Tema Proiectului

:

SISTEME MODERNE DE FABRICATIE

Sisteme moderne de fabricatie

Cuprins
1. Argument………………………………………….....……4 2. Introducere in Sisteme de Fabricatie Moderne……… .......6 3.Clasificarea sistemelor de fabricatie……………................9 4. Criterii de evaluare a utilizarii sistemelor de fabricatie......14 5. Factori şi momente cu implicaţii importante în evoluţia controlului de calitate .............................................................19 6. Conceptul “product out” ....................................................21 7. Conceptul “market-in”........................................................22 8. Raportul între asigurarea calităţii şi controlul calităţii, instrumente ale asigurării calităţii...........................................24 9. Bibliografie.........................................................................26

2

Sisteme moderne de fabricatie

1. Argument

MECATRONICA s-a impus mai intai in viata reala in industrie, dupa care a fost “identificata”, definite si introdusa pentru a putea fi studiata si tratata corespunzator. Elementele electrice si electronice au inceput sa fie incluse in sistemele mecanice din anii 1940. Utilajele din aceasta perioada ar putea fi numite prima generatie a mecatronicii. Se considera ca primul utilaj complet din punct de vedere al conceptului mecatronic a fost masina unealta comandata numeric (CNC) pentru productia elicelor de elicopter, construita la Massachusetts Institute of Technology din SUA, in 1952. Dezvoltarea informaticii la

inceputulanilor 1970 a fost marcata de aparitia microprocesorului, caracterizat printr-o inalta fiabilitate si o flexibilitate deosebita, oferind in acelasi timp gabarit si pret scazut; toate acestea au permis inlocuirea elementelor electronice analogice si de decizie clasice, sistemele electronice devenind astfel mai complexe dar in acelasi timp si mai usor de utilizat. Aceasta etapa poate fi numita a doua generatie a mecatronicii. Mecatronica a inceput sa se dezvolte in mod dinamic in anii 1980, perioada in care era deja proaspat definite, iar conceptul suferea permanent perfectionari. A fost o perioada de dezvoltare in directia obtinerii elementelor integrate, menite sa asigure pe deplin controlul utilajelor, masinilor si sistemelor complex. Aceasta a fost inceputul celei de-a treia generatii a mecatronicii, al carui obiect de interes sunt sistemele multifunctionale si au o constructive complexa. Utilajele mecatronice sunt ansambluri care integreaza elemente component simple sau complexe ce indeplinesc diferite functii, actionand in baza unor reguli impuse. Principala lor sarcina este functionarea mecanica, deci producerea de lucru mecanic util, iar in esenta lor este posibiltatea de a reactiona inteligent, printr-un sistem de senzori, la stimuli exterior care actioneaza asupra utilajului luand decizii corespunzatoare pentru fiecare situatie. Avand in vedere avantajele pe care le reprezinta utilizarea de masini si scule pneumatic fata de cele electrice, marii producatori din diverse domenii de activitate au regandit organizarea
3

Sisteme moderne de fabricatie

fluxurilor de productie, trecand de la utilizarea de masini, unelte , scule electrice la scule pne-umatice. Dintre aceste avantaje mentionam:  Independenta fata de sursele , retelele electrice, aerul comprimat putand fi obtinut si

prin utilizarea motoarelor cu ardere interna;   Generarea unei puteri mari comparativ cu volumul mic si greutatea redusa a masinii; Durata de lucru continuu mare datorita faptului ca partea motrica a uneltelor

pneumatice nu se incalzesc in sarcina; in majoritatea cazurilor, motorul uneltei pneumatice este o turbine ce poate functiona ore in sir fara oprire;  Durata mare de exploatare datorita riscului redus de defectare in conditii de utilizare

corecta;  Intretinere si reparatii usoare,care pot fi efectuate la nivelul atelierelor mecanice proprii

ale utilizatorilor;  Manevrabilitate sporita datorita greutatii mici si volumului redus.

4

Sisteme moderne de fabricatie

2. Introducere in sisteme de fabricatie moderne

In industriile producatoare, exista sisteme de fabricatie moderne, care conduc la obtinerea performantelor propuse. Dintre acestea, cele mai importante sunt: sistemele de fabricatie inteligente, sistemele holonice si cele bionice. Am asista, in ultimii ani, la o generalizare a automatizarii proceselor de productie, urmare fireasca a integrarii robotilor industriali in procesele de fabricatie , a aparitiei celulelor flexibile de productie, a utilizarii robotilor autonomi cu capacitati senzoriale sporite, a inlocuirii aproape complete a omului in anumite procese tehnologice ce necesitau efort fizic mare sau conditii periculoase de munca si a dezvoltarii inteligentei artificiale ca permisa teoretica, dar si asociata cu un puternic suport tehnologic. Metodele si mijloacele de productie ale industriei mecanice sunt bulversate de prezenta calculatoarelor, a robotilor, a automatelor programabile, a comenzilor numerice etc. Dupa aparitia masinilor-unelte cu comanda numerica, evolutiile au fost in principal marcate de dezvoltarea intr-un ritm accelerat al tehnicii de calcul, a centrelor de prelucrare, a tehnologiilor de grup, a senzorilor, a tehnicilor de modelare geometrica si de procesare grafica a
5

Sisteme moderne de fabricatie

datelor, a simularii, a sistemelod CAD/CAM, a sistemelor si a tehnicilor de diagnosticare a limbajelor de programare la inalt nivel , a inteligentei artificiale. Un rezultat firesc in dezvoltarea tehnologica il constituie aparitia mecatronicii, o combinatie sinergica si sistematica a mecanicii, electronicii si a informaticii, care integreaza microprocesoarele in structurile electromecanice, acestea devenind astfel inteligente. Mecatronica este in domeniu nou, care include: micro- si nanotehnologii, senzori, sisteme de actionare, materiale compozite si inteligente, sisteme de conducere, interfete om-masina, structuri evoluate de procesare, sisteme de proiectare integrata. Prin sistem inteligent se intelege un sistem care interactioneaza cu mediul sau. Pentru a realiza aceasta interactiune, sistemul fie ia din mediu energia necesara si o converteste in energie mecanica si caldura disipata, fie manipuleaza informatii. De-a lungul evolutiei tehnicilor de fabricatie, au existat masini simple, conduse de catre un operator uman, masini programate sa se comporte intr-un anumit fel, mai avansate decat primele si, in fine masini cu proprietati senzoriale, cu capacitate de planificare, recunoastere a formelor, navigare, invatare ( cu disponibilitati de prelucrare avansata a informatiilor), numite sisteme inteligente. Acestea au posibilitatea sa isi modifice comportarea ca o adaptare la modificarile din mediul intern si extern. Sistemele de fabricatie inteligente, capabile sa ia decizii, se deosebesc de masinile programate sa desfasoare operatii repetitive, capabile si ele de modificarea propriului comportament, dar pe baza unor comenzi date de catre un operator uman. Inteligenta inglobata intr-o masina are rolul de a imbunatatii performantele ei functionale, de a face masina mai prietenoasa cu utilizatorul si mediul. Aceste sisteme interactioneaza cu mediul lor prin intermediul unor intrari ( informatii, energie, material, actiune mecanica a mediului asupra masinilor), precum si al unor iesiri ( informatii, energie , actiuni exercitate de masini asupra mediului). Sistemele de fabricatie inteligente pot opera individual sau conectate in cadrul unor alte sisteme. In acest caz, performantele globale ale acestor sisteme sunt superioare sumei

performantelor masinilor componente. De asemenea, masinile inteligente opereaza autonom,

6

Sisteme moderne de fabricatie

fara un control total al operatorului uman, dar cu posibilitatea de a colabora cu acesta; pot opera in medii nestructurate, care pot fi periculoase sau lipsite de confort. Domeniile de aplicabilitate al sistemelor inteligente sunt variate: inginerie nucleara, industrie alimentara, tehnica aero-spatiala, constructii, transport, inginerie biomedicala, exploatare minereu, gaz , petrol, stingere incendii, aplicatii militare , interventii subacvatice. Etc

7

Sisteme moderne de fabricatie

3. Clasificarea sistemelor de fabricatie
O masina inteligenta cuprinde urmatoarele sisteme de baza : a. Subsistemul de perceptie, care are rolul de a colecta, stoca, procesa si distribui informatii despre stare actual a masinii si a mediului in care opereaza; b. Subsistemul de cunoastere, care are rolul de a evalua informatiile colectate de la subsistemul de perceptie si de a planifica actiunile masinii; c. Subsistemul de executie, responsabil cu desfasurarea tuturor actiunilor masinii, pe baza instructiunilor de la cele doua subsisteme; instructiunile primate de la subsistemul de cunoasteredetermina comportamentul planificat, iar cele de la subsistemul de perceptie determina comportamentul reactiv. d. Subsistemul de autointretinere, care are rolul de a mentine masina in conditii bune de functionare. Acest subsistem asigura o monitorizare intermitenta a comportarii masinii pentru a preveni eventualele defecte ( autointretinere preventive) sau pentru a le sesiza imediat ce apar (autodiagnostic). In cazurile particulare autointretinerea poate insemna chiar si autoreparare; e. Subsistemul de conversie a energiei, care asigura cantitatea si forma de energie necesara pentru ca toate celelalte subsisteme sa aiba o buna functionare. Componentele fizice din structura acestor subsisteme sunt: senzorii si traductorii, actuatorii, microprocesoarele, retelele de comunicatii, dispozitivele de intrare/iesire, efectorii finali, sirsele de energie , etc. Sistemele de fabricatie inteligente pot individual, de exemplu pentru controlul indicilor de precizie ai rotilor dintate sau conectate in cadrul altor sisteme. Sistemul de fabricatie holonic este un mod de organizare bazat pe integrarea oamenilor, a utilajelor tehnologice si a calculatoarelor in unitati autonome si cooperante in scopul cresterii flexibilitatii, a configurabilitatii si robustetii sistemului de perturbatii si la variatii interne si externe. Un sistem de fabricatie holonic (HMS – Holonic Manufacturing System) nu reprezinta o noua tehnologie, ci, mai degraba, o incercare de imbinare si utilizare a unor tehnologii existente
8

Sisteme moderne de fabricatie

(comunicatii bazate pe calculator, reglare descentralizata, agenti inteligenti, diagnoza bazata pe model, etc.) Notiunea de holon a fost introdusa de Arthur Koestler si este o combinative intre cuvantul grec “holos” ( intreg) si sufixul “on” care traduce prin particular, parte. Holonul este un bloc autonom si cooperative al sistemelor de fabricatie , incluzand o componenta de procesare a informatiei si o component de procesare fizica; poate asigura transformarea, transportul, memorarea si/sau validarea informatiei sau a obiectelor fizice si poate face parte din alt holon. Sistemul de fabricatie holonic este format din mai multi holoni care coopereaza intre ei pentru atingerea unui scop comun si care integreaza totalitatea activitatilor de fabricatie , de la gestiunea comenzilor pana la proiectare, productie si marketing. Prin cooperare intelegem procesul in care un set de entitati dezvolta si executa planuri pentru indeplinirea unui scop prestabilit. Astfel, se pot construi sisteme complexe, care sunt eficiente in utilizarea resurselor, rezistente la perturbatii interne si externe, adaptabile la schimbarile din mediu. Fiecare unitate de productie ( capacitatea de productie, resursa tehnologica ) poate fi un holon. Comportarea holonica poate fii exprimata prin doua tendinte complementare de autoafirmare si de integrare. Stabilitatea holonilor rezulta din abilitatea lor de a actiona autonom, fara o asistenta continua, de la nivel superior, in situatii neprevazute. In general, autonomia reprezinta capacitatea unei entitati de a crea, de a controla si de a executa propriul plan, conform unei strategii elaborate de tip mediu si mare. Autonomia holonilor se refera la: controlul local si operarea masinilor, optimizarea la nivel local , autoordonantare, auto-configurare, autodiagnoza, autoinvatare, autoreparare etc. Structura sistemelor holonice de fabricatie are la baza o erarhie functionala si unitati autosimilare(o structura repetabila la toate nivelurile) , iar ca suport informatic, proiectarea orientata pe obiecte.

9

Sisteme moderne de fabricatie

Un exemplu de sistem de fabricatie holonic il reprezinta cel conceput in Anglia , pentru telefoanele celulare, si contine noua holoni: client , manager contabil , produs, de supraveghere , fabricatie , linie , reparatie , resursa , subansamblu. Sistemele de fabricatie bionice au fost produse in Japonia si au functii care imita comportarea organismelor biologice ca: autoorganizarea , autorecuperarea si autodezvoltarea. Prin sisteme de fabricatie bionice se urmareste realizarea unor sisteme cu viteza mare de raspuns, care sa se incadreze armonios in mediul natural. Aceasta se obtine, in principal, prin sistematizarea informatiei privind produsele pe parcursul intregului ciclu de viata. Una dintre cele mai tinere stiinte care s-au delimitat din ultimele decenii este bionica. Stabilirea si elucidarea unor analogii dintre sistemele tehnice si cele biologice constituie o inepuizabila sursa de inspiratie in stimularea si dezvoltarea creativitatii tehnice. Notiunea a fost introdusa de americanul J. E. Steele, in 1960, si provine din cuplarea, notiunilor de biologie ( termen care provine din limba greaca:”bios” – viata si “logos” -stiinta) si electronica ,pentru a desemna cercetarile de cibernetica orientate in special spre studiul simularii mecanice a unor functii caracteristice organismelor. Bionica a fost definita ca stiinta care studiaza functiile organismelor vii si simularea prin mijloace tehnice a acestor functii. Printre obiectivele cercetarii bionice actuale , o atentie speciala este acordata studiului sistemului nervos conceput ca retea hipercomplexa de senzori, studiile organelor senzoriale si ale organelor efectoare. Studiul organelor efectoare si al proceselor de transmitere a comenzilor catre organele efectoare reprezinta o parte esentiala a bionicii. Solutiile existente in natura vie in acest domeniu sunt extreme de diverse si de ingenioase.

Cercetarile curente din domeniul acestor sisteme abordeaza probleme ca : a. modelul de tip biologic al produsului; b. sistemul de proiectare de tip ADN (acid dezoxiribonucleic) ; c. functiile de prelucrare biologica a datelor etc.

10

Sisteme moderne de fabricatie

Studiul si imitarea acestor modele sunt de o inestimabila utilitate in nenumarate circumstante. Ca exemple tipice, pot fi citate cele ale constructiei manipulatoarelor automate.. Biomecanica reprezinta o ramura a biofizicii care aplica principiile mecanicii in studierea si explicarea unor fenomene fiziologice de la nivelul organismelor vii. Biomecanismul este acel sistem mecanic intalnit in organismele vii, care are caracterisitici comune cu mecanismul. Mecanismul este un sistem mecanic in care corpurile material au componente intre care exista legaturi mobile si care isi pot schimba pozitia relative sub actiunea fortelor,cu scopul indeplinirii unor functii necesare(transmiterea puterii mecanice, a fortelor, a miscarilor, ghidarea corpurilor etc.). Printre biomecanismele care se remarca prin performante deosebite se numara

biomecanismele care realizeaza locomotia prin salt. Acestea se caracterizeaza prin deplasare rapida, consum energetic minim,echilibrare dinamica si cuprinde componentcare realizeaza recul electric. Unitatile tehnologice din sistemele de fabricatie bionice obtin intrarile necesare din mediul “de fabricatie” si realizeaza, in consecinta operatiile necesare. Iesirea din aceste unitati se intoarce inapoi in mediul de fabricatie. Programele de reglare include strategii ale caror efect asupra mediului este pe termen lung. Un exemplu ar fii cel referitor la reasezarea echipamentelor tehnologice si , implicit, la reconsiderarea fluxului tehnologic. Unitatile tehnologice se comporta similar cu celulele, ca elemente de structura, prin faptul ca alcatuiesc structure de control ierarhic la nivelul atelierului, al fabricii, al organizatiei etc. In aceste structuri, fiecare nivel suporta si este suportat de nivelurile adiacente. O directiva data la varful structurii se transmite spre baza trecand succesiv prin fiecare nivel intermediar, materializandu-se in sarcini. Sistemele de fabricatie bionice utilizeaza aceste elemente de paralelism in prelucrare,pentru a evidential aplicatiile si conceptele de modelare. Astfel, fabricatia bionica va opera cu component distributive ( masini-unelte) interconectate intr-un sistem “viu”.

11

Sisteme moderne de fabricatie

Masinile-unelte, ca si componente ale sistemelor bionice comunica intre ele in legatura cu deciziile luate. Procesele specifice componentelor sistemelor sunt comparate cu informatia genetica (umana). Astfel, informatiile referitoare la procesul de prelucrare a unei piese sunt inmagazinate in produs si apoi comunicate, in vederea luarii unei decizii privitoare la programarea prelucrarii respective. De exeplu, o piesa virtuala care detine informatiile de prelucrare este reprezentata printr-un element de modelare numit modelon. Acesta comunica si coopereaza in cadrul sistemului de fabricatie cu modeloanele ce reprezinta resursele necesare ( scule, prelucrate. Similar, se poate concepe un mediu bionic de proiectare: la nivel superior, exista modelonul de varf ( modelonul-parinte) , unde se dezvolta specificatiile activitatii de proiectare, care sunt transmise submodeloanelor nivelurilor intermediare si modelonului baza. Acesta executa operatiile asociate nivelului inferior, in scopul realizarii specificatiilortransmise. Transmiterea informatiei de la modelonul superior la modeloanele de pe niveluri inferioare se face asemanator modului in care este comunicata o informative de tip ADN. dispozitive, tehnologii, etc.) , pentru a produce piesele fizice

12

Sisteme moderne de fabricatie

4. Criterii de evaluare a utilizarii sistemelor de fabricatie

De-a lungul timpului, conducerile firmelor au acordat o atentie prioritara gestionarii banilor, materialelor , utilajelor si oamenilor. Astazi, ele au ajuns sa recunoasca importanta capital a unei a cincea resurse : Informatia. Utilizarea diverselor tipuri de sisteme de fabricatie in procesele de productie este insotita de urmatoarele efecte: cresterea preciziei de executie si mentinerea stabilitatii acesteia in timpul desfasurarii proceselor, facilitand optimizarea fabricatiei si obtinerea de produse inalt calitative cresterea gradului de automatizare si de informatizare a fabricatiei cresterea productivitatii muncii

- cresterea nivelului de calitate la produsele industrial fabricate Evaluarea utilizarii sistemelor de fabricatie presupune analizarea acestora pe urmatoarele criteria: economic, de calitate si de competitivitate

Criteriul economic
Efectele economice ale utilizarii unui sistem de fabricatie care urmareste introducerea progresului tehnic se determina prin comparare cu rezultatele obtinute anterior aplicarii acestuia. In acest scop, se urmareste eficienta fiecarui sistem de fabricatie, comparand costurile reale cu cele standard, se urmareste cifra de afaceri si volumul cheltuielilor,nivelul profitului si al investitiilor. Realizarea unei sarcini de fabricatii implica realizarea unor transformari intr-o anumita succesiune si anumite conditii de eficienta economica.

13

Sisteme moderne de fabricatie

Concurenta tot mai dinamica a pietei este factorul care determina producatorii sa accepte evolutia tehnica, sa caute cel mai potrivit scenariu de fabricatie, sa prezinte un mare grad de receptivitate la cerintele pietii, prin schimbarea si restructurarea fabricatiei ceea ce presupune adoptarea sistemelor de productie moderne alaturi de preocuparea constanta de crestere a calitatii produselor.Se respecta astfel cel mai important principiu de piata: a produce ceea ce este necesar, la momentul potrivit, de calitatea cea mai buna si la costuri cat mai scazute. Prelucrarea flexibila a facut posibila aducerea eficientei productiei de masa la nivelul productiei de locuri a mai multor tipuri de produse. Astfel, productia pe locuri corespunde unei economii de scop. In acelasi timp, eficientavolumului mediu este bine compensata prin eliminarea costurilor de reorganizare a productiei si a timpului necesar pentru trecerea de la un produs la altul. Pentru a determina eficienta economica a utilizarii unui sistem de fabricatie se impun: - intocmirea bugetului propriu de cheltuieli, urmarirea abaterilor de la bugetul prevazut si cautarea cauzelor abaterilor; - adoptarea unui plan de masuri de corectie a abaterilor si eliminarea cauzelor care le-au determinat; - pregatirea profesionala, motivarea si cresterea capacitatii de munca a resursei umane; - analiza situatiei economico-financiare cu implicatii asupra marimii fondurilor alocate.

Criteriul Calitate
Calitatea este o notiune complexa, ce se refera la un proces, produs, fenomen etc. Are un character dinamic si un grad mare de generalizare. Calitatea productiei se exprima prin randamente, consumuri specifice , indicatori de utilizare intensiva si extensiva, grad de mecanizare, automatizare, cibernetizare, robotizare, cheltuieli de intretinere, de protectie a mediului, a oamenilor etc. Conditiile de calitate corespunzatoarea fiecarui produs sau materie prima sunt prevazute in standard, in norme interne sau in caiete de sarcini.

14

Sisteme moderne de fabricatie

In raport de natura si cu efectul pe care il au asupra procesului de utilizare, caracteristicile calitative ale produselor de consum pot fi grupate. Fiabilitatea este aptitudinea unui produs de a functiona fara defectari, la un moment dat sau intr-un anumit interval de timp. Calitatea unui produs se impune inca din faza de proiectare; aceasta este urmata de faza de fabricatie, etapa importanta de realizare a calitatii produsului, conditionata de calitatea materiilor prime si a celor auxiliare , de functionare a instalatiei la parametri optimi, de conducerea instalatiei de catre un personal calificat. Dupa executare, produsul este livrat beneficiarului, direct sau prin intermediari. In aceasta faza, calitatea produsului este influentata de calitatea depozitarii, a transportului si a altor activitati. Cresterea calitatii produselor implica cresterea costurilor in cele trei faze mentionate, ceea ce efectueaza in final pretul produsului. Flexibilitatea sistemului conduce la reducerea timpului total de prelucrare, prin miscarea timpului de reorganizare. Totodata, introduce unele procedure a caror aplicare determina obtinerea de produse de inalta calitate si precizie. Se pot pune in evidenta urmatoarele orientari principale privind calitatea produselor: - orientarea spre perfectiune; - orientarea spre produs ( calitatea fiind ansamblul caracteristicilor de calitate ale produsului) ; - orientarea spre procesul de productie ( produsul este de calitate cand corespunde specificatiilor stabilite prin proiect) ; - orientarea spre costuri ( produsul ofera anumite performante la un pret accesibil); - orientarea spre utilizator ( corespunde cerintelor cumparatorului referitoare la protectia vietii si a sanatatii, la protectia mediului , la aspecte tehnice placute , la conservarea energiei, la riscul redus de exploatare a produselor, la valorificarea resurselor natural).

15

Sisteme moderne de fabricatie

Criteriul de competitivitate
Intr-un sistem de fabricatie de tip linie tehnologica, fluxurile de materiale , de materii prime, de energie si de informatii se interconditioneaza direct, in vederea obtinerii unor semifabricate si subansamble avand o informatie incorporata la un nivel cat mai ridicat. Competivitatea sistemelor va fi determinata de aceasta informatie incorporata. O solutie prin care se poate imbunatatii competivitatea consta in a face intreprinderea sa evolueze spre conceptul de sistem integrat de productie. Acest mod de organizare industriala are ca scop cresterea reactivitatii intreprinderii si optimizarea fabricatiei.Este un proces de simplificare a procesului de productie, urmat de unificarea intreprinderii prin automatizare si integrare.Simplificarea consta in suprimarea orcarei activitati inutile care nu adauga valoare
16

Sisteme moderne de fabricatie

produsului. Acesta presupune reconsiderarea fluxurilor in intreprindere, in scopul de a simplifica metoda de gestiune a productiei si de a reduce termenele de fabricatie si timpii de schimbare a echipamentelor, de a evolua marimea loturilor lansate in fabricatie, a productiei in curs, a stocurilor, a costurilor indirecte de transport si magazinare, a procedurilor etc. In toate sectoarele economice competivitatea este puternic determinata de capacitatea producatorilor de a se adapta la schimbarile tehnologice si la viteza de obtinere a unui nou produs. Operatorul uman va trece in spatele terminalelor, intervenind inteligent in adaptarea robotilor si a sistemelor flexibile, la gradul de organizare, la caracterul de productie si de planul de fabricatie. Daca sistemul de fabricatie este economic si de calitate, va permite obtinerea de produse competitive pe piata, care fac fata concurentei, se innoiesc mereu si satisfac cumparatorii. Productia in masa asigura utilizarea sistemelor de fabricatie moderne, conducand la costuri reduse de productie, in conditiile de automatizare a produselor de productie si de folosire a robotilor industriali. Conceptul modern de masina-unealta presupune un cadru de baza pe care se pot grefa diverse sisteme sau dispozitive dependente sau independente de acesta privind ctionarea si comanda. Conducerea asistata de calculator a masinii-unelte face posibila automatizarea sistemelor de alimentare-evacuare si selectarea variatiei optime de prelucrare ( a parametrilor tehnologici, a schimbarii sculelor programarii manipulatoarelor atasate masinii). Acest proces are ca scop scaderea pretului de cost, cresterea posibilitatilor de utilizare a masinii, cresterea complexitatii pieselor prelucrate, scurtarea timpului necesar pentru producerea unui nou produs si cresterea calitatii obtinute. Prin urmare, flexibilitatea programului permite imbunatatirea simulata a productivitatii si a calitatii produselor, precum si reducerea timpului total, odata cu cresterea efectiva a capacitatii sistemului de a produce nesupravegheat.

17

Sisteme moderne de fabricatie

5. Factori şi momente cu implicaţii importante în evoluţia controlului de calitate

momente istorice şi factori cu implicaţii importante în ceea ce priveşte calitatea: • omul şi-a dezvoltat gustul pentru mai bun şi mai frumos din timpuri străvechi, constatând că şlefuirea face piatra mai ascuţită şi chiar mai frumoasă; • avându-se în vedere realizările tehnicii antice, este evident că înaintaşii noştri ştiau foarte bine cât de importantă este calitatea. Renaşterea şi descoperirile geografice au făcut să se extindă comerţul pe toată planeta; comerţul, în sine, a implicat o exigenţă mai mare a clientului în privinţa calităţiiproduselor (acesta începând să aibă de unde să aleagă, deci în afara autocontrolului furnizorului a apărut controlul clientului); • în timpul revoluţiei industriale, un rol deosebit de important în creşterea nivelului de calitate a produselor, prin mărirea preciziei măsurătorilor şi a fabricaţiei, l-au avut cele două realizări ale lui Henry Maudsley: - suprafaţa (cu adevărat) plană; - şurubul de precizie. Suprafaţa plană a permis realizarea de bancuri de lucru şi de control mai precise, iar şurubul de precizie a favorizat fabricaţia micrometrului . • trecerea, la începutul secolului al XX- lea, de la producţia artizanală la producţia de serie (cererea masivă de maşini de cusut, de armament uşor şi greu, de nave militare etc. ). • producţia de serie mare a impus o nouă concepţie privind calitatea, iar metoda montajului prin ajustare - specifică producţiei individuale şi chiar de serie mică nu mai asigura ritmul necesar satisfacerii cererii de producţie tot mai mari.
18

Sisteme moderne de fabricatie

piesele trebuiau astfel prelucrate încât montarea lor să nu mai necesite ajustarea, putându-se asigura un ritm ridicat atât la prelucrare cât şi la montaj. (Pentru aceasta s-a mărit precizia de prelucrare, s-au micşorat toleranţele la dimensiuni şi s-a aplicat metoda sortării, situaţie în care muncitorii care prelucrau piesele sau le montau nu mai pierdeau timp pentru a efectua măsurători şi a verifica unele caracteristici).

Ca urmare: • a fost nevoie de alţi lucrători a căror misiune era să măsoare, să verifice, să controleze şi să sorteze piesele bune de cele rele şi pe cele bune pe clase de dimensiuni. • astfel au apărut controlorii de calitate, ale căror decizii erau esenţiale – atât pentru asigurarea calităţii pieselor, cât şi pentru asigurarea calităţii produselor. • Pentru ca deciziile controlorilor să nu fie influenţate de muncitorii prelucrători şi de şefii acestora (maiştrii, şefi de ateliere şi şefi de secţie) a fost necesar să se asigure independenţa acestora faţă de ierarhia de producţie. • S-au format astfel compartimentele de control tehnic de calitate (CTC), cu ierarhie separată, fapt ce a permis o specializare profundă în domeniul calităţii. În acel timp, nivelul de calitate al produselor depindea de pregătirea şi de nivelul de exigenţă al controlorilor, de metodologia de control şi de posibilităţile tehnice pe care le aveau. • Controlul de calitate se făcea “a posteriorii” pe piese finite şi produse finale, având ca obiectiv respectarea specificaţiilor prevăzute în manualele şi standardele de calitate, considerată condiţie necesară şi suficientă pentru calitatea produselor

19

Sisteme moderne de fabricatie

6. Conceptul “product out”
• Conducerea, organizarea şi funcţionarea întreprinderii se făcea după conceptul “productout”. Trebuie observat că utilizatorul produselor nu era antrenat direct în procesul de îmbunătăţire al calităţii (vezi fig. 1.1). Era perioada producerii mult şi totul bine pentru reconstrucţia de după primul război mondial.

20

Sisteme moderne de fabricatie

7. Conceptul “market-in”
• Începând cu anii “30, odată cu criza economică mondială şi excedentul comercial, a apărut ca necesitate obiectivă corelarea producţiei cu cerinţele pieţei, trecându-se de la conceptul a produce pentru reconstrucţie, la a produce pentru a se vinde. A rezultat de aici necesitatea testării utilizatorilor, ca modalitate de îmbunătăţire a calităţii produselor şi s-a trecut la un nou concept de producţie - conceptul “market-in”, care a revoluţionat mecanismele de management al calităţii (fig.1.2) dar şi calitatea produselor industriale actuale.

21

Sisteme moderne de fabricatie

Cu timpul s-a constatat că rezultatele măsurătorilor efectuate asupra unui număr foarte mare de piese de acelaşi fel, cu aceleaşi dimensiuni şi formă geometrică asemănătoare, prelucrate din acelaşi material, având aceeaşi destinaţie, au caracter întâmplător, cu o anumită distribuţie şi se prezintă ca o populaţie statistică. Aceasta a făcut ca statistica matematică să apară ca un eficace şi nou instrument în controlul calităţii.

Evoluţia conceptelor referitoare la calitate a fost determinată de motivaţiile şi interesele părţilor implicate în concepţia, fabricarea, comercializarea şi utilizarea produselor.

Prin urmare, noţiunea de calitate şi-a îmbogăţit semnificaţia şi a căpătat un sens foarte larg în a doua jumătate a secolului XX, când apar concepte cum ar fi: controlul calităţii, planificarea calităţii, îmbunătăţirea continuă a calităţii, prevenirea defectelor, nivel 0 de defecte, cercurile calităţii, auditul calităţii, asigurarea calităţii, sistemul calităţii totale, managementul calităţii totale etc.

22

Sisteme moderne de fabricatie

8. Raportul între asigurarea calităţii şi controlul calităţii, instrumente ale asigurării calităţii

În concepţia tradiţională, prin control se înţelege în special activitatea de verificare inspecţie ( de exemplu: controlul încadrării unei dimensiuni în câmpul de toleranţă, controlul existenţei unui şurub etc.). Aptitudinea de folosire a produsului se dobândeşte prin verificare şi triere: bun sau rău, eventual prin eliminarea elementelor necorespunzătoare şi aplicarea unor corecturi ulterioare.

În concepţia modernă, prin control se înţelege acţiunea coordonată de dirijare-reglare care să ofere garanţia îndeplinirii exigenţelor privind calitatea, inspecţia finală nefiind exclusă şi având rol de atestare (de exemplu: dirijarea procesului de obţinere a unei dimensiuni, astfel ca ea să se încadreze sigur în câmpul de toleranţă prescris sau dirijarea procesului de înşurubare astfel încât să se obţină o anumită forţă de strângere).

Controlul calităţii este definit de ISO ca reprezentând tehnicile şi activităţile cu caracter operaţional utilizate pentru îndeplinirea cerinţelor referitoare la calitate.

În concepţia anglo-americană controlul are un sens foarte larg, şi anume cel activ, de stăpânire, de dirijare a procesului şi nu cel pasiv de constatare a conformităţii, cu care suntem obişnuiţi noi. Distinct faţă de aceasta este abordarea controlului de conformitate ca ansamblul activităţilor de măsurare, examinare, încercare a uneia sau mai multor caracteristici ale unui produs/proces/activitate, ale unui organism sau persoane în scopul comparării rezultatelor obţinute cu cerinţele specificate şi pentru determinarea conformităţii.

Sensul activ - în favoarea căruia se mută centrul de greutate al activităţilor şi sistemelor manageriale de azi, este cel de menţinere sub control, iar cel pasiv este de constatare. Raţionalitatea constă în punerea la punct a sistemului calităţii, cu accent pe asigurarea calităţii, iar controlul de conformitate, care nu poate fi evitat să fie cel de confirmare.
23

Sisteme moderne de fabricatie

Acest control de confirmare trebuie să fie OK-ul de care este nevoie pentru convingerea asupra corectitudinii produselor, serviciilor sau proceselor, iar în ceea ce priveşte raportul dintre asigurarea calităţii şi controlul calităţii trebuie să avem de a face cu o simplitate a controlului. • Faţă de o anumită cerinţă (fundamentată cu ceea ce se cere pe piaţă), controlul trebuie să confirme simplu şi clar dacă un produs, o activitate umană se în cadrează sau nu în toleranţele prestabilite. Astfel, pentru o cotă cu toleranţele sale () controlul se poate face prin utilizarea unui calibru trece - nu trece : dacă partea calibrului care se prevede să treacă nu trece, sau invers pentru cealaltă parte, se respinge piesa. Mai mult, este recomandat ca însuşi sistemul tehnologic să preia în cea mai mare măsură controlul. Din punct de vedere organizatoric, prin importanţa sa, trebuie asigurată autonomia controlului. • De asemenea, simplul control de conformitate, acel cunoscut CTC, nu poate să răspundă conceptual, tehnic, organizatoric faţă de anvergura actuală a problematicii calităţii. Acel compartiment este absolut necesar, dar este bine a nu se confunda controlul calităţii, care este mult mai limitat, cu asigurarea calităţii.

Asigurarea calităţii Controlul calităţii Inspecţii

Aşa cum s-a mai arătat, controlul reprezintă o componentă atât a sistemelor calităţii, cât şi a managementului calităţii totale, el este un instrument al asigurării calităţii, căci întreaga activitate desfăşurată în întreprindere, dar şi în afara ei în relaţiile cu clienţii şi furnizorii, are ca obiectiv asigurarea calităţii, idee redată sugestiv.

Numai în acest fel se ajunge la calitate totală, la satisfacerea clientului şi la calitatea afacerii, desigur folosindu-se toate instrumentele asigurării calităţii.

24

Sisteme moderne de fabricatie

9. Bibliografie • Abrudan I., Sisteme flexibile de fabricaţie - concepte de proiectare şi management, Editura Dacia, Cluj - Napoca, 1996 • Catrina D. ş.a.,Maşini-unelte cu comandă numerică, Universitatea Politehnica, » • • • • Cănănău N., ş.a., Cănănău N., ş.a., Cristea I., Ionescu S. Bucureşti, 1993

Sisteme de asigurare a calităţii, Editura Junimea, 1998 Calitatea totală, Ed. Tehnică, Chişinău, 1998

Tehnologii şi echipamente de control, Universitatea din Bacău, 1996 Sistemele calităţii pentru intreprinderile mecanice, » Revista “Standardizarea” nr. 8/1994

Manolache S., Proiectarea tehnologiei de control pe maşinile de măsurat în coordonate – optimizarea orientării piesei şi a palpatorului, Lucrările sesiunii de comunicări ştiinţifice a Universităţii “Petru Maior”, Vol. III., Maşini unelte – Echipamente, ISBN 973-808410-5, Editura “Petru Maior” Tg. Mureş, 2000

• • • •

Pruteanu O., ş.a.,

Managementul calităţii totale, Ed. Junimea, Iaşi, 1998.

Şoaita, D. ş.a., Maşini-unelte, Editura Universităţii “Petru Maior, Tg. Mureş 1999. Vodă V., *** Proceduri statistice tip ISO pentru analiza calităţii, INID, Bucureşti, 1999 Sistem de Asigurare a Calităţii: Producţiei, Produselor şi Serviciilor,

Departamentul Industriei Construcţiilor de Maşini, OID Oficiul de Informare Documentară pentru Industria Construcţiilor de Maşini. • Şoaita D. Tehnici şi metode moderne de control în sistemele de fabricaţie - curs

25