P. 1
Cr 0-2011 Bazele Proiectarii

Cr 0-2011 Bazele Proiectarii

|Views: 8|Likes:
Published by gabi1982

More info:

Published by: gabi1982 on Nov 26, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/27/2014

pdf

text

original

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCłII BUCUREŞTI

Cod de proiectare. Bazele proiectării structurilor în construcŃii (Revizuire CR 0-2005. Comentarii, recomandări de proiectare şi exemple de calcul)

Nr. contract:

453/2010

Nr. fază: Redactarea 1-a. Ancheta publica si sinteza observatiilor

Bucureşti, Martie 2011

1

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCłII BUCUREŞTI

Cod de proiectare. Bazele proiectării structurilor în construcŃii (Revizuire CR 0-2005. Comentarii, recomandări de proiectare şi exemple de calcul)

Nr. contract:

453/2010

Nr. fază: Redactarea 1-a. Ancheta publica si sinteza observatiilor

RECTOR, Prof. dr. ing. Johan Neuner RESPONSABIL DE LUCRARE, Prof. dr. ing. Dan Lungu

Bucureşti, Martie 2011

2

Cod de proiectare. Bazele proiectării structurilor în construcŃii (Revizuire CR 0-2005. Comentarii, recomandări de proiectare şi exemple de calcul)

Colectiv de redactare, UTCB Prof. dr. ing. Dan Lungu - responsabil de lucrare Prof. dr. ing. Radu Văcăreanu S.l. dr. ing. Cristian Arion Conf. dr. ing. Alexandru Aldea Prof. dr. ing. Sorin Demetriu

3

................................................................................................................5 SIMBOLURI .......................... 14 3............................. 12 2..............................................................1.................................. 18 6............... 13 3...........................................3 DURATA DE VIAłĂ PROIECTATĂ ............................................................................................................................Cod de proiectare..............................................6 AcŃiuni geotehnice ......................... 13 3.................................................................................................................1 ACłIUNI ......................................5 PROIECTAREA LA STĂRI LIMITĂ ............2 Termeni pentru acŃiuni .................................................................................. 12 2......................... 15 4............................................................................................................................................................................ 10 2.............................................................................................................. 13 3.......................................... 11 2......3 Termeni pentru proprietăŃile materialelor structurale ............................................................................................. 6 1....... 6 1................4 DURABILITATEA STRUCTURII/CONSTRUCłIEI ............................4 Termeni pentru geometria structurii ..........................................................................................................4...........................1........................................4.............................................. 12 2................... Bazele proiectării structurilor în construcŃii (Revizuire CR 0-2005.................. 18 6........................................ 7 1.............1 ELEMENTE GENERALE .........................4 STĂRI LIMITĂ DE SERVICIU . 6 1..................................................................................................................................................................... 14 4... REGULI/CERINłE DE BAZĂ ............................................................................................................................ 17 5......................................... ELEMENTE GENERALE.................................................................................................................................... 15 4......................................................................................4 Reprezentarea acŃiunilor pentru structurile sensibile la oboseală ........................................................................................................ 6 1..........2 SITUAłII DE PROIECTARE............................................... 6 1......................................1............................................................................... 18 6......1 Termeni pentru proiectare................................................................. 16 4........1...............................2 REFERINłE ............................ 6 1..2 PROPRIETĂłILE/REZISTENłELE MATERIALELOR ............................................1......................1 REGULI/CERINłE DE BAZĂ ............................................................. 16 4.................................................................................................................................................................................................................... VARIABILE DE BAZĂ ..........1................................5 Reprezentarea acŃiunilor dinamice.................................................................1 SCOP ..........................................3 Alte valori reprezentative ale acŃiunilor variabile.............................................................4 DEFINIłII ŞI TERMENI DE SPECIALITATE ...............................................................7 InfluenŃa mediului... 13 3............ 16 4.................5 MANAGEMENTUL CALITĂłII.................................................. recomandări de proiectare şi exemple de calcul) Cuprins INTRODUCERE..................1 ELEMENTE GENERALE ........................... 17 4....................1 Clasificarea acŃiunilor.................... 6 1...............4...................................................................................................................................3 IPOTEZE ............................................................................... 17 4.............................................................................. 9 1.... 9 1............................ 17 4....... 15 4.................................................... 11 2... MODELAREA ANALIZEI STRUCTURALE............ 13 3............... Comentarii........3 STĂRI LIMITĂ ULTIME.....2 MANAGEMENTUL SIGURANłEI ..............................................................4.................................................................................................................................................................................................................................................................3 GEOMETRIA STRUCTURII .2 LIMITĂRI ...........................1...............................2 Valori caracteristice ale acŃiunilor ................................................................................................................................................................................................................................................. 15 4.... PROIECTAREA PRIN METODA COEFICIENłILOR PARłIALI DE SIGURANłĂ..... PRINCIPIILE PROIECTĂRII LA STĂRI LIMITĂ ........ 19 4 .........

..............5.......................5 STĂRI LIMITĂ DE SERVICIU ............................................. 31 Anexa B2..........................5 CoeficienŃi parŃiali de siguranŃă pentru materiale ........................................................ AplicaŃii pentru poduri .. 21 6...... 32 B2..................................5...............................3............................................................ 25 7.......................................................................................................... 22 6.5.......................................................3 VALORI DE PROIECTARE ........................ 32 B2................................................4 STĂRI LIMITĂ DE SERVICIU ......................... 23 6............2........ 23 6.......................................................................................................................................... 27 7...........................................1 Valori de proiectare ale acŃiunilor .....................................6...................................................................................................................... 21 6.......................................... 24 7.................................................4 Valori de proiectare pentru rezistenŃele elementelor structurale ............................... Managementul siguranŃei structurilor pentru lucrări de construcŃii (informativă)..........................................................................................................................................................................................3 Combinarea (efectelor) acŃiunilor................................. 29 Anexa B1.....4..................... 25 7....................................... 25 7............................................................... 33 Anexa B3............................................................................................................................................................................2 Valori de proiectare ale (efectelor) acŃiunilor pentru situaŃiile de proiectare accidentale şi seismice ........................................................................................2 CLASE DE CONSECINTE ................3..............................................2 Valori de proiectare ale efectelor acŃiunilor ......................3 COEFICIENłI PARłIALI DE SIGURANłĂ ....1 SCOP .................3 Combinarea sau gruparea (efectelor) acŃiunilor..............................................................3 STĂRI LIMITĂ ULTIME. 30 B1...................................................................................2 Criterii de serviciu.......... 27 7.... 20 6................................... Proiectare asistată de încercări (informativă)...........................................5 Valori de proiectare pentru datele geometrice..................................................................................................................................................................................................................3 DIFERENłIEREA NIVELULUI DE SIGURANłEI ............................... 24 6........................ 32 B2........................................................2 METODE DE EVALUARE A SIGURANłEI .........................................................3...........4 STĂRI LIMITĂ ULTIME..........4.....................................1 CoeficienŃii parŃiali de siguranŃă pentru acŃiuni ...................................................4...............................................................................5....1 Elemente generale ...............................3. 30 B1.4....................................1 Elemente generale .. 23 6...........3.............................4........................................... 25 7........... 23 6............................................................................................. Baze probabilistice pentru analizele de siguranŃă şi proiectarea cu factori de siguranŃă parŃiali (informativă).....................................................................................4...... 19 6................ 32 B2..........................................................................1 DOMENIU DE APLICARE .............4 CoeficienŃi parŃiali (de siguranŃă) pentru materiale în starea limită de serviciu .2 Criterii de serviciu..........................................................................2 Verificarea rezistenŃei structurii şi a echilibrului static .............. 24 6..........................1 Verificări ............................................................................................... 19 6......... 30 B1........ 27 7.......................................................................... 25 7........... 21 6.............................................4...................................2 COMBINAREA (EFECTELOR) ACłIUNILOR .............................................5 INSPECłIA ÎN TIMPUL EXECUłIEI .............................................................................................................. 25 7........................ COMBINAREA EFECTELOR ACłIUNILOR PENTRU PROIECTAREA CLĂDIRILOR ŞI STRUCTURILOR.................. 20 6............3................................1 Valori de proiectare ale (efectelor) acŃiunilor pentru situaŃiile de proiectare persistentă şi tranzitorie ...... 30 B1............................................4 FACTORII DE COMBINARE/GRUPARE A (EFECTELOR) ACłIUNILOR Ψ0 ................................. 34 Anexa B4.................................................................................................. 21 6............... 19 6......................................................................................... 30 B1....................... 35 5 ............................................................................................................................ 28 REFERINłE ...............4 CoeficienŃi parŃiali de siguranŃă pentru acŃiuni şi combinarea efectelor acŃiunilor ......3 Valori de proiectare ale proprietăŃilor/rezistenŃelor materialelor ..............................................................................................1 SCOP .................3......................................................................................................................................4 DIFERENłIEREA SUPERVIZĂRII PROIECTĂRII ...................................................

de exemplu construcŃii nucleare.2 ReferinŃe Codul poate fi aplicat împreună cu prevederile din Eurocodurile: SR EN 1991÷SR EN 1999 sau cu cele din codurile naŃionale armonizate cu Eurocodurile structurale. .INTRODUCERE Codul cuprinde principiile.1 Termeni pentru proiectare Criterii de proiectare: formulări cantitative care descriu condiŃiile ce trebuie indeplinite în diferite stări limită.3 Ipoteze Ipotezele generale care stau la baza prevederilor codului sunt: . 1.materialele de construcŃie şi produsele utilizate respectă specificaŃiile de material şi produs conform cerinŃelor europene. Codul nu cuprinde prevederi referitoare la construcŃii speciale. pentru care proiectarea asigură că stările limită relevante nu sunt depăşite. 1. principiile şi regulile de aplicare şi valorile cuprinse în SR EN 1990.4.4 DefiniŃii şi termeni de specialitate 1. SituaŃii de proiectare: set de condiŃii fizice reprezentând situaŃiile reale ce au loc într-un interval de timp considerat.1 Scop Codul este valabil pentru proiectarea şi verificarea clădirilor şi structurilor noi sau a celor existente. 1. .structura este utilizată în acord cu ipotezele din proiectare.alegerea sistemului structural şi proiectarea structurii sunt făcute de personal calificat şi cu experienŃă. . Codul se înscrie în procesul de armonizare a legislaŃiei tehnice româneşti pentru proiectarea construcŃiilor cu cea din Comunitatea Europeană.execuŃia lucrărilor este efectuată de personal având experienŃa şi cunostinŃele corespunzătoare. - 6 . 1. în vederea reabilitării sau schimbării funcŃiunii acestora. baraje etc. regulile de aplicare şi datele de bază necesare pentru proiectarea clădirilor şi structurilor armonizate cu şi preluate după formatul. ELEMENTE GENERALE 1. cu scopul perfecŃionării nivelului siguranŃei functionalităŃii şi durabilităŃii structurilor şi construcŃiilor din România. SituaŃie tranzitorie de proiectare: situaŃie de proiectare care este relevantă pe o durată de timp mai scurtă decât durata proiectată a vieŃii structurii şi care are o probabilitate mare de a se produce.structura este adecvat întreŃinută în exploatare. .

Consolidare: refacerea sau înnoirea oricărei părŃi a construcŃiei (a unor elemente sau ansamblu de elemente) în scopul obŃinerii unei capacităŃi structurale sporite.4. capacitate de rezistenŃă superioară.- - - - - SituaŃie persistentă de proiectare: situaŃie de proiectare ce este relevantă pe un interval de timp de acelaşi ordin cu durata vieŃii structurii (condiŃia normală de proiectare). ductilitate mai amplă. în caz contrar este denumită stare limită de serviciu reversibilă.2. Stare limită: stare dincolo de care structura nu mai indeplineşte criteriile de proiectare. cu cel anterior degradării. cedare locală. Durata de utilizare proiectată: durata de timp considerată pentru care structura sau parte a acesteia trebuie utilizată fără reparaŃii majore în condiŃii normale de intretinere/mentenanŃă. Stare limită de serviciu: stare dincolo de care cerinŃele de serviciu specificate pentru structură şi elementele sale structurale nu mai sunt îndeplinite. precum şi în termeni de deplasare şi/sau rotire pentru elementele structurale şi structură în ansamblu.4. starea limită de serviciu este denumită ireversibilă. rigiditate şi/sau ductilitate. 1. c) DeformaŃii impuse cauzate de variaŃii de temperatură. explozii. o rezistenŃă insuficientă sau abateri dimensionale excesive. Hazard: un eveniment neuzual şi sever provenind din mediul natural. tasări diferenŃiate sau provocate de cutremure (acŃiuni indirecte). geometria şi proprietăŃile materialelor. ReparaŃie: refacerea sau înnoirea oricărei părŃi degradate sau avariate din construcŃii cu scopul de a obŃine acelaşi nivel de rezistenŃă. Valoare nominală: valoare fixată pe baze nestatistice. 1. b) AcceleraŃii provocate de cutremure sau alte surse (acŃiuni indirecte).2 Termeni pentru acŃiuni 1. SituaŃie accidentală de proiectare: situaŃie ce implică condiŃii de expunere excepŃională a structurii la foc. Stare limită ultimă: stare asociată cu ruperea elementelor structurale şi alte forme de cedare structurală care pot pune în pericol siguranŃa vieŃii oamenilor. umiditate. de exemplu. inclusiv proprietăŃile terenului.4.2 Efect al acŃiunii (E) Efectul acŃiunii/acŃiunilor pe structură se poate exprima în termeni de efort secŃional şi/sau efort unitar în elementele structurale. 7 .2.1 AcŃiuni (F) AcŃiunile asupra construcŃiilor se pot exprima prin: a) ForŃe/încărcări aplicate asupra structurii (acŃiuni directe). Proiectare la incendiu: situaŃie de proiectare a performanŃei necesare în caz de incendiu. SituaŃie de proiectare seismică: situaŃie de proiectare excepŃională când structura este expusă unui eveniment seismic. impact. Variabilă de bază: variabilă reprezentând mărimi fizice ce caracterizează acŃiunile. rigiditate mai mare. În cazul în care consecinŃele acŃiunilor ce au provocat depăşirea cerinŃelor de serviciu rămân şi după ce acŃiunile respective au fost îndepărtate.

4. De exemplu. Fk cu un coeficient parŃial de siguranŃă. impactul si impulsul sunt acŃiuni accidentale.4 AcŃiune variabilă (Q) AcŃiune pentru care variaŃia în timp a parametrilor ce caracterizează acŃiunea nu este nici monotonă nici neglijabilă.4. ce caracterizează acŃiunea. 1. Valoarea caracteristică a unei acŃiuni corespunde unei probabilităŃi mici de depăşire a acŃiunii în sensul defavorabil pentru siguranŃa structurii în timpul unui interval de timp de referinŃă.4. cu caracter defavorabil asupra siguranŃei structurale. umplutură şi apa subterană.4.13 Valoare de proiectare a unei acŃiuni (Fd) Valoare obŃinută prin multiplicarea valorii caracteristice.4. AcŃiunea liberă poate avea diverse distribuŃii şi poziŃii pe structură.1. 1.2.2.2. 1.2. 1.4.4.7 AcŃiune geotehnică AcŃiune transmisă structurii de către pământ.6 AcŃiune seismică (AE) AcŃiune asupra structurii datorată mişcării terenului provocată de cutremure. Valoarea caracteristică se determină ca fractil al repartiŃiei statistice a acŃiunii. 1.2. 1.11 AcŃiunea cvasistatică AcŃiune dinamică reprezentată printr-o acŃiune statică echivalentă.4.10 AcŃiune dinamică AcŃiune care provoacă forŃe de inerŃie semnificative pe structură şi în elementele sale componente.12 Valoare caracteristică a unei acŃiuni (Fk) Valoarea caracteristică a unei acŃiuni (Fk) reprezintă principala valoare reprezentativă a acŃiunii. iar zăpada şi vântul sunt acŃiuni variabile.4. pentru care există o probabilitate redusă de a se exercita asupra structurii în timpul duratei sale de viaŃă proiectate.3 AcŃiune permanentă (G) AcŃiune pentru care variaŃia în timp a parametrilor ce caracterizează acŃiunea este nulă sau neglijabilă. γf ce ia în consideraŃie incertitudinile nealeatoare.2.5 AcŃiune accidentală (A) AcŃiune de durată scurtă dar de intensitate semnificativă.4.4. 1. 8 .2.2.2.2. 1.2.9 AcŃiune statică AcŃiune ce nu provoacă forŃe de inerŃie pe structură şi în elementele sale componente. 1. 1.8 AcŃiune fixă si acŃiune liberă AcŃiunea fixă are distribuŃia şi poziŃia fixe pe structură.

se exprimă ca o fracŃiune din valoarea caracteristică a acŃiunii utilizând factorul ψ1 ≤ 1.4. dimensiunilor specificate în proiect. γm sau γM ce ia în considerare incertitudinile nealeatoare.4. se exprimă ca o fracŃiune din valoarea caracteristică a acŃiunii utilizând factorul ψ0 ≤ 1.2. cu caracter defavorabil asupra siguranŃei structurale.2 Valoare de proiectare a unei proprietăŃi geometrice (ad) Valoarea de proiectare a unei proprietăŃi geometrice este egală.4 Termeni pentru geometria structurii 1. 1.4.2 Valoare de proiectare a unei proprietăŃi mecanice/rezistenŃe (Xd sau Rd) Valoarea de proiectare a unei proprietăŃi mecanice/rezistenŃe este obŃinută prin împărŃirea valorii caracteristice.15 Valoarea frecventă a unei acŃiuni variabile (ψ1Qk) Valoare determinată în mod ideal pe baze statistice astfel încât pe durata de viaŃă a structurii această valoare se întâlneşte frecvent.2.4.4. Xk sau Rk la un coeficient parŃial de siguranŃă. în general. 1.1 Valoare caracteristică a unei proprietăti geometrice (ak) Valoarea caracteristică a unei proprietăŃi geometrice (ak) corespunde.4. de obicei. Valoarea caracteristică se determină ca fractil inferior al repartiŃiei statistice a proprietăŃii mecanice/rezistenŃei materialului.3.3.3 Valoare nominală (Xnom sau Rnom) Valoarea nominală este valoarea din documente specifice de material sau de produs utilizată în lipsa datelor statistice.4. 1.4. 1.1 Valoare caracteristică a unei proprietăŃi mecanice/rezistenŃe (Xk sau Rk) Valoarea caracteristică a unei proprietăŃi mecanice/rezistenŃe a materialului structural corespunde unei probabilităŃi mici de valori mai mici decât valoarea caracteristică. cu valoarea nominală.4.3 Termeni pentru proprietăŃile materialelor structurale 1.16 Valoarea de combinare/grupare a unei acŃiuni variabile (ψ0Qk) Valoare determinată în mod ideal pe baze statistice. Valoare exprimată ca o fracŃiune din valoarea caracteristică a acŃiunii printr-un coeficient ψ2 ≤ 1.2.4. 1.4. astfel încât probabilitatea de depăşire a efectelor provocate de combinaŃia (gruparea) de încărcări din care face parte este aproximativ aceeaşi cu probabilitatea de depăşire a valorii sale caracteristice. 1. 9 . 1.3.14 Valoare cvasipermanentă a unei acŃiuni variabile (ψ2Qk) Valoare determinată astfel încât durata totală în care aceasta este depaşită este un procent ridicat din durata de viaŃă a structurii.1.4. În lipsa datelor statistice poate fi folosită ca valoare caracteristică o valoare nominală stabilită determinist.

1 Qk.i Valoare caracteristică a unei acŃiuni variabile asociate.j Gkj.1.inf Valoare caracteristică superioară/inferioară a acŃiunii permanente j P Valoare reprezentativă a acŃiunii precomprimării Pd Valoare de proiectare a acŃiunii precomprimării Pk Valoare caracteristică a acŃiunii precomprimării Valoare medie a acŃiunii precomprimare Pm Q AcŃiune variabilă Qd Valoare de proiectare a unei acŃiuni variabile Qk Valoare caracteristică a unei acŃiuni variabile Qk.5 Simboluri Litere latine majuscule A AcŃiune accidentală Ad Valoarea de proiectare a acŃiunii accidentale AEd Valoare de proiectare a acŃiunii seismice AEk Valoare caracteristică a acŃiunii seismice Cd Valoarea limită a unui criteriu de serviciu specificat E Efect al acŃiunii Ed Valoare de proiectare a efectului acŃiunilor Ed.sup Valoare superioara de calcul a acŃiunii permanente Gk Valoare caracteristică a acŃiunii permanente Valoare caracteristică a actiunii permanente j Gk. i R RezistenŃa Rd Valoare de proiectare a unei rezistenŃe Rk Valoare caracteristica a unei rezistenŃe X Proprietate a materialului Xd Valoare de proiectare a unei proprietăŃi a materialului Xk Valoare caracteristica a unei proprietăŃi a materialului Litere latine mici ad ak anom Valoare de proiectare a unei proprietăŃi geometrice Valoare caracteristică a unei proprietăti geometrice Valoare nominală a unei proprietăŃi geometrice Litere grecesti majuscule ∆a Abaterile.stb Valoare de proiectare a efectului acŃiunilor cu efect favorabil asupra stabilităŃii structurale F AcŃiune Fd Valoare de proiectare a unei acŃiuni Fk Valoare caracteristică a unei acŃiuni Frep Valoare reprezentativa a unei acŃiuni G Actiunea permanentă Gd Valoare de proiectare a acŃiunii permanente Gd.dst Valoare de proiectare a efectului acŃiunilor cu efect defavorabil asupra stabilităŃii structurale Ed.sup/ Gkj. erorile nefavorabile faŃă de valorile nominale şi efectul cumulativ al producerii simultane a mai multor abateri geometrice 10 .inf Valoare inferioară de calcul a acŃiunii permanente Gd.l Valoare caracteristică a principalei acŃiuni variabile.

1. ce Ńine seama de posibilitatea unor abateri nefavorabile ale valorilor acŃiunii de la valorile reprezentative γG Coeficient parŃial pentru acŃiuni permanente. explozii. de η umiditate. scara.j Coeficient parŃial pentru acŃiunea permanentă j γGj.2 Structurile vor fi proiectate şi executate astfel încât să nu fie degradate intr-o măsură excesivă (in raport cu exploatarea acestora) de către incendii. in modelarea acŃiunii Valoarea medie a factorului de conversie ce Ńine cont de efectele de volum. temperatura.i Coeficient parŃial de siguranŃa pentru acŃiunea variabilă i (i = 1.inf CoeficienŃi parŃiali de siguranŃa pentru acŃiunea permanenta j γI Factor de importanŃa si expunere a construcŃiei γm Coeficientul parŃial de siguranŃa pentru rezistenŃa materialului ce Ńine seama de posibilitatea unor abateri nefavorabile si nealeatoare ale rezistenŃei materialului de la valoarea sa caracteristică. ce Ńine seama de posibilitatea unor abateri nefavorabile ale valorilor acŃiunii de la valorile sale reprezentative γQ Coeficient parŃial de siguranŃa pentru acŃiuni variabile.1 Reguli/cerinŃe de bază 2.1.1. ce Ńine seama de incertitudinile modelării acŃiunii şi de variaŃiile dimensionale γG. in unele cazuri.eliminarea sau reducerea hazardurilor la care poate fi expusă. 2. vor prelua toate acŃiunile din timpul execuŃiei si exploatării construcŃiei si vor rămâne funcŃionale pentru scopul pentru care au fost proiectate.Litere grecesti mici γ Coeficient parŃial de siguranŃa γf Coeficient parŃial de siguranŃa pentru acŃiuni ce tine seama de posibilitatea unor abateri nefavorabile şi nealeatoare ale valorii acŃiunii de la valoarea sa caracteristică γF Coeficient parŃial de siguranŃa pentru acŃiuni.1 Structurile vor fi proiectate şi executate astfel încât în timpul duratei lor de viaŃă.2…) γRd Coeficient parŃial de siguranŃa ce evaluează incertitudinea modelului de calcul al rezistenŃei γSd Coeficient parŃial de siguranŃa ce evaluează incertitudinile privind modelul de calcul al efectului in sectiune al actiunii Fd si. impact şi consecinŃele erorilor umane. 2. care Ńine seama de incertitudinile modelului şi de variaŃiile dimensionale γg Coeficient parŃial de siguranŃa pentru acŃiuni permanente. ce Ńine seama de incertitudinile modelului şi de variaŃii dimensionale γQ. REGULI/CERINłE DE BAZĂ 2. 11 . 2. ce Ńine seama de incertitudinile modelului şi de variaŃiile dimensionale γP Coeficient parŃial de siguranŃa pentru acŃiuni de precomprimare γq Coeficient parŃial de siguranŃa pentru acŃiuni variabile.sup/γGj. ψ0 Factorul pentru valoarea de grupare a unei acŃiuni variabile ψ1 Factorul pentru valoarea frecvenŃa a unei acŃiuni variabile ψ2 Factorul pentru valoarea cvasipermanentă a unei acŃiuni variabile. cu un grad de siguranŃă corespunzător şi în mod economic. timp si de alŃi parametrii asupra rezistenŃei materialului testat. γM Coeficient parŃial de siguranŃa pentru o proprietate de material.3 Avarierea şi degradarea potenŃială a unei structuri trebuie evitate sau limitate prin: .

2.3 Durata de viaŃă proiectată Durata de viaŃă a structurii/construcŃiei trebuie specificată.Structurile sau părŃi ale structurilor ce pot fi dezmembrate pentru a fi refolosite nu vor fi considerate ca temporare 2.reacŃia publicului faŃa de cedarea structurii.25 10 Exemple Clădiri monumentale şi structuri ingineresti importante Clădiri si structuri curente ConstrucŃii agricole sau similare PărŃi de structură ce pot fi înlocuite Structuri temporare Notă .2. Durata de viaŃă proiectată a structurii/construcŃiei poate fi simplificat evaluată ca în Tabelul 2. Tabelul 2. . 2. b) execuŃie corespunzatoare si măsuri de management al calităŃii lucrărilor.cauzele posibile si modul de evoluŃie a structurii spre o stare limită (ultimă şi/sau de serviciu).2 Nivelele de siguranŃa pentru rezistenŃa structurală si funcŃionalitatea construcŃiei pot fi adoptate diferit.3 Alegerea nivelelor de siguranŃă pentru o structură va lua în considerare factori relevanŃi precum: .30 10 . 2. 2.1 . 2.consecinŃele posibile ale cedării exprimate în termeni de risc de pierdere a vieŃii şi de pierderi economice potenŃiale.1 Nivelul de siguranŃa cerut pentru structurile proiectate în acord cu prezentul cod se poate realiza prin: a) proiectarea structurilor conform reglementărilor tehnice in construcŃii in vigoare in România.1. evitarea unor sisteme structurale ce pot ceda fără avertisment. în ani ≥ 100 50 15 .- alegerea unui tip de structură ce este puŃin vulnerabilă la hazardurile considerate. . .4. 2.2 Managementul siguranŃei 2.1 În faza de proiectare se vor identifica condiŃiile de mediu şi se vor evalua influenŃele acestora asupra durabilităŃii şi protecŃiei materialelor structurii.2. 12 .Durate de viaŃă indicative pentru structuri/construcŃii Categoria duratei vieŃii 5 4 3 2 1 Durata de viaŃă proiectată.2. utilizarea unor sisteme structurale unde elementele structurale conlucrează în preluarea acŃiunilor.4 Nivelul de siguranŃă al unei structuri poate fi definit prin considerarea structurii ca ansamblu şi prin considerarea separată a elementelor sale componente.costul reducerii a riscului de cedare (a structurii).4 Durabilitatea structurii/construcŃiei 2.

aplicabile structurilor expuse acŃiunii seismice. care se referă la condiŃii temporare aplicabile structurii. explozii.2 SituaŃiile de proiectare vor fi clasificate după cum urmează: .2.2 Stările limită ce implică protecŃia unor bunuri de valoare deosebită trebuie deasemenea clasificate ca stări limită ultime.4. 3. . 2. .1 Trebuie facută distincŃia între stările limită ultime şi stările limită de serviciu.3 Stări limită ultime 3. 3.2 Gradul de degradare poate fi estimat pe baza calculelor. PRINCIPIILE PROIECTĂRII LA STĂRI LIMITĂ 3.3 Stările limită sunt corelate cu situaŃiile de proiectare (pct. 3.1.1 În vederea realizării unei structuri ce corespunde regulilor şi ipotezelor considerate la proiectare trebuie luate măsuri de management al calităŃii lucrarilor privind definirea cerinŃelor de siguranŃa precum şi măsuri organizatorice şi de control în stadiile de proiectare.5 Managementul calităŃii 2.3. 3.2 SituaŃii de proiectare 3. 3.2.SituaŃii de proiectare accidentale.2 Verificarea uneia dintre cele două categorii de stări limită poate fi omisă dacă există suficiente informaŃii ce demonstrează că una este satisfacută de cealaltă stare. .SituaŃii de proiectare tranzitorii. 3. Asemenea cazuri sunt stabilite de către client şi autoritatea relevantă.SituaŃii de proiectare persistente sau normale.4 Verificarea stărilor limită care se referă la efecte dependente de timp trebuie asociată cu durata de viaŃă proiectată a structurii.1 Elemente generale 3.2.1. de exemplu în timpul execuŃiei sau reparaŃiilor.3 SituaŃiile de proiectare selectate vor fi suficient de severe şi variate pentru a cuprinde toate condiŃiile care pot fi raŃional prevazute în timpul execuŃiei şi utilizării construcŃiei. Se notează că în general efectele dependente de timp sunt cumulative.1. 3.3.1 Stările limită ce implică protecŃia vieŃii oamenilor şi a siguranŃei structurii sunt clasificate ca stări limită ultime. execuŃie si funcŃionare a clădirii. 13 . 3. a cercetărilor experimentale şi/sau a experienŃei obŃinute de la construcŃiile similare precedente.5.1 SituaŃiile de proiectare vor fi selectate pe baza circumstanŃelor în care structura este obligată sa-şi îndeplineasca funcŃiunea. care se referă la condiŃii excepŃionale la care este expusă structura (de exemplu foc.1. 3. impact şi consecinŃele degradării locale).2) 3. care se referă la condiŃii de utilizare/funcŃionare normală.2.SituaŃii de proiectare seismice.

3. confortul utilizatorilor si funcŃionarea construcŃiei sau ce cauzează degradarea finisajelor si elementelor nestructurale. considerate ca un corp rigid.4 Dacă sunt relevante pentru siguranŃa structurii şi următoarele stări limită ultime vor fi verificate: . proprietăŃilor materialelor şi datelor geometrice.5. pentru simplitate.4. 3.4. 14 .3.1 Proiectarea la stări limită trebuie să se bazeze pe utilizarea unor modele de evaluare a acŃiunilor şi de calcul structural corespunzătoare stărilor limită considerate.cedarea prin deformaŃii excesive.3. pot fi tratate ca stări limită ultime. 3.1 Stările limită ce iau în considerare (i) funcŃionarea structurii sau a elementelor structurale în condiŃii normale de exploatare. 3.5.4 Stări limită de serviciu 3.4 CerinŃele de proiectare în raport cu starea limită pot fi îndeplinite utilizând coeficienŃii de siguranŃa parŃiali enunŃaŃi în Capitolul 6 si exemplificaŃi în Capitolul 7. .5 Proiectarea la stări limită 3.2 Va fi făcută o distincŃie între stări limită de serviciu reversibile şi ireversibile. (ii) confortul oamenilor/ocupanŃilor construcŃiei respectiv limitarea vibraŃiilor.5 La proiectare trebuie să se Ńină seama şi de posibilele abateri de la modul de acŃiune presupus al unor incărcări precum şi de eventualele imperfecŃiuni geometrice ale construcŃiei.5. durabilitatea si funcŃionalitatea clădirii/structurii. b) vibraŃii ce provoacă disconfortul ocupanŃilor sau care limitează funcŃionarea efectivă a structurii şi/sau a aparatelor. c) Alte degradări ce afecteaza defavorabil aspectul. sunt considerate în locul colapsului propriu zis.3.2 Se va verifica nedepăşirea stărilor limită atunci când sunt utilizate valorile relevante (pentru proiectare) ale acŃiunilor. 3.cedarea cauzată de oboseală şi de alte efecte dependente de timp. .4. transformarea structurii sau a oricarei părŃi a acesteia într-un mecanism.3 Stările limită anterioare colapsului structural care. 3.3 Verificările trebuie efectuate pentru toate situaŃiile de proiectare relevante şi critice de combinare de încărcări/efecte ale încărcărilor. poate fi efectuată şi o proiectare bazată pe metode probabilistice atunci când se dispune de datele si modelele probabilistice necesare (vezi Anexele B1 şi B2).6 Informativ. 3.5. deplasărilor si deformaŃiilor structurii si (iii) estetica (sau aspectul) construcŃiei sunt clasificate ca stări limită de serviciu.5. utilajelor şi echipamentelor din clădire/structură. incluzând reazemele şi fundaŃiile. 3. pierderea stabilitaŃii structurii sau a oricărei parŃi a acesteia.3 Verificarea stărilor limită de serviciu se va baza pe criterii privind urmatoarele aspecte: a) deformaŃii ce afectează aspectul structurii.pierderea echilibrului structurii sau a unei părŃi a acesteia. 3. 3.5.

Gk. . utilizată în documentaŃia proiectului în lipsa datelor statistice.2 Valoarea caracteristică. acŃiunea zăpezii. împingerea pământului.1. VARIABILE DE BAZĂ 4. vor fi utilizate două valori: o valoare superioară. . fie Gk. greutatea proprie a structurii poate fi reprezentată de o singură valoare caracteristică. . acŃiuni din impact.pe baze deterministe. 4.2. 4.după variaŃia spaŃiala.3 Variabilitatea lui G poate fi neglijată dacă G nu variază semnificativ în timpul duratei de viaŃă a structurii şi coeficientul său de variaŃie este mic (0.AcŃiunea seismică (AE).sup si o valoare inferioară.1 AcŃiuni 4.1. Fk a unei acŃiuni numită si valoarea sa reprezentativa poate fi determinată: .dacă variabilitatea lui G nu poate fi considerată redusă.4.dacă variabilitatea lui G poate fi considerată redusă. a echipamentelor fixate pe construcŃii si acŃiuni indirecte.2.1.AcŃiuni permanente (G).1.2 AcŃiunile provocate de presiunea apei pot fi considerate fie permanente fie variabile.1. valoare calculată pe baza dimensiunilor nominale şi a greutăŃii specifice (unitare) medii. . se va utiliza o singură valoare Gk.4 Dacă variabilitatea statistică a acŃiunii G nu poate fi neglijată (coeficientul de variaŃie al acŃiunii peste 0.1.5 Determinist. Acele valori pot fi dupa caz fie Gk.1. 4. 4. printr-o valoare nominală.1). 4. 4. 15 .1.1 Clasificarea acŃiunilor 4.2. a unei acŃiuni permanente.10) şi/sau pentru structurile a căror siguranŃă este sensibilă la variaŃia lui G.2. de exemplu acŃiuni directe precum greutatea proprie a construcŃiei. de exemplu datorate contracŃiei betonului si tasărilor diferenŃiate. în proiectare vor fi utilizate acele valori ale lui G ce au un efect defavorabil asupra siguranŃei.inf – reprezentat de fractilul 5% al repartiŃiei statistice a acŃiunii G.AcŃiuni variabile (Q). .după origine.inf. acŃiunea vântului. ca statice sau dinamice. . RepartiŃia statistica a lui G poate fi considerată normală.2 Valori caracteristice ale acŃiunilor 4. ca fixe sau libere.1. de exemplu acŃiuni din explozii. 4.1 Valoarea caracteristică. în funcŃie de variaŃia intensităŃii lor în timp.după natura şi/sau după răspunsul structurii. ca directe sau indirecte. .05÷ 0.2.1.1.sup – reprezentat de fractilul 95% al repartiŃiei statistice a acŃiunii G. de exemplu acŃiuni pe planşeele şi acoperişurile clădirilor. În acest caz Gk va fi luat egal cu valoarea sa medie.1.3 AcŃiunile pot fi deasemenea clasificate . de obicei superior (dar şi inferior în unele cazuri) al repartiŃiei statistice a acŃiunii. a fluidelor şi a materialelor pulverulente.1. Gk va fi evaluată dupa cum urmează: .AcŃiuni accidentale (A). Gk.pe baze probabilistice printr-un fractil.1 AcŃiunile pot fi clasificate după variaŃia lor în timp astfel: .

8 În general.2. . pretensionarea prin deformaŃii impuse reazemelor).1.1. pot fi o valoare superioară Pk.1. 4. 16 . reprezentată de produsul ψ2Qk. ceea ce corespunde unui interval mediu de recurenŃă de 50 de ani a unei valori mai mari decât valoarea caracteristică.5.1. Pentru stările limită ultime va fi utilizată o valoare medie Pm(t). c) Valoarea cvasipermanentă.5 Reprezentarea acŃiunilor dinamice 4.10 Pentru acŃiuni seismice valoarea de proiectare AEd va fi determinată din valoarea caracteristică AEk din codul P 100/1 in vigoare.sup(t) şi o valoare inferioară Pk.inf(t). 4.1 Structurile sensibile la oboseala trebuie asigurate prin considerarea efectelor aplicării repetate a acŃiunilor specifice (ex.1.4.1 Alte valori reprezentative ale unei acŃiuni variabile sunt: a) Valoarea de combinare/grupare a unei acŃiuni reprezentată de produsul ψ0Qk. În anumite cazuri valoarea caracteristică a acŃiunilor climatice se poate defini şi cu alte probabilitaŃi de nedepăşire într-un an.1. 4.3. vânt etc) conform codurilor de specialitate. 4.2. b) Valoarea frecventă.3 Alte valori reprezentative ale acŃiunilor variabile 4.1.1. IMR=50 ani.4 Reprezentarea acŃiunilor pentru structurile sensibile la oboseală 4. respectiv 10% probabilitate de depăşire a valorii AEd in 50 ani.7 Pentru acŃiunile variabile valoarea caracteristică Qk va corespunde: .2. in funcŃie de intervalul mediu de recurenŃă a unei valori mai mari decât AEd: de exemplu IMR = 475 ani.1. utilizată pentru verificari la stări limită ultime şi stări limită de serviciu ireversibile. 4. 4. valoarea de proiectare Ad trebuie specificată pentru fiecare proiect individual în parte.4.1. Valorile cvasipermanente sunt utilizate şi pentru calculul efectelor de lungă durată. Valorile caracteristice ale pretensionării. valoarea caracteristică a acŃiunilor din vânt si din zăpadă se defineşte prin probabilitatea de nedepăşire de 2% într-un an. vibraŃii.1 Modelele pentru acŃiuni dinamice includ efectele acceleraŃiei structurii provocate de acŃiunile dinamice fie implicit în acŃiunea caracteristică fie explicit prin aplicarea unui factor dinamic la acŃiunea statică. reprezentată de produsul ψ1Qk utilizată pentru verificări la stări limită ultime ce implică acŃiuni variabile şi pentru verificări la stări limită de serviciu reversibile.fie unei valori superioare cu o probabilitate specificată de a nu fi depăşită într-un interval de timp precizat.1.6 Pretensionarea (P) trebuie clasificată ca o acŃiune permanentă cauzată de forŃe controlate şi/sau de deformaŃii controlate impuse pe structura. Pentru proiecte individuale AEd poate fi specificată explicit şi cu valori superioare celor din P100-1. la un timp t.fie unei valori nominale în cazurile unde reprezentarea statistică nu este cunoscută.9 Pentru acŃiuni accidentale. această valoare este utilizată pentru verificarea la stări limită ultime ce implică acŃiuni accidentale şi pentru verificarea la stări limită de serviciu reversibile.2.2. Tipul de pretensionare trebuie diferenŃiat în funcŃie de soluŃia tehnologică (de exemplu pretensionare prin toroane/tendoane. 4.

1. inclusiv ale terenului de fundare.1. Normativ privind determinarea valorilor caracteristice si de calcul ale parametrilor geotehnici.1.1.4 Valorile proprietăŃilor/rezistenŃelor materialelor vor fi determinate din teste standard efectuate conform codurilor de specialitate şi consultând datele informative din Anexa B4.2 ProprietăŃile/rezistenŃele materialelor 4.1.1. 4.6 În cazurile în care este necesară o estimare superioară a rezistentei vor fi folosite acoperitor valorile medii ale proprietăŃilor/rezistenŃelor materialelor structurale .2.2 Acolo unde este posibil efectele mediului vor fi evaluate cantitativ. 4.2.1 În alegerea materialelor.7 Parametrii ce descriu rigiditatea structurii (modulul de elasticitate.2. Dacă valoarea superioară a proprietăŃilor/rezistenŃelor unui material este nefavorabilă pentru siguranŃa structurii.2.1 AcŃiunile geotehnice se evaluează conform codului NP 122.4. 4. 4.2.1.5 Dacă datele statistice disponibile sunt insuficiente pentru a determina valorile caracteristice ale proprietăŃilor/rezistenŃelor materialelor şi produselor.2 Actiunile dinamice sunt exprimate. valorile nominale vor fi adoptate ca valori caracteristice.3 Geometria structurii 4. 4. 4.5.6. 4. simplificat.2.7 InfluenŃa mediului 4.3 Atunci când acŃiunile dinamice produc un răspuns dinamic semnificativ al structurii (acceleraŃii mari).7. ca acŃiuni statice echivalente aplicând coeficienŃi dinamici de amplificare unei încărcări statice.3.2 Pentru verificările la stări limită sensibile la variabilitatea proprietăŃilor/rezistenŃelor materialelor vor fi considerate valori caracteristice inferioare şi superioare.3. 4.1 Datele geometrice vor fi reprezentate de valorile specificate in proiect. concepŃiei structurii şi pentru proiectarea de detaliu trebuie considerată influenŃa factorilor de mediu ce pot afecta durabilitatea structurii. 4.2.1 ProprietăŃile/rezistenŃele materialelor. valoarea caracteristică va fi definită ca fiind valoarea fractilului 5% a repartiŃiei statistice.3 Dacă valoarea inferioară a proprietăŃilor/rezistenŃelor unui material este nefavorabilă pentru siguranŃa structurii. 17 .2 Dimensiunile specificate în proiect pot fi considerate ca valori caracteristice ale dimensiunilor. analiza structurii trebuie să fie o analiză dinamică. 4. valoarea caracteristică va fi definită ca fiind valoarea fractilului 95% a repartiŃiei statistice. 4. vor fi reprezentate de valori caracteristice. 4. 4. coeficienŃi de curgere lentă) şi coeficienŃii de dilatare termică vor fi reprezentaŃi de valori medii.6 AcŃiuni geotehnice 4.5.7.

fie prin folosirea rezultatelor încercărilor. Modelele structurale trebuie să fie cele corespunzătoare stărilor limită considerate. prin aplicarea de coeficienŃi echivalenŃi de amplificare dinamică la acŃiunile statice. 18 . masele acestora. 4.1 Elemente generale 6. 5. prin metodele dinamicii stochastice. rigiditate şi amortizare precum şi elementele nestructurale relevante pentru comportarea dinamică a structurii (cu proprietăŃile respective).3.1 Modelele structurale trebuie alese astfel încât să permită evaluarea comportării structurii cu un nivel de rigurozitate acceptabil. 5.3 Atunci când acŃiunile dinamice sunt considerate ca acŃionând cvasistatic.3.4 ToleranŃele pentru elementele ce se conectează trebuie să fie reciproc compatibile. MODELAREA ANALIZEI STRUCTURALE 5. analiza subansamblelor sau analiza elementelor. 5. 5.3 Dacă distribuŃia statistică a mărimilor geometrice este suficient cunoscută valorile caracteristice pot fi reprezentate prin fractili ai distribuŃiei statistice. 5. 5. fie prin încluderea lor în valorile statice.1. dacă numai modul fundamental este relevant pentru răspunsul structurii.5 AcŃiunile dinamice pot fi exprimate nu numai în domeniul timp ci şi în domeniul frecvenŃă iar răspunsul structurii la aceste actiuni va fi determinat. 5.4. 5. 6.6 Când acŃiunile dinamice produc vibraŃii cu amplitudini şi frecvenŃe ce pot depăşi cerinŃele de exploatare. caracteristicile lor de rezistenŃă. în consecinŃă.7 Analiza de proiectare structurală la incendiu trebuie să se bazeze pe scenarii de incendiu (vezi SR EN 1991-1-2 şi SR EN 1991-1-2/NA). PROIECTAREA PRIN METODA COEFICIENłILOR PARłIALI DE SIGURANłĂ 6. analiza modală explicită poate fi înlocuită de o analiză cu acŃiuni statice echivalente. efectele dinamice pot fi considerate fie.8 CerinŃele structurii expuse la foc sunt verificate fie prin analiza globală.4 Pentru structuri cu geometrie regulată şi distribuŃie regulată a rigidităŃii şi maselor.9 Modelele de comportare fizică a elementelor structurale la temperaturi ridicate trebuie sa fie neliniare.1 Metoda coeficienŃilor parŃiali de siguranŃă constă în verificarea tuturor situaŃiilor de proiectare astfel încat nici o stare limită să nu fie depaşită atunci când în modelele de calcul sunt utilizate (i) valorile de proiectare pentru acŃiuni şi efectele lor pe structură şi (ii) valorile de proiectare pentru rezistenŃe. se va efectua şi verificarea la starea limită de serviciu a construcŃiei.2 Modelul structural ce trebuie folosit pentru determinarea efectelor acŃiunilor dinamice va fi ales luând în considerare toate elementele structurale importante. 5. uzual.

2. E(Fd) înmulŃit cu coeficientul parŃial de siguranŃă γSd: Ed = γ Sd ⋅ E (Fd ) (6.2.6.2 Valori de proiectare ale efectelor acŃiunilor 6. dupa caz. acŃiunile individuale vor fi grupate conform regulilor din acest capitol şi din Capitolul 7.3 Valori de proiectare 6.1.1 Efectele pe structură ale acŃiunilor pot fi exprimate fie în eforturi secŃionale fie în eforturi unitare. 6.2) (6.a) 19 .3.1. Fd a unei acŃiuni F se exprimă în general astfel: Fd = γf Frep cu Frep =ψFk (6. 6. ψ0 sau ψ1 sau ψ2 .1. 4.1. Pentru calculul structurilor în domeniul neliniar de comportare şi pentru calculul structurilor la oboseală trebuie aplicate reguli specifice din codurile de specialitate. 6.1 Metoda coeficienŃilor parŃiali de siguranŃă se referă la verificările la starea limită ultimă şi la starea limită de serviciu a structurilor supuse la încărcări statice. Pentru proiecte individuale AEd poate fi specificată explicit şi cu valori superioare celor din P100-1 (vezi pct.1.2 Limitări 6.1 Valoarea de proiectare a efectului pe structură al unei acŃiuni.3. Ed se calculează ca fiind efectul pe structură al acŃiunii.b) unde: Fk este valoarea caracteristică a acŃiunii. precum şi la cazurile în care efectele dinamice pe structură sunt determinate folosind încărcări statice echivalente (de exemplu efectele dinamice produse de vânt). 6. 6.1.3. 6.1. Valoarea de proiectare. evident acŃiunile care nu pot exista fizic simultan nu se iau în considerare împreună în grupări de acŃiuni/efecte structurale ale acŃiunilor. Frep este o valoare reprezentativă a acŃiunii.9).1 Valori de proiectare ale acŃiunilor 6.2 Pentru acŃiunea seismică valoarea de proiectare AEd va fi determinată conform codului P100-1 in vigoare. ψ este.3.coeficient parŃial de siguranŃă pentru acŃiune ce Ńine seama de posibilitatea unor abateri nefavorabile şi nealeatoare ale valorii acŃiunii de la valoarea sa caracteristică.3.2 Pentru situaŃiile de proiectare selectate si stările limită considerate.1.3 Valorile de proiectare vor fi obŃinute din valorile caracteristice sau alte valori reprezentative utilizându-se coeficienŃii parŃiali de siguranŃă sau alŃi factori de grupare definiŃi în acest capitol. γf .2.4 Valorile de proiectare pot fi alese şi direct atunci când se aleg valori acoperitoare.

b) 6.3.3. Xd se exprimă astfel: Xd =η ⋅ γm Xk (6. 6.5. 6.γ G .3.3. efectele acŃiunilor pe structură.4 Valori de proiectare pentru rezistenŃele elementelor structurale 6. Valoarea de proiectare a rezistenŃei. Ed se pot exprima simplificat şi sub forma: Ed = E γ Sd ⋅ γ f ⋅ Frep = E γ F ⋅ Frep . temperatură.3) unde: Xk este valoarea caracteristică a proprieŃătii/rezistenŃei materialului (vezi pct. γSd evaluează incertitudinile din modelul de calcul al efectului pe structură al acŃiunii Fd şi.3.4. 6.1 Valoarile de proiectare ale proprietăŃilor/rezistenŃelor materialelor. η . rezistenŃa Rd se poate exprima şi sub forma:    1  1 1 Rd = Rη ⋅ ⋅ ⋅ X k  = R ⋅ Xk  γ   γ  Rd γ m  M    (6.2. Rd se exprimă sub forma: Rd = 1 γ Rd ⋅ R( X d ) 1 (6.sup .3. în modelarea acŃiunii.valoarea medie a factorului de conversie a rezultatelor încercărilor experimentale in rezultate pentru proiectare. umiditate. inclusiv abaterile geometrice dacă acestea nu sunt modelate explicit.2 Alternativ.4) unde coeficientul parŃial de siguranŃă γ Rd evaluează incertitudinile privind modelul de calcul al rezistenŃei. scară.1 RezistenŃele elementelor structurale.2).3 În cazurile în care trebuie facută o distincŃie între efectele favorabile şi nefavorabile ale acŃiunii permanente vor fi utilizaŃi doi factori parŃiali de siguranŃă: γ G . 4.Coeficientul parŃial de siguranŃă.3.2.2 Alternativ.coeficientul parŃial de siguranŃă pentru proprietatea/rezistenŃa materialului ce tine seama de posibilitatea unor abateri nefavorabile şi nealeatoare ale proprietăŃii/rezistenŃei materialului de la valoarea sa caracteristică. în unele cazuri.a) 20 .a) γ Sd ⋅ γ f =γF (6. γm .inf . ce Ńine seama de efectele de volum.3. 6.3 Valori de proiectare ale proprietăŃilor/rezistenŃelor materialelor 6.4.2. Rd pot fi exprimate fie in termeni de rezistenŃe secŃionale (sau capacităŃi portante secŃionale) fie in termeni de eforturi unitare (sau tensiuni). timp şi de alŃi parametri asupra proprietăŃii/rezistenŃei materialului testat.2. unde: ( ) ( ) (6.

c) ECH: Pierderea echilibrului static al structurii sau al unei parŃi a acesteia.1 Verificarea structurilor se face la următoarele stări limită ultime: a) STR: Pierderea capacităŃii portante a elementelor structurale şi a structurii sau deformarea excesivă a structurii şi elementelor sale componente.1 Pentru verificarea la o stare limită ultimă a elementelor structurii şi/sau a terenului de fundare.unde şi coeficientul η a fost încorporat în 1 γM împreuna cu 1 γ Rd si 1 γm . 6.4.5.1 Elemente generale 6. sau de deformare excesivă a acestora (STR / GEO) se va folosi relaŃia: Ed ≤ Rd (6. pot fi reprezenate de valorile lor nominale.4.2 Valorile de proiectare ale acŃiunilor sunt conform datelor din Capitolul 7. 6. d) OB: Oboseala structurii şi a elementelor structurale.1.1 Valorile de proiectare pentru datele geometrice.2 În cazurile în care efectele abaterilor în datele geometrice (poziŃia reazemelor sau poziŃiile de aplicare ale acŃiunilor) sunt semnificative pentru siguranŃa structurii (de exemplu provoaca momente de ordinul doi) valorile de proiectare ale datelor geometrice vor fi definite sub forma a d = anom ± ∆a (6.4 Stări limită ultime 6.3.2.a) Rd poate fi obŃinută direct din valoarea sa caracteristică Rk: Rd = unde Rk = R( X k ) 6.3. b) GEO: Pierderea capacităŃii portante a terenului sau deformarea excesivă a acestuia. erorile nefavorabile faŃă de valorile nominale şi efectul cumulativ al producerii simultane a mai multor abateri geometrice.3 Alternativ expresiei (6.3.4.5.4. cum sunt dimensiunile elementelor structurale.6) (6.2 Verificarea rezistenŃei structurii şi a echilibrului static 6. Verificarea structurilor la starea limită de oboseală se detaliază în coduri de specialitate.1.6) unde ∆a ia în considerare abaterile.7) 21 .c) γM Rk (6. 6.4.5 Valori de proiectare pentru datele geometrice 6. 6.5.5. considerată solid rigid.4.5.b) 6.3. a d = a nom (6.

i·Qk.unde: Ed este valoarea de proiectare a efectului acŃiunilor reprezentat fie prin eforturi secŃionale fie prin eforturi unitare (în secŃiunea care se verifică).4. 6. j Gk .4.2 Orice combinare sau grupare de acŃiuni (efecte ale acŃiunilor) va include o acŃiune variabilă predominantă sau o acŃiune accidentală.i·Qk.9) Combinarea (efectelor) acŃiunilor pentru situaŃia de proiectarea accidentală (Gruparea accidentală). impact.2 Pentru verificarea la starea limită de pierdere a echilibrului static (ECH) se va folosi relaŃia: Ed.1.i Qk .i). 6. respectiv (γSd· ψ0. 6.2 Combinarea (efectelor) acŃiunilor Combinarea (efectelor) acŃiunilor pentru proiectarea la stări limită ultime poate fi clasificată în urmatoarele trei tipuri de grupări: Combinarea (efectelor) acŃiunilor pentru situaŃiile de proiectare persistentă sau normală şi tranzitorie (Gruparea fundamentală).dst ≤ Ed. Combinarea efectelor acŃiunilor în Gruparea accidentală fie implică explicit o acŃiune accidentală A (foc.dst este valoarea de proiectare a efectului acŃiunilor cu efect defavorabil asupra stabilităŃii.3. Pentru 22 .stb este valoarea de proiectare a efectului acŃiunilor cu efect favorabil asupra stabilităŃii.3.7) nu se referă la verificările de flambaj.4. 6.3 Combinarea sau gruparea (efectelor) acŃiunilor 6.1.1).3 În cazurile în care rezultatele verificării sunt sensibile la variaŃiile de intensitate ale acŃiunii permanente aplicate în diverse locaŃii pe structură.stb (6.1 Elemente generale 6.1. j + γ p P + γ Q .iψ 0 . valorile acestei acŃiuni vor fi luate pentru ambele cazuri: favorabil şi nefavorabil.1 Pentru fiecare caz de încărcare.4. Combinarea (efectelor) acŃiunilor în Gruparea fundamentală poate fi exprimată astfel: Ed = ∑ γ G .3.i j =1 i =2 n m (6.4.1Qk . Combinarea efectelor acŃiunilor în Gruparea fundamentală se bazează pe: (i) Valoarea de proiectare a acŃiunii variabile predominante (γSd·Qk.2.8) unde: Ed. (ii) Valorile de grupare (ψ0. 6.3. valorile de proiectare ale efectelor acŃiunilor (Ed) vor fi determinate combinând valorile provenind din acŃiuni ce sunt considerate că pot exista simultan.3. Ed.i) ale acŃiunilor variabile ce acŃionează combinat cu acŃiunea predominantă multiplicate cu coeficienŃii parŃiali de siguranŃă corespunzători.1 + ∑ γ Q . Expresia (6. impuls) fie se referă la situaŃia de dupa accident (A=0).4. Rd este valoarea de proiectare a rezistenŃei având aceiaşi natură fizică cu efectul acŃiunii.4.

2. 6.5 CoeficienŃi parŃiali de siguranŃă pentru materiale CoeficienŃii parŃiali (de siguranŃă) pentru materiale sunt indicaŃi în codurile de specialitate pentru proiectarea structurilor (metalice. unde însă predomină efectul acŃiunii zăpezii. relaŃia de grupare se scrie: 1.35 ∑ j =1 n Gk.5.11) unde semnificaŃiile simbolurilor sunt explicitate şi în Tabelele 7. în cazul unei structuri acŃionată de aceleaşi acŃiuni. din vânt şi din zăpadă se scrie: 1. Vk . 7.5 x 0.5 Vk + (1.7) Vk unde: Gk este valoarea efectului acŃiunilor permanente pe structură. 7.4 CoeficienŃi parŃiali de siguranŃă pentru acŃiuni şi combinarea efectelor acŃiunilor CoeficienŃii parŃiali (de siguranŃă) pentru acŃiuni şi combinarea efectelor acŃiunilor sunt indicaŃi în Capitolul 7. j + P + AEd + ∑ ψ 2 .5 x 0. Combinarea (efectelor) acŃiunilor în Gruparea accidentală poate fi exprimată după cum urmează: Ed = ∑ Gk . 6. j + P + Ad + (ψ 1.j + 1.1 Starea limită de serviciu a structurii şi elementelor sale componente se verifică cu relaŃia: 23 .4.valoarea efectului acŃiunii din zăpadă pe structură.5 Stări limită de serviciu 6. poate fi exprimată după cum urmează: Ed = ∑ Gk . 6.3 şi 7. din beton armat.) şi pentru proiectarea infrastructurii.acŃiuni asupra structurilor expuse la foc a se vedea capitolele 4.i j =1 i=2 n m (6. Zk . de zidărie.1 + ∑ ψ 2 .5. calculată cu valoarea caracteristică a incărcării din zăpadă.În cazul unei structuri acŃionată predominant de efectele acŃiunii vântului.3 din SR EN 1991-1-2 şi SR EN 1991-1-2/NA.7) Zk şi similar.a.1 sau ψ 2 .1 Verificări 6.35 ∑ j =1 n Gk.j + 1.1.i Qk .valoarea efectului acŃiunii vântului pe structură. De exemplu: . calculat cu valoarea caracteristică a acŃiunilor vântului.4. relaŃia de grupare a (efectelor) acŃiunilor din greutate proprie. compozite.i Qk .1 )Qk . s.1.5 Zk + (1.2 si 4. calculată cu valoarea caracteristică a acŃiunilor permanente.4.i j =1 i =1 n m - (6.10) Combinarea (efectelor) acŃiunilor pentru situaŃia de proiectarea seismică (Gruparea seismică).

1 + ∑ ψ 2 . Acestea pot fi completate şi cu alte criterii conform codurilor de specialitate pentru proiectarea structurilor şi construcŃiilor.0) Uk j =1 n 6.5.i (6. în cazul unei structuri acŃionată predominant de efectele acŃiunii vântului. se scrie: 1.7 sau. j + P + ∑ ψ 2 .1Qk . specificat în criteriul de serviciu. j + P + ψ 1. relaŃia de grupare a (efectelor) acŃiunilor din greutate proprie.14) CombinaŃia (gruparea) cvasipermanentă.3 Combinarea (efectelor) acŃiunilor 6. j + P + Qk .4 CoeficienŃi parŃiali (de siguranŃă) pentru materiale în starea limită de serviciu CoeficienŃii partiali (de siguranŃă) pentru materiale sunt indicaŃi în codurile de specialitate pentru proiectarea structurilor (metalice.2 Efectele acŃiunilor datorate deformaŃiilor impuse se vor considera atunci când acestea sunt semnificative faŃă de celelalte efecte ale acŃiunilor. m i=2 j =1 ∑ Gk .1 + ∑ ψ 0 . respectiv.5. din beton armat.i Qk . compozite.i Qk .i n (6.15) De exemplu. Ed este valoarea de proiectare a efectului combinat al acŃiunilor. determinată pe baza combinaŃiei de acŃiuni recomandate de cod.Ed ≤ Cd (6.5.0 ∑ Gk.5.i Qk . m i=2 ∑ Gk .3.13) CombinaŃia (gruparea) frecventă. 6.5.j + 1. arii de depozitare). 6.1 Combinarea (efectelor) acŃiunilor pentru proiectarea la stări limită de serviciu poate fi clasificată în urmatoarele trei tipuri de grupări: n j =1 CombinaŃia (gruparea) caracteristică.2 Criterii de serviciu Criteriile de serviciu pentru structuri şi elementele lor componente sunt indicate pentru clădiri în Capitolul 7.0 Vk + (0.i n (6. 24 .3.1. 6. din vânt si datorate exploatării (birouri sau. respectiv. de zidarie) şi respectiv pentru proiectarea infrastructurii. m i =1 j =1 ∑ Gk .12) unde: Cd este valoarea limită a unui criteriu de serviciu specificat.

1 Efectele acŃiunilor ce nu pot exista simultan nu vor fi considerate împreună în proiectare. unde semnificaŃiile simbolurilor sunt următoarele: ψ0 – Factorul pentru valoarea de grupare a acŃiunii variabile ψ1 – Factorul pentru valoarea frecventă a acŃiunii variabile ψ2 – Factorul pentru valoarea cvasipermanentă a acŃiunii variabile.Întrunire/Adunare .Depozite AcŃiuni din trafic .7 0.Greutatea vehiculelor 30 ÷ 160kN Acoperişuri AcŃiuni din zăpadă AcŃiuni din vânt AcŃiuni din variaŃii de temperatură Factori de grupare ψ0 ψ1 ψ2 0.1 Elemente generale 7. 7. Tabelul 7. ψ1 si ψ2 pentru combinarea/gruparea (efectelor) acŃiunilor ce pot exista simultan sunt indicate în Tabelul 7.8 0.7 0.7 0.7 0.5 0.5 0.3 0 0.4 0 0 7.6 0.7 0.7 0.1.1. 7.2 Valorile factorilor ψ0. COMBINAREA EFECTELOR ACłIUNILOR PENTRU PROIECTAREA CLĂDIRILOR ŞI STRUCTURILOR 7.0 0.1 Valori de proiectare ale (efectelor) acŃiunilor pentru situaŃiile de proiectare persistentă şi tranzitorie 7.Greutatea vehiculelor <30kN .2.1 Domeniu de aplicare Capitolul 7 cuprinde reguli de combinare a efectelor acŃiunilor pentru proiectarea clădirilor şi structurilor.1.7.1 CoeficienŃii parŃiali de siguranŃă pentru combinarea (efectelor) acŃiunilor pentru proiectarea la stări limită ultime în situaŃiile de proiectare persistentă şi tranzitorie sunt indicaŃi în Tabelele 7.9 0.6 0.2 Combinarea (efectelor) acŃiunilor 7.2 0.3 0.7 0.5 0.7 0.1.Birouri .2.6 0.7 1.7 0.3.3.7 0.1 Valori recomandate pentru factorii de grupare (combinare) a acŃiunilor variabile la clădiri AcŃiunea AcŃiuni provenind din funcŃiunea clădirii .5 0.Rezidentială .3 0.3 Stări limită ultime 7. 25 .7 0.2.Magazine .5 0 0.3.6 0.2 şi 7.

pentru cazurile în care starea limită ultimă este sensibilă faŃă de variaŃiile de intensitate ale acŃiunilor permanente se recomandă utilizarea în proiectare atât a valorilor caracteristice maxime cât şi a celor minime.2.3 Proiectarea elementelor structurale va fi efectuată utilizând valorile de proiectare ale acŃiunilor din Tabelul 7.1.1 26 .1 În cazurile in care acŃiunile variabile (predominantă sau alte acŃiuni) au efect favorabil asupra siguranŃei. Qk. efectele acestor acŃiuni se pot neglija in gruparea fundamentală de proiectare.2 şi 7.3.j AcŃiuni caracteristice Coeficient partial de siguranŃă Valori ale coeficienŃilor parŃiali Cu efect stabilizator AcŃiunea variabilă predominată. coeficienŃi ce vor fi indicaŃi in codurile de specialitate.5 ⋅ψ 0 .i 1.0 γ Q .4 Echilibrul static pentru structuri va fi verificat utilizând valorile de proiectare ale acŃiunilor din Tabelul 7.2 La aplicarea prevederilor din Tabelele 7. Gk.i Cea Altele principală Qk. Tabelul 7.1. 7.7. 7.i vezi Tabelul 7. Pentru proiectarea structurilor.10 γ G j .3 Starea limită ultimă de pierdere a echilibrului static ECH.i * * Pentru valorileψ 0 .inf 1.sup 1. CoeficienŃi parŃiali de siguranŃă pentru combinarea (efectelor) acŃiunilor în situaŃii de proiectare persistente şi tranzitorii (Gruparea fundamentală) AcŃiuni permanente. Gk.1 1.i i≥2 AcŃiuni caracteristice Coeficient parŃial de siguranŃă Valori ale coeficienŃilor parŃiali γ G j .35 γ G j .2 Stări limită ultime de pierdere a capacităŃii portante STR/GEO.3. Qk.sup 1. Cu efect Qk.1 destabilizator Alte acŃiuni variabile. Tabelul 7.1 Alte acŃiuni variabile.2 (de exemplu pentru deformaŃii si deplăsări).inf 0.i 1. elementelor structurale componente şi fundaŃiilor pot fi folosiŃi si alŃi coeficienŃi parŃiali de siguranŃă decât cei din Tabelul 7.1.j Cu efect Cu efect nefavorabil favorabil asupra asupra siguranŃei siguranŃei AcŃiunea variabilă predominată.3.i (dacă există) i≥2 - γ G j .i Cea principală (dacă există) Altele Qk.3.5 γ Q . Qk.90 γ Q .i vezi Tabelul 7.5 ⋅ψ 0 .5 γ Q .i * * Pentru valorileψ 0 . CoeficienŃi parŃiali de siguranŃă pentru combinarea (efectelor) acŃiunilor în situaŃii de proiectare persistente şi tranzitorii (Gruparea fundamentală) AcŃiuni permanente.1 1.3.

0 (ψ 1.4.sup Gk.0 1. Gk.4.3.7.i AcŃiuni caracteristice CoeficienŃii acŃiunilor în gruparea accidentală CoeficienŃii acŃiunilor în gruparea seismică d 1.0 cu excepŃia altor valori indicate în Tabelul 7.0 1.Factor de importanŃă şi expunere a constructiei (vezi codul P100-1) 7.0 Alte acŃiuni variabile* Cea principală (dacă există) Qk. 27 .5 sau în codurile de specialitate.1 CoeficienŃii parŃiali de siguranŃă pentru acŃiuni 7.4 Stări limită ultime de pierdere a capacităŃii portante STR/GEO.4.4 Stări limită de serviciu 7.1 CoeficienŃii parŃiali de siguranŃă pentru stările limită de serviciu vor fi luaŃi egali cu 1. principala acŃiune variabilă poate fi luată cu valoarea sa frecventă sau ca în Gruparea seismică – cu valoarea sa cvasipermanentă. siguranŃei.1 sau ψ 2.2. 7.Valoarea caracteristică a acŃiunii seismice γI . CoeficienŃi parŃiali de siguranŃă pentru combinarea (efectelor) acŃiunilor în situaŃiile de proiectare accidentală şi seismică (Gruparea accidentală şi Gruparea seismică) AcŃiuni permanente Cu efect Cu efect nefavorabil favorabil asupra asupra siguranŃei. Tabelul 7.1 CoeficienŃii parŃiali de siguranŃă pentru combinarea (efectelor) acŃiunilor pentru proiectarea la stări limită ultime în situaŃiile de proiectare accidentală şi seismică sunt indicaŃi în Tabelul 7.3.0 * Ad .i i≥2 ψ 2 .2 În cazul situaŃiilor de proiectare accidentale.i i≥2 1.Valoarea de proiectare a acŃiunii seismice AE = γI · AE d k AE k .1.Valoarea de proiectare a acŃiunii accidentale AE .1 ) ψ 2 .2.inf AcŃiunea accidentală predominată Ad sau AcŃiunea seismică γI · AE k sau AE d 1.3.2 Valori de proiectare ale (efectelor) acŃiunilor pentru situaŃiile de proiectare accidentale şi seismice 7.i Altele Qk.0 1.

inf 1.0 CombinaŃia/gruparea de acŃiuni Caracteristică Frecventă Cvasi-permanentă ψ 1.4. 7.0 1. 7.0 7.2. Gk.1 ·1.3 Criteriile de serviciu depind de funcŃiunea clădirii şi pot fi independente de materialele structurale utilizate în structură.4. rigiditatea acoperişului s.5 CoeficienŃi parŃiali de siguranŃă pentru combinarea (efectelor) acŃiunilor în verificările la stări limită de serviciu AcŃiuni permanente Cu efect Cu efect nefavorabil favorabil asupra asupra siguranŃei.2 Criteriile de serviciu vor fi specificate pentru fiecare proiect şi acceptate de client.0 ψ 2 .2. 28 . deplasarea laterală a clădirii.0 ψ 2. deplasările relative de nivel.0 1.1 ·1.i ·1.4. Criteriile pot fi exprimate ca limite ale deplasărilor orizontale sau verticale precum şi ca limite de confort pentru vibraŃii.sup Gk.i sau i≥2 predominantă Qk.i ·1.4. de exemplu.2 Criterii de serviciu 7.a. rigiditatea planşeului.Tabelul 7.2.1 Criteriile de serviciu pentru clădiri vor lua în consideratie.1 ψ 0 . siguranŃei.0 AcŃiuni variabile AcŃiunea Alte acŃiuni principală Qk.

Eurocod 1. NP122/2008 Normativ privind determinarea valorilor caracteristice si de calcul ale parametrilor geotehnici. 2005. Eurocod – Bazele proiectarii structurilor. Prevederi de proiectare pentru cladiri. SR EN 1990:2002/A1:2005/AC: 2008.Bazele proiectarii structurilor. 1992pp. SR EN 1991-1-2:2004. 1982. Eurocod . IABSE Colloquim.. 29 . Eurocod: Bazele proiectării structurilor. H. Building codes for Europe”. Editura Tehnică.33. Bucureşti Vrouwenvelder A. Actiuni generale. Designer’s Guide to EN 1990 Eurocode : Basis of structural design. Thomas Telford.REFERINłE ASCE/SEI 7-05. Lungu D. Background Information.. Basis of design. ”Eurocodes. Cod de proiectare seismica. Eurocod: Bazele proiectării structurilor. Aplicatie pentru poduri SR EN 1990/A1/NA:2009. SR EN 1990:2004/NA: 2006. Delft 1996. Metode probabilistice în calculul construcŃiilor. SR EN 1990-2006. Aplicatie pentru poduri. 1996. Actiuni asupra structurilor. Gulvanessian. P100-1:2006. Anexa natională. M. Anexa naŃională. 25 . Ghiocel D. pp. Partea I. Documents of reference of the Conference. 2002. Eurocode 1. Actiuni asupra structurilor expuse la foc. Brussels. J-A Calgaro.. Basis of design and actions on structures.. ASCE Standard: Minimum design loads for buildings and other structures. Background and application of Eurocode 1. June 2002. Holicky.

9 CS3 1. depozite. Stadioane.1 Pentru rezistenŃele materialelor nu se recomandă aplicarea unor factori suplimentari de siguranŃă de tipul celor din Tabelul B1. Mici sau neglijabile consecinŃe economice. CC2 şi CC3 li se atribuie clasele de siguranŃă CS1.2 Clase de consecinte Clasele de consecinŃe pentru diferenŃierea siguranŃei se stabilesc pe baza consecinŃelor pierderii capacităŃii portante şi/sau funcŃionalităŃii construcŃiilor conform Tabelului B1.2.Anexa B1.4 DiferenŃierea supervizării proiectării DiferenŃierea supervizării/verificării lucrărilor de proiectare a construcŃiilor se poate face pe baza diferenŃierii măsurilor de control al calităŃii proiectării în funcŃie de clasa de siguranŃă a construcŃiei. Clădiri agricole. factor exemplificat orientativ în Tabelul B1.2 pentru acŃiuni.2 Factorii KFI pentru acŃiuni Clase de siguranŃă CS2 1. Clasa de consecinŃe CC3 CC2 CC1 Tabelul B1. clădiri Foarte mari consecinŃe economice. sociale birouri şi pentru mediul natural Pierderi reduse de vieŃi omeneşti. CS2 şi CS3. Tabelul B1. Managementul siguranŃei structurilor pentru lucrări de construcŃii (informativă) B1. Considerabile consecinŃe economice. sere sociale şi pentru mediul natural B1.0 Factorul KFI CS1 0.1. B1. Această diferenŃiere se poate face pe baza clasificării (atestării) proiectanŃilor şi a 30 .1 DefiniŃia Claselor de consecinŃe (CC) Descriere Exemple de clădiri şi structuri Mari pierderi de vieŃi omeneşti.1 Scop Anexa recomandă criterii ce permit o diferenŃiere moderată a coeficienŃilor parŃiali de siguranŃă pentru acŃiuni şi rezistenŃe în funcŃie de Clasele de consecinte ale pierderii siguranŃei. sociale şi publice pentru mediul natural Clădiri de locuit şi Pierderi moderate de vieŃi omeneşti. O posibilitate de a obŃine diferenŃierea nivelului de siguranŃă structurală in funcŃie de Clasele de consecinŃe este diferenŃierea coeficientilor parŃiali de siguranŃă pentru acŃiuni cu ajutorul factorului KFI (aplicat la acŃiuni).3 DiferenŃierea nivelului de siguranŃei Claselor de consecinŃe CC1. B1.

desenelor şi specificaŃiilor de proiectare Verificarea efectuată de o alta organizaŃie decât cea care a efectuat proiectarea Verificarea efectuată de alte persoane decât cele care au proiectat lucrările.autorităŃilor ce efectuează verificările în funcŃie de competenŃa. Tabelul B1.4 Nivele de inspecŃie a execuŃiei (IL) Nivelul inspecŃiei IL3.3 sunt exemplificate trei posibile nivele de supervizare/verificare a proiectării (DSL). Tabelul B1. pentru CS3 IL2. În Tabelul B1. pentru CS2 IL1.5 InspecŃia în timpul execuŃiei În tabelul B1.4 sunt introduse trei nivele de inspecŃie a execuŃiei în funcŃie de cele 3 clase de siguranŃă. pentru CS2 Caracterizarea supervizării Extinsă Normală Recomandări minime pentru verificarea calculelor. experienŃa şi organizaŃia din care provin. pentru CS1 Normală B1. pentru CS3 DSL2.3 Nivele de supervizare/verificare a proiectării (DSL) Nivelul de supervizare DSL3. pentru CS1 Descrierea inspecŃiei Extinsă Normală Normală CerinŃe pentru efectuarea inspecŃiei De către altă organizaŃie De organizaŃia ce execută lucrările Propria inspecŃie a responsabilului de lucrare 31 . dar din aceeaşi organizaŃie Verificarea efectuată de aceleaşi persoane care au proiectat lucrările DSL1.

explică geneza Metodei coeficienŃilor parŃiali de siguranŃă din: (i) Metodele probabilistice aproximative (de Nivel II) şi Metodele semiprobabilistice (de Nivel I) cu influenŃe din (ii) Metodele integral probabilistice (de Nivel III) precum şi din Metodele empirice şi istorice.Anexa B2.3 CoeficienŃi parŃiali de siguranŃă RelaŃia dintre coeficienŃii parŃiali de siguranŃă din prezentul cod este schematic indicată în Figura B2. B2. B2. Metode deterministe Metode empirice Metode istorice Metode probabilistice Metode aproximative (de Nivel II) Metode integral probabilistice (de Nivel III) Metode semiprobabilistice (de Nivel I) Metoda b Metoda a Metoda coeficienŃilor parŃiali de siguranŃă Metoda c Figura B2. Baze probabilistice pentru analizele de siguranŃă şi proiectarea cu factori de siguranŃă parŃiali (informativă) B2.2.1 Scop Anexa B2 promovează baze probabilistice pentru analizele de siguranŃă şi calibrarea unor valori de proiectare şi a unor coeficienŃi parŃiali de siguranŃă pentru proiectarea construcŃiilor în formatul Eurocodurilor.1.1.2 Metode de evaluare a siguranŃei O prezentare sintetică a metodelor de calibrare a siguranŃei şi coeficienŃilor parŃiali de siguranŃă pentru proiectarea la stări limită ultime este prezentată în Figura B2. Metode de analiză a siguranŃei Figura B2. 32 .1.

Incertitudini privid valorile reprezentative ale acŃiunilor γf γF Incertitudini în modelarea acŃiunilor şi efectelor acŃiunilor γsd Incertitudini în modelarea rezistenŃei elementelor structurale γRd γM Incertitudini privid proprietăŃilor materialelor γm Figura B2. 33 .4 Factorii de combinare/grupare a (efectelor) acŃiunilor ψ0 În funcŃie de tipul repartiŃiei statistice a (efectelor) acŃiunilor.2 RelaŃia dintre coeficienŃii parŃiali de siguranŃă B2. Valorile de combinare / grupare a (efectelor) acŃiunilor din cod sunt fundamentate pe asemenea baze. valorile factorilor de combinare / grupare ψ0 pot fi calibrate pe modelele probabilistice de Nivel II.

AplicaŃii pentru poduri Conform practicii de proiectare şi execuŃie a podurilor de şosea. cale ferată. regulile şi metodele de combinare a acŃiunilor pentru verificările la stările limită ultime şi de serviciu ale acestor structuri nu pot fi elaborate ca o anexă a codului CR0 si in acest scop se recomandă utilizarea SR EN 1990/A1 şi SR EN 1990/A1/NA. pasarelelor etc din România.Anexa B3. 34 .

Valorile kd.67 (B4.89 4 1. Proiectare asistată de încercări (informativă) Pentru determinarea valorilor caracteristice ale rezistenŃelor materialelor având 5% probabilitate de valori mai mici se recomandă utilizarea relaŃiei generale: Xk(n) = η mX [1.68 30 1.01 3 1.74 10 1.44 5 3.13 (B4. 35 .72 20 1. Valorile kn pentru repartiŃia normală sunt indicate în Tabelul B4.1.31 2 2.80 6 1.1) ∞ 1.Anexa B4.56 4 3.64 Pentru a determinare directă a valorilor de proiectare ale rezistenŃelor materialelor pentru verificarea la stările limită ultime se poate utiliza relaŃia aproximativă: Xd = η mX [1.1 Valorile kn pentru determinarea valorii caracteristice Xk(n) n. număr încercări 1 kn 2.2.04 Notă: Detalierea elementelor din Anexele B1÷ B4 depăşeşte cadrul şi scopul prezentului cod.37 6 3.n sunt indicate în Tabelul B4. număr încercări 1 kd.77 3 3.n pentru determinarea valorilor de proiectare Xd n.n VX] unde valorile kd. Tabelul B4.2.16 30 3. η este un factor de conversie a rezultatelor obŃinute din teste în rezultate pentru materialele din structură.kd.2) ∞ 3.36 2 3.kn VX] unde Vx este coeficientul de variaŃie al rezistentelor iar mx este media rezultatelor.83 5 1.n 4. Tabelul B4.33 8 3.77 8 1.23 20 3.27 10 3.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->