P. 1
Rezumat Teza de Doctorat Maria FICAI

Rezumat Teza de Doctorat Maria FICAI

|Views: 452|Likes:
Published by Adrian Volceanov

More info:

Published by: Adrian Volceanov on Nov 21, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/28/2015

pdf

text

original

FONDUL SOCIAL EUROPEAN Investeşte în oameni!

Programul Opera ional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Proiect POSDRU/6/1.5/S/16 – Doctoranzi în sprijinul inovării şi competitivită ii

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI
Facultatea Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor Catedra Stiinta si Ingineria Materialelor Oxidice si Nanomateriale

Nr. Decizie Senat __________ din _____________

TEZĂ DE DOCTORAT

Materiale compozite hibride de tip polimer/ceramica Polymer/ceramic hybrid composite materials

Coordonator stiintific: Prof. Dr.Ing. Ecaterina ANDRONESCU Autor: Ing. Maria FICAI (SÖNMEZ)

Bucureşti 2011

Cuprins
Justificarea alegerii temei de doctorat ..................................................................................... 5 I. MATERIALE COMPOZITE HIBRIDE BINARE ............................................................. 6 Compozite hibride de tip poli BisGMA-HA ............................................................................ 6 Compozite pe bază de APV–HA ............................................................................................ 10 Compozite pe bază de APV–Al2O3 ......................................................................................... 14

II. MATERIALE COMPOZITE HIBRIDE TERNARE ...................................................... 18 Materiale compozite hibride de tip colagen/hidroxiapatita/magnetita................................. 18 Ob inerea şi caracterizarea materialelor compozite COL/HA-Fe3O4 .................................. 19 Sisteme multifunc ionale colagen/cisplatin şi colagen/hidroxiapatită/cisplatin.................... 24 Sinteza materialelor multifunc ionale de tip COL/cisplatin şi COL/HA/cisplatin............... 26 Caracterizarea materialelor multifunc ionale ..................................................................... 27 Studii de eliberare a cisplatinului din materialele multifunc ionale .................................... 30 Evaluarea potentialului citotoxic pe linii celulare de osteoblaste normale şi din osteosarcom în prezenta sistemului cu eliberare controlată .................................................................... 31 Evaluarea potentialului proliferativ al osteoblastelor normale şi din osteosarcom în prezenta sistemului cu eliberare controlată ...................................................................................... 33 Evaluarea potentialului apoptotic al osteoblastelor normale şi din osteosarcom în prezenta sistemului cu eliberare controlată ...................................................................................... 35 Implicarea sistemelor cu eliberare controlată în modularea activitatii metaloproteinazelor matriceale ......................................................................................................................... 37 Concluzii ................................................................................................................................. 38 Diseminare rezultate............................................................................................................... 43 Bibliografie selectivă............................................................................................................... 43

Introducere Nanocompozitele polimer–ceramică pot fi considerate ca fiind o categorie importantă de materiale hibride organo-anorganice, în care blocurile anorganice nanodimensionale (de ex. nanoparticule, nanotuburi, nanofire sau filme nanometrice) sunt dispersate într-o matrice de polimer organic [1]. Triunghiul: sinteză şi fabricare–compozi ie şi structură–proprietă i şi performan e reprezintă rela ii esen iale în ştiin a materialelor [2]. Proprietă ile unui material de compozi ie dată depind, într-o foarte mare măsură, de metoda după care a fost realizat, acestea fiind o consecin ă a structurării diferite. Invers, aplica iile speciale necesită proprietă i structurale concrete, prin urmare şi o compozi ie exactă, care implică procedee de sinteză şi fabricare corespunzătoare. Materialele polimer-ceramică se disting prin rezisten a lor mecanică îmbunătă ită şi stabilitatea termică ridicată [3]. În astfel de sisteme autoorganizate aflate în neechilibru, rolul cheie revine interac iilor interfaciale dintre componen i. În esen ă, aceasta este principala cale de formare a particulelor de oxizi nanodimensiona i (din scheletul polimerului anorganic) în mediu de polimer organic. Astfel de nanoparticule îşi găsesc o gamă largă de aplica ii ca şi componen i ai unor materiale compozite. În prezent se cunosc un număr mare de proceduri de ob inere ale materialelor hibride cu proprietă i impuse, diferind însă modul de combinare al fazelor organice şi anorganice (diferite variante de coprecipitare, procedee hidrotermale, piroliză prin pulverizare, tehnica sol-gel, sinteze de coloizi în prezen a polimerilor etc.) [4, 5]. Materialele organo-anorganice se numesc „hibrid” deoarece ele combină proprietă ile grupărilor polimerilor organici (func ionalizare, uşurin a realizării la temperaturi scăzute, duritate, rezisten ă) cu proprietă ile materialelor vitroase sau ceramice (robuste e, stabilitate chimică şi termică) în scopul ob inerii unor proprietă i noi şi sinergetice inaccesibile pe altă cale. Osteosarcomul reprezintă cea mai comună formă de cancer primar al esutului osos ce îşi are originea în celulele mezenchimale. În plus, reprezintă cea mai frecventă formă de cancer ce se produce la copii şi adolescen ii de până în 20 de ani, în timp ce la copiii de până în 10 ani, cea mai comună formă de cancer osos primar este sarcomul Ewing. La nivel molecular, osteosarcomul este un puzzle de alterări genetice: patogeneza este bazată pe inactivarea genelor supresoare de tumori, în particular p53 şi gena retinoblastoma (RB1), ale căror alterări au fost observate într-un număr semnificativ de osteosarcoame. Muta ii în alte gene de reglare a ciclului celular, inclusiv amplificarea produsului genelor MDM2 (murine double minute 2) şi kinazei ciclin-dependente 4 (CDK4) au fost descrise în osteosarcom. S-a estimat că frecven a alterărilor suferite de RB1 în osteosarcoamele sporadice este de 30-75%.

Prognosticul pentru pacien ii cu modificări RB1 pare a fi mai nesatisfăcător decât pentru pacien ii fără alterări RB1 [6]. Până în anii 1970, osteosarcomul a fost tratat în special prin amputare sau prin radioterapie. După efectuarea tratamentului local, cei mai mul i dintre pacien i au murit după o perioada scurtă de timp din cauza metastazelor pulmonare. Prin urmare, rezultatele interven iei chirurgicale, singure, ca tratament al osteosarcomului sunt nesatisfăcătoare. Printre medicamentele utilizate cu success în tratamentul osteosarcomului se număra doxorubicina [7] şi metrotrexatul [8]. Realizarea unui studiu despre tratamentul chimioterapic în osteosarcom a arătat că vincristinul, bleomicina şi dactinomicina sunt ineficiente. Ulterior, adăugarea de cisplatina [9] şi ifosfamidă la doxorubicină şi metotrexat s-a dovedit că îmbunătă eşte semnificativ rezultatele clinice. Protocolul actual standard de chimioterapie cuprinde trei-medicamente: cisplatina, doxorubicina şi o doză crescută de metotrexat şi asigură aproximativ 70% din rata de supravie uire a pacien ilor cu osteosarcom fără metastaze [10]. Un suport adecvat pentru regenerarea osoasă trebuie să fie biocompatibil pentru a permite adeziunea şi proliferarea celulară, sinteza şi depunerea unei matrice extracelulare (MEC) şi pentru a putea, în final, să sus ină regenerarea osoasă în vivo cu o viteză adecvată de degradare. Pentru optimizarea integrării în esuturile înconjurătoare suportul ar trebui să mimeze morfologia, structura şi func ia osului. Hidroxiapatita (HA) şi β-fosfatul tricalcic (β-TCP) sunt principalii candida i pentru substituen ii osoşi. HA, componentă minerală majoră a osului, are capacitatea de a forma legături puternice cu esutul osos înconjurător. HA este un material bioactiv larg acceptat, care promovează regenerarea rapidă a esutului osos, având o excelentă biocompatibilitate şi osteoconductivitate, dar o rezisten ă mecanică şi o viteza de degradare scăzută [11]. Suporturile colagenice tridimensionale servesc ca analog al matricei extracelulare ac ionând ca suport fizic structural favorabil pentru regenerarea esutului afectat stimulând dezvoltarea noului esut. Cedarea controlată a medicamentelor şi aplica iile acesteia în ingineria tisulară pentru suportul şi stimularea creşterii tisulare, a atras aten ia multor cercetători în ultimii ani. Există doi parametri foarte importan i care intervin în eliberarea controlată a substan elor medicamentoase şi anume natura chimică a suportului şi a substan ei medicamentoase şi respectiv morfologia suportului din care se realizează eliberarea. Natura chimică influen ează eliberarea controlata prin interac iile fizico-chimice ce se dezvoltă între suport şi medicament în timp ce morfologia intervine în special prin procesul de difuziune; un material cu cât este mai poros cu atât fluxul de lichide este mai mare şi implicit eliberarea este mai pronun ată.

în acest fel. Cancerul primar al oaselor este un tip de cancer situat în os sau la periferia oaselor.Justificarea alegerii temei de doctorat Necesitatea abordări prezentei teme de doctorat a apărut datorită numărului mare de interven ii chirurgicale care apar la nivelul tesutului osos (în special în cazul cancerului osos) în principal în rândul copiilor şi adul ilor tineri cu vârstă cuprinsă între 10-20 ani. aliaje şi mase plastice) sau bioinerte (ceramici pe baza de Al2O3 şi ZrO2) cu straturi sub iri de hidroxiapatită. În ultimii ani. înregistrând progrese evidente. gradul de recuren ă fiind semnificativ redus şi toxicitatea sistemică asociată cu eliberarea cisplatinului după implantare ar fi minimă. Plasarea unui implant dentar depinde direct de cantitatea şi de calitatea osului pacientului. fiind o problemă majoră de sănătate inclusiv la nivelul României. suportul (substratul) conferă protezei proprietă ile mecanice necesare. Implantologia a devenit în ultimele decenii o ştiin ă. Orice material selectat pentru fabricarea unui implant trebuie să îndeplinească două criterii de bază: biocompatibilitatea şi biofunc ionalitatea. Rezolvarea protetică a unor cazuri care erau considerate imposibile sau deosebit de dificile. În cazul utilizari materialelor multifunctionale pe bază de colagen/HA/cisplatin acesta îndeplinesc 2 roluri: suport regenerativ datorită compozitului colagen/hidroxiapatită şi rol de eliberare controlată a medicamentelor acesta având ac iune locală de distrugere a celulelor canceroase viabile neextirpate în urma interven iei chirurgicale. Cel mai frecvent tratament al osteosarcomului este interven ia chirurgicală care implică îndepărtarea esutului afectat împreună cu o zonă de esut sănătos. iar stratul de acoperire proprietă ile biologice. Înainte de interven ia chirurgicală până în prezent se utilizează chimioterapia neoadjuvantă sau după interven ie chimioterapia adjuvantă. chirurgii şi cercetătorii au pus la punct numeroase tehnici de refacere a osului pierdut (datorită resorb iei excesive) cu ajutorul diverselor tipuri de os substitut (grafare osoasă). Cancerul osos se clasifică în cancer primar şi secundar al oaselor. Pacienti cu osteosarcom în urma îndepărtări tesutului osos pot fi trata i prin introducerea în defectul osos a unui implant pe baza de colagen/hidroxiapatită care prezinta aceeasi compozi ie cu tesutul osos natural permi ând osteointegrarea rapidă a implantului. îndeosebi de când a fost demonstrată osteointegrarea titanului. fie acoperirea materialelor biotolerate (metale. Aceasta explică preocupările pentru realizarea unor materiale care să îndeplinească ambele cerin e (biologice şi func ionale). peste 250 de milioane de persoane suferă de lipsa unuia sau a mai multor din i. Pentru înlăturarea radioterapiei se pot utiliza compozitele pe bază de colagen / HA / magnetită deoarece hipertermia produsă cu 5% magnetită este adecvată pentru tratarea cancerului osos. a făcut astăzi posibilă o paletă largă de tratamente cu ajutorul implanturilor dentare. Se estimează că în lumea industrializată. respectiv capacitatea de a reac iona chimic cu esuturile vii. Un tip de grefe osoase este reprezentat de grefe alloplastice fiind reprezentate de materiale .

cu diferi i agen i de ranforsare în concentra ii variabile. Pe baza acestor criterii au fost selectate şi realizate în cadrul tezei de doctorat următoarele compozite. Datorită multitudinii de procedee de reticulare a matrici: chimic. crescând rezisten a şi biocompatibilitatea acestui material. biocompatibilitate putând fi utilizat cu succes în chirurgia ortopedică. Compozitul ob inut poate fi prelucrat cu uşurin ă în produse de tip micro – filer. Materialele compozite polimer – ceramică de tipul poliBis – GMA/HA răspund în totalitate acestor cerin e atât din punct de vedere al matrici cât şi a agentului de ranforsare. de materiale compozite micro (nano)structurate hibride de tip polimer/ceramică. rezisten ă mecanică ridicată. cu poten iale aplica ii . MATERIALE COMPOZITE HIBRIDE BINARE Compozite hibride de tip poli BisGMA-HA In cadrul tezei au fost obtinute materialele compozite binare hibride pe baza de BisGMA (bis-fenol-glicidil-metacrilat) unul dintre cei mai raspanditi monomeri utiliza i în compozitele dentare din întreaga lume[20]. I. Rezumatul de fa ă prezinta o selec ie a contribu iilor originale care stau la baza elaborării tezei de doctorat. Materialele compozite hibride de tip polimer-ceramică utilizate pentru restaurări osoase şi / sau implantologie trebuie să îndeplinească o serie de condi ii esen iale pentru a fi implantate în organism: osteoconductivitate. fiind un derivat al bisfenolului A (BPA). bioactivitate. Compozitele pe bază de APV/Al2O3 prezintă o excelentă rezisten ă la coroziune. Ceramiciile pe bază de hidroxiapatită şi alumină sunt utilizate pe larg în aplica ii dentare si sunt experimentate pentru aplicatii de inginerie tisulară a tesutului osos. bioresorbabilitate. biocompatibilitate. Au ca scop stimularea organismului să producă os acolo unde sunt plasate (în zonele cu defect). osteoinductivitate. Următoarele materiale compozite realizate în cadrul tezei de doctorat atât cele pe bază de APV/HA cât şi cele pe bază de APV/Al2O3 sunt în totalitate biocompatibile şi netoxice. astfel încât să se excludă în totalitate introducerea unui ini iator chimic în material care poate provoca reac ii toxice în contact cu esuturile gazdă.artificiale care imită osul natural (de obicei fosfatul de calciu). cu structura ataşată (Figura 1). eliminând astfel opera ia de şlefuire. fotochimic şi termic se poate alege metoda optimă de polimerizare. Numerotarea capitolelor şi subcapitolelor corespund cu cele din teza. Scopul lucrării: Realizarea în implantologie.

Monomerul a fost dizolvat in izopropanol.Figura 1. Din . caracterizarea materialului obtinut. Polimerizarea monomerului BisGMA a fost realizat prin două metode diferite: termic (la 70 C) şi respectiv chimic (5% peroxid de benzoil raportat la masa de Bis GMA utilizat). Prin SEM se poate observa că materialul compozit rezultat este omogen. aglomeratele observate având dimensiuni submicronice Figura 2. 0 Figura 2. Imagini de microscopie electronică de baleiaj înregistrate pentru compozitele BisGMA/HA polimerizate termic la 70 0C Imaginile de microscopie electronică prin transmisie (Figura 3). TEM si HRTEM. Raportul masic Bis-GMA/HA fiind de 1/9. aduc informa ii suplimentare atât din punct de vedere al dimensiunii particulelor cât şi al formei acestora. omogenizat cu pulberea de hidroxiapatita. Dintre cele mai cunoscute utilizări ale BisGMA se pot aminti adezivii şi materialele de umplutură în care polimerul este înso it de alumină şi silice(în special). dar şi proprietă ile estetice necesare[22]. cele două grupe metil blocând rotirea liberă a moleculei în jurul legăturii C6 H4-C-C6H4. evaporare solvent. Structura chimică a BisGMA şi a bisfenol A Utilizarea la scală largă a BisGMA are la bază proprietă ile remarcabile precum rigiditatea moleculei datorate prezen ei grupei bisfenolice. materiale care conferă acestuia o rezisten ă mecanică la solicitare sporită. Din punct de vedere morfologic materialul a fost caracterizat prin SEM.

Din punct de vedere dimensional. imaginile de microscopie electronică prin transmisie permit determinarea cu precizie a dimensiunii particulelor constituente.98. Pe baza acestor imagini au fost calculate distan elor interplanare şi s-au putut identifica. componentele compozitului. Figura 3. .33. Pe baza acestor determinări. 26. acestea fiind suficient de stabile în fluxul de electroni pentru a se ob ine imagini foarte clare. Difrac ia de raze X Difractograma de raze X (Figura 4) confirmă prezen a fazelor cristaline.89.64.9. putem spune că materialele pe bază de poli Bis-GMA/HA se încadrează în categoria nanocompozitelor.06. 39. molecule ce au o structură filiformă (sub formă de bastonaşe) datorate succesiunilor de grupări –C6H4 – CH2 – C6 H4–. sub forma de plachete datorate în special polimerului provenit din polimerizarea Bis GMA şi forme relativ sferice caracteristice hidroxiapatitei. 32.66.95. 49. Forma plachetară a polimerului se datorează asocierii mai multor molecule de polimer.2). 34. 28. 30. 35.Imagini de microscopie electronică prin transmisie pentru compozitul Bis GMA-HA ob inut prin polimerizare termică la 70 0C La înaltă rezolu ie.punct de vedere al formei.8.96. atât a hidroxiapatitei (25. se pot distinge două forme specifice: alungită. se pot distinge cu claritate planele de cristalizare caracteristice hidroxiapatitei.29) cât şi prezen a poliBisGMA (22. eviden iate de asemenea şi în HRTEM. 31. 32. 46.7.

0 Absorbance 3.3 BisGMA-HA 1034.0 4.0 0. prin picurile caracteristice ale componentelor individuale confirmă formarea compozitului poliBisGMA-HA. Spectrul IR al compozitului poliBisGMA-HÁ ob inut prin polimerizare termică Analiză termo-gravimetrică (ATD-TG) Analiza termo-gravimetrică suportă mici diferen e func ie de modul de polimerizare. 1724.5 1. 2925.5 567. În acest sens. 1850. pe curba DTA a compozitului poli Bis GMA/HA ob inut prin polimerizare chimică (Figura 6) se poate observa despicarea picului de la ~ 330 0C comparativ cu cel al poli BisGMA/HA ob inut termic (Figura 7). Picurile caracteristice HA apar la lungimi de undă de 567.6 1511. p o li m e r i z a t te r m ic 800 I. 1300.0 1.G M A HA 400 200 10 20 30 40 50 60 70 2 T h e ta Figura 4. Difractograma de raze X pentru compozitul poli Bis-GMA/HA ob inut prin polimerizare termică Spectroscopia de absorb ie in IR Spectroscopia de IR (Figura 5). .5 0.1000 p o li B is G M A . 1630.0 2.7 1724.6 2.H A .0 5.5 3.0 4000 3000 2000 W num ave bers (cm -1) 1000 1409. 6. CPS 600 p o li B i s . 1200 cm-1.5 5. 1440.5 4.0 601.2 3421.3 Figura 5. 601. 1034 cm-1 în timp ce picurile caracteristice poliBisGMA sunt mai pu in intense comparativ cu cele ale HA şi apar la 3000. 2950.

0 % m g/ C 100 98 96 0 .0 0 0 5 0 . peroxidul de benzoil (şi produşii de descompunere ai acestuia) apar şi pe curbele DTA. Efectul exoterm ce nu este înso it de varia ie de masă. obtinut prin polimerizare termica la 700C.0 0 25 -0 . reac ia de ardere fiind completă.0 0 0 5 -0 .0 0 1 0 94 -0 .0 0 30 DrTG A (m g /se c) 15 0 96 94 92 90 88 DTA. Curbele DTA-TG înregistrate pentru compozitul. diferen a care apare este datorată ini iatorului folosit. C 0 Figura 7. Efectele exoterme. înso ite de pierdere de masă însemnată (~ 10%) confirmă arderea păr ii organice. 2 50 T G A . În cazul polimerizării chimice respectiv termice. D rT G A . dacă e cazul. Compozite pe bază de APV–HA Sinteza compozitelor pe bază de APV şi HA se realizează conform Figura 8.0 0 1 5 92 -0 . cu men iunea că în cazul polimerizării chimice. uV 1 00 D T A (u V ) T G A .0 0 2 5 -0 . Procesul de dizolvare se efectuează prin agitare magnetică şi. BisGMA-HA.0 00 0 -0 .0 00 5 0.0 0 0 0 -0 .0 0 05 -0 . sub uşoară încălzire.0 0 2 0 90 -0 . Efectul endoterm. apărut în cazul polimerizării chimice poate fi justificat prin reac ia de polimerizare a urmelor de monomer nereac ionate. (% ) D r T G A ( m g /s e c ) 50 0 88 -5 0 20 0 40 0 6 00 8 00 86 10 00 t. De altfel.0 0 3 0 -0 .0 0 15 -0 .D T A (u V ) TG A (% ) 20 0 T G A DrTG A 0 % m g/ C 10 0 98 0. pierderea de masă asociată proceselor caracteristice compozitului sunt aceleaşi. ca efecte exoterme. Hidroxiapatita se adaugă sub formă de pulbere.0 0 3 5 2 00 1 50 DTA. uA 10 0 50 0 -5 0 200 400 6 00 8 00 86 1 00 0 t. În toate cele trei cazuri men ionate masele de . C 0 Figura 6. în două etape succesive.0 0 10 -0 . În acest sens se vor considera trei rapoarte de combinare APV:HA şi anume: 4:1. BisGMA-HA. de la ~210 0C înso it de pierdere de masă se datorează exclusiv degradării peroxidului de benzoil. Curbele DTA-TG înregistrate pentru compozitul.0 0 20 -0 . 1:1 şi respectiv 1:4. polimerizare chimica cu peroxid de benzoil.

APV Apă distilată DIZOLVARE HA OMOGENIZARE USCARE CARACTERIZARE Figura 8. Difrac ia de raze X ( Figura 9) a fost utilizată în scopul identificării fazelor existente în compozitele ob inute. Se observă creşterea în intensitate a picurilor caracteristice HA precum şi diferen ierea netă a acestora odată cu creşterea con inutului de HA din compozit. Difractograma de raze X a compozitelor APV-HA având con inut diferit de fază minerală. Schema de flux de ob inere a compozitelor APV/HA 2000 1500 P V A -H A 4 :1 P V A -H A 1 :1 P V A -H A 1 :4 H A PVA I. Spectroscopia de absorb ie în infraroşu (Figura 10) oferă informa ii suplimentare inclusiv metodei XRD care este puternic limitată de cristalinitatea fazelor. CPS 1000 500 0 10 20 30 40 50 60 70 2 T h e ta Figura 9. iar volumul solu iei în care sa făcut dizolvarea APV şi ulterior omogenizarea HA a fost de 100 ml. Spectrele IR ob inute au fost . Materialele compozite ob inute au fost caracterizate atât din punct de vedere compozi ional cât şi morfologic.APV şi HA au fost astfel calculate încât să se ob ină 2 g compozit. Alcoolul polivinilic din compozit apare în difractogramă la unghiuri de 2θ = 20 şi respectiv la ~22. caracterul moderat de cristalinitate fiind eviden iat prin prezen a picurilor largi ale acesteia.

1430. 634.suprapuse astfel încât să se eviden ieze atât picurile caracteristice alcoolului polivinilic cât şi al compozitelor APV-HA cu con inut variabil de fază minerală. Spectrele de absorb ie în IR ale compozitelor APV-HA având con inut diferit de fază minerală raportate la spectru IR al APV. APV/HA 1:1 APV:HA 1:4 . 1033. Figura 10. 2941 şi 3360 cm-1) şi respectiv al hidroxiapatitei (3360. 565 cm-1). 602. Urmărind evolu ia intensită ii picurilor caracteristice alcoolului polivinilic (1095. 1254 1374. Morfologia compozitelor este puternic influen ată de raportul masic existent între faza minerală şi respectiv cea polimerică. Imaginile de microscopie electronică de baleiaj (Figura 11). 1735.

atât în masa materialului cât şi la suprafa a acestuia. materialul având un con inut ridicat de fibre. putându-se afirma că cele două materii prime sunt compatibile. Datorită con inutului ridicat de APV morfologia materialului compozit este foarte asemănătoare materialelor polimerice. În cazul compozitelor APV-HA cu rapoarte masice între componen i de 1:4 şi respectiv de 1:1 morfologia materialelor este foarte asemănătoare. fiind un material cu aspect fibrilar pronun at.APV:HA 4:1 Figura 11. imaginile SEM diferă net de cele înregistrate pentru celelalte compozite. materialele fiind omogene atât din punct de vedere al distribu iei de particule cât şi din punct de vedere al distribu iei celor două faze. În condi iile uni con inut mult prea mare de fază polimerică. Imaginile SEM ale compozitelor APV-HA cu con inut variabil de fază minerală Compozi ia chimică a compozitului induce modificări morfologice însemnate în special la concentra ii mari de APV. Stabilitatea remarcabilă a fibrelor în fascicul se datorează .

Faza compozită a celor trei sorturi de materiale compozite este omogenă. Morfologia fazei compozite este similară în cazul celor 3 tipuri de compozite APV/Al2O3. Ponderea celor două faze este puternic influen ată de raportul de combinare. Ca urmare a interac iilor ce au loc în cazul compozitelor cu rapoarte masice APV-Al2O3 1:1 şi respectiv 1:4 restructurarea alcoolului polivinilic are loc diferit ceea ce duce la deplasarea planelor de cristalinitate. Compozitele ob inute au fost caracterizate prin XRD şi SEM. Se observa că în cazul celor 3 compozite raportul de combinare APV:Al2O3 este propor ional cu rapoartele dintre grosimile celor două faze: polimer:compozit.A l2 O 2500 3 3 3 4 :1 1 :1 1 :4 α A l2 O 3 . excep ie cazul APV-Al2O3 în cazul în care raportul de combinare este 1:1. Difractograma de raze X a compozitelor APV-Al2O3 având con inut diferit de fază minerală. Deşi domeniul de unghiuri 2θ=10-30 corespunde alcoolului polivinilic exista diferen e majore între această regiune în cazul compozitelor APV-HA şi APV-Al2O3. În cazul difractogramelor de raze X înregistrate pentru cele trei compozite (Figura 12). larg.A l2 O P V A . CPS 2000 1500 1000 500 10 20 30 40 50 60 70 2 T h e ta Figura 12. faza polimerică ac ionând ca un agent de legare între particule de alumină sau de compozit.[4 8 0 3 6 6 ] PVA I.A l2 O 3000 P V A . Imaginile de microscopie electronică de baleiaj (Figura 13) înregistrate pentru compozitele APV-Al2O3 prezintă. .HA existente. Compozite pe bază de APV – Al2O3 Compozitele au fost ob inute în condi ii identice cu compozitele pe bază de APV-HA. la ~ 25 şi respectiv 150 ca urmare a modificărilor morfologice care pot fi vizualizate şi prin imaginile de microscopie. În cazul în care raportul de combinare APV:Al2O3 este 1:1 şi respectiv 4:1 are loc apari ia unui pic suplimentar. indiferent de compozi ie două faze diferite: o fază preponderent polimerică şi una compozită. 3500 P V A . este de remarcat varia ia în cadrul seriei a picurilor de la 10 – 30 0. Fibrele de APV-HA au diametrul de ordinul 100 – 250 nm şi lungime de ordinul zecilor de µm.

Imagini SEM ale compozitelor APV-Al2O3 ob inute pentru cele 3 compozi ii diferite.APV-Al2O3 raport de combinare 4:1 APV-Al2O3 raport de combinare 1:1 APV-Al2O3 raport de combinare 1:4 Figura 13. la diverse magnifica ii .

Aceleaşi observa ii au putut fi realizate şi vizual. grupările hidroxil existente atât în alumină (un con inut scăzut) cât şi în APV (con inut foarte ridicat). în cazul în care se lucrează cu con inut ridicat de Al2O3 se va reduce substan ial. Imaginile de microscopie electronică de baleiaj (Figura 14) confirmă ob inerea unei faze unice. În aceste condi ii. Materialul ob inut a fost caracterizat în special din punct de vedere al morfologiei şi al fazelor ce intră în constitu ia compozitului. galbenmaroniu. la diverse măriri Difractogramele de raze X Difractogramele de raze X (Figura 15) înregistrate pentru APV şi respectiv pentru compozitul APV-Al2O3 (raport masic 1:1) ob inut pe cale hidrotermală sunt asemănătoare atât din punct de vedere al fazelor cât şi din punct de vedere al cristalinită ii acestora. vor putea să se cupleze prin formarea unor grupări de tip eteric.Al-O-C – . Imagini SEM ale compozitelor APV-Al2O3 ob inute la 100 0C având raportul de combinare 1:1. mai mult. morfologic foarte asemănător cu cea a fazei preponderent polimerice. Etapa de uscare se realizează în două etape succesive: la 100 0C pentru îndepărtarea apei a până la 90-95% urmată apoi de uscarea finală în condi ii normale de temperatură. s-a recurs la ob inerea în condi ii hidrotermale a compozitului. prin încălzire. De men ionat este faptul că etapa de dizolvare şi omogenizare se realizează la 150 0C şi se păstrează această temperatură până la evaporarea a 75–80% din apa de reac ie.Compozite pe bază de APV – Al2O3 prin metoda hidrotermală În scopul eliminării celor două faze distincte. materialul compozit ob inut având un aspect translucid. picurile caracteristice Al2O3 lipsesc din difractograma compozitului datorita hibridului format prin legături chimice de tip . Figura 14. pornind de la premisa că. compatibilitatea acestor două materiale va creşte semnificativ şi probabil faza preponderent polimerică va dispărea sau. Raportul de combinare polimer:alumină fiind de 1:1.

diferenţa fiind cel mai probabil datorită desprinderii particulelor de alumină din material (Figura 17). Spectrele IR ale filmelor APV-Al2 O3 Teste biologice Toate testele biologice efectuate pe probele pe baza de APV şi Al2O3 prezintă o citotoxicitate scăzută. 1459 and 1376 cm-1) suprapuse peste benzile caracteristice APV-ului (607. 1 0 2 0 3 0 4 0 5 0 6 0 7 0 2 T h e ta Figura 15. 850. 1095. corelată cu apari ia benzilor Al-O-C sugerează formarea legăturii chimice dintre alumină şi APV. 1375. 2941 and 3361cm-1).A l 2 0 0 0 2 O 3 te r m ic P V A 1 5 0 0 1 0 0 0 5 0 0 . 1254. CPS P V A . Figura 16. Spectrul filmului ob inut în condi ii hidrotermale prezintă atât benzile de absorb ie ale Al2 O3 cât şi cele ale APV (însă intensită i relative diferite) precum şi benzi de absorb ie noi centrate la 1024 şi 1050cm-1 [119]. Intensitatea relativă mai scăzută a benzilor corespunzătoare Al2O3-ului din filmul hibrid ob inut în condi ii hidrotermale. 1333. Spectrul filmelor APV/Al2O3 obtinute la temperatura camerei prezintă principalele benzi carateristice Al2O3 (2918. 2905. 1735. 1431.3 0 0 0 2 5 0 0 I. Difractogramele de raze X ale APV şi respectiv ale compozitului APV-AL2O3 ob inut pe cale hidrotermală Spectroscopia IR Spectrele IR ale materialelor APV/Al2O3 obtinute conform ambelor metode descrise anterior sunt prezentate in (Figura 16). . Citotoxicitatea creşte puţin odată cu creşterea concentraţiei de Al2O3. 2853.

II.40 pentru PVA sau 8. Aplica iile nanoparticulelor magnetice Hipertermie . 123] şi hipertermie [124]. Distributia ciclului cellular in cazul celulelor diploide umane (cuantificarea dupa modelul Dean-Jett-Fox).33 pentru PVA-Al2O3). Nanoparticule magnetice Diagnoză (MRI) Terapie Eliberare controlată şi transportor de medicamente Figura 18. agent de contrast magnetic [121]. MATERIALE COMPOZITE HIBRIDE TERNARE Materiale compozite hibride de tip colagen/hidroxiapatita/magnetita Magnetita este una dintre cele mai studiate materiale magnetice datorită aplica iilor biomedicale: imagistică de rezonan ă magnetică (MRI). 8. B.a.83 vs. eliberare controlată şi purtător de medicamente [122. in timp ce in faza G1 şi G2 o creştere uşoară.Figura 17. Analiza citotoxicitatii asupra celulelor HCT8 prin flowcitometrie. A. Nivelul de citotoxicitate testate pe celule HCT8. Distributia ciclului celular al celulelor eucariote arată că APV induce o uşoară scădere a ponderii de celule in faza S (12. b.

cu materiale regenerative care con in magnetită şi/sau citostatice. mediul de reac ie slab bazic fiind realizat de NaOH. Nanoparticulele de magnetită au fost ob inute prin precipitare pornind de la precursori de Fe şi Fe3+. În cazul în care. de obicei. mai bine. Pentru o bună vizualizare a particulelor de magnetită ob inută se impune studierea acestor particule cu ajutorul microscopului electronic prin transmisie (Figura 19). După interven ia chirurgicală. nanoparticule sferice ob inute prin coprecipitare. în cazul ob inerii unei magnetite neuniforme (dimensional sau din punct de vedere al formei) frac ionarea acestei mase de reac ie şi re inerea fazei de interes. acestea putând fi utilizate în diverse scopuri. cu rezultate foarte bune. Ob inerea şi caracterizarea materialelor compozite COL/HA-Fe3O4 Ob inerea şi caracterizarea nanoparticulelor de magnetită Prima etapă în ob inerea materialelor compozite de tipul COL/HA-Fe3O4 o reprezintă punerea la punct a metodei de sinteză a particulelor de magnetită de formă şi dimensiuni prestabilite eventual. Ob inerea magnetitei cilindrice poate fi pusă în eviden ă doar în condi iile în care sinteza este realizată în prezen a câmpului magnetic. cu caracteristici diferite. Dimensiunea particulelor sferice de magnetită variază de la ~ 5nm şi până la 20 nm. Acesta este scopul pentru care interven ia chirurgicală este asociată cu chimio/radioterapie. se doreşte producerea hipertermiei în locul unde s-a implantat materialul (adică nu se impune transportul nanoparticulelor de magnetita prin aplicarea diverselor câmpuri electromagnetice care să inducă migrarea acestora spre locul unde se va produce hipertermia) se pot utiliza. în timp ce. defectul osos rezultat este “umplut” cu material de umplutură cu rol regenerativ sau. 2+ . EDX şi EELS. Pot fi astfel identificate două tipuri de magnetită: sferică şi cilindrică (sub forma de bastonaşe). în cazul particulelor cilindrice. În majoritatea cancerelor gradul de recuren ă este destul de mare în special datorită îndepărtării par iale a esutului tumoral.În cazul tratamentului cancerului osos. diametrul fiind apropiat de cel al particulelor sferice. Au fost ob inute mai multe şarje de magnetită. Caracterizarea nanoparticulelor Imaginile TEM au fost ob inute pe probele fin mojarate utilizând un microscop electronic prin transmisie de înaltă rezolu ie TECNAITM G2 F30 S-TWIN echipat cu detector STEM – HAADF. diametrul mediu al acestor particule fiind 10 – 12 nm. prima etapă constă în îndepărtarea chirurgicală a esutului osos tumoral [125]. Pot fi astfel ob inute informa ii referitoare la forma şi dimensiunea acestora. stabilizate sau nu cu diverşi agen i tensioactivi. acestea pot atinge până la 50 nm în lungime.

pornind de la FeCl3 şi FeSO4. b. se adaugă solu ia de fosfat diacid de sodiu ceea ce duce la precipitarea hidroxiapatitei. În cazul ob inerii compozitelor COL/HA-Fe3O4 materialul compozit ob inut după mineralizarea gelului de colagen este amestecat cu cantitatea adecvată de magnetită. Cantită ile de gel de colagen şi precursori de HA au fost astfel adăugate încât să se ob ină un material compozit cu raportul masic COL:HA = 1:4. Ob inerea materialelor compozite COL/HA-Fe3O4 Mineralizarea gelului de colagen are loc în două etape. concentra ia gelului fiind 1. a. În etapa a doua.a) b) c) d) Figura 19. la pH 9. temperatura a fost termostatată la 35±2ºC. c) imagini TEM la diverse măriri şi d) imagine HRTEM a nanoparticulelor de magnetită Ob inerea şi caracterizarea materialelor compozite COL/HA-Fe3O4 Gelul de colagen utilizat a fost ob inut în cadrul INCDTP – Suc. peste masa de reac ie ob inută în etapa I. În prima etapă. pH-ul de precipitare final fiind ~ 9 şi se ob ine prin adăugare de solu ie de NaOH sau HCl diluat.6 iar pH-ul gelului 7. . Pe parcursul sintezei materialelor compozite de tip COL/HA-Fe3O4. ICPI pornind de la piele bovină prin extrac ie chimică şi enzimatică. aşa cum a fost prezentat. suspensia de hidroxid de calciu (Fluka) este adăugată peste gelul de colagen şi lăsat să interac ioneze timp de 24h. în scopul mimării cât mai fidel a osteosintezei naturale [126]. particulele de magnetită fiind ob inute prin precipitare. uscarea materialului fiind realizată prin liofilizare.

34. 31. moleculele de colagen sunt asociate în fibrile şi fibre şi ac ionează drept surfactan i pentru stabilizarea magnetitei.82. Difrac ia de raze X (Figura 20) confirmă prezen a hidroxiapatitei şi a magnetitei prin picurile caracteristice acestora: HA (2Theta = 25.53) şi magnetita (2Theta = 30.04. 32.43.1 5 3 3 ]) 400 300 200 100 10 20 30 40 50 60 70 80 2 T h e ta Figura 20. Daca în cazul stabilizării cu acid citric particulele de magnetită sunt sferice în cazul stabilizării în prezen ă de colagen conduce la o morfologie aciculară datorită faptului că fibrilele şi fibrele de colagen sunt mai mari decât în cazul citratului şi ca urmare în jurul particulelor de magnetită se ataşează doar câteva fibrile şi fibre de colagen (prin interac ii electrostatice). 35.92. Compozi ia materialului compozit a fost confirmat prin analizele înregistrate: XRD. 43.09. CPS 500 H y d r o x y a p a t ite ( A S T M [7 4 . 39. După adăugarea suspensiei de Ca(OH)2 pH-ul devine bazic şi procesul de fibrilogeneză începe [127].5 0 6 6 ]) M a g n e tite ( A S T M [8 2 .f). Hipertermia a fost ob inută prin interac ia dintre materialele compozite ob inute şi câmpul electromagnetic ob inut prin trecerea unui curent electric de frecven ă 150 kHz printr-o bobină orizontală. 46. Difractograma de raze X înregistrată pentru materialul compozit COL/HA–Fe3O4 ce con ine 2% magnetită Imaginile SEM au fost ob inute la măriri diferite şi sunt prezentate în Figura 21.21. materialele prezintă o foarte bună omogenitate fiind foarte asemănătoare cu morfologia materialelor compozite COL/HA. La măriri moderate. 56. La măriri relativ mari. 28.52) (Figura 20). I. 32.94 şi 62. .05. La adăugarea particulelor de magnetită. Dimensional. Comparând acest caz cu cazul stabilizării magnetitei cu anionul citrat se poate observa o modificare a morfologiei materialului compozit. cristalele aciculare au lungimea în domeniul micronic iar diametrul este de 100 300 nm.90. Formarea structurilor aciculare poate fi explicată pe baza metodei de sinteză prezentate anterior.73 şi 49. datorită interac iilor ce se dezvoltă între colagen şi magnetită.79. FTIR.Caracterizarea materialelor compozite COL/HA-Fe3O4 Materialele ob inute au fost caracterizate prin difractie de raze X. e. în masa materialului compozit putându-se identifica cristale aciculare (cilindrice) (Figura 21. EDS şi ATD-TG.96. spectroscopie IR şi microscopie electronică de baleiaj.

la aceleaşi măriri. Deşi analiza are un caracter semicantitativ datorită con inutului scăzut de magnetită spectrele înregistrate sunt sugestive. În scopul identificării acestor benzi suprapuse s-a recurs la deconvolutarea spectrului. Imaginile SEM înregistrate pe materialele compozite COL/HA-Fe3O4 Teoria sus men ionată este de altfel confirmată şi de analizele EDS (Figura 22). În acest scop au fost înregistrate. spectrele EDS atât în zonele aciculare cât şi în zonele lipsite de forma iunile aciculare. înregistrat pentru compozitul COL/HA–Fe3O4 confirmă prezen a benzilor caracteristice ale componen ilor (Figura 23). Prezen a ferului poate fi vizualizată în spectrul EDS al materialului compozit la 6. După deconvolu ie. Figura 22. în domeniul 400–1800 cm-1 pot fi identificate atât benzile de absorb ie . Spectrele EDS ale materialelor compozite COL/HA-Fe3O4 înregistrate într-o: a) zonă bogată în forma iuni aciculare şi b) zonă lipsită de forma iuni aciculare Spectrul de absorb ie în infraroşu. benzi care uneori se suprapun.Figura 21.3keV înregistrat în zona aciculară în timp ce în cazul zonelor lipsite de forma iuni aciculare această bandă lipseşte.

determinarea temperaturii produse prin hipertermie este determinat în condi ii identice pentru a limita la maxim erorile experimentale. În toate cazurile studiate (materiale compozite cu con inut diferit de magnetită: 1. 878. 1082 şi 1450cm-1).5 0C ceea ce înseamnă că efectul inductiv. Figura 23. 2. datorat încălzirii magnetitei ca urmare a interac iei cu câmpul electromagnetic este de ~10 0C. atât în cazul materialului compozit COL/HA cât şi a materialului compozit COL/HA-Fe3O4. Deoarece nu a fost posibilă eliminarea temperaturii datorate efectului capacitiv.caracteristice ale compozitului COL/HA [126] cât şi benzile caracteristice magnetitei (713. 15. După termostatare. între temperatura rezultată. 30 şi 60 minute. 10. 962. în acest scop. .5 şi respectiv 39. pentru cazul materialului compozit care con ine 7% magnetită. Figura 24. materialele fiind păstrate 1 h la aceeaşi temperatură (37 0C). 5%) se observă că creşterea con inutului de magnetită duce la creşterea hipertermiei produse. în condi ii identice. Imaginile în infraroşu înregistrate în câmp electromagnetic a) în prezen a materialului compozit COL/HA şi b) în prezen a materialului compozit COL/HA-Fe3O4 În toate cazurile. a) Spectrul IR al materialului compozit a) COL/HA-Fe3O4 şi b) spectrul deconvolutat al materialului compozit COL/HA-Fe3O4 (domeniu 750 – 2000cm-1) Materialele compozite ob inute au fost analizate din punct de vedere al hipertermiei produse (Figura 24). temperatura datorată hipertermiei a fost ob inut prin diferen ă. materialele au fost introduse în câmp electromagnetic (frecven a curentului alimentat fiind 150 kHz) iar temperatura a determinată după 5. aşa cum reiese din Figura 25. În condi iile sus prezentate. 20. temperaturile materialelor a ajuns la 49.

în multe cazuri. hipertermia poate fi eviden iată utilizând o cameră de măsură cu IR. De asemenea. 129]. în special. este de preferat ca substituentul osos care se implantează sa aibă poten iale activită i antitumorale de lungă durată (magnetită şi nanoparticulele de Au şi/sau Ag). grd COLL/HA-Fe3O4 1% COLL/HA-Fe3O4 2% COLL/HA-Fe3O4 5% 40 50 60 Figura 25. min Temperature. Avantajul sistemului COL/HA/cisplatin provine din multifunc ionalitatea sistemului şi anume rol regenerativ datorită suportului compozit COL/HA şi respectiv antitumoral datorită prezen ei cisplatinului. în toate cazurile. În prezent. au fost ob inute şi caracterizate sistemele simple COL/HA/cisplatin. fără a fi posibilă aplicarea hipertermiei (vezi Figura 26). timpii de aplicare a câmpului electromagnetic fiind varia i func ie de concentra ia nanoparticulelor de magnetită. Sisteme multifunc ionale colagen/cisplatin şi colagen/hidroxiapatită/cisplatin Sistemele cu eliberare controlată sunt deosebit de utilizate în aplica ii medicale datorită reducerii toxicită ii sistemice [128. Datorită faptului că. defectul osos produs poate varia în limite foarte largi. În func ie de gravitate. datorita atingerii unor dimensiuni critice ale defectului se impune utilizarea unor substituen i de os [131]. în foarte multe cazuri gradul de recuren ă este foarte mare. . Dependen a creşterii de temperatură datorate hipertermiei în cazul materialelor compozite COL/HA-Fe3O4 cu con inut variabil de magnetită cu timpul de iradiere Este demn de men ionat că utilizarea aceluiaşi tip de nanoparticule magnetice (din punct de vedere al dimensiunii şi formei nanoparticulelor) concentra ia poate influen a efectul termic rezultat ca urmare a aplicării câmpului electromagnetic produs de trecerea curentului alternativ de frecven ă 150 kHz printr-o spirală special construită în acest sens. Deşi organismul are mecanisme proprii de vindecare. Tratarea cancerului osos presupune interven ia chirurgicala de îndepărtare a esutului osos tumoral (Figura 26) [130].46 45 44 43 42 41 40 39 38 37 36 0 10 20 30 time. În acest caz ac iunea antitumorală a sistemului antitumoral este datorat doar eliberării cisplatinului. hipertermia produsă fiind adecvată pentru tratarea cancerului osos. utilizarea unei magnetite nestabilizate va permite dizolvarea în timp a acesteia şi metabolizarea acesteia în timp ce materialul compozit rezultat va asista regenerarea normală a esutului vătămat. Chiar şi în propor ii mici de magnetită.

Figura 26.Reprezentarea schematică a etapelor de tratament a cancerului osos în cazul osteosarcomului [130] Caracterizarea prealabilă a cisplatinului utilizat Cisplatinul (Figura 27) face parte din clasa citostaticelor derivate de platină fiind descoperită încă din 1845 de către M. Produsul actioneaza ca alchilant bifazic. spectrometrie de masă sau spectrometrie de masă cu plasmă cuplată inductiv). Domeniul de linearitate al cisplatinului (determinarea cisplatinului fiind efectuată la 300nm) este de aproximativ 3 ordine de mărime (~10 µM – 2mM). Figura 27. Peyrone şi aprobată de FDA pentru aplica ii medicale în 1978 [132]. Spectrul de absorb ie în UV-VIS al solu iei de cisplatin 1mM . Figura 28. Cisplatinul poate fi cuantificat prin diverse metode instrumentale de la clasicele determinări spectrofotometrice în domeniul UV-Vis [133] şi până la metodele moderne [134] (spectroscopie de absorb ie atomică. Cisplatinul (Sarea lui PEYRONE) Cisplatinul este un antineoplazic citostatic. Spectrul de absorb ie în UV-VIS prezintă un maxim de absorb ie la 300nm (Figura 28). imunosupresiv si radio–sensibilizant din clasa citostaticelor pe baza de platina. nu are specificitate de faza a ciclului celular. inhiba selectiv si preferential sinteza ADN–ului si mai putin a ARN–ului. acest pic putând fi utilizat în determinările cantitative ale cisplatinului.

iar activitatea antitumorală a fost testată doar pentru materialul multifunc ional mai complex. COL/HA/cisplatin. procese de eliberare controlată diferite. Metoda uscării mixte a permis ob inerea unor materiale cu porozită i diferite şi evident. 136].Spectrul IR al cisplatinului este redată în Figura 29. materialele poroase permi ând eliberarea mai rapidă a medicamentului. Figura 29. Spectrul IR al cisplatinului Sinteza materialelor multifunc ionale de tip COL/cisplatin şi COL/HA/cisplatin Materialele multifunc ionale au fost ob inute prin adsorb ia cisplatinului pe matricile compozite COL/HA ob inute. spectrele putând fi utilizate în determinarea semi-cantitativă a con inutului de cisplatin. . au fost ob inute şi caracterizate materiale multifunc ionale cu con inut variabil de cisplatin (0.1%. Au fost astfel ob inute o serie de materiale multifunc ionale compozite în care s-a variat atât morfologia suportului cât şi con inutul de cisplatin. Matricile compozite COL/HA au fost ob inute conform unei metodologii publicate în cadrul colectivului nostru cu men iunea că. 2% şi 10%). finalitatea acestor studii fiind aceea de a ob ine sisteme multifunc ionale mult mai complexe. ce includ şi nanoparticule de magnetită şi Au şi/sau Ag precum şi substan e cu activitate analgezică şi antiinflamatorie. materialul rezultat după mineralizare a fost reticulat cu glutaraldehidă. Caracterizarea fizico-chimică a materialelor şi eliberarea a fost studiată pentru toate materialele multifunc ionale COL/HA/cisplatin. Este deosebit de important de men ionat faptul că benzile caracteristice cisplatinului nu se suprapun cu cele ale suportului propriu-zis [135. spălat cu apă distilată pentru îndepărtarea sărurilor rezultate în procesul de precipitare (Schema 1). De asemenea.

2859 cm-1 ν(CH2) asimetric.Colagen 1. 1087. 487 cm-1). Astfel. ν3 P–O întindere antisimetrică. C–N deformare). 2927 cm-1 ν(CH2) simetric. 566. Fluxul tehnologic de ob inere a sistemelor multifunc ionale COL/HA/cisplatin Caracterizarea materialelor multifunc ionale Spectroscopia de absorb ie în IR permite analiza materialelor multifunc ionale COL/HA/cisplatin atât din punct de vedere al materialului suport cât şi din punct de vedere al substan ei cu rol antitumoral. Ca(OH)2 2. se pot distinge benzile de absorb ie caracteristice ale colagenului (1650 cm-1 corespunde amidei I. 1541 cm-1 corespunde amidei II (N–H întindere. C=O. 2957 ν(CH3) simetric) şi respectiv al hidroxiapatitei (ν1 întindere simetrică P–O (962 cm-1). întindere N–H). ν4 banda triplu degenerată O–P–O (604. 1420 cm-1 corespunde vibra iilor de deformare a legăturii C–N. . având ca referin ă cisplatinul pur (Figura 30). 1235 cm-1 corespunde amidei III (vibra iile de deformare a legăturii C–N. 1110 cm-1)) pentru toate materialele multifunc ionale ob inute. chiar dacă unele dintre benzile men ionate pot fi identificate doar prin deconvolu ie. NaH2PO4 Mineralizare COL/HA Glutaraldehidă Reticulare SBF Spălare citostatic Adsorb ie de citostatic Uscare Caracterizare Schema 1. triplu degenerată (1035.

3.). Dacă în cazul materialului multifunc ional COL/HA-cisplatin având un con inut de 10% cisplatin se pot identifica par ial picurile de interferen ă rontgen în cazul materialelor multifunc ionale cu con inut mai scăzut de cisplatin aceste picuri nu pot fi decelate. sistemele multifunc ionale con in şi hidroxiapatită carbonatată. excep ie picurile de la ~ 14. picurile cisplatinului. cuantificarea este posibilă doar după deconvolu ie. prezen a carbonatului fiind explicabilă pe baza absorb iei dioxidului de carbon din aer şi poate fi dovedită pe baza benzilor de absorb ie de la 1340 (ν3 2CO3 ) şi 895 (ν2 CO 2. . Spectrele IR ale două materiale multifunc ionale de tipul COL/HA/cisplatin raportate la spectrul IR al cisplatinului pur La fel ca în cazul materialelor compozite COL/HA simple. Datorită interferen elor Rontgen produse atât de HA cât şi de cisplatin difrac ia de raze X poate fi utilizată în analiza materialelor multifunc ionale COL/HA-cisplatin. intensitatea benzilor 3 caracteristice cisplatinului diferă în raport cu intensitatea benzilor materialului compozit suport.3 şi 20. Picurile caracteristice hidroxiapatitei şi respectiv cisplatinului nu suferă deplasări semnificative fa ă de pozi iile picurilor componentelor pure însă. Microscopia electronică de baleiaj este utilizată în analiza morfologică atât a materialelor multifunc ionale COL/cisplatin cât şi a materialelor multifunc ionale COL/HA-cisplatin. deşi la concentra iile de 2% cisplatin.Figura 30. În func ie de concentra ia de agent antitumoral. se suprapun peste picurile HA şi nu pot fi identificate. Difractograma de raze X înregistrată pentru materialul multifunc ional COL/HA-cisplatin Difractograma de raze X (Figura 31) poate fi uşor interpretată pe baza fişelor ASTM corespunzătoare hidroxiapatitei (74-5066) şi respectiv cisplatinului (74-0950). în raport linear cu concentra ia. Figura 31.

Figura 32. morfologia materialului este foarte asemănătoare cu morfologia materialelor compozite COL/HA însă. se pot distinge zone bogate în cisplatin. cu morfologie diferită (Figura 33f). la concentra ii mari de cisplatin. În cazul matricilor multifunc ionale compozite COL/HA-cisplatin morfologia se modifică semnificativ fa ă de matricile multifunc ionale COL/cisplatin datorită depunerii unei cantită i însemnate de fază minerală. Per ansamblu. Imagini SEM caracteristice materialelor multifunc ionale COL/cisplatin (1% cisplatin) Morfologia materialelor COL/cisplatin (Figura 32) este practic identică cu cea a matricilor colagenice de la care s-a pornit. a) b) . Aglomeratele de cisplatin pot fi uşor vizualizate ca fiind puncte albe intense prin SEM utilizând detectorul de electroni retroîmprăştia i „backscattering”. raportul colagen:hidroxiapatită fiind de 1:4 (Figura 33). adsorb ia cisplatinului neavând nici influen ă asupra suportului colagenic.

Studiile de eliberare au indicat faptul că. aten ia a îndreptată în special în direc ia controlului vitezei de eliberare.c) d) e) f) Figura 33. probabil datorită unor interac ii mai puternice ce se dezvoltă între HA şi cisplatin. Viteza de eliberare este puternic dependentă de temperatură. În contextul integrării acestor materialelor multifunc ionale de tip colagen/cisplatin ş i colagen/hidroxiapatită/cisplatin în sistemele mult mai complexe propuse în planul de realizare al proiectului. aşa cum reiese din Figura 34 şi Figura 35. Influen a încălzirii asupra vitezei de eliberare a cisplatinului din materialele multifunc ionale de tip COL/HA-cisplatin . Figura 34. Imagini SEM caracteristice materialelor multifunc ionale COL/HA-cisplatin Studii de eliberare a cisplatinului din materialele multifunc ionale Studiile de eliberare au fost efectuate în SBF astfel încât a reproduce cât mai bine condi iile în vivo. în toate cazurile de materiale multifunc ionale COL/cisplatin şi respectiv COL/HA-cisplatin în decursul primei zile se eliberează ~ 78-85% din con inutul total de cisplatin. fiind mai avansată în cazul matricilor multifunc ionale COL/cisplatin decât în cazul materialelor multifunc ionale compozite COL/HA/cisplatin. Aceste studii au fost realizate în special din perspectiva aplicării acestor sisteme în tratarea cancerului (cercetării aplicative) şi într-o mai mică măsură din punct de vedere al cercetării fundamentale.

Evaluarea efectului compozitului colagen-hidroxiapatita fara cisplatin (control) şi cu cisplatin incorporat (in concentratii de 6µM şi 10µM) asupra eliberarii LDH în mediul de cultura de catre celulele hFOB 1.2 0 .implicit.1 0 .1 0 . Influen a răcirii asupra vitezei de eliberare a cisplatinului din materialele multifunc ionale de tip COL/HA-cisplatin Evaluarea potentialului citotoxic pe linii celulare de osteoblaste normale şi din osteosarcom în prezenta sistemului cu eliberare controlată Citotoxicitatea cisplatinului incorporat în sistemul cu eliberare controlat a fost evaluata prin realizarea testului LDH pe mediile de cultura mentinute în contact cu osteoblastele fetale (Figura 36) şi de osteosarcom (Figura 37).3 c ontrol 6µM cisplatin 10µM c isplatin DO 495nm 0 .G 2 9 2 0 .0 control 6 10 Figura 36.2 c ontr ol 6µM c isplatin 10µM c isplatin 0 .Figura 35. LDH hFOB 0 . test care permite stabilirea gradului de compromitere a integritatii membrane celulare şi. a potentialului de inducere a mortii celulare.3 DO495nm 0 . Evaluarea efectului compozitului colagen-hidroxiapatita fara cisplatin (control) şi cu cisplatin incorporat (in concentratii de 6µM şi 10µM) asupra eliberarii LDH în mediul de cultura de catre celulele G292 .19 L D H.0 control 6 10 Figura 37.

In plus. La concentratii de cisplatin de 6 µM (Figura 39B) densitatea celulara este redusa. Mai mult.(x16) Dupa cum se remarca în Figura 39A. Marcarea actinei citoscheletale cu faloidina-TRITC. fapt ce denota slabirea interactiilor dintre celule şi suportul de crestere. Citotoxicitatea sistemelor cu eliberare controlată a fost pusa în evidenta şi prin evaluarea densitatii şi morfologiei celulare ca rezultat al marcarii citoscheletului actinic al osteoblastelor cu faloidina-TRITC (Figura 38 şi Figura 39). . Osteoblastele fetale umane crescute în mediul de extractie al compozitului colagen-hidroxiapatita manifesta o citomorfologie tipica cu un citoschelet actinic bine evidentiat şi o densitate celulara corespunzatoare unei culturi normale în faza exponentiala de crestere (Figura 38.Rezultatele obtinute demonstreaza ca în cazul ambelor linii celulare se inregistreaza o reducere a viabilitatii celulare ce este direct proportional cu concentratia citostaticului inglobat în matricile cu eliberare controlată. compozitul colagen-hidroxiapatita nu influenteaza morfologia celulara. fibrele de stres sunt mai putin evidente iar nucleii dobandesc în multe celule aspectul unei inflorescente asemanatoare corpilor apoptotici ce sunt caracteristici mortii celulare prin apoptoza. micsorarea celulelor şi absenta fibrelor de stres. morfologia celulara se modifica în sensul ca celulele se micsoreaza gradat. morfolagia celulara care este expresia gradului de “sanatate” a celulelor se modifica în special la doza mare de cisplatin cand se constata aparitia nucleului fragmentat. B şi C). osteoblastele din osteosarcom prezentand o morfologie tipica: poligonala ş i usor alungita. densitatea celulara scade proportional cu cresterea concentratiei de citostatic ceea ce reflecta inducerea mortii celulare de catre acesta. A). fenomen ce se accentueaza la concentratia de 10 µM (Figura 39C) ca rezultat al mortii celulare suferite de celule în prezenta sistemului cu eliberare controlat. In prezenta sistemului cu eliberare controlata (Figura 38. (A) (B) (C) Figura 38. Efectul compozitului colagen-hidroxiapatita fara cisplatin (A) şi cu cisplatin incorporat în concentratii de 6µM (B) şi 10µM (C) asupra morfologiei şi densitatii osteoblastelor fetale hFOB 1.19.

hFO B 0. Efectul compozitului colagen-hidroxiapatita fara cisplatin (A) şi cu cisplatin incorporat în concentratii de 6µM (B) şi 10µM (C) asupra morfologiei şi densitatii celulelor de osteosarcom G292. osteoblastele normale par a suferi modificari morfologice mai putin pronuntate comparativ cu celulele din osteosarcom ce par a fi mai sensibile la sistemele cu eliberare controlată. Studiul prezentat si-a propus evaluarea potentialului proliferativ al osteoblastelor normale şi din osteosarcom în prezenta sistemului cu eliberare controlată prin cuantificarea numarului de celule viabile metabolic active folosind testul MTT şi prin determinarea nivelului de expresie a PCNA printr-un studiu Western blot. viabilitatea celulelor hFOB 1. Marcarea actinei citoscheletale cu faloidina-TRITC.(x16) Per ansamblu.19 s-a diminuat de la 100% sub influenta compozitului colagen-hidroxiapatita la 53% şi 44% în prezenta sistemului cu eliberare controlată cu 6 µM şi respectiv 10 µM cisplatin.1 0.2 0. . Evaluarea potentialului proliferativ al osteoblastelor normale şi din osteosarcom în prezenta sistemului cu eliberare controlată Cele mai comune citostatice actioneaza prin uciderea celulelor care se divid rapid.19 sub influenta compozitului colagen-hidroxiapatita fara cisplatin (control) şi cu cisplatin incorporat (in concentratii de 6µM şi 10µM) Dupa cum reiese din Figura 40.(A) (B) (C) Figura 39. Rata de supravietuire a celulelor hFOB 1. M T T .0 control 6 10 Figura 40. una dintre proprietatile principale ale majoritatii celulelor canceroase.3 0.4 c o n tro l 6 µM c isp la tin 1 0 µM c isp la tin DO550nm 0.

Analiza Western blot privind efectul compozitului colagen-hidroxiapatita: fara cisplatin (linia 2) şi cu cisplatin incorporat în concentratii de 6M (linia 3) şi 10M (linia 4) asupra nivelului de expresie proteica   a PCNA. Figura 42.0 control 6 10 Figura 41.M T T -G 2 9 2 0. La inceputul fazei S. Atat în osteoblastele fetale. atingand un peak în faza G1/S şi inregistrand o scadere în faza G2. Acesta este o proteina de 36 kDa identificata ca o proteina auxiliara a DNA polimerazei. viabilitatea celulara a inregistrat o reducere de la 100% sub influenta compozitului colagenhidroxiapatita la 58% şi 48% în prezenta sistemului cu eliberare controlată cu 6 µM şi respectiv 10µM Pentru a avea o imagine cat mai completa în ce priveste efectul sistemelor cu eliberare controlată asupra potentialului proliferativ al osteoblastelor normale şi din osteosarcom s-a realizat un studiu de determinare a expresiei proteice a ANPC. cat şi din osteosarcom se remarca o reducere a nivelului sau de expresie în prezenta sistemelor cu eliberare controlată cu 10 µM cisplatin (Figura 42).2 0. ANPC are o distributie granulara fiind absent în nucleoli. Rata de supravietuire a celulelor G292 sub influenta compozitului colagen-hidroxiapatita fara cisplatin (control) şi cu cisplatin incorporat (in concentratii de 6M şi 10M)   Osteoblastele din osteosarcom s-au dovedit usor mai putin influentate din punct de vedere al numarului de celule metabolic active în raport cu osteoblastele fetale (Figura 41). Aceasta reducere este mult mai evident în cazul celulelor hFOB 1. iar la sfarsitul fazei S predomina în nucleoli. Analiza Western blot a expresiei proteice a ANPC a demonstrat un nivel de expresie aproape constat al ANPC în celulele aflate sub influenta compozitului colagen-hidroxiapatita şi în prezenta sistemului cu eliberare controlată cu 6 µM cisplatin.1 c ontro l 6µM c isplatin 10µM c isplatin 0. Proteina nu poate fi detectata prin metode imunocitochimice în celulele în faza M şi latente. Linia 1: cultura în mediul de crestere uzual . sugerand ca ele sunt mai puternic afectate din punct de vedere al perturbarii ciclului celular. Astfel.3 0.4 DO550nm 0. fapt ce explica importanta sa ca marker de proliferare. valoare ce este comparabila şi cu celulele crescute în mediul de crestere uzual.19. Distributia sa prin ciclul celular creste în faza G1.

Cand apar muta ii punctiforme la nivelul unor secvente inalt conservate din gena p53. Controlul p53 este extrem de complex şi se realizeaza prin reglarea sa la nivel transcriptional şi post-translational. indeplineste un rol central în controlul cresterii şi diviziunii celulare. func ionând ca un reglator negativ al diviziunii celulare. functiile ei sunt inalt controlate pentru a permite o crestere şi dezvoltare normala. Prezentul studiu a urmarit evaluarea influentei sistemelor cu eliberare controlată asupra potentialului apoptotic al osteoblastelor fetale şi din osteosarcom prin determinarea nivelelor de expresie ale doi dintre mediatorii importanti ai apoptozei celulare: supresorul tumoral p53 şi caspaza 3. p53 «wild-type» nu se acumuleaza în mod normal şi nu este usor detectabila. este exprimata o proteina mutant care manifesta caracteristicile unui produs oncogenic activat. Inductia rapida a p53 ca raspuns la multiple forme de stres are loc prin mecanisme post-translationale. In cadrul procesului de malignizare. care este o forma de moarte celulara ce se sustrage descompunerii de catre fagocite conducand la debriuri celulare. apoptoza este o forma de moarte celulara programata. In contrast. Proteinele p53 mutant şi «wild-type » se deosebesc pe baza reactivitatii diferite fata de anticorpi monoclonali. iar p53 fosforilat este rezistent la proteoliza ubiquitin-dependenta. functionand ca un ‘guardian of the genome’. In general. Este bine cunoscut ca proteina p53 este stabilizata prin fosforilarea de catre o kinaza inductibila de leziunile DNA . Proteina p53 este un factor de transcriptie care regleaza expresia unei largi varietati de gene implicate în oprirea ciclului celular şi apoptoza celulara ca raspuns la stres genotoxic sau celular. prin reglarea raspunsului celular normal la leziunile DNA şi la alte “insulte” celulare. In stare «wild-type » care nu a suferit mutatii. conducand la stabilizarea şi activarea proteinei p53. proteina p53 este produsul unei gene supresor de tumori. proteinele p53 mutant au un t1/2 mai lung decat «wild-type » ceea ce permite formelor mutant sa se acumuleze în concentratii detectabile în acele tumori şi linii celulare tumorale asociate cu o oncogena p53 activata. . Deoarece proteina 53 este un puternic inhibitor al cresterii celulare. mediata printr-un program intracelular şi care trimite semnale chimice sistemului imun.Evaluarea potentialului apoptotic al osteoblastelor normale şi din osteosarcom în prezenta sistemului cu eliberare controlată Actiunea citostatica a substantelor chimioterapeutice se manifesta nu numai prin limitarea potentialului proliferativ ci şi prin inducerea mortii celulare. ce se găseşte intracelular în celule normale şi esuturi la nivele foarte scazute.ATM kinaza (ataxia telangiectasia-mutated). Proteinele p53 mutant sunt prezente în concentratii mari în aproape toate clasele de tumori umane şi în unele linii celulare tumorale în cultura. Celulele sufera 2 forme principale de moarte celulare: apoptoza şi necroza. iar proteina p53. Spre deosebire de necroza. instabilitatea genomica este factorul principal.

Caspazele pro-apoptotice pot fi impartite în caspaze initiatoare (2. Acestia leaga apoi proteine adaptor formand astfel complexul DISC (death-inducing signalling complex). semnalizarea proteazica este o modalitate eficienta de omorare a unei celule. proteine implicate în transla ie. moartea celulara nu mai poate fi reversata sau prevenita. unde sunt activate intr-o manieră alosterică. iii) osteoblastele crescute în mediile de extrac ie ale sistemelor cu eliberare controlată cu 6 µM cisplatin (linia 3) şi 10 µM (linia 4) înregistrează o reducere a nivelului de expresie a ambelor proteine pe măsura creşterii concentra iei de cisplatin. Analiza Western blot a nivelului de expresie proteica a proteinei p53 şi procaspazei 3 (Figura 43) sub influenta compozitului colagen-hidroxiapatita şi în prezenta sistemului cu eliberare controlată a eviden iat următoarele: i) în celulele din osteosarcom. cum este de exemplu modificarea conforma ională indusă de dimerizarea a doi monomeri inactivi [140]. dintre care circa 300 au fost identificate în diferite modele de apoptoza. constituind deci. cel mai adesea prin proteoliza limitata. Caspazele ini iatoare sunt recrutate prin intermediul domeniilor lor de recrutare.Proteazele detin un rol central în faza de executie a apoptozei. proteine ale citoscheletului. ca DED (caspazele 8 şi 10) sau CARD (caspaza 9). la nivelul platformelor de activare. Activarea caspazelor initiatoare constituie probabil punctul critic din intreaga cale apoptotica. Calea intrinseca sau mitocondriala este declanşată de stresul celular. care determina activarea membrilor proapoptotici ai familiei Bcl-2. clivarea şi repararea DNA. în functie de rolul lor în procesul apoptotic [139]. 6 şi 7). proteina p53 este neexprimata iar pro-caspaza 3 înregistrează valori extreme de mici. După activare. In calea extrinseca. sunt de importanta majora [137]. reglatori ai ciclului celular. O asemenea semnalizare prin proteaze. un număr de func ii vitale ale celulei sunt anulate iar celula moare. 9 şi 10) şi caspaze efectoare (3. legarea liganzilor mortii din familia TNF (tumor necrosis factor) conduce la oligomerizarea receptorilor. care serveste ca platforma de activare pentru caspazele 8 şi 10. este de aceea ireversibila. . o familie de cistein proteaze. nivelul de expresie al proteinei p53 şi procaspazei 3 înregistrează valori similar în cazul celulelor crescute în mediul de creştere uzual (linia 1) şi mediul de extrac ie al compozitului hidroxiapatita-colagen (linia 2). calea extrinseca şi calea intrinseca. Datorita acestei ireversibilitati. ca o cale de transducere a unui semnal. ii) în osteoblastele fetale. Caspazele scindează proteine implicate în sinteza. Exista doua cai majore de activare a caspazelor. avand în vedere faptul ca odata initiat programul. proteine de adeziune. Proteazele sunt în general sintetizate ca precursori inactivi care necesita activare. ele insele substrat pentru proteaze. Caspazele ini iatoare activate activează apoi direct caspazele efectoare prin scindare proteolitica. caspazele efectoare proceseaza printr-un numar limitat de scindări un subset de proteine celulare. iar caspazele. 8. protein kinaze şi fosfataze şi multe altele. astfel diferentiindu-se de alte mecanisme de semnalizare [138]. In consecin ă.

sa fie mediata prin activarea caspazelor. Inexplicabila este insa reducerea nivelului proteinei p53 în celulele hFOB 1. fibronectin . ciclofosmamida) asupra celulelor de osteosarcom şi caile de semnalizare pentru fiecare substan ă în parte. Analiza Western blot privind efectul compozitului colagen-hidroxiapatita:fără cisplatin (linia 2) şi cu cisplatin incorporat în concentra ii de 6µM (linia 3) si 10µM (linia 4) asupra nivelului de expresie proteica a proteinei p53 şi pro-caspazei 3. cisplatin. Un alt obiectiv al studiilor realizate a fost evaluarea efectului sistemelor cu eliberare controlată în modularea activită ii MMP responsabile de invazia tumorală şi metastazare. MMP sunt Zn-endopeptidaze.) atât în vitro cat şi în vivo. Acest lucru explica reducerea nivelului procaspazei 3 ca rezultat al conversiei sale în forma activa pe măsura creşterii concentra iei de cisplatin în sistemele cu eliberare controlată. . înrudite din punct de vedere structural şi func ional. Prin urmare sistemele cu eliberare controlată pot determina reducerea poten ialului invaziv al osteoblastelor tumorale. capabile de degradarea majorită ii componentelor proteice din matricea extracelulara (MEC) (colageni. proces ce implica o cascada proteolitică ai căror actori principali sunt metaloproteinazele matriceale (MMP). proteoglicani. se remarca o inhibitie a activitatii specific MMP-2 pe măsura creşterii concentra iei de cisplatin în special în cazul celulelor din osteosarcom. Rezultatele ob inute sunt concordante cu studiul lui Seki şi colab. laminin . remarcata prin reducerea densită ii celulare şi alterări morfologice sub influenta sistemelor cu eliberare controlată în ambele linii celulare. Este foarte posibil ca inducerea apoptozei celulare.Figura 43.19 cu creşterea dozei de cisplatin. După cum reiese din Figura 44. care au investigat în vitro efectele mai multor citostatice (adriamicina. Ei au demonstrat ca cisplatinul induce apoptoza în mod specific prin activarea caspazelor iar ceilal i agen i antitumorali induc moartea celulara prin cai de semnalizare diferite.Linia 1: cultura în mediul de creştere uzual. vincristina. Absenta expresiei proteinei p53 în linia G292 ar putea fi explicata prin mutatiile suferite de aceasta în osteosarcom. etc. cunoscut a genera leziuni ADN ce pot activa supraexpresia sa. Implicarea sistemelor cu eliberare controlată în modularea activitatii metaloproteinazelor matriceale Celulele din osteosarcom manifesta poten ialul de metastazare. Principalele MMP implicate în procesele invazive şi de metastazare sunt colagenazele de tip IV (gelatinaza A sau MMP-2 şi gelatinaza B sau MMP-9) al căror substrat primordial este colagenul tip IV. componentul majoritar din membrane bazala.

prin TEM se observă dimensiunea şi forma particulelor.Figura 44 Analiza zimografica a efectului compozitului colagen-hidroxiapatita:fără cisplatin (linia 1) şi cu cisplatin incorporat în concentra ii de 6µM (linia 2)si 10µM (linia 3) asupra activită ii gelatinolitice specifice MMP-2 şi MMP-9 Expresia activită ilor specifice MMP-2 şi MMP-9 în mediile condi ionate ale osteoblastelor hFOB 1. poate a fi asociata cu fenomenul de remodelare a MEC necesar regenerării osoase. CONCLUZII Teza de doctorat intitulata „Materiale compozite hibride de tip polimer – ceramica” a urmarit obtinerea de compozite polimerice ranforsate cu particule ceramice cu potentiale aplicatii in implantologie si /sau in practica stomatologica. APV/Al2O3 respectiv compozite hibride ternare. FTIR. COL/HA/magnetita si COL/HA/cisplatin.raportul masic luat in lucru intre componentii fiind de 9/1.s-a pus la punct două metode de polimerizare (termic si chimic) a monomerului BisGMA.prin vizualizarea imaginiilor SEM se observă ca materialul rezultat este omogen iar aglomeratele au dimensiuni submicronice. . . . . . . Din punct de vedere al dimensiuni se poate afirma că materialele compozite ob inute se încadrează în domeniul nanometrilor.19. Rezultatele obtinute permit formularea urmatoarelor concluzii: I. SEM şi TEM cât şi din punct de vedere al comportamentului termic prin analiza ATD-TG. Concluzii asupra obtinerii si caracterizari materialelor compozite hibride binare pe baza de bis-GMA/HA . APV/HA. In cadrul tezei au fost obtinute o gama larga de materiale compozite: compozite hibride binare pe baza de poli bis-GMA/HA. compatibile cu metodele de ob inere a compozitelor hibride prezentate precum şi metodele de caracterizare ale acestora.materialele nanocompozite hibride ob inute au fost caracterizate prin XRD.XRD şi FTIR confirmă ob inerea compozitului prin picurile şi benzile caracteristice componentelor individuale. foarte pu in inhibate de sistemele cu eliberare controlată.

. compozitul rezultat fiind şi el studiat şi utilizat în medicină. .Spectroscopia de absorb ie în infraroşu oferă informa ii suplimentare inclusiv metodei XRD care este puternic limitată de cristalinitatea fazelor. Procesul de omogenizare s-a realizat prin agitare magnetică şi sub uşoară încălzire. materialul ob inut având un aspect fibrilar pronun at. . .Imaginile SEM în cazul compozitelor APV-HA cu rapoarte masice între componen i de 1:4 şi respectiv de 1:1 arată că morfologia materialelor este foarte asemănătoare. Concluzii asupra obtinerii si caracterizari materialelor compozite hibride binare pe baza de APV/HA Au fost ob inute şi caracterizate trei compozite pe bază de APV şi HA.În cazul în care raportului masic între componen i este de 4:1 imaginile SEM diferă net de celelalte compozite. . Concluzii asupra obtinerii si caracterizari materialelor compozite hibride binare pe baza de APV/alumina. materialele fiind omogene atât din punct de vedere al distribu iei de particule cât şi din punct de vedere al distribu iei celor două faze.Compozi ia chimică a compozitului induce modificări morfologice însemnate în special la concentra ii mari de APV. alcoolul polivinilic şi HA fiind cunoscute ca biomateriale utilizabile in implantologie datorita faptului ca sunt netoxice.Fibrele de APV-HA au diametrul de ordinul 100 – 250 nm şi lungime de ordinul zecilor de µm. III. cu con inut variat de fază minerală. Se observă creşterea în intensitate a picurilor caracteristice HA precum şi diferen ierea netă a acestora odată cu creşterea con inutului de HA din compozit.Difrac ia de raze X a fost utilizată în scopul identificării fazelor existente în compozitele ob inute. diferen ele care apar datorându-se ini iatorului folosit.materialele ob inute au poten iale aplica ii în stomatologie ca material de umplutură sau material de cementare (legare). Spectrele IR ob inute au fost suprapuse astfel încât să se eviden ieze atât benzile caracteristice alcoolului polivinilic cât şi al compozitelor APV-HA cu con inut variabil de fază minerală. putându-se afirma că cele două materii prime sunt compatibile. Materialele compozite ob inute au fost caracterizate atât din punct de vedere morfologic cât şi compozi ional: . II. . .analiza termogravimetrică suportă mici diferen e în func ie de modul de polimerizare.. Sinteza compozitelelor pe bază de APV/HA se realizează pornind de la pulbere de alcool polivinilic şi pulbere de HA.

Rolul nanoparticulelor de magnetită este de a produce hipertermie şi poate fi activată la comandă. în condi ii uşor controlabile: frecven ă. timp de aplicare a câmpului electromagnetic sau a con inutul de magnetită. Deoarece în condi ii normale de temperatură se formează două faze distincte. Etapa de uscare se realizează în două etape succesive: la 100 0C pentru îndepărtarea apei a până la 90-95% urmată apoi de uscarea finală în condi ii normale de temperatură. Compozitele pe baza de APV/alumina pot fi utilizate pentru aplica ii dentare şi pentru proteze de şold. Pentru ob inerea materialelor multifunc ionale Col/HA/Fe3O4 prima etapă constând în ob inerea particulelor de magnetită prin precipitare pornind de la precursori de Fe2+ şi Fe3+. picurile caracteristice Al2O3 lipsesc din difractograma compozitului datorită hibridului format prin legături chimice de tip . IV. Etapa de dizolvare şi omogenizare se realizează la 1500C şi se păstrează această temperatură până la evaporarea a 75 – 80% din apa de reac ie. unul preponderent polimeric şi unul compozit.Al-O-C -. FTIR şi SEM. pentru că în cazul aplicării in vivo. Compozitele astfel ob inute au fost caracterizate prin XRD. Caracterizarea nanoparticulelor a fost realizat cu ajutorul microscopului electronic . pierderile de căldură vor fi mai mari. mediul de reac ie slab bazic fiind realizat de NaOH. Difractogramele de raze X înregistrate pentru APV şi respectiv pentru compozitul APVAl2O3 sunt asemănătoare atât din punct de vedere al fazelor cât şi din punct de vedere al cristalinită ii acestora.În cadrul acestei lucrări s-au ob inut şi caracterizat şi o serie de compozite pe bază de APV şi Al2O3 cu rapoarte masice variabile. se recomandă utilizarea unui con inut mai ridicat de magnetită pentru a reduce timpul de iradiere pe de o parte şi. mai mult. Imaginile de microscopie electronică de baleiaj confirmă ob inerea unei faze unice. Deşi materialele compozite COL/HA-Fe3O4 ce con in 1 sau 2 % de magnetită pot produce hipertermia necesară. s-a propus şi s-a realizat o metodă hidrotermală de sinteză care să permită realizarea unor legături chimice suplimentare de tip polimer – ceramică (Al-O-C) mărind astfel gradul de compatibilitate şi astfel ob inându-se un material compozit omogen în cazul unui raport polimer ceramică de 1:1. morfologic foarte asemănător cu cea a fazei preponderent polimerice. Ob inerea structurilor cilindrice caracteristice doar în cazul materialelor compozite COL/HA-Fe3O4 poate fi explicată pe baza interac iilor ce se dezvoltă între fibrilele şi fibrele de colagen şi nanoparticulele de magnetită. datorită esutului vecin. Concluzii asupra obtinerii si caracterizari materialelor compozite hibride ternare pe baza de COL/HA/magnetita Materialele compozite ternare pe bază de colagen şi hidroxiapatită indeplinescu 2 roluri: suport regenerativ datorita compozitului COL/HA si rol antitumoral datorita nanoparticulelor de magnetita.

43. diametrul fiind apropiat de cel al particulelor sferice. 56. diametrul mediu al acestor particule fiind 10 – 12 nm. suspensia de hidroxid de calciu (Fluka) este adăugată peste gelul de colagen şi lăsat să interac ioneze timp de 24h. spectroscopie IR şi microscopie electronică de baleiaj.94 şi 62. În prima etapă.90. Cisplatinul . în cazul particulelor cilindrice.09. 32. 31.73 şi 49.79.05. 32. V.52).96. Spectrul de absorb ie în infraroşu.prin transmisie la înaltă rezolu ie pe probele fin mojarate identificându-se două tipuri de magnetitită: sferică şi cilindrică (sub forma de bastonaşe). în timp ce.53) şi magnetita (2Theta = 30. Citostaticile sunt medicamente cu efect general asupra celulelor organismului.04. În etapa a doua. Materialele compozite pe baza de COL/HA/ cisplatin sunt materiale multifunctionale datorita compozitului COL/HA care faciliteaza regenerarea osoasa respectiv suport pentru eliberarea controlata de medicamente datorita prezentei cisplatinului acesta având ac iune locală de distrugere a celulelor canceroase viabile neextirpate în urma interven iei chirurgicale. 39.. Ob inerea materialelor compozite COL/HA-Fe3O4 a fost realizată în două etape. Concluzii asupra obtinerii si caracterizari materialelor compozite hibride ternare pe baza de COL/HA/cisplatin. 43. în masa materialului compozit putându-se identifica cristale aciculare (cilindrice). Materialele compozite ob inute au fost analizate din punct de vedere al hipertermiei produse observandu-se că odată cu creşterea cantită ii de magnetită creşte şi hipertermia produsă. înregistrat pentru compozitul COL/HA–Fe3O4 confirmă prezen a benzilor caracteristice ale componen ilor.92. materialele prezintă o foarte bună omogenitate fiind foarte asemănătoare cu morfologia materialelor compozite COL/HA iar la măriri relativ mari. 34. 35. Dimensiunea particulelor sferice de magnetită variază de la ~ 5nm şi până la 20 nm. 46. Ob inerea magnetitei cilindrice poate fi pusă în eviden ă doar în condi iile în care sinteza este realizată în prezen a câmpului magnetic. se adaugă solu ia de fosfat diacid de sodiu ceea ce duce la precipitarea hidroxiapatitei. eficacitatea lor bazându-se pe susceptibilitatea dintre celule maligne şi benigne. acestea pot atinge până la 50 nm în lungime. peste masa de reac ie ob inută în etapa I. Materialul compozit ob inut după mineralizarea gelului de colagen este amestecat cu cantitatea adecvată de magnetită. Materialele ob inute au fost caracterizate prin difractie de raze X. gradul de recuren ă fiind semnificativ redus şi toxicitatea sistemică asociată cu eliberarea cisplatinului după implantare ar fi minimă.21. datorită interac iilor ce se dezvoltă între colagen şi magnetită. Difrac ia de raze X confirmă prezen a hidroxiapatitei şi a magnetitei prin picurile caracteristice acestora: HA (2Theta = 25. Imaginile SEM au fost ob inute la măriri diferite rezultând ca la măriri moderate. 28.82.

În cazul matricilor multifunc ionale compozite COL/HA-cisplatin morfologia se modifică semnificativ fa ă de matricile multifunc ionale COL/cisplatin datorită depunerii unei cantită i însemnate de fază minerală. Materialele ob inute au fost uscate prin metoda uscării mixte. . În urma efectuări testelor de biocompatibilitate pe medii de cultură men inute în contact cu osteoblastele fetale si din osteosarcom se înregistrează o reducere a viabilită i celulare. densită i şi morfologiei celulare în cazul ambelor linii celulare odată cu creşterea cantită i de cisplatin. Morfologia materialelor COL/cisplatin realizate prin SEM este practic identică cu cea a matricilor colagenice de la care s-a pornit. Materialele au fost caracterizate prin spectrometrie de absorb ie în IR atât din punct de vedere al materialului suport cât şi din punct de vedere al substan ei cu rol antitumoral cât şi prin difrac ie de raze X. probabil datorită unor interac ii mai puternice ce se dezvoltă între HA şi cisplatin. Au fost studiate de asemenea mecanismele de eliberare controlată a medicamentelor. spectrele putând fi utilizate în determinarea semi-cantitativă a con inutului de cisplatin. care să permită ca o anumită cantitate de medicament să fie eliberată într-o perioadă determinată de timp. Materialele multifunc ionale au fost ob inute prin absorb ia cisplatinului pe matricile compozite Col/HA. Materialele multifunc ionale realizate inhibă activitatea MMP (metoloproteinazele matriciale) împiedicând invazia tumorală şi metastazarea. aceste materiale sunt promi ătoare atât ca grefe cât şi ca suporturi pentru sistemele multifunc ionale cu eliberare controlată deoarece metoda utilizată nu implică nici tehnologie foarte avansată şi nici investi ii foarte mari. în toate cazurile de materiale multifunc ionale COL/cisplatin şi respectiv COL/HA-cisplatin în decursul primei zile se eliberează ~ 78-85% din con inutul total de cisplatin. precum şi de cerin ele impuse polimerului pentru îndeplinirea func iei de transportor de medicamente. Din punct de vedere al poten ialelor aplica ii. Este deosebit de important de men ionat faptul că benzile caracteristice cisplatinului nu se suprapun cu cele ale suportului. metodă care a permis ob inerea unor materiale cu porozită ii diferite şi implicit procese de eliberare controlate diferite. adsorb ia cisplatinului neavând nici o influen ă asupra suportului colagenic. fiind mai avansată în cazul matricilor multifunc ionale COL/cisplatin decât în cazul materialelor multifunc ionale compozite COL/HA/cisplatin. materialele poroase permi ând o eliberare mai rapidă a medicamentului.utilizat a fost caracterizat în prealabil prin UV-Vis si FTIR. Studiile de eliberare au indicat faptul că. raportul colagen:hidroxiapatită fiind de 1:4.

Hydroxyapatite coating on a polyamide implant. Dent Mater 2005. Anton Ficai. 359-364. editors.40(ISSN: 1553-3174 print / 1553-3182 online):879–882. Ecaterina Andronescu. 1. Yang Z. Georgeta Voicu. Bull. Madalina Georgiana Albu. Philadelphia. New York: Marcel Dekker. Encyclopedia of Inorganic Chemistry.. New-York. Gorlick R. 1. Huang X. Codru a N. 5. Materials Science Letters 1994. 2003. Iss. Link M. 1994. 2011. p. 4. Polymerization shrinkage and contraction stress of dental resin composites. Bogdan Stefan VASILE. Mater Sci: Mater Med (2010) 21:2237–2242 3. Characterization and Mechanism of Growth. Bibliografie selectivă 1. Sol-gel synthesis of solids In: King RB. 2000. and Cytotoxicity of New Types of Binuclear Platinum(II) Complexes". Maria Ficai. Ecaterina ANDRONESCU.B. editor. .21:901-902. Livage J. Chemotherapy resistance in osteosarcoma: current challenges and future directions. Ioan-Avram NEDELCU. Ecaterina ANDRONESCU. Georgeta Voicu. Winkelmann W. Curring performances of experimental bis-GMA based binary monomer mixtures for dental visible-light-cured composite resin inlays. Anton FICAI. Zhu X. Georgeta VOICU. In Inorganic and Organometallic Polymers with Special Properties. Gebhardt M. Meyers P. 73. Lu-Wei Li. In Fine Particles. Maria Ficai. Characterization. 2. MATERIALE PLASTICE. KLEVERLAAN C. and Nano-Metal Chemistry 2010. Georgeta Voicu. 2006. Anton Ficai. FUSHI ZHANG.40(4). ”Synthesis and characterization of COLL– PVA/HA hybrid materials with stratified morphology”. U. Jin-Chao Zhang X-YJ. Bogdan Ştefan VASILE. Metal-Organic. 11.13:12291231. John Wiley edition ed. J Bone Joint Surg 1999.21:1150-1157.81-B:545-551. 1993. YINGWU TANG. 2011. 9. Ecaterina Andronescu. Maria Ficai. Synthesis. Revista Romana de Materiale 2010. Compozite colagen/cochilie de molusca potentiale biomateriale pentru substitutia osoasa. p. Decker S. “Synthesis and characterization of collagen/hydroxyapatite: magnetite composite material for bone cancer treatment. Articole BDI 1. and Ying Zhang. Denisa Ficai . "Synthesis. M T. J. In: El-Akabi ebDOaH. Laine RM. 5th ed: Lippincott Williams and Wilkins. 10. New York. 20. Chou A.Diseminare rezultate Articole ISI 1. The Influence of Ultrasonication on the Formation of COLL/HA Composite Materials. van Valen F. p. Maria FICAI. Osteosarcoma. Li-WeiWang. He A. Poly BIS-GMA/HA based hybrid composite materials. 6. FAJ. Sci.P. Vol. NATO ASI Ser 1992:206. Denisa Ficai. 747. Ecaterina Andronescu. Acta Pharmacologica Sinica 2007. Aplicarea in stomatologie a unor biomateriale compozite autohtone cu caracteristici optice superioare Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Ha ieganu” Cluj-Napoca. 4. 2008. 7. Denisa Ficai. Colloids and Surfaces B: Biointerfaces 81 (2010) 614–619. Anton Ficai. HONG SUN JM. Romania: Universitatea din Bucuresti. Jing Sun. Nies B. Denisa FICAI. Sugimoto T. Anton FICAI. No.6:1075-1085. 3836-3851 Watanabe T.. 1.28:1835-1842. editor. Violeta S. et al. 2. . Expert Rev Anticancer Ther 2006. 48. 21. Series B. In Photocatalytic Purification and Treatment of Water and Air. Maria FICAI. Cytotoxic effect of methotrexate and its solvent on osteosarcoma cells in vitro. 3. Yuan X. Interferon-α enhances sensitivity of human osteosarcoma U2OS cells to doxorubicin by p53-dependent apoptosis.Maria Maganu. Contributii la studiul materialelor hibride polimeric-anorganice. Journal Of Materials Science Letters 2002. Sheng P. 8. GUOSHI WU. Synthesis and Reactivity in Inorganic. 22.

Magnetic PECA nanoparticles as drug carriers for targeted delivery : Synthesis and release characteristics. FDA Oncology Tools Food and Drug Administration. Andronescu E. Collagen/hydroxyapatite interactions in composite biomaterials. Gemeinhart RA. Muller A. Ficai D. Martins LM. Kobayashi T. Journal of Bioscience and Bioengineering 2005 Jul. Annu Rev Biochem 1999.21(7):2237-2242. Mammalian caspases: structure. Ghitulica C. Materiale Plastice 2009. Andronescu E. et al.Materials in Medicine 2010. Honda H.106(1-2):198-208. . 134. Ficai A. pH effects on collagen fibrillogenesis in vitro: Electrostatic interactions and phosphate binding. Journal of Materials Science . 140. Hyung W. Curr Opin Cell Biol 2003. Turk B. Cisplatin delivery from poly(acrylic acid-co-methyl methacrylate) microparticles.408. Ficai A. Hodge JW. Park S-B. Ghitulica C. Boatright KM. Ficai D. Li Y. Trandafir V. failures and future prospects. Voicu G.6(11):2505-2509.100(1):1-11. Fuentes-Prior P. Andronescu E. Lin CY. 132. Shinkai M. Tohoku J Exp Med 2009 Oct. 129. Chemical Engineering Journal 2010. Romanian Reports in Physics 2008. Monroe MR. 123. Georgieva R. Center for Drug Evaluation and Research 1978. Collagen/hydroxyapatite composite obtained by electric field orientation. Ficai A.126(3):205-216. Injectable chitosan hydrogels for localised cancer therapy. Fumarel R. Andronescu E. Earnshaw WC. 127. Dunstan DE. Ghitulica C. Voicu G. The protein structures that shape caspase activity. Journal of Controlled Release 2008 Mar 20. Nat Rev Drug Discov 2006. 126. Haam S. Pascu ML.219(2):115-120. Journal of microencapsulation 2006. Kaufmann SH. Murgoi G. NANO LETTERS 2006. Maganu M. Hyperthermia using magnetite cationic liposomes for hamster osteosarcoma. Voicu G. Brahler M. Targeting proteases: successes. Hurduc A. 2008.68:383-424. Asadi A. Pinkernelle J. Self assembled collagen/ hydroxyapatite composite materials. Biomagn Res Technol 2004. Albert P.46(1):11-15. Sugita T. 137.60(3):877-884. Voicu G. Salvesen GS. 139. Materials Science and Engineering: C 2009. Muller S. Synthesis of superparamagnetic magnetite nanoparticles for thermoresponsive drug delivery. editors. Salvesen GS. Johnson BD. Kubo T. Medical application of functionalized magnetic nanoparticles..15:725-731. Nie C. Vasile BS. 133. activation and inhibition. 122. Ficai A. activation. Journal of Controlled Release 2005.5:785-799. Matsuoka F.2:405 . Dass CR.29(5):1643-1649 128. 135.2(3). Yang D. Manzu D. et al. Approval Summary for cisplatin for Metastatic ovarian tumors. 124. 131. Ho KC. Orentas R.64(4):541-544. Si Z. Ficai M. Yan XL.23(2):203-212. Inc. Shinkai M. 138. 136.384:201-232. Honda H. Trandafir V. Biochem J 2004. Cancer vaccines and tumor immunity: John Wiley & Sons. Mechanisms of caspase activation. Buske N. Yang J. Materials Letters 2010. Ma X. Successful repair of a critical-sized bone defect in the rat femur with a newly developed external fixator. specificity. and functions during apoptosis. Zhao Z. MagnetiteLoaded Carrier Erythrocytes as Contrast Agents for Magnetic Resonance Imaging.160(2):794-800. Zhao H. 125. substrates. Ito A. Lee H. Increase of cisplatin therapeutical index through optical irradiation: a case study of choroidal metastasis. Ta HT. Synthesis and characterization of collagen/hydroxyapatite:magnetite composite material for bone cancer treatment. Nano Science and Technology Institute 2007. Kobayashi T. et al. Douglas EP.121. 130.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->