PROIECT DE LECŢIE UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Şcoala Gimnazială Pavel Covaci ,Macea DISCIPLINA: Limba română CLASA : a VIII a DATA

: 19.11.2012 ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare PROFESOR: Crăciun Oana UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Structura textului liric CONŢINUTUL: Iertare de Alexandru Macedonski TIPUL LECŢIEI: : de receptare a unei opera literare lirice OBIECTIV CADRU: 2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată; 3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse. Competenţe specifice 2.1 construirea unui discurs oral pe o temă dată; 3.1 dovedirea înţelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerinţe date; 3.2 recunoaşterea modalităţilor specifice de organizare a textului epic şi a procedeelor de expresivitate în textul liric. Conţinuturi associate -structuri în lirice (concordanţa dintre forma grafică a poeziei şi ideea transmisă de aceasta; - procedee de expresivitate artistică (repetiţia fonetică/ aliteraţia, metaforă, hiperbolă; epitet, comparaţie, repetiţie, enumeraţie, antiteză) în textul liric; versificaţia (tipuri de rimă, ritmul, piciorul metric, tipuri de ritm); * Conţinuturile OBIECTIVE OPERAŢIONALE -COGNITIVE -să cunoască semnificaţia şi originea cuvântului Psalm;

1

-să menţioneze autori din literatura română care au scris astfel de poezii ; -să poată argumenta apartenenţa textului la specie ; -să remarce relaţia cu divinitatea a eului liric/stări sufleteşti ; -să definească noţiunile de invocaţie retorică şi inversiune şi recunoaşterea lor în texte. METODE DIDACTICE: conversaţia euristică, exerciţiul, analiza lexicală, lucrul cu manualul şi dicţionarul, demonstraţia. RESURSE UMANE: capacităţile de învăţare ale elevilor; cunoştinţele lor anterioare. MATERIAL DIDACTIC: manualul, dicţionarele, fişele de lucru. BIBLIOGRAFIE : 1. Alexandru Crisan, Sofia Dobra, Florentina Samihaian, Limba română, 1999, Bucuresti, Ed. Humanitas;

2

Evenimente le instruirii

T i m p

Activitatea profesorului

Activitatea elevilor

Mijloace

Metode

Forme de organizare

Evaluare

1.Organizare a clasei de elevei 2.Captarea atenţiei

1'

Absenţe,asigurarea climatului de lucru

Catalogul Caietele elevilor

Conversaţia Discuţia

Frontală Individuală

-

3'

Profesorul

scrie pe tablă cuvântul

Caietele elevilor

Conversaţia

Frontală Individuală

Controlul temei şi analiza acesteia

temă,,iertare,,apoi cere elevilor să formeze câte un cvintet( versul 2-două adjective referitoare la cuvântul temă; versul 3- trei verbe la gerunziu; versul 4- o propoziţie alcătuită din patru cuvinte; versul 5 - un cuvânt care să exprime opinia, sentimentele, părerea fiecărui elev faţă de cuvântul temă dat).

3.Enunţarea titlului lecţiei şi a obiectivelor urmărite 4.Dirijarea învăţării şi formarii priceperilor şi

1'

Se anunţă obiectivele lecţiei şi se scrie titlul pe tablă: Iertare de Alexandru Macedonski.

Elevii notează titlul lecţiei pe tablă. Planificare Programa

Expunere

frontală

iniţială

3 0'

Profesorul solicită lectura demonstrativă a textului de către 1-2 elevi; reluarea lecturii de către mai mulţi elevi, conversaţii privind mesajul textului, sentimentele sugerate de text, opinii personale privind importanţa

Elevii notează în caiete definiţiile şi urmăresc explicaţiile profesorului. Caietele elevilor Tabla

Conversaţia euristică Expunerea Explicaţia exerciţiul

Frontală Individuală

Urmăresc comportament ul elevilor

3

deprinderilor

iertării . Se poartă o scurtă discuţie care să scoată în evidenţă trăsăturile poeziei lirice. Se prezintă elevilor date privind biografia poetului Alexandru Macedonski. Alexandru Macedonski (1854-1920) a rămas în literatura română mai ales prin valoarea ciclului de poezii al Nopţilor şi prin lirica din volumul Rondeluri. El are meritul de a fi introdus la noi simbolismul european, al cărui teoretician a fost. Ca poet debutează cu un volum intitulat sugestiv Prima verba, în 1872. Un loc aparte în creaţia lirică a lui Macedonski îl ocupă cei 11 psalmi, adunaţi sub titlul de Psalmi moderni, publicaţi în volumul Excelsior, din 1895. Poezia Iertare de Alexandru Macedonski este un psalm şi a fost publicat mai întâi în revista "Literatorul", la 15 iulie 1893, apoi integrată în ciclul Psalmi moderni din volumul Excelsior. Se defineşte elevilor noţiunea de psalm :

4

Psalmul este o specie lirică, prin care poetul înalţă un imn religios divinităţii, exprimânduşi sentimentele de smerenie şi laudă pentru măreţia şi atotputernicia lui Dumnezeu. Cuvântul psalm vine de la grecescul "psalmos", care înseamnă compunere poetică biblică, având caracter de rugaciune, odă, elegie sacră. Se prezintă exemple de psalmi din creaţiile lui Dosoftei, Al. Macedonski si T. Arghezi. Se explică elevilor că cea mai veche şi cunoscută psaltire este cea a regelui David, din care se citeşte şi astăzi în biserică., de altfel, david este creatorul acestei specii literare. Primul poet religios a fost Dosoftei, care a şi tipărit creaţiile lirice religioase Psaltirea pre versuri tocmită (1673) (a preluat psalmii biblici şi i-a transpus în versuri). Se solicită elevii pentru discutarea unor probleme legate de vocabular, morfologie, ortografie si punctuaţie.  Nivelul lexical:

- Sunt remarcate neologismele, unele

5

preţioase: mister, atom, ticălos, prigoni; - Absenţa imaginilor vizuale şi auditive;  Nivelul morfologic: - Poezia propune o evidentă predominare a verbelor faţă de substantive; - Este interesant de remarcat că în prima strofă rima este compusă în totalitate din substantive; - Elevilor li se atrage atenţia asupra repartizării verbului cheie- iertare. Verbele propriu zise sunt înlocuite cu participii substantivizate. Se adresează elevilor întrebări legate de anumite aspect ale poeziei:  Cui îi sunt adresate versurile poeziei?  Ce stare sufletească a poetului dezvăluie aceste versuri?  Comentaţi rolul repetiţiei verbului iertare în nuanţarea stării de nelinişte de care este bântuit sufletul poetului.  Descrieţi starea sufletească a poetului faţă de Divinitate, în cele două ipostaze ale acestuia.  Comentaţi efectul stylistic al repetării primului vers în finalul strofei întâi. Se prezintă elevilor invocaţia retorică 1.Elevii observă că poezia este o rugăciune fierbinte adresată lui Dumnezeu, pentru iertarea păcatelor omeneşti. Macedonski se autoinclude între muritorii supuşi greşelii şi, fiind cuprins de căinţă, imploră: "Iertare! Sunt ca orice om!" 2. Sentimentul de vinovăţie se manifestă mai întâi pentru faptul că s-a îndoit de

6

ca fiind figura de stil care exprimă o rugăciune, o adresare către o muză sau divinitate pentru a cere inspiraţie sau pentru a obţine ajutor într-un moment dificil. Se cere elevilor să identifice invocaţia retorică în poezia Mănastirea Argeşului. Se oferă elevilor definiţia inversiunii ca fiind un procedeu stilistic ce constă în schimbarea topicii obișnuite a cuvintelor dintr-o propoziție sau frază. Prin inversiune se evidențiază importanța deosebită a unui cuvânt sau a unui grup de cuvinte din contextul respectiv. Elevii sunt solicitaţi pentru a rezolva ex. 1 şi 2 din manual de la pag. 68.

atotputernicia lui Dumnezeu şi a sfidat sfintele taine, deşi acestea au rămas nedezlegate de om încă de la facerea lumii. " Epitetul- inversiune "sfintele mistere" accentuează puterea divină şi, în antiteză, sugerează slăbiciunea şi " nimicnicia omului în faţa măreţiei lui Dumnezeu. 4. Apăsat de povara păcatului, omul imploră divinitatea să-1 absolve de greşelile omeneşti, să-i ierte necredinţa, îndoiala, solicitând îndurare: "Iertare! Sunt ca orice om"..Umilinţa în faţa divinităţii se amplifică, întrucât poetul se consideră "ticalosul" persecutat de toţi, ori de câte ori ceva nu-i reuşeşte ori se simte cuprins de tristeţe, accentuată şi de inversiunea din ultimul vers. Deşi nedemn de dragostea divină, poetul este conştient că Dumnezeu iubeşte fiinţa umană neconditionat: "Dar, Doamne, nu m-ai părăsit". În acest vers, este prima adresare directă a poetului către Dumnezeu, folosind invocaţia retorică prin vocativul "Doamne". Simetria psalmului este dată de repetiţia

7

versului "Iertare! Sunt ca orice om!", reluat cu inversiune în versul-liber din final.

5.Obtinerea performanţei

Se cere elevilor să identifice inversiunile din anumite texte ţi să precizeze valoarea lor stilistică.

Elevii efectuează cerinţele exerciţiilor propuse

Conversaţia exerciţiul

frontală

iniţială

6.Aprecieri asupra activităţii

2 ,

Profesorul va evidenţia elevii care au răspuns cel mai bine,acordând cateva note Caietele elevilor Se oferă tema elevilor. Elevii îşi notează tema pentru acasă,cer unele precizări.

Conversaţia Explicaţia

frontală

Continuă

7.Asigurarea transferului şi a retenţiei

5 ,

Manualul

Exerciţiul Explicaţia

frontală

continuă

8