Semne si simptome in ortopedie

Locale : - durerea Hemoragia Plaga = Ruptura tesuturilor provocata de un accident (ranire, arsura) sau de o interventie chirurgicala Plaga superficiala - O plaga se numeste superficiala atunci cand nu afecteaza decat invelisul cutanat sau tesuturile imediat subiacente. Sangerarea poate fi abundenta daca zona atinsa este bogata in vase mici superficiale (pielea capului). Atunci cand plaga nu este infectata cu vreun corp strain, se poate opri sangerarea prin comprimarea usoara cu ajutorul unei panze curate sau, mai bine cu o compresa sterila. Plagile superficiale, inainte de eventuala lor suturare, sunt curatate cu ajutorul unui antiseptic si al unei comprese, daca e posibil sterila, frecand usor plaga de la centru spre periferie (si nu invers, deoarece aceasta ar duce microbii spre centrul plagii); apoi, se pune o compresa mentinuta cu un adeziv sau cu un bandaj. Plaga profunda - O plaga se numeste profunda atunci cand ea cuprinde structurile "nobile" (artere, nervi, viscere). Sangerarea trebuie atunci sa fie oprita pe cale chirurgicala (prin electrocoagulare, ligaturare a micilor vase care sangereaza etc.). Daca plaga este foarte grava, ea este curatata chirurgical si eventual suturata, sub anestezie locala, chiar sub anestezie generala. Totusi, daca pacientul se prezinta la medic prea tarziu (cu o intarziere de aproximativ 6 ore), plaga este deja foarte contaminata si medicul sau chirurgul risca sa n-o poata inchide, sub sutura putandu-se dezvolta o infectie; atunci medicul se multumeste cu curatarea si pansarea plagii. In cazurile cele mai grave, complicatiile infectioase sunt prevenite cu antibiotice. Hematomul = acumulare de sange intr-un tesut sau organ, aparut in urma unei hemoragii locale Edemul = semn clinic ce traduce sechestrarea apei si sodiului in sectorul interstitial alcompartimentului extracelular(care este format din vase si interstitiu) (cresterea cantitatiide lichid in spatiul interstitial de la nivelul unui segment al corpului sau la nivelul unuiorgan sau generalizat );Problema in clinica se refera de obicei la acumularea de lichid in tesutul subcutanat: faza cind nu este decelabil clinic(stare de preedem intre 3-5 l decelabil princintarire: stare de edem acumularea este evidenta dar este limitata la tesutul subcutanat: stare de edem generalizat (anasarca) la edemul interstitial subcutanat seasociaza lichid in seroase si imbibitia interstitiului in organe (edem visceral): persistenta edemului determina reactie fibrotica in interstitiu si se estompeazasau pierde complet aspectul moale depresibil Tumefactia Deformarea regiunii Scurtarea aparaenta sau reala a segmentului Mobilitatea anormala sau reducerea mobilitatii / imobilitate Crepitatii osoase

-

tratamentul chirurgical a jucat un rol primordial. deformarea putand ajunge pana la un picior complet inversat (vezi figura). deformarea invalidantă arezultat final. Diformitatea este evidenta la nastere. . Se prezinta clinic prin devierea piciorului afectat in flexie plantara (equinus) si spre interior (varus). - Netratat. dar rezultatele acestuia pe tremen lung s-au dovedit a fi cel putin modeste. Desi s-a obtinut imbunatatirea aspectului piciorului. având acelaşirezultat final. piciorul stramb varus equin produce disabilitate majora. poate fi depistat cel mai devreme in saptamana a 12-a. deformarea invalidantă aşolduluişoldului Piciorul equin: Piciorul stramb idiopatic varus-equin (echin) este cea mai frecventa diformitate congenitala a piciorului. care apare înarticulaţiei şoldului. nou nascutii au sanse de 3-4% sa aiba picior stramb. cu sprijin pe fata dorsolaterala a piciorului. se pare ca modificarile apar in al doilea trimestru de sarcina. acesta a devenit rigid si dureros in decadele a doua si a treia de viata. Cu ecografia prenatala. Apare mai frecvent la baieti si in 40% din cazuri apare la ambele picioare. De-a lungul timpului. Obiectivele tratamentului constau in corectarea diformitatii cu mentinerea mobilitatii si a fortei musculare. parintii putand avea un soc datorita aspectului piciorul. care apare încondiţii etiologice variate. mersul este anormal. având acelaşicondiţii etiologice variate. Cauza exacta a aparitiei acestei diformitati nu este cunoscuta. - - Incidenta piciorului stramb varus equin la populatia caucaziana este de aproximativ 1 la 1000 de nou nascuti.- Impotenta functionala Afectiuni congenitale Coxartroza congenitala : Afecţiune cronică degnerativă aarticulaţiei şoldului. Se poate transmite si genetic. Aceasta afectiune poate fi depistata cu ajutorul ecografiei inca din timpul sarcinii. daca unul din parinti a avut picior stramb.

Desi este ideal ca tratamentul prin metoda Ponseti sa inceapa in primele 7-10 zile de viata. In clinica noastra se realizeaza tratamentul piciorului stramb varus equin prin metoda Ponseti de catre medici instruiti in acest sens prin cursuri efectuate in tara si strainatate. - PVE initial - PVE congenital dupa primul aparat gipsat . Vom prezenta in imaginile de mai jos aspectul unui picior stramb varus equin tratat la Ortoclinic.Revolutia in tratamentul piciorului stramb varus equin a realizat-o dr. Aceasta presupune corectarea secventiala a componentelor deformarii prin manipulari si aplicarea de aparate gipsate succesive urmate in unele cazuri de o mica interventie chirurgicala la nivelul tendonului achilean si purtarea unor orteze speciale. Cel mai ades corectia se obtine dupa aplicare a 5-7 aparate gipsate . prin metoda care-i poarta numele. Ignacio Ponseti. el poate fi aplicat si la varste mai mari cu rezultate foarte bune. dar ea trebuie mentinuta prin purtarea ulterioara a ortezelor. pe tot parcursul zilei in primele 3 luni si doar in cursul noptii pana la varsta de 3 ani.

La adult poate fi urmarea unui genu varum din copilarie netratat sau a unei sechele de fractura. genu varum se poate datora unei boli osoase. Tratamentul formelor grave presupune chirurgia. La copii genu varum este in mod normal intalnit pana la varsta de 18 luni. . Tratamentul este chirurgical. La copii trecuti de aceasta varsta. poarta denumirea populara de “picioare in paranteza” si poate evolua spre o artroza a genunchiului prin exces de presiune pe punctele supuse in mod normal unor presiuni scazute.Genu varum PVE congenital la sfarsitul tratamentului Genu varum este o deviatie a gambei spre interiorul axei membrului inferior. cu proeminenta genunchiului in afara.

Se va administra vitamina D. dispare gradat sau determina fibroza muschiului. Capul este tipic indreptat lateral spre muschiul afectat si rotat spre zona opusa. genu valgum se accentueaza printr-un exces de greutate. De obicei dispare la virsta de 5-8 luni de viata. Rezultatul este o scurtare sau contractie excesiva a muschiului. iar barbia este indreptata spre partea contralaterala-extensie cervicala. pentru a recistiga echilibrul muscular. Trauma la nastere si malpozitia intrauterina sunt de asemeni considerate a determina leziuni la nivelul muschiului sternocleidomastoidian la git. Este cauzat de o hiperlaxitatea ligamentelor interne ale genunghiului sau de unele sechele de fractura. Incidenta raportata a torticolisului congenital este de 2%. cu intinderi pentru a corecta redoarea. si poate impiedica mersul. unei sechele de fractura a genunchiului sau unei boli osoase. Torticolisul muscular congenital are o etiologie neclara. iar in cazul formelor grave se va proceda la osteotomie. La adult aceasta problema poate aparea ca urmare a unui geru valgum netratat. Torticolis : Torticolisul sau gitul intepenit reprezinta o conditie in care capul este flexat lateral spre dreapta sau stinga. poarta denumirea populara de genunchi in X. pentru a stimula simetria. fiind totodata si un factor de genoartroza. Torticolisul poate fi congenital sau cistigat. cu limitarea miscarii de rotatie si aplecare laterala. Conditia este tratata initial prin terapie fizica. Uneori se poate evidentia o masa palpabila musculara. 5-10% . Se poate folosi un guler special.- Genu valgum Genu valgum este o deviatie a gambei spre exteriorul axei membrului inferior cu proeminenta genunchiului spre interior. care apare la virsta de 2-4 saptamini. La copii intre 3 si 5 ani. de o boala osoasa prin carenta sau de o malformatie osoasa.

O alta ipoteza include malpozitia in utero rezultind - . S-a sugerat si un dezechilibru al neurotransmitatorilor cum este dopamina. Studiile presupun o hiperactivare a zonelor corticale prin inhibitia redusa a pallidusului. Alte cauze mai putin intilnite precum sunt tumorile. Fibroza muschiului se poate datora ocluziei venoase si presiunii pe git in canalul de nastere sau datorita sindromului de compartiment perinatal. Infectiile urechii si inlaturarea chirurgicala a amigdalelor pot determina sindromul Grisel. Patogenie si cauze Patofiziologia torticolisului spasmodic este necunoscuta. urmata de tijare sau ghipsaj pina la vindecarea leziunilor ligamentare. Torticolisul congenital este considerat a fi cauzat de trauma locala a tesuturilor moi ale gitului inainte sau in timpul nasterii. acetilcolina si acidul gammaaminobutiric. Tratarea copiilor dovedeste cele mai bune rezultate. Terapia medicala implica tratament conservator. Conditia este tratata prin tractiune pentru a reduce subluxatia. Explicatiile cele mai comune cuprind trauma la nastere cu hematom rezultant si contractura musculara. infectiile. Torticolisul congenital se dezvolta la copii. totusi nu exista evidente ca aceasta ar modifica evolutia conditiei. Aceste probleme trebuiesc tratate chirurgical. Trauma gitului poate determina subluxatie rotatorie atlantoaxiala. in care cele doua vertebre de la baza capului aluneca. Acesti copii sufera aplicare de forceps. Torticolisul cistigat apare la persoane sanatoase anterior. Este considerata de natura neurochimica si nu rezulta prin modificari neurodegenerative structurale. mai ale in substanta nigra. Pozitia capului trebuie corectata inainte de adolescenta. aceste infectii pot fi tratate cu antibiotice daca nu sunt severe. 5% dintre pacienti sunt tratati chirurgical prin eliberarea muschiului sau denervare. Fibroza sternocleidomastodiana se remite spontan la majoritatea pacientilor. Psihoterapia poate fi recomandata. Toxina botulinica de tip A este injectata in muschiul sternocleidomastodian pentru tratarea torticolisului congenital. Desi nu sunt prezente leziuni in ganglionul bazal studiile arata o tulburare functionala in controlul globus pallidus. Folosirea unor droguri precum antipsihoticele pot cauza torticolis. O crestere a neurotransmitatorilor determina spasme care apar la git. problemele oftalmologice necesita excludere. dar pot necesita debridare chirurgicala. In general daca torticolisul nu este corectat apare asimetria faciala. destabilizind ligamentele. Tumorile bazei craniului pot compresa nervii gitului si determina torticolis.dintre cazuri necesita interventie chirurgicala. o subluxare a articulatiilor cervicale superioare prin laxitatea inflamatorie a ligamentelor cauzata de infectie. Infectiile faringelui posterior pot irita nervii muschilor gitului si determina torticolis. dar poate fi diagnosticat la virste adulte. Acestia sunt secretati din ganglionii bazali si migreaza la grupele musculare ale gitului.

splenius. o tulburare descrisa prin contractii musculare sustinute determinind miscari repetitive si de rasucire si posturi anormale a unei singure regiuni a corpului. Torticolisul spasmodic: Reprezinta o tulburare neurologica cronica care determina intepenirea involuntara a gitului la dreapta. un numar redus de pacienti dezvolta tulburarea drept rezultat al altor boli. Tratamentul folosit pentru torticolisul spasmodic este injectarea de toxina botulinica tip A. Laterocolis este miscarea capului pe lateral. Cauzele sunt clasificate ca fiind idiopatice sau secundare. . Torticolisul este rotatia orizontala a capului si foloseste muschiul splenius si sternocleidomastodian. Tulburarea este clasificata dupa debutul initial daca pacientul este diagnosticat inainte de 27 de ani sau tardiva. encefalopatiile infectioase sau postinfectioase -toxice. Aceasta este versiunea “ureche la umar”. Aceste conditii cuprind urmatoarele: -leziunile perinatale cerebrale. Pozitiile capului: Pentru a clasifica torticolisul spasmodic se poate nota pozitia capului. Simptomele initiale ale torticolisului spasmodic sunt usoare. Aceasta este versiunea “barbie la umar”. tumorile sistemului nervos central -trauma periferica sau centrala. Simptomele se pot agrava in timp ce pacientul merge sau in timpul perioadelor de stress crescut. scalen. tremor. Acest tip de torticolis spasmodic este de obicei mostenit. sindroame paraneoplazice. Semne si simptome in torticolis Debutul torticolisului idiopatic apare cind pacientii au virsta de 30-50 de ani. Cauza bolii este predominant idiopatica. durere de git. Torticolis secundar: Cand alte boli conduc la torticolis acesta este denumit secundar. Alte simptome cuprind hipertrofie musculara. Cei mai multi pacienti care experimenteaza pentru prima data simptome la virsta de 50 de ani. In timp spasmele voluntare ale muschilor gitului vor creste ca frecventa si severitate pina ating un platou. boala cerebrovasculara -cauze medicamentoase.- - - - sindrom perinatal sau intrauterin de compartiment. Muschii agonisti si antagonisti se contracta simultan in timpul miscarilor distonice. Implica mai multi muschi: sternocleidomastodian. Debutul in copilarie sugereaza forma congenitala. levatorul scapulei si paravertebralii. Pina la 20% dintre copiii cu torticolis congenital au displazie congenitala a coapsei. Capul se poate intepeni involuntar intro anumita pozitie sau exprima miscari smucite. Clasificare torticolis: Torticolisul spasmodic este o forma de distonie locala. Debutul distoniei cervicale traumatice apare la citeva zile de la forma acuta si la 3-12 luni de la leziune pentru forma tardiva. metabolice. superior sau inferior. Torticolis primar: Torticolisul primar este definit ca avind nici o alta anomalie decit miscarile distonice si tremor ocazional al gitului. stinga. mielinoliza centrala pontina. Conditia este cunoscuta si drept distonia cervicala.

diskinezie tardiva. Caracteristicele torticolisului acut posttraumatic cuprind durere locala imediat dupa trauma: contuzie sau leziuni de accelerare-decelerare. tremor esential. Diagnosticul diferential se face cu urmatoarele afectiuni: paralizia cerebrala. Retrocolisul este extensia capului si foloseste muschii spleniu bilateral. radiculopatie. Terapia fizica: . iar singura observatie clinica este contractura muschiului sternocleidomastodian si pozitia de torticolis. complexul submental. Alte tratamente cuprind trucul senzorial. Miscarea foloseste sternocleidomastodienii laterali. Tratament torticolis Exista citeva tratamente pentru torticolisul spasmodic. a durerii si evitarea lezarii coloanei. scalenii. Fibroza spinala poate apare rapid. Denervarile selective chirurgicale pot oferi ameliorare simptomatica.- - - Flexia gitului (anterior) este anterocolisul. Rezonanta magnetica a maduvei spinale cervicale este utila pentru a evidentia un sindrom de incarcerare cu stenoza spinala sau radiculopatie multipla. Doua caracteristici diferentiaza forma acuta de cea tardiva posttraumatica: simptomele nu cresc in intensitate la effort si nu exista raspuns la trucul senzorial. Multi pacienti experimenteaza combinatii ale acestor versiuni. Torticolis posttraumatic: Este clasificat in doua subtipuri: cu debut acut-la citeva zile de la trauma si tardiv la 12 luni. Este versiunea barbie la piept si este cea mai dificila. miastenie gravis. paravertebralii. elevarea umarului si hipertrofia trapexului. Tranzitul esofagian baritat poate fi efectuat pentru a evalua si trata pacientii pentru tulburari ale deglutitiei. Aceasta masa. S-au folosit combinatii ale acestor tratamente pentru a ameliora si controla spasmele. cel mai folosit este injectia cu toxina botulinica in muschii distonici ai gitului. Diagnostic Studii imagistice: Radiografiile cervicale sunt utile in distingerea sechelelor de scolioza sau spondiloza secundare distoniilor cronice prin modificari structurale ale coloanei care pot mima torticolisul. care este localizata linga insertia muschiului se largeste la 6 saptamini de viata si scade apoi in dimensiuni. boala Horn. boala Parkinson. medicatia orala si stimularea profunda a creierului. Pina la virsta de 4-6 luni masa este de obicei absenta. Este versiunea “barbia in aer”. scleroza multipla. Torticolis congenital: In forma congenitala primul semn poate fi largirea ferma nedureroasa a muschiului sternocleidomastoidian vizibila la nastere. care pot fi secundare modificarilor osoase prin torticolis cronic. trapezoidul. urmata la citeva zile de limitarea marcata a miscarilor gitului si o pozitie anormala a capului. Factorii psihologici de depresie si anxietate pot juca un rol de asemeni.

Toxina botulinica: Cel mai folosit tratament pentru torticolisul spasmodic este toxina botulinica injectata in musculatura distonica. Cu injectii cu toxina botulinica pacientii prezinta ameliorare pentru 12-16 saptamini. Aceste medicamente nu mai sunt folosite datorita efectelor adverse severe. Dispozitivul este similar unui peacemaker. hemoragie intracerebrala. Efectele adverse comune cuprind durere la locul de injectie.Pacientii pot raspunde bine la masaj local. o baterie externa este plasata subcutanat cu fie sub piele care intra in craniu. muschiul agonist poate sa se miste liber. paralizind muschii distonici. Alte medicamente orale pot fi folosite pentru a trata stadiile timpurii ale torticolisului spasmodic. conducind la corectarea deviatiei anormale a capului. previne eliberarea de acetilcolina din axonul presinaptic al placii motorii. tratamentul cu toxina botulinica B este comparabil cu tipul A dar prezinta mai des gura uscata drept efect advers. - . Se stimuleaza globus pallidus. gura uscata. disfunctie cognitiva. oboseala si slabiciunea muschilor adiacenti. Pacientii isi vor atinge barbia cu miina contralaterala directiei rasucirii gitului. Trucul senzorial: O caracteristica speciala a torticolisului spasmodic este folosirea unui truc senzorial pentru a ameliora temporar contractiile distonice. Tratamentul se bazeaza pe teoria ca exista un dezechilibru ale neurotronsmitatorilor dopaminici din ganglia bazala. intraventriculara si hematom subdural mare. convulsii. unii pacienti sunt imunorezistenti la tipul A de substanta si necesita tratament cu tipul B. Prin inhibarea miscarii din muschiul anatagonist. gulere cervicale. infectie. disfagie prin extinderea efectului la muschii adiacenti. Toxina tip A este cel mai adesea folosita. Efectele adverse pentru cei care sufera stimulare cerebrala cuprind cefalee. Sunt plasati microelectrozi in globus pallidus. biofeedback. Medicatia orala: In trecut agentii de blocare ai dopaminei au fost folositi in tratamentul torticolisului spasmodic. diskinezie tardiva. Aceasta tehnica este astazi implantata la pacientii cu torticolis spasmodic in studii clinice. parkinsonism. Se folosesc clonazepam. Ele determina sedare. baclofen sau benzodiazepine. nucleul subtalamic. Aproximativ 4-17% dintre pacienti dezvolta anticorpi la toxina botulinica tip A. Stimularea profunda cerebrala: Este o tehnica recent folosita drept tratament de succes pentru tremor la pacientii cu Parkinson.

evitarea practicarii regulate a sportului care intareste musculatura spatelui sau neglijarea kinetoterapiei in cazul in care boala s-a instalat. cu convexitate posterioara si curbura laterala. cum ar fi spina bifida. in fata. iar in momentul in care copilul incearca sa adopte o pozitie corecta. Functia cordului este influentata negativ de modificarile coloanei si ale cutiei toracice in cazul . realizand litera „S”. in plan frontal. Exista si alte cauze care pot determina devierile coloanei. miopia. mai mult de 100. Pozitia incorecta a copilului pe scaun inca din primii ani de viata. Aceasta deformare. In 80% dintre cazuri. in functie de greselile de pozitie ale coloanei. mai ales in regiunea lombara. in timp. printr-o hiperlordoza cervicala si lombara pentru echilibrarea coloanei. cu factori genetici sau anumiti factori locali. urmata uneori de o modificare compensatorie aparuta in zona urmatoare. se poate realiza spre dreapta sau spre stanga. Lordoza este normala doar in regiunea cervicala si dorsolombara. ale echilibrului glandelor endocrine sau ale sistemului nervos.- Deformarile coloanei vertebrale: cifoza. care vor conduce la modificari ale metabolismului. Scolioza apare de obicei in copilarie sau in adolescenta si este asociata cu factori congenitali. Cifoza se manifesta prin curbarea excesiva a coloanei in regiunea toracica. modificari ale auzului. observata mai bine din spatele persoanei sau din fata. luand forma literei „C”. care obliga copilul sa ia atitudini asimetrice sau incorecte pentru a corecta defectul in detrimentul pozitiei normale a corpului. si tratate. duc la aparitia durerilor de spate. Cifoscolioza este o deviatie dubla a coloanei vertebrale. prin exagerarea curburilor normale ale coloanei vertebrale. compensata fiind. la masa. la scoala. acasa si apoi la gradinita. contribuie la accentuarea deformarii coloanei. cu afectiuni musculare sau nervoase ori cu inegalitatea membrelor inferioare. Modificarile coloanei conduc. Cresterea brusca in inaltime. la alterarea activitatii intregului aparat locomotor. cauza aparitiei scoliozei nu este cunoscuta (scolioza idiopatica). ca durerea sau spasmul muscular. Boala nediagnosticata si netratata la timp va duce la modificari ireversibile ale coloanei. care pot fi solutionate doar prin interventie chirurgicala. Netratate. Aceste boli trebuie identificate la timp. scolioza si lordoza Aceste afectiuni sunt modificari patologice de ax ale coloanei vertebrale. aceste afectiuni se pot permanentiza. dar devine anormala atunci cand afecteaza o alta parte a coloanei vertebrale sau atunci cand devine foarte accentuata. printr-un control medical de specialitate. purtarea incorecta a ghiozdanului pot genera in timp o parte dintre aceste deformari nedorite. in timp. a miscarilor respiratorii. la birou sau in banca. Scolioza este o modificare a curburilor fiziologice. provocand cocoasa. Cifozele sunt deviatii ale coloanei vertebrale in plan sagital (in planul vertical de simetrie). cum sunt: deficitul de vitamina D (rahitismul).

dar desirat si stramb. compensatorie aparuta in zona este o modificare a curburilor lombara. De la inceput trebuie precizat faptul ca in studiul unei scolioze se tine seama in primul rand de varsta osoasa si maturarea scheletala si abia apoi de varsta cronologică a pacientului. Tratament Tratamentul scoliozei Arsenalul terapeutic al scoliozelor este complex si consta in asocierea de metode kinetoterapeutice. lordoza CIFOZA se manifesta prin curbarea excesiva a coloanei in regiunea toracica. ortopedice si chirurgicale. realizand litera „S”. Activitatea si dezvoltarea organelor interne sunt modificate. LORDOZA devine vertebrale sau este normala doar in regiunea cervicala si dorsolombara dar anormala atunci cand afecteaza o alta parte a coloanei atunci cand devine foarte accentuata. . Si nu in ultimul rand. mai mult de urmata uneori de o modificare urmatoare. SCOLIOZA fiziologice. in functie de stadiul evolutiv al bolii si varsta pacientului. mai ales in regiunea 100 . in fata. Cifoza. compensata fiind printr-o hiperlordoza cervicala si lombara pentru echilibrarea coloanei. este afectata imaginea de sine a adolescentului. care creste brusc in inaltime. luand forma literei „C”. in plan frontal. provocand cocoasa. scolioza.scoliozelor si ale sternului infundat din cauza rahitismului.

CORSETUL NU PREVINE APARITIA SCOLIOZEI. dar ii poate opri evolutia sau i-o poate intarzia. 20 – 40 grade unghi Cobb In aceasta etapa. In zilele in care nu se face kinetoterapie supravegheata pacientul va face acasa cat mai multe miscari din cele invatate. este recomandat corsetul. pe langa gimnastica medicala si tratamentul adjuvant care sunt si in aceasta etapa obligatorii. In aceasta etapa nu este util si poate fi. 10 – 20 grade unghi Cobb In aceasta etapa se recomanda ca tratament direct gimnastica medicala care trebuie facuta cu un personal calificat si cu o frecventa de cel putin trei ori pe saptamana. in unele cazuri. insa. Daca varsta osoasa este suficient de avansata atunci este indicata interventia chirurgicala. 40 – 60 grade unghi Cobb La aceasta grupa de pacienti indicatia terapeutica este dictata de varsta osoasa a acestora si de maturarea scheletului. . scaunul cu spatar inalt si plan inclinat pentru scris. tratamentul adjuvant si tratamentul recuperator nu vindeca o scolioza structurala. Atentie.Cea mai folosita schema de tratament este cea propusa de Stagnara si care orienteaza tratamentul in functie de unghiul Cobb. Putem spune ca la aceasta grupa de pacienti indicatia corsetului este absoluta. ca pe o toaleta zilnica. Varsta osoasa se poate aprecia in doua moduri: fie prin efectuarea unei radiografii de pumn stang si apoi compararea acesteia cu atlasul lui Greulich si Pyle sau prin metoda Sauvegrain care se bazeaza pe efectuarea unei radiografii de cot. corsetul. si alte elemente adjuvante cum ar fi dormitul pe pat tare fara perna. fiind indepartat doar cu ocazia toaletei zilnice si a gimnasticii medicale. inotul. chiar contraindicat corsetul. Daca. corsetul nu trebuie aplicat direct pe piele. putand produce leziuni tegumentare grave. trebuie purtat 24 din 24 de ore. Maturarea osoasa se aprecieaza in functie de testul Risser care arata cat din cartilajul de crestere al aripii iliace s-a osificat. in afara unor indicatii speciale ale medicului ortoped. pentru curburile lombare simple corsetul Boston sau EuroBoston daca se asociaza si modificari in plan sagital. Majoritatea autorilor sustin ca pana la 10 grade de curbura este si impropriu sa vorbim despre scolioza. in aceasta perioada. corsetul Cheneau este foarte util in cifoze dar are indicatie limitata in scolioze. cu mentiunea ca trebuie respectate niste regului:       corsetul nu se recomanda peste varsta de 16 ani la fete si 17 ani la baieti pentru ca nu mai este eficient. alte corsete nefiind eficiente. Este foarte important controlul periodic al pacientului care nu trebuie sa fie la un interval de timp mai mare de 6 luni (recomandat – 3 luni). maturitatea osoasa nu permite efectuarea unei interventii chirurgicale se va aplica tratamentul de la grupa 20 – 40 grade unghi Cobb pana la o varsta optima. Alaturi de gimnastica medicala se mai pot recomanda. Peste 60 grade unghi Cobb In aceste situatii interventia chirurgicala are indicatie absoluta. Subliniez ca ca tratamentul unei scolioze este necesar cand unghiul curburii depaseste 10 grade. pentru curburile toracale simple si pentru cele duble care au o curbura toracica se indica corsetul Milwakee.

Pentru profilaxia atitudinilor vicioase se recomanda : • Cunoasterea cauzelor si a inprejurarilor care determina atitudinea vicioasa siinlaturarea lor la timp.tocmai in perioada de crestere.dar si de mediul familial si posibilitatile desupraveghere a efectuarii tratamentului in cadrul familiei.Tratament profilactic. • Inbunatatirea factorilor si a conditiilor activitatilor zilnice.kinetoterapeutul.cat si educationale. 2.Pentru eliminarea acestei cauze favorizante de atitudine vicioasa.protezistul. 1.a imbracamintei si a locuintei.Tratamentul cifozelor este unul complex care abordeaza mai multe ramuri.-regim de odihna adecvat (pe pat tare). • Asigurarea obligatorie a odihnei zilnice.exercitiifizice.pozitie care va avea o insemnata influenta asupracoloanei vertebrale.sa tinacont nu numai de particularitatile individului.mediculneurolog. pozitiacopilului in banca.medicul de explorari functionale.-alimentatie bogata in proteine si saruri minerale.-viata in aer liber. Sunt indicate:-igiena corporala. Dintre numeroasele cauze care contribuie la modificarea tinutei corecte atrunchiului si aparitia deviatiilor vertebrale trebuie mentionata.Indicatiile terapeutice trebuie sa fie individualizate fiecarui caz in parte.Tratament igieno-dietetic.in primul rand.la scoala sau la masa de lucru acasa. • Imbunatatirea stari de sanatate a organismului prin procedee de calire.terapia unei deviatii vertebrale (cifoza) este rezultatulmuncii unei intregi echipe interdisciplinare din care fac parte medicul ortoped .socio-familiale.atatmedicale.cu multa miscare.radiologul.etc.cura .seindica folosirea bancilor individuale care pot fi adaptate cu usurinta in functie de taliaelevului.Tratamentul cifozei Act de o mare insemnatate.etc.unde isi petrece o mare parte dintimp.

Criterii de indicatie terapeutica: a) Gradul curburii vertebrale este un criteriu important pentru indicatiaterapeutica. In alcatuirea planului terapeutic sunt luate in considerare o serie de criterii.heliomarina.). 4. b) Supletea coloanei vertebrale (posibilitatea de redresare a curburii) evaluataclinic si radiografic. sustinerea corecta a platfusului.etc.Stabilite pentru cifozele din maladia Scheuermann.este un alt criteriu in alegerea tratamentului. nu pot fi corectate si stabilizate decat printr-un tratament chirurgical.gimnastica. O coloana supla. astfel : Cifozele toracale sub 40-50 de grade se trateaza de obicei prin mijloacekineto-terapeutice. 3. Dinpotriva.ele insa suntfolosite pentru alcatuirea programului terapeutic si in deviatiile de alte cauze.volei.impune o corectare cu aparate gipsate si corsete ortopedice.peste 80 de grade.care sunt cele mai frecvente.sport (innot.-corectarea tulburarilor de statica.o redresare partiala sauabsenta.Tratament medicamentos: tratament tonifiant cu calciu. Cifozele grave.-mentinerea unei pozitii (posturi) corecte a trunchiului.reductibila va necesita numai kinetoterapie.Tratament ortopedico-chilurgical. Cifozele toracale intre 40-50 si 70-80 de grade se trateaza prin mijloaceortopedice (redresari cu ajutorul aparatelor gipsate si mentinerea corectieicu ajutorul corsetelor ortopedice). c) Un criteriu major il reprezinta .fosfor si vitamine.

In acest caz tratamentul corectiv este cel ortopedic (aparate gipsate.o cifoza relativ importanta (50 de grade) dar supla si cu leziuni structurale vertebrale mici. • Tratamentul ortopedic. • Tratamentul chirurgical.Persistenta unei cifoze lombare in ortostatism provoaca proiectia trunchiului inainte si antreneaza o jena progresiva. d) Localizarea leziunilor joaca si ea un rol important in stabilirea planuluiterapeutic. exista trei importante mijloace terapeutice: • Kinetoterapia. astfelleziunile grave. ea fiind prezenta in toate programele terapeutice.el fiind necesar chiar la o cifoza cuun grad mai mic al curburii.corsete). Dinpotriva.extinse la mai multe vertebre impun un tratament ortopedic.importanta leziunilor structurale vertebrale . fie singura. fieasociata cu tratamentul ortopedic sau cu cel chirurgical.* Tratamentul ortopedic isi propune corectarea sau mentinerea deviatiei vertebrale inscopul neutralizarii riscului de agravare a acesteia.folosindu-se de mijloacele pe care leare la dispozitie si anume:--Aparate . va reactioma favorabil la kinetoterapie.chiar dacagradul cifozei este relativ mic.Localizarile lombare si toracolombare abolesc mai intai lordoza si apoiconduc la aparitia cifozei. * Kinetoterapia (terapia prin miscare) este deosebit de importanta in corectareadeviatiilor vertebrale.In concluzie.

In cifoza.Corectarea este ingeneral realizata prin aparate gipsate succesive.--Alte metode ortopedice (tractiunea continua in timpul noptii.precum simentinerea unei troficitati si a unui tonus muscular corespunzator.bazandu-se pe exercitii fizice si pe educarea bolnavului Tratamentul prin masaj Tratamentul lordozei Tratamentul lordozei consta in reechilibrarea bazinului. avand cea mai mareeficacitate.El incepe odata cu celelalte metode terapeutice.cuplul corector si muschi lombari si iliopsoas . cu ajutorul lor corectia se obtine printr-oautoredresare activa a coloanei. cu genunchii indoiti: -cu bratele pe langa corp: apropierea si departarea omoplatilor( de 10 ori).evolutive.apoi de purtarea unui corsetortopedic timp de 18-24 luni.in ultimul sfert al secolului XX ospecialitate inovatoare.care realizeaza corectia deviatiei folosind forta de presiune.Ele sunt purtate-permanent sau intermitent.Interventia este urmata de imobilizare in aparat gipsat.Cand se obtine corectia maxima.dupa stabilirea diagnosticului clinico-functional.ortopedice pasive.--Aparate ortopedice active. Tratamentul balneofizioterapeutic este practic cel mai important. 5 serii de exercitii . care rezulta din actiunea a doua cupluri antagoniste: muschii abdominali si fesieri . .iar a doua faza.corecteazacifoza toracala.aparatul gipsat se aplica in doi timpi: in primafaza este desfiintata lordoza lombara. ce pot fi folosite in tratarea lordozei fara a fi nevoie de tratamentul chirurgical.electrostimulareamusculaturii cu ajutorul unor aparate special concepute).realizata prin aparate gipsate de elongatie.In cazurile grave interventia este precedata de o pregatire prin elongatie progresiva a coloanei.elongatii cu haloucranian si gips sau cerc pelvin.Medicina fizicala si de recuperare a devenit.la nivelul partii convexe a curburii si forta de tractiune.de preferat cat mai precoce.* Tratament chirurgical –se aplica deviatiilor (cifozelor) grave.careurmareste asuplizarea coloanei vertebrale.locul lor este luat de corsetele ortopedice. Din pozitia decubit dorsal.prin dezvoltarea unor metode de tratamentactiv.in functie de gravitatea curburii.care seagraveaza lent.Acestea sunt corsetele ortopedice.cuplul deformant. 1.dar continuu si dupa incetarea cresterii.Atat tratamentul ortopedic.pentru a usura obtinerea redresarii. adica culcat pe spate.realizata dupa 24 de ore.cat si cel chirurgical sunt insotite de kinetoterapie.fundamentata stiintific.

. 3. Din pozitia decubit lateral.revenire ( de 10 ori ).pe genunchi. . 2.ridica barbia in sus coborand umerii spre sol. .capul sprijinit pe bratul indoit. . . pe calcaie sezand. cu bratele intinse inainte pe sol . . cu sprijin pe palme .rasucirea capului spre dreapta si spre stanga ( miscarea se realizeaza descriind un arc de cerc cu barbia .inclinarea capului spre dreapta si spre stanga.din sezand pe scaun. exercitii de extensie a bratelor cu arcuire sus si lateral ( de 20 de ori).ridicarea capului cu tendinta de a apropia urechea de umar. .mainile la spate: aplecarea trunchiului inainte ( de 8 -10 ori ).indoirea coatelor. ducerea trunchiului inainte. la coborarea bratelor expiram( de 10-15 ori). cu apropierea pieptului de sol( de 10 ori).10 ori). Din pozitia in genunchi si sprijin pe palme: . cu tendinta de a lipi urechea de umar (de 10 ori). de un umar spre celalalt . si pe stanga si pe dreapta (de 8 . mers cu extensia bratelor si ducerea bastonului inapoi (de 15-20 ori).expiratie . . pana ajunge in pozitia pe genunchi. apoi coboara barbia cu ceafa lipita de sol si ridica umerii de pe sol (de 8 . pana ajung in prelungirea trunchiului inspiram. .10 ori ). .10 ori ).din sezand ( scaun sau pat ) cu trunchiul incovoiat : trunchiul se ridica in inspiratie si se relaxeaza concomitent cu o expiratie fortata ( de 8 ori ). .-ridicarea lenta a bratelor prin lateral. prin tararea pieptului pe sol si flectarea bratelor. Din pozitiile stand sau sezand .bastonul sprijinit pe omoplati.de 10 ori ).50Ú cu arcuire si capul sus . respiratie diafragmatica cu relaxarea peretelui abdominal in inspiratie si contractarea acestuia in expiratie ( de 8 ori ).cu mainile la ceafa : aplecarea trunchiului inainte (de 8 . Se ridica capul contra rezistentei opuse de mana cealalta ( de 8 10 ori ). 4.din mers. . exercitii cu bastonul tinut de ambele capete: .cu bastonul tinut la spate de la capete. aplecarea trunchiului inainte la 40Ú .inspiratie ( de 8 -10 ori).adica intr-o parte: .

ridicarea bratului si piciorului opus . .indoirea coatelor cu coborarea pieptului si ridicarea capului .1 minut. capul in prelungirea trunchiului. .revenire ( de 8 .5. .revenire ( de 10 ori ). Se mai recomanda mersul pe bicicleta si inotul in apa calduta.repetare cu membrele de partea opusa.mers in patru labe .10 ori) .indoirea coatelor cu ridicarea alternativa a unui picior intins inapoi .privirea inainte . Din pozitia pe genunchi si sprijin pe palme: . .revenire ( de 10 ori).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful