ARTA MEDIEVALA ROMANEASCA SEC.

XIV- XV
SECOLUL XIV
Pentru tarile romane, secolul al XIV-lea a marcat un moment de rascruce in dezvoltarea lor economica, social-politica si culturala. Tarile romanesti au cunoscut o mai mare libertate in aceasta perioada, insa tendintele autonomiste au fost combatute de regii din dinastia agevina( de Anjou), in special de Carol Robert, care va incerca sa sprijine dezvoltarea oraselor, acordandu-le privilegii si primind in schimb ajutorul acestora. In aceste conditii , dezvoltarea artelor (conditionata de prospetimea economica, de dezvoltarea mestesugurilor ) a devenit posibila atat in mediul rural , cat si in orasele vechi sau noi create. Incepand cu secolul XIV multi conducatori politici au inceput sa-si dea seama ca apararea tarilor romanesti se putea face doar prin aliante solide. Contextul istoric a favorizat o evolutie fireasca , o maturizare a structurilor anterior create. Cum cultural Evului Mediu avea un caracter teologic si cum administratia nou creata avea nevoie de sprijinul bisericii ,intemeierea noilor state a fost urmata de intemeierea unor mitropolii-aflate ,bineinteles, sub tutela patriarhiei de la Constantinopol – fapt ce a dus la integrarea culturii si artei romanesti in sfera celei bizantine, dar care a permis totodata si patrunderea influentelor occidentale. ARHITECTURA Castelele si catedralele care formeaza o imagine tipica, chiar daca simplificata, a Evului Mediu vestic din punct de vedere arhitectural, a corespondent, in lumea romaneasca, mai ales prin conacele vremii. Cele mai multe edificii construite au disparut, datorita trecerii timpului sau distruse de razboaie, cutremure, incendii. In arhitectura medievala, influentele curentelor vestice pot fi regasite, in masura mai mare sau mai mica, in cele trei tari locuite de romani. Ele sunt mai puternice in Transilvania, mai slabe in Moldavia, in forme absorbite de traditia bizantina locala, si inca mai putin vizibile in Valahia unde incepand cu secolul 14 arhitectura s-a bazat pe interpretarea locala a modelului bizantin. Bisericile de stil bizantin se caracterizează prin: planul cruciform care reiese din apariţia absidelor în pereţii laterali, împărţirea în trei încăperi: pronaos, naos si altar, ultimele doua despărţire între ele prin catapeteasmă, acoperişul în formă de bolta arcuită, prezenţa unei cupole centrale ridicată deasupra naosului în care este pictat Hristos Pantocratorul, contrastul evident dintre aspectul exterior simplu şi sobru şi interiorul bogat ornamentat prin picturi sau mozaicuri. Sculptura este foarte săracă, prezentă numai la ornamentarea ferestrelor,uşilor şi coloanelor. In Tara Romaneasca si Moldova s-au ridicat o serie de biserici in asa numitul “plan treflat”, in varianta “triconcului”, de origine bizantino-sud-dunareana. In mare, bisericile construite in acest plan urmeaza impartirea traditionala a bisericilor de rit bizantin ortodox: pronaos – de regula patrat, - naos, cu doua abside laterale, iar in mijloc se ridica o turla, - si absida altarului, spre rasarit. Acestui tip ii apartin bisericile manastirilor Vodita, Tismana si Cozia, din a doua jumatate a secolului XIV, cea din urma situandu-se printre cele mai de seama creatii arhitectonice din intreg sud-estul european, servind ca model pentru o buna parte din bisericile de mai tirziu.

Manastirea Vodița

Manastirea Tismana

Manastirea Cozia

Biserica Sf. Nicolae (domneasca) din Curtea de Arges – de la mijlocul secolului XIV – este conceputa dupa planul “in cruce greaca inscrisa”, creatie a arhitecturii bizantine din epoca Comneinilor, un monument exceptional sub raport artistic.

Biserica Sf. Nicolae(curtea de arges) In Moldova, biserica Sf. Nicolae din Radauti, ctitoria lui Bogdan I (c. 1359-1365), are planul unui edificiu romanic, basilical, unic in arhitectura moldoveneasca, fara turla, are calote semisferice, ancadramentele usii si geamului gotice si acoperisul romanic cu contraforti gotici. Biserica Sf. Treime din Siret, din aceeasi perioada, introduce in Moldova planul triconc, este ultima dintre realizarile cu influenta bizantinaș are plan longitudinal cu exedre laterale, lobat ș prezinta elemente decorative din traditia populara –cu discuri ceramice facute dupa modelul tesaturilor.

Biserica Sf. Nicolae(radauti) Biserica Sf. Treima din Siret .Semnificativ pentru stilul gotic transilvanean, printre monumentele pastrate pana in zilele noastre, in ciuda tuturor deteriorarilor, putem cita Biserica Neagra din Brasov (secolul 14 -15) in arhitectura religioasa, Castelul Bran in judetul Brasov (secolul 14) in arhitectura laica. Specifice Transilvaniei de-a lungul acelor secole, au fost si extinderile si

fortificatiile oraselor, cresterea lor urbana fiind bazata pe principiile functionalitati (o piata centrala cu biserica, strazi inguste cu partile laterale unite pe aici pe acolo cu arcade), orasele Sighisoara, Sibiu, Brasov fiind marturii elocvente.

Biserica Neagra(Brasov)

Castelul Bran

Goticul, ajuns la deplina maturitate in sec XIV( si fiind considerat stilul secolului) isi pune amprenta si asupra micilor biserici ortodoxe. Este mentionata ca adoptand solutii constructive si decorative gotice- biserica Sf Nicolae din Rașnov,edificiu cu o singura nava boltita pe ogive si prezentand contraforti si ancadramente gotice la ferestre si la portal. Arhitectura gotica din Transilvania era racordata in sec XIV la miscarea internationala a stilului , arhitectii aducand modificari in stil gotic si unor vechi edificii romanice.De exemplu, biserica parohiala din Alba Iulia, a fost transformata din stilui romanic in stil gotic, noua cladire fiind prevazuta cu ferestre largi terminate in arc frant iar la interior cu elemente decorative specifice. Una din realizarile de varf ale goticului matur european o reprezinta catedrala evanghelica din Sebeș.

Biserica Sf. Nicolae din Rașnov Divizarea artelor plastice in tarile romanesto era chiar mai stricta in arta decat in arhitectura, unde interferentele stilistice erau chiar frecvente, a fost cauzata de rigorile programelor inconografice impuse de religie, desi, in unele biserici ortodoxe din Transilvania, se pot observa clar lucrari influentate de curentele occidentale (picturile in stil gotic din biserica satului Strei, in prezent in judetul Hunedoara, datand din secolul 14).

Biserica din Strei

PICTURA Existenta unei traditii bizantine vechi a fost dovedita de inflorirea picturii murale in Valahia in secolul XIV Picturile de pe peretii bisericilor princiare din Curtea de Arges, realizate intre 1362-1366, constituie una din cele mai impunatoare compozitii de tip mural bizantin din secolul XIV si un model pentru pictorii murali din Tarile românesti si Transilvania, integrata intr-o adevarata scoala de pictura. Pe langa trasaturile (modele arhetip si canoanele imobile contemplative) impartite in mod obisnuit cu intreaga lume est ortodoxa, pictura româneasca - pictura murala, miniaturile, gravurile liturgice, lucrarile arginate sau aurite- are trasaturile ei specifice. SCULPTURA Paralel cu sculptura cu rol decorativ s-a dezvoltat sculptura funerara- lespezi de mormant cu incizii si inscriptii. S-a creat, bineinteles si sculptura statuara- exista date care confirma ca au existat in fata catedralei din Oradea 3 statui , transformate ulterior de turci in tunuri. Sculptura a jucat un rol de mica importanta. Ea se prezinta ca un element de caracter accesoriu arhitecturii, limitandu-se in mod obisnuit la ferestrele si fatadele unor biserici sau se reduce la impodobirea pietrelor de mormant

SECOLUL XV
Daca secolul XIV a fost marcat ca evenimente cruciale precum crearea primelor doua state independente, Moldova si Tara Romaneasca, secolul XV va insemna o nesfarsita lupta pentru o dezvoltare de sine statatoare , precum si a unor majore impliniri pe plan artistic. ARHITECTURA fortificata ,rezidențiala si religioasa Astfel , contextul istoric(al continuei amenintari) a determinat consolidarea cetatilor fortificate ( cum este cetatea Hotinului, din Moldova-care are pereti grosi de 5 metri) precum si derularea unei campanii de fortificare pe linii Dunarii(cetatea Braila,Cetatea Giurgiu dinTara Romaneasca).

Cetatea Hotinului

Planul Cetatii Braila

In paralel cu constructia cetatilor militare de aparare s-au construit si cetati orasenesti menite sa apere asezarile in cazul pericolului.Una din cele mai vechi fortificatii orasenesti este cea a Sibiului .

Ziduri ale Cetatii Sibiului Cea mai frumoasa cetate oraseneasca a Transilvaniei este considerata a fi cea de la Sighisoara(stil – gotic transilvanean).Lungi de peste 900 de metri , zidurile au fost intarite cu 14 turnuri purtand nume de bresle.

Cetatea Sighisoara In Moldova , planul de fortificatii apare si in legatura cu unele asezari monastice: Manastirea de la Bistrita ,Manastirea de la Putna- aveau ziduri si turnuri de flancare.De asemenea , s-au construit castele :Castelul Hunedoara si Soimos( ridicate de cnezi hunedoreni) , resedinte urbane si locuine de tip turn: Altenberger, Haller(din Sibiu).

Manastirea Bistrita

Manastirea Putna

Castelul Hunedoara

Cetatea Soimos

Casa Altenberg

Casa Haller

Astfel , stilul arhitectoni este unul cu sugestii bizantine, predominante sunt solutiile tehnice si decorative de provenienta gotica.

In timpul lui Stefan cel mare s-au ridicat cele mai multe lacasuri de cult ( in jur de 30)asftel creandu-se acel” stil moldovenesc” – unitar datorita acumularii si selectarii de elemente.(ex:Manastirea Putna, Biserica Sf Cruce din Patrauti, fosta Biserica Voronet( inainte de a fi pictata in sec XVI)biserica manastirii de la Neamt).

Biserica Sf Cruce

Biserica Voronet(dupa ce a fost pictata)

Biserica de la Manastirea Neamt

PICTURA Reprezentative sunt picturile din manastirile din Moldova –ridicate in timpul lui Stefan- mai ales prin acele miniaturi moldovenesti si mari ansambluri de pictura murala. Schemele iconografice urmau un program riguros: in calota turlei de pe naos era pictat Hristos Pantocrator; pe peretii turlei erau 3 registre ocupate de ingeri ,profeti , apostoli si pe pandantivi erau pictati cei patru evanghelisti.->astfel pictura romaneasca a dobandit un caracter unitar si original.( in timp ce in Tara Romaneasca nu era asa evoluata ..si nici nu s-au pastrat manuscrise sau picturi in stare buna).

Miniatura Stefan cel Mare

Fresca

Interior Voronet

Extrem de prolific în ceea ce priveşte pictura murală s-a dovedit a fi intervalul de doi ani 1487-1488. În acest scurt interval Ştefan cel Mare întemeiază patru biserici: la Pătrăuţi, la Milişăuţi, la Voroneţ şi la Suceava (Sf. Ilie). Picturile murale ale acestor locaşuri sunt destul de omogene. Programele lor iconografice sunt foarte bine adaptate particularităţilor arhitectonice a bisericilor din nordul Moldovei istorice, unde, de lângă utilizarea anfiladei de încăperi compuse din pronaos, gropniţă, naos şi altar, în calitate de sistem de boltire era utilizat sistemul arcelor etajate, ce dubla numărul de pandantivi, diminua diametrul şi greutatea tamburelor turlelor şi asigura o luminozitate mai mare a spaţiului interior al bisericilor. Acest sistem de boltire, cunoscut sub denumirea de "boltă moldovenească", se pare că a fost pentru prima dată utilizat la Pătrăuţi şi Milişăuţi. El a implicat o reconsiderare a tradiţionalelor principii de repartizare a subiectelor biblice, evanghelice, dogmatice şi istorice din cadrul programului iconografic. În afară de repartizarea subiectelor, a avut loc şi reconsiderarea valorii lor simbolice, s-a produs selecţia şi au fost accentuate temele şi motivele fundamentale a căror conotaţii cu realităţile epocii lui Ştefan cel Mare, pot fi

depistate cu uşurinţă. Astfel, subiectul principal şi ideea centrală a ansamblului de picturi murale de la biserica Sf. Cruce din Pătrăuţi, sunt prezente în compoziţia monumentală "Cavalcada sfintei Cruci", care înfrumuseţează zidul vestic al pronaosului, fiind situată deasupra intrării în locaş. SCULPTURA Este in continuare subordonata arhitecturii...impodobind fatadele cu reliefuri si elemente decorative, dar in acelasi timp, se dezvolta si sculptura statuara(la Bis Neagra) reprezentand sfinti -dar si animale (influente gotice).Monumentele funerare(pietrele de mormant)(tot de infl gotica) sunt impodobite cu reliefuri din ce in ce mai complexe si sunte realizate , in functie de zona , in diferite materiale( In Tara Romaneasca din piatra ; in Moldova din calcar , gresie sau marmura). CONCLUZIE Putem spune, ca perioada secolelor XIV-XV a fost una de inflorire si evolutie in ceea ce priveste manifestarile artistice si , drep urmare, a influentat perioada sec XVI, cea mai bogata din intreaga medievalitate romaneasca.