul are loc in 5-10 noiembrie folosindu-se 250g seminte la un ha de cultura.Se seamana prin inprastiere,apoi se aplica lucrari de ingrijire cunoscute,cu dirijarea atenta a temperaturii ( 22-25 grade Celsius ) si umiditatea moderata. Dupa 6-7 zile de la rasarire,se repica in ghivece umplute cu amestec special pregatit ( ex. 25% turba,40% mranita,25% pamant de telina si 10% nisip).Ghivecele se aseaza direct pe pamantul din sere in siruri distantate intre ele. Lucrari de ingrijire sunt cele obisnuite,avand grija deosebita pentru asigurarea luminii care in aceasta perioada este deficitara ( rarirea ghivecelor,curatirea geamurilor,tratarea cu CCC 0,1%,eventual iluminat artificial ).De asemenea,dirijarea temperaturii trebuie facuta corect in functie de luminozitate ( in zilele senine 20-22 grade,in zilele noroase 16-18 grade,iar noaptea 14-16 grade ). Plantarea are loc in luna ianuarie,cate 4 randuri pe o travee la distanta de 80/40 cm.Se pot planta si cate 3 randuri pe o travee,in care caz se micsoreaza distanta,intre plante pe rand. Rasadul se planteaza manual , in gropi sau in rigule deschise mecanizat si se uda pentru asigurarea prinderii. Lucrari de ingrijire constau in : combaterea golurilor , dirijarea corecta a factorilor de vegetatie , aplicarea fertilizarilor,irigare,afanarea solului,taieri,tratamente inpotriva bolilor si daunatorilor. Temperatura se dirijeaza astfel : pana la inflorire-ziua 16-20 grade,iar noaptea 14-16 grade.In timpul infloritului si legarii fructelor-ziua 22-24 grade,noaptea 18-20 grade. Fertilizarea in timpul perioadei de vagatatie se face de10-12 ori de la inflorit pana dupa carnit.Dozele de ingrasaminte se stabilesc pe baza analizelor de laborator.Orientativ se administreaza:500-600 kg/ha azotat de amoniu,800-1000kg/ha superfosfat,400-800kg/ha sulfat de potasiu,300-400kg/ha superfosfat de magneziu si microelemente.Cu exceptia azotului de amoniu,care se aplica in totalitate in timpul perioadei de vegetatie,celelalte ingrasaminte se

aplica 2/3 la pregatirea de baza a solului,iar 1/3 in timpul vegetatiei.Tot in cazul regimului de nutritie se pot aplica si ingrasaminte cu CO2. Irigarea se face la inceput mai rar,pe masura ce plantele cresc si timpul se incalzeste,tot mai des.In timpul coacerii masiva a fructelor udarile se raresc din nou.In total se administreaza 4000-5000 m.cub de apa/ha.Umiditatea atmosferica nu trebuie sa depaseasca 60-65%,astfel polenizarea nu se face normal,iar plantele se inbolnavesc usor. Aerisirea este o lucrare obligatorie si se face permanent.Se recomanda ca aerisirea sa se faca cu atentie pentru a evita pierderile de caldura din sere. In zilele insorite,se recomanda stropirea serelor cu praf de huma sau praf de creta ( 2kg la 100l apa ). Lucrarile solului constau in prasile mecanice ( 4-5 ) si 1-2 manuale. Pe langa aceste lucrari,mulcirea cu paie sau materiale plastice da rezultate bune. Combaterea bolilor si daunatorilor se face mai des decat in camp,deoarece in sera sunt conditii foarte bune pentru atacul agentilor patogeni.Inpotriva ciupercilor Phytophtora parasitica,Ph.infestans se aplica tratamente cu Mycodifol in conc. de 0,2%;a ciupercilor Fusarium oxisporum,Botrytis cinerea si Cladosporium fulvum cu Benlate-0,05% sau Dithane M45-0,2%.Inpotriva musculitei albe ( Trialeurodes vapurariorum ) cu Ultracid 40 EC-0,1% sau Nogos-0,1%,iar inpotriva paianjenului rosu ( Tetranichus urticae ) cu Polacaritox-0,15% s.a. Dirijarea plantelor se face prin aplicarea mai multor lucrari cu scopul de a obtine productii mai timpurii si de buna calitate: -Palisatul plantelor prin legarea acestora cu sfori de sustinere.Fiecare planta se leaga cu cate o sfoara,un capat se leaga la baza plantei si cu celalalt de spalierul de sus a serei.Periodic plantele se rasucesc pe dupa sfoara. -Copilitul se executa indepartandu-se toti copilii ce apar cand acestia au 5-10cm lungime.Operatia se face cu mana,avand grija ca plantele sa nu fie ranite -Carnitul consta in ruperea deasupra a 8-12 inflorescente cu 50-60 de zile inainte de desfiintarea culturii ( in luna aprilie ). -Defolierea planelor consta in ruperea frunzelor batrane de la baza care nu au un rol activ in hranirea plantelor.Astfel se realizeaza o buna aerisire a plantelor,se usureaza aplicarea lucrarilor si se inlatura focarele de infectie cu boli si daunatori.

CUPRINS

Introducere:....................................................................................................................................1 Importana ameliorrii plantelor:....................................................................................................2 Obiectivele ameliorrii plantelor:...............2 Ameliorarea caracteristicilor plantei:.............................................................................................4 Metode de hibridare:......................................................................................................................5 Cultura de ardei:.............................................................................................................................6 Exigene ecologice: .......................................................................................................................7 Tehnologia culturii de ardei in camp:.........7 Cultura ardeiului n sere:.................................................................................................................9 Cultura ardeiului n solarii:..............................................................................................................9 Cultura tomatelor...........................................................................................................................11 Soiuri: ...........................................................................................................................................11 Cerinte fata de factorii de vegetatie..............................................................................................12 Tehnologia culturii.........................................................................................................................12 Cultura timpurie in camp...............................................................................................................13 Cultura de vara-toamna .................................................................................................................14 Cultura prin semanat direct in camp .............................................................................................14