Augustin.pedagogie

Concepţia pedagogică a lui Aurelius Augustinus

INTRODUCERE Aurelius Augustinus a avut o contribuţie majoră la dezvoltarea pedagogiei creştine medievale. În anul 397 a început să îşi redacteze cele două opere didactice majore: Educaţia creştină şi Confesiuni. Educaţia creştină a fost scrisă în două etape, cea mai mare parte fiind scrisă în acel an, iar ultima secţiune, mult mai târziu, în 426-427. Obiectivul lucrării era de a pune la dispoziţia profesorului creştin un manual de instruire, indiferent dacă profesorul era laic sau cleric. Primele trei cărţi asigură o bază filozofică pentru interpretarea Scripturii şi cea de a patra se ocupă cu tehnici de predare. A rămas timp de secole o operă clasică pentru educaţia creştină. Augustin şi-a concentrat atenţia asupra voinţei, dat fiind că ea ocupă un loc proeminent în teoriile sale despre educaţie.1 I. AUGUSTIN – VIAŢA ŞI OPERA II. AUGUSTIN – CONCEPŢIA PEDAGOGICĂ CONCLUZII Bibliografie: BULBOACĂ, Sorin Istoria pedagogiei, Arad: „Vasile Goldiş” University Press, 2011. CAIRNS, E. Creştinismul de-a lungul secolelor, Dallas: Societatea Misionară Română, 1992. HILL, Jonathan Istoria gândirii creştine, Oradea: Casa Cărţii, 2007.

1

BULBOACĂ, Sorin Istoria pedagogiei, Arad: „Vasile Goldiş” University Press, 2011, p. 17.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful