You are on page 1of 8

= UNIVERSITATEA BUCURESTI = FACULTATEA DE DREPT

CAUZA JEGO QUERE ET CIE SA C. COMISIEI


Actiunea in anulare

Titular Curs: Lct. Drd. Augustina Dumitrascu Profesor coordonator : Colab. Drd. Oana Salomia CHIRITA ALEXANDRA MADALINA GRUPA 305, seria I

T 177/01 CAUZA JEGO QUERE ET CIE SA C. COMISIEI


ACTIUNEA IN ANULARE

1. INTRODUCERE
Actiunea in anulare are scopul de a determina lipsirea de efecte, respectiv anularea unui act emis de institutiile comunitare, si reprezinta in concret posibilitatea Comisiei, Consiliului, a oricarui stat membru sau a oricarei persoane fizice sau juridice interesate de a contesta in fata Curtii orice act cu efect obligatoriu care a fost adoptat prin arogarea de competente functionale sau prin incalcarea unor norme procedurale ori a unor norme cu valoare superioara. Potrivit art. 263
1

din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene,

Curtea de Justitie a Uniunii Europene este cea care controleaza legalitatea actelor emise de institutiile Uniunii, notiunea de institutii fiind folosita in sens larg2. Daca in privinta calitatii pasive, am aratat ca orice institutie, organ, oficiu sau agentie a Uniunii poate detine aceasta calitate, in privinta calitatii active avem trei categorii de subiectie:
-

Pe de o parte, Consiliul, Comisia sau statele membre, asa numitii privilegiati, au dreptul sa sesizeze Curtea pentru motive de necompetenta, de incalcare a unor norme fundamentale de procedura, de incalcare a tratatelor sau a oricarei norma de drept privind aplicarea actului ori de abuz de putere3;

Pe de alta parte, avem o categorie de semi-privilegiati, tratatul incluzand aici institutii precum: Curtea de Conturi, Banca Centrala

1 2 3

Fostul art. 230 din TCE Augustin Fuerea Dreptul Comunitar al Afacerilor, ed. 2006 Art. 263, paragr. 2 TFUE

Page | 2

Europeana si Comitetul Regional, care urmares in general salvgaldarea prerogativelor acestora1;


-

In cel din ultim caz, avem persoanele fizice si juridice interesate, carora respectivul act li se adreseaza, le privesc direct si individual , sau care o privesc diresc si nu presupun masuri de executare2; Aceasta ultima categorie de persoane ce pot sesiza Curtea cu o actiune in

anulare, au relevat adevarate dificultati in privinta aplicarii dreptului comunitar, jurisprudenta Curtii fiind foarte vasta in aceast domeniu, intrucat acestia nu au o calitate procesuala neconditionata ca in cazul celor privilegiati sau semiprivilegiati. Cel mai mare numar de cauze in acest domeniu s-a datorat plangerilor din cazurile de concurenta. Testul Plaumann In cauza C 25/62, Plaumann & CO c. Comisia , Curtea a trebuit sa decida daca decizia Comisiei care era adresata Guvernului Germaniei, prezenta un interes direct si individual si pentru reclamant. In adoptarea deciziei, Curtea a adoptat un test, foarte restrictiv, pentru a decide daca reclamantul era in mod individual vizat de actul care nu ii era adresat in mod direct. Astfel, alte persoane decat destinatarii unei decizii nu pot pretinde ca decizia le priveste individual, decat daca aceasta le afecteaza prin anumite calitati care le sunt specifice sau printr-o situatie de fapt care le caracterizeaza in raport cu alta persoana, iar prin aceasta le individualizeaza la fel ca si pe destinatar3 Testul a fost mentinut si in jurisprudenta ulterioara, desi a fost criticat, deoarece poate face virtual imposibile sansele de reusita ale unuii particular.

2. JEGO QUERE ET CIE SA c. COMISIA


1 2 3

Art. 263, paragr. 3 TFUE Art. 263, paragr. 4 TFUE Tudorel Stefan Introducere in dreptul comunitar, INM, 2006

Page | 3

a. Titlu si numar:

T 177/01, Jego Quere et Cie SA c. Comisia;


b. Cuvinte cheie:

actiune in anulare, relaxarea testului Plaumann, individualizarea unei societati comerciale in raport cu alte subiecte, persoana direct interesata; c. Situatia de fapt: Prin Regulamentul Consiliului nr. 3760/92, din data de 20 de decembrie 1992, s-a stabillit un sistem comunitar prin care se acordau Comisiei competente de a lua masuri urgente in vederea conservarii bancurilor de pescuit care sunt amenintate de schimbari serioase si neasteptate. Consecinta a acesteia, a fost adoptat Regulamentul nr. 1162/2011 privind stabilirea masurilor de refacere a bancurilor de peste, prin care se avea in vedere reducerea capturilor de peste tanar si cresterea numarului de pesti ajunsi la maturitate din apele afectate de pescuitul excesiv. Regulamentul impunea pentru vasele mai mari de 12 metri lungime si care paraseau portul pentru mai mult de 24 de ore, un nivel minim al marimilor ochiurilor de plasa de pe acele vase in functie de suprafata vizata si in functie de diferitele plase si tehnici de pescuit utilizate, indiferent de soiul de peste vizat pentru a fi capturat. Jego Quere et Cia SA este o societate de pescuit franceza care opera in principiu in apele din sudul Irlandei, care intrau sub incidenta Regulamentului. Aceasta a introdus in fata Curtii o actiune in anulare impotriva unor articole al Regulamentului nr. 1162/2001, intrucat, in opinia lor acestea incalcau principiile proportionalitatii si nediscriminarii.
d. Sustinerea partilor:

Argumentul companiei consta in faptul ca aceasta nu avea dreptul de a introduce o actiune in fata instantelor nationale, pentru a se apara, dat fiind faptul ca un regulament nu impune o masura de implementare de catre statele
Page | 4

membre si ca, in consecinta, ii este refuzat dreptul la orice remediu juridic prin care sa constate legalitatea prevederilor regulamentului. In opinia companiei, nu-i ramanea decat sa incalce regulamentul pentru a reusi sa determine analiza legalitatii acestuia, In ultima instantam compania a sustinut ca, prin faptul ca nu i se permite sa atace un regulament, i se incalca dreptul la un proces corect, garantat de CEDO.
e. Hotararea Tribunalului si motivarea ei:

Tribunalul se indeparteaza de jurisprudenta anterioara prin hotararea din 3 m ai 2002 si decide ca si atunci cand o prevedere a dreptului comunitar este de generala aplicare, aceasta nu o impiedica sa vizeze in mod individual si pe unii din agentii econommici pe care ii afecteaza. Influentat de opinia Avocatului General Jacobs si apeland la Carta Drepturilor Fundamentale, Tribunalul hotaraste relaxarea testului Plaumann, statuand ca nu doreste sa incurajeze incalcarea dreptului comunitar si nici sa modifice sistemul de remedii si proceduri prevazute de tratate: interpretarea stricta aplicata pana acum notiunii de persoana strict interesata in conformitate cu art. 230, paragraful 4 TCE1 trebuie sa fie reconsiderata. Pentru a asigura o protectie efectiva particularilor, o persoana fizica sau juridica trebuie sa fie considerata ca fiind "direct interesata" de o masura comunitara general aplicabila, daca masura n cauza i afecteaza statutul juridic, ntr-un mod clar si imediat, prin ngradirea drepturilor sau prin impunerea de obligatii. Numarul si pozitia altor persoane care sunt sau care pot fi afectate n acelasi mod de respectiva masura nu prezinta relevanta. n prezenta cauza, prevederile contestate impun realmente o serie de obligatii companiei Jego-Quere. Reclamantul ale carui nave cad sub incidenta prevederilor Regulamentului, desfasoara activitati de pescuit ntr-una dintre zonele n care, potrivit normelor contestate, asemenea activitati fac obiectul
1

Art. 230, paragr. 4 TCE: Orice persoana fizica sau juridica poate formula, n aceleasi conditii, o actiune mpotriva deciziilor al caror destinatar este si mpotriva deciziilor care, desi luate sub aparenta unui regulament sau a unei decizii adresate unei alte persoane, o privesc n mod direct si individual

Page | 5

unor reglementari detaliate referitoare la marimea ochiurilor navoadelor folosite. n consecinta dispozitiile contestate l privesc n mod direct pe reclamant.

3. CONCLUZII
In ciuda incercarilor Tribunalului de relaxare a testului Plaumann, Curtea de Justite in cauza C 50/00P, Union de Pequenos Agricultores c. Consiliu, prin hotararea din 25 iulie 2002 a aratat ca : Statele membre sunt cele care trebuie sa stabileasca un sistem de remedii juridice si proceduri care sa asigure respectarea unui drept la protectie judiciara eficienta. Conform principiului cooperarii sincere prevazut de art. 10 al Tratatului, instantele nationale trebuie, n cea mai mare masura posibila, sa interpreteze si sa aplice regulile nationale de procedura ce guverneaza exercitiul dreptului la actiune de o asemenea maniera nct sa permita persoanelor fizice sau juridice sa atace n fata instantelor legalitatea oricaror decizii sau masuri nationale n legatura cu aplicarea unui act comunitar general aplicabil. De asemenea, Curtea a statuat ca jurisprudenta pre Jego-Quere este cea corecta si ca orice abatere este considera o abatere de la prevederile Tratatului, nefiind de competenta sa sa adauge la prevederile acestuia ceea ce statele membre nu au dorit sa prevada. Ulterior, comisia a apelat hotararea Tribunalului de Prima Instanta 1 la Curte (c 263/02P), prin care curtea a reafirmat respectarea status quo-ului in ceea ce priveste interpretarea juridica a prevederilor art. 230, paragraf 4 TCE2

Prin reformarea sistemului de justitie din Tratatul de la Lisabona, s-a format sistemul CJUE Curtea de Justitie a Uniunii Europene, care este formata din Tribunal ( fostul Tribunal de Prima Instanta), Curtea de Justitie de la Luxemburg ( fosta CEJ Curtea Europeana de Justitie) si Tribunalul Functiei Publice. 2 Actualul art. 263, paragraful 4 TFUE.

Page | 6

CUPRINS
Page
1.

INTRODUCERE 2

Actiunea in anulare. Note introductive Testul Plaumann


2.

CAUZA JEGO QUERE et CIA c. COMISIA 4

Titlul si numarul cauzei; Cuvintele cheie; Situatia de fapt; Sustinerea partilor; Hotararea Curtii si motivarea acesteia.
3.

CONCLUZII 6

Page | 7

BIBLIOGRAFIE

1. Augustin Fuerea Manualul Uniunii Europene; 2. Augustin Fuerea Dreptul Comunitar al Afacerilor; 3. Stefan Tudorel Introducere in dreptul comunitar; 4. Prelegerile doamnei lector universitar doctorand Augustina Dumitrascu; 5. Indicatiile coordonatoarei doctorand Oana Solomia;
6. eur-lex.europa.eu

Page | 8

You might also like