You are on page 1of 2

1. Ce este proiectarea de arh. Obiect. si probleme. Arhitectura <fr. architecture, lat.

architectura

9. 1) 2)

-metodologie <fr. methodologie

1)

stiinta si arta de a proiecta si a construi cladiri. stilul, caracterul distinctiv al unei constructii. proiectare (proiectari) - actiunea de a proiecta si rezultatul ei. 1. Arhitectura - stiinta si arta proiectarii Scopul disciplinei MPA din acest p.d.v. este formarea conceptiei stiintifice i creatoare Disciplina MPA studiaza aparitia si implementarea metodelor eficiente de activitate creatoare a arhitectului. Din aceste ratiuni arhitectura nu poate fi abordata in afara procesului de creatie. Produsele creatiei in arhitectura sunt obiectele de arta arhitecturala. Metodologia proiectarii arhitecturale (MPA) ca disciplina de studiu va contribui la: -formarea conceptiei arhitecturale {teoretice i experientiale) a studentilor arhitecti; -intelegerea si explicarea problemelor sociale, economice si ingineresti; -dezvoltarea competentelor de organizare spatiala a mediului de viata respectmd interesele umane si societale: Activitatea de proiectare arhitecturala presupune urmatoarele proceduri concrete: Procedura metodologica include: *Formarea conceptiei *Determinarea sarcinilor *Identificarea scopului principal care orienteaza analiza si selectarea mijloacelor proiectarii 4. Care este esenta creatiei arhitectului? Arhitectura nu este numai arta de a cladi, spune G. M. Cantacuzino (2003), simtul arhitecturii este tot atit de exceptional ca acel al poeziei, reprezentind o stare de echilibru si armonie ce se exprima in volume si in coordonarea raportului acestor volume. in mod gresit, s-a crezut adesea ca arhitectura fiind in mare masura utilitara" nu poate fi socotita printre artele pure. G. Calinescu insa scria in principiile sale de estetica: arhitectura e una din artele cele mai pure, alaturi de muzica si poezie, fiindca ea creeaza o supra natura sau o contra natura in mijlocul naturii". Intre util si frumos nu exista hotare, cu atit mai mult nu intra, in nici un caz in contradictie. Arhitectura este jocul axelor generatoare de volume " , sustine un arhitect francez. Vitruviu si mai tirziu Vignola vorbesc despre arhitectura ca arta de a construi''. Numita si arta a formelor spatiale" arhitectura prin cuvintul plastic" se subintelege materia si actiunea artistului de a crea forma si toate variantele notiunii de forma (modenatura, euritmia si proportia). in arhitectura proportia da nastere armoniei. Proportia este un raport de marimi in care intervine dimensiunea, dind nastere ritmului. Creatia artistica in artele spatiale {arhitectura) este guvernata de doua scoli euristice {stiintifice): aceea pentru care intuitia si inspiratia sunt suficiente pentru a imagina si a duce la bun sfirsit o compozitie arhitecturala si aceea pentru care compozitia trebuie controlata prin traseul regulator. Traseul regulator este intrebuintat ca metoda de organizare a sistemului proportiilor intr-un tot unitar. Arta care implica combinarea in mod organic si simfonic proportiile in suite si acorduri pentru a obtine in spatiu armonia, se numeste la arhitecti - simetria. Marii creatori (artisti sau oameni de stiinta) inteleg tendintele caracteristice ale timpului lor, care le exprima in operele lor, le dau forma. Stilul nu este o creatie a unui om sau a unui grup, ci este un fel de a se exprima. Un stil este valabil decit pentru cultura si locul care l-au produs. Operele de arhitectura sunt cea mai completa expresie a diferitelor epoci. Fiecare arhitect are modul sau propriu de a concepe si realiza arhitectura. Creatia arhitecturala se bazeaza pe gindirea euristica. Euristica utilizeaza metode si procedee de activitate de proiectare ce solutioneaza probleme in situatii cind experientele anterioare nu contin scheme gata valabile in conditii noi de proiectare. Pentru a descoperi solutia {sau schema) arhitectul/proiectantul elaboreaza o noua strategie de activitate, adica desfasoara un act de creatie. Activitatea psihica de elaborare a noii strategii este numita in literatura stiintifica - gindire productiva sau activitate euristica. Creatia arhitecturala este o parte integranta a activitatii umane in toate sferele vietii sociale legata de organizarea mediului si a societatii, iar stiinta despre mediul ambiant devine o parte a creatiei in arhitectura.

compartiment al filozofiei care se ocupa cu studiul metodelor de cercetare proprii unei stiinte. metode de cunoastere/activitate/proiectare caracterizate printrun grad maxim de generalizare pentru un domeniu profesional (arhitectura, in cazul nostru). metodica (metodici, metodice) <fr. methodique

9.Identificati esenta pro.In calit. De procese cu 3 etape: Divergenta, transformarea si convergenta (analiza sinteza evaluarea) 1.) Cercetarea bibliografica . 2.) 3.) 4.) 5.) 6.) 7.) Identificarea necorespondentelor vizuale Intervievarea consumatorilor. Sondaj de opinie . Cercetarea conduitei consumatorului . Incercari sistemice Graduirea si evaluarea (alegerea unui sistem de masuratori adecvate Acumularea si reducerea volumului de date Grupa a doua Metode de divergenta si transformare 1.) 2.) 3.) Asalt intelectual Sinectica Lichidarea situatiilor de impas Scheme morfologice. Metode de transformare structurii problemei) 1.) 2.) 3.) 4.) 5.) Matrice de interactiuni. Reteaua de interactiuni. Analiza zonelor conexe relevante (AIDA) Transformarea sistemului. Proiectarea inovatiilor prin extinderea ariilor de cercetare. Proiectarea noilor functii. Metode de convergenta 1. 2. Lista de criteria Comparatzii si apreciere (cercetare

1)

un sistem de metode; procedeu metodic. realizat dupa anumite metode bazata pe un anumit sistem Metoda de PA - un grup de actiuni concrete (procedee) ce asigura solutionarea sarcinilor proiectarii

8.)

9. Determinati esenta proiectarii in calitate de proces cu 3 trepte:analiza-evaluarea-sinteza Desi verigile procesului de gindire arhitecturala se afla in unitate dialectica, facilitinduse reciproc si interactionind la toate etapele proiectarii de la idee pina la modelul proiectat, corelatia procedurala a operatiilor de analiza si sinteza la diverse etape ale proiectarii e diferita. Prin aplicarea analizei, sintezei si a evaluarii, a inductiei si deductiei in procesul constituirii modelului de proiect se atinge claritatea, structurarea si unitatea compozitionala. Continutul activitatii de proiectare se desfasoara in triada: analiza - evaluarea - sinteza. Etapele de fragmentare a sarcinii pe parti, intrunirea partilor intr-un nou model, studierea rezultatului se repeta de mai multe ori in corespundere cu etapele elaborarii modelului. Fiecare ciclu se distinge de precedentul prin maxima detalizare si minima generalizare. Proiectantul analizeaza conditiile sarcinii in baza convingerilor creative, a n a l i z e a z a ideea initiala (de proba) ce conduce la descompunerea scopului in sarcini logic ierarhizate, sintetizeaza ideea generala de obiect si in acest mod isi formeaza reprezentari despre strategia elaborarii modelului de proiect, evaluind rezultatele intermediare ale proiectarii pentru determinarea corespundentei cu limitele sarcinilor proiectarii. Reprezentarea generalizata despre obiectul arhitectural si elementele sale organice se formeaza prin a n a l i z a intregului sistem. Proiectantul generalizeaza metodele/procedeele proiectarii, raspindindu-le asupra altor obiecte, generalizeaza si mijloacele formale ale consturctiei spatiale a obiectelor, aplicind aceleasi scheme arhitectural - compozitionale; s i n t e t i z e a z a reuniunind diferite aspecte ale sarcinilor intr-o idee de proiect, s e l e c t e a z a diferite procedee si metode de proiectare in cadrul proiectarii unui anumit obiect, intrunind subsistemele obiectului intro opera arhitecturala unitara. Analiza sarcinilor creative permite descoperirea continutului/structurii procesului proiectarii prin : -examinarea conditiilor initiale, -descoperirea continutului de baza a obiectului ce trebuie proiectat, -crearea reprezentarilor despre scopul proiectarii, -evidentierea sarcinilor si limitelor, -determinarea raporturilor functionale necesare. Pe baza rezultatelor a n a l i z e i si a schemei conceptuale a obiectului se desfasoara s i n t e z a componentelor determinate si se elaboreaza ideea, ce le uneste intr-un intreg organic corelind cu mediul ambiant. Evaluarea este operatia de gindire arhitecturala realizata prin: -trasarea urmatorilor pasi, formularea criteriilor generale si particulare: tehnologice, tehnice, economice pentru aprecierea corespondentei intre acestea. Sinteza este operatia de gindire arhitecturala ce permite: -aparitia ideii generale despre obiectul de proiectat, -formarea reprezentarilor despre strategia elaborarii modelului de proiect, -determinarea domeniilor posibile ale solutiei, -depasirea conflictelor identificate prin analiza, -descopera acele elemente generale, care asigura unitatea sistemului. concretizarea corelatiei dintre elemente in structura intregului

4.)

2. Esenta universala a metodei arhitectului. Este sinteza integratoare a metodelor de creatie a arhitectului ca artist, savant, si inginer. Scopul acestei metode este transformarea mediului material si organizarea intr-un sistem integrat, subordonat intereselor oamenilor si societatii.La metoda arhitectului are loc 2 interactiuni:Metoda artistica de asimilare a realitatii si metoda stiintifica de asimilare a realitatii.

3. Proiectarea in calitate de sistem de obiective intr-un mediu urbanizat. Pentru proiectarea obiectelor arhitecturale:

6.)

1. 2. 4. 5. 6. 7.

Planul urbanistic de detaliu (PUD)

Certificatul de urbanism 3.Studiul de fezabilitate al investitiei Avizul privind amplasarea preventiv al autoritatilor

Actul selectarii teritoriului (traseului) cu materialele respective Consultarea populatiei

Prescriptii tehnice privitor la racordarea obiectivului la retelele tehnice 8.Prospectiuni tehnice a retelelor si comunicatiilor (subterane si terestre) existente pe teren 9.Actele privind inventarierea, de desfiintare (dupa caz)

10.Enumarati metode ce dez. continutul- Etapele incipiente ale proiectarii (analiza si sinteza sau divergenta si transformare) -Strategii complete (strategia cumulativa a lui Page si strategia casa) 11.Enumerati metodele ce faciliteaza organizarea metode de proiectare1(FDM) 2Asalt intelectual 3sinctica 4 lichidarea situatiilor de impas 5 scheme morfologice 6 metode de cercetare a structruii problemei 7 proiectarea functiilor noi si clasificarea informatiilor de proiect 12.Enumertzi regimurile principale de gindire dupa F.D.m- Se aplica regimuri diferite de gindire: 1. Gindire cu ajutorul schemei strategice 2. Gindire in planuri paralele 3. Abordare din citeva perspective 4. Gindire prin imagini 5. Gindire prin elemente de baza 13.Grupuri principale de metode in proiectare1.grupul metodelor de analiza 2.Grupul de metode de divergenta si transformare 3. Grupuri de Metode de interactionare de transformare (metode de cerrcetare a structurii problemei) 4. Grup de metode Strategii complete abordeaza procesul proiectarii integral (toate etapele F.D.M) 14.FDM grupuri de strategiiA.) Variante de strategii a.) b.) Se schimba directia de proiectare Comparatia cu varianta precedenta si schitarea variantei viitoare Cercetarea atenta a variantei noi si solutionarea conflictelor.

10. 11. 12.

Date privind procesul de producere crearea

Informatie privind proceselor tehnologice si a utilajului

Avizul autoritatilor cu privirea la conditiile si starea existenta a mediului 13.Sursele existente de poluare de la organele de protectie a naturii, conditiile sanitaro-epidemiologice in zona de constructie 14.Desene si caracteristici tehnice ale productiei ce se preconizeaza pentru fabricare 15.Caiet de sarcini la constructia obiectivului

16. 17.

Informatie privind locul de depozitare a materialelor si articolelor pentru constructie Cerinte privind protectia constructiilor si spatiilor verzi, care urmeaza a fi pastrate Activitatea de proiectare la nivelul actiunilor de gindire se desfasoara prin urmatoarele etape: -definirea problemei; -constientizarea problemei; -aparitia/selectia asociatiilor si a ipotezelor; - evaluarea ipotezelor si reducerea celor care nu se confirma prin argumente logice; -solutionarea problemei prin validarea ipotezei; -actiunea de proiectare propriu-zisa. Cunostintele, experienta si maiestria arhitectului bazate pe imaginatie, intuitie si logica conduc inevitabil la un produs artistic creator de calitate. Forta dinamizatoare a dezvoltarii profesionale a arhitectului este totusi cunoasterea stiintifica si experienta de proiectare

6. Enumerati etapele principale ale proiectarii. Proiectarea arhitecturala constituie un proces ciclic in care alterneaza cele 3 etape principale: analiza, evaluarea, sinteza si interactioneaza cu operatii de generalizare, comparare, evaluare, observare si experienta la diverse niveluri de gindire si activitate constituind astfel o metoda unitara analitico-sintetica de cercetare.

6.

7 Ce este un concept, dati o definitie. Idee general care reflect realitatea; noiune. Variant iniial schematic a unei lucrri; ciorn; schi., constituie treapta cea mai nalt de abstractizare n reflectarea realitii

7. 8.

c.)

8. Ce este o metoda si o metodologie

15. FDM grupuri de tactici si componentele lor-

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Se evalueaza riscul conceptului (punctele slabe) Se verifica consecintele Se dezvolta ideea Se compara cu alte solutii Se divizeaza actiunile pe etape Se adapteaza si alte solutii posibile Se verifica cauzele eventualelor reusite si nereusite Se evalueaza possibilitatea de adaptare a noilor variante

16. FDM grupuri de relatziia.) Se amina solutia adaptata b.) Se face o consultatie (ex. Cu profesorul)

17. FDM grupuri de solutziia.) Presupunere sau ipoteza ce ar fi daca? b.) Evaluarea si comparatia

18. Metoda sinectica(planul actiunilor 1. Se formeaza o echipa de specialisti pentru departamentul de cercetare 2. se ofera posibilitate de traininguri suplimentare acestui grup in baza problemelor analogice. 3.Se transmit echipei sarcinile dintre cele mai dificile, care nu este capabila sa solutioneze echipa principal. Echipei de sinectica se ofera sit imp necesar pentru rezolvarea problemei. 4. Se prezinta rezultatele grupului principal pentru evaluare si implimentare.