CAPITOLUL Cap.1 ISTORICUL CHIRURGIEI HEPATICE Irinel POPESCU 1 ISTORICUL CHIRURGIEI HEPATICE Irinel POPESCU .

în ceea ce priveºte suprafaþa. lui Herophilos din Chalcedon (334-280 î. de fapt. consistenþa etc.2 Au fost gãsite modele din argilã ale ficatului. Tãbliþe de pãmânt ars descoperite în Mesopotamia. În Evul Mediu ficatul era considerat. Prima rezecþie hepaticã intraabdominalã a fost efectuatã în a doua jumãtate a secolului al XIX-lea (1886). le atribuiau ºi diverse funcþii: astfel. în concepþia lui Galen.2 Un pasaj referitor la rolul ficatului în predicþia viitorului poate fi gãsit ºi în Biblie (Iezechiel.Irinel POPESCU . inima era consideratã sediul inteligenþei. Galen a ajuns la concluzia cã ficatul este un organ multisegmentat. La greci. Italia 1716). sângele era considerat sursa vieþii. de cãtre o serie de anatomiºti precum Carpi (1470-1530). Edler. dar i-a atribuit o serie de funcþii în mod eronat. Tot grecii sunt ºi autorii legendei lui Prometeu care descrie. de fapt. Începând din secolul XV s-au pus treptat bazele anatomiei moderne a ficatului. atestã cã sumerienii ºi akkadienii cunoaºteau anatomia diferitelor organe cãrora.H) îi datorãm prima descriere exactã a ficatului. a descris o operaþie efectuatã de cãtre chirurgul Paul von Bruns în ultimele zile ale rãzboiului franco-prusac din 1870-1871 ºi care a constat. Anglia 1688. comunicã o mortalitate de 56% în traumatismele ficatului. în ceea ce priveºte poziþia. Pasajul se referã la un moment dinainte de cucerirea Ierusalimului de cãtre babilonieni. în mod tradiþional.1 Vas canopic container special.1). pentru a-ºi formula prezicerile. numit vas canopic (dupã numele oraºului Canopus din antichitatea egipteanã) (Fig. În 1887. fie de cingãtoarea pe care le purta bolnava. întreaga chirurgie modernã. Capitolul 21. în timp ce ficatul era considerat organul care determina soarta. marele medic al antichitãþii care ºi-a desfãºurat activitatea la curtea împãratului Marc Aureliu. mãrimea. sediul stãrilor ºi dispoziþiilor omului. Indicaþia de rezecþie a constituit-o necroza unei porþiuni a ficatului consecutivã unei strangulãri. Egiptenii.4 Garre. Ulterior. configuraþia.4 Autorul ei a fost Karl Langenbuch. În sfârºit.CHIRURGIA FICATULUI 1 Interesul faþã de studiul ficatului pare a se fi manifestat încã din cele mai vechi timpuri. în 1882 efectuase ºi prima colecistectomie. în 1889. contururile ºi vascularizaþia. de asemenea. perioadã în care a început. ficatul era centrul hematopoiezei ºi al distribuþiei sângelui în organism. la rândul ei. apoi Mac Pearson. în cursul procesului de pregãtire a mumiilor. unde încep douã drumuri. Pânã la mijlocul secolului al XV-lea cunoºtinþele despre ficat s-au limitat la scrierile lui Galen. ficatul era împãrþit pe zone cãrora li se atribuiau diferite semnificaþii în preziceri. De aceea preoþii analizau cu grijã ficatul animalelor sacrificate. extrãgeau cu grijã ficatul ºi îl aºezau într-un Fig.1 Babilonienii credeau cã ficatul este sediul sufletului.C). 3 . pare sã fi fost determinatã fie de corsetul. în urma sãpãturilor arheologice. ºi stã sã ghiceascã: scuturã sãgeþile.2. Vesalius (15141564) sau Glisson (1592-1656). Chirurgia hepaticã începe propriu-zis în secolele XVII ºi XVIII. antisepsiei precum ºi a anesteziei moderne. din rezecþia unei porþiuni prolabate a ficatului la nivelul unei plãgi abdominale. acelaºi care. de altfel. Langenbuch a îndepãrtat o porþiune de 370 g de ficat prin secþiune cu bisturiul ºi ligaturi transfixiante.5 chirurg la Spitalul Lazarus din Berlin. Berta. posibilitatea de regenerare a þesutului hepatic. cu multã acurateþe.2. ficatul era considerat a fi sediul sufletului (Platon). Astfel. studii anatomice documentate asupra ficatului au fost fãcute în Imperiul Roman de cãtre Galen (129-199 d. care. în Germania. realizate de babilonieni cu 4000 de ani în urmã. locul de origine al venelor ºi sursa cãldurii corpului omenesc. versetul 21):3 “Pentru cã regele Babilonului s-a oprit la o rãspântie. când au fost descrise procedee de rezecþie a unor porþiuni de ficat prolabate la nivelul unor plãgi abdominale (Hildanus. întreabã terafimii ºi cerceteazã ficatul”. odatã cu descoperirea principiilor asepsiei.

De aceea toate eforturile au fost îndreptate pentru gãsirea unor metode eficiente de hemostazã.ISTORICUL CHIRURGIEI HEPATICE La câteva ore postoperator s-a reintervenit pentru sângerare. În epoca modernã clamparea pediculului hepatic a fost completatã cu clamparea aortei ºi a venei cave inferioare infra. o serie de preparate bazate în special pe produºi ai sistemului coagulãrii (Tissucol®. tomografia computerizatã. la rândul 4 . disectorul cu radiofrecvenþã). disectorul cu jet de apã. cel mai dificil din toate tipurile de transplant de organe solide. rezonanþa magneticã nuclearã au permis evaluarea în detaliu a morfologiei leziunilor hepatice ºi a raporturilor lor cu parenchimul normal ºi. situat la extremitatea lateralã stângã a plãcii hilare. cunoaºterea anatomiei hepatice progreseazã o datã cu lucrãrile lui Rex9 (1888). Ecografia tridimensionalã. au apãrut.1 Irinel POPESCU . metoda a început sã îºi piardã din actualitate.ºi postoperatorie. De asemenea. În 1911 germanul Wendel11 efectueazã rezecþia lobului drept hepatic pentru hepatocarcinom. Beriplast®. În 1958 taiwanezul Lin17 a descris metoda disecþiei digitale a parenchimului hepatic cunoscutã sub numele de fracturã digitalã („finger-fracture”). distal de orginea arterei cistice. în timp ce vena portã a fost rezolvatã intraparechimatos.14 Tot în aceeaºi decadã au apãrut lucrãrile fundamentale ale lui Claude Couinaud (Fig. În acelaºi an 1886. Transplantul de ficat. Între acestea. care a descris recesul ce îi poartã numele. Abia în ultimii ani. Saltul major în chirurgia hepaticã de rezectie a fost fãcut în anii `50 ai secolului trecut.2 Claude Couinaud propusã de el (un hemificat drept si un hemificat stâng.16 Acurateþea ºi precizia descrierilor lui Couinaud au fãcut ca împãrþirea ficatului Fig. disectorul cu laser. Rezultatul a fost o mai bunã planificare a intervenþiilor pe ficat. care a descris scizura principalã a ficatului. larg utilizatã ulterior în chirurgia de rezecþie a ficatului. Artera hepaticã dreaptã a fost ligaturatã extrahepatic. De o însemnãtate capitalã pentru progresele chirurgiei hepatice moderne au fost progresele imagisticii. ajungându-se la “excluderea vascularã totalã” a ficatului (Heaney8). Bolnava a supravieþuit intervenþiei.13 În 1952 Lortat-Jacob12 ºi Pettinari au efectuat primele hepatectomii drepte reglate. ºi Cantlie10 (1898). metoda imaginatã de Pringle7 în 1908 de clampare a pediculului hepatic a rãmas ºi astãzi în arsenalul chirurgiei hepatice. În Statele Unite. care au mãrit securitatea hemostazei pe tranºa hepaticã ºi au redus mult rata complicaþiilor hemoragice postoperatorii. pentru tratamentul tranºei de secþiune hepaticã. La vremea respectivã operaþia nu a întrunit accepþiunea lumii chirurgicale. începând din anii ’90 ai secolulului XX. TachoComb®. Pettinari în Italia ºi Quattlebaum în Statele Unite. fiecare având câte douã sectoare ºi patru segmente) sã fie unanim acceptatã ºi utilizatã în prezent. Bioglue®). Între timp. care a fost.2) asupra anatomiei hepatice. de asemenea controlatã tot cu ajutorul ligaturilor transfixiante. deºi ea rãmâne fãrã îndoialã în arsenalul chirurgiei hepatice. cu pediculii vasculari ai ficatului.ºi suprahepatic. iar Seneque a efectuat prima hepatectomie stângã reglatã. odatã cu apariþia unor noi metode de disecþie a parenchimului hepatic (disectorul cu ultrasunete. aproape simultan de cãtre o serie de chirurgi precum Lortat-Jacob12 ºi Seneque în Franþa. Din pãcate hemostaza nu a putut fi asiguratã corespunzãtor ºi bolnavul a decedat prin hemoragie la 6 ore postoperator. mai ales. chirurgul italian Lius rezeca o tumoare hepaticã de mãrimea unui cap de copil de la un pacient de 67 ani.6 În aceastã perioadã de pionierat a devenit foarte repede evident faptul cã obstacolul major în dezvoltarea chirurgiei hepatice îl constituia hemoragia intra.15. prin ligaturi transfixiante. sau digitoclazie. deºi nici unul din cazurile clinice la care a aplicat-o autorul nu a supravieþuit. a avut. William Keen a rezecat cu success un chistadenom pediculat al ficatului în anul 1891. la locul de inserþie a ligamentului ombilical. metodã care permite efectuarea rezecþiei cu o pierdere minimã de sânge.

care au adus de 5 . un alt studiu despre anomalii arteriale importante din punct de vedere chirurgical. La sfârºitul anilor ’80 ºi începutul anilor ’90 ai secolului XX un alt medicament imunosupresor. Bãlãcescu comunicã o serie de cazuri de abcese hepatice la copii în 1932. N. Printre promotorii rezecþiilor hepatice s-au numãrat I. aprobat de FDA (Food and Drug Administration): denumit iniþial FK506 medicamentul este cunoscut în prezent sub numele de Tacrolimus (Prograf®). urmat de T. iar în 1891. care. O parte însemnatã a cercetãrilor a fost dedicatã tehnicii chirurgicale. dintr-o metodã cu caracter experimental. cu rezultate impresionante. care în acel moment era. aºa cum era consideratã pânã atunci. G. De asemenea au fost imaginate numeroase procedee originale de tratament chirurgical de cãtre o serie de mari chirurgi români. dupã o fericitã expresie. cu acþiune de o sutã de ori mai puternicã decât a ciclosporinei este testat ºi.CHIRURGIA FICATULUI 1 Fig. În lume se efectueazã anual câteva mii de transplante hepatice. Perioada timpurie a transplantului de ficat este legatã aproape exclusiv de numele lui Thomas E. aceastã tehnicã permite clamparea lateralã a venei cave.22 În 1980 Thomas Starzl împreunã cu echipa sa s-au mutat la Pittsburgh.3 Thomas E. Descoperitã de Jean Borel de la firma Sandoz ºi testatã clinic de Roy Calne. ca atare.26 Chirurgia hepaticã de rezecþie ºi în mod particular chirurgia tumorilor hepatice a cunoscut o dezvoltare mai lentã. Încã în 1883 V.20 De asemenea.25 În 1881 A. efectuând hemostaza cu fire de suturã ºi cu termocauterul.26 iar I. Bãlãcescu ºi Amza Jianu. Conferinþa de consens de la National Institute of Health (NIH) þinutã în 1983 a consfinþit acest lucru. iar St. Hortolomei publicã un caz de drenaj al unui abces hepatic postexantematic. Un moment important în istoria transplantului hepatic l-a constituit introducerea Ciclosporinei. Tatuºescu ºi N. prezervarea fluxului cav în cursul perioadei anhepatice ºi. O modificare tehnicã importantã este cea introdusã de Jaques Belghiti24 de la spitalul Beaujon din Paris. dar ea nu s-a soldat cu un succes. În chirurgia supuraþiilor ficatului D. cât ºi interpretul principal al piesei”. o istorie fascinantã. Mãcescu în 1877.23 În 1983 echipa de la Pittsburgh a introdus “bypass”-ul extracorporeal veno-venos pentru reducerea sângerãrii în cursul hepatectomiei ºi a fazei anhepatice. care. Ciclosporina este medicamentul care a fãcut ca transplantul de ficat sã devinã. descrie implantarea noului ficat utilizând o anastomozã cavo-cavã latero-lateralã. Lucrãri cu caracter experimental au apãrut încã din anii `50. Starzl (Fig. deschis în cãile aeriene. Assaky ºi Carnabel publicã o rezecþie parþialã de hemificat drept.18 Prima intervenþie de transplant hepatic la om a fost efectuatã de Starzl. Duma ºi alþii.25 Chirurgia hepaticã în România a fost multã vreme dominatã de chirurgia chistului hidatic hepatic. nici urmãtoarele transplante efectuate tot de Starzl21 în SUA ºi de Roy Calne în Anglia nu s-au soldat cu supravieþuirea bolnavilor. Starzl lui. încã de la sfârºitul secolului al XIX-lea apar o serie de studii anatomice cu aplicaþii chirurgicale. Primul transplant de ficat în urma cãruia bolnavul a supravieþuit a fost efectuat tot de Starzl. atât imediate cât ºi la distanþã.Irinel POPESCU .25 În chirurgia bolii hidatice s-a acumulat o experienþã impresionantã. metodã clinicã definitiv acceptatã.19. la Denver (Colorado) în 1963. a devenit capitala mondialã a transplantului hepatic. În România. ca medicament imunosupresor de bazã. Marea majoritate a transplantelor de ficat se efectueazã în prezent fãrã circulaþie extracorporealã. care a fãcut ºi obiectul a numeroase articole sau monografii. Ionescu. boalã foarte rãspânditã pe teritoriul þãrii noastre. “atât autorul. în 1992. P. la care au obþinut vindecarea (Chiºinãu 1920). de la acea datã. Leonte publicã un caz de rezecþie parþialã a hemificatului stâng. în 1967. Potirica. I. Astfel. Botezat din Iaºi publicã un studiu despre anomaliile ficatului. Bianu de la Spitalul Slatina din judeþul Suceava publica observaþii de chisturi hidatice supurate. evitã utilizarea “by-pass”-ului extracorporeal. din 1994.3).

Dumitru Burlui (Fig. cele douã monografii dedicate patologiei hepatice ºi biliare ale colectivului clinicii „I.7 Ion Juvara 6 .8). Bidulescu º.a. iar prima hepatectomie dreaptã de Th. Burghele în 1958 (Fig. Panaitescu. condus de prof.4).30 (Fig. O preocupare deosebitã pentru chirurgia hepaticã a existat în Spitalul Clinic Fundeni.6 Dumitru Burlui Fig. Fãgãrãºanu ºi col. Bancu. Iliescu. Un moment de referinþã în dezvoltarea chirurgiei hepatice il constituie apariþia în anul 1967 a monografiei “Chirurgia ficatului ºi a cãilor biliare intrahepatice” a profesorului I. ªuteu. la Fig. în clinica condusã de Prof. Dan Setlacec (Fig. Nasta efectueazã o rezecþie parþialã a lobului stâng hepatic pentru metastaze de la un cancer de sân. Papahagi. de unde provine si cea mai mare serie de hepatectomii din România (41 cazuri). Ion Juvara29. care aduce o serie de contribuþii originale.4 Ion Fãgãrãºanu Fig.5 Theodor Burghele asemenea contribuþii ºi la tehnica de hemostazã în chirurgia hepaticã.27 T. în special în ceea ce priveºte drenajul cavitãþii restante.28 De asemenea. Cantacuzino”.7) reflectã o experienþã bogatã în chirurgia hepatobiliarã.1 Irinel POPESCU .6).27 Studii dedicate anatomiei sau chirurgiei hepatice au mai publicat Ciobanu.ISTORICUL CHIRURGIEI HEPATICE Dintre monografiile de referinþã în chirurgia hepaticã menþionãm pe cea dedicatã chistului hidatic hepatic a prof. Fãgãrãºanu în 1956 (Fig. Fig.26 Prima hepatectomie stângã reglatã din România a fost efectuatã de I.5).

4. Hardy KJ: Liver surgery: the past 2000 years. rezecþiile hepatice iterative (I. Au fost dezvoltate o serie de procedee moderne de chirurgie hepaticã precum excluderea vascularã totalã. Popescu).).Irinel POPESCU . 5. la 15 aprilie 2000 de cãtre echipa condusã de Prof. Heidelberg. Biblia sau Sfânta Scripturã. Burcoveanu) etc. Stãncescu31 – Fig. în cadrul programului de transplant hepatic de la Fundeni.1997. J. Kockerling F. Rex H: Beitrage zur morphologie der saugerleber. Keen WW: Report of a case of resection of the liver for the removal of a neoplasm. Spitalul Sf. Editura Institutului Biblic ºi de Misiune a Bisericii Ortodoxe Române. Pringle JH: Notes on the arrest of the hepatic hemorrhage due to trauma.A. 1888. care nu a fost urmat de succes. 2001. 9. cu ficat parþial de la donator viu. Fluture. Bucureºti .CHIRURGIA FICATULUI 1 Fig. 3. 2. Spitalul de Adulþi Cluj Napoca (L. Ann Surg 30:267-283. 8. 1899. aplicaþiile la nivel clinic s-au dezvoltat la Spitalul Fundeni (I. 1966. Popescu). utilizat pentru transplant la o bolnavã cu hepatom grefat pe cirozã). Spitalul Militar Central de Urgenþã Bucureºti (I.dr. 1908. Wolff H: The history of hepatic surgery. Fluture). Heilung. precum ºi un transplant domino (ficatul înlocuit la o bolnavã cu hipercolesterolemie familialã a fost. Popescu. tipãritã sub îndrumarea ºi cu purtarea de grijã a Preafericitului Pãrinte Teoctist. 6. Aici a fost efectuat primul transplant hepatic din România la 21 iunie 1997. Langenbuch D: Ein fall von resektion eines linksseitigen schnurlappens der leber. I. Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Ulterior.9). Pânã în prezent.9 Mihai Stãncescu momentul la care au fost comunicate (M. la rândul lui. 1990.8 Dan Setlacec catã în România aparþine colectivului de la Spitalul Fundeni ºi cuprinde 445 de cazuri (I. 7. Vlad).32 Chirurgia hepaticã de transplant a început cu studii experimentale ale lui S. 1-7.). Spiridon Iaºi (C. Duca ºi V. Anestezia si terapia intensivã a întregului program de transplant au fost asigurate de echipa condusã de Prof. Fig. cu ficat împãrþit de la donator cadavru. C. care suferea de atrezie biliarã). Dragomir. Spitalul Municipal Timiºoara (V. J Am Coll Surg 193:210-222.35 BIBLIOGRAFIE 1.33 ºi tot aici a fost efectuat ºi primul transplant hepatic cu supravieþuirea bolnavului. Barth. rezecþiile hepatice seriate. Cea mai largã serie de rezecþii hepatice comuni- Schwartz SI (eds. Heaney JP. Popescu) sau rezecþiile prin abord extraglissonian al pediculului hepatic. Dan Tulbure. Popescu ºi col. Aust N Z J Surg 60:811-817. with a table of seventy-six cases of resection of the liver for hepatic tumors. rezecþia lobului caudat (I. Câmpeanu) etc. Blumgart LH: A historic perspective of liver surgery for tumors at the end of the millennium. Câmpeanu). Ann Surg 163:237-241. Fortner JG. au fost efectuate peste 40 de transplante hepatice cu ficat întreg de la donator cadavru. 2001.34 În octombrie 2000. 7 . Ann Surg 48:541-549. Halbert DS et al: An improved technique for vascular isolation of the liver: experimental study and case reports. cãreia i se datoreazã numeroase procedee în premierã naþionalã care au permis realizarea intervenþiilor chirurgicale în condiþii de deplinã siguranþã. Dupã 1990 chirurgia hepaticã în România s-a dezvoltat într-o serie de centre precum Institutul Clinic Fundeni (I. În “Liver surgery: operative techniques and avoidance of complications”. Berl Klin Wochenschr 25:37-38. tot în Institutul Clinic Fundeni a fost efectuat primul transplant de ficat „living-related” (de la mamã la fetiþa Timeea Balogh. Stanton WK.

Bucureºti . 29. Panis Y.1998. Priºcu Al: Probleme medicochirurgicale de patologie hepato-biliarã.consideraþii asupra a 8 cazuri operate în anul 2000. Rãdulescu D. Marchioro TL. Burlui D. Presse Med 60:511-549. Popovici A. Editura Medicalº. et al: Homozygous familial hypercholesterolemia: specific indication for domino liver transplantation. tehnicã. Bucureºti . 1953. 226-227. Bucureºti. 32. 2003. 2003. 21. Tsu K. Couinaud C: Le foie. 31.medicinã europeanã (1918-1940). Starzl TE. Simionescu M. Roºca M: Chirurgia chistului hidatic hepatic. Wendel W: Beitrarge zur chirurgie der leber.ISTORICUL CHIRURGIEI HEPATICE Morphol Jahrb 14:517-617. Tulbure D. 19. Priºcu Al: Boala hepato-biliarã postoperatorie. Huintley R: Experimental and clinical homotransplantation of the liver.1 Irinel POPESCU . Arch Klin Chir 95:887-892.1967. Cinqualbre J: Histoire de la transplantation hépatique. 33. Popescu I.1969. 34. Quattlebaum JK: Massive Resection of the Liver. 27. Editura Medicalã. Starzl TE. Surg Gynecol Obstet 175:270-272. Etudes anatomiques et chirurgicales. J Form Med Assoc 57:742-759. Starzl TE. Chirurgia 24:105-112. 1963. 30. Belghiti J. 2001.1957. 13. rezultate. Chatelin C et al: Sur un cas de hépatectomie réglée. Ann N Y Acad Sci 120:739765. Acte II: 1987-2002. 17. 1966. Robert HG: Hépatectomie droite reglée. 22. Mien C et al: Study of a lobectomy of the liver. 1964. Ann Chir 128:275-280. Setlacec D: Medicina româneascã .1995. Chirurgia 98:17-35. Starzl TE. Editura Medicalã. Couinaud C: Lobes et segments hépatiques: notes sur l'architecture anatomique et chirurgicale du foie. Starzl TE: Oamenii mozaic. Roux M. Marchioro TL. Ionescu M et al: Rezecþiile hepatice: indicaþii. Liver 35. Editura Medicalã. 25. Fãgãrãºanu I. Stãncescu M. 16. Infomedica :38-47. Groth CG: transplantation.1977. Adv Surg 2:295-370. 24. Bucureºti. 1992. 1975. Tulbure D. 28. Bull Soc Int Chir 26:474-488. Masson. Aloman D et al: Chirurgia ficatului ºi a cãilor biliare intrahepatice. Lin TY. Brettschneider L. 20. Tulbure D. 1911. Cristea I: 41 de rezecþii hepatice. Popescu I. 1954. Memoriile unui chirurg de transplant.1996. 10. Cantlie J: On a new arrangement of the right and left lobes of the liver. 26. Editura Humanitas. Diculescu M et al: Consideraþii privind primul transplant hepatic realizat la Spitalul Clinic Fundeni Bucureºti. 236-246. 18. Surg Gynecol Obstet 117:659-676. 1888. Radan A. Ann Surg 137:787-796. 8 . Von Kaulla KN et al: Homotransplantation of the liver in humans. Juvara I. Paris . Porter KA: Progress in homotransplantation of the liver. 1972. Mem Acad Chir 78:728-733. J Anat Physiol 32:IX 1897.medicinã europeanã (1859-1916). 1952. Marchioro TL. Sauvanet A et al: A new technique of side to side caval anastomosis during orthotopic hepatic transplantation without inferior vena caval occlusion. 1997. Lortat-Jacob JL. Ionescu M et al: Transplantul hepatic . 1952. Ionescu-Bujor C. 2003. Rãdulescu D. 11. Editura Academiei. 15. analiza unei experienþe clinice de 445 cazuri. Bucureºti . Transplantation 76:1345-1350. 14. Editura Medicalã. 12. Bucureºti . Presse Med 62:709712. Popescu I. Popescu I. Bucureºti. 1967. 1958. 23. Chirurgia 96:453-467. Juvara I. Senèque J. Setlacec D: Medicina româneasca .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful