TEMA PROIECTULUI

:

CONSIDERATII PRIVIND SISTEME DE ACTIONARE HIDRAULICE SI PNEUMATICE

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

CUPRINS:
ARGUMENT I.Actionari hidraulice (notiuni generale) 1.1 Locul hidraulicii in industrie 1.2 Tipuri de lichide hidraulice si proprietatile acestora 1.3 Masini hidraulice.Pompe si motoare 1.4 Motoare hidraulice II. Actionari pneumatice(notiuni generale) 2.1 Caracteristicile actionarilor si comenzilor pneumatice 2.2 Domeniile de utilizare a actionarilor pneumatice 2.3 Aplicatiile actionarilor pneumatice 2.4 Motoare pneumatice liniare 2.5 Asigurarea calitatii in sistemele pneumatice III. Lucrari de intretinere a instalatiilor si echipamentelor 3.1 Metode de utilizare la stabilirea limitelor de uzura IV. Principii ergonomice la locul de munca V. Masuri de protectia muncii la sistemele de actionare hidraulice si pneumatice VI. Bibliografie VII. Anexe

2

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

ARGUMENT
Mecatronica este o combinatie sinergetica intre mecanica de precizie, sistemele electronice de control si comanda, si informatica, ce serveste proiectarii, realizarii, punerii in functiune si exploatarii de sisteme automate inteligente... Termenul "mecatronica" a fost utilizat pentru prima data in anul 1975 de catre concernul japonez Yaskawa Electric Corporation , fiind o prescurtare a cuvintelorMechanica-Electronica-Informatica. La inceput, mecatronica a fost inteleasa ca o completare a componentelor mecanicii de precizie, aparatul de fotografiat cu blitz fiind un exemplu clasic de aplicatie mecatronica.Cu timpul, notiunea de mecatronica si-a schimbat sensul si si-a extins aria de

definitie: mecatronica a devenit stiinta inginereasca bazata pe disciplinele clasice ale constructiei de masini, electrotehnicii, electronicii si informaticii. Scopul acestei stiinte este imbunatatirea functionalitatii utilajelor si sistemelor tehnice prin unirea disciplinelor componente intr-un tot unitar. Totusi, mecatronica nu este acelasi lucru cu automatica sau cu automatizarea productiei. Acestia sunt termeni care apar si in afara domeniului MECATRONICA,dar sunt si inclusi in el. Mecatronica poate fi definita ca o conceptie novatoare a tehnicii de automatizare pentru nevoile ingineriei si educatiei. Mecatronica s-a nascut ca tehnologie si a devenit filosofie care s-a raspandit in intreaga lume. In ultimi ani, mecatronica este definita simplu: stiinta masinilor inteligente. Un important aspect al mecatronicii este acela ca masinile si utilajele mecatronice sunt exemplu al imitarii naturii. Principala caracteristica a utilajelor mecatronice este capacitatea de a se adapta in permanenta la conditiile externe si de a da informatii (sub forma semnalelor mecanice, electrice, pneumatice, optice, etc) printr-o automatizare de nivel ridicat. Trasaturile caracteristice ale utilajelor mecatronice sunt urmatoarele:  Multifunctionalitatea, adica posibilitatea de a realiza diferite procese tehnologice, de exemplu prin schimbarea programului;

3

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

Inteligenta, reprezentand capabilitatea masinii de a comunica cu mediul si de a lua decizii;

Flexibilitatea, adica posibilitatea de a modifica fara dificultati majore constructia utilajului pe etape de proiectare, productie sau exploatare, de exemplu prin folosirea constructiei modulare;

Posibilitatea de a fi conduse de la distanta, ceea ce impune cunoasterea si utilizarea unor interfete complexe de comunicare;

Tot produse mecatronice sunt si camerele video miniaturale, CD-playere si alte micromasini, dar si masinile agricole mari si cele stradale din noua generatie, sistemele cu gabarit mare si liniile de productie automate.

Mecatronica este rezultatul evoluției firesti în dezvoltarea tehnologicǎ. Tehnologia electronicǎ a stimulat aceasta evoluție. Dezvoltarea microelectronicii a permis integrarea electromecanică. În urmatoarea etapǎ, prin integrarea microprocesoarelor în structurile electromecanice, acestea devin inteligente ṣi, astfel s-a ajuns la mecatronicǎ

4

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

ACTIONARI HIDRAULICE
NOTIUNI GENERALE DESPRE HIDRAULICA.

Hidraulica este stiinta care studiaza legile de echilibru si de miscare a fluidelor din punctul de vedere al aplicatiilor in tehnica. Denumirea de hidraulica provine din cuvintele grecesti hidra-apa si aulos-tab.Notiunea a fost initial pusa in legatura cu orga cu apa (instrument musical in Grecia antica)unde caracteristicile sunetelor erau realizate de inaltimea coloanelor de apa. Hidraulica studiaza in principal lichidele care sunt fluide practice incompresibile,ele nu au forma proprie ci sunt perfect plastice la efortul de compresiune. Lichidele in cantitati mici iau forma sferica,iar in cantitati mari iau forma

recipientului,prezentand o suprafata libera.

5

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

LOCUL HIDRAULICII IN INDUSTIE

Hidraulica are un vast domeniu de aplacabilitate.Apa fiind un element indispensabil vietii,primele asezari omenesti au fost conditionate de prezenta ei. In timp au aparut primele lucrari-hidrotehnice:diguri,stavilare,apeducte,sisteme de irigatii. Mai tarziu,rezervele mari de apa stranse in lacurile de acumulare sau canale au putut fi utilizate dupa dorinta pentru irigatii,navigatie,pentru scopuri industriale sau energetice. Domeniul de aplicabilitate al hidarulicii s-a extins considerabil.La ora actuala nu exista nici o ramura atehnicii unde san u isi gaseasca aplicabilitatea. Exemple: Indistria constructoare de masini: in tehnica automobilului, locomotivei, aviatiei, navale,in industria usoara si alimentara s-au extins hidraulice de comenzi,actionari si automatizari,amortizoare,suspensii hidarulice etc. Transporturi: principiile de functionare ale color mai multe mijloace de transport sunt bazate pe legile hidraulicii.Astfel sunt vapoarele si submarinele,avioanele,vehiculele pe perna de aer etc.De asemenea transportul in conducte si canale ,transportul hidraulic si pneumatic al diferitelor materiale in suspensie (pulberi, paste). Metalurgie: siderurgie,in industria grea,de o importanta deosebita este problema apei de racire la furnale,laminoare,dispozitive hidraulice de turnare a metalelor si maselor plastice,echipamente hidraulice ale forjelor si preselor etc. Masini hidraulice: reprezinta de asemenea un domeniu vast de aplacabilitate: turbine hidraulice sau eoliene,turbine de foraj,pompe de diferite tipuri etc.

6

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

TIPURI

DE

LICHIDE

HIDRAULICE

SI

PROPRIETATILE ACESTORA
PROPRIETATI: Principalele proprietati ale lichidelor hidraulice sunt:

a) DENSITATEA reprezinta masa unitatii de volum Ea variaza cu temperatura si presiunea,dar pentru variatii mici se poate considera constanta. Valoarea densitatii influenteaza atat pierderile de presiune din system cat si pierderile volumice(probleme de etansare pentru vascozitate mica).

b) GREUTATEA SPECIFICA reprezinta greutatea unitatii de volum

c) VISCOZITATEA, este proprietatea fluidelor de a opune rezistenta la curgere,datorita interactiunii intre particulele constituente. Vascozitatea poate fi: -dianmica, reprezinta raportul dintre tensiunea tangentiala si gardientul de viteza al masei de fluid. -cinematica,reprezinta raportul dintre viscozitatea dinamica si densitatea fluidului. Din punct de vedere fizic reprezina rezistenta opusa de fluid deplasarii sub greutatea proprie. Vascozitatea uluiului variaza cu temperature,fapt ce influenteaza pierderile volumice si energetice din sistem.Influenta temperaturii trebuie luata in considerare,deoarece 7

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

transportul de energie intre pompa si motor are loc cu pierderi ireversibile,insotite de degajare de caldura care modifica temperatura uleiului.

d) COMPRESIBILITATEA indica variatia relativa a volumului unitary de lichid supus unei variatii unitare de presiune. Este exprimata printr-un coeficient de compresiune relativa p sau prin modulul de elasticitate volumica Ev.

e) PUNCTUL DE APRINDERE este temperature la care vaporii de ulei se aprind. In sistemele de actionare hidraulica acest punct de inflamabilitate nu are importanta prea mare deoarece temperatura agentului motor in aceste sisteme este mult mai mica decat temperature de inflamabilitatea uleiului. In schimb la presale hidraulice pentru presare la cald actionate cu ulei mineral este foaret importanta.De asemena in cazul depozitarii uleiurilor in legatura cu prevenire incendiilor.

f) PURITATEA AGENTULUI DE LUCRU Impurificarea uleiului cu substante care provindin afara (substante mecanice ca:praf,nisip,pulbere de metal etc.) are urmari grave putand duce la deeriorarea elementelor hidraulice in miscare.Impuritatile se determina prin gravimetrie.Uleiul se poate impurifica si cu produsi lichizi si in special cu apa.Prezenta apei poate fi constatata si visual,in unele cazuri,dupa culoarea tulbure pe care o da uleiurilor.

TIPURI DE LICHIDE HIDARULICE

Lichidul de lucru din sistemele de actioare hidraulica este supus actiunii indelungate a unor temperaturi,viteze si presiuni ridicate variind in limite largi in aceste conditii,mediul hidaraulic trebuie sa raspunda unor cerinte restrictive din care amintim:

- sa aiba bune proprietati lubrefiante; - sa aiba rezistenta mecanica ridiacata a piulitei; - sa aiba rezistenta chimica si termica ridicata; 8

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

- sa nu degaje vapori la temperature obisnuite; - sa nu fie activ chimic in raport cu elementele sistemului; - sa aiba o variatie minima a viscozitatii in raport cu temperatura; - sa aiba punct de inflamabilitate; - sa nu absoarba aer si sa nu formeze spuma; - sa aiba un continut minim de impuritati;

Lichidele de lucru utilizate in sistemele de actionare hidraulica se pot grupa in trei categorii: apa,uleiurile minerale si lichidele sintetice.

Cele mai utilizate lichide sunt uleiurile minerale,care au o durata de viata ce este determinata de calitatea lor,precum si conditiile de lucru. Pentru cazul unor instalatii care functioneaza la temperaturi ridicate (metalurgie,siderurgie) mediul hidraulic utilizat este mediul lichid care de regula este un aliaj eutectoid compus din 77% NATRIU si 23% KALIU. Punctul de topire -12 grade Celsius ,iar cel de fierbere este de 850 grade Celsius.

9

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

MASINI HIDRAULICE .POMPE SI MOTOARE
Pompe rotative
Pompele rotative refuleaza fluid sub presiune prin simpla rotatie a elementelor care formeaza volumele de aspiratie –refulare sau prin combinarea unor miscari de rotatie si oscilatie a acestora. Orice pompa rotativa este compusa dintr-o paret

staionara(carcasa,stator) si una mobile (rotativa)care posedaunul sau mai multe elemente de formare a volumelor de aspiratie-refulare. Principiul de functionare a pompelor rotative consta in aspiratia fluidului intre elementele interioare care formeaza volumul de lucru, transportul acestuia pe circumferinta spre zona de iesire si refularea lui sub presiunea in reteaua de conducte a instalatiei. Aceste pompe nu necesita ventile pentru zonele de aspiratie si refulare, facnd astfel posibila functionarea lor si ca motor.Lipsa elementelor de antrenare de tip arbore cotit, permite functionarea acestora la turatii mari, de pana la 5000 rot/min si chiar mai mult. Numarul volumelor de aspiratie –refulare care formeaza volumul unitar al pompei este mai mare decat in cazul pompelor cu pistoane (de la 3 pana la 12 fata de 1-3 a celor cu pistoane prezentate anterior).In plus, fluxul aproape continuu a uluiului care este aspirat din rezervor si refulat spre circuit,le confera un grad mult mai mare de uniformitate a debitului. Aceste avantaje le au impus utilizarea in multe domenii, inclusive constructia de aeronave, unde sunt utilizate la alimentarea cu combustibil a motoarelor, la sistemele de ungere, cat si in transmisiile hidraulice de putere ale acestora. Pompele rotative pot fi casificate din punct de vedere constructive astfel: 1. Pompe cu roti dintate care pot fi cu roti dintate cilindrice cu dinti drepti (cu angrenare exterioara sau interioara), care refuleaza fluidul la un unghi drept fata de axa de rotatie a elementelor de formare a volumului de aspiratie- refulare. 2. Pompe cu suruburi la care refularea fluidului este realizata de-a lungul axelor de rotatie s suruburilor. 3. Pompe cu palete in care fluidul este aspirat in spatial creat de stator,rotor si palete.

10

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

4. Pompe cu pistonase axiale sau radiale fata de axa de rotatie a arborelui de antrenare in care fluidul este aspirat in spatiile careate prin deplasarea pistonaselor in rotor sau in blocul port- pistoane .

Pompe cu roti dintate
Pompele cu roti dintate sunt de regula construite dintr-o pereche de roti dintate cilindrice cu dintii drepti etansate periferic de carcasa inchisasi lateral prin asa-numitii ochelari cu bucse.Uleiul care intra prin orificiul de aspiratie sub actiunea presiunii atmoserice, umple spatiile in crestere create prin iesirea dintilor din angreanre, fiind apoi tarsportat la preiferia rotilor in goluri spre orificiul de refulare.Linia de contact a dintilor rotilor aftati in angrenare permite izolarea celor doua zone cu presiuni diferite revenind astfel intoarcerea uleiului dinspre zona de refulare spre rezervor.Oricum o parte din ulei este transportat inapoi spre zona de aspiratie,deoarece spatiile dintre dinti( golurile) sunt cu ceva mai mari decat dintile rotilor .

. Fig.1. Pompa cu roti dintate Simbol

Pompe cu angrenaj interior

Aceste pompe prezinta, comparativ cu cele cu angrenaje exterioare, avantaje datorate în special angrenarii interioare: angrenare mai mare, constructii mai favorabile, datorita dispunerii centrale a axului de antrenare, etansare mai buna. Variatia debitului este de asemenea mai mica, fapt care conduce la o functionare cu zgomot mai mic. Combinând aceste avantaje cu metodele de compensare se pot obtine randamente foarte bune, cât si presiuni de lucru mai mari. În figura 2 este prezentata principial constructia unei pompe cu angrenaj 11

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

interior. Rotile dintate, pinionul 2 si roata condusa 4, sunt dispuse relativ central în corpul pompei 1, separatia dintre zona de aspiratie si cea de refulare realizându-se cu ajutorul unui element în forma de semiluna 4.

Fig.2. Pompa cu angrenaj interior

Pompe orbitale DANFOSS
Pompa orbitala, prezentata schematic în figura 3, poate fi privita ca o varianta constructiva a pompelor cu roti dintate cu angrenaj interior, care însa nu mai necesita elemente de separatie de tip semiluna sau virgula, aceasta realizându-se prin constructia adecvata a profilelor

Fig.3. Pompa orbitala DANFOSS 12

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

Pompe cu suruburi
Pompele cu suruburi respecta acelasi principiu functional ca si pompele cu roti dintate, însa cinematica lor este tridimensionala. Dintre avantajele lor, se pot mentiona debitul aproape uniform si turatiile mari la care pot fi antrenate. Pompa este compusa din trei suruburi, figura 4, cel din mijloc fiind conducator (celelalte conduse), cu raportul de transmisie 1. Profilul acestora este cicloidal, surubul conducator având filet pe dreapta, iar cele conduse pe stânga. Cele doua canale ale suruburilor exterioare împreuna cu surubul conducator si carcasa formeaza un spatiu închis A, care se deplaseaza dinspre aspiratie spre refulare, fara sa-si schimbe volumul, sub forma unei piulite de fluid. În zona de aspiratie iesirea profilului exterior al unui surub din golul celuilalt va determina cresterea volumului mentionat, la refulare producându-se fenomenul invers, în sensul descresterii volumului.

Fig.4. Pompa cu trei suruburi

13

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

Pompe cu palete
Pompele cu palete sunt construite atât în varianta cu volum unitar reglabil, cât si cu volum unitar fix, fiind des utilizate în diverse domenii. Din punct de vedere constructiv aceste pompe constau dintr-un inel statoric si un rotor montat excentric fata de acesta, în care pot culisa în directie radiala, în canale special prevazute acestui scop, paletele, figura5. Datorita fortei centrifuge este mentinut în permanenta contactul dintre vârful paletelor si inelul statoric.

Fig.5. Schita principiala a pompei cu palete

Simbol

Uleiul este aspirat din canalul C în spatiul aflat în crestere O, dintre palete, rotor si stator, fiind transportat spre canalul de refulare C si fortat sa iasa din spatiul P aflat în scadere, prin reintrarea paletelor în rotor. Distanta s între cele doua canale de aspiratie si refulare trebuie sa fie mai mare decât distanta dintre doua palete pentru a separa cele doua zone de lucru. Modificarea excentricitatii se realizeaza prin deplasarea statorului, rezultând modificarea volumului unitar.

14

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

Pompe cu pistonase
Clasificarea pompelor cu pistonase se poate face din mai multe puncte de vedere, în aplicatiile practice fiind întâlnite doua categorii constructive mari, în functie de modul de dispunere a pistonaselor: - pompe cu pistonase radiale; - pompe cu pistonase axiale. De asemenea ambele tipuri constructive pot fi realizate în varianta cu volum unitar fix sau reglabil. Pompele cu pistonase pot realiza debite mari si presiuni de lucru de pâna la 500 bar, antrenate fiind la turatii de maxim 3000 rot/min. Pompe cu pistonase radiale Aceste masini, în constructii limita, realizeaza volume unitare mari: V si presiuni de 160 ... 630 bar. La anumite constructii de pompe cu pistonase radiale, rotorul, este montat excentric si este prevazut cu mai multe orificii cilindrice în care oscileaza pistonasele în timpul rotatiei acestuia, figura 6.

Fig.6. Schita principiala a pompei cu pistonase radiale.

15

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

Fig.7. Schita pompei cu pistonase radiale cu stator poliprofilat.

16

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

Po mp e c u p ist o na se ax i ale
Si la aceasta categorie de pompe, principiul de lucru este acela al aspiratiei si refularii create de miscarea oscilatorie a pistonaselor cilindrice. Miscarea oscilatorie a pistonaselor este realizata cu disc fulant, cu disc înclinat fix sau cu tambur (bloc) port-pistoane înclinat. Schematic, în figura 8 , este prezentata constructia pompei cu pistonase axiale cu disc fulant.

a)

b)

a,bFig.8 a. Schita pompei cu pistonase axiale cu disc fulant.

La aceasta varianta constructiva aspiratia si refularea se realizeaza prin intermediul unui bloc cu supape, figura 8 b, având în vedere faptul ca fiecare pistonas realizeaza o miscare oscilatorie în corpul pompei, în functie de pozitia rotationala a discului fulant. În figura 3.30 este prezentata o pompa cu tambur port-pistoane rotitor si disc înclinat, la care schimbarea sensului de curgere si reglarea volumului unitar se realizeaza prin înclinarea discului .

Fig.9. Pompa cu tambur port-pistoane rotitor si disc înclinat.

17

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

Un al treilea tip de pompa (cu pistonase axiale) este acela cu tambur port-pistoane înclinat, figura 10. Aici discul împreuna cu tamburul port-pistoane înclinat T, sunt antrenate în

miscare de rotatie. Volumul unitar si sensul de parcurgere cu ulei sunt determinate de înclinarea tamburului, mai precis a corpului C.

Fig. 10 Pompa cu tambur port-pistoane înclinat

Si la acest tip de pompa se pot realiza variante constructive cu volum unitar fix sau cu volum unitar si sens de parcurgere reglabile.

18

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

MOTOARE HIDRAULICE
Motoare hidraulice rotative

Majoritatea pompelor sunt masini reversibile, ele putând functiona si ca motoare hidraulice. Ca si la motoarele electrice, la care modificarea turatiei se realizeaza prin modificarea curentului rotorului, sau a intensitatii câmpului, la motoarele hidraulice, turatia depinde de debitul de ulei care actioneaza motorul, ea putând fi reglata prin modificarea acestuia (corespunde reglarii curentului rotoric) sau prin reglarea volumului de absorbtie si refulare (care corespunde reglarii intensitatii câmpului).

Motoare hidraulice liniare Motoarele liniare servesc la transformarea energiei hidraulice în miscare rectilinie cu ajutorul ansamblului cilindru-piston si a transmiterii de forte. Forta pe care acestea o pot dezvolta este: ApF  3.52 unde: - p - presiunea maxima admisa; - A - aria pistonului. Viteza motorului V, conform relatiei de continuitate, este:
V

3.53

Motorul bilateral cu tija unilaterala, figura11, permite realizarea de viteze diferite, în ambele sensuri de miscare, la acelasi debit condus în el. Cursa de iesire se realizeaza prin alimentarea cu ulei sub presiune a camerei 1 (legatura A) si evacuarea uleiului din camera 2 (legatura B). Raportul de viteza la mersul înainte si înapoi se determina prin raportul suprafetelor , se pot obtine pentru acelasi debit de intrare, viteze egale în ambele sensuri, cu un distribuitor special care asigura ca uleiul iesit din camera din stanga.

19

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

Fig. 3.45. Motor bilateral cu tija unilaterala. Motorul bilateral cu tija bilaterala, figura11, functioneaza (ca viteze si forte dezvoltate) în mod egal în ambele sensuri.

Fig. 11. Motor bilateral cu tija unilaterala

.

20

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

ACTIONARI PNEUMATICE
NOTIUNI GENERALE DESPRE PNEUMATICA

Utilizarea aerului comprimat in scopul mecanizarii proceselor de productie precum si in domeniul transporturilor este cunoscuta de peste un secol. In intelesul sau mai vechi pneumatica era definite ca fiind stiinta care studia miscarea aerului si fenomenele atmosferice. Odata cu dezvoltarea tehnicii,aceasta a imprimat semnificatii proprii notiunii de pneumatica,in sensul ca efectele suprapresiunii sau ale depresiunii au capatat utilizare practica. Varietatea larga a tehnicilor pneumatice are la baza utilizarea energiei potentiale de suprapresiune ale unui gaz si in special,a aerului comprimat in prealabil. Rezulta deci ca instalatiile pneumatice inglobeaza masinile si aparatele care folosesc in calitate de agent de energie aerul comprimat. In ultimul timp aerul comprimat a capatat o larga utilizare si in realizarea aparatelor si sistemelor de control automat si comanda a celor mai variate sisteme tehnice si/sau procese tehnologice. Pneumatica se dezvolta atat pe directia rezolvarii de sine statatoare a numeroaselor probleme tehnice in competitie cu echipamentele electronice de automatizare dar si in colaborare cu anumite elemente ale sistemelor electronice si hidraulice de automatizare in scopul solutionarii unor probleme de mare complexitate. In acest mod pneumatica joaca un rol important si in sistemele combinate de reglaj automat. Generarea energiei pneumatice se face dupa un ciclu deschis. Un asemenea ciclu presupune aspirarea din atmosfera, comprimarea, tratarea, distributia la utilizatori si refularea in atmosfera. Fiind un ciclu deschis,aerul care alimenteaza sistemul de actionare se reimprospateaza continuu,fiind supus de fiecare data unui process complex de filtrare. Avantajul acestui tip de sistem (cu circuit deschis) consta in simplitatea sa (nu mai este necesar un circuit de intoarcere a mediului de lucru la statia de compresoare).Fiabilitatea, durata de viata si nu in ultimul rand performantele unui system pneumatic de actionare depend in cea mai mare masura de calitatea agentului folosit.

21

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

Schema pneumatica in doua variante stanga-dreapta

22

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

Caracteristicile actionarilor si comenzilor pneumatice

Actionarile pneumatice constituie una dintre caile cele mai eficiente de mecanizare si automatizare a instalatiilor masinilor si utilajelor,dezvoltata considerabil in ultimii ani.Din acest motiv este necesara cunoasterea avantajelor oferite de actionarile pneumatice,a principiilor de proiectare si functionare ale acestora,cat si a intretinerii exploatarii corespunzatoare pe baze stiintifice a elementelor si sistemelor pneumatice. In acest context automatica a transformat actionarile pneumatice clasice in sisteme complexe de actionare si comanda automata,oferind atat din partea de forta cat sip e cea de prelucrarea a semnalelor,posibilitatii mult sporite,in conditii de siguranta si economicitate. Actionarile pneumatice si-au demonstrate superioritatea in domeniul fortelor si momentelor de executie medii, iar combinatiile electropneumatice si hidropneuatice au permis valorificarea calitatilor fiecarui sistem in parte, largind si mai mult domeniile de aplicatie a sistemelor pneumatice de automatizare. Deci,actionarea pneumatica automata se refera la totalitatea elementelor

pneumatice de comanda,reglare si control a presiunilor si debitelor precum si de executie legate intre ele printr-o retea de circuite. Aceste elemente frmeaza ulul sau mai multe lanturi de comanda si actionare care indeplinesc functii bine precizate. Principalele avantaje pe care le ofera actionarile pneumatice in comparative cu celelalte tipuri de actionari constau in faptul ca acestea au o greutate cera,in general,este cu mult mai redusa decat cea a actionarilor electrice si suporta supraincarcari fara pericol de avarii. In ceea ce priveste intretinerea actionarilor pneumatice acestea nu ridica probleme deosebite comparative cu cele electrice care necesita personal calificat,de asemenea la acestea din urma,campul electric atrage particulele metalice din domeniul exterior si le fixeaza fiind necesara denontarea si curatirea lor mai frecvent decat in cazul actionarilor pneumatice.Se remarca si faptul ca,in comparative cu actionarea electrica unde exista pericolul scurtcircuitelor,actionarea pneumatica prezinta un pericol de accidente redus.

Actionarile pneumatice prezinta si unele dezavantaje determinate spre exemplu de faptul ca la cele prevazute cu cilindru de forta la care se produce,ca urmare a unei cerinte tehnologice o miscare rapida a pistonului, la finele cursei acestuia apare o lovitura puternica,consecinta a impactului pistonului in raport cu peretele care limiteaza cursa. Acest dezavantaj poate fi inlaturat prin utilizarea unor cilindi cu amortizor a caror viteza este diminuata actre finele cursei. 23

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

Un alt dezavantaj este cauzat de faptul ca destinderea brusca a aerului comprimat in cilindrii pneumatici este insotita de scaderea tempereturii ceea ce provoaca separarea si depunerea apei pe pereti care favorizeaza coroziunea elementelor pneumatice. Introducerea in circuit a separatoarelor de apa,filtrelor si ungatoarelor corelata cu o alegere corespunzatoare a materialelor pot contribui la atenuarea si chiar eliminarea acestui dezavantaj. In sfarsit,deplasarea aerului comprimat prin conducte lungi si cu numeroase variatii de sectiune si schimbari de directie este insotita de pierderi de presiune care reduce randamentul total al instalatiei la care contribuie si pierderile de aer prin neetanseitati. In concluzie,trebuie aratat ca desi costul obtinerii energiei pneumatice este relative ridicat datorita nivelului redus al randamentului energetic al instalatiei determinat de pierderile cauzate de ireversibilitatea proceselor de producere, stocare si utilizare a aerului comprimat, totusi utilizarea instalatiilor cu actionare pneumatica nu conduce la costuri mai ridicate decat in cazul altor moduri de actionare. Analizele tenico-economice scot in evidenta faptul ca utilizarea rationala a actioarilor pneumatice in conditiile reducerii la minimum a

pierderilor enumerate face ca acestea sa fie mai rentabile,in multe si extreme de variate domenii,decat celelalte tipuri de actionari utilizate in tehnica.

Domeniile de utilizare a actionarilor pneumatice
Utilizarea actionarilor si comenzilor pneumatice este extinsa in present practice in toate ramurile industriale. Sistematizarea domeniilor de utilizare a acestor actionari si comenzi poate fi facuta pornind de la clasificarea operatiilor de lucru. Pornind de la tipul de miscare,impusa,elementele pneumatice pot fi folosite sub urmatoarele forme: - elemente cu miscare liniara in care se incadreaza cele de avans precum si cele de tipul unitatilor pneumohidraulice de translatie; - elemente de miscare liniara pas cu pas din care fac parte dispozitivele de avans cu comanda intrinseca pentru diferite lungimi de cursa,reglabile,reversibile si limitate; - elemente cu miscare oscilatorie in care se incadreaza cilindrii oscilanti in domeniul de pana la 180* sau chiar 360*; - elemente cu miscare circulara pas cu pas ca de exemplu masa rotativa cu posibilitati de fixare a unui numar corespunzator de pasi in cadrul unei rotatii complete; - elemente cu miscare rotativa de tipul motorului pneumatic care poate dezvolta o 24

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

putere de pana la 25CP.

Aplicatiile actionarilor pneumatice

Actionarile pneumatice si-au gasit aplicatii in domenii ale tehnicii extreme de variate,pentru cele mai diferite scopuri. Acest fapt se datoreaza avantajelor prezentate de aceste actionari. datorita vitezelor de lucru si de avans mari,precum si momentelor de inertie mici, durata operatiilor este mica; actionarile pneumatice pot fi foarte rapide: utilizand elemente logice sau convertoare electropneumatice se pot realiza instalatii cu functionare in ciclu automat care ofera prouctivitate mare; posibilitatea amplasarii elementelor pneumatice in orice pozitie este un avantaj important,simplificandu-se astfel proiectarea masinilor si micsorand gabaritul acestora;

-

fortele,momentele si vitezele motoarelor pneumatice pot fi reglate usor,utilizand dispozitive simple;

-

suparaincarcarea motoarelor pneumatice nu introduce pericol de avarii; transmisiile pneumatice permit porniri,opriri dese si schimbari de sens bruste,fara pericol de avarie;

-

aerul comprimat este relative usor de produs si de transportat prin retele,este repoluant si neinflamabil.

-

poate fi stocat in cantitati apreciabile; pericolul de accidentare este redus intretinerea instalatiilor pneumatice este usoara daca se dispune de personal calificat.

In comparatie cu alte tipuri de actionari(hidraulice,electrice)actionarile pneumatice prezinta urmatoarele dezavantaje: datorita limitarii presiunii de lucru fortele si momentele oferite de motoarele pneumatice sunt reduse; compresibilitatea aerului nu permite reglarea precisa a unor parametric de functionare,de exemplu mentinerea constanta a unor viteze mici de deplasare. aerul nu poate fi complet purificat cu costuri rezonabile,fapt ce duce la uzura unor piese prin eroziune si abraziune precum si la coroziunea componentelor; 25

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

-

in anumite conditii de mediu si fuctionarea exista pericol de inghet; randamentul transmisiilor pneumatice este scazut.

Actionarile pneumatice sunt utilizate: in industrie cu pericolul de incendii,explozii: metalurgie,chimie,minerit,prelucrarea lemnulu,termocentrale.

26

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

MOTOARE PNEUMTICE LINIARE
Intr-o instalatie pneumatica,elemental de actionare propriu-zis este motorul pneumatic. Motoarele pneumatice, denumite si elemente de executie, transforma energia de presiune a aerului comprimat in energie mecanica,pe care o furnizeaza apoi instalatiei cu ajutorul a diferite lanturi pneumatice liniare. Cilindri pneumatici efectueaza lucrul mecanic printr-o miscare de translatie,de obicei liniara, ei mai fiind numiti si motoare pneumatice liniare. Exista doua tipuri de cilindri pneumatici:cu membrane si cu piston. Au aplicatii foarte largi si se construiesc intr-o gama tipodimensionala extreme de diversificata. Se prezinta mai jos, orientativ, cateva din performantele constructive si functionale ale cilindrilor cu piston:     diametru 6 – 320 mm; cursa: mica de 4 m; viteze: - cilindri de uz general;mai mici de 1,5 m/s; forte: pana la 50000 N.

Clasificarea cilindrilor pneumatici 1. Dupa modul de alimentare cu aer comprimat, cilindri cu piston se clasifica astfel:  Cilindri cu simplu efect: - cu revenire cu arc; - cu revenire sub actiunea unei forte rezistente. 

Cilindri cu dublu efect: - cu tija unilaterala; - cu tija bilaterala.

Cilindri in tandem: - cu amplificare de forta; - avand cursa in doua trepte.

2. Dupa posibilitatea de franare la capat de cursa pot fi:   Cilindri fara franare la capat de cursa; Cilindri cu franare la capat de cursa: - reglabila; - nereglabila. 27

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

Cilindri pneumatici
Daca racordul a este limitat cu aer comprimat la presiunea P, asupra pistonului de suprafata S va actiona o forta F=PxS, care va determina deplasarea acestuia si a tijei spre dreapta. Viteza si acceleratia ansamblului mobil piston – tija depind de presiune, debit si forta care se opune miscarii tijei (forta rezistenta). Cand racordul A este conectat la atmosfera resortul 4 determina revenirea pistonului in pozitia initiala. Forta unui cilindru este data de valoarea presiunii de alimentare si de suprafata pistonului. De aceea in unele situatii este necesar un cilindru care pentru un anumit diametru si o anumita presiune de alimentare trebuie sa dezvolte o forta mai mare decat poate dezvolta un cilindru normal .

In cursa de avans, momentul in care mansonul 1 ajune in dreptul etansarii 2, evacuarea camerei din dreapta nu se mai poate face prin spatial dintre tija si capac. Aerul este obligat sa curga prin orificiul a carui sectiune este reglat de droselul 3, aceasta sectiune fiind mult micsorata, debitul de aer evacuate este mai mic. Configuratia duce la aparitia unei contrapresiuni in zona capatului de cursa,aceasta contra presiune se opune deplasarii pistonului spre dreapta, deci il franeaza. In functie de reglajul efectuat asupra droselului, se obtine un efect de franare mai redus sau mai puternic. Regland in mod diferit cele doua drosele, se obtin efecte diferite,pe fiecare capat de cursa

Comanda cilindrilor
Prin “comanda pneumatica” (electropneumatica) se intelege totalitatea elementelor pneumatice (si/sau electrice) de comanda si executie conectate intre ele intr-o retea de legaturi ce asigura un flux de informatie si forta; aceste elemente formeaza unul sau mai multe lanturi de comanda, care indeplinesc functii bine precizate.

28

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

Conform definitiei, elemental de comanda prelucreaza informatia,iar elemental de executie transforma energia. In orice sistem de comanda, o marime este influentata de prezenta sau absenta altei marimi, iar sensul acestei actiuni corespunde unui sistem in forma de bucla deschisa numit lant de comanda . Un lant de comanda pneumatic poate consta dintr-un ventil de distributie si un cilindru pneumatic, situatie in care ventilul de distributie indeplineste functiile elementului declansator, elementului de comanda ale organului de executie .

Comanda indirecta a cilindrului cu dublu efect schema de comanda contine un
distribuitor 4/2 sau 5/2 bistabil,comandat pneumatic si doua distribuitoare 3/2 monostabile pentru comanda celui dintai. Ca si in cazul precedent, sistemul poate fi alimentat cu presiuni diferite pe circuitele de comanad si forta.

Comanda indirecta a cilindrului cu dublu efect cu distribuitor 4/2 sau 5/2 bistabil

Comanda indirecta a cilindrului cu dublu efect cu distribuitor directional monostabil

Comanda directa a cilindrului cu dublu efect se poate face, de asemenea, utilizand doua distribuitoare 3/2, unul fiind inchis, celalalt normal deschis, actionate sincron .

Comanda indirecta a cilindrului cu simplu efect acest tip de comanda impune
utilizarea a doua distribuitoare 3/2 normal inchise: unul care permite alimentarea cilindrului, 29

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

numit distribuitor directional si un al doilea pentru comanda celui dintai. Avantajele oferite de acest tip de comanda sunt enumerate mai jos: distribuitorul directional poate fi dimensionat corespunzator cerintelor de forta-viteza impuse cilindrului, in timp ce comanda acestuia se poate face cu ajutorul unui distribuitor de mici dimensiuni, care necesita un effort de comutare minim,deci un consum minim de energie. se pot utiliza distribuitoare de comanda actionate electric ,la tensiuni nepericuloase, pentru comutarea distribuitorului directional. se poate utiliza comanda de la distanta

Comanda directa a cilindrului cu dublu efect cu doua distribuitoare 3/2

Comanda indirecta a cilindrului cu simplu efect

30

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

Comanda indirecta a unui cilindru cu simplu efect utilizand auto-mentinerea cu dominanta “ON”, cu separarea alimentarii/ventilarii consumatorului de auto-mentinere

31

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

ASIGURAREA CALITATII IN SISTEMELE PNEUMATICE

Asigurarea calitatii reprezinta ansamblul activitatilor prevenite prin care se urmareste in mod sistematic sa se asigure corectitudinea si eficacitatea planificarii, organizarii, coordonarii, antrenarii, si tinerii sub control in scopul de a garanta obtinerea rezultatelor la nivelul calitativ dorit. SISTEM DE MAMAGEMENT AL CALITATII- sistem de mamagement prin care se orienteaza si se controleaza o organizatie in ceea ce priveste calitatea. Calitatea totala – stisfacerea contunua a cerintelor clientilor in conditiile unor costuri minime. Asigurarea calitatii reprezinta realizarea unor obiective externe si interne, astfel: Obiectivele interne, reprezinta activitatile desfasurate, in scopul de a da incredere clientilor ca sistemul calitatii furnizorului permite obtinerea calitatii cerute; Obiectivele externe reprezinta activitatile desfasurate pentru a da incredere conducerii firmei ca va fi obtinuta calitatea ceruta Controlul laitatii ete determinat de: Supravegherea calitatii reprezinta monotorizarea si verificarea continua a starii unei entitati, in scopul asigurarii ca cerintele specifice sunt satisfacute Evaluarea calitatii reprezinta examinarea sistematica, efectuata pentru a determina in ce masura o entitate este capabila sa satisfaca cerintele specificate Inspectia calitatii reprezinta activitatile prin care se masoara, examineaza, incearca una sau mai multe caracteristici ale unei entitati si se compara rezultatul cu cerintele specificate, in scopul determinarii conformitatii acestor caracteristici Verificarea calitatii reprezinta confirmarea conformitatii cu cerintele specificate, prin examinarea si aducerea de probe tangibile.

AUDITUL CALITATII – reprezinta un process systematic, independent si documentat de evaluare obiectiva a dovezilor de audit pentru a determina in ce masura sunt indeplinite criteriile de audit prestabilite. In managementul calitatii, termenul de audit este utilizat in sensul de examinare a calitatii produselor, serviciilor, proceselor unui firme sau a sistemului de mamagement al calitatii. 32

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

Auditurile calitatii reprezinta examinari sistematice ale activitatilor si rezultatelor acestora, refertoare la ciliate, fiind planificate si programate in functie de natura si importanta activitatilor. Auditurile calitatii se realizeaza in raport cu criteriile de audit prestabilite, pentru a stabili in ce masura sunt respectate criteriile de audit. Criteriile de audit sunt: procedurile plicabile, cerintele specificate in standarde si specificatii tehnice, politica firmei in domeniul calitatii. AUDITOR IN DOMENIUL CALIATII este persoana care are compenta necesara pentru a efectua audituri ale calitatii; el trebuie sa fie autorizat pentru efectuarea unui anumit tip de audit. SCOPUL AUDITULUI CALITATII este de a evalua actiunile corrective necesare pentru eleiminarea neconformiatilor si posibilitatile de imbunatatire a sistemului de management al calitatii firmei, a produselor si serviciilor, si a proceselor. Auditurile caliatii evaluaeaza: produsele, serviciile, procesele sau sistemele calitatii unei firme. Planul de audit si raportul de audit sunt documente de calitate obligatorii in procesul de desfasuarare al unui audit si sunt elaborate de catre compartimentul de asiguarera calitatii. Auditul calitatii produsului se efectueaza pentru evaluarea conformitatii caracteristicilor de calitate a unui produs finit sau semifinit cu cerintele clientului sau cu cerintele specifice in documentele de referinta.

33

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

LUCRARI DE INTRETINERE A INSTALATIILOR SI ECHIPAMENTELOR
Metode de organizare si executare a repararii in sistemul preventive-planificat:Sistemul de intretinere si reparare preventive – planificat se poate efectua cu ajutorul a doua metode: A.Metoda standard – consta in faptul ca fiecare utilaj sau instalatie intra in reparatie la intervale de timp dinainte stabilite, fiecare din acestea in parte. Felul volumului si continutul reparartiilor care vor fi effectuate au un character standard, potrivit unei documentatii tehnice, indifferent de starea de functionare a utilajului in momentul intrarii in reparatie. B.Metoda dupa revizie – consta in faptul ca volumul si continutul reparartiilor se determina in urma unei revizii tehnice. Pentru stabilirea felul reparatiilor ce vor fi executate se intocmeste mai intai ciclul de reparartii al fiecarei categorii de utilaje in parte. 1.Intretinerea si supravegherea zilnica – se executa de catre persoanele care lucreaza pe utilajele din sectiile de productie, sau de catre personae specializate in executarea acestor operatii. In cadrul activitatii de intretinere si supraveghere zilnica se urmareste inlaturarea micilor defectiuni ale utilajului, fara a se face inlocuiri de piese.In afara interventiilor tehnice cuprinse in sistemul preventiv – planificat, in cadrul intreprinderilor se mai executa si alte tipuri de interventii tehnice cum sunt: a) Reparatiile accidentale(Ra) sunt interventiile care se defecteaza la intervale de timp nedeterminate, fiind impuse de scoaterile neprevazute din functiune a acestora datorita unor caderi accidentale Cauzele accidentelor pot fi: oboseala materialelor care provoaca schimbarea structurii materialelor si deci a caracteristicilor mecanice intretinere necorespunzatoare reparatiile necorespunzatoare reparatiile neexecutate la timp si reparatiile executate necorespunzator exploatarea neglijenta

b) Reparatiile de renovare: se efectueaza la utilaje care au trecut prin mai multe operatii capitale si au un grad ridicat de uzura fizica. Cu ocazia acestor reparatii, se recomanda si efectuarea unor lucrari de modernizare a utilajului.

34

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

c) Reparatiile de avarii se executa de fiecare data cand utilajele se defecteaza ca urmare a proastei utilizari sau intretineri sau sin cauza unor calamitati natuarale: cutremure, incendii, inundatii. 2. Revizia tehnica – cuprinde operatiile ce se executa inaintea unei reparatii curente sau capitole, in scopul determinarii starii tehnice a masinii, utilajului sau instalatiei sia principalelor operatii ce urmeaza a se efectua cu ocazia primei reparatii planificate pentru a se asigura in continuare functionarea normala a acestuia. 3.Intretinerea planificata. Reparatiile curente si reparatia capitala Reparatia curenta(Re) – reprezinta ansamblul de masuri luate pentru inlocuirea unor piese componente sau subansamblui uzate ale masinilor, utilajelor sau instalatiilor in vederea mentinerii caracteristicilor functionale ale acestora. Reparatia curenta cuprinde lucrarile ce se executa periodic, in mod planificat in scopul inlaturarii uzurii materiale sau a unor deteriorari locale prin repararea, reconditionarea sau inlocuirea unor piese componente sau chiar inlocuirea partiala a unor subansambluri uzate. Reparatia capitala(Rk)- reprezinta gama de lucrari ce se executa in mod planificat dupa expirarea ciclului de functionare prevazut in normative, in scopul mentinerii parametrilor nimonali si preintampinarii iesirii masinii sau utilajului din functiune inainte de termen.

METODE DE UTILIZARE LA STABILIREA LIMITELOR DE UZURA
Metode pentru stabilirea limitelor de uzura sunt: Teoretice Statistico – materiale Experimentale

Metode de determinare a uzurii pieselor se clasifica, in raport cu conditiile experimentale de efectuare a masuratorilor in doua categorii. Metode discontinue care implica demontarea pieselor Metode continui – de masurare a uzurilor fara demontarea pieselor.

Din prima grupa fac parte: micrometrarea, metoda amprentelor, cantarirea si profiliografierea. Toate aceste metode – mai putin metoda cantariri – permit determinarea directa a uzurii pieselor, metoda cantaririi asigura determinarea cantitatii de material pierdut prin uzare, pe o piesa, si deci permit determinarea globala a uzurii.

35

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

PRINCIPII ERGONOMICE LA LOCUL DE MUNCA
Dimensionarea locului de munca se realizeaza in functie de particularitatile anatomice, fiziologice, psihologice ale organismului uman, precum si de dimensiunile si caracteristicile echipamentului uman, precum si de lucru, de miscarile si deplasarile lucratorului in timpul activitatii, de distantele de securitate, de dispozitivele ajutatoare penrtu manipularea maselor, ca si de necesitatea asigurarii cofortului psihofizic. Eliminarea pozitiilor fortate, nenaturale, ale corpului lucartorului si asigurarea posibilitatilor de modificare a pozitiei in timpul lucrului se realizeaza prin amenajarea locului de munca, prin optimizarea fluxului tehnologic si prin utilizarea echipamentelor de munca care respecta prevederile regulamentarilor in vigoare. Locurile da munca la care se lucreaza in pozitie asezat se doteaza cu scaune concepute corespunzator caracteristicilor antropometrice si functionale ale organismului uman, precum si activitatii care se desfasoara, corelandu-se inaltimea scaunului cu cea a planului de lucru. La locurile de munca unde se lucreaza in pozitie onostatica trebuie asigurate, de regula, mijloace pentru asezarea lucartorului cel putin pentru perioade scurte de timp (scaune, banci). Echipamentele de munca, mesele si bancurile de lucru trebuie sa asigure spatiu sufficient pentru sprjinirea comoda si stabile a membrelor inferioare in timpul activitatii, cu posibilitatea miscarii acestora.Inaltimea planului de lucru pentru pozitia asezat sau ortostatica se stabileste in functie de distanta optima de vedere, de precizia lucrarii, de caracteristiciile ontropometrice ale lucartorului si de marimea efortului membrelor superioare. Pentru evitarea miscarilor de rasucire si aplicare ale corpului, precum si a miscarilor foarte ample ale bratelor, trebuie luate masuri de organizare corespunzatoare a fluxului tehnologic, de manipulare corecta a materiilor prime si a produselor la echipamentele de munca la care lucratorul intervine direct.

36

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

MASURI DE PROTECTIA MUNCII LA SISTEMELE DE ACTIONARE HIDRAULICE SI PNEUMATICE

Normele specifice de protectie a muncii sunt reglementari cu aplicabilitate nationala care cuprind prevederi obligatorii minimale pentru desfasurarea principalelor activitati din economia nationala în conditii de securitate. Respectarea continutului acestor prevederi nu absolva persoanele juridice sau persoanele fizice de raspundere pentru prevenirea si asigurarea oricaror altor masuri de securitate a muncii adecvate conditiilor concrete de desfasurare a activitatii respective. Normele specifice de protectie a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementari privind asigurarea securitatii si sanatatii în munca, sistem compus din: - Norme generale de protectie a muncii care cuprind prevederi de securitate a muncii si de igiena a muncii, general valabile pentru orice activitate; - Norme specifice de protectie a muncii care cuprind prevederi de securitate a muncii specifice unor anumite activitati sau grupe de activitati, detaliind prin acestea prevederile Normelor generale de protectie a muncii. Prevederile tuturor acestor norme specifice se aplica cumulativ si au valabilitate nationala, indiferent de forma de organizare sau de proprietate în care se desfasoara activitatea pe care o reglementeaza. Structura sistemului national de norme specifice urmareste corelarea prevederilor normative cu riscuri comune uneia sau mai multor activitati si reglementarea unitara a masurilor de securitate a muncii, pentru activitatile caracterizate prin pericole comune. Structura fiecarei norme specifice de protectie a muncii are la baza abordarea sistemica a aspectelor de securitate a muncii utilizata în cadrul Normelor generale de protectie a muncii.

37

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

Conform acestei abordari procesul de munca este tratat ca un sistem complex, structurat, compus din urmatoarele elemente care interactioneaza: - Executantul: persoana fizica implicata nemijlocit în executarea unei sarcini de munca si care are calitatea de angajat cu contract de munca ori conventie civila sau de membru cooperator sau ucenic, elev, student pe timpul practicii; - Sarcina de munca: totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de productie si în anumite conditii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de munca; - Mijloacele de productie: totalitatea mijloa-celor de munca (instalatii, utilaje, masini, aparate, dispozitive, unelte etc.) si a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.) care se utilizeaza în procesul de munca; - Mediul de munca: ansamblul conditiilor fizice, chimice, biologice si psihologice în care, unul sau mai multi executanti îsi realizeaza sarcina de munca. Reglementarea masurilor de protectie a muncii în cadrul normelor specifice de protectie a muncii, vizând global desfasurarea uneia sau mai multor activitati în conditii de securitate a muncii, se realizeaza prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a securitatii muncii la nivelul fiecarui element al sistemului executant - sarcina de munca - mijloace de productie - mediu de munca, propriu proceselor de munca din cadrul activitatilor care fac obiect de reglementare. Prevederile sistemului national de reglementari normative pentru asigurarea securitatii muncii constituie, alaturi de celelalte reglementari juridice referitoare la securitatea si sanatatea în munca, baza pentru: - activitatea de conceptie a echipamentelor tehnice si a tehnologiilor; - autorizarea functionarii persoanelor juridice; - instruirea salariatilor cu privire la securitatea muncii; - cercetarea accidentelor de munca si stabilirea cauzelor si a responsabilitatilor.

38

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

În contextul general prezentat, "Normele specifice de protectie a muncii pentru exploatarea si întretinerea drumurilor si podurilor" au fost elaborate tinând cont de reglementarile existente în domeniul securitatii muncii pentru aceste activitati, si pe baza studierii proceselor de munca si stabilirea pericolelor specifice, astfel încât, pentru fiecare pericol sa existe cel putin o masura de prevenire la nivelul fiecarui element component al procesului de munca. Structurarea acestei norme este facuta pentru fiecare activitate, prevederile urmând o succesiune logica, corespunzatoare modului de actiune al executantilor în procesul de munca. Normele mai cuprind si un capitol de prevederi de proiectare care vor fi respectate la proiectarea cladirilor, a altor constructii si a echipamentelor tehnice, prevederi care ramân valabile pâna la acoperirea problematicii tratate prin standardele din domeniu. În acelasi timp, pentru terminologia de securitate a muncii utilizata la elaborare, normele mai cuprind o anexa în care sunt explicati o serie de termeni uzuali. Pentru ca normele specifice sa raspunda cerintelor actuale, nu numai în ceea ce priveste continutul, dar si forma de prezentate, conform altor acte legislative si normative, s-a procedat la utilizarea unor subtitluri, care precizeaza continutul articolelor care se refera la aceasta problematica, facilitând astfel pentru utilizatori întelegerea si gasirea rapida a textelor necesare. Prevederi generale Normele specifice de protectie a muncii pentru activitatile de exploatare si întretinere drumuri si poduri cuprind masuri de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale sp 17317g63r ecifice acestor activitati. Scop Scopul prezentelor norme specifice este ca prin respectarea masurilor de prevenire cuprinse sa se asigure desfasurarea în conditii de securitate a activitatilor de exploatare si întretinere drumuri si poduri.

Domeniu de aplicare Prezentele norme specifice se aplica la toate persoanele juridice care desfasoara activitati de exploatare si întretinere drumuri si poduri, cu personal angajat în baza unui contract 39

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

individual de munca sau în baza unei conventii civile. De asemenea, se aplica membrilor cooperatori si ucenicilor, elevilor si studentilor pe timpul practicii profesionale indiferent de forma de proprietate a capitalului social si de modul de organizare al acestora. Conexiunea cu alte acte normative 1) Prevederile cuprinse În prezentele norme specifice se aplica cumulativ cu prevederile Normelor generale de protectie a muncii. 2) Pentru activitatile auxiliare sau conexe activitatilor de exploatare si întretinere drumuri si poduri se vor aplica prevederile actelor normative prezentate în Anexa 1. Revizuirea normelor Prezentele norme specifice se vor revizui periodic si vor fi modificate ori de câte ori este urmare a schimbarilor de natura legislativa, tehnica etc. survenite la nivel national, la nivelul persoanelor juridice sau la nivelul proceselor de munca. Prevederi comune activitatilor de exploatare si întretinere drumuri si poduri 2.1. Încadrarea si repartizarea salariatilor la locul de munca Încadrarea si repartizarea salariatilor la locul de munca se vor efectua în conformitate cu prevederile cuprinse în Normele generale de protectie a muncii. Salariatii care în timpul efectuarii sarcinilor de munca folosesc tehnici specifice lucrului la înaltime sau alpinismului utilitar trebuie angajati si repartizati la locul de munca conform prevederilor NSSM pentru lucru la înaltime si NSSM pentru alpinism utilitar. Pentru activitati complexe (utilizarea masinii de frezat asfalt, a masinii de marcat drumuri, a utilajului denumit "inspector poduri" etc.) sunt admisi numai salariatii care poseda calificarea necesara, care corespund din punctul de vedere al aptitudinilor psihice si fizice si care au împlinit vârsta de 18 ani. 2.2. Dotarea salariatilor cu echipament individual de protectie (EIP) Acordarea si utilizarea echipamentului individual de protectie se vor face conform prevederilor din Normele generale de protectie a muncii si din Normativul-cadru de acordare 40

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

si utilizare a echipamentului individual de protectie, aprobat de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale. Conducatorii locurilor de munca nu vor permite desfasurarea nici unei activitati înainte de a verifica dotarea salariatilor cu echipament individual de protectie si de a urmari utilizarea corecta a acestuia. Este interzisa utilizarea echipamentelor individuale de protectie care nu sunt realizate si certificate în conformitate cu standardele si normativele aflate în vigoare. Echipamentul individual de protectie împotriva pericolelor de natura electrica trebuie verificat la termenele stabilite, fiind interzisa utilizarea celui defect sau neverificat. Echipamentul individual de protectie împotriva pericolelor de cadere de la înaltime trebuie depozitat si utilizat în conformitate cu instructiunile stabilite de fabricant. 2.3. Protectia împotriva electrocutarii Echipamentele tehnice actionate electric cât si echipamentele electrice trebuie sa corespunda prevederilor din Normele generale de protectie a muncii si din NSPM pentru utilizarea energiei electrice În medii normale . Echipamentele tehnice electrice sau actionate electric trebuie sa fie verificate la receptie si dupa fiecare reparare sau modificare tehnica pentru a se testa eficacitatea masurilor de protectie împotriva pericolului de electrocutare. Înainte de utilizarea echipamentelor tehnice actionate electric salariatii sunt obligati sa verifice vizual imposibilitatea atingerii pieselor care se afla normal sub tensiune si legatura la centura de împamântare.Deplasarea de la un loc de munca la altul a echipamentelor tehnice mobile actionate electric se va face numai dupa întreruperea alimentarii cu energie electrica. 2.4. Protectia împotriva incendiilor Persoanele fizice sau juridice care desfasoara activitati de exploatare si întretinere drumuri si poduri au obligatia de a asigura echiparea si dotarea cu materiale de prevenire si stingere a incendiilor în conformitate cu Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor. La fiecare loc de munca unde exista pericol de incendiu se vor afisa instructiuni cu privire la prevenirea si stingerea incendiilor si planul de autoaparare împotriva incendiilor. 41

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

Fumatul si focul deschis nu sunt permise decât în locurile destinate în acest scop. Caile de acces la mijloacele si instalatiile de prevenire si stingere a incendiilor trebuie sa fie în permanenta degajate.

42

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

BIBLIOGRAFIE

1.Mecatronica – Manual pentru clasa aXI-a Editura Dalta 2004 2. BARSAN I. "Actionari Si Comenzi Hidraulice Pentru Masini Unelte" - Universitatea Din Sibiu, 1993 3. TELEA D., FETCHE V., BOGDAN L. "Masini Unelte Si Agregate, Indrumar De Laborator, Fascicola 2" - Universitatea Din Sibiu, 1991 4. IONESCU FL., CATRINA D., DORIN AL. "Mecanica Fluidelor Si Actionari Hidraulice Si Pneumatice" - Ed. Didactica Si Pedagogica, Bucuresti, 1980 5. MARIN V., MOSCOVICI R., TENESLAV D. "Sisteme Hidraulice De Actionare Si Reglare Automata" - Ed. Tehnica, Bucuresti, 1981 6. OPREAN A. "Actionari Si Automatizari Hidraulice" - Ed. Tehnica, Bucuresti, 1989 7. OPREAN A., IONESCU FL., DORIN AL. "Actionari Hidraulice. Elemente Si Sisteme" Ed. Tehnica, Bucuresti, 1982 8. VASILIU N., CATANA I. "Transmisii Hidraulice Si Electrohidraulice" - Ed. Tehnica, Bucuresti, 1988

43

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

ANEXE

Fig. 1 Pompa cu roti dintate

Fig. 2 Pompa cu angrenaj interior

44

Consideratii privind sisteme de actionare hidraulice si pneumatice

Comanda indirecta a cilindrului cu dublu efect cu distribuitor 4/2 sau 5/2 bistabil

Comanda indirecta a cilindrului cu dublu efect cu distribuitor directional monostabil

45

Related Interests