management operational an 2 sem 1 2009-2010

MULTIPLE CHOICE 1. Care dintre urmatoarele variante nu este etapă în procesul proiectării unui

produs ?
a. generarea ideii b. stabilirea salariilor managerilor c. evaluarea şanselor de succes ale produsului d. proiectarea şi testarea preliminară e. proiectarea finală ANS: B 2.

Pe axa Ox a graficului de programare si urmărire a producţiei zilnice se prezintă: Indicaţi varianta corectă.
a. sarcinile de producţie zilnice, cumulate b. gabaritul pieselor c. timpul în zile lucrătoare d. puterea instalată e. momentele de intrare şi ieşire a produselor. ANS: C

3. Benchmarkingul se referă la:

Precizaţi varianta corectă. curente
b. calculul punctului critic

a. compararea performanţelor întreprinderii cu cele ale firmelor con-

c. definirea variabilelor sistemului analizat d. elaborarea ciclului de viaţa a unui produs e. activităţi de cercetare-dezvoltare

ANS: A 4. Etapa iniţiala din procesul proiectării unui produs este:

Indicaţi varianta corectă.

a. evaluarea şanselor de succes ale proiectului b. proiectarea finală c. proiectarea şi testarea preliminară d. generarea ideii e. calculul eficienţei ANS: D 5. Cheltuielile pentru chiria pentru cladirea fabricii reprezintă un :

Indicaţi varianta corectă.
a. cost fix b. cost variabil c. cost mixt d. neprevăzut e. cost de oportunitate ANS: A

6. . Salariile funcţionarilor de la contabilitate reprezintă costuri:.

Indicaţi varianta corectă.
a. fixe b. variabile c. mixte d. neprevazute e. de oportunitate ANS: A

7. O fabrică de jucarii a vândut anul trecut 15.000 de trenuleţe la pretul de 40

RON bucata. Costurile fixe ale acestei fabrici au fost de 364.000 RON, iar costurile variabile pe bucată 20 RON.

Dacă costurile se menţin neschimbate şi pentru anul acesta, pentru ce număr de trenuleţe vândute ne aflăm în punctul critic ? Precizaţi varianta corectă.
a. 17.900 bucăti b. 18.500 bucăti c. 18.100 bucăti d. 18.300 bucăti e. 18.200 bucăti ANS: E 8.

Care din urmatoarele cheltuieli se încadrează în categoria costurilor fixe ? Precizaţi varianta corectă.
a. hârtia folosită în producţia de ziare b. benzina necesară pentru camioanele care livrează produsele vân-

dute
c. lemnul folosit în industria mobilei d. chiria pentru clădirea fabricii e. comisioanele platite agenţilor de vânzari ANS: D 9. O fabrica de pălării vinde pălării la pretul de 30 RON bucata. Costurile fixe

au fost anul trecut 150.000 RON, iar costurile variabile pe bucata 15 RON. Precizaţi varianta corectă.
a. 15.000 bucăti b. 20.000 bucăti c. 10.000 bucăti d. 12.000 bucăti e. 18.000 bucăti ANS: A 10. În punctul critic, întreprinderea înregistrează:

proiectarea finală e. maturitatea b. generarea ideii b. În care din următoarele etape ale procesului de proiectare a unui pro- dus. standardizarea proiectării ANS: D 13. nici profit. faliment ANS: C 11. generarea ideii b. În care din etapele procesului de proiectare a unui produs. proiectarea finală e. 12. prezentate în variantele de mai jos.Indicaţi varianta corectă. proiectarea si testarea preliminară d. proiectarea si testarea preliminară d. Care din următoarele variante nu este etapă a ciclului de viaţă al pro- duselor ? a. prezentate în variantele de mai jos. se realizează construcţia prototipurilor : a. profit b. a. nici pierdere d. performanţe deosebite e. pierdere c. se elaborează instrucţiunile specifice de procesare pentru producerea bunurilor ? a. introducerea . evaluarea şanselor de succes ale produsului c. standardizarea proiectării ANS: C 12. evaluarea şanselor de succes ale produsului c.

Procesele cu operaţiuni intermitente sunt utilizate pentru realizarea de: Precizaţi varianta corectă. a. se execută : Precizaţi varianta corectă. Ingineria simultană se referă la proiectarea simultană a :. o standardizare a produselor c.c. procesului de productie şi ciclului de viată al produselor ANS: A 15. a. o varietate însemnată de produse în volume mari b. creşterea e. operaţiuni ce utilizează echipamente specializate ANS: C . producţia d. În cadrul unui centru de servicii medicale. o varietate însemnată de produse în volume mici c. procese cu nivel de automatizare mare e. operaţiuni intermitente d. produsului şi informaţiilor privind utilizarea acestuia e. o varietate redusă de produse în volume mari e. produsului şi reciclarea unor elemente d. operaţiuni repetitive b. o varietate redusă de produse în volume mici d. produsului şi procesului de producţie a acestuia b. produse standardizate ANS: B 16. Precizaţi varianta corectă. produsului şi serviciilor aferente acestuia c. de regulă. a. declinul ANS: C 14.

Volumul de bunuri produs cu ajutorul operaţiunilor repetitive se bazează pe : Precizaţi varianta corectă. viteza de desfăşurare a procesului . prognoza ofertei viitoare b. o varietate însemnată de produse în volum mic ANS: C 18. În cadrul liniilor de asamblare. a. prognoza cererii trecute d. Procesele cu operaţiuni repetitive sunt utilizate pentru realizarea de : Precizaţi varianta corectă. o standardizare a produselor c. prognoza ofertei trecute ANS: B 20. de regulă. operaţiuni ce utilizează echipamente specializate ANS: C 19. Care din următoarele variante nu reprezintă indicatori de performanţă ai proceselor operaţionale? a.17. comenzile clienţilor e. operaţiuni intermitente d. a. nu se executa: Precizaţi varianta corectă. bunuri şi servicii standardizate în volume mici b. bunuri şi servicii nestandardizate în volume mici c. bunuri şi servicii nestandardizate în volume mari e. operaţiuni repetitive b. procese cu nivel de automatizare mare e. bunuri şi servicii standardizate în volume mari d. a. prognoza cererii viitoare c.

b. durata de procesare c. volumul deşeurilor d.

timpul de utilizare

e. productivitatea ANS: C 21. Indicatorul de performanţă a procesului denumit „timpul de utilizare a unei

resurse” este dat de raportul dintre: Precizaţi varianta corectă.
a. durata de procesare şi timpul de utilizare resursă b. durata de procesare şi timpul de disponibilitate a resursei c. viteza de desfăşurare a procesului şi productivitatea d. timp de utilizare resursă si timpul de disponibilitate a resursei e. productivitate si timp de utilizare resursă ANS: D 22. O resursă este utilizată mai eficient, cu cât valoarea indicatorului timp de

utilizare este mai apropiată de : Precizaţi varianta corectă.
a. 0 b. 100 c. 0,5 d. 1000 e. 1 ANS: E

23. Indicatorul de performanţă a unui proces, numit durată de procesare este

dat de : Precizaţi varianta corectă.
a. media timpului de producere a unei unităţi b. timpul maxim necesar producerii unei unităţi c.

timpul minim necesar producerii unei unităţi

d. timpul de utilizare e. timp de disponibilitate a resursei ANS: A 24. Care din următoarele variante este o strategie de realizare a produselor şi

serviciilor, în funcţie de caracteristicile acestora ?
a. strategia de asamblare la comandă b. strategia de inovare c. strategia de imitaţie d. strategia de modernizare e. strategia de privatizare ANS: A

25. Care din următoarele variante nu este etapă în cadrul algoritmului de

alegere a amplasamentului unei unităţi ?

a. definirea obiectivelor şi variabilelor amplasării b. determinarea drumului critic c. identificarea criteriilor de decizie d. constructia modelului amplasării e. selectarea amplasamentului cu cele mai bune performanţe ANS: B 26. Care din următoarele variante nu este factor ce afectează deciziile de am-

plasare ?
a. competiţia b. resursele umane c. pieţele d. orarul şedintelor decizionale e. materiile prime ANS: D

27. Care din următoarele variante este o metodă utilizată în analiza amplasării

unităţilor?

a. evaluarea factorilor calitativi b. matricea Boston Consulting Group c. metoda drumului critic d. determinarea sezonalităţii e. metoda Delphi ANS: A 28. Care din următoarele variante nu este o ipoteză în metoda determinării

costurilor de transport utilizată pentru stabilirea amplasamentului unităţilor ?
a. costul de transport reprezintă o sumă a costurilor tuturor

unităţilor transportate
b. costul de transport per unitate nu variază în funcţie de numărul

unităţilor transportate
c. cererea totală trebuie sa fie egală cu oferta finală d. organizaţiile sunt amplasate la distanţe egale e. soluţia problemei este minimizarea costului de transport ANS: A 29. Metoda determinării punctului critic al amplasamentelor unităţilor constă

în evaluarea amplasamentului în funcţie de : Precizaţi varianta corectă.
a. costul total al amplasamentului b. factori calitativi c. costurile de transport d. relevanţa factorilor calitativi e. minimul costurilor de transport ANS: A

30. În cadrul metodei de amplasament a unei unităţi bazată pe evaluarea fac-

torilor calitativi, cota fiecărui amplasament se determină ca :

Ki-Ku = 1 b.Precizaţi varianta corectă. randamentul celor 2 linii furnizoare si beneficiare ANS: B 32. randamentul liniei beneficiare e. Zona A a testului preferenţial tip ABC se referă la situaţia în care: Indicaţi varianta corectă. a. suma cotelor factorilor relevanţi b. Ki · Ku = 100 c. maximul cotelor factorilor relevanţi e. procentul admisibil de rebuturi c. Ki / Ku = 1 ANS: D 33. suma ponderată a cotelor factorilor relevanţi d. Între gradul de inegalizare a liniei Ki si gradul de utilizare a lineii Ku exista relaţia: Precizaţi varianta corectă. a. randamentul liniei furnizoare d. . a. minimul cotelor factorilor relevanţi ANS: C 31. numărul de reparaţii b. Ki / Ku = 100 d. Ce semnifică R din formula programului zilnic de producţie al liniei tehnologice furnizoare:  L( S n − S e )  R  1 + p zf =  p zb ⋅ K +    Nrz   100  Precizaţi varianta corectă. produsul cotelor factorilor relevanţi c.

15% din elemente din nomenclator corespund la 75% din volu- mul producţiei c.a. 15% din elemente din nomenclator corespund la 75% din volu- mul producţiei . 15% din elemente din nomenclator corespund la 50% din volu- mul producţiei b. 50% elemente din nomenclator corespund la 5% din volumul pro- ducţiei d. 15% din elemente din nomenclator corespund la 50% din volu- mul producţiei b. a. 50% elemente din nomenclator corespund la 35% din volumul producţiei e. 50% elemente din nomenclator corespund la 35% din volumul producţiei e. Zona B a testului preferenţial tip ABC se referă la situaţia în care: Indicaţi varianta corectă. 15% din elemente din nomenclator corespund la 75% din volu- mul producţiei c. Zona C a testului preferenţial tip ABC se referă la situaţia în care: Indicaţi varianta corectă. ANS: C 35. 35% elemente din nomenclator corespund la 20% din volumul producţiei. 50% elemente din nomenclator corespund la 5% din volumul pro- ducţiei d. 35% elemente din nomenclator corespund la 20% din volumul producţiei ANS: B 34. 15% din elemente din nomenclator corespund la 50% din volu- mul producţiei b. a.

polivalente în flux discontinuu d. durata medie a unei operaţii d. a. durata normată a operaţiei i ANS: B 37. tactul liniei în flux continuu e. 50% elemente din nomenclator corespund la 35% din volumul producţiei e. durata operaţiei i b. monovalente în flux discontinuu c. 35% elemente din nomenclator corespund la 20% din volumul producţiei. tactul teoretic al liniei c. Indicaţi varianta corectă.durata medie a unei operaţii pe un loc de muncă tc reprezintă .c. a. Graficul standard se utilizează pentru liniile: Indicaţi varianta corectă. polivalente în flux continuu e. . În relatia gradului de inegalizare a fluxului unei linii tehnologice monovalente cu flux discontinuu t −t Ki = c m tc t unde m . 50% elemente din nomenclator corespund la 5% din volumul pro- ducţiei d. ANS: E 36. monovalente în flux continuu b. bivalente ANS: B 38.

cu analiza defectărilor ANS: D 39. a. mărimea lotului. ale controlului b. cu analiza costurilor defectărilor ANS: B 40. a. de prevenire a noncalităţii e. generate de penalizări externe d. ale angajării de personal e. Care din următoarele nu sunt costuri ale calităţii: Precizaţi varianta corectă. datorate stocurilor c. de prevenire a noncalităţii e. ale controlului b. ale controlului b. generate de penalizări externe d. generate de defecte interne c. generate de defecte interne c. media . Pentru întocmirea unui plan de control de recepţie se utilizează : Precizaţi varianta corectă. cu analiza costurilor defectărilor ANS: C 41.Care din următoarele nu sunt costuri ale calităţii: Precizaţi varianta corectă. toleranţa. a. Care din următoarele nu sunt costuri ale calităţii: Precizaţi varianta corectă. generate de deficitul de materie primă d. a.

b. mărimea lotului. cantitatea producţiei c. calitatea producţiei b. numai a produselor acceptate e. În cazul controlului prin atribute se stabileşte că un produs poate: Precizaţi varianta corectă. mărimea eşantionului. corespunde sau nu corespunde b. a. să fie nou pe piată c. Printre obiectivele activităţii de producţie nu se numără: Indicaţi varianta corectă. mărimea lotului e. amplitudinea. amplitudinea d. numai a produselor de export c. să fie uşor de reparat e. întregului lot b. cota de acceptare c. mărimea eşantionului. a. Controlul statistic constă în verificarea: Precizaţi varianta corectă. toleranţa. media. unui eşantion ANS: E 43. costurile reduse de producţie . a. dispersia ANS: B 42. numai a produselor defecte d. să aibă o înalţime de 10 cm d. să fie uşor de măsurat ANS: A 44. mărimea eşantionului. media.

d. a. pentru zona A se utilizează metode de programare fundamentate pe z = f ( tf . În cazul programării producţiei individuale în raport de testul preferenţial ABC. depăsirea termenelor de fabricaţie ANS: E 45. o metoda de control a producţiei c. puterea instalată e. În cazul programării producţiei individuale în raport de testul preferenţial ABC. a. cumulate b. termenele iniţiale . pentru zona A se utilizează metode de programare fundamentate pe z = f ( tf . intrarea în fabricaţie e. Pe verticala graficului de programare şi urmărire a producţiei zilnice se prezintă: Precizaţi varianta corectă. d ) date calendaristice conform relaţiei În aceasta relaţie “z” reprezintă: Precizaţi varianta corectă. d ) date calendaristice conform relaţiei În aceasta relaţie tf reprezintă: Precizaţi varianta corectă. stocul de producţie neterminată d. gabaritele pieselor c. respectarea termenelor de fabricaţie e. timpul d. a. durata operaţiei i ANS: D 47. momentele de intrare şi iesire a produselor. sarcinile de producţie zilnice. o metoda de gestionare a stocurilor b. ANS: A 46.

În această relaţie t m grad de inegalizare a fluxului i dat de relaţia reprezintă: Indicaţi varianta corectă. durata operaţiilor intermediare d. bucată cu bucată ANS: D 50. pentru zona A se utilizeazăa metode de programare fundamentate pe z = f ( tf . stocul interoperaţional c. final b. termenele operaţiilor intermediare c. devansările calendaristice b. de recepţie c. a. termenele operaţiilor celor mai lungi d. d ) date calendaristice conform relaţiei În aceasta relaţie d reprezintă: Precizaţi varianta corectă. de aprovizionare d. durata operaţiilor initiale ANS: A 49. Diagramele de control statistic se utilizează la controlul: Indicaţi varianta corectă. Liniile tehnologice monovalente cu flux discontinuu sunt caracterizate de un t −t Ki = c m k t c . termenele finale ANS: E 48. În cazul programării producţiei individuale în raport de testul preferenţial ABC. durata operaţiilor finale e. . intermediar (al operaţiilor) e. a. termenele operaţiilor celor mai scurte e.b.

durata unei operaţii pe locul de muncă i b. . de a avea costuri peste o anumită limită b. a. calculul profitului maxim b. În cadrul controlului statistic prin metoda tabelelor de eşantionare α – riscul producătorului si β – riscul beneficiarului se stabilesc prin: Indicaţi varianta corectă. În cazul controlului statistic. durata de programare a operaţiei i d. În cadrul controlului statistic prin metoda tabelelor de eşantionare – β – riscul beneficiarului reprezintă probabilitatea: Indicaţi varianta corectă. tactul liniei i c. durata medie a unei operaţii pe locul de muncă i e. întelegere între producător si beneficiar c.a. a. algoritmul Johnson e. de a obţine rezultate mai bune prin controlul bucată cu bucată d. metoda factorială d. de a respinge loturi satisfăcătoare c. eşantionul care se prelevează este format : Indicaţi varianta corectă. . de a avea un criteriu de decizie necorespunzător ANS: D 52. atribute ANS: B 53. tactul specific fiecarui produs i ANS: D 51. de a accepta loturi nesatisfăcătoare e.

Prin control integral se întelege controlul: Indicaţi varianta corectă. statistic e. produsele din cadrul eşantionului prelevat aleatoriu.a. bucată cu bucată c. cu un risc al beneficiarului ANS: B 56. bucată cu bucată b. aleatoriu ANS: E 54. a. schimbarea nivelului de producţie astfel ca acesta să urmarească . numai din produsele de calitate corespunzătoare e. din toate produsele d. numai produsele defecte d. unui eşantion d. a. Strategia de urmărire a cererii presupune: Indicaţi varianta corectă. a. din primele 10 produse b. din produsele executate în primul schimb c. primele 10 produse e. adaptarea nivelului de producţie la dispoziţiile managementului b. se verifică: Indicaţi varianta corectă. cu un risc al producătorului b. produsele executate în primul schimb ANS: A 55. numai produsele corespunzătoare c. În cadrul controlului statistic.

schimbarea nivelului de producţie astfel ca să se maximizeze uti- lizarea capacitătii existente d. a. ce s-a produs în anul trecut. adaptarea nivelului de producţie la tactul liniei de producţie. lucrul individual pentru a proiecta numai produsul b. ce urmează să se producă într-o perioadă de timp determinată b. introducerea si maturitatea . ANS: B 57. ce s-a produs în ultimii 10 ani e. Ingineria simultană implică: Indicaţi varianta corectă. lucrul în echipe multifuncţionale pentru proiectarea clădirii fabricii e. Planul de productie stabileşte: Indicaţi varianta corectă. lucrul individual pentru a proiecta numai procesul de producţie dusul si procesul de producţie c. ce s-a produs in ultimul trimestru c. Etapele timpurii ale ciclului de viaţă a produsului sunt: Indicaţi varianta corectă. a.cererea c. lucrul individual pentru proiectarea clădirii fabricii ANS: C 59. ce s-a produs în ultima luna d. lucrul în echipe multifuncţionale pentru a proiecta simultan prod. adaptarea nivelului de producţie conform testului ABC e. ANS: A 58. a. introducerea si declinul b.

c. “a” reprezintă numărul : Indicaţi varianta corectă. a. maturitatea si creşterea d. maturitatea si declinul e. . maxim al clienţilor sosiţi într-o zi e. introducerea si creşterea. Etapele târzii ale ciclului de viată al produsului sunt: Indicaţi varianta corectă. maturitatea si declinul e. ANS: E 60. a. În relaţia de determinare a lungimii medii a cozii de aşteptare = a c−a . ANS: B 62. minim al clienţilor sosiţi într-o oră d. În relaţia de determinare a lungimii medii a cozii de aşteptare = a c−a . maxim al clienţilor sosiţi într-o oră b. mediu al clienţilor sosiţi într-o oră c. introducerea si creşterea. maturitatea si creşterea d. minim al clienţilor sosiţi într-o zi. ANS: D 61. introducerea si declinul b. introducerea si maturitatea c. “c” reprezintă numărul: Indicaţi varianta corectă.

ANS: B 65. mediu al clienţilor sosiţi într-o oră c. mediu al clienţilor serviţi într-o oră c. minim al clienţilor serviţi într-o zi. minim al clienţilor sosiţi într-o zi ANS: B 64. a În relaţia timpului mediu de aşteptare a clientului= c (c − a ) . maxim al clienţilor serviţi într-o oră b. minim al clienţilor serviţi într-o oră d. mediu al clienţilor serviţi într-o oră c. maxim al clienţilor sosiţi într-o oră b. maxim al clienţilor serviţi într-o zi e. minim al clienţilor serviţi într-o zi. maxim al clienţilor serviţi într-o oră b. ANS: B 63. a. “a” reprezintă numărul: Indicaţi varianta corectă. maxim al clienţilor serviţi într-o zi e. maxim al clienţilor sosiţi într-o zi e. “c” reprezintă numărul: Indicaţi varianta corectă. . a. minim al clienţilor serviţi într-o oră d. a În relaţia timpului mediu de aşteptare a clientului= c (c − a ) .a. minim al clienţilor sosiţi într-o oră d.

dată de mărimea stocurilor de siguranţă d. dimensiunea stocurilor este mare b. ANS: E 67. mică. d. ştiind că “a” este numărul mediu al clienţilor sosiţi într-o oră iar “c”. există stocuri mari de produse finite . nelimitată c.Care din relaţiile prezentate în variantele de mai jos este corectă pentru determinarea lungimii medii a cozii de aşteptare. a. Indicaţi varianta corectă. stimuleaza productivitatea c. ANS: D 66. mare b. În cazul planificării materialelor prin metoda JIT dimensiunea stocului este: Indicaţi varianta corectă. a.numărul mediu al clienţilor serviţi într-o oră: a. a c a+c c a+c a−c a c−a a c+a. b. c. e. Planificarea materialelor prin metoda JIT are ca avantaj fată de gestiunea convenţională a stocurilor faptul că:. dată de calitatea utilajelor e.

gestiunii convenţionale a stocurilor b. există stocuri mari de siguranţă e. numai la momentul în care sunt necesare şi strict în cantităţile cerute b. Strategia “tras din aval” se aplică în cazul:. algoritmului Johnson c. lunar c. ANS: C 70. a. gestiunii convenţionale a stocurilor b. metodei JIT d. testului ABC e. trimestrial şi în cantităţi foarte mari ANS: A 69. săptămânal şi în cantităţi foarte mari e. furnizorii livrează materialele: Indicaţi varianta corectă. ciclului de viată al produsului. Potrivit metodei JIT. algoritmului Johnson c. metodei JIT d. Indicaţi varianta corectă. a. ciclului de viaţă al produsului. Strategia “împins din amonte” se aplică in cazul : Indicaţi varianta corectă. testului ABC e.d. calitatea este mai redusă ANS: B 68. în cantităţi mari pentru a nu aparea deficit d. a. .

graficul alternant al circulaţiei pieselor e. decalajele necesare asamblării în produs a componentelor. stocurile de produse finite e. În programul director de producţie nu sunt precizate: Indicaţi varianta corectă. programul director de producţie e. Care din următoarele variante este o metoda de planificare a cererii de materiale: a. a. graficul standard c. ANS: C 72. sistemul MRP c. graficul alternant al circulaţiei pieselor. graficul standard d. testul ABC b. Sistemul de planificare MRP se bazează pe: Indicaţi varianta corectă. programul director de producţie d. termenele de livrare c. cantităţile ce trebuie livrate d. graficul îndeplinirii programului de producţie dupa nomenclator. ANS: D 73. ANS: B . a. fiecare produs ce se execută b. testul ABC b.ANS: A 71.

a. Indicaţi varianta corectă. Reproducţia:. graficul standard c. Ieşirile sistemului de planificare MRP cuprind:. Indicaţi varianta corectă. comenzile de produse finale d. graficele de producţie şi comenzile pentru cumpărare b. specificaţiile proiectelor ANS: A 76. programul director de producţie d. determină ciclul de viaţa al produsului. a. . . sistemul JIT. stocurile depozitate c. ANS: E 75. permite utilizarea unor componente de la produse mai vechi c. Indicaţi varianta corectă.stabileşte stocurile de materiale necesare b. ANS: B 77. graficul alternant al circulaţiei pieselor e.Care din următoarele variante este o metoda de planificare a cererii de materiale: a. În cadrul metodelor statistice de control al calităţii produselor se verifică:. cuprinde acţiuni de planificare a produsului e. decalajele necesare asamblării în produs a componentelor e. constă în elaborarea de prognoze ale cererii d. testul ABC b.

a. Nivelul acceptat de calitate este dat de: Precizaţi varianta corectă. să se afle între linia de control superioară şi cea inferioară . a. ANS: E 80. numărul total de defecte b. linia de avertizare superioară d. toate produsele b. numai produsele corespunzatoare c. primele 10 produse executate. Tabelele de eşantionare pot: Indicaţi varianta corectă. a. numărul de produse din lot. nivelul inferior al abaterilor de la medie c. numai produsele defecte e. dublă sau multiplă b. procentajul maxim de defecte e. linia de avertizare inferioară e. un eşantion prelevat aleatoriu d. nivelul superior al abaterilor de la medie b. numărul de produse corespunzătoare c. a. numărul de produse din eşantion d. ANS: D 79. media caracteristicii de calitate respective. să fie cu eşantionare simplă. Linia mijlocie a diagramei de control reprezintă: Indicaţi varianta corectă. ANS: C 78.

c. costurile de instruire a personalului . Indicaţi varianta corectă. să cuprindă valori în jurul liniei mijlocii d. costurile echipamentului de control al calităţii b. Criteriile financiare ale controlului calităţii vizează: Indicaţi varianta corectă. operativitatea lucrărilor. costurile de livrare d. a. criteriile financiare.costurile rebuturilor c. costurile de mentenanţă e. procentajul de produse necorespunzatoare e. să se încadreze peste linia de avertizare superioară e. Criteriile operaţionale ale controlului calităţii vizează:. costurile de producţie d. a. ANS: B 82. rata pierderilor c. Din categoria costurilor de prevenire din cadrul costurilor calităţii fac parte: Indicaţi varianta corectă. ANS: C 83. costurile de producţie b. proporţia rebuturilor c. ANS: A 81. proporţia rebuturilor b. a. să se încadreze peste linia de avertizare inferioară. costurile de reparaţii d. .

a. costurile rebuturilor c. ANS: A 85. Din categoria costurilor externe ale pierderilor din cadrul costurilor calităţii fac parte: Indicaţi varianta corectă. costurile de reparaţii d. costurile rebuturilor c. costurile de reparaţii d. costurile de instruire a personalului e. costurile de rezolvare a reclamaţiilor. Din categoria costurilor interne ale pierderilor din cadrul costurilor calităţii fac parte: Indicaţi varianta corectă. costurile de rezolvare a reclamaţiilor. ANS: B 86. costurile de rezolvare a reclamaţiilor. costurile rebuturilor c. costurile de rezolvare a reclamaţiilor. costurile echipamentului de control al caliăţtii b. costurile de instruire a personalului e.e. ANS: D 84. . costurile echipamentului de control al calităţii b. costurile echipamentului de control al calităţii b. a. a. costurile de instruire a personalului e. Din categoria costurilor de evaluare din cadrul costurilor calităţii fac parte: Indicaţi varianta corectă. costurile de reparaţii d.

disponibilitate. a. costuri reduse de producţie c. ANS: A 88. managementul calităţii totale d. Din categoria costurilor de evaluare din cadrul costurilor calităţii fac parte: Indicaţi varianta corectă. costul prevenirii noncalităţii d. costurile rebuturilor c. . fiabilitate d. Dintre criteriile clientului privind evaluarea calităţii nu fac parte cele de: Indicaţi varianta corectă. conducerea compartimentului de calitate e. controlul calităţii c.ANS: E 87. asigurarea calităţii ANS: D 89. inspecţia de calitate b. costurile operaţiunilor de verificare a materialelor b. costurile de reparaţii e. prezentare b. Care din următoarele variante nu este etapă in evoluţia ideii de calitate : a. utilitate e. costurile de rezolvare a reclamaţiilor. a.

clienţii d. managementul calităţii totale e. conducerea organizaţiei b. graficul aprovizionării cu materiale d. Indicaţi varianta corectă. conducerea compartimentului de calitate c. un sistem de management al calităţii d. . graficul alternant al circulaţiei pieselor e. a. Care din urmatoarele variante nu este un instrument de programare a producţiei in liniile in flux monovalente: a. competiţia ANS: E 92. inspecţia calităţii b. graficul Gantt ANS: C 93. ANS: C 91. graficul îndeplinirii programului de producţie dupa nomenclator c. Asigurarea calităţii reprezintă:. a. TQM. Sistemul TQM nu angreneaza: Indicaţi varianta corectă. furnizorii e. controlul calităţii c.ANS: B 90. graficul de programare si urmărire a producţiei zilnice b.

performanţele concurenţilor din ţară b. performanţele anterioare ale organizaţiei c. Standardele interne de performanţă a întreprinderii sunt valori etalon fată de care se compară rezultatele întreprinderii cu: Indicaţi varianta corectă. numărul locurilor de muncă c. Matricea lui Slack indică o relaţie între performanţă şi: . Standardele externe de performanţă a întreprinderii sunt valori etalon în raport cu care nu se compară rezultatele activităţilor organizaţiei cu: Indicaţi varianta corectă. cerinţele pieţei e. a. a. performanţele concurenţilor din ţară b. practicile cele mai bune din ramură d. lungimea medie a cozii de aşteptare d.Care din următoarele variante nu reprezintă parametrii specifici de proiectare şi funcţionare a liniilor de producţie in flux: a. cerinţele pieţei e. performanţele concurenţilor din alte ţări ANS: B 96. tactul liniei de producţie b. ANS: C 94. lungimea liniei de producţie. numărul de lucrători e. performanţele concurenţilor din alte ţări ANS: B 95. performanţele anterioare ale organizaţiei c. practicile cele mai bune din ramură d.

costurile pentru aprovizionare. Principalul obiectiv al schimbării în salturi în vederea îmbunătăţirii performanţelor întreprinderii îl constituie: Indicaţi varianta corectă. nevoia de îmbunătăţiri c. productivitate e. exces ANS: C 98. ANS: C 97. analiza pieţei. reducerea deficitului competitiv b. ANS: A 99. Matricea lui Slack indică o relaţie între performanţă şi importanţa operaţiunii pentru client. adecvat b. reducerea costurilor fixe c. eficienţă b. Criteriile de economie ce vizează performanţele întreprinderii au in vedere:.Precizaţi varianta corectă. de luat măsuri urgente e. . importanţa operaţiunii pentru client d. eficienţă d. reducerea costurilor variabile e. Indicaţi varianta corectă. a. cresterea performanţelor competiţiei d.Care din situaţiile prezentate in variantele de mai jos nu se regăseste printre cele din cadrul matricii lui Slack: a. a. eficacitate c.

Care din următoarele variante nu reprezintă o funcţie a unei organizaţii: a. minimizarea raportului intrări/ieşiri ANS: C 101.a. 3 ani e. diferenţa dintre intrări şi ieşiri c. funcţia financiar contabilă . funcţia operaţională b. minimizarea cheltuielilor pentru materialele necesare producţiei e. îmbunătăţirea performanţelor concurenţilor d. 5 ani ANS: A 102. Criteriile de eficienţă ale performanţei vizează : Indicaţi varianta corectă. un trimestru b. raportul intrări/ieşiri d. minimizarea raportului intrări/ieşiri c. maximizarea raportului intrări/ieşiri b. un an c. funcţia de personal c. produsul dintre intrări şi ieşiri e. a. a. raportul intrări/ieşiri ANS: D 100. o săptămână d. Planificarea agregat se realizează de regulă pe: Indicaţi varianta corectă. suma dintre intrări şi ieşiri b.

indicatorul folosirii fondului de timp disponibil programat al maşinilor. elementul de comparaţie între aşteptări si rezultate . indicatorul folosirii fondului de timp disponibil al forţei de muncă c. funcţia prestatoare de servicii e. Care din următoarele variante nu reprezintă indici sintetici ce caracterizează eficienţa managementului operaţional: a. ieşirile d. carta cetăţeanului c. balanţelor c. tehnologiilor d. Care din următoarele variante nu reprezintă o componentă într-o reprezentare simplă a unui sistem de producţie: a. eficienţei e. funcţia comercială ANS: D 103. indicele efectuării testelor ANS: E 104. Care din următoarele variante nu este un principiu al managementului operaţional: a. intrările b. indicatorul folosirii capacităţii de producţie b. utilajelor şi instalaţiilor d. perspectivei ANS: C 105. ponderea cheltuielilor neeconomicoase în totalul costurilor de pro- ducţie e.d. transparenţei b.

a. mature d. subsistemul de control e. în declin e. Strategia de inovatie este specifica pieţelor: Indicaţi varianta corectă. a.Subsistemul de planificare al unui sistem de producţie nu realizează planificarea pentru: Indicaţi varianta corectă. . valorile organizaţiei e. desfacerea producţiei ANS: D 107. mecanismul de autoreglare ANS: B 106. forţa de muncă b. subsistemul informaţional ANS: C 108. . în dezvoltare b. subsistemul de prelucrare c. în care competiţia nu se bazează pe preţ ANS: A 109. costuri d.e. Care din următoarele nu este subsistem al sistemului de producţie: Indicaţi varianta corectă a. subsistemul de acces d. subsistemul de planificare b. consumurile materiale c. în formare c.

a. a. Q = h ⋅ N α ⋅ F γ ANS: E 112. Politicile operaţionale de producţie nu vizează domenii cum ar fi: Precizaţi varianta corectă. Funcţia de producţie Cobb-Douglas este dată de relaţia: Unde: Q – rezultatul producţiei h – factor de proporţionalitate N – numărul personalului F – mijloace fixe în funcţiune α. tangibilitate b.Care din următoarele atribute este specific serviciilor: Indicaţi varianta corectă. strategii de marketing d. Q = h·N·γ d. stocurile e. procesele de producţie b. Q = h·N·α c. Q = N·F e. parametrii de calitate strict măsurabili e. γ – exponenţi ce indică elasticitatea lui Q în raport cu N si F Indicaţi varianta corectă. forta de muncă ANS: C 111. a. Q = h·N·F b. pot fi revândute ANS: C 110. intangibilitate d. automatizare facilă c. calitatea produselor c. .

a. Q = h ⋅ e λt b.În cazul modelului strategiei operaţionale pe baza optimizării combinaţiei în care sunt folosiţi factorii de producţie. Indicaţi varianta corectă. a. nu se modifică proporţiile factorilor c. se modifică pozitiv numai factorul N ANS: B 113. Funcţia Cobb-Douglas care consideră influenţa progresului tehnic este dată de relaţia: Unde: Q – rezultatul producţiei h – factor de proporţionalitate N – numărul personalului F – mijloace fixe în funcţiune α. Informaţiile utilizate în elaborarea prognozelor nu trebuie să fie: . Q = h ⋅ N α ⋅ F γ ⋅ e λt e. în care s-a considerat funcţia Cobb-Douglas. se modifică negativ numai factorul Q e. se modifică negativ numai factorul N d. Q = F λ d. daca Q este inelastic în raport cu F şi N: Unde: Q – rezultatul producţiei N – numărul personalului F – mijloace fixe în funcţiune Precizaţi varianta corectă. Precizaţi varianta corectă. a. γ – exponenţi ce indică elasticitatea lui Q în raport cu N şi F λt – ritmul mediu anual de creştere al lui Q sub influenţa progresului tehnic. Q = e λt ANS: D 114. se modifică pozitiv numai factorul F b. Q = h ⋅ N α c. veridice .

Indicaţi varianta corectă. Cu cât orizontul de timp este mai mare. precisă b. automatizare dificilă d. relevante e. imprecisă c. a. maximele variabilelor prognozate ale sistemului de producţie d. intrările şi ieşirile sistemului de producţie c. Care din următoarele atribute este specific bunurilor:. mediile variabilelor prognozate e. sezonalitatea şi ciclicitatea producţiei b. Funcţiile de producţie reprezintă forma matematică a relaţiilor dintre: Indicaţi varianta corectă. corecte ANS: C 115. a. seriile de timp ale producţiei ANS: B 117. parametrii de calitate dificil de măsurat c. tangibilitate e.b. eronate d. corectă . cu atât prognoza este mai: Precizaţi varianta corectă. actuale c. a. intangibilitate b. amplasamentul organizaţiei are importanţă pentru contactul cu clientul ANS: D 116.

mijloacelor circulante e. a. unde: Q – rezultatul producţiei h – factor de proporţionalitate F – mijloace fixe în funcţiune α. dacă Q este elastic în raport cu factorul N şi inelastic în raport cu factorul F: unde: Q – rezultatul producţiei . α γ În expresia funcţiei de producţie Cobb-Douglas Q = h ⋅ N ⋅ F . utilajelor b. mijloacelor fixe c. α c. în raport cu factorul F este dată de: . Precizaţi varianta corectă a. F e. personalului d. uşor de realizat e. în care s-a considerat funcţia Cobb-Douglas. γ – exponenţi ce indică elasticitatea lui Q în raport cu N si F N reprezinta numărul: Precizaţi varianta corectă. N d. α γ Elasticitatea funcţiei Cobb-Douglas Q = h ⋅ N ⋅ F . incorectă ANS: B 118. de ore lucrate ANS: C 119. γ ANS: E 120. În cazul modelului strategiei operaţionale pe baza optimizării combinaţiei în care sunt folosiţi factorii de producţie. h b.d.

stocului de siguranţă e.N – numărul personalului F – mijloace fixe în funcţiune Precizaţi varianta corectă. se modifică negativ numai factorul F ANS: C 122. se modifică pozitiv numai factorul N d. a. a. stocului curent ANS: C . liniei intermediare b. dacă Q este elastic în raport cu factorul N şi inelastic în raport cu factorul F : unde: Q – rezultatul producţiei N – numărul personalului F – mijloace fixe în funcţiune Precizaţi varianta corectă. se modifică negativ numai factorul N d. în care s-a considerat funcţia Cobb-Douglas. nu se modifiăa proporţiile factorilor c. se modifică pozitiv numai factorul N b. stocului de producţie neterminată c. În cazul modelului strategiei operaţionale pe baza optimizării combinaţiei în care sunt folosiţi factorii de producţie. se modifică negativ numai factorul Q e. liniei finale d. se modifică pozitiv numai factorul F ANS: A 121. a. Programarea producţiei liniei tehnologice în calitate de linie furnizoare se realizează pornind de la programul de fabricaţie al: Indicaţi varianta corectă. se modifică pozitiv numai factorul F b. nu se modifică proporţiile factorilor c. se modifică negativ numai factorul Q e.

programul de producţie c. operaţiei i b. În cazul unei linii tehnologice monovalente cu flux discontinuu. a. numărul teoretic al locurilor de muncă d. medie a unei operaţii e. numărul practic de locuri de muncă ANS: C 125. În cazul unei linii tehnologice monovalente cu flux discontinuu gradul de încărcare pentru fiecare operaţie a locurilor de muncă neîncărcate complet este dat de relaţia: g = ( M + 1) − M ' ' În această relaţie. a. normală c. M’’ reprezintă: Precizaţi varianta corectă. M reprezintă: Indicaţi varianta corectă.123. numărul teoretic al locurilor de muncă . programul de producţie c. durata de programare b. durata operaţiei i e. unui schimb d. a. de programare a producţiei ANS: E 124. Tactul teoretic al unei linii tehnologice monovalente cu flux discontinuu se determină cu ajutorul relaţiei D ⋅ 60 T= Pp În aceasta relaţie D reprezintă durata: Indicaţi varianta corectă. durata de programare b. gradul de încărcare pentru fiecare operaţie a locurilor de muncă neîncărcate complet este dat de relaţia: g = ( M + 1) − M ' ' În această relaîie.

C d. cu durata de 8 ore. –20 buc b. A b. D e. E ANS: A 127. –80 buc e. Se consideră 2 grupe de utilaje i si i+1 ale unei linii de producţie în flux intermitent. între cele 2 grupe de utilaje se formează un stoc curent (circulant) de producţie neterminată de acumulare (+) sau de egalizare (-). la care se execută operaţii tehnologice successive. numărul practic de locuri de muncă ANS: E 126. a. Tactul teoretic al liniei este de: Precizaţi varianta corectă a. 5 min . Metoda ABC de management a stocurilor acordă prioritate maximă gestionării stocurilor din categoria: Precizaţi varianta corectă a. +40 buc d. durata operaţiei i e.d. Tactul operaţional al grupei de utilaje furnizoare este de 3’/produs iar cel al grupei de utilaje beneficiare i+1 este de 2’/produs. +80 buc ANS: D 128. –40 buc c. Mărimea stocului pe un schimb este dată de: Precizaţi varianta corectă. În aceste condiţii.Se lu crează într-un singur schimb cu durata de 8 ore. Pe o linie tehnologică monovalentă în flux discontinuu se execută într-ozi 48 de produse. Se lucrează într-un singur schimb. B c.

oferta de resurse umane d. 3 min ANS: D 129. ale controlului b. competiţia c. Care din factorii prezentaţi in variantele de mai jos nu afectează deciziile de amplasare a organizaţiilor: a. generate de penalizări externe d. Care din următoarele variante nu sunt costuri ale calităţii: a. generate de defecte interne c. 2 min d. datorate stocurilor c. orarul magazinelor e. generate de deficitul de materie primă d. cu analiza costurilor defectărilor . 10 min e. cu analiza costurilor defectărilor ANS: B 131. ale controlului b. oferta de materii prime b. 8 min c. de prevenire a noncalităţii e. costurile terenului şi ale construcţiei ANS: D 130. Care din următoarele variante nu sunt costuri ale calităţii: a. de prevenire a noncalităţii e.b.

resursele umane c. 2.8 c. . Care din următoarele variante nu sunt variabile de intrare într-o întreprindere privită ca sistem de producţie: a. Se lucrează într-un singur schimb.5 d. 3 ANS: C 134. 1. Precizaţi varianta corectă a. Prima operaţie care se execută la acest reper durează 15 minute.5 d. 2. 1. a. cu durata de 8 ore. Pe o linie tehnologică monovalentă în flux discontinuu se execută 240 de bucăţi dintr-un reper. capitalul . Pe o linie tehnologică monovalentă în flux discontinuu se execută 48 de bucăţi dintr-un reper.8 e. 2. Prima operaţie care se execută la acest reper durează 5 minute. 2 c. cu durata de 8 ore.5 ANS: A 133. Care este numărul teoretic de locuri de muncă la care se execută această operaţie? Precizaţi varianta corectă.ANS: C 132. 1. Care este numărul teoretic de locuri de muncă la care se execută această operaţie?. 2. materialele b. 3 e.5 b.5 b. Se lucrează într-un singur schimb.

priorităţile z = f(w.d. performanţele produselor similare din alte ţări e. În cazul programării producţiei individuale în raport de testul preferenţial ABC. evaluarea factorilor calitativi c. c. presupune măsurarea performanţelor obţinute şi evaluarea abaterilor. informaţiile ANS: D 135. pentru zona C se utilizează metode de programare bazate pe stocuri conform relaţiei: Precizaţi varianta corectă a. modelele seriilor de timp d. în cadrul controlului producţiei.s) unde: w-termenele finale. produsele realizate în întreprindere e. standarde c. a. z=f( pij ) unde pij .devansările calendaristice . metoda Delphi e. performanţele din ziua precedentă b. Evaluarea performanţelor produselor.d) unde: w-termenele finale. Care din următoarele variante este metodă de determinare a amplasamentului optim a organizaţiilor producătoare de bunuri sau prestatoare de servicii: a. d. performanţele produselor similare ale firmelor concurente d. performanţele produselor din anul anterior ANS: B 136. faţă de: Indicaţi varianta corectă. metoda lui Holt b. s-stocuri b. trendul liniar ANS: B 137. z = f(w.

z = f (w. prognoză c. Extrapolarea seriilor de timp este o metodă de: Indicaţi varianta corectă. durata operaţiilor i şi i+1 d. d. gradul de încărcare la operaţiile i şi i+1 e. Se analizează două operaţii i si i+1 despre care se cunosc: t = 5′ la operaţia i . programul de fabricaţie al liniei întro zi lucrătoare este de 160 produse. z = f (p. stabilire a lotului optim b. m şi m a. Stocurile de producţie neterminată între 2 operaţii i. stabilire a stocului optim e. p-programarea producţiei e. durata întreruperilor dintre operaţiile i şi i+1 b.d.p) unde: w-termenele finale. a. durata operaţiei u t = 15′ la operaţia i+1.i +1 = i − i +1 ti t i +1 .devansările calen- daristice ANS: A 138. programare a producţiei de serie d. .d) unde: p-programarea producţiei. i+1 se determ ⋅τ m ⋅τ N i . numărul locurilor de muncă la care se executa operaţiile i sau i+1 c. programare a producţiei de unicate ANS: B 139. Pentru o linie în flux discontinuu. mină cu ajutorul relaţiei i +1 reprezintă: În această relaţie i Indicaţi varianta corectă. durata operaţiei u Care este numărul practic de locuri de muncă la care se execută operaţia i respectiv i+1?. tactul operaţiilor i si i+1 ANS: B 140.

5. Se lucrează într-un singur schimb cu durata de 8 ore. Care este tactul teoretic al liniei? Indicaţi varianta corectă. 5 minute c.3 d. metoda mediei ponderate mobila c. metoda mediei simple mobile b. Care din următoarele variante nu este etapă în metoda determinării punctului critic al amplasamentelor: a. 1. 1.1 c. metoda Delphi ANS: C 142. a. ANS: E 141. 4 minute d. Care din următoarele variante nu este metodă de prognoză : a. 3 minute e. 2. 2 b. determinarea tuturor costurilor relevante care sunt afectate de locul am- . 1 minut ANS: D 143. 2. metoda lui Holt e. Pe o linie monovalentă în flux discontinuu se execută 160 de bucăţi dintr-un reper.Indicaţi varianta corectă. 5. 2 minute b. testul preferenţial tip ABC d.3 e. a.

α – riscul producătorului reprezintă probabilitatea: Indicaţi varianta corectă. . sistemul JIT se bazează pe principiul tragerii produselor – metoda “pull”. stabilirea factorilor calitativi relevanţi ANS: E 144. în cadrul metodei MRP se folosesc metodele”pull” si “push”. alegerea locaţiei se face în funcţie de cel mai bun raport dintre volumul producţiei (real sau anticipat) şi costul total al amplasamentului e. b. împărţirea costurilor determinate în costuri anuale fixe şi în cos- turi variabile c. de a avea un criteriu de decizie necorespunzător ANS: B 145. c. de a accepta loturi nesatisfăcătoare e. în cadrul metodei JIT se folosesc metodele”pull” si “push”. reprezentarea costurilor asociate (fixe şi variabile) pe o diagramă determinată de costul anual (pe verticală) şi volumul anual al producţiei (pe orizontală) d. e. metoda tragerii (pull) este folosită şi de sistemul MRP. d. de a obţine rezultate mai bune prin controlul bucată cu bucată d. de a avea costuri peste o anumita limită b.plsamentului b. sistemul JIT se bazeaza pe principiul împingerii produselor – metoda “push”. În cadrul controlului statistic prin metoda tabelelor de eşantionare. de a respinge loturi satisfăcătoare c. a. Care dintre variantele următoare sunt adevarate: a. ANS: B 146.

sistemul JIT operează cu stocuri reduse. containerul b. sistemul JIT creşte productivitatea. c. Pentru circulaţia unui container sunt necesare “T” min Care este relaţia de determinare a numărului de containere? Indicaţi varianta corectă. b. N=C/T × D b. N=T × C/D e. banda rulantă d. N=T × D/C c. e. inventarul ANS: A 149. sistemul JIT reduce timpul alocat remedierilor. Un loc de muncă JIT este operaţional cu un container de dimensiuni “C” si o rată a cererii de “D” unităţi/oră. a. . lotul c. d. N=T/C × D d. N=T × C × D ANS: B 148. a. sistemul JIT evită stocurile de siguranţă ANS: B 147. sistemul JIT operează cu loturi mari de produse. conveerele automate e. a. Unitatea de transport standard a tuturor componentelor sau produselor în cadrul metodei Kanban o reprezintă: Indicaţi varianta corectă.Care dintre următoarele variante nu reprezintă avantaje ale sis temului JIT:.

5 containere e. 2 containere b. 15 containere b. 320 buc ANS: A 151. a. 3 containere d.Câte containere sunt necesare în sistem? Precizaţi varianta corectă. Rata cererii fiind de 1 reper/min. Precizaţi varianta corectă. Se presupune că un loc de muncă JIT este operaţional cu un con tainer de capacitate 25 unităţi şi o rată a cererii de 100 unităţi/oră. 13 containere d. a. 10 containere e. 310 buc e. 250 buc c. 16 containere ANS: B 150. 4 containere ANS: B . 300 buc b. 12 containere c.Pentru mutarea unui container de 50 repere spre locul de muncă următor sunt necesare 10 min.Ce stoc maxim se poate acumula? Precizaţi varianta corectă.Se presupune că un loc de muncă JIT este operaţional cu un con tainer de capacitate 25 unităţi si o rată a cererii de 100 unităţi/oră. Un loc de muncă are un timp de pregătire-încheiere şi execuţie de 30 min. pentru a produce 50 de repere.Pentru circulaţia unui container sunt necesare 180 min. câte containere sunt necesare?. 350 buc d. 1 container c. a.Pentru circulaţia unui container sunt necesare 180 min.

Pentru circulaţia unui container sunt necesare 360 min. Un loc de muncă JIT este operaţional cu un container de dimensiunile a 30 unităţi si o rată a cererii de 200 unităţi/oră. 1.210 buc ANS: C 154.100 buc e.500 buc c. Un container Kanban are capacitatea de 50 buc. 1. Un loc de muncă din cadrul unei secţii de fabricaţie realizeaza oper aţia de găurire pentru o flanşa. 35 containere c. a. a.Lotul de fabricaţie pentru aceste flanşe este de 50 buc. execuţie transport si aşteptare. inclusiv toţi timpii de pregătire-încheiere.Care este numărul de containere necesar?.Ce stoc maxim se poate acumula? Precizaţi varianta corectă. 46 containere ANS: C 153. 93 containere . 1.200 buc d. 1. Precizaţi varianta corectă.Pentru circulaţia unui container sunt necesare 360 min.000 buc b. 40 containere d. 91 containere c.Se cer 200 componente/oră si sunt necesare 23 ore pentru circulaţia unui container.152. 92 containere b. 1. Precizaţi varianta corectă a. 50 containere b. 45 containere e.Câte containere sunt necesare în sistem?. 90 containere d. Un loc de muncă JIT este operaţional cu un container de dimensiunile a 30 unităţi si o rată a cererii de 200 unităţi/oră.

timpul de utilizare a resurselor . recurgerea la ore suplimentare d. a. creşterea capacităţii de producţie ANS: D 156. Care din următoarele variante nu reprezintă un indicator de măsurare a performanţelor proceselor . 95 containere ANS: A 155. durata de procesare b. care dintre măsurile prezentate în variantele următoare nu este corectă? a. productivitatea e. viteza de desfăşurare a procesului d. somajul tehnic e. eliminarea orelor suplimentare b. mutarea personalului c. investiţii în mijloace de producţie d.e. şomajul tehnic e. trendul seriei de timp c. angajări de personal c. care dintre măsurile prezentate in variantele următoare nu este corectă? a. Dacă între încărcările globale şi capacitatea fabricii se constată o supraîncărcare. investiţii în mijloace de producţie b. Dacă între încărcările globale şi capacitatea fabricii se constată o subîncărcare. diminuarea investiţiilor în mijloace de producţie ANS: C 157.

5 ore d. 4 ore c.000 produse. . este de 160 de produse.5 ore. Timpul unitar pentru primele doua operaţii este de: T 1 = 45 min. 5 ore b. 2. 320 produse d. 10 produse e.ANS: B 158.Fie o linie in flux discontinuu cu tact liber. 0 produse c.Numărul zilelor lucrătoare dintr-o perioadă calendaristică de o lună este de 20. 160 produse b. O linie automată are un program master(calendaristic centralizator) de 2. cu tact liber.timpul unitar = 1. într-un schimb.Despre acestea se cunosc următoarele informaţii: Operaţia “i”: -numărul de maşini=1 -timpul unitar = 3 min Operaţia “i+1”: . Se analizeaza două operaţii tehnologice “i” şi “i+1”. 240 produse ANS: E 159. 6 ore e.Tactul liniei este de 3 min. Numărul orelor de funcţionare zilnică a liniei automate este de: Precizaţi varianta corectă. a. . care are un program de producţie pe schimb de 24 produse. stocul interoperaţional este: Precizaţi varianta corectă. a. ANS: A 160. într-o zi lucrătoare.numărul de maşini =2 . 5.5 min. Fie graficul standard elaborat pentru o linie monovalentă în flux discontinuu. În condiţiile funcţionării maşinilor de la operaţia “i+1” în cea de-a doua jumătate a schimbului.Programul de fabricaţie al liniei.

Nr.1 = 2 si nr.2 = 2 d. Nr.T 2 = 15 min. 80 produse e.m.2 = 1 c.m. 120 produse c. În condiţiile functionării maşinilor de la operaţia “i+1” în cea de-a doua jumătate a schimbului. într-un schimb. 200 produse ANS: A 162.m.1 = 1 si nr. este de 160 de produse.m. într-o zi lucrătoare.1 = 3 si nr. Câte maşini efective sunt necesare la operaţia 1 si câte la operaţia 2? Precizaţi varianta corectă.op.op.m.op.2 = 1 ANS: B 161. a.numărul de maşini =4 .op.m.Programul de fabricaţie al liniei.op. 160 produse b.m.1 = 2 si nr.op. Nr.op.2 = 2 b.timpul unitar = 3min. stocul interoperaţional este: Precizaţi varianta corectă. Nr. Nr. a. proiectarea proceselor b.op.Despre acestea se cunosc următoarele informaţii: Operaţia “i”: -numărul de maşini=2 -timpul unitar = 3 min Operaţia “i+1”: .1 = 3 si nr. evaluarea corectitudinii prognozelor .m. Diagramele de flux se utilizează la: Indicaţi varianta corectă a.m.op. 300 produse d.m.op. Fie o linie in flux discontinuu cu tact liber. Se analizează doua operaţii tehnologice “i” şi “i+1”.2 = 1 e.

metode bazate pe devansări. Fie o linie monovalentă în flux discontinuu. în flux e. ANS: D 165. schimbarea in salturi ANS: A 163.reprezintă tactul teoretic al liniei t – durata medie a unei operaţii la un loc de muncă. repetitive c. priorităţi si stocuri . tactul specific al liniei b. optimizarea funcţiei financiar-contabile e.c. Procesele de realizare de proiecte sunt procese: Indicaţi varianta corectă a. coeficientul care exprimă încărcarea liniei c. metode fundamentate pe ritmul de fabricaţie c. durata normată a unei operaţii d. a. intermitente b. metode bazate pe ritmul de fabricaţie b. În condiţiile producţiei individuale. programarea producţiei d. se determină marimea: Ki = (τ − t ) / τ unde: τ . Pentru aceast formă de organizare. abaterea duratei medii a unei operaţii de la tact. a. Mărimea Ki reprezintă: Indicaţi varianta corectă. infinite d. în serie ANS: A 164. programarea operativă utilizează: Precizaţi variata corectă. gradul de inegalizare a fluxului e.

se de termină cu relaţia: Q S − Qtr C t = ct × t Qm = producţia programată în perioada t Qtr = producţia care poate fi realizată conform normativelor în perioada t Qm = norma de producţie pe muncitor în perioada t ct = extracostul unitar.2 b.4 e. 1. 1. metode bazate pe extracostul de inactivitate.2.costul deficitului de produse.3.costul de supramunca 3. metode bazate pe arborele decizional e. costul de supramuncă în perioada t c. 1.costul de întreţinere a stocului de produse finite 5.3 c.5 d.3.2.costul de inactivitate 4.4.d. costul de angajare/demitere a muncitorilor în perioada t unde: b. din variantele de mai jos.5 ANS: E 167. costul de întreţinere a stocului de produse finite în perioada t QtS .obiectiv folosite in elaborarea unui program agregat? a. Funcţia-obiectiv folosită în elaborarea unui program agregat pre supune minimizarea unora din costurilor de mai jos: 1.2.2. Care din variantele de mai jos exprimă corect costurile ce trebuie minimizate la determinarea funcţiei. a. 1. costul de inactivitate în perioada t d.costul de angajare demitere 2. Ce extracost al programării agregat. ANS: C 166.3. 1.

Ce extracost al programării agregat. costul angajării şi demiterii în perioada t ANS: A 169. costul deficitului de produse în perioada t ANS: C 168. costul deficitului de produse în perioada t e.e. costul de întreţinere a stocului de produse finite în perioada t b. costul de inactivitate în perioada t d. costul de supramuncă în perioada t c. costul de supramuncă în perioada t c. costul angajării şi demiterii în perioada t ANS: B . din variantele de mai jos. costul deficitului de produse în perioada t e. din variantele de mai jos. costul de întreţinere a stocului de produse finite în perioada t b. se de termină cu relaţia: C t = ct × (QtS − QtD + S t −1 ) .se de termină cu relaţia: C t = ct × (QtS − Qtr ) unde QtS Q r t = producţia programată în perioada t = producţia care poate fi realizată conform normativelor în perioada t ct = extracostul unitar. a. unde Q S t = producţia programată în perioada t QtD =cererea estimată în perioada t = nivelul stocului de produse finite în perioada t-1 = extracostul unitar. S t −1 ct a. Ce extracost al programării agregat. costul de inactivitate în perioada t d.

costul deficitului de produse în perioada t e. costul de supramuncă în perioada t c. Ce extracost al programării agregat. stocul format din 100 de produse. .Linia i are un program de producţie zilnic de 2000 de produse. se de termină cu relaţia: C t = ct × (QtS − QtD − S t −1 ) unde QtS = producţia programată în perioada t QtD =cererea estimată în perioada t = nivelul stocului de produse finite în perioada t-1 = extracostul unitar S t −1 ct a. programarea producţiei în flux b. costul de întreţinere a stocului de produse finite în perioada t b. costul de inactivitate în perioada t d. proiectarea şi testarea preliminara e.170. Între cele doua linii. Linia tehnologică i atrage produsele de pe linia tehnologică i-1. proiectarea finală ANS: A 172. 4050 produse b. s-a consumat şi trebuie înlocuit în totalitate. 4200 produse . evaluarea şanselor de succes ale produsului d. generarea ideii c. Cantitatea de produse ce constituie programul liniei i-1 este: Care este varianta corectă? a. din variantele de mai jos. Linia “i-1” dă în mod constant un rebut tehnologic de 1% din canti tatea lansată în execuţie. În componenţa unui singur produs din linia i intră două produse executate în linia i-1. costul angajării şi demiterii în perioada t ANS: D 171.Care din următoarele varianta nu este etapă în procesul proiectarii produselor: a.

mare b. limita superioară a toleranţei e. limita inferioară a toleranţei ANS: A 175. 4071 produse d. ANS: E 176. probabilitatea de a se accepta loturi nesatisfăcătoare c. dată de mărimea stocurilor de siguranţă d. limita superioară a toleranţei e. În cazul planificării materialelor prin metoda JIT dimensiunea stocului este: Precizaţi varianta corectă. a. Riscul producătorului ( α ) în contextul controlului de recepţie constă în: Indicaţi varianta corectă. micî. probabilitatea de a se accepta loturi nesatisfăcătoare c. Ingineria simultană presupune: Indicaţi varianta corectă. probabilitatea de a fi necesară reluarea controlului d. probabilitatea de a se respinge loturi satisfăcătoare b. 4100 produse e. a. nelimitată c. probabilitatea de a se respinge loturi satisfăcătoare b. .c. probabilitatea de a fi necesară reluarea controlului d. limita inferioară a toleranţei ANS: B 174. 4141 produse ANS: E 173. a. dată de calitatea utilajelor e. Riscul beneficiarului (β) în contextul controlului de recepţie constă în: Indicaţi varianta corectă.

Planificarea strategică a operaţiunilor vizează deciziile asupra investiţiilor: Precizaţi varianta corectă. aprobate de şeful de tură. proiectarea simultană atât a produsului cât şi a procesului de pro- ducţie a acestuia b. ANS: B 179. regula primul venit. pe termen mediu d. controlul statistic c. regula amplasamentului cu pozitie fixă e. pe termen lung c. ANS: C 178. primul servit c. regula celui mai apropiat moment de începere d. utilizarea de componente de la produse mai vechi c. utilizarea Internetului in proiectarea produselor d. Care din următoarele variante nu este regula ce se poate utiliza in sta- bilirea succesiunii lucrărilor: a. proiectarea in sistem modular e. îmbunătăţirea performanţelor operaţiunilor e. ANS: A 177. pe termen scurt b. regula celui mai scurt timp de procesare b.a. amplasamentul utilajelor pe procese. urmărirea cererii d. controlul prin atribute b. aprobate de maiştri e. Care din următoarele variante este o strategie de planificare a producţiei: a. a. proiectarea unor componente interşanjabile. regula celui mai apropiat termen de predare .

a. de cantitate e. rapoartele anuale ale firmelor c. balanţelor e. consultarea şi posibilitatea opţiunilor multiple ANS: D 181. Standardele de performanţă fată de care se compară rezultatele muncii pot fi: Indicaţi varianta corectă. matricea lui Slack ANS: E 183. interviurile specialiştilor din domeniu b. Schimbările in salturi sunt conduse: Indicaţi varianta corectă. ANS: A 182. Care din următoarele variante nu sunt surse de informare pentru aflarea performanţelor concurenţilor: a.ANS: D 180. . curtoazia şi solicitudinea d. cercetările de piaţă ale consumatorilor d. de volum d. externe b. conferinţe ale asociaţiilor profesionale e. de punct critic. Care din următoarele variante nu sunt principii pe care se bazează cartele cetăţeanului: a. echitabilitatea valorilor b. informarea şi deschiderea c. statistice c.

de maiştrii e. strategia multiobiect d. controlul prin atribute e. strategia de inovaţie şi de introducere de produse noi b. Managementul operaţional s-a conturat ca un domeniu de studiu formal : Precizaţi varianta corectă. de la vârful organizaţiei ANS: A 184. strategia amplasării utilajelor pe procese ANS: A 186. în deceniului 6 al secolului XVIII d. în deceniul 6 al secolului XIX e. Care din următoarele variante este o strategie operaţională: a. strategia amplasării utilajelor pe procese ANS: A . controlul prin atribute e.c. in deceniul 6 al secolului XX ANS: E 185. strategia multiobiect d. de managerii de nivel inferior d. strategia monoobiect c. Care din următoarele variante este o strategie operaţională: a. a. strategia monoobiect c. la inceputul secolului XVIII b. strategia de imitaţie b. la sfârşitul secolului XVIII c.

metoda Just in time d.. Managementul calităţii totale c. prosperitate b..x n ) unde y . comerţul electronic ANS: D ..... relaţiei de definire a productivităţii c.rezultatul producţiei x1 . schemele logice e. funcţiei de producţie d. dispariţie (faliment) ANS: B 189. abaterii medii pătratice ANS: C 188. x 2 .. x n . Următoarea relaţie: y = f ( x1 . Care din următoarele variante nu poate fi un cadran al matricii eficienţă – eficacitate? a. x 2 . dispariţie e.factori de producţie este forma: Precizaţi varianta corectă a. utilizarea pe scară largă a computerelor în afaceri b. potenţialului de cercetare ştiinţifică b.187. Care din cele prezentateîin variantele de mai jos nu a avut impact asupra dezvoltării managementului operaţional? a. criteriilor de eficienţă e. supravieţuire d.. de luat măsuri urgente c.

cotelor de piaţă ale competiţiei e. Care din următoarele variante nu este un atribut al bunurilor? a. amplasamentului în funcţie de costul său total b. parametrii de calitate strict masurabili . internaţionale) ANS: C 192. intangibilitate c. costurile terenului şi construcţiei c. metoda Just in time e.190. costul ridicat al computerelor c. factorilor de climă care afectează amplasamentul c. gradul de incărcare a locurilor de muncă d. climatului mediului de afaceri d. pieţele globale b. Care din următoarele variante nu este un factor care afectează deciziile de amplasare a organizaţiilor producătoare de bunuri şi servicii? a. oferta de materii prime e. Determinarea punctului critic al amplasamentului organizaţiilor producă- toare de bunuri şi servicii constă în evaluarea: Indicaţi varianta corectă. naţionale. Care din cele prezentate în variantele de mai jos nu a contribuit la dez- voltarea managementului operaţional? a. pieţele (locale. a. managementul ştiinţific d. criteriilor de decizie managerială ANS: A 193. competiţia b. utilizarea pe scară largă a computerelorîn afaceri ANS: B 191. regionale. tangibilitate b.

Care din următoarele variante nu este un atribut al serviciilor? a. Care din următoarele variante nu este etapă în algoritmul amplasamentu- lui unei organizaţii producătoare de bunuri şi servicii prin metoda evaluării factorilor calitativi? a. automatizare facilă e. intangibilitate b. se definesc obiectivele şi se determină variabilele amplasării b. se atribuie fiecărui factor relevant . pe o scara de la 0-100 puncte. transportabilitate ANS: B 194. se construieşte modelul amplasării pe baza relaţionalităţii dintre obiective si criterii d. se selectează amplasarea cu cele mai bune performanţe e. sunt relativ unice ANS: C 195. d. a. se stabilesc factorii calitativi relevanţi b. se ponderează factorii calitativi relevanţi în funcţie de influenţa lor asupra eficienţei amplasamentului c. tangibilitate d.d. parametrii de calitate sunt uneori dificil de măsurat c. se identifică criteriile de decizie c. se defineşte funcţia de producţie ANS: E 196. b. Care din următoarele variante nu este etapă in algoritmul alegerii am- plasamentului organizaţiilor producatoare de bunuri şi servicii? a. automatizare facilă e. c.

se calculează cota amplasamentului ca sumă ponderată a cotelor factorilor relevanţi e. utilizarea cu multă eficienţa a oamenilor şi maşinilor b. echipament specializat scump d. utilizarea cu multă eficienţa a oamenilor şi maşinilor b. evaluarea şanselor de succes ale produsului c. operaţiuni interdependente e. plictisitoare ANS: A 198. Care din următoarele variante nu este un dezavantaj al tipului de amplasa- ment al operaţiunilor pe produse? a. generarea ideii b. munca monotonă. costul redus pentru manipularea şi transportul materialelor d. forta de muncă mai slab calificată e. control al producţiei redus ANS: B 199. sisteme cu flexibilitate scazută c. echipament specializat scump c.o cotă ce îi caracterizează relevanţa d. Care din următoarele variante este un dezavantaj al tipului de amplasa- ment al operaţiunilor pe produs? a. proiectarea şi testarea preliminară e. Care din următoarele variante nu este o etapă în proiectarea unui produs? . se calculează punctul critic ANS: E 197. proiectarea finală ANS: C . alegerea amplasamentului optim d. a.

se selectează amplasarea cu cele mai bune performanţe e. se defineşte funcţia de producţie d.200. se ponderază factorii calitativi ANS: A . Care din următoarele variante este etapă în proiectarea unui produs? a. se definesc obiectivele şi se determină variabilele amplasării c. generarea ideii b.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful