REŢELE DE TRASARE

CURS 2

Sistemul de referinţă topografic pentru amplasarea pe teren a proiectului unei construcţii (de orice gen) se realizează prin stabilirea (definirea) unei suprafeţe de referinţă, a unui punct de referinţă sau a unei valori iniţiale de referinţă bine fundamentate matematic şi fizic (materializate pe teren şi cu o poziţie planimetrică şi altimetrică bine definite). Descrierea matematică sau fizică a sistemului de referinţă şi materializarea lui pe teren conduce la noţiunea de reţea de referinţă pentru trasare sau, mai simplu, reţea de trasare. Poziţia unui obiect, într-un sistem de coordonate comun, este definită atât planimetric cât şi altimetric faţă de reţeaua de trasare, în aşa fel încât să existe acele legături matematice şi fizice reciproce între obiect şi reţea (poziţie absolută) şi între obiectul respectiv şi celelalte obiecte din jur (poziţie relativă). In practică s-a procedat la o separare a sistemului de referinţă pentru trasare şi - în locul unui sistem de referinţă tridimensional - s-a adoptat un sistem planimetric bidimensional şi un sistem de altitudine unidimensional.

îndesirea bazei topografice în scopul realizării ridicărilor de execuţie (sondaje de control) şi a măsurătorilor de urmărire în timp a comportării construcţiilor. dacă este cazul.Particularităţi ale proiectării reţelelor de trasare  Proiectul lucrărilor topografice de trasare se elaborează pe baza studiilor făcute pe planul general. Prin acest proiect se stabilesc:     Reţelele de trasare. la condiţiile specifice ale amplasamentului şi la modul de execuţie al acestuia. verificarea periodică a poziţiilor acestora şi reconstituirea lor. numite şi baze de trasare. caracteristicile reţelelor de trasare. următoarele deziderate:    modul de asigurare a preciziei cerute de beneficiar. pentru orice lucrare care presupune trasarea (poziţionarea) unor obiective cu o anumită precizie. metodele de trasare.  Tendinţa utilizării drept bază de trasare a reţelelor de ridicare la scări mari se justifică numai în cazul în care această reţea răspunde la cerinţele de precizie solicitate de obiectivul de trasat. aplicarea pe teren a axelor principale ale construcţiilor. asigură. . pe orice şantier de construcţii.

complexe feroviare. 5.I. ateliere). nodurilor feroviare se realizează baza de trasare sub forma Reţelei Topografice de Construcţie (R.S. în cazul construcţiilor unicat (centrale nucleare. cartiere de locuinţe). fără cerinţe de precizie foarte mari (diguri. de precizie ridicată. reţele poligonometrice de precizie. etc. se realizează baza de trasare prin axele principale ale acestora. dramuri de exploatare.). 3. porturilor. Punctele care materializează axele principale ale construcţiei se trasează din punctele reţelei de ridicare sau prin reperaj faţă de obiecte existente pe teren şi pe plan. cvartale.) se utilizează reţeaua de ridicare (existentă) ca bază de trasare. canale. etc.T. a construcţiilor din incinta aeroporturilor. 4. a construcţiilor civile (blocuri. In cazul trasării cu precizie ridicată a unor construcţii. In cazul trasării unor construcţii foarte înalte (de tip bloc turn).Se pot sintetiza tipurile de reţele de trasare pe cinci categorii de lucrări: 1. poduri de importanţă mare. 2. Dezvoltarea unui asemenea tip de reţea porneşte de la reţeaua topografică de construcţie. metrou. acceleratoare de particule) se realizează baza de trasare sub forma unor Reţele Spaţiale Inginereşti ( R. sub forma reţelelor de microtriangulaţie. microtrilateraţie. în cazul trasării unor obiective desfăşurate pe suprafeţe întinse (noduri hidrotehnice.). . în cazul unor construcţii de formă rectangulară din cadrul platformelor industriale (hale industriale.) se construieşte o reţea de trasare independentă. amenajări de cursuri de apă. sisteme de irigaţii şi desecări. unde se utilizează prefabricate de beton sau elemente metalice. In cazul trasării unor construcţii izolate simple. de la care se efectuează apoi trasarea în detaliu a punctelor principale ale construcţiilor.C.

* în cazul reţelelor de trasare desfăşurate pe suprafeţe mari. se admite ca suprafaţă de referinţă nivelul mediu al zonei. In reţelele de trasare nu se introduc corecţii de reducere a laturilor măsurate la suprafaţa elipsoidului de referinţă au la un anumit pian de proiecţie. aceste corecţii se introduc cu semn schimbat. Aplicarea acestor corecţii ar modifica în unele cazuri scara reţelei pe teren. punctele bazei planimetrice de trasare coincid cu baza altimetrică de trasare. în cazul în care se utilizează puncte ale reţelei de stat la alcătuirea bazei de trasare. provocând neînchideri liniare la aplicarea pe teren a elementelor proiectate. De regulă. în regiuni muntoase.      Punctele bazei de trasare se amplasează în locuri care să permită stabilitatea şi conservarea lor în timp. . pe toată perioada lucrărilor de construcţii-montaj şi . pentru ca reţeaua să capete scara ei iniţială.pe cât posibil . cu diferenţe mari de nivel.după terminarea execuţiei. pentru lucrări de urmărire a comportării în timp.

 Baza de trasare trebuie să îndeplinească două condiţii principale:    Factorii tehnico-economici care influenţează proiectarea bazei de trasare sunt:         să fie realizată dintr-un număr minim de puncte. . proiectul construcţiei de executat: complexitate. amplasare. Proiectarea bazei de trasare se efectuează concomitent pentru planimetrie şi altimetrie. precizia cerută în aplicarea pe teren a construcţiilor. metode de execuţie. amploare. eroarea maximă admisă a trasării să nu fie depăşită în nici un punct al construcţiei care se trasează din punctele bazei. mărimea suprafeţei ocupată de şantierul de construcţii. formă.

verificarea periodică a poziţiei punctelor bazei de trasare în timpul execuţiei construcţiilor. ca poziţie şi orientare (în acest scop determinându-se coordonatele în sistem geodezic pentru punctele bazei de trasare). marcarea şi semnalizarea pe teren a punctelor reţelei.Metode de alcătuire a reţelei de trasare în plan  Etapele de alcătuire şi dezvoltare a reţelei de trasare sunt următoarele:      proiectarea reţelei ţinând cont de criteriile enunţate mai sus. în cazul unor modificări majore ale proiectului iniţial. . verificarea pe teren şi reproiectarea. încadrarea bazei de trasare în sistemul geodezic al zonei.

microtrilateraţia. . reţelele unghiular-liniare. reţelele spaţiale inginereşti. poligonometria de precizie. reţeaua topografică de construcţie.Ca metode de determinare a poziţiei în plan a punctelor bazelor de trasare se cunosc:       microtriangulaţia de trasare.

cu laturile cuprinse între 0. localităţi.3 . poduri mari. însă utilizarea ei este legată de dificultăţile legate de diminuarea calităţilor instrumentelor optice de precizie datorită erorilor de centrare şi reducţie la vizarea în lungul laturilor scurte. etc.3 triunghiuri sau patrulatere cu diagonale vizate.Microtriangulaţia    se foloseşte ca bază de trasare la execuţia construcţiilor hidrotehnice. tunele. Avantajul acestei metode este asigurat de rapiditatea măsurătorilor. obiective industriale şi civile. Reţeaua se proiectează de regulă sub forma unui lanţ de 2 . . precum şi a influenţei refracţiei atmosferice asupra vizelor ce trec printre sau prin apropierea pereţilor şi elementelor de construcţie. metrou.2 km.

se utilizează ecuaţii de condiţie cu formule simplificate faţă de cele din geodezie. dar care la execuţie şi montaj solicită o precizie ridicată a lucrărilor specifice de Topografie Inginerească.). în funcţie de forma construcţiei. Laturile unei astfel de reţele se măsoară cu benzi de oţel. de exemplu cele care se dezvoltă predominant pe înălţime şi au o suprafaţă mică la bază. la compensarea lor. etc. Reţelele se calculează de regulă ca reţele libere. sisteme centrale. lanţ de triunghiuri.Microtrilateraţia     In cazul construcţiilor speciale. ţinând seama că figurile rezultate sunt apropiate de figuri geometrice elementare (dreptunghiuri sau pătrate cu diagonale măsurate. se poate realiza o reţea de trasare sub forma microtrilateraţiei. care să asigure precizia cerută. triunghiuri. sisteme centrale. sisteme inelare. Unghiurile se determină din laturile măsurate. etc. fire de invar sau cu aparatură electrono-optică. . care. se proiectează ca patrulatere.

precum şi reţele compacte de suprafaţă. forma reţelelor poate fi oarecare.5 ori mai precise decât cele de triangulaţie şi trilateraţie. rigiditatea figurilor fiind asigurată de combinaţia dintre măsurătorile unghiulare şi liniare. In acest caz. lanţul de pătrate şi romburi. sisteme centrale legate. fără a ţine seama de configuraţia geometrică a acestora.Reţele liniar-unghiulare      În această categorie intră reţelele de orice formă în care s-au măsurat toate laturile şi unghiurile sau parţial unghiuri sau laturi. de triunghiuri. Compensarea în bloc a măsurătorilor efectuate în reţelele liniarunghiulare duce la îmbunătăţirea preciziei elementelor reţelei . Acest tip de reţele sunt de aproximativ 1. Ca scheme tip de reţele unghiular-liniare sunt lanţul.

pe terenuri neconstruite. .)  se utilizează ca bază de trasare pentru aplicarea pe teren a proiectelor de construcţii industriale şi civile.Reţeaua topografică de construcţie (R.T. a amplasării pe teren a punctelor reţelei precum şi la lucrările de trasare propriu-zisă. aeroporturi. care nu ridică probleme de vizibilitate şi asigură o simplificare considerabilă a lucrărilor topografice în procesul pregătirii topografice. etc..C.

în principiu. situată la orizontul "zero" de construcţii-montaj. . acestea sunt microreţele spaţiale.I.Reţele spaţiale inginereşti (R. la observaţii asupra deplasărilor şi deformaţiilor construcţiilor. dezvoltate la diverse orizonturi de montaj de la o reţea liniar unghiulară de bază. la construcţii înalte de destinaţii şi forme speciale.S.)   se utilizează la rezolvarea problemelor speciale de construcţii-montaj.

de tehnologiile de construcţie şi de condiţiile hidro-geotehnice în locurile de amplasare a reperelor. care asigură respectarea primei condiţii. se amplasează de regulă două tipuri de repere de nivelment:   să fie amplasate într-un teren stabil (care să nu fie predispus fenomenului de tasare) să fie uşor accesibile. Punctele reţelei trebuie să îndeplinească concomitent două condiţii principale:    Pentru realizarea celor două condiţii. condiţii. care asigură respectarea celei de a doua .Reţele de trasare altimetrice.   Proiectarea bazei de trasare altimetrice depinde de natura construcţiei. repere de execuţie. de precizia solicitată la trasarea pe verticală. repere de control (principale).

În cazul b. calculul se poate efectua pe baza:   a.Precizia necesară a bazei altimetrice.  .este abaterea standard propriu-zisă de trasare a cotelor de la reperele de execuţie.principiului influenţei diferenţiate a fiecărei trepte de dezvoltare (prin folosirea coeficienţilor de precizie K). se porneşte de la relaţia: unde:  . de exemplu) la reperele de control.  . principiului influenţei egale a preciziei fiecărei trepte.este abaterea standard de transmitere a cotei de la un reper de nivelment (de stat. b.este abaterea standard de transmitere a cotelor de la reperele de control la reperele de execuţie.este abaterea standard de poziţie reciprocă în înălţime a diferitelor părţi al elementelor de construcţie .  .  In cazul a trei trepte de dezvoltare a bazei de trasare (reperi de referinţă din reţeaua de nivelment naţională. reţeaua reperelor de control şi reţeaua reperIlor de execuţie).

Schema reţelei în trei trepte R. . R.Reper de nivelment din reţeaua de repere de control.E. . . R.N.C.Reper de nivelment din reţeaua de repere de execuţie.N. .Reper de nivelment din reţeaua de stat.N.

C. -combinată. în scopul poziţionării unor utilaje tehnologice.T. cu axele căilor de comunicaţie şi acces principale. se poate prezenta sub două aspecte:   complexe industriale. R. respectiv cu laturile construcţiilor principale din cadrai obiectivului de construcţii.T. Rezultă în acest caz o reţea compactă de dreptunghiuri şi pătrate.  Se utilizează la trasarea pe teren a construcţiilor industriale şi civile:         Prin R.C. se înţelege stabilirea configuraţiei unui reţele de trasare. -de dreptunghiuri. reţea secundara.400 m. etc. astfel încât fiecare obiectiv important să fie încadrat într-un "ochi" de reţea. cu laturi de 200 .). aeroporturi. fiind în acelaşi timp puncte ale bazei planimetrice şi repere de nivelment (de execuţie). în care punctele reţelei ocupă poziţii care generează pătrate sau dreptunghiuri. creată în interiorul reţelei principale. . cartiere de locuinţe.Reţeaua Topografică de Construcţie (R. cu laturi de 20 .C.T. -de pătrate..  După formă. R.T. într-un sistem de axe de coordonate rectangulare. obiective social-culturale. poate fi:    reţea principală.C. la care direcţiile axelor sunt paralele riguros cu axele construcţiilor. Vârfurile pătratelor şi dreptunghiurilor reţelei se marchează prin borne de beton.50 m.

Schiţa R. -3. .T. -1-11puncte principale.C.7 puncte secundare.

prin calcul..C.C. pe planul general de construcţie al complexului industrial. să fie amplasate în locuri convenabile măsurătorilor şi să fie asigurată conservarea lor în timp. laturile R. proiectarea R. unde:   . ales în colţul de S-V al R.C.C. punctele principale ale R. să asigure condiţii optime de măsurare a unghiurilor şi distanţelor. pe toată perioada realizării construcţiei respective. . lungimile laturilor vor fi proiectate în valori rotunjite la zeci de metri (se acceptă şi rotunjiri la 5 m).T. pe planul general de construcţie se face prin metoda grafo-analitică. care vor avea valori pozitive. obiectivele principale ale complexului industrial să fie amplasate în interiorul figurilor geometrice ale reţelei de pătrate. unul din punctele reţelei.C. în raport cu care sunt determinate. într-un sistem de coordonate local.C. se consideră punctul "origine" şi primeşte coordonate arbitrare. să fie paralele cu axele principale ale clădirilor de executat şi să fie amplasate cât mai aproape de acestea. coordonatele celorlalte puncte ale R. . ţinându-se seama de următoarele cerinţe:       lungimea maximă a laturilor R.T.T.T.T.T.abaterea standard de trasare a punctelor proiectate ale construcţiilor (solicitată de proiectantul general sau calculată din abaterea maximă admisă).abaterea standard de măsurare a unghiurilor orizontale din reţea (se ia în considerare în funcţie de aparatura de măsurare din    R.Proiectarea Reţelei Topografice de Construcţie  Se execută la birou. dreptunghiuri.C. va avea o densitate a punctelor corespunzătoare scopurilor urmărite iar precizia ei va trebui să permită utilizarea în toate lucrările de trasare.. dotare). se stabileşte pe baza relaţiei: asigurarea unor condiţii de lucru comode în timpul trasării.T.

în scopul urmăririi comportării în timp. . obţinerea unei precizii maxime a măsurătorilor pe suprafeţe extrem de restrânse. alcătuire a reţelelor de sprijin şi trasare. atât o vedere de ansamblu şi o tratare comună. interdependentă a tuturor fazelor de construcţie cât şi . în primul rând.). însă există o deosebire esenţială între o reţea geodezică şi o reţea spaţială inginerească. uneori chiar în incinta unor hale industriale. care răspunde la multe din dezideratele de precizie ale construcţiilor cu destinaţie specială. problema utilizării unor metode speciale de proiectare şi. In cazul reţelelor spaţiale inginereşti se impune.     În vederea executării trasării unor obiective civile şi industriale la care cerinţele de precizie sunt extrem de ridicate.în faza de exploatare.Reţele Spaţiale Inginereşti ca reţele de trasare-montaj (R.S. încă din faza de proiectare a acestor construcţii. Una din aceste metode. este metoda Reţelelor Spaţiale Inginereşti Noţiunea de reţele spaţiale face şi obiectul Geodeziei clasice şi elipsoidale.I. In această situaţie se defineşte noţiunea de măsurători de înaltă precizie în domeniul apropiat. a verificării verticalităţii şi a modului de asamblare a elementelor metalice sau de beton armat la construcţiile înalte sau cu destinaţie specială s-a impus. în cazul montării unor echipamente şi subansamble de maximă importanţă şi precizie. când lungimile maxime ale vizelor sunt mai mici de 100 m. care să permită.după terminarea acesteia . în ultimul timp.

Reţea spaţială cu baza în exterior. .Tipuri de reţele spaţiale inginereşti.

Reţea spaţială cu baza în interior. .

.Reţea spaţială mono-secţională.

Reţea spaţială multisecţionată .

Reţea spaţială piramidală .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful