You are on page 1of 10

Drept penal: Cursul 4 APLICAREA LEGII PENALE IN SPATIU SI TIMP Consideratiuni generale 1.

Notiunea aplicarii legii penale Prin aplicarea legii penale intelegem executarea sau indeplinirea indatoririlor pe care ea le prevede ce pot avea loc fie de bunavoie, prin respectarea prescriptiilor acesteia, fie silit, in cazul savarsirii faptei interzise. 2. Elementele in raport cu care se aplica legea penala Nu putem vorbi de aplicarea legii penale fara a ne referi la elementele care ii fixeaza limitele aplicarii acesteia si anume : timpul, teritoriul, persoanele si faptele. Timpul : Se stie ca orice lege care emana de la puterea legislativa, nu poate fi vesnica, ea este limitata in timp, de la momentul intrarii in vigoare si pana la iesirea din vigoare. De aceea exista o corelatie intre fapta si legea penala care urmeaza sa fie aplicata. Spatiul : este un alt element obligatoriu in determinarea limitelor aplicarii legii penale. Persoanele : intotdeauna legea penala reglementeaza relatii intre oameni. Faptele : pentru ocrotirea valorilor sociale fundamentale, legea penala descrie explicit si concret faptele sub forma actiunii sau omisiunii. Aplicarea legii penale in spatiu 1. Notiunea aplicarii legii penale in spatiu Aplicarea legii penale in spatiu consta in activitatea de traducere in viata a prescriptiilor sanctionatoare ale legii penale in raport cu locul comiterii diferitelor infractiuni (in tara sau strainatate) de catre cetateni romani sau straini. Principiile menite sa asigure inevitabilitatea aplicarii legii penale in raport cu spatiul sunt : - principiul teritorialitatii legii penale, - principiul personalitatii legii penale, - principiul realitatii - principiul universalitatii legii penale. Un lucru foarte important este faptul ca numai recunoasterea si aplicarea tuturor principiilor care guverneaza intinderea in spatiu a efectelor legii penale fac posibila realizarea unei eficiente activitati de represiune. 2. Aplicarea legii penale faptelor savarsite pe teritoriul Romaniei 2.1 Principiul teritorialitatii legii penale
1

Este principiul de baza potrivit caruia se face aplicarea legii penale in raport cu locul savarsirii infractiunii, principiu consacrat in art. 3 C. pen. Legea penala se aplica in exclusivitate tuturor infractiunilor comise pe teritoriul tarii, neavand nicio relevanta calitatea faptuitorului. 2.2 Notiunea de teritoriu in sensul legii penale

Prin notiunea de teritoriu se intelege intinderea de pamant si ape cuprinse intre frontiere, cu subsolul si spatiul aerian, precum si marea teritoriala cu solul, subsolul si spatiul aerian ale acesteia. Aceasta cuprinde : suprafata terestra, apele interioare, marea teritoriala, subsolul teritoriului terestru si acvatic si spatiul aerian de deasupra teritoriului acvatic si terestru. Suprafata terestra : intinderea de pamant cuprinsa intre frontierele politicogeografice ale statului roman. Apele interioare : apele curgatoare sau statatoare cuprinse intre frontierele politicogeografice ale statului roman. Marea teritoriala : cuprinde fasia de mare adiacenta tarmului si apele maritime interioare. Subsolul : este format din zona subterana avand o intindere ce coincide cu limitele frontierelor de stat cu o adancime practic limitata de posibilitatea reala a omului de exploatare in conditiile tehnicii actuale. Spatiul aerian : este spatiul care se intinde deasupra teritoriului cuprins intre frontierele statului si desupra apelor interioare si marii teritoriale. 2.3 Notiunea de infractiune savarsita pe teritoriul tarii

Prin infractiune savarsita pe teritoriul tarii noastre se intelege o infractiune comisa pe teritoriul aratat in art. 142 sau pe o nava sau o aeronava romana. In Noul Cod penal acest aspect are urmatoarea reglementare:
Art. 8: Teritorialitatea legii penale
(1)Legea penal romn se aplic infraciunilor svrite pe teritoriul Romniei. (2)Prin teritoriul Romniei se nelege ntinderea de pmnt, marea teritorial i apele cu solul, subsolul i spaiul aerian, cuprinse ntre frontierele de stat. (3)Prin infraciune svrit pe teritoriul Romniei se nelege orice infraciune comis pe teritoriul artat n alin. (2) sau pe o nav sub pavilion romnesc ori pe o aeronav nmatriculat n Romnia. (4)Infraciunea se consider svrit pe teritoriul Romniei i atunci cnd pe acest teritoriu ori pe o nav sub pavilion romnesc sau pe o aeronav nmatriculat n Romnia s-a efectuat un act de executare, de instigare sau de complicitate ori s-a produs, chiar n parte, rezultatul infraciunii.

2.4

Exceptii de la principiul teritorialitatii

Aplicarea legii penale potrivit principiului teritorialitatii cunoaste anumite restrangeri si anume :
2

a)

Faptele prevazute de legea penala savarsite de persoanele care se bucura de imunitatea de jurisdictie penala. b) Infractiunile savarsite la bordul unor nave straine aflate in trecere prin marea teritoriala ori pe timpul cat se afla in porturi, in apele maritime interioare si marea teritoriala ale Romaniei. c) Infractiunile savarsite la borudul aeronavelor straine aflate in limitele teritoriale romanesti. d) Infractiunile savarsite in sediile misiunilor diplomatice straine aflate in tara noastra, de catre membrii si personalul acestora. e) Infractiunile savarsite de personalul armatelor straine in timpul stationarii sau trecerii pe teritoriul altui stat. f) Imunitatea prezidentiala, parlamentara si guvernamentala. In Noul cod penal:
Art. 13: Imunitatea de jurisdicie

Legea penal nu se aplic infraciunilor svrite de ctre reprezentanii diplomatici ai statelor strine sau de ctre alte persoane care, n conformitate cu tratatele internaionale, nu sunt supuse jurisdiciei penale a statului romn.

3.

Aplicarea legii penale romane unor infractiuni savarsite in strainatate


Notiuni preliminare

3.1

Principiul teritorialitatii acopera doar sfera infractiunilor care se savarsesc in limitele teritoriale ale Romaniei. Pot apare insa situatii cand infractiunile sunt savarsite in strainatate de cetateni romani sau in strainatate unii cetateni straini savarsesc fapte impotriva intereselor statului roman ori impotriva unor cetateni romani. Pentru astfel de situatii legea penala romana prevede urmatoarele principii subsidiare : personalitatii, realitatii si universalitatii. 3.2 Principiul personalitatii legii penale

Acest principiu este consacrat in art. 4 C.pen. care stabileste ca legea penala romana se aplica si infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii, de catre un cetatean roman sau de catre o persoana fara cetatenie, care are domiciuliul in Romania. Pentru aplicarea principiului personalitatii se cer a fi intrunite urmatoarele conditii : a) fapta sa fie savrasita in intregime in fara teritoriului tarii noastre indiferent de locul, de tara in care infractorul comite aceasta infractiune. Potrivit criteriului ubicuitatii, nici un act de executare si nici rezultatul nu se pot produce in Romania, deoarece, in caz contrar, legea romanaar trebui sa intervina potrivit principiului teritorialitatii; b) fapta sa constituie infractiune potrivit prevederilor din legea penala romana c) infractorul sa fie cetatean roman sau o persoana fara cetatenie care domiciliaza in Romania.
3

In Noul Cod penal acest principiu are urmatoarea reglementare:


Art. 9: Personalitatea legii penale
(1)Legea penal romn se aplic infraciunilor svrite n afara teritoriului rii de ctre un cetean romn sau de o persoan juridic romn, dac pedeapsa prevzut de legea romn este deteniunea pe via ori nchisoarea mai mare de 10 ani. (2)n celelalte cazuri, legea penal romn se aplic infraciunilor svrite n afara teritoriului rii de ctre un cetean romn sau de o persoan juridic romn, dac fapta este prevzut ca infraciune i de legea penal a rii unde a fost svrit ori dac a fost comis ntr-un loc care nu este supus jurisdiciei niciunui stat. (3)Punerea n micare a aciunii penale se face cu autorizarea prealabil a procurorului general al parchetului de pe lng curtea de apel n a crei raz teritorial se afl parchetul mai nti sesizat sau, dup caz, a procurorului general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie.

3.3

Principiul realitatii legii penale

Legea penala romana se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii, de catre un cetatean roman sau de o persoana fara cetatenie care nu domiciliaza pe teritoriul Romaniei, daca fapta a fost indreptata contra sigurantei nationale a statului nostru sau contra vietii unui cetatean roman ori prin care s-a produs o vatamare grava integritatii corporale sau sanatatii unui cetatean roman. Pentru aplicarea principiului realitatii se cer a fi realizate urmatoarele condiitii : a) infractiunea sa fie savarsita in strainatate b) infractiunea savarsita sa fie indreptata impotriva sigurantei nationale a statului nostru, impotriva unui cetatean roman sau prin care s-a produs o vatamare grava a integritatii corporale sau sanatatii acestuia. c) Fapta sa constituie infractiune potrivit prevederilor legii penale romane. d) Infractorul sa fie cetatean strain sau o persoana fara cetatenie care nu are domiciliul in Romania e) Punerea in miscare a actiunii penale se face numai cu autorizarea procurorului general al Romaniei. In Noul Cod penal acest principiu are urmatoarea reglementare:
(1)Legea penal romn se aplic infraciunilor svrite n afara teritoriului rii de ctre un cetean strin sau o persoan fr cetenie, contra statului romn, contra unui cetean romn ori a unei persoane juridice romne. (2)Punerea n micare a aciunii penale se face cu autorizarea prealabil a procurorului general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie i numai dac fapta nu face obiectul unei proceduri judiciare n statul pe teritoriul cruia s-a comis.

Art. 10: Realitatea legii penale

3.4

Principiul universalitatii legii penale

Universalitatea legii penale romane este definita in art. 6 C.pen. in care se arata ca Legea penala se aplica si altor infractiuni decat celor prevazute in art. 5 alin. 1 , savarsite in
4

afara teritoriului tarii, de un cetatean strain sau de o persoana fara cetatenie care nu domiciliaza pe teritoriul tarii, daca : a) fapta este prevazuta ca infractiune si de legea penala a tarii unde a fost sa varsita b) faptuitorul se afla in tara Aplicarea legii penale romane potrivit principiului universalitatii presupune realizarea cumulativa a urmatoarelor conditii : a) savarsirea unei infractiuni, alta decat cele pentru care s-ar aplica legea penala romana conform principiului realitatii, b) infractiunea sa fie savarsita in strainatate in intregime, c) sa existe dubla incriminare d) fapta sa fie savarsita de un cetatean strain sau de o persoana fara cetatenie care nu are domiciliul in Romania e) infractorul se afla in Romania. Principiul universalitatii nu se aplica in cazul cand exista vreo clauza care impiedica punerea in miscare a actiunii penale sau continuarea procesului penal ori executarea pedepsei sau cand pedeapsa a fost executata ori considerata ca executata. In Noul Cod penal acest principiu are urmatoarea reglementare:
Art. 11: Universalitatea legii penale
(1)Legea penal romn se aplic i altor infraciuni dect celor prevzute n art. 10, svrite n afara teritoriului rii de un cetean strin sau o persoan fr cetenie, care se afl de bunvoie pe teritoriul Romniei, n urmtoarele cazuri: a)s-a svrit o infraciune pe care statul romn i-a asumat obligaia s o reprime n temeiul unui tratat internaional, indiferent dac este prevzut sau nu de legea penal a statului pe al crui teritoriu a fost comis; b)s-a cerut extrdarea sau predarea infractorului i aceasta a fost refuzat. (2)Dispoziiile alin. (1) lit. b) nu se aplic atunci cnd, potrivit legii statului n care s-a svrit infraciunea, exist o cauz care mpiedic punerea n micare a aciunii penale sau continuarea procesului penal ori executarea pedepsei sau cnd pedeapsa a fost executat ori este considerat ca executat. (3)Cnd pedeapsa nu a fost executat sau a fost executat numai n parte, se procedeaz potrivit dispoziiilor legale privitoare la recunoaterea hotrrilor strine.

3.5

Prioritatea conventiilor internationale in materia unor infractiuni savarsite in strainatate

Aplicarea legii penale romana pentru infractiunile savarsite in strainatate, potrivit principiilor realitatii si universalitatii se realizeaza si in raport cu dispozitiile cuprinse in art. 7 C.pen. Potrivit acestui text, normele cuprinse in art. 5 si 6 C. pen. se aplica numai daca nu se dispune altfel printr-o conventie internationala. Conform noului Cod penal:
Art. 12: Legea penal i tratatele internaionale
Dispoziiile art. 8-11 se aplic dac nu se dispune altfel printr-un tratat internaional la care Romnia este parte.

4. Extradarea 4.1 Notiunea si natura juridica a extradarii


5

Extradarea este un act bilateral, politic si juridic prin care statul, pe al carui teritoriu se afla un infractor strain, preda pe acesta statului unde s-a savarsit infractiunea ori statului lae carui interese au fost afectate prin comiterea faptei sau al carui cetatean este, in vederea tragerii la raspundere penala ori a executarii pedepsei la care a fost condamnat printr-o hotarare definitiva. Sub raportul finalitatii sale, extradarea este un act de reciproca asistenta juridica internationala si poate fi acordata numai in baza unei conventii internationale. 4.2 Conditiile extradarii

a) conditiile ce privesc infractiunea: - sa se fi comis o infractiune pe teriotriul statului solicitat sau prin fapta savarsita sa fie lezate interesele acelui stat - fapta savarsita sa fie considerata infractiune atat de legislatia statului solicitant, cat si de cea a statului solicitant sa efectueze extradarea - infractiunea oentru care se cere extradarea sa prezinte o anumita gravitate b) conditiile ce privesc infractorul: - persoana a carei extradare se cere sa fie cetatean strain sau o persoana fara cetatenie ce domiciliaza in strainatate - infractorul sa se gaseasca pe teritoriul solicitat c) conditiile de ordin procedural: sa existe o cerere de extradare statul solicitat care primeste cererea de extradare este obligat sa-l aresteze pe faptuitor statul solicitat este obligat sa comunice statului solicitant data si locul predarii faptuitorului care este extradat statul solicitant este obligat sa comunice partii solicitate informatii cu privire la finalizarea procesului penal in care a fost implicat cel extradat.Dupa pronuntarea hotararii judecatoresti definitive se va transmite si o copie a sentintei. Situatiile de exceptie cand nu poate opera extradarea

4.3

- nu pot fi extradate persoanele care au obtinut drept de azil in Romania - cetatenii straini sau apatrizii cu domiciliul in strainatate daca au savarsit o infractiune in Romania sau impotriva intereselor statului nostru - extradarea va fi refuzata daca : - infractiunea pentru care se cere este dintre acelea pentru care actiunea penala se pune in miscare numai la plangerea prealabila a partii vatamate ori lipseste autoritatea sau sesizarea organului competent - a intervenit amnistia faptei printr-un act de clementa dat de organul puterii legislative a statului solicitat sau solicitant - a trecut termenul de prescriptie a raspunderii penale sau a executarii pedepsei
6

- exista autoritatea de lucru judecat 4.4 Ordinea de preferinta in acordarea extradarii

In cazul in care un infractor este cerut a fi extradat, in acelasi timp, catre mai multe state, in conventiile incheiate de Romania cu alte state se prevede ca statul solicitat va da prioritate statului pe teritoriul caruia s-a savarsite infractiunea, in lipsa acestuia, statului impotriva intereselor caruia a fost indreptata infractiunea, si, in ultima instanta, statului al carui cetatean este infractorul. Conform noului Cod penal:
Art. 14: Extrdarea
(1)Extrdarea poate fi acordat sau solicitat n temeiul unui tratat internaional la care Romnia este parte ori pe baz de reciprocitate, n condiiile legii. (2)Predarea sau extrdarea unei persoane n relaia cu statele membre ale Uniunii Europene se acord sau se solicit n condiiile legii. (3)Predarea unei persoane ctre un tribunal penal internaional se acord n condiiile legii.

4.5

Organele implicate in efectuarea extradarii

Cererea de extradarese primeste pe cale diplomatica, prin Ministerul Afacerilor Externe. Actele procedurale sunt efectuate de organele Mnisterului Public si cele ale Ministerului Justitiei.Activitatile de arestare si predare catre statul solicitant sunt efectuate de organele de politie, in cazul Romaniei prin Biroul National INTERPOL. Legislaie internaional n materie Convenia European privind transferul de procedurin materie penal, adoptat de Romnia prin Legea 34/2000. Legea 302/2004 privind Cooperarea juridic internaional n materie penal. Aplicarea legii penale in timp 1. Notiuni generale Prin norme penale privind aplicarea legii penale in timp se intelege ansamblul de norme juridice penale prin care se reglementeaza aplicarea legii penale in raport cu timpul savarsirii infractiunii si cu momentul tragerii la raspundere penala a celor ceau savarsit infractiuni. 2. Activitatea legii penale In materia aplicarii legii penale in timp este dominant principiul activitatii legii penale, conform caruia legea penala se aplica infractiunilor savarsite in timpul cat ea este in vigoare.
7

2.1 Notiunea de activitate a legii penale Potrivit principiului activitatii legii penale, o lege nu se aplica decat pentru infractiunile savarsite in perioada de timp cuprinsa intre data intrarii in vigoare si data scoaterii ei din uz. 2.2 Durata si limitele de aplicare a legii penale in timp Intrarea in vigoare a unei legi penale se realizeaza prin doua modalitati : a) la data expresa prevazuta in lege b) la data publicarii legii in Monitorul Oficial Iesirea din vigoare a unei legi penale se realizeaza prin abrogare. Din punctul de vedere al procedeului folosit pentru a scoate din uz o lege, abrogarea poate fi : expresa, tacita sau subinteleasa, autoabrogarea, totala, partiala. 1. Concursul de lege penala In practica legislativa este posibil sa fie in vigoare in acelasi timp doua sa mai multe legi penale. Exista concurs de legi penale in timp atunci cand doua sau mai multe legi penale reglementeaza aceleasi relatii sociale, una din legi fiind o lege penala generala, alta o lege penala speciala, iar, uneori, chiar o lege exceptionala. In cazul concursului de legi penale, va fi activa legea speciala, in defavoarea celei generale sau legea exceptionala, in raport cu cea speciala si cea generala. 2. Extraactivitatea legii penale 4.1 Notiuni preliminare In materia aplicarii legii penale in timp, extraactivitatea este acceptata in mod exceptional si ea consta intr-o extindere a activitatii legii penale, fie inainte de momentul intrarii ei in vigoare, fie ulterior, dupa iesirea ei din vigoare. Prin efectele pe care le produce, extraactivitatea creeaza unele exceptii de la principiul activitatii legii penale si anume : retroactivitatea si ultraactivitatea. 4.2 Retroactivitatea Legile rectroactiveaza atunci cand se aplica infractiunilor ce au fost savarsite inaintea intrarii lor in vigoare Au caracter retroactiv urmatoarele legi : a) legea penala in continutul careia se prevede expres ca urmeaza sa se aplice si unor fapte savarsite anterior intrarii ei in vigoare b) legea interpretativa c) legile dezincriminatoare
8

d) legile care prevad masuri de siguranta sau masuri educative e) legea penala amai favorabila 4.3 Ultraactivitatea Ultraactivitatea actioneaza, de asemenea, in mod exceptional, ea presupunand aplicarea legii penale in viitor, chiar si dupa ce a iesit din vigoare, asupra faptelor ce s-au savarsit sub imperiul ei. 4.4 Aplicarea legii penale mai favorabile a) Notiuni si caracterizare b) Aplicarea legii penale mai favorabile in raport cu faptele care nu au fost definitiv judecate Potrivit dispozitiei din art. 13 alin. 2 C.Pen., daca la savarsirea infractiunii si pana la judecarea definitiva a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplica legea cea mai favorabila. c) Criteriile de determinare a legii mai favorabile : - conditiile de incriminare a faptei - conditiile de tragere la raspundere penala - natura si durata sanctiunii - termenul de prescriptie a raspunderii penale 4.5 Aplicarea legii penale mai favorabile in cazul pedepselor definitive Aplicarea obligatorie a legii penale mai favorabile in cazul pedepselor definitive este reglementata de art. 14 C. pen. Potrivit prevederilor din alin. 1 al acestui articol, atunci cand dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare si pana la executarea completa a pedepsei inchisorii sau amenzii a intervenit o lege noua care prevede o pedeapsa mai usoara, aceasta se va aplica obligatoriu si asupra pedepselor definitive care nu au fost inca executate, sunt in curs de executare ori au fost deja executate in intregime. Daca pedeapsa aplicata depaseste maximul special prevazut de legea noua pentru infractiunea respectiva, ea se va reduce la acest maxim. 4.6 Aplicarea facultativa a legii penale mai favorabile in cazul pedepselor definitive Aplicarea facultativa a legii penale mai favorabile poate interveni atunci cand, dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare si pana la executarea completa a pedepsei inchisorii, a intervenit o lege care prevede o pedeapsa mai usoara, iar sanctiunea aplicata este mai mica decat maximul special prevazut de legea noua. Instanta poate dispune mentinerea sau reducerea pedepsei. Noul Cod penal cu privire la
SECIUNEA 1: Aplicarea legii penale n timp
Art. 3: Activitatea legii penale

Legea penal se aplic infraciunilor svrite n timpul ct ea se afl n vigoare. Legea penal nu se aplic faptelor svrite sub legea veche, dac nu mai sunt prevzute de legea nou. n acest caz, executarea pedepselor, a msurilor educative i a msurilor de siguran, pronunate n baza legii vechi, precum i toate consecinele penale ale hotrrilor judectoreti privitoare la aceste fapte nceteaz prin intrarea n vigoare a legii noi.

Art. 4: Aplicarea legii penale de dezincriminare

Art. 5: Aplicarea legii penale mai favorabile pn la judecarea definitiv a cauzei

(1)n cazul n care de la svrirea infraciunii pn la judecarea definitiv a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplic legea mai favorabil. (2)Dispoziiile alin. (1) se aplic i actelor normative ori prevederilor din acestea declarate neconstituionale, precum i ordonanelor de urgen aprobate de Parlament cu modificri sau completri ori respinse, dac n timpul cnd acestea s-au aflat n vigoare au cuprins dispoziii penale mai favorabile. (1)Cnd dup rmnerea definitiv a hotrrii de condamnare i pn la executarea complet a pedepsei nchisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeaps mai uoar, sanciunea aplicat, dac depete maximul special prevzut de legea nou pentru infraciunea svrit, se reduce la acest maxim. (2)Dac dup rmnerea definitiv a hotrrii de condamnare la deteniune pe via i pn la executarea ei a intervenit o lege care prevede pentru aceeai fapt numai pedeapsa nchisorii, pedeapsa deteniunii pe via se nlocuiete cu maximul nchisorii prevzut pentru acea infraciune. (3)Dac legea nou prevede n locul pedepsei nchisorii numai amenda, pedeapsa aplicat se nlocuiete cu amenda, fr a se putea depi maximul special prevzut n legea nou. inndu-se seama de partea executat din pedeapsa nchisorii, se poate nltura n totul sau n parte executarea amenzii. (4)Msurile educative neexecutate i neprevzute n legea nou nu se mai execut, iar cele care au corespondent n legea nou se execut n coninutul i limitele prevzute de aceasta, dac este mai favorabil. (5)Cnd legea nou este mai favorabil n condiiile alin. (1)-(4), pedepsele complementare i msurile de siguran neexecutate i neprevzute n legea nou nu se mai execut, iar cele care au corespondent n legea nou se execut n coninutul i limitele prevzute de aceasta. (6)Dac legea nou este mai favorabil numai sub aspectul pedepselor complementare sau msurilor de siguran, acestea se execut n coninutul i limitele prevzute de legea nou. (7)Cnd o dispoziie din legea nou se refer la pedepse definitiv aplicate, se ine seama, n cazul pedepselor executate pn la data intrrii n vigoare a acesteia, de pedeapsa redus sau nlocuit potrivit dispoziiilor alin. (1)-(6).

Art. 6: Aplicarea legii penale mai favorabile dup judecarea definitiv a cauzei

Art. 7: Aplicarea legii penale temporare

(1)Legea penal temporar se aplic infraciunii svrite n timpul cnd era n vigoare, chiar dac fapta nu a fost urmrit sau judecat n acel interval de timp. (2)Legea penal temporar este legea penal care prevede data ieirii ei din vigoare sau a crei aplicare este limitat prin natura temporar a situaiei care a impus adoptarea sa.

10