notul apare din cele mai vechi timpuri, odat cu istoria omului, ca o deprindere necesar asigurrii existenei.

Intrarea n ap se impunea ca refugiul din faa incendiilor, n cutarea hranei, sau pentru aprarea vieii. Pe lng aceste motivaii practice, omenirea a fost dintotdeauna fascinat de ap, ca o for necunoscut. Existena a constrns omul s nvee notul. Anii 3000 2500 .e.n fac dovada rspndirii notului printr-un papirus egiptean n care apare o kinogram ce nfieaz oameni notnd ntr-o tehnic asemntoare cu cea a procedeului craul de astzi. Pe parcursul istoriei, notul nu a fost cunoscut i utilizat n acelai mod n toate comunitile umane, caracterul activitii lor de lucru avnd o mare influen asupra rspndirii lui. Astfel, papirusurile gsite n mormintele faraonilor prezint leciile de not pe care acetia le primesc pentru securitatea i pentru educaia lor. Cultura indian a ncurajat notul ca mijloc de susinere a sntii corpului i a minii i susine c Buddha nainte de a deveni zeu a nvat s noate. Referine despre primele metode de nvare ale notului apar la grecii antici i la romani. Importana acordat notului este confirmat de existena bazinelor de not ale gimnaziilor, n care grecii nvau notul sub supravegherea pedotribilor. Metodica nvrii, asemntoare cu cea din zilele noastre, consta n folosirea plutelor i a mnunchiurilor de trestii legate n jurul corpului pentru a favoriza plutirea. Legile lui Licurg impun obligativitatea nvrii notului ca fcnd parte din educaia copiilor. Caracterul utilitar al notului la greci era dat de ocupaiile obinuite ale oamenilor de a pescui corali, burei i stridii, precum i de activitile legate de navigaia comercial i militar. Astfel, notul i obinuina scufundrii n adncime reprezentau preocupri indispensabile existenei. Acesta este i motivul pentru care Platon a fcut afirmaia necesitatea de a ti s citeti este asemeni celei de a ti s noi. Dei notul nu figura printre sporturile din cadrul Jocurilor Olimpice ale Greciei vechi, apar primele competiii de not n sec. II . e. n. Faptul este specificat de istoricul grec Pausanias n lucrarea Descrierea Greciei. n jurul anului 1200 .e.n. romanii au perfecionat modelul grec de bazine prin construirea termelor, cldiri ce cuprindeau saune i bazine cu ap cald pentru not i ap rece pentru srituri. Termele din vechile ceti aveau o capacitate de not pentru circa 1600 de persoane. Aici aveau loc ntreceri la care participau att vrstnicii ct i tinerii. Existau trei bazine cu ap la temperaturi diferite (caldarium, tepidarium, frigidarium). Bazinele fceau parte dintr-un complex cu sli de abur,
1

masaj, camere de discuii, biblioteci, sli de mas, spaii de odihn i de plimbare. Bile au fost construite de Marcus Antonius n sec. II .e.n., fiind folosite att de mprai ct i de patricieni. n sec. IV e. n. se construiesc pn la 850 de astfel de terme gigante. notul era apreciat de romani pentru valoarea sa aplicativ militar i pentru efectele sale igienice. Imediat ce i stabileau legiunile n tabr, romanii i amenajau un loc n vederea nvrii notului pentru soldai, metoda folosit fiind asemntoare cu cea a grecilor. Ei trebuiau s dobndeasc cunotine despre not deoarece li se cerea s parcurg o anumit distan complet echipai. Odat cu destrmarea imperiului roman apare degradarea moral a societii i, ca urmare, se neglijeaz termele, care se transform din localuri igienice n locuri imorale. Epoca feudal prezint dou etape: - pn n anul 1000 notul poart amprenta dat de viziunea negativ din partea bisericii. notul, preocuprile pentru igiena corporal erau considerate imorale i pierdere de timp; - a doua etap dureaz pn la nceputul Renaterii, cnd notul ncepe s fie reconsiderat, acordndu-i-se importana cuvenit. Renaterea impulsioneaz notul. Acea epoc apreciaz valoarea notului, ca mijloc de educaie fizic i moral a tineretului. Apariia cavalerismului d un suflu nou notului. Alturi de clrie, aruncarea lncii, scrim i vntoare, notul este cuprins n virtuile cavalereti necesare pentru ca nobilul s capete titlul de cavaler. Apar din nou bile publice i particulare cu ap cald dar treptat, reapare i tendina spre imoralitate. Biserica i autoritile interzic notul n locurile publice. Revoluia burghez, prin activitatea umanitilor, a repus n drepturi concepia educativ i social, acordnd un interes deosebit exerciiilor fizice i notului. 1538 este anul apariiei primei cri de specialitate n limba latin a profesorului german Nicolaus Wynmann Colymbetes Sive de Arte Natandi (Dialog despre arta notului), manual n care sunt descrise micrile i metodele de nvare ale notului. Sunt prezentate noiuni despre clcarea apei, sritura n picioare, plonjonul, notul sub ap, notul pentru salvare, iar dintre procedeele de not, brasul i spatele. 1587 apare o lucrare asemntoare, a profesorului englez Sir Eduard Digby n care sunt descrise jocuri n ap, srituri, ntoarceri din not, poziii corecte de plutire i se recomand o tehnic asemntoare notului over.
2

1697 francezul Thevenot a scris o carte intitulat Arta notului n care descrie i ilustreaz o metod asemntoare brasului. Stilul de not cu gura i nasul peste ap, permite respiraia liber. Micarea braelor sub ap elimin stropirea cu ap a feei nottorului i d o bun stabilitate chiar n ap tulbure. Acest stil a fost folosit mai muli ani. 1760 apare primul trand public pe malurile Senei i pe rnd, bazinele se nmulesc aprnd la Frankfurt, Budapesta, Paris, Londra. 1769 Benjamin Franklin editeaz cartea Cum s devii nottor ndemnatic n scurt timp n care descrie pe lng o nou metod de nvare a notului i folosirea pentru prima dat a labelor pentru not i a micrilor de trre pe ap (crawl). Cartea este folosit n America pn n jurul anilor 1850. 1797 italianul Brenardi scrie lucrarea Concepia complet a nvturii notului, bazat pe studii asupra greutii specifice a corpului omenesc, n care red o metod de nvare a notului fr obiecte ajuttoare, i sugereaz plutirea vertical pentru nvarea respiraiei acvatice. Tot n acest an, n Enciclopedia Britanic apare noiunea de not, ca o asemnare cu micrile de not ale broatei. 1798 pedagogul german Guths Muths dezvolt metoda lui Brenardi i public Mic ndrumar pentru nvarea notului. A structurat procesul de nvare bras n trei etape (acomodarea cu apa, exerciii de nvare pe uscat, exerciii n ap). 1817 generalul prusac Ernest von Pfuel contribuie la dezvoltarea cunotinelor despre not prin manualul su de not pentru soldai Totul despre not, n care se prezenta nvarea notului prin procedeul bras. 1837 notul sportiv i face apariia n Anglia, patria notului modern. Este anul n care la Londra apare primul club de not Naional Swimming Association fondat de John Strachan. Brasul reprezint procedeul de baz att pentru probele de sprint ct i pentru probele de distan. n Londra existau la acea dat 8 bazine de not. 1840 notul a fost introdus n instituiile de nvmnt. 1858 n Australia a avut loc primul Campionat Mondial n cursa de 100 yarzi. 1869 se constituie prima federaie de not i se organizeaz primele campionate naionale ale Angliei. 1874 apare un regulament de not. Probele de concurs sunt: 1 mil, 100 yarzi i 500 yarzi. 1875 englezul Matthew Webb este primul om care traverseaz Canalul Mnecii.
3

1877 se organizeaz primele campionate ale Statelor Unite. 1878 se nregistreaz primul record mondial, James Moore n proba de 100 yarzi liber 1.16.5. min. 1889 s-au desfurat la Viena primele Campionate Europene care au inclus dou probe: de 60 m i 1500 m, amndou ctigate de austrieci. 1896 la prima ediie a Jocurilor Olimpice moderne se include n program i notul. Tot n acest an, pe 3 martie s-a nfiinat Asociaia nottorilor Amatori Amateur Swimming Association. 1908 se nfiineaz Federaia Internaional de Nataie pentru Amatori (F.I.N.A.), organism care reglementeaz desfurarea competiiilor de not (stabilete un regulament internaional de not i elucideaz regulile de stabilire a recordurilor). 1927 se fondeaz Liga European de Nataie (L.E.N.). 1932 se coboar pentru prima dat sub 1 minut n proba de 100 m Johnny Weissmuller. 1951 se construiete primul bazin acoperit din Bucureti.

Inotul este o activitate care iti va aduce o multitudine de beneficii, de la cele fizice pana la cele mentale si sociale. Inotul iti ofera un excelent antrenament cardiovascular si de asemenea iti tonifica musculatura, te ajuta sa slabesti si iti fortifica plamanii. Daca vei intelege cu adevarat beneficiile inotului si il vei practica, iti vei imbunatati cu adevarat viata.

Inotul este o optiune excelenta pentru a face miscare in orice perioada a anului, dar este o activitate mai populara mai ales pe timpul verii, cand se poate practica in bazine descoperite sau chiar la mare. Cand faci sporturi "pamantene" precum alergatul, aerobicul sau ridicatul greutatilor, iti soliciti foarte mult articulatiile si sistemul muscular. Inotul nu iti forteaza articulatiile, din contra, este considerat o activitate cu risc scazut de injurii daca este practicata asa cum trebuie si chiar ajuta la vindecarea diverselor afectiuni ale aparatului locomotor. Un studiu recent efectuat demonstreaza ca inotul te ajuta sa traiesti mai mult... si mai bine. Au participat 40.000 de barbati cu varste cuprinse intre 20 si 90 de ani, iar rezultatele sale au fost incredibile: cei care practicau inotul aveau cu 50% mai putine sanse sa decedeze din diverse motive decat cei care practicau alergatul sau mersul pe jos.
4

Inotul este o forma de antrenament care creste frecventa cardiaca si stimuleaza circulatia. In timpul inotului, toate grupele musculare sunt puse in miscare simultan, provocand organismul la un antrenament total. Frecventa cardiaca trebuie sa creasca cu scopul de a furniza mai mult oxigen pentru activitatea musculara. In timp, rezistenta organismului va creste iar antrenamentul va deveni mai usor.

Inotul are o influenta pozitiva asupra plamanilor, in sensul ca in timp va creste capacitatea respiratorie si vei respira mai eficient. Acest lucru este benefic pentru persoanele in varsta a caror capacitate respiratorie incepe sa scada odata cu varsta. De asemenea, inotul este folositor pentru adultii si copiii cu astm. Studii efectuate pe esantioane reprezentative de copii si adulti au aratat ca inotul reduce severitatea episoadelor de astm. Cresterea capacitatii pulmonare castigata prin inot si inhalarea aerului umed care inconjura piscina pot imbunatati functia pulmonara si controleaza episoadele de astm. Dar clorul cu care se dezinfecteaza piscinele poate exacerba simptomele astmului. De aceea este indicat sa se ventileze corespunzator spatiile unde sunt plasate piscinele inchise.

O persoana de 60 de kilograme care inoata intr-un ritm moderat va arde aproximativ 240 de calorii la fiecare 30 de minute. Cu timpul, arderea caloriilor si cresterea metabolismului derivata din inlocuirea grasimii cu masa musculara poate conduce la o scadere in greutate importanta. Pentru ca scaderea in greutate sa se produca, dieta trebuie sa fie controlata. Un studiu efectuat arata ca pierderea in greutate prin inot este destul de dificila deoarece se banuieste ca apa rece din piscina stimuleaza apetitul. Acest tip de antrenament prin inot este diferit de alte tipuri de exercitii care incalzesc corpul si, ca rezultat, reduc pofta de mancare. Pentru multe persoane, inotul este ca si o forma de meditatie. Acest lucru este posibil deoarece inotul este o activitate care necesita maxima concentrare si nu o poti combina cu alte distractii precum cititul sau privitul la televizor. Inotul reduce stresul si te face sa te simti relaxat si odihnit.

Inotul este distractiv si poate fi o modalitate foarte buna de socializare. Chiar daca il practici pe plaja sau in piscina, este placut sa inoti cu alte persoane. Poti sa urmezi un curs de aerobic in apa si sa socializezi in timp ce lucrezi. Exercitiile aerobice efectuate in apa sunt mai eficiente deoarece in general miscarea in apa te face sa depui mai mult efort. Pentru femeile insarcinate exercitiile efectuate in apa tonifica
5

musculatura folosita in timpul nasterii. Pentru cei mai in varsta, cu probleme articulare (artrita), exercitiile efectuate in apa sunt mai sigure, satisfac dorinta de miscare, cresc flexibilitatea si au impact scazut asupra articulatiilor. Indiferent de varsta, greutate, nivel de calificare, inotul este o alegere excelenta de petrecere a timpului liber si nu numai. Poate fi privita si ca o forma de antrenament pe care sa o adaugi la exercitiile pe care le faci in mod obisnuit. Inainte de a incepe antrenamentul obisnuit, inotul te va ajuta sa te incalzesti, iar dupa ce iti termini exercitiile, te va ajuta sa te racoresti si sa-ti relaxezi musculatura. Inotul este un exercitiu care aduce beneficii atat adultilor cat si copiilor. Accesul la inot in general nu este asa costisitor. Piscinele exterioare sunt binevenite pe timpul verii in timp ce bazinele acoperite permit antrenamentul in orice anotimp.

Ca si o concluzie.... -In timpul inotului iti folosesti majoritatea grupelor musculare si de asemenea iti soliciti la maxim inima si plamanii, -Creste forta si rezistenta musculara, se imbunatateste postura si creste flexibilitatea, - Este folositor in special pentru persoanele obeze, gravide si de asemenea pentru cei cu probleme articulare si ale spatelui, -Inotul este un sport excelent pentru persoane de toate varstele si nivelele profesionale, - Nu exercita presiune asupra articulatiilor, precum alergatul, aerobicul sau ridicatul greutatilor, -Te ajuta sa mai dai jos din kilograme, cu conditia sa tii si o dieta corespunzatoare.

Brate Spate
Reprezinta o succesiune de miscari ciclice alternative (cand un brat vasleste celalalt efectuaeza revenirea). Vaslirea incepe din pozitia cu bratul perfect intins spre directia de inaintare (!), avand palma, degetele aproape suprapuse pe linia mediana imaginara, pozitie redata de expresia la ora 11 sau la ora 13 / cei cu buna mobilitate a umerilor chiar la ora 12.... (1), bratul este mentinut intins printr-o usoara rotare mediana interna a bratului
6

in articulatia humerusului pe scapula, astfel ca palma sa ajunga in pozitie de pronatie maxima, expresia ,,ca un capac pe apa , cu umarul mobilizat in bascula superioara, mult apropiat de circumferinta capului, expresia ,,in spatele urechii .

Vaslirea este o traiectorie sinusoidala, incepe prin apasarea apei spre lateral avand bratul intins, apoi tractiunea apei pe un traseu paralel cu linia mediana a corpului (tractiune ,,in val) traseu care nu poate fi efectuat cu bratul intins ci cu bratul indoit prin scufundarea evidenta a cotului, pana la depasirea punctului care indica centru de greutate a corpului, ombilicul dupa care bratul, printr-o extensie energica si cu ajutorul palmei+antebratului biciueste apa pana la intinderea completa, cand palma propulseaza apa chiar sub sezuta adica pana la extensia finala a bratului . Revenirea comporta si ea 3 faze: scoaterea bratului intins din apa prin ridicarea umarului si usoara rotare mediana interna a bratului, a cotului , si conducerea bratului bine intins peste articulatia umarului (control o ,,luminare verticala ...) avand scapula mult mobilizata pentru a trece bratul astfel intins peste suprafata apei ..., un amanunt foarte important !!!), apoi, conducerea bratului spre inainte, peste umar, pe directia de inaintare, o miscare ajutata de relaxare si actiunea gravitatiei iar in final apare nelipsita si necesara - pauza de alunecare. Pentru o mai corecta dirijare a intarii bratului in apa se foloseste expresia ,,du bratul la ora 11 sau la ora 13... iar pentru cei cu o mobilitate ridicata a umerilor ,,orava fi chiar ora 12,00 .... Intrarea in apa a bratului la ,,ora 12,00.

Brate Delfin
Reprezinta o succesiune de miscari ciclice simultane, concomitente (ambele brate efectueaza o miscare simetrica avand ca reper linia mediana a corpului). Vaslirea incepe din pozitia cu bratele perfect intinse spre directia de inaintare (!), avand palmele, degetele aproape suprapuse pe linia mediana imaginara , coatele ridicate printr-o usoara rotare mediana interna a fiecarui brat in articulatia humerusului pe scapula , cu umerii mobilizati in bascula superioara, mult apropiati de circumferinta capului . [conturul vaslirii se aseamana cu gaura cheii] Vaslirea este o traiectorie sinusoidala, incepe prin apasarea apei spre lateral , apoi tractiunea cu apropierea de linia mediana (chiar cu directia punctului care ar indica centrul de greutate a corpului) si se termina prin apasare accelerat-biciuita pana la sold, adica pana aproape de extensia finala a bratelor . [vaslirea: dupa apasare + tractiune urmeaza - impingere].

Revenirea comporta si ea 3 faze: scoaterea palmelor din apa prin ridicarea coatelor (asemanare cu gestul de scoaterea a mainii din buzunarul de la spatele pantalonului ...) si conducerea bratelor astfel indoite peste articulatia umerilor (control un triunghi larg facut din palma + antebrat cot + humerus, avand scapula mult mobilizata pentru a permite trecerea palmei peste suprafata apei ..., un amanunt foarte important !!!), apoi, conducerea bratelor spre inainte, pe directia de inaintare, o miscare ajutata de relaxare, actiunea gravitatiei si manifestarea ondulatiei trunchiului iar in final apare nelipsita si necesara - pauza de alunecare . Daca la faza de revenire am descris rolul cotului ca fiind unul important, un reper usor de urmarit etc.,, la faza de vaslire cotul isi are, la fel, un rol important. De lucrul cum va fi el pozitionat, mentinut in timpul vaslirii va rezulta daca inotatorul are ,,pala elicei mai lunga sau mai scurta, in aceasta a doua ipostaza ineficienta. Pentru a face ca bratul sa apuce apa de cat mai departe posibil (vezi rolul pauzei de alunecare...) indicatia cea mai corecta rezulta din expresia ,, Coatele sus sau chiar ,,Coatele inainte. A lasa cotul jos, fie determinat de o miscare de respiratie defectoasa fie de o schimbare nedorita a pozitii de alunecare a corpului, este considerata o greseala majora, inacceptabila in miscarile de inot fluture/delfin, la fel ca la crawl, mai ales la incepatori. Cotul jos poate avea ca origine o diminuarea a aportului miscarilor picioarelor fapt care induce reflex nevoia de a cauta noi puncte de sprijin pe apa, sprijin necesar in primul rand sustinerii momentului de plutire si mai putin important, acum, momentul de inaintare; inotatorul nostru va incerca sa se ,,agate, sa se ,,catere pe apa in loc sa ,,patineze / alunece pe ea .... O alta greseala frecvent intalnita la incepatori este ,,tararea picioarelor pozitionate spre adancimea apei, fapt care se repercuteaza asupra efectului inaintarii realizat de miscarea corecta a bratelor. Cheia succesului, a reusitei in obtinerea unei inaintari eficiente cu ajutorul miscarilor de brate este sincronizarea momentului de ,,impingere a apei (finalul vaslirii) legat de momentul inspiratiei (adica a ridicarii capului din apa spre inainte). Aici este important ca elevul sa introduca in repetarea ciclurilor de vaslire cu bratele a unui ritm optim, care poate fi obtinut si/sau prin scurtarea lungimii vaslirii aceste tatonari se vor stabiliza atunci cand elevul devine stapan pe miscare. Mecanismul actului respirator: Ca si la Craul - sunt de remarcat 3 faze, fiecare cu un set de indicatii diferite: INSPIRATIA + APNEEA + EXPIRATIA. Inspiratia- la fluture (ca si la craul...) inceperea inspiratiei are ca puncte de reper ultima partea a vaslirii (impingerea biciuita) pana la terminarea primei parti a revenirii bratului (inaintea trecerii peste umeri). Momentul prielnic ales este propriu fiecarui inotator si defineste stilul acestuia... Se executa printr-o ridicarea a capului spre imediata vecinatate a apei de unde se poate inspira cu usurinta. Momentul este de scurta durata si pentru acest motiv recomandarea generala ,,nu te lacomi sa tragi mult aer ... este perfect valabila.
8

Daca executantul ridica prea mult capul pentru a putea inspira lejer va determina o adancire a membrelor si a soldurilor. Daca executantul ridica prea mult capul se va deteriora pozitia orizontala a corpului, picioarele se vor afunda si rezistenta de inaintare va creste. Daca executantul va inspira mult aer (considerndu-l imperios necesar....) in faza urmatoare , de expiratie se vor ivi dificultati care repetate la 3-4 cicluri vor determina sufocarea si deci oboseala prematura. Apneea este consecutiva actului de a inspira; este o faza normala care permite sporirea relativa a presiunii aerului(oxigenului) pentru a facilita reusita unui schimb suficient la nivelul terminal al plamanilor. Apneea nu trebuie sa dureze prea mult ea se va considera terminata atunci cind aerul adus in incinta plamanilor isi manifesta, cat de cat, efectul de marire a portantei, a flotabilitatii, apoi aerul va fi expirat. Expiratia reprezinta cheia succesului in practicarea inotului; efectuarea ei in termenii de mai jos va asigura conditia majora a expresiei ,,inotul = arta de a respira. Obiectivul principal a unei bune expiratii este ca aerul expulzat sa fie, cantitativ, egal cu aerul inspirat. Orice abatere de la aceasta regula de aur va conduce, imediat la disconfort respirator si la alterarea prestatiilor. Poate ca ati remarcat , la marile competitii, multi dintre castigatori, termina efortul fara a manifesta nici o urma de discomfort respirator (nimeni nu gafaie ...); acest lucru este, mai mult ca sigur, cel mai important lucru din evolutia ce abia s-a incheiat : echilibrul dintre inspiratie si expiratie este atat de perfect incat inotatorul, care a reusi chiar un record.., nu pare deloc obosit in orice caz nu manifesta nici o urma de oboseala mecanica (sufocare) atat de des intalnita la majoritatea incepatorilor.

10

11