MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII TINERETULUI ŞI SPORTULUI ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ CHRISTIANA PITEŞTI

ASISTENT MEDICAL GENERALIST

MĂSURAREA ŞI NOTAREA T.A.
COORDONATOR: Prof. instr. Gr I, Mihaela STĂNESCU

-

ARGUMENTUL
MOTTO  “Totul stă în voia inimii, pe care nici oamenii, nici cerul, nici chiar propriile noastre interese nu o pot schimba vreodată.” A. De Saint-Exupery

 Promovarea şi menţinerea sănătăţii cât şi prevenirea îmbolnăvirilor sunt obiective importante în actualul sistem de sănătate.Medicina zilelor noastre are un caracter profund profilactic, iar de la dreptul de sănătate s-a ajuns la datoria de a păstra sănătatea. Cunoaşterea şi diagnosticul bolilor nu pot constitui un scop în sine.

 Este un organ muscular ai cărui pereţi au trei straturi: miocardul.NOŢIUNI DE ANATOMIE  Aparatul circulator este un sistem care cuprinde următoarele componente: inima. ramificându-se în reţeaua capilară prin care se irigă ţesuturile şi organele. . căptuşit în interior de endocard. epicardul. iar la exterior de o membrană seroasă. arterele mari şi arteriole.

.Factorii care determină tensiunea arterială sunt: Factorii care influenţează tensiunea arterială sunt:  debitul cardiac  forţa de contracţie a inimii  elasticitatea şi calibrul vaselor  vâscozitatea sângelui. Somnul.  Factorii sociologici: Climatul – frigul şi căldura. anxietatea. Activitatea.  Factori psihologici: Emoţiile. bucuriile.  Factori biologici: Vârsta.

minima 1-3 ani 4-11 ani 12-15 ani Adult Vârstnic 75-90 90-110 100-120 115-140 Peste 150 50-60 mmHg 60-65 mmHg 60-75 mmHg 75-90 mmHg Peste 90 mmHg . maxima T.Valorile normale ale tensiunii arteriale Vârsta T.A.A.

.

trece prin toată reţeaua de vase. Fluxul sanguin nu este ca un rău lin. Numărul mai mic. când mai repede când mai încet. numit valoare diastolică reprezintă presiunea sângelui în timpul perioadei de relaxare a inimii. ca un râu de munte. ci dimpotrivă. .  valoarea sistolică semnifică tensiunea exercitată de sânge asupra vaselor când inima se contractă.

Multe persoane sunt hipertensive de ani de zile. Doar 17% dintre persoanele la care s-a depistat riscul cardiovascular sunt controlate tensional corespunzător. .  In România. fără să ştie.NURSINGUL PACIENTULUI CU H. dintre care numai 3 milioane sunt trataţi.A.  Hipertensiunea arterială este o „ boală tăcută “ şi de obicei nu prezintă simptome clare.T. peste 8 milioane de oameni suferă de hipertensiune.

evaluarea funcţiei cardiovasculare (forţa de contracţie a inimii. SCOP: . rezistenţa determinată de elasticitatea şi calibrul vaselor) .

.stetoscop biauricular .F.tampon de vată .creion roşu si albastru . MATERIALE NECESARE -aparat pentru măsurarea tensiunii arteriale:  cu mercur Riva-Rocci  cu manometru  oscilometru Pachon .Alcool .O.

 METODE DE DETERMINARE   .auscultatorie .palpatorie .

.

INTERVENŢIILE ASISTENTEI  a). Pentru metoda auscultatorie  pregătirea psihică a pacientului  asigurarea repausului fizic şi psihic timp de 15 minute  spălare pe mâini .

sub marginea inferioară a manşetei  se introduc olivele stetoscopului în urechi  se pompează aer în manşeta pneumatică. cu ajutorul perei de cauciuc până la dispariţia zgomotelor pulsatile  se decomprimă progresiv aerul din manşetă prin deschiderea supapei. zgomotele arteriale devenind tot mai puternice  se reţine valoarea indicată de coloana de mercur sau de acul manometrului. până când se percepe primul zgomot arterial (care reprezintă valoarea tensiunii arteriale maxime)  se reţine valoarea indicată de coloana de mercur sau acul manometrului. aceasta reprezentând tensiunea arterială minimă . în momentul în care zgomotele dispar. sprijinit şi în extensie  se fixează membrana stetoscopului pe artera humerală. pentru a fi consemnată  se continuă decomprimarea. se aplică manşeta pneumatică pe braţul pacientului.

A. = 150/75mmHg  se dezinfectează olivele stetoscopului şi membrana cu alcool .A. max= 150 mm Hg T. min= 75 mm Hg sau T.A. se notează pe foaia de temperatură valorile obţinute cu o linie orizontală de culoare roşie socotindu-se pentru fiecare linia foii o unitate coloană de mercur  se unesc liniile orizontale cu liniile verticale şi se haşurează spaţiul rezultat  în alte documente medicale se înregistrează cifric:  exemplu: T.

 DE REŢINUT:  manşeta pneumatică va fi bine fixată pe braţul pacientului  manometru va fi plasat la nivelul arterei la care se face determinarea  măsurarea va fi precedată de liniştirea pacientului  în caz de suspiciune. se pot face măsurători comparative la ambele braţe . se repetă măsurarea fără a scoate manşeta de pe braţul pacientului  la indicaţia medicului.

CAUZELE H.  Între factorii care contribuie la apariţia hipertensiunii arteriale sunt incluşi:  consumul excesiv de sare. . consumul de alcool. obezitatea. profesia. stresul. domiciliul în mediu urban şi mai nou privarea de somn.A.T.

.STADIALIZAREA H.tensiunea sistolică între 180-209 mmHg şi/sau tensiunea diastolică între 110-119 mmHg.  stadiul IV (foarte severă) tensiunea sistolică mai mare de 210 mmHg şi/sau diastolică mai mare de 120 mmHg.  stadiul II (moderată) .tensiunea sistolică între 160-179 mmHg şi/sau tensiunea diastolică între 100-109 mmHg.T.  stadiul I (uşoară) .tensiunea sistolică între 140-159 mmHg şi/sau tensiunea diastolică între 90-99 mmHg.  stadiul III (severă) .A.

teste ale sângelui pentru determinarea glicemiei şi a colesterolului.  Ecocardiografia bidimensională este o metodă imagistică de explorare a inimii. permite actualmente măsurarea vitezei sângelui în orice punct al inimii. medicul poate cere teste de laborator cum ar fi: examenul de urină pentru a verifica funcţionarea rinichilor. .  Metoda Doppler adaugată ecografiei bidimensionale. prin care se vizualizează pe un ecran secţiuni din inimă.INVESTIGAŢII  Electrocardiograma va determina activitatea electrică a inimii.  In afara testelor mecanice.

vâjâieli în urechi. ameţeli. uneori mai importante dimineaţa.  Manifestarile hipertensiunii arteriale sunt diverse: dureri de cap.SIMPTOMELE H.A. epistaxis. .T. apariţia de puncte luminoase sau negre în câmpul vizual. senzatie de deget mort.

.  Măsuri de modificare a stilului de viaţă pentru a reduce tensiunea arterială şi a controla alţi factori de risc cardiovascular.OBIECTIVELE TERAPEUTICE Medicul cardiolog va stabilii obiectivele terapeutice specifice fiecărui bolnav de hipertensiune arterială.  Tratament medicamentos destinat reducerii tensiunii arteriale şi controlului celorlalţi factori de risc cardiovascular şi a afecţiunilor asociate. pe baza unui plan de reducere a tensiunii arteriale şi a riscurilor cardiovasculare prin:  Monitorizarea sistematică a tensiunii arteriale şi a celorlalţi factori de risc cardiovascular.

la fel ca şi arterele din întreg corpul.T. ochii.inima şi rinichii.COMPLICAŢIILE H.A  Hipertensiunea arterială poate afecta multe organe. . inclusiv creierul. Boala hipertensivă netratată duce la moarte prematură.

 De obicei se asociază două medicaţii. vasodilatatoare. individualizate de medic.  Corectarea hipertensiunii se face prin diverse medicaţii hipotensoare: diuretice. sedative nervoase. iar dozele sunt individualizate în raport cu stadiul HTA. Ea trebuie instituită numai la indicaţia medicului şi va fi condusă sub supravegherea lui prin controale periodice. inhibitori de enzimă de conversie. In cazul normalizării tensiunii arteriale se recomandă continuarea medicaţiei. bineânteles în doze mai mici. .TRATAMENTUL  Medicaţia trebuie utilizată raţional. beta-blocante.

gestionarea stresului.A.T.  Există posibilitatea controlării hipertensiunii artriale doar cu ajutorul unor modificari în stilul de viaţă. fructe şi peşte.PROFILAXIA PACIENTULUI CU H.reducerea greutăţii corporale. fără a fi nevoie de medicamente antihipertensive şi anume :  renunţarea la fumat. băile prea reci sau şederea la altitudini mari. .consumul moderat de sare.consumul moderat de alcool. mişcare moderată de 3-4 ori pe săptămână a 30-45 minute.trecerea treptat la o alimentaţie bazată pe vegetale. trebuie evitate expunerile prelungite la soare.

CAPITOLUL II PARTEA PRACTICĂ  Pe perioada stagiului clinic efectuat în secţiile de cardiologie şi neurologie . am selectat dintre aceştia un număr de trei pacienti pentru a-mi aprofunda cunoştinţele despre această afecţiune. . pentru a contribui la asigurarea stării de independenţă.alături de asistenta de salon. fiindu-mi necesare pentru elaborarea Proiectului de absolvire. am întâlnit numeroşi pacienţi care prezentau hipertensiune. ajutând astfel pacienţii să-şi satisfacă singuri nevoile fundamentale afectate.  În timpul stagiului clinic am acordat îngrijirile necesare acestor pacienţi.

H. cefalee. ecografie. prezentare la control periodic.A.10. ameţeli. urina. sub îngrijirea medicului Marinescu Sorin. . iar pacientul se externează cu recomandările: urmează tratamentul medicamentos conform Rp. dispnee.2011 la serviciul de urgenţă al Spitalului Judeţean acuzând dureri precordiale de intensitate mare.Nebilettb. ecocardiogramă în urma cărora se stabileşte diagnosticul de angor pectoral de efort.. analize de sânge.  În urma unui examen clinic sumar se hotărăşte internarea pacientului în secţia cardiologie. normocaloric. Pentoxifilin. NaCl sol. cu: Nitroglicerina Antinevralgic tb.N.. se prezintă în data de 25.  Pe perioada spitalizării pacientul urmează tratament tb. T.B1.T. Preductal tb.A..EVALUAREA CAZULUI 1  Pacientul D . umezeala. în urma căruia revine la limite - evitare efort. Indater tb. frig.  Pe perioada spitalizării se fac multiple investigaţii: EKG.Vit. simptomatologia angorului pectoral cedează. păstrarea unui regim hiposodat. Diazepam tb. normale. B6 f. Furosemid tb. palpitaţii..

str.V. 12 E. Pregătirea instrumentelor şi materialelor necesare.06. Furosemid 1f/zi. Tratamentul efectuat pe perioada spitalizării a fost cu: Manitol 20%. Captopril 1tb/zi. dizartrie. neurologic şi a investigaţiilor de laborator s-a stabilit diagnosticul de A. În urma examenului clinic. anxietate.I de 61 ani din Piteşti. Ringer 500 ml.A. Norvasc 1 tb/zi. ap. Cerebrolysin 1/zi. Agocalmin 1-2 fiole/zi.să evite eforturile fizice. să se prezinte periodic la medic pentru control . Distonocalm 1/zi.A.1/zi. cu H. Glucoză 5% . Aspenter 1 tb/zi. . Bl. Clexane 1fx2 /zi. Sermion 1tb/zi .T. sc. hipertensiune.   Pacientei i se recomandă să respecte regimul alimentar şi medicamentos. . Trivale. Piracetam 2f/zi.V. Complex de vitamine B1. Administrarea medicamentelor pe cale parenterală Supravegherea respectării regimului alimentar Recoltarea produselor biologice şi patologice pentru laborator Pregătirea fizică şi psihică în vederea oricărei tehnici.EVALUAREA CAZULUI 2  Pacienta U. Îngrijirile efectuate sunt următoarele:       Măsurarea şi înregistrarea F. . B6.17 este internată în data de 05.2012 secţia de Neurologie din următoarele motive: comunicare ineficienţă la nivel senzomotor. Driptane 2tb/zi.C. B12 f. deficit motor ale membrelor stângi.

EVALUAREA CAZULUI 3  Pacienta A. oboseală.Pregătirea fizică şi psihică în vederea oricărei tehnici.A .T.dureri precordiale. jud. de 43 ani din Piteşti. Îngrijirile efectuate sunt următoarele:  . Diazepam 1tb/zi.M. cefalee.Recoltarea produselor biologice şi patologice pentru laborator .            . Furosemid f. transpiraţii reci. Pacienta se externează cu o stare generală bună şi cu recomandările: .Supravegherea respectării regimului alimentar .2012 secţia de Cardiologie cu de următoarele motive: .Argeş este internată în data de 04.hipertensiune arterială.Pregătirea instrumentelor şi materialelor necesare.07. În urma examenului clinic şi a investigaţiilor de laborator s-a stabilit diagnosticul de H. anxietate . Pe perioada spitalizării a făcut tratament cu Sortis 1tb/zi.Control medical periodic după externare. Aspenter 17zi.Măsurarea şi înregistrarea F. .Respectarea tratamentului conform Rp. Indater 1/zi. vertij. Preductal 2/zi.Respectarea regimului alimentar conform indicaţiilor medicului curant.V. .Administrarea medicamentelor pe cale parenterală .Repaus la pat 3 – 5 zile şi să evite eforturile fizice . Nebilet 1tb/zi. . Trombostop1/zi. .

VALERIAN DITOIU PRINCIPIILE MEDINEI INTERNE.RO WWW. ROXANA MARIA ALBU ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI. Buc.TOPSĂNĂTATE. 1983. EDITURA TEORA . CONSILIUL INTERNAŢIONAL AL ASISTENŢILOR MEDICALI – 2002 L. Did şi Ped.BIBLIOGRAFIE WWW. I.. 2003.2003 LUCREŢIA TITIRCĂ TEHNICI DE EVALUARE ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DE ASISTENŢII MEDICALI.RO A. EDITURA MEDICALĂ – BUCUREŞTI 2001 LUCREŢIA TITIRCĂ BREVIAR – EXPLORĂRI FUNCŢIONALE ŞI ÎNGRIJIRI SPECIALE LUCREŢIA TITIRCĂ GHID DE NURSING EDITURA MEDICALĂ –BUCUREŞTI 1 „SEMIOLOGIE MEDICALĂ”.. ÎNGRIJIRE A BOLNAVILOR”. EDITURA MEDICALĂ BUC.DESPRE BOLI.HEILMEYER CORNELIU BORUNDEL GEORGETA BALTĂ „FIZIOPATOLOGIE SPECIALĂ” „ MEDICINA INTERNĂ”EDITURA MEDICALĂ BUC.BRUCKNER VIRGINIA HENDERSON PRINCIPII FUNDAMENTALE ALE ÎNGRIJIRII BOLNAVULUI. 2002 „ TEHNICI SPECIALE DE Edit. Editura Corint Bucureşti .