Maria CERNOVODEANU MICĂ METODĂ DE PIAN

Casa de Editură GRAFOART Str. Jeunes filles au piano (Tinere la pian). Ulei pe pânză. 1892.grafoart. detaliu. Braşov nr. 20.ro . Copierea de orice fel se va efectua exclusiv cu acordul scris al SCRL Casa de Editură GRAFOART. Paris. Bucureşti Tel. Toate drepturile rezervate pentru prezenta edi ie. : 0318151513 Web : http://www.ro E-mail : contact@grafoart. sector 6. 116 x 90 cm. Musée d'Orsay. Edi ia I Edi ia a II-a Edi ia a III-a Edi ia a IV-a Edi ia a V-a Edi ia a VI-a 1996 1998 2000 2003 2006 2008 Edi ie îngrijită de Ginetta Bănică Ilustra ia copertei: Pierre-Auguste RENOIR (1841-1918). : 0747 236 278 / Fax.©2008.

Maria Cernovodeanu MICĂ METODĂ DE PIAN E DI IA A VI.A REVIZUITĂ GRAFOART .

Maria Cernovodeanu (11 nov. edi ia de fa ă include şi un mic număr de piese la patru mâini. Pretutindeni. se vor putea familiariza totuşi cu aspectul succesiunii clapelor şi se vor obişnui cu aşezarea corectă a degetelor din primele piese ce se execută prin mişcare verticală (nu legato). dovedind cerin ele mereu crescânde ale învă ământului artistic–muzical în ara noastră. într-o temeinică stăpânire a tempo-ului şi a măsurii. posibilitatea unei mai bune pregătiri de ansamblu. pentru a da astfel. Nădăjduiesc că.Prefa ă la edi ia I Apari ia acestei mici metode de pian constituie un fapt semnificativ şi pozitiv. Răspunzând acestei cerin e. în forma ei actuală. revăzută şi cu un material îmbogă it. neavând instrument acasă. în cercurile artistice ale diferitelor institu ii. în numeroasele şcoli de muzică înfiin ate în ultimii ani. ea îşi va atinge scopul. chiar din primele luni ale învă ământului instrumental. Tabloul claviaturii este destinat a veni în ajutorul începătorilor care. 1967 . din ce în ce mai mult. 1968) Bucureşti. noile genera ii de muzică. acela de a apropia. Interesul manifestat fa ă de Mica metodă de pian confirmă valabilitatea principiilor care îi stau la bază. s-a impus necesitatea unui material în continuă perfec ionare. 1900 – 11 mart.

care descrie un arc deasupra claviaturii. cât şi primele no iuni de citire muzicală. De aceea omului îi place să cânte şi. 1. el va putea fi reluat ori de câte ori profesorul va găsi că este necesar. Acest prim exerci iu se va lucra cu fiecare deget succesiv. mâna va fi plasată uşor pe pian sprijinită de degetul 3. pe toate notele. printr-o mişcare de transla ie. simplificate la maximum. În acelaşi fel trebuie privite şi studiate piesele nr. 36. elevul va executa acest exerci iu mai întâi aşa cum este prezentat. Am căutat să înlătur aceste greută i prin: 1) alegerea unui material cât mai atrăgător şi mai accesibil persoanelor interesate. pe măsură ce elevul le va învă a. după ce se va realiza pozi ia corectă a mâinii cu ajutorul unei mingi. pentru ca bra ul. după posibilită ile acestuia. păstrând aceeaşi formă. 2) sistematizarea şi reprezentarea acestui material într-un mod cât se poate de gradat. pedagogul va putea să le dezvolte şi să le adapteze fiecărui elev. 14. 45. 31. 33. prin salt. Pentru consolidarea degetelor şi asigurarea liberta ii în mişcarea bra elor. După deplina stăpânire a exerci iului nr. La nevoie. apoi îl va lucra numai cu câte o mână. 1. care adesea îl plictisesc. 14.Indica ii metodice În Mica metodă de pian am căutat să găsesc calea cea mai accesibilă începătorilor pentru a-şi însuşi atât mânuirea instrumentului. transportând-o astfel de la o octavă la cealaltă. Ulterior. să nu retragă mâna de deasupra claviaturii. în transpozi ie. se va putea trece la studiul exerci iului nr. pe cinci note alăturate. abordând probleme esen iale de tehnică şi teorie. trecând. Întregul bra conduce mâna. 22. la exerci iul nr. fără crispare şi fără efort. 33. în deplasare. 22. ordinea notelor poate fi . 38. 38 şi 45. ci să realizeze un arc convex. cu aceeaşi dragoste. separat. Sim ul muzical este înnăscut aproape în orice om. 52 şi 60 se vor folosi ca exerci ii pe tot parcursul acestei metode. Astfel. şi de no iuni teoretice pe care adesea nu le în elege. cu mâna dreaptă la DO2 şi cu mâna stângă la DO din octava mică. Piesele nr. s-ar apropia şi de muzica instrumentală dacă nu s-ar izbi de la primele lec ii de dificultă i tehnice. Mişcarea trebuie să fie supravegheată de la început. Identificând sunetul DO central pe claviatură.

agerimea mintală şi cea vizuală. el se va obişnui uşor să audă. Va fi însă imperios necesară o participare vie atât a elevului. iar execu ia pianistică îi va pune mai pu ine probleme simultan. elevul trebuie să fie atent. Tablourile de ritmuri.să bată ritmul din palme. socotim că există două probleme esen iale: o absolută libertate de mişcare a bra elor şi o soliditate (nicidecum o rigiditate) a degetelor. respectate şi redate sonor de la început în mod corect. 60. . piesele care urmează pun în practică în mod plăcut tehnica fixării mâinii pe pian şi primele elemente de cântec polifonic realizat cu o singură mână. . De aici înainte. . cu excep ia degetului 1.să cânte piesa la pian. sim ul auditiv. recomandăm ca: . După exerci iul nr. Pe lângă acestea. Pentru aceasta elevul trebuie să înve e în primul rând să se servească de amândouă mâinile. de cifre şi de scriere a notelor sunt extrem de folositoare şi trebuie lucrate pe măsură ce elevul înva ă notele. care trebuie să stea uşor în echilibru pe clapă. Astfel. inuta mâinilor sale. Este bine ca primele lec ii să fie scurte: 20-30 de minute şi în grupe de câte 2-3 elevi într-o oră.). Semnele muzicale trebuie să fie învă ate. nu pe unghie – aşa cum calcă pe talpa piciorului atunci când merge. cu aceeaşi uşurin ă cu care se serveşte de amândouă picioarele pentru a umbla. Apoi „să calce” pe vârful degetului mâinii – pe partea cărnoasă. respectând însă. deoarece interesul pe care acesta îl va depune în muncă şi modul său de prezentare vor deştepta şi interesul elevilor. con inutul şi caracterul piesei (vioi. Din punctul de vedere al tehnicii pianistice. În aceeaşi problemă.modificată: 1-3-2-4-3-5 sau 1-5-2-5-3-5-4-5. Începând cu exerci iul nr. cu cea mai mare stricte e. după titlu. mişcările libere şi naturale sunt condi ii absolut necesare pentru o bună execu ie. un bun exerci iu îl constituie şi nr. libertatea şi precizia mişcărilor se vor dezvolta cu uşurin ă. profesorul va putea indica exerci ii şi cu alte degete fixate. şi viceversa. Exerci iile ritmice se vor lucra în primul moment. să în eleagă şi să simtă orice melodie.elevul să determine. imperativul de a evita orice crispare a bra ului sau a mâinii. inuta elevului în fa a pianului. stăpânirea ritmică fiind elementul fundamental al stăpânirii muzicii. cunoaşterea instrumentului. Înainte de a cânta o piesă nouă la instrument. Mâna trebuie să aibă o formă boltită cu degetele rotunjite.să solfegieze sau să citească notele dacă intona ia este prea grea şi. Profesorul poate crea în continuare o serie întreagă de diverse exerci ii de acest fel. numai după aceasta. . cu mâinile separate. 32. iar ca să fie atent. cât şi a celui care predă. Să nu se îndoaie falanga mică de la vârful degetului care cântă. Pentru aceasta. 52 se poate trece la studiul gamei cromatice. duios etc. trebuie să-l intereseze ceea ce face.

Sunetele legate se vor învă a folosindu-se un exerci iu simplu care constă în schimbarea a două degete pe aceeaşi clapă. va folosi degetul 1 în mişcarea laterală (piesa nr. ca de la început mâna să nu se răstoarne (piesa nr. Prima piesă se va lucra în paralel cu piesele următoare. 2) să mişte uşor degetul de la dreapta la stânga şi de la stânga la dreapta. sprijinindu-se pe clapă. Apoi. Este important ca în această gimnastică. Este necesar. numai atât cât să nu-i permită să se ridice. toate încheieturile bra ului şi ale degetelor să fie relaxate. şi „două” când degetul 1 iese în afară. 4. 38.). se înva ă mişcarea de deplasare (piesele nr. Prin pozi ia şi construc ia lui. este bine să facă o mişcare gimnastică a degetului 1. 13 şi 16). . 33. cvartă şi sextă. 17). iar mişcarea să fie elastică şi precisă. 5 şi mai târziu cu 1 (de la piesa nr. 17. numărând „una” atunci când degetul 1 se găseşte sub celelalte degete. 31. După aceea. de asemenea. mişcare asemănătoare celei a pendulului. numărând cu glas tare „una” (jos). trebuie observat să nu se schimbe pozi ia boltită a mâinii într-o aşezare greşită. cu degetele 2. De la piesa nr. Să se ină bine seama de acest fapt şi să se observe ca la cântat să nu se încordeze şi să rămână elastic. 7). va trece la intervalele de cvintă. va trece uşor la clapa următoare. 45 etc. 3). De îndată ce elevul a învă at să se servească de toate cele 5 degete în mişcarea melodică. continuând acelaşi „umblet” (piesa nr. în sunete simultane-armonice (piesele nr. pe diferite trepte. elevul se va servi de degetul 3 (mijlociul). 4-5 şi mai târziu cu 1-2. pe măsură ce elevul le va învă a. după care urmează degetul 5. Întrebuin area degetului 1 apare abia la piesa nr. mişcare asemănătoare dirijatului. Ca şi la degetul 5. a căror legătură este foarte greu de realizat). 13 se va trece şi pe clapele negre. ter ă. servind şi la deplasarea mâinii în mişcarea laterală. Aceasta are. căruia trebuie să i se acorde o aten ie deosebită. degetul 1 „calcă” uşor pieziş pe marginea vârfului. Acest exerci iu va servi astfel la mişcarea liberă a bra elor şi la aşezarea degetelor pe clape. „două” (sus). cea mai mare importan ă în tehnica pianistică. Între timp. care se va lucra cu degetele 3-4. aşa cum piciorul se sprijină pe talpă.Bra ul să se sprijine uşor şi natural pe vârful degetului. apoi de degetele 2 şi 4 (piesa nr. El va „umbla” astfel cu două degete pe aceeaşi clapă. Toate piesele amintite trebuie executate în sunete detaşate printr-o mişcare verticală a mâinii care se ridică şi se aşază pe fiecare clapă. sus inând podul palmei. în afară de claviatură şi anume: 1) să mişte uşor degetul de sus în jos. 52). ca elevul să fie deprins să se mişte pe clapele negre cu aceeaşi uşurin ă ca şi pe cele albe (piesele nr. este mai greoi şi trebuie să capete totuşi o mare suple e. Înainte de aceasta. 35 şi 36). În primul rând. poate. fa ă de celelalte degete. Ceva mai târziu ne vom servi de degetul 1. Elevul trebuie să realizeze acest lucru fără nicio sfor are.

staccato. pe măsură ce se serveşte de ele. optimea şi pauza ei. către multiplii şi submultiplii ei. Tot în prima. completându-se una pe alta într-o linie melodică sau prin repetarea unui fragment melodic. Mâinile vor cânta alternativ. Elevul să aibă mereu în vedere că mijloacele tehnice pe care le înva ă au un singur scop: să-l înve e să cânte. în cuprinsul a 82 de piese. pătrimea punctată şi şaisprezecimea. semnele de prima volta – seconda volta. În ceea ce priveşte cunoaşterea nota iei muzicale. de valoare. adică pe măsură ce se serveşte de ele. Acest lucru îl va realiza uşor dacă va învă a notele şi diferitele semne de nota ie într-un mod ra ional şi progresiv.Urmează studiul notelor pe ambele portative. peste degetul 1 care serveşte drept pivot. legato de prelungire. cuprinzând astfel notele înscrise pe portative în ambele chei. socotim că tânărul pianist trebuie să înve e de la început să cuprindă cu ochii ambele portative şi ambele chei. 3 sau 4. prezentate sub o formă atrăgătoare.3) Degetul 1 să stea uşor în echilibru pe capacul închis al pianului sau pe o masă. iar degetul 1 va cânta uşor şi liber. recomandăm cu căldură ca această metodă să fie aplicată în spiritul ei. de pauză. Urmează studiul notelor inute (vezi piesa nr. semnul de repeti ie. aşa cum înva ă literele dintr-un abecedar. Îşi va însuşi no iunea de măsură. şi nu în mod mecanic. No iunea de cheie trebuie să fie în strânsă legătură cu registrul şi sunetul pe care-l reprezintă. iar claviatura din ilustra ie îl va ajuta pe elev să-l fixeze la locul exact. Aşadar. frazare. În cântatul la pian. Mâna în formă boltită să se deplaseze de la stânga la dreapta şi de la dreapta spre stânga. semn de altera ie şi legato (de expresie). În cele 19 piese de la început el va învă a progresiv cinci note deasupra şi cinci note sub DO central. Primul contact cu scrierea muzicală va fi DO central. Registrul muzical folosit de copii se întinde între Do şi do3. punctul de sprijin va fi întotdeauna pe degetul 2. el va învă a pătrimea şi doimea (sunet scurt şi sunet lung) cu pauzele lor. 60). această mică metodă atinge exerci ii de absolută necesitate. adică de la pătrime. Măsura pleacă de la unitate. precum şi 2 linii suplimentare. de cheie. Pentru a ob ine rezultatul dorit. .

ci şi la pian.Dragi elevi. Aceasta se întâmplă deoarece clapa activează un mecanism prin care un ciocănel ajunge să lovească corzi. Pianele sunt de mai multe feluri: pian de concert (cu coadă. Ele formează claviatura pianului. . am descoperit o serie de clape albe şi negre. După ce am ridicat capacul. Vom constata că. pot fi şi de mărimi diferite. Dar să facem cunoştin ă cu pianul. de acasă sau de la şcoală. Această metodă a fost concepută pentru a vă ajuta să pătrunde i în minunata lume a muzicii. vezi foto) sau pianină (corzile sunt dispuse vertical). apăsând pe fiecare clapă. Fiecare dintre voi cunoaşte multe cântece de la grădini ă. Această metodă vă va ajuta să cânta i aceste cântece nu numai din gură. ea scoate un sunet.

precum literele. Pentru scrierea şi citirea sunetelor muzicale se întrebuin ează un sistem de semne. arătătorul. numite note muzicale.La fiecare mână avem 5 degete: degetul mare. mai înalte sau mai grave. Pe întreaga claviatură sunt mai multe note DO. mijlociul. 10 . Depinde doar de voi ca fiecare deget să-şi facă datoria de muzician. Pentru aceasta. inelarul şi degetul mic. trebuie să fim foarte aten i! Mai întâi să cunoaştem claviatura! Înaintea fiecăror două clape negre se află nota DO.

Astfel. 11 . 4 spa ii. între ele.Ele sunt aşezate pe 5 linii care alcătuiesc un portativ. un portativ are 5 linii şi. Notele muzicale se pot scrie pe linii sau pe spa ii.

pianul are mai multe clapă. ele corespund unor sunete mai înalte. 12 . Astfel.După cum am văzut. Pentru a fi deosebite între ele. . cu cât notele sunt aşezate mai jos. fiecare emi ând câte un sunet. Cu cât notele muzicale sunt aşezate mai sus pe portativ.le cântăm cu mâna dreaptă. De aceea şi deoarece trebuie să ştim cu ce mână cântăm fiecare notă. fiecare portativ începe cu un semn numit cheie. ele corespund unor sunete mai groase. cele cinci linii nu sunt de-ajuns pentru a nota toate aceste sunete.le cântăm cu mâna stângă.cel de sus pentru sunetele mai sub iri . se folosesc două portative: .cel de jos pentru sunetele mai groase .

Sunetele muzicale pot fi scurte sau lungi. 13 . După cum se poate observa în schema de mai sus. Sunetele scurte care se scriu cu note pline se numesc pătrimi. sunetul unei doimi durează cât două pătrimi. Sunetele lungi care se scriu cu note goale se numesc doimi.

14 . pe durata pauzei nu vom cânta nimic. Există pauze de doime sau de pătrime. la fel ca notele. Ele au. durate fixe. Ea se numeşte DO central şi se scrie pe o linie ajutătoare sub portativul de sus sau deasupra portativului de jos. Astfel. Prima notă pe care o vom cânta va fi nota DO. Aceasta este aşezată în centrul claviaturii.Semnele de mai jos se numesc pauze.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful