PROIECT COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN ZIDĂRIE

Indicativ CR 6

Contr.nr.455/2010 Faza 1: Redactarea I

Elaboratori: UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCłII BUCUREŞTI S.C. PROVEST PROIECT S.R.L.

NOTA: 1. Prevederile tehnice din Capitolele 8 si 9 din proiect au fost doar actualizate faŃă de versiunea din 2006 având în vedere faptul că, în prezent, se află în derulare elaborarea reglementarii tehnice: Cod de practică privind executarea şi urmărirea execuŃiei lucrărilor de zidărie 2.Prevederile proiectului sunt corelate cu prevederile proiectului codului P 100-1 (document aflat în revizuire).

martie 2011

CUPRINS

CAPITOLUL 1. PREVEDERI GENERALE
1.1. Domeniul de utilizare şi scopul Codului 1.2. RelaŃia cu alte norme 1.3. DefiniŃii principale 1.3.1. Tipuri de zidării 1.3.2. Mortare. 1.3.3. Elemente pentru zidărie 1.3.4. PereŃi din zidărie 1.4. NotaŃii, unităŃi de măsură în Sistemul InternaŃional (SI) 1.4.1. NotaŃii 1.4.2. UnităŃi de măsură 1.4.3. Lista tabelelor 1.4.5. Lista figurilor 1.5. Documente normative de referinŃă

CAPITOLUL 2. BAZELE PROIECTĂRII
2.1. CerinŃe fundamentale 2.1.1. Reliabilitate (siguranŃa structurală, siguranŃa în exploatare şi durabilitatea) 2.1.2. Proiectarea duratei de exploatare şi durabilitatea 2.2. CondiŃii tehnice asociate cerinŃei de "rezistenŃă şi stabilitate" 2.2.1. Mecanismul de disipare a energiei seismice 2.2.2. CondiŃia de rezistenŃă 2.2.3. CondiŃia de stabilitate. 2.2.4. CondiŃia de rigiditate 2.2.5. CondiŃia de ductilitate 2.3. Principiile proiectării la stări limită ultime pentru clădiri din zidărie 2.4. Variabile de bază 2.4.1. AcŃiuni 2.4.2. Caracteristicile fizice şi mecanice ale materialelor şi produselor 2.4.2.1. ProprietăŃile materialelor şi produselor 2.4.2.2. Valorile caracteristice ale rezistenŃelor materialelor 2.4.2.3. Valori de proiectare ale proprietăŃilor mecanice ale zidăriei 2.4.2.3.1. Valori de proiectare ale rezistenŃelor zidăriei pentru starea limită ultimă (ULS) 2.4.2.3.2. Valori de proiectare ale rezistenŃelor zidăriei pentru starea limită de serviciu (SLS)

CAPITOLUL 3. MATERIALE
3.1. Elemente pentru zidărie 3.1.1. Tipuri de elemente pentru zidărie 3.1.2. Gruparea elementelor pentru zidărie 3.1.2.1. Gruparea în funcŃie de nivelul de încredere al proprietăŃilor mecanice 3.1.2.2. Gruparea în funcŃie de caracteristicile geometrice 3.1.2.3. Gruparea în funcŃie de profilaŃia exterioară a elementului 3.1.2.4. Gruparea elementelor în funcŃie de densitatea aparentă în stare uscată 2

3.1.3. ProprietăŃile elementelor pentru zidărie 3.1.3.1. ProprietăŃile mecanice ale elementelor pentru zidărie 3.1.3.1.1. RezistenŃa la compresiune a elementelor pentru zidărie 3.1.3.2. ProprietăŃi fizice ale elementelor pentru zidărie 3.2. Mortare 3.2.1. Tipuri de mortare pentru zidărie 3.2.2. Prevederi pentru mortarele pentru zidărie 3.2.3. ProprietăŃile mortarelor 3.2.3.1. RezistenŃa la compresiune a mortarelor pentru zidărie 3.2.3.2. AderenŃa între elementele pentru zidărie şi mortar 3.2.3.3. Lucrabilitatea mortarului 3.3. Beton 3.3.1. GeneralităŃi 3.3.2. Prevederi specifice pentru betonul din elementele de confinare şi pentru stratul median al ZIA 3.3.3. ProprietăŃile mecanice al betonului pentru elementele de confinare şi pentru ZIA 3.3.4. Prevederi specifice pentru betoanele folosite pentru alte elemente structurale (planşee, scări şi infrastructură). 3.4. OŃeluri pentru armături 3.5. Alte materiale pentru armarea zidăriei

CAPITOLUL 4. ZIDĂRIE
4.1. ProprietăŃile mecanice ale zidăriei 4.1.1. ProprietăŃile de rezistenŃă ale zidăriei. 4.1.1.1. RezistenŃa la compresiune a zidăriei 4.1.1.1.1. RezistenŃa unitară caracteristică la compresiune a zidăriei 4.1.1.1.2. RezistenŃa unitară de proiectare la compresiune a zidăriei 4.1.1.2. RezistenŃa zidăriei la forfecare 4.1.1.2.1. RezistenŃa unitară caracteristică la lunecare în rost orizontal 4.1.1.2.2. RezistenŃa unitară caracteristică la cedare pe secŃiuni înclinate 4.1.1.2.3. RezistenŃele unitare de proiectare a zidăriei la forfecare 4.1.1.3. RezistenŃa unitară la întindere din încovoiere perpendicular pe planul zidăriei 4.1.1.3.1. RezistenŃele unitare caracteristice la întindere din încovoiere perpendicular pe planul zidăriei 4.1.1.3.2. RezistenŃele unitare de proiectare la întindere din încovoiere perpendicular pe planul zidăriei 4.1.1.4. RezistenŃa caracteristică de ancorare 4.1.2. ProprietăŃi de deformabilitate ale zidăriei. 4.1.2.1. RelaŃia efort unitar – deformaŃie specifică (σ - ε) 4.1.2.2. Modulul de elasticitate al zidăriei 4.1.2.2.1. Modulul de elasticitate longitudinal 4.1.2.2.2. Modulul de elasticitate transversal 4.2. ProprietăŃile fizice ale zidăriei 4.3. Durabilitatea zidăriei 4.3.1. GeneralităŃi 4.3.2. Clasificarea condiŃiilor de mediu înconjurător 4.3.2.1. CondiŃii de microclimat de expunere 4.3.3. Durabilitatea componentelor zidăriei

3

1.3. CALCULUL CLĂDIRILOR CU PEREłI DIN ZIDĂRIE 6.2. 2.2. FundaŃii 5.2. 6.2. Supante.4.2. Straturi de rupere a capilarităŃii 4.3. Durabilitatea zidăriei aflată sub nivelul terenului CAPITOLUL 5.1.1. PereŃi de subsol 5. Proiectarea preliminară a infrastructurii 5.3.4.2.2.3.2.2.6. ZIA) 5.5.5.3.5. Criterii de regularitate structurală 5. Durabilitatea betoanelor 4. Proiectarea preliminară arhitectural-structurală a clădirilor etajate curente 5.4.Determinarea forŃelor axiale de compresiune în pereŃii structurali 6. Structuri cu pereŃi rari 5.2. Goluri în pereŃii structurali din zidărie 5.1.1. Proiectarea preliminară a subansamblurilor structurale orizontale 5.2. Şarpante 5.3.4.2.2. scoabe şi corniere 4. PROIECTAREA PRELIMINARĂ A PEREłI STRUCTURALI DIN ZIDĂRIE CLĂDIRILOR CU 5.3.2.2. ZC+AR. Mortar 4. Excentricitate din alcătuirea structurii. Calculul structurilor la încărcări verticale 6. Tipul planşeului 5.1.2.3. Dimensiuni maxime în elevaŃie 5.2.3.3.2. Dimensiuni maxime în plan 5.5.3. Zidăria armată (ZC.2.1.4.2. Alegerea tipului de zidărie 5. Zidăria nearmată (ZNA) 5. Grosimea pereŃilor de zidărie 5.3.1. Planşee la infrastructură 5. Alcătuirea arhitectural -structurală a clădirilor simple din zidărie CAPITOLUL 6. Dimensiuni maxime ale clădirilor 5.1.1.3. Proiectarea preliminară a pereŃilor structurali pentru clădiri etajate curente 5.5.1.2.1.2.3.3. Alcătuirea clădirii în plan şi în elevaŃie 5.4.3. OŃel pentru armături 4.3.1.1.3. Separarea clădirii în tronsoane 5.7. PoziŃionarea golurilor mari în planşee 5. Metode de calcul pentru încărcări verticale 6.2.2. Principii generale de calcul 6.1.3. Alegerea sistemului de pereŃi structurali 5.3.1.4. Dispunerea stâlpişorilor şi centurilor de beton armat 5.1.1.2.3. console 5.4.1. Elemente de legătură pentru pereŃi 4.2. Determinarea excentricităŃilor de aplicare a încărcărilor verticale 6.4. Modelul de calcul pentru încărcări verticale 6.5. Socluri 5.3.4.2.2. Eclise.3.2.3. ExcentricităŃi din imperfecŃiuni de execuŃie (accidentale) 4 .2.1.1 Structuri cu pereŃi deşi 5.1. Elemente pentru zidărie 4.4.4.4.2.2.2.2. Principii de alcătuire arhitectural-structurală a clădirilor etajate curente 5.2.

1. Calculul structurilor cu pereŃi din zidărie la forŃe orizontale.1.3.4.1.3. RezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a pereŃilor structurali 6. RezistenŃa la lunecare în rost orizontal pentru solicitări neseismice 6.6.1.6.1.4.Caracteristici geometrice ale secŃiunii orizontale a peretelui 6.1.3.6. RezistenŃa la lunecare în rost orizontal pentru solicitări seismice 6.2.6.3.1.1.CondiŃii generale de calcul 6.4.1.1. Ipoteze de calcul 6.2.6.2.3.8. RezistenŃa de proiectare la compresiune a pereŃilor structurali 6.4.6.1.1.1. Metode de calcul la forŃe seismice orizontale 6.2.2.6.7.1.1.1. 6.3.2.6.2. RezistenŃa la forŃă tăietoare a pereŃilor din zidărie nearmată 6.3.6.6. RezistenŃa la forŃă tăietoare a pereŃilor din zidărie confinată 6.1.3.1. Metoda de calcul modal cu spectre de răspuns 6.6.2. 6.4. RezistenŃa de proiectare a riglelor de cuplare 6.3.1.4.2.2.2.1. betonului şi armăturii. Excentricitate din forŃele orizontale perpendiculare pe plan 6. 6.1.6.1.6. Modelul de calcul pentru forŃe seismice orizontale. RezistenŃa de proiectare la cedare pe secŃiune înclinată 6.1. RezistenŃa la forŃă tăietoare a pereŃilor din zidărie confinată şi armată în rosturile orizontale (ZC+AR) 6.5.1. RezistenŃa de proiectare a panourilor din zidărie înrămate în cadre 6.3. RezistenŃa la compresiune locală sub efectul încărcărilor concentrate 6.6.3.6. Calculul forŃelor seismice orizontale pentru ansamblul clădirii 6.4. Calculul rezistenŃei de proiectare a planşeelor 6.4. RezistenŃa la forŃă tăietoare a pereŃilor din zidărie cu inimă armată 6.5.4.6. Metoda forŃelor seismice statice echivalente 6.6.1.3.6.2.4.4.6.6. RezistenŃa la lunecare în rost orizontal 6. Calculul deplasărilor laterale în planul peretelui 6. RezistenŃa la compresiune şi încovoiere a pereŃi din zidărie nearmată (ZNA) 6.1.6.3.2. 6.4.2.2.1. RezistenŃa de proiectare a pereŃilor supuşi la încovoiere perpendicular pe planul median 6.4.2.2. Calculul rezistenŃei de proiectare a pereŃilor din zidărie 6. RezistenŃa la compresiune a pereŃilor din zidărie nearmată (ZNA) 6.1.6.Metoda de calcul 6.6.4.1. RezistenŃa la compresiune şi încovoiere a pereŃilor din zidărie confinată 6.6.5.6. Modelul de calcul 6.6. 6.8.3.6.4.6. RezistenŃe unitare de proiectare ale zidăriei. RezistenŃa de proiectare la compresiune şi încovoiere a pereŃilor structurali 6. Verificarea siguranŃei clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie 6.4. Determinarea coeficienŃilor de reducere a rezistenŃei Φi şi Φm 6. Verificarea cerinŃei de rezistenŃă pentru solicitările în planul peretelui 5 . Verificarea cerinŃei de rezistenŃă 6.2.5.3. Calculul eforturilor secŃionale în pereŃii structurali 6. 6.3.3.5.2. RezistenŃa la compresiune şi încovoiere a pereŃilor din zidărie cu inimă armată 6.6.6. RezistenŃa la compresiune a pereŃilor din zidărie confinată (ZC) şi zidărie cu inimă armată (ZIA) 6.Modelul de calcul. Calculul planşeelor 6.3. RezistenŃa la forŃa de lunecare verticală asociată încovoierii peretelui 6.2.6.3.2.8.CondiŃii generale de calcul 6. Calculul pereŃilor din zidărie la încărcări perpendiculare pe plan. Modele şi metode de calcul pentru încărcări perpendiculare pe plan.2.2.6.

Armarea zidăriei în rosturile orizontale 7. Verificarea cerinŃei de stabilitate 6.2.2.2.2. Generalitati 8. Armături 8. Prevederi specifice elemente de zidărie care lucrează în consolă 8. Planşee la infrastructură . Prevederi generale 7.1.1. Materiale pentru structură 7.1.1.Utilizarea apei calde la preparare 6 .1.3.3.2.3.2.3. PREVEDERI CONSTRUCTIVE PENTRU CLĂDIRI DIN ZIDĂRIE 7.1.6. Prevederi constructive referitoare la planşee 7.2.2.2. Acceptare.2.1.3. Verificarea cerinŃei de rigiditate 6.7.1.3.8.8.2. 7.3.1.1.3.3. Prevederi specifice elementele de confinare din beton armat 7.1.2.2.3. Materiale 8. Prevederi referitoare la stâlpişorii de beton armat 7.2. 7.Prepararea mortarelor şi betoanelor la şantier. Prevederi constructive pentru elementele nestructurale din zidărie 7.2. Dozare 8. Verificarea cerinŃei de ductilitate CAPITOLUL 7.1.2. PereŃi de subsol 7.2.1.3.2.2.Aditivi 8.2.1.8.2. Prevederi generale pentru clădiri cu pereŃi structurali de zidărie 7. PereŃi de subsol din beton simplu 7. Verificarea cerinŃei de rezistenŃă pentru planşee 6. Perioada de priză 8.1.6. manipulare si depozitarea materialelor 8.1.3.4.1.1. Prevederi specifice pentru construcŃii cu pereŃi de zidărie cu inimă armată (ZIA). HidroizolaŃii la infrastructură 7.1.3.1.3.2.3.5.3. FundaŃii 7. Metode şi timp de preparare 8.3.2.1.2.3.2.2.1.ConŃinut de clor 8.2.1. Verificarea cerinŃei de rezistenŃă pentru solicitări perpendiculare pe plan 6.3.1. Prevederi constructive privind infrastructura 7.1. Prevederi specifice pentru pereŃii interiori nestructurali 7.2.2.EXECUłIA CONSTRUCłIILOR DIN ZIDĂRIE 8. Prevederi generale 7. 7. Prevederi constructive referitoare la centuri 7.1.3. Prevederi constructive pentru pereŃii exteriori nestructurali (de faŃadă).8.1.1.2.8.2.4. Prevederi referitoare la buiandrugi şi rigle de cuplare 7.2.1.1. Prevederi constructive privind suprastructura.3.2. SecŃiuni de zidărie slăbite prin goluri şi şlituri.4.2.2.3.2. Prevederi specifice pentru clădiri cu pereŃi structurali de zidărie nearmată (ZNA) 7.4. GeneralităŃi 8. Socluri 7.1.2.2. 7.3.1.2.3.1.2. 7.Prepararea materialelor 8.3.1.RezistenŃa la compresiune a mortarelor 8.2.2.1.

6. ProtecŃia zidăriei 8.4. CONTROLUL PROIECTARII SI EXECUTIEI CONSTRUCTIILOR DIN ZIDARIE 9.6.1.4.1.2.2.4.6.8.2.3.3.2. GeneralităŃi 8. Alte detalii de execuŃie 8. Rosturi .2.5. Verificari de efectuat la incheierea fazei de lucru.4.2.1.2.3. ProtecŃia împotriva îngheŃului 8.2. InălŃimea zidăriei 8.2.4.4.3.4.4.3.4.6.3. Valorile coeficientului seismic cs 2. Incărcarea zidăriei 8.3. PereŃi dubli cu beton armat de umplutură (zidărie cu inimă armată) 8. Executarea zidăriilor 8. Rosturi de mortar care permit deplasări 8.4. Controlul proiectarii 9. Verificari de efectuat pe parcursul executarii lucrarilor. 9. ANEXA A 1. Montarea armăturilor 8.2. ProtecŃia zidăriei nou executate 8. TiranŃi din oŃel şi accesorii 9.2.4.6. 9. Repartizarea forŃei seismice în elevaŃie 7 . Zidărie confinată 8.1. Rostuirea în timpul execuŃiei zidăriei 8. Controlul executiei 9.GeneralităŃi 8.1.3. Utilizarea mortarelor predozate 8.Verificari de efectuat la receptia preliminara a obiectului.1.2.2. Legăturile pereŃilor 8.3.6.3.4.4. Rostuire la zidărie existentă 8.5.2.4.3. Abateri limită 8. 8.4.GeneralităŃi 8.3.2.5.2.3.

(2) Prevederile Codului vor fi utilizate pentru proiectarea clădirilor civile. realizate cu următoarele tipuri de alcătuire. aliniat prevederilor standardului SR EN 1996-1-2. Se recomandă ca aceste măsuri să fie adoptate pe baza unei analize de tip "cost-beneficiu" care să Ńină seama de costul total probabil al construcŃiei pe durata de exploatare prevăzută prin tema de proiectare. Alte cerinŃe. PREVEDERI GENERALE 1. nu constituie obiectul acestei părŃi a Codului. industriale şi agrozootehnice sau ale părŃilor acestora. (3) Codul se referă numai la cerinŃele de rezistenŃă.CAPITOLUL 1. pereŃi de zidărie înrămată în cadre din beton armat/oŃel (ZIC) şi pereŃi nestructurali din zidărie pentru toate tipurile de clădiri. stabilitate. • zidărie cu inimă armată (ZIA). calculul şi detalierea constructivă pentru: • • clădiri cu pereŃi structurali din zidărie. de exemplu. cele privind izolarea termică şi acustică. executată cu elemente pentru zidărie cu forme speciale şi zidăria precomprimată nu fac obiectul prezentului Cod. proiectantul poate adopta măsuri suplimentare pentru obŃinerea unor niveluri de asigurare superioare. rigiditate şi ductilitate ale tuturor părŃilor/elementelor de construcŃie din zidărie precum şi la durabilitatea acestora.: • zidărie simplă/nearmată (ZNA). • zidărie confinată (ZC).1. Aceste prevederi vor face obiectul unui volum separat. (4) Prezentul Cod nu conŃine prevederi referitoare la rezistenŃa la foc a părŃilor/elementelor de construcŃie din zidărie. (5) Nivelurile de siguranŃă rezultate din calculul şi prevederile constructive acest Cod constituie niveluri minime de calitate în sensul Legii nr. Figura 1. La solicitarea investitorului. 8 . De asemenea nu face obiectul prezentului Cod zidăria executată cu elemente pentru zidărie recuperate din demolări. • zidărie confinată şi armată în rosturile orizontale (ZC+AR).10/1995. prin tema de proiectare.3. indicativ CR6 stabileşte cerinŃele şi condiŃiile minime pentru alegerea materialelor.1.1 Tipuri de alcătuire pentru pereŃi din zidărie armată (a) Zidărie confinată (b) Zidărie cu inima armată NOTĂ. Domeniul de utilizare şi scopul Codului (1) Codul de proiectare pentru structuri din zidărie. definite la 1. Zidăria armată vertical şi orizontal.

care nu satisfac una dintre cerinŃele de la (10).00 m) pentru săli de gimnastică. (7) Structurile cu pereŃi din zidărie sunt folosite în mod curent pentru: • clădiri etajate cu înălŃime până la P+4E inclusiv: locuinŃe. precum şi planşeele mixte cu corpuri de umplutură ceramice sau din beton. coşurile de fum.). cerute pentru respectarea ipotezelor avute în vedere la proiectare. ateliere. fabricate în Ńară sau din import. • (8) Prevederile privind execuŃia lucrărilor sunt tratate în măsura în care este necesar să se indice calitatea materialelor şi a produselor pentru construcŃii şi nivelul calităŃii execuŃiei pe şantier. care îndeplinesc următoarele două condiŃii: • sunt conforme cu normele europene asimilate ca norme naŃionale (SR EN) şi cu Anexele NaŃionale la acestea. prevederile Codului au caracter orientativ. clădiri tip "hală/sală" cu deschideri şi înălŃimi moderate (de regulă. prin care vor fi stabilite domeniile şi condiŃiile tehnice de folosire. alte tipuri de clădiri social-culturale care nu necesită spaŃii libere mari şi care au funcŃiuni în general fixe (nu sunt susceptibile de a suferi transformări majore în timpul exploatării). moteluri. zidurile de sprijin. cămine.(6) Prevederile prezentului Cod referitoare la proiectare clădirilor cu structuri din zidărie şi a tuturor părŃilor/elementelor de construcŃie din zidărie se vor aplica numai pentru clădirilor civile. Notă. Pentru simplificarea redactării. sau cu alte norme din România privitoare la condiŃiile de calitate şi/sau la caracteristicile mecanice (inclusiv cerinŃele de durabilitate). depozite. creşe. conformitatea cu normele europene este recunoscută prin existenŃa marcajului CE. clădiri pentru învăŃământ şi ocrotirea sănătăŃii. CondiŃiile de calitate şi caracteristicile respective se referă la elemente şi/sau mortare considerate individual precum şi la zidăriile executate cu acestea. . acest document va fi denumit precurtat Codul de practică. clădiri agrozootehnice. (în curs de elaborare). în textul prezentului Cod. • NOTĂ. zidării care se încarcă prematur. (11) În cazul structurilor şi părŃilor/elementelor de construcŃie executate cu elemente pentru zidărie şi/sau cu mortare. rezervoarele. cu deschideri maxime de 9. prevederile Codului au numai caracter orientativ. industriale şi agrozootehnice enumerate la (7). (12) Prevederile prezentului Cod vor fi aplicate numai dacă condiŃiile de calitate şi valorile caracteristicilor mecanice de rezistenŃă şi deformabilitate ale materialelor componente şi ale zidăriilor realizate cu acestea sunt stabilite din următoarelor categorii de informaŃii: 9 .00 ÷15. satisfac cerinŃele specifice pentru zidăriile din zonele seismice date în prezentul Cod şi în Codul P100-1. internate.00 ÷ 8. alte clădiri cu funcŃiuni similare (hoteluri.etc. specificaŃii) în conformitate cu prevederile Codului de practică privind executarea şi urmărirea execuŃiei lucrărilor de zidărie.00 m şi înălŃimi de 6. etc. etc. (9) CondiŃiile speciale pentru execuŃia lucrărilor în situaŃii particulare (condiŃii de temperaturi extreme. etc) vor fi menŃionate obligatoriu în documentaŃie (planuri. Aceste elemente şi mortare vor fi utilizate numai pe baza unui agrement tehnic eliberat de autorităŃile competente din România. (10) Prevederile Codului se aplică numai structurilor şi părŃilor/elementelor de construcŃie din zidărie realizate cu elemente pentru zidărie şi/sau cu mortare. În această categorie se vor încadra: arcele. caiete de sarcini. produse în Ńară sau din import. În cazul clădirilor cu alcătuiri neuzuale sau care sunt destinate unor funcŃiuni speciale.

2. 1. şi care sunt puse în operă. în laboratoare recunoscute.5 Documente normative de referinŃă (3) În cazul clădirilor situate pe terenuri de fundare dificile. informaŃii existente în baza de date naŃională. în laboratoare recunoscute din Ńară sau din străinătate. volumului de goluri.. de exemplu. prin produse similare se înŃeleg. conformitatea / neconformitatea cu procedeele stabilite prin SR EN. (14) În cazul elementelor pentru zidărie. alcătuite cu materiale care satisfac cele două condiŃii de la (10). conform cerinŃelor standardelor SR EN 771. testate conform standardelor europene (EN). elemente având valori apropiate ale dimensiunilor.1 şi SR EN 771-4 şi cu procedeele menŃionate în acestea. la dimensionarea şi la detalierea constructivă a clădirilor din zidărie şi a elementelor acestora. RelaŃia cu alte norme (1) Codul tratează prevederile speciale relative la proiectarea seismică a clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie şi a elementelor nestructurale din zidărie în corelare cu prevederile din Codul de proiectare seismică P100-1. (15) În lipsa datelor fundamentate ştiinŃific. compoziŃia şi procedeul tehnologic de producŃie. este precizat tipul încercărilor şi al datelor furnizate de încercări: încercări statice/cvasistatice/dinamice. încercări efectuate conform standardelor europene (EN) pentru produse similare. date relevante din agrementele tehnice eliberate de autorităŃile competente din România pe baza testelor efectuate conform standardelor europene adoptate în România (SR EN). aşa cum se menŃionează la (12). de regulă. în condiŃii de calitate similare cu nivelul mediu al manoperei din România. obŃinute din una dintre sursele menŃionate la (12) în condiŃiile de la (13) şi (14). aceiaşi profilaŃie a feŃelor verticale de capăt (în cazul elementelor cu îmbinări tip "nut şi feder"). în cazul unor proiecte concrete.• • • • • încercări efectuate de producător. prevederile Codului vor fi completate cu cele ale reglementărilor specifice privitoare la alcătuirea de ansamblu. (13) Folosirea datelor stabilite prin încercări. metal. grosimii pereŃilor interiori şi exteriori ai elementelor cu goluri verticale. etc. se va face numai în următoarele condiŃii: • • • este cunoscută metodologia de testare şi de interpretare a rezultatelor: de exemplu. efectuate în cadrul unui proiect sau existente într-o bază de date din străinătate. furnizorul (importator/producător) confirmă că produsul respectiv are proprietăŃi similare/identice cu cel încercat în ceea ce priveşte materiă primă. (2) Pentru proiectarea părŃilor de construcŃie din alte materiale (beton armat. etc. lemn) se vor folosi reglementările specifice enumerate la 1. valori medii sau caracteristice. se vor folosi valorile forfetare ale caracteristicilor mecanice ale materialelor componente şi ale zidăriei stabilite prin prezentul Cod. pentru proiectarea clădirilor cu structuri şi/sau părŃi/elemente de construcŃie din zidărie. actualizate pe baza testelor efectuate conform standardelor europene adoptate în România (SR EN). informaŃii existente într-o bază de date recunoscută din străinătate pentru produse similare. 10 .

3. înrămată într-un cadru de beton armat/oŃel. sunt prevăzute armături în cantităŃi suficiente.3.şi apă.1.1. ale cărui caracteristici rezultate sunt în funcŃie de proporŃiile stabilite ale constituenŃilor (concept de reŃetă). 11 . Elementele de confinare şi armăturile prevăzute constructiv. Zidărie confinată şi armată în rosturile orizontale (ZC+AR): zidărie confinată (ZC) la care. DefiniŃii principale 1. zidăria cu inimă armată. mortar pentru zidărie pentru utilizare generală (G) : mortar pentru zidărie fără caracteristici speciale. executată după turnarea betonului/montarea cadrului metalic. Amestecul se realizează cu o consistenŃă redusă . cu legături mecanice între straturi. cu sau fără legături mecanice între straturi şi la care cele trei componente conlucrează pentru preluarea tuturor categoriilor de solicitări. Zidărie cu inimă armată (ZIA): zidărie alcătuită din două straturi de zidărie paralele având spaŃiul dintre ele umplut cu beton armat sau cu mortar-beton (grout) armat. • • • • 1. zidăria confinată şi armată în rosturile orizontale. din oŃel sau din alte materiale cu rezistenŃă semnificativă la întindere. Mortarele pentru zidărie. Zidărie înrămată în cadre (ZIC): zidărie alcătuită din unul sau mai multe straturi de zidărie.tasare de circa 20 ÷ 25 cm pe conul etalon de 30 cm înălŃime.de dimensiunea unui bob de mazăre . pietriş monogranular . Mortare. în rosturile orizontale. nisip. în scopul creşterii rezistenŃei la forŃă tăietoare şi a ductilităŃii peretelui. alcătuite din liant. turnate după executarea zidăriei. mortar pentru zidărie pentru straturi subŃiri (T) : mortar performant pentru zidărie cu dimensiunea maximă a agregatelor mai mică sau egală cu o valoare indicată - • Caracteristici şi utilizare: - • Mortar-beton (grout): amestec de ciment.cum sunt zidăria confinată. nu vor luate în considerare pentru preluarea solicitărilor verticale şi seismice Zidărie confinată (ZC): zidărie prevăzută cu elemente pentru confinare din beton armat pe verticală (stâlpişori) şi pe orizontală (centuri). conform prezentului Cod. mortar de reŃetă pentru zidărie: mortar produs conform proporŃiilor predeterminate. Tipuri de zidării • Zidărie simplă/nearmată (ZNA): zidărie care nu conŃine suficientă armătură pentru a putea fi considerată zidărie armată .3.2. nisip şi apă sunt definite de SR EN 998-2 prin: • ConcepŃie mortar performant pentru zidărie: mortar a cărui compoziŃie şi metodă de obŃinere este aleasă de producător în vederea obŃinerii caracteristicilor specificate (concept de performanŃă).

RezistenŃa caracteristică la compresiune a elementului: rezistenŃa la compresiune corespunzătoare fractilului de 5% al distribuŃiei statistice a rezistenŃei la compresiune.1. cu care conlucrează la preluarea forŃelor verticale şi orizontale şi contribuie la asigurarea stabilităŃii acestuia. În cazul clădirilor cu planşee care descarcă pe o singură direcŃie. dar care preiau forŃele orizontale care acŃionează în planul lor. acest tip de perete poate fi suprimat fără să prejudicieze integritatea restului structurii. greutatea proprie. care nu face parte din structura principală dar care. • Perete de rigidizare: perete dispus perpendicular pe un alt perete. • Perete înrămat: perete înglobat într-un cadru de beton armat/oŃel. care au continuitate până la fundaŃii şi care sunt executaŃi din materialele menŃionate la Cap. Element pentru zidărie categoria II: element pentru zidărie care nu îndeplineşte nivelul de încredere al elementelor pentru zidărie categoria I .2. sunt denumiŃi şi pereŃi de contravântuire. sunt "pereŃi structurali" şi vor fi calculaŃi şi alcătuiŃi conform prevederilor din prezentul Cod. greutatea obiectelor suspendate 12 . încărcările perpendiculare pe plan din acŃiunea oamenilor sau a cutremurului.3. PereŃi din zidărie • Perete structural: perete destinat să reziste forŃelor verticale şi orizontale care acŃionează. Acest tip de perete va fi proiectat pentru a prelua solicitările provenite din interacŃiunea cu cadrul în situaŃia de proiectare seismică. greutatea obiectelor suspendate pe perete. Element pentru zidărie categoria I: element pentru zidărie pentru care probabilitatea de a nu atinge rezistenŃa medie/caracteristică la compresiune declarată este ≤ 5%.3. 3 şi 4.4. suprimarea în timpul exploatării clădirii sau crearea de goluri de uşi/ferestre într-un perete înrămat se va face numai pe baza unei justificări prin calcul (expertiză tehnică) şi cu măsuri constructive adecvate. în principal. rezistenŃa medie la compresiune) pe care producătorul are convingerea că o poate atinge având în vedere precizia încercărilor şi variabilitatea procesului de producŃie. pereŃii paraleli cu direcŃia elementelor principale ale planşeului. RezistenŃa medie la compresiune a elementului: media aritmetică a rezistenŃelor la compresiune ale elementelor. Peretele nestructural va fi proiectat pentru a prelua următoarele încărcări: greutatea proprie. • Perete nestructural: perete care nu face parte din structura principală a construcŃiei. • • • • • 1. Elemente pentru zidărie • Valoare declarată : valoarea unei caracteristici a elementului (de exemplu. în anumite condiŃii. RezistenŃa standardizată la compresiune a elementului : rezistenŃa la compresiune a elementelor pentru zidărie transformată în rezistenŃa echivalentă a unui element "uscat în aer" cu lăŃimea de 100 mm şi înălŃimea de 100 mm.5. contribuie la rigiditatea laterală a clădirii şi la disiparea energiei seismice.3. PereŃii de zidărie care îndeplinesc condiŃiile geometrice minime date la par. în planul său. care nu sunt încărcaŃi direct cu forŃe verticale.

dRG distanŃa între centrul de greutate al planşeului (G) şi centrul de rigiditate (R) →6. a cutremurului şi a vântului (în cazul panourilor de faŃadă). ehi excentricitatea la partea superioară/inferioară a peretelui.6.1.(1).8.2. ehm excentricitatea la 1/2 din înălŃimea peretelui. Apl aria planşeului unui etaj→5. Ab aria pe care se aplică forŃa concentrată →6.1.net aria netă totală a pereŃilor pe una din direcŃiile principale ale clădirii →5.1. Eb modul de elasticitate longitudinal al betonului →4.3.2.2) excentricitatea de aplicare a încărcărilor din planşee pe un perete →6.(2) As aria de armătură întinsă din stâlpişori →6.2.3.2.6.1.3.2. dpilastru distanŃa între axele pilaştrilor de rigidizare →6.(1).1.1. Aasc aria armăturii din stâlpişorul comprimat →6.1.5.1. Dp lungimea diagonalei panoului de zidărie înrămată într-un cadru de beton armat/oŃel ea excentricitatea accidentală a forŃelor verticale →6.(4).6.2. dependente de material. ei excentricitatea de calcul în raport cu planul peretelui →6.6.3.(1).4.4.1.6. dată de încărcările perpendiculare pe perete →6.2.6.2.1.3.(4)..2. di (i=1.1.1.(7). Az. 13 .2.- încărcările perpendiculare pe plan din acŃiunea oamenilor.. Asw aria armăturilor din rosturile orizontale pentru preluarea forŃei tăietoare →6.3.(1).2.6.2.4(5).1.(1).6..1. unităŃi de măsură în Sistemul InternaŃional (SI) 1.6.4. Ez modul de elasticitate longitudinal secant de scurtă durată al zidăriei simple →4.2.T.(1)..3.(3).3.3.3.2.(2).6.1.6.2.(1).2.(3).1.2. NotaŃii.2.(3). ek excentricitatea datorată curgerii lente→6..(2) bactiv lăŃimea activă a tălpii unui element compus (L. C clasa de rezistenŃă la compresiune a betonului →3.2.1. NotaŃii Simbolurile specifice.1.2.(1).2.2. ag valoarea de proiectare a acceleraŃiei seismice a terenului →5.(2).6.(1).(1). A aria secŃiunii transversale a unui element →6.6.(1).(1).4. ei0 excentricitatea datorată încărcărilor verticale aplicate peste nivelul de calcul al unui perete →6.4.3.2.(6). emk excentricitatea finală la 1/2 din înălŃimea peretelui →6.1. as aria armăturii /unitatea de lungime din stratul median al ZIA →6..6.2.2. (4).I) →6. Aef aria peretelui efectiv încărcată cu forŃa concentrată →6. dată de încărcările perpendiculare pe perete →6.2.2. dp lăŃimea diagonalei active a panoului de zidărie înrămată dr deplasarea relativă de nivel a clădirii →6.1.6.2.(6). 1.1.6.2.1. Abc aria betonului comprimat dintr-un stâlpişor →6.(1). Azc aria zonei comprimate la compresiune excentrică pentru un perete de ZNA →6. Aw aria secŃiunii orizontale a peretelui →.3.2.2.3.2.(2). utilizate în acest Cod pentru structuri din zidărie sunt: a1 distanŃa de la capătul peretelui până la cea mai apropiată extremitate a reazemului care transmite forŃa verticală →6.

1.1.(4)..3.(1). în planul peretelui → ..6.(3)..(6).2....1.1.(5) fcd* valoarea de bază a rezistenŃei de proiectare la compresiune a betonului →6.1.1.1.1.1.3.(5) fck rezistenŃa unitară caracteristică la compresiune a betonului →3. 14 .1.1.2 (1). fd rezistenŃa unitară de proiectare la compresiune a zidăriei →4. fvk0 rezistenŃa unitară caracteristică la forfecare sub efort de compresiune nul a zidăriei →3..3.2.1.3.6.(1).EZC(ZIA) modul de elasticitate longitudinal al zidăriei confinate/zidăriei cu inimă armată →4.1.1. fy limita de elasticitate a oŃelului →.1.1.2.1.(1).2.1(1). fbok rezistenŃa unitară caracteristică de aderenŃă a armăturii →4.(2). în planul peretelui →3.1.3.(5).1.1.6.1... fbo rezistenŃa unitară de aderenŃă a armăturii→4.3.1.1.1..1.1.1. fk rezistenŃa unitară caracteristică la compresiune a zidăriei →4. fxd1 rezistenŃa unitară de proiectare a zidăriei la încovoiere paralel cu rosturile orizontale →4.(1).3.4.3.1.1. fdh rezistenŃa unitară de proiectare la compresiune a zidăriei paralel cu faŃa rostului orizontal.4(1). fb rezistenŃa unitară la compresiune standardizată a elementelor pentru zidărie normal pe faŃa rostului orizontal →3. fmed rezistenŃa unitară medie la compresiune a elementelor pentru zidărie.2.1.3.(2)..5.1.1..3.1.1. fvd0 rezistenŃa unitară de proiectare la forfecare sub efort de compresiune nul a zidăriei →6. fxk1 rezistenŃa unitară caracteristică a zidăriei la încovoiere paralel cu rosturile orizontale →4. normal pe faŃa rostului orizontal →4.1.1.ld modul de elasticitate longitudinal de lungă durată al zidăriei simple →4.3.(8).1..1. fkh rezistenŃa unitară caracteristică la compresiune a zidăriei paralel cu faŃa rostului orizontal.6.1.2.(2). fvd rezistenŃa unitară de proiectare la forfecare a zidăriei →4.3. în planul peretelui →. fxk2 rezistenŃa unitară caracteristică a zidăriei la încovoiere perpendicular pe rosturile orizontale →4. fm rezistenŃa unitară medie la compresiune a mortarului → 3..1.3. fvk rezistenŃa unitară caracteristică la forfecare a zidăriei →4.(1).2.2 (1). coeficient de corecŃie pentru rezistenŃa unitară caracteristică la compresiune a zidăriei fδ →4.3.(7). fx1 rezistenŃa unitară la încovoiere a zidăriei după un plan de rupere paralel cu rosturile orizontale →4. fxd2 rezistenŃa unitară de proiectare a zidăriei la încovoiere perpendicular pe rosturile orizontale→4.1.(3).3. fysd rezistenŃa unitară de proiectare a armăturilor din rosturile orizontale ale zidăriei →6..6.1.1. fyd rezistenŃa unitară de proiectare a armăturii din stâlpişori/stratul median al ZIA →6.4.1.1.3.4.(7).3.1.2 (1)..(1).. fmbk rezistenŃa unitară caracteristică la compresiune a mortar-betonului (groutului) din stratul median al pereŃilor din zidărie cu inimă armată→3.2.1. fbh rezistenŃa unitară la compresiune standardizată a elementelor pentru zidărie paralel cu faŃa rostului orizontal.1.2.(6).(2)..1..2 (1).2. fcd rezistenŃa de proiectare la compresiune a betonului → 6.3. fx2 rezistenŃa unitară la încovoiere a zidăriei după un plan de rupere perpendicular pe rosturile orizontale →4. Ez.

1.(1).5.(1).(4).5.(2).2.5.2.1.2.2.(5) Ist valoarea medie a momentelor de inerŃie ale stâlpilor care mărginesc panoul de zidărie de umplutură →6.6.3.3.(1).5.1.3.(2). Lef lungimea efectivă de preluare a forŃei concentrate →6.(3).1.2.(5). Iz momentul de inerŃie al secŃiunii de zidărie confinată →4.2. h înălŃimea liberă a peretelui→6. FRd3(zic) rezistenŃa de rupere prin fisurare în lungul diagonalei comprimate a panoului de zidărie înrămată→6.2.1. Ii momentul de inerŃie al secŃiunii ideale a peretelui →6.(2). lmin lăŃimea minimă a spaletului de zidărie la o secŃiune compusă→5.5.(6).5. lc lungimea zonei comprimate a peretelui pentru calculul rezistenŃei la forŃă tăietoare →6.(5). hp înălŃimea panoului de zidărie înrămată →6.3.2.2.et forŃa de lunecare verticală între inima şi talpa unui perete compus pe înălŃimea etajului →6.(2).(1). Fi reacŃiunea orizontală.2. L dimensiunea clădirii perpendicular pe direcŃia forŃei seismice de proiectare →5.(2).6.3.(6).6. FRd1(zic) rezistenŃa de rupere prin lunecare din forŃă tăietoare în rosturile orizontale a panoului de zidărie înrămată→6.5(6).(2).1.1.(6). ls distanŃa între centrele de greutate ale stâlpişorilor de la extremităŃile unui perete de zidărie →6.1. Ho înălŃimea peretelui de la bază până la nivelul la care se aplică forŃa concentrată →6. dată de forŃa Sniv în secŃiunea de reazem a planşeului pe peretele "i"→6.5.1.6.6.3.6.3.1.2.forŃa tăietoare de bază din acŃiunea seismică pentru o clădire →6.3.6. m masa totală a clădirii supusă acŃiunii seismice →6.(3).5.(6).3.(2). 15 .8.3. Gz modulul de elasticitate transversal al zidăriei simple →4. FRd(zic) rezistenŃa de proiectarea a panoului de zidărie înrămată →6.2.3.2.2. het înălŃimea etajului →5.1.2.2.1. FEd(zic) forŃa axială din diagonala comprimată a panoului de zidărie înrămată corespunzătoare acŃiunii seismice de proiectare →6.2. hef înălŃimea efectivă a peretelui →6.(1).1.(5).Fb .2.6.3.6. lp lungimea panoului de zidărie înrămată →6. Fbp .2. FRd2 (zic) rezistenŃa de rupere la strivire a diagonalei comprimate a panoului de zidărie înrămată→6.(1).5.1.2.3.6.2.2. mp masa proeminenŃei peste ultimul nivel al unei clădirii →6. Lv.(7).3.4.6.1(2).(1).1. lw lungimea secŃiunii orizontale a unui perete →6. GZC(ZIA) modulul de elasticitate transversal al zidăriei confinate/zidăriei cu inimă armată →4. Ib momentul de inerŃie al secŃiunii de beton a elementelor pentru confinare →4.(3).3.2.1.2.3. K constantă referitoare la rezistenŃa caracteristică la compresiune a zidăriei →4.(5).1. htot înălŃimea totală a peretelui structural →6.6.6.2.2.forŃa tăietoare de bază din acŃiunea seismică pentru o proeminenŃă peste ultimul nivel al unei clădirii →6.1.1.2.(3).6.(1). hgol înălŃimea golului din zidărie →5.(1). Lc deschiderea unei console de beton încastrată în zidărie →5.

(4).6.(6). 16 .6.2.(6).1.4.(4).(2). ph încărcarea orizontală uniform distribuită perpendicular pe o fâşie de perete →6.2.1.1.2.(1).1. NEd valoarea de proiectare a forŃei axiale pe perete în gruparea seismică →6.(4).3.(1).T.2. nech factor de echivalenŃă între zidărie şi beton →6.6.8.2.1.(1) p% densitatea pereŃilor structurali raportată la aria planşeului →5.(4). MX1÷MX5 clase de expunere la condiŃiile de mediu →4.3.2. Mhi momentul încovoietor la nivelul planşeului.6.3. MRxd1 rezistenŃa de proiectare la încovoiere a peretelui în plan paralel cu rosturile orizontale →6.2.(1).3.1. Si momentul static al secŃiunii ideale a tălpii unui perete compus →6.3. Minf momentul încovoietor în secŃiunea de la baza etajului pentru care se calculează lunecarea verticală →6.1.4.4. ti grosimea pereŃilor interiori ai elementelor pentru zidărie cu goluri verticale →3. tL grosimea peretelui în secŃiunea în care se calculează rezistenŃa la lunecare verticală →6.(3). NRd(l) rezistenŃa de proiectare la forŃă axială pe unitatea de lungime a peretelui dreptunghiular →6.2.1. MRxd2 rezistenŃa de proiectare la încovoiere a peretelui în plan perpendicular pe rosturile orizontale→6.4.3.5.2.(4) tf grosimea unei tălpi a peretelui cu secŃiune compusă (I.(1).1.2 (1). pmax/min valorile extreme ale forŃei sesimice aplicată la nivelul unui planşeu →6.L) →6.(5).5.1. MSxd1 valoarea de proiectare a momentului încovoietor în plan paralel cu rosturile orizontale din încărcări neseismice →6.3.M** rezistenŃa medie la compresiune a mortarului (marca) N/mm2 → 3.2.3. MRd(As) rezistenŃa de proiectare la încovoiere corespunzătoare armăturilor din stâlpişori →6.2. dat de încărcarea orizontală uniform distribuită ph →6.(2).2.(6).2.2.1. MExd1 valoarea de proiectare a momentului încovoietor în plan paralel cu rosturile orizontale din încărcări seismice →6.6. Sniv forŃa seismică de proiectare aplicată la nivelul unui planşeu →6.3.(4).(6). Mhm momentul încovoietor la mijlocul înălŃimii peretelui dat de încărcarea orizontală uniform distribuită ph →6. nniv numărul de niveluri peste secŃiunea de încastrare a pereŃilor structurali →5.3.(1).(2).4. MSd valoarea de proiectare a momentului încovoietor în planul peretelui. s distanŃa pe verticală între armăturile din rosturile orizontale (Asw) →6.(4).(3).2.3.2.(2).3.i) rezistenŃa de proiectare la încovoiere cu forŃă axială a secŃiunii ideale de zidărie nearmată →6.6.2.2.2. MRd rezistenŃa de proiectare la încovoiere în planul peretelui→6.6.3. MRd (zna.4. t grosimea peretelui de zidărie →5.2. NRd rezistenŃa de proiectare a peretelui la forŃă axială →6.6. q factorul de comportare conform P100-1 →6.2.2.6.2.(1).(2).1.1. NSd valoarea de proiectare a forŃei axiale pe perete→6.4. MExd2 valoarea de proiectare a momentului încovoietor în plan perpendicular pe rosturile orizontale din încărcări seismice→6.1.2.1.6.6.1.5. te grosimea pereŃilor exteriori ai elementelor pentru zidărie cu goluri verticale →3.5.3. MSxd2 valoarea de proiectare a momentului încovoietor în plan perpendicular pe rosturile orizontale din încărcări neseismice →6.6.2.1.2.4.2.(1) .(4). din încărcări neseismice →6.(5).(1).(6).1.6.3.(5).8.

6.1. VRdz rezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a zidăriei peretelui cu inimă armată →6. Ww modulul de rezistenŃă a peretelui →6.4.6. VR capacitatea de rezistenŃă la forŃă tăietoare a clădirii pe direcŃia de calcul →6.(5) yzc distanŃa de la centrul al peretelui până la centrul de greutate al zonei comprimate a secŃiunii ideale de zidărie →6.4.2.4.(5).6. αtz coeficient de dilatare termică al zidăriei → 4.3. valoarea de proiectare a forŃei tăietoare determinată prin calculul în domeniul elastic liniar pentru gruparea seismică de încărcări →6.6.(1).1. xconvadâncimea convenŃională a blocului eforturilor de compresiune la încovoiere cu forŃă axială pentru ZIA →6.1.6.(5).1.4.3.(1). VLhd capacitatea de rezistenŃă la forŃă de lunecare verticală în pereŃii cu secŃiuni compuse →6. xRd adâncimea zonei comprimate la încovoiere cu forŃă axială pentru peretele dreptunghiular din ZNA →6.4.(2).3.6.(7).6. VRdb rezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a stratului median de beton sau mortar-beton (grout) al peretelui de ZIA →6.6. VSd forŃa tăietoare de proiectare→6.3.4. VRda rezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a armăturilor orizontale din stratul median al peretelui de ZIA →6.2.3.6.5.4.8.(5).(3).2.5.6.3.(6).2.(3) VEd 17 . ySC distanŃa de la fibra cea mai comprimată la limita sâmburelui central a unui perete din ZNA →6.2.5.6.5. β coeficient de majorare pentru încărcările concentrate →6.3. VRdi capacitatea de rezistenŃă la forŃă tăietoare a unui montant al peretelui "i" →6.6.4.3.(2).(3). αu/α1 coeficient de suprarezistenŃă al structurilor din zidărie →6.(3).(1) γmt coeficient parŃial de siguranŃă la întindere pentru betonul/mortar-betonul din stratul median al ZIA → 3.1.1.6.1.6.(7).2.3.(2).(2).3.6.3.5.6. tz grosimea totală a straturilor exterioare de zidărie la ZIA →6. tp grosimea panoului de zidărie înrămată →6.1.(3).5.(1).5. αts coeficient de dilatare termică al oŃelului→3.(2).3.6.6. xmax adâncimea maximă a zonei comprimate la încovoiere cu forŃă axială pentru zidăria confinată→6. x adâncimea zonei comprimate la încovoiere cu forŃă axială rezultată din ipoteza secŃiunilor plane →6.(1).3.3. VRd3 rezistenŃa de proiectare a armăturilor din rosturile orizontale ale zidăriei →6.(1).(1).(3).(5).6.6.2.2.2.(1).8.tm grosimea stratului median al peretelui din zidărie armată→6.3.4. α coeficient pentru calculul forŃei de rupere prin lunecare în rost pentru panourile de zidărie înrămată →6.3.(1). VRd rezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare→6. VRd1 rezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a panoului de zidărie confinată →6.2.3.4. T clasa de consistenŃă a betonului →3.6.3.(6).4.(1).6. yG distanŃa de la centrul de greutate până la faŃa cea mai comprimată a unui perete din ZNA →6.1. VRd2 rezistenŃa de proiectare la forfecare a armăturii din stâlpişorul comprimat →6.

3.5.4.(6).2. 1. δ coeficient de corecŃie în funcŃie de dimensiuni pentru rezistenŃa standardizată la compresiune a elementelor pentru zidărie →3.1. kN/m2 Masa: kg.1.6.(3).(1).3.(6) Φ diametrul armăturii.3.6.4.1. ρn factor de reducere a înălŃimii efective pentru peretele rigidizat pe contur ( n = 2÷4) →6.5.3.4.3. etc.(3) εc deformaŃia specifică în beton →6. Lista figurilor 1.6.2. variaŃia momentului încovoietor într-un perete pe înălŃimea etajului →6.(6) coeficient pentru calculul valorilor cvasipermanente ale acŃiunilor variabile →2.2.3. Lista tabelelor 1. UnităŃi de măsură (1) În prezentul Cod se utilizează unităŃile din Sistemul InternaŃional (SI).3.3.3.1.2. kN/m.4.(7).1.(3). Trimiterile → se referă la primul paragraf din text în care este folosită notaŃia respectivă.(3).2.1.(2).2.1.1.2.3(1). de torsiune.2.(6).. ρ raportul între ariile în plan ale golurilor de uşi şi ferestre şi ariile plinurilor de zidărie →5. (2) Pentru calcule sunt recomandate următoarele unităŃi: • • • • • • • Eforturi şi încărcări: kN. ψ1 ψ2 coeficient pentru calculul valorilor frecvente ale acŃiunilor variabile → 2.-ISO 1000.6. ∆M εm deformaŃia specifică în zidărie→6.(5) NOTĂ.2.(5).1.): kNm AcceleraŃii: m/s2 1.3. σd efort unitar normal de compresiune determinat considerând încărcarea verticală uniform distribuită pe toată lungimea peretelui →4.1.5.1. Φi factor de reducere datorită zvelteŃii la partea superioară şi la baza peretelui →6. Documente normative de referinŃă 18 .2.(2). t Masa specifică (densitate) : kg/m3.3.6.1.1. εm1` deformaŃia specifică a zidăriei la iniŃierea deformaŃiilor plastice (???) εmu deformaŃia specifică ultimă a zidăriei→4.1.3.(1).6. t/m3 Greutate specifică: kN/m3 Eforturi unitare şi rezistenŃe: N/mm2 (MPa).1.γmc coeficient parŃial de siguranŃă la compresiune pentru betonul/mortar-betonul din stratul median al ZIA → 3. kN/m2 (kPa) Momente (încovoietoare.6.4. Φ∞ coeficient final de curgere lentă →4. γS coeficient parŃial de siguranŃă pentru oŃel→3.(1).2.4.(3) γM coeficient parŃial de siguranŃă pentru material →2.2.3.5. Φm factor de reducere datorită zvelteŃei la ⅔ din înălŃimea peretelui →6.4.1. θ unghiul cu orizontala a diagonalei panoului de zidărie înrămată→6.6. εus deformaŃia specifică ultimă în armătură →6. εcu deformaŃia specifică ultimă a betonului →6.(3).

Elemente pentru zidărie de argilă arsă SR EN 771-2 . Partea 7: Determinarea absorbŃiei de apă prin fierbere pentru ruperea capilarităŃii elementelor pentru zidărie din argilă arsă SR EN 772-11 . Partea 19: Determinarea dilatării la umiditate a elementelor ceramice cu goluri orizontale mari pentru zidărie de argilă I. Partea 3: Determinarea prin cântărire hidrostatică a volumului net şi a procentului de goluri al elementelor pentru zidărie din argilă arsă SR EN 772-5 .Metode de încercare a elementelor pentru zidărie.Metode de încercare a elementelor pentru zidărie.Elemente pentru zidărie din piatră naturală SR EN 679 Determinarea rezistenŃei la compresiune a betonului celular autoclavizat SR EN 772-1 . Partea 2 Mortare pentru zidărie SR EN 1015-1 . prin intermediul citării în text.Metode de încercare a elementelor pentru zidărie.Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie – Partea 1 : Determinarea distribuŃiei granulometrice (analiza prin cernere) SR EN 1015-2 . Partea 1 : Mortare pentru tencuire şi gletuire SR EN 998-2 .2.SpecificaŃie a mortarelor pentru zidărie.Metode de încercare a elementelor pentru zidărie.Elemente pentru zidărie din beton SR EN 771-4 .(1) Documentele normative date în cele ce urmează conŃin prevederi care.Partea 2: Luarea probelor de mortar din grămadă şi pregătire încercări SR EN 1015-7 .asimilate ca standarde române SR-EN I.Metode de încercare a elementelor pentru zidărie.Metode de încercare a elementelor pentru zidărie. Partea 11: Determinarea absorbŃiei de apă datorită acŃiunii capilare a elementelor pentru zidărie de beton cu agregate.1. Partea 1: Determinarea rezistenŃei la compresiune SR EN 772-3 .Elemente pentru zidărie de silico-calcar SR EN 771-3 .Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie. devin prevederi ale prezentului Cod. (2) Pentru documentele normative menŃionate fără dată se aplică prevederile ediŃiilor în vigoare comunicate de MDRT I.Metode de încercare a elementelor pentru zidărie. piatră artificială şi naturală şi viteza iniŃială de absorbŃie a apei a elementelor pentru zidărie din argilă. Partea 13: Determinarea densităŃii aparente şi absolute în stare uscată a elementelor pentru zidărie (cu excepŃia pietrei naturale). STANDARDE EUROPENE -EN.SpecificaŃie a mortarelor pentru zidărie.Elemente pentru zidărie din piatră artificială SR EN 771-6 .Partea 7: 19 . SR EN 772-16 .Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie.Metode de încercare a elementelor pentru zidărie.Elemente pentru zidărie de beton celular autoclavizat SR EN 771-5 . Standarde referitoare la mortare şi la încercarea acestora SR EN 998-1 . Partea 16: Determinare dimensiuni SR EN 772-19 . Standarde referitoare la elementele pentru zidărie şi la încercarea acestora SR EN 771-1 . SR EN 772-13 . Partea 5: Determinarea conŃinutului de săruri solubile active al elementelor pentru zidărie din argilă arsă SR EN 772-7 .

Partea 2: Determinarea rezistenŃei la aderenŃă a armăturilor din rosturile cu mortar Metode de încercare a componentelor auxiliare pentru zidărie.Metode de încercare a zidăriei. I. Partea 3: Determinarea rezistenŃei iniŃiale la forfecare.Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie.Partea 18: Determinarea coeficientului de absorbŃie a apei datorată acŃiunii capilare a mortarelor întărite I. SR EN 1052-3 .Partea 10: Determinarea densităŃii aparente a mortarului întărit SR EN 1015-11 . Partea 2: Determinarea rezistenŃei la încovoiere. Partea 8: Determinarea rezistenŃei şi caracteristicile deformării etrierelor suport 20 SR EN 846-5 SR EN 846-6 SR EN 846-7 SR EN 846-8 . Partea 7: Determinarea rezistenŃei la forfecare şi caracteristicile deformării legăturilor la forfecare şi legăturilor la alunecare (încercare pe două elemente pentru legăturile din rost) Metode de încercare a componentelor auxiliare pentru zidărie.4.Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie. Partea 6: Determinarea rezistenŃei la tracŃiune şi compresiune şi caracteristicile deformării legăturilor peretelui montate la suprafaŃă (încercare pe faŃa elementului) Metode de încercare a componentelor auxiliare pentru zidărie. etriere. Standarde referitoare la componente auxiliare pentru zidărie şi la încercarea acestora SR EN 845-1 SR EN 845-2 SR EN 845-3 SR EN 846-2 SR EN 846-3 SR EN 846-4 SpecificaŃie a componentelor auxiliare pentru zidărie.Metode de încercare a zidăriei. Partea 3: Plase de oŃel pentru armarea îmbinărilor orizontale Metode de încercare a componentelor auxiliare pentru zidărie. Partea 1: Determinarea rezistenŃei la compresiune SR EN 1052-2 .3. Partea 1: Agrafe. Partea 4: Determinarea rezistenŃei la forfecare Ńinând seama de umiditatea inclusă. Partea 5: Determinarea rezistenŃei la tracŃiune şi compresiune şi caracteristicile deformării legăturilor peretelui (încercare între două elemente) Metode de încercare a componentelor auxiliare pentru zidărie.Partea 9: Determinarea duratei de lucrabilitate şi timpului de corecŃie a mortarului proaspăt SR EN 1015-10 .Metode de încercare a zidăriei. Partea 4: Determinarea rezistenŃei şi caracteristicilor deformării sub sarcină a bridelor de fixare Metode de încercare a componentelor auxiliare pentru zidărie.Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie. bride de fixare. Partea 2: Buiandrugi SpecificaŃie a componentelor auxiliare pentru zidărie. SR EN 1052-4 . Standarde referitoare la încercarea zidăriei SR EN 1052-1 .Determinarea cantităŃii de aer din mortarul proaspăt SR EN 1015-9 .Partea 11 : Determinarea rezistenŃei la încovoiere a mortarului întărit SR EN 1015-17 . Partea 3: Determinarea rezistenŃei la forfecarea sudurilor în armătura confecŃionată Metode de încercare a componentelor auxiliare pentru zidărie.Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie.suport şi console SpecificaŃie a componentelor auxiliare pentru zidărie.Metode de încercare a zidăriei.Partea 17: Determinarea conŃinutului de săruri solubile din mortarele proaspete SR EN 1015-18 .Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie.

CR0 .1 . GreutăŃi specifice.Cod de proiectare. EOTA. alegere materiale şi execuŃie zidărie SR EN 1996-3 Metode de calcul simplificate pentru construcŃii din zidărie nearmată. beton armat şi beton precomprimat. Bazele proiectării structurilor în construcŃii 2.1998 Notă. Eurocoduri structurale SR EN 1991-1-1 AcŃiuni asupra structurilor AcŃiuni generale . NP-082-04 . ETAG 003-1998 Guidelines for european technical approval for internal partition kits for use as non-loadbering walls. Partea 10: Determinarea rezistenŃei şi rigiditatea consolelor Metode de încercare a componentelor auxiliare pentru zidărie. Reguli specifice pentru clădirile de zidărie 31. CR1-1-3-2005. P100-1 .6. Conform precizărilor ASRO care însoŃesc documentele SR EN : • Utilizatorii trebuie să se asigure că sunt în posesia ultimei ediŃii şi a tuturor modificărilor. CR2-1-1.Calculul structurilor la foc SR EN 1996-2 Proiectare. abraziune şi coroziune a acoperirilor organice I. Evaluarea acŃiunii zăpezii asupra construcŃiilor 4.SR EN 846-9 SR EN 846-10 SR EN 846-11 SR EN 846-13 Metode de încercare a componentelor auxiliare pentru zidărie.Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton. Partea 9: Determinarea rezistenŃei la încovoiere şi rezistenŃei la forfecare a buiandrugilor Metode de încercare a componentelor auxiliare pentru zidărie. Alte standarde SR EN 1745 Zidărie şi elemente pentru zidărie – Metode pentru determinarea valorilor termice de calcul SR EN 13501-1 Clasificarea produselor pentru construcŃii în funcŃie de comportarea la foc – Partea I : Clasificarea în funcŃie de rezultatele încercărilor de reacŃie la foc I. greutăŃi proprii. Partea 13: Determinarea rezistenŃei la şoc mecanic. Brussels .Cod de proiectare.2005 Cod de proiectare. Partea 1: Producerea betonului. NE 012/1-2007 .Cod de proiectare şi execuŃie pentru construcŃii fundate pe pământuri cu umflări şi contracŃii mari 7. Partea I: Prevederi de proiectare pentru clădiri 3. • Un standard român nu conŃine neapărat totalitatea prevederilor necesare pentru contractare III. Partea 1 Reguli generale. încărcări din exploatare pentru construcŃii SR EN 1992-1-1 Proiectarea structurilor de beton. Bazele proiectării şi acŃiuni asupra construcŃiilor. Partea 11: Determinarea dimensiunilor şi curburii buiandrugilor Metode de încercare a componentelor auxiliare pentru zidărie. NP001-2000 .Cod de proiectare a construcŃiilor cu pereŃi structurali de beton armat 6. Reguli generale şi reguli pentru clădiri SR EN 1996-1-1 Reguli generale pentru structuri de zidărie armate şi nearmate SR EN 1996-1-2 Reguli generale . acŃiuni seismice şi reguli pentru clădiri Cap.Cod de proiectare seismică.9. SR EN 1998-1 Proiectarea structurilor pentru rezistenŃa la cutremur.5. CODURI DE PROIECTARE 1. AcŃiunea vântului 5. 21 .

.Ghid pentru calculul la stări limită a elementelor structurale din lemn 3. depinde.SpecificaŃie tehnică privind cerinŃe şi criterii de performanŃă pentru produse din oŃel utilizate ca armături în structuri din beton 2. Reliabilitate (siguranŃa structurală. se folosesc principiile şi regulile de aplicare date în acest Cod. în condiŃiile specifice de mediu natural şi construit ale amplasamentului.Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton. NP 019-1997 . (3) Proiectarea clădirilor cu structuri din zidărie şi a tuturor părŃilor/elementelor de construcŃie din zidărie. pe toată durata de exploatare prevăzută prin tema de proiectare şi în limitele unui efort tehnic şi economic rezonabil pentru categoria de importanŃă a clădirii. de răspunsul la acŃiunea seismică (performanŃa seismică).8.1. CODURI DE PRACTICĂ. gruparea şi valorile acŃiunilor sunt cele date în documentele menŃionate la 2. clasificarea. 22 .Normativ privind fundarea construcŃiilor pe pământuri sensibile la umezire (proiectare. P7-2000 .1. INSTRUCłIUNI 1. se obŃine prin: • adoptarea unei concepŃii de proiectare de ansamblu favorabilă din punct de vedere al optimizării răspunsului seismic. Din acest motiv. BAZELE PROIECTĂRII 2. TEHNICE GHIDURI. exploatare) 5. dacă: • • • calculul la stări limită se face conform principiilor din Codul CR0. pentru cerinŃa de "rezistenŃă şi stabilitate" se va face în conformitate cu principiile şi regulile generale date în Codul CR0. în principal. prezentul Cod completează Capitolul 8 "Prevederi specifice pentru construcŃii de zidărie" din Codul de proiectare seismică P100-1. NP 112-2004 . CerinŃe fundamentale (1) Proiectarea clădirilor cu pereŃi structurali şi nestructurali din zidărie şi cu panouri de zidărie înrămată în cadre de beton armat/oŃel va urmări satisfacerea tuturor cerinŃelor (obiectivelor) investitorilor şi ale societăŃii. beton armat şi beton precomprimat. NE 012/2-2010 . diferenŃiată în funcŃie de severitatea hazardului seismic la amplasament. NP 005-2005 .4. 2.1.Normativ privind proiectarea construcŃiilor din lemn 4. IV. (4) CerinŃele de bază din Codul CR0 se consideră satisfăcute pentru clădirile proiectate conform prezentului Cod. execuŃie. (2) În condiŃiile naturale specifice teritoriului României. ST 009-2005 . satisfacerea cerinŃei de "rezistenŃă şi stabilitate" pentru clădirile cu structuri din zidărie şi pentru toate părŃile/elementele de construcŃie din zidărie. siguranŃa în exploatare şi durabilitatea) (1) Reliabilitatea cerută pentru clădirile cu structuri din zidărie şi pentru toate părŃile/elementele de construcŃie din zidărie.1. NORMATIVE.Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă . necesare pentru realizarea nivelurilor de performanŃă seismică prevăzute de acesta. cu prevederi de proiectare detaliate. CAPITOLUL 2. Partea 2: Executarea lucrărilor din beton.

CondiŃia de rezistenŃă (1) Pentru clădirile cu structuri din zidărie şi pentru toate părŃile/elementele de construcŃie din zidărie. proiectarea şi execuŃia acestora cu respectarea tuturor prevederilor prezentului Cod şi a reglementărilor conexe menŃionate la paragraful 1. 23 .3. pentru toate grupările de încărcări. (3) Pentru clădirile situate în zonele seismice cu ag =0.2.5. asigurarea rigidităŃii spaŃiale a clădirii prin măsurile prevăzute Cap.8. Proiectarea duratei de exploatare şi durabilitatea (1) Durata de exploatare a construcŃiei va fi specificată în conformitate cu prevederile Codului CR0. condiŃia de rezistenŃă este satisfăcută dacă.6 îndeplineşte condiŃiile specificate la 6. CondiŃii tehnice asociate cerinŃei de "rezistenŃă şi stabilitate" 2. 2. (2) Prevederile referitoare la durabilitate sunt cuprinse în paragraful 4. (5) În cazul pereŃilor cu goluri care au rigle de cuplare executate integral din beton armat mecanismul de disipare a energiei seismice va lua în considerare formarea articulaŃiilor plastice în rigle în condiŃiile stabilite la Cap.1. 2.5.2.2.16g şi ag = 0.• • dimensionarea subansamblurilor / elementelor structurale şi nestructurale folosind modele şi metode de calcul cât mai apropiate de comportarea reală probabilă a acestora.1. dimensionarea pentru evitarea riscului de răsturnare a clădirii datorită forŃelor orizontale permanente (împingerea masivului) sau seismice.3 ale Codului. 2. (1) Stabilitatea de ansamblu a clădirilor cu structura din zidărie va fi asigurată prin: • • • măsuri adecvate pentru evitarea riscului natural de alunecare în cazul clădirilor amplasate pe terenuri în pantă. mecanismul favorabil de disipare a energiei seismice descris la (2) va fi asigurat numai pentru o parte dintre pereŃii structurali (consideraŃi elemente structurale principale -conform Codului P100-1) .20g.5. capacitatea de rezistenŃă determinată conform 6. mecanismul de disipare a energiei seismice va fi ales diferenŃiat Ńinând seama de severitatea hazardului seismic din zona amplasamentului.2. CondiŃia de stabilitate. 24 g este obligatorie asigurarea mecanismului favorabil de disipare a energiei seismice la cutremure severe care constă în dirijarea tuturor zonelor de dezvoltare a deformaŃiilor inelastice în zona de la baza montanŃilor (peste secŃiunea de "încastrare").2.12g măsurile constructive generale prevăzute în prezentul Cod asigură un răspuns seismic adecvat în condiŃii constructive mai puŃin restrictive. Mecanismul de disipare a energiei seismice (1) Pentru proiectarea clădirilor cu structuri din zidărie. (4) Pentru clădirile situate în zonele seismice cu acceleraŃia de proiectare ag ≤ 0. (2) Pentru clădirile situate în zonele seismice cu ag ≥0.2. în secŃiunile cele mai solicitate. 2.

CondiŃia de rigiditate (1) Clădirile cu structuri din zidărie şi toate părŃile/elementele de construcŃie din zidărie.2. împingerea betonului turnat în elementele adiacente zidăriei. reducerea. oŃel. CondiŃia de ductilitate (1) CondiŃia de ductilitate pentru pereŃii structurali din zidărie are ca scop: • • asigurarea unei capacităŃi suficiente de rotire plastică în secŃiunile plastic potenŃiale de la baza montanŃilor şi. în riglele de cuplare. vor avea rigiditate suficientă astfel încât: • • • deformaŃiile inelastice. (3) SiguranŃa structurală va fi verificată pentru toate situaŃiile de proiectare specifice. dacă este cazul.).4. AcŃiuni (1) Clasificarea şi gruparea acŃiunilor agenŃilor mecanici pentru proiectarea clădirilor din zidărie se vor lua conform standardului SR EN 1990 şi a Anexei NaŃionale la acesta.2.6.1. 2. limitarea eforturilor unitare de compresiune în pereŃii structurali Ńinând seama de efectele flambajului şi excentricităŃilor de aplicare a încărcărilor.3. (2) Starea limită ultimă (ULS) şi starea limită de serviciu (SLS) vor fi luate în considerare pentru toate componentele. Principiile proiectării la stări limită ultime pentru clădiri din zidărie (1) Principiile proiectării la stări limită se aplică atât pentru părŃile/elementele construcŃie din zidărie cât şi pentru elementele/subansamblurile/părŃile clădirii executate din alte materiale (beton. proiectarea se va face conform reglementărilor corespunzătoare în vigoare în România.(avariile rezultate să fie reparabile în condiŃii tehnice şi economice acceptabile).4. prin dimensionare şi detaliere constructivă. ancore. fără reducerea semnificativă a capacităŃii de rezistenŃă. Verificarea se va face conform principiilor generale şi a prevederilor din Codul de practică. Pentru aceste materiale. a probabilităŃii de producere a ruperilor cu caracter fragil (ruperea în scară din forŃă tăietoare. elemente de planşeu.4. să se evite pericolul de ciocnire cu clădirile/tronsoanele alăturate. lemn). inclusiv pentru elementele auxiliare (buiandrugi.3. 2. Variabile de bază 2. 2.. etc). etc. inclusiv cele corespunzătoare diferitelor etape ale procesului de execuŃie (elemente auxiliare care sprijină pe zidăria neînrămată / neîntărită. sub acŃiunea cutremurului de proiectare pentru ULS. 24 .(2) Stabilitatea locală a tuturor tipurilor de pereŃi din zidărie va fi asigurată prin: • • rigidizare/prinderi conform prevederilor de la 6. să rămână în limitele stabilite conform Codului P100-1. 2. de exemplu). să fie satisfăcută cerinŃa de limitare a degradărilor în cazul cutremurului de proiectare pentru SLS în funcŃie de cerinŃa de performanŃă seismică prevăzută în tema de proiectare .

2.1.4 din prezentul Cod. industriale şi agrozootehnice. (10) şi (12). se vor stabili conform standardului SR EN 1991-1-1 şi a Anexei NaŃionale la acesta (4) PereŃii de compartimentare nestructurali din zidărie şi panourile de zidărie înrămate în cadre.(2) Evaluarea încărcărilor permanente se va face conform standardului SR EN 1991-1-1 şi a Anexei NaŃionale la acesta (3) Valorile normate ale încărcărilor de exploatare (utile) pentru construcŃiile civile. (5) ParapeŃii din zidărie de la balcoane. NA 6. sunt necesare valorile următoarelor proprietăŃi mecanice de rezistenŃă şi de deformabilitate ale zidăriei: • • • valorile rezistenŃelor unitare de rupere la compresiune. Caracteristicile fizice şi mecanice ale materialelor şi produselor 2. NA 6. se vor lua conform standardului SR EN 1992-1-1 (11) Valorile de proiectare pentru deformaŃiile de lungă durată ale zidăriei se vor lua conform Cap. valorile deformaŃiilor specifice corespunzătoare rezistenŃelor unitare de rupere.12 la standardul SR EN 1991-1-1 (6) CoeficienŃii pentru calculul valorilor frecvente (ψ1Q) şi a valorilor cvasipermanente (ψ2Q) ψ ψ ale acŃiunilor variabile (Q) se vor lua conform prevederilor din Codul CR0 (7) CondiŃiile seismice ale amplasamentului vor fi stabilite conform Codului P100-1.4. (12) Pentru stările limită de serviciu (SLS). deformaŃiile impuse vor fi introduse ca valori estimate (medii statistice). (9) Încărcările de proiectare din acŃiunea zăpezii vor fi stabilite conform Codului CR1-1-3. vor fi verificaŃi pentru cea mai defavorabilă dintre următoarele încărcări perpendiculare pe planul peretelui: • • încărcarea orizontală dată în Anexa NaŃională tab.2.deformaŃie specifică).1. vor fi stabilite conform 1. greutatea obiectelor de mobilier sau obiectelor sanitare suspendate (în absenŃa unor reglementări naŃionale se vor lua în calcul încărcările date în Agrementul European ETAG 003/1998). la forfecare şi la încovoiere . ε 25 .4.12 la standardul SR EN 1991-1-1. legea constitutivă σ-ε (efort unitar . ProprietăŃile materialelor şi produselor (1) Valorile proprietăŃilor fizice şi mecanice ale materialelor şi produselor de construcŃii şi ale datele lor geometrice folosite la proiectarea clădirilor cu structuri din zidărie şi a tuturor părŃilor/elementelor de construcŃie din zidărie. (10) Valorile de proiectare ale deformaŃiilor specifice din curgere lentă şi din contracŃie ale elementelor din beton armat înglobate în toate părŃile/elementele de construcŃie din zidărie. loggii sau dintre spaŃiile interioare denivelate şi aticele teraselor accesibile publicului vor fi verificate pentru încărcările orizontale şi verticale date în Anexa NaŃională tab. 2. (2) Pentru proiectarea clădirilor cu structuri din zidărie şi a tuturor părŃilor/elementelor de construcŃie din zidărie conform prevederilor prezentului Cod. (8) Încărcările de proiectare din acŃiunea vântului vor fi stabilite conform Codului NP-082.

3.(10) ÷(14).1.6.12g.1) f f zd = zk γ M (2) Valorile coeficientului de siguranŃă γM se vor lua conform art.3. Valorile caracteristice ale rezistenŃelor materialelor (1) Valorile caracteristice ale rezistenŃelor materialelor vor fi stabilite din datele obŃinute conform 1. în cazul zidăriilor cu elemente pentru zidărie din categoria I din argilă arsă şi din BCA.4. (3) Valorile caracteristice ale modulilor de elasticitate şi ale proprietăŃilor reologice ale zidăriei reprezintă valori medii statistice. (pentru ULS) şi conform art. în cazul clădirilor amplasate în zonele seismice cu acceleraŃia terenului pentru proiectare ag ≤ 0. forfecare şi încovoiere).2.1.2.4.2.(10) determinarea rezistenŃelor caracteristice se va face prin încercări conform standardelor din seria SR EN 1052.şi cu mortar pentru straturi subŃiri (T)..(10) ÷(12).65 numai pentru verificarea siguranŃei elementelor structurale din zidărie pentru situaŃia seismică de proiectare conform SR EN 1990.2.1. Aceste valori se vor obŃine şi se vor declara pe baza informaŃiilor obŃinute conform 1. stabilit în mod diferenŃiat în funcŃie de: • • • • starea limită la care se face verificarea. se obŃin prin împărŃirea valorilor caracteristice respective (fzk) la coeficientul parŃial de siguranŃă pentru material γM ≥ 1.2. (pentru SLS).2. cu încărcările din gruparea fundamentală şi pentru calculul cu încărcările din gruparea seismică.3.0. (2.1.2.4.4.(10)÷(12) (4) Valorile caracteristice ale rezistenŃelor celorlalte materiale (beton.2. art.4.3.2 pentru toate solicitările. lemn) vor fi luate conform reglementărilor specifice valabile în România. 2. Valori de proiectare ale proprietăŃilor mecanice ale zidăriei (1) Valorile rezistenŃelor unitare de proiectare ale zidăriei (fzd). (3) Valorile de proiectare ale modulilor de elasticitate şi ale proprietăŃilor reologice ale zidăriei se obŃin din valorile caracteristice respective prin multiplicare cu un coeficient subunitar.4. cu mortar de uz general pentru zidărie (G) mortar performant sau de reŃetă. pe baza datelor declarate de producător în condiŃiile precizate la 1.1. oŃel. acceleraŃia seismică de proiectare (pentru SLU la gruparea seismică de încărcări) calitatea elementelor pentru zidărie şi a mortarului.(11) valorile caracteristice ale rezistenŃelor vor fi stabilite prin agrementele tehnice respective. 26 . 2.1.3. În cazul zidăriilor menŃionate la 1.4. pentru toate tipurile de solicitări (compresiune. (2) Prin excepŃie de la prevederile de la (1). 2. (2) Pentru zidăriile care satisfac cerinŃele de la 1. în condiŃii de control normal. coeficientul parŃial pentru zidărie se va lua γM = 2.1. calitatea execuŃiei. Valori de proiectare ale rezistenŃelor zidăriei pentru starea limită ultimă (ULS) (1) Pentru calculul la starea limită ultimă (ULS). coeficientul parŃial se va lua γM = 1.2.

cu efectele încărcărilor din toate grupările. prin tema de proiectare. (3) Prevederile acestui Cod au numai caracter orientativ pentru zidăriile executate cu: 27 . valoarea coeficientului parŃial pentru zidărie se va lua γM = 2. şi numai în condiŃiile acceptate prin Codul P100-1.1. (5) CondiŃiile de control normal şi de control redus sunt stabilite în Codul de practică (6) Pentru clădirile din zidărie care fac obiectul prezentului Cod.SR EN 771-1. proiectantul.1. • γM = 1. Tipuri de elemente pentru zidărie (1) Prevederile acestui Cod se aplică la proiectarea părŃilor/elementelor de construcŃie din zidărie executate cu următoarele categorii de elemente pentru zidărie. în condiŃii de control redus. în condiŃii de control normal. (8) Valorile coeficienŃilor parŃiali γM pentru celelalte materiale (beton.12g nu se aplică în acest caz. sunt stabilite prin acest Cod. prin utilizarea coeficientului γM = 3. şi prin Codul P100-1. Elemente pentru zidărie 3. în cazul zidăriilor alcătuite cu elemente pentru zidărie categoria II din argilă arsă şi din BCA şi/sau cu mortare preparate la şantier. elemente pentru zidărie din beton celular autoclavizat .3. valoarea coeficientului parŃial pentru zidărie se va lua γM = 3.SR EN 771-4.(3) Pentru calculul la starea limită ultimă (ULS).50 pentru pereŃii structurali şi nestructurali şi pentru zidăriile înrămate din construcŃiile din clasele de importanŃă-expunere III şi IV. cu efectele încărcărilor din toate grupările.2.0 pentru toate celelalte elemente structurale şi nestructurale şi pentru zidăriile înrămate. pentru care nu sunt satisfăcute toate cerinŃele SR EN 998-2.2 şi/sau γM = 2. şi pentru toate construcŃiile la care. care rezultă prin utilizarea coeficienŃilor γM = 1.2. 2. γM = 2. (7) Controlul redus va fi luat în considerare la proiectare. numai la cererea specială a investitorului. în clasele de importanŃă-expunere I şi II. Valori de proiectare ale rezistenŃelor zidăriei pentru starea limită de serviciu (SLS) (1) Valorile de proiectare ale rezistenŃelor zidăriei pentru starea limită de serviciu (SLS) se vor calcula cu relaŃia (2.1. CAPITOLUL 3. (4) Pentru calculul la starea limită ultimă (ULS).0.65. Reducerea coeficientului γM prevăzută la (2) pentru clădirile amplasate în zonele cu ag ≤ 0. corespunzătoare standardelor europene asimilate în România (SR EN): • • elemente pentru zidărie din argilă arsă .5. oŃel. MATERIALE 3.4. executantul şi investitorul vor asigura toate condiŃiile necesare pentru efectuarea activităŃilor de control normal astfel încât nivelul de siguranŃă realizat la execuŃie să fie cel proiectat. pentru fiecare dintre categoriile de elemente menŃionate la (1). pentru zidăriile alcătuite din orice categoriei de elemente pentru zidărie şi /sau de mortare.0. consemnată în tema de proiectare.5. se prevede această cerinŃă. (2) Domeniile şi condiŃiile de utilizare precum şi principiile de proiectare şi regulile de aplicare specifice. lemn) se vor lua conform prevederilor din reglementările specifice în vigoare.1) în care valoarea coeficientului parŃial pentru zidărie se va lua: • γM = 1.

grosimea peretelui exterior.2. Gruparea elementelor pentru zidărie 3.3.aria golului de manipulare. elemente pentru zidărie din piatră cioplită – SR EN 771-6. 3. stabilirea domeniului.1.1.1. Gruparea în funcŃie de nivelul de încredere al proprietăŃilor mecanice (1) Elementele pentru zidărie se clasifică în două categorii.3.• • • • elemente pentru zidărie din silico-calcare . SR Zidăriile cu aceste elemente se vor proiecta pe baza reglementărilor specifice aprobate conform legislaŃiei din România sau.2.1.SR EN 771-2. în România se vor folosi numai elemente din argilă arsă sau BCA clasificate în grupele 1 şi 2 conform SR EN 1996-1-1 cu proprietăŃile din tabelul 3. volumul fiecărui gol (% din volumul brut).Geometria interioară a elementelor cu goluri A.1.1. a. în funcŃie de probabilitatea de nerealizare a rezistenŃei la compresiune specificată de producător. elemente pentru zidărie din piatră artificială . Gruparea în funcŃie de caracteristicile geometrice (1) În conformitate cu prevederile SR EN 1996-1-1 elementele pentru zidărie se grupează în funcŃie de valorile următorilor parametri geometrici: • • • • volumul golurilor (% din volumul brut).2. în absenŃa acestora. conform 1.grosimea peretelui interior (2) Gruparea elementelor pentru zidărie în funcŃie de caracteristicile geometrice se va utiliza pentru: • • determinarea rezistenŃei la compresiune a zidăriei conform art. a condiŃiilor de utilizare şi a unor parametri de calcul pentru elementele respective conform Codului P100-1 şi acestui Cod. (4) 28 .4. (2) Conform SR EN 771-1 şi SR EN 771-4 furnizorul (producător / importator) trebuie să declare categoria în care se încadrează elementul.1. (3) Pentru execuŃia tuturor părŃilor/elementelor de construcŃie din zidărie.2.1. Figura 3.1. 3. ti . grosimea cumulată a pereŃilor interiori şi exteriori pe fiecare direcŃie (% din dimensiunea elementului pe direcŃia respectivă). elemente pentru zidărie din beton (cu agregate obişnuite sau uşoare) EN 771-3..SR EN 771-5. grosimea minimă a pereŃilor interiori şi exteriori (mm).aria golului curent te . conform prevederilor specifice din standardelor SR EN menŃionate .

. aria unui singur gol ≤1200 mm2.2. pot fi folosite şi alte elemente încadrate în grupa 2: cărămizi şi blocuri din argilă arsă cu goluri verticale cu geometrie specială (cu pereŃi subŃiri . (5) În condiŃiile specifice de proiectare şi de execuŃie stabilite prin acest Cod şi prin Codul P100-1.5 (% din volumul brut) total goluri de manipulare până la 12.plastic cu ductilitate limitată (fig.16g ≤ 25 (% din volumul brut) >25. grosimea pereŃilor interiori ≥10 mm. ≤ 55 >25.1 29 . stabilită prin încercări conform SR EN 1052-1. . pereŃii verticali interiori sunt continui pe toată lungimea elementului (în planul peretelui).3a. legea constitutivă σ .volumul golurilor ≤ 50% din volumul blocului.12g elementele din grupele 1 şi 2 se folosesc fără nici o limitare.12g ag≥0. cu εu ≈ ε1 conform fig 4.4. grosimea pereŃilor exteriori ≥ 12 mm (în zona eventualelor şanŃuri/striaŃiuni).grosimea pereŃilor interiori 6 mm≤ ti <10 mm. Pentru zonele seismice cu ag ≥ 0.grosimea pereŃilor exteriori 11 mm ≤ te < 15 mm. se vor aplica prevederile de la 4. prin excepŃie de la (4). Grupa 1 Grupa 2 Elemente din argilă arsă Argilă arsă cu goluri verticale & BCA Volumul total al golurilor ag ≤ 0.16g ag ≤ 0. este de tip liniar-elastic.3a ÷ 4.1 vor fi utilizate în România. ≤45 Volumul fiecărui gol fiecare din golurile multiple ≤ 2 ≤ 12.12g ag≥0. legea constitutivă σ-ε a zidăriei este de tip liniar sau elasto-plastic cu ductilitate limitată • (6) Pentru elementele care satisfac prevederile geometrice de la (4) şi (5) de mai sus dar pentru care legea σ-ε a zidăriei.16g pereŃilor interiori şi exteriori (mm) ≥5 ≥10 ≥8 ≥ 12 Caracteristici (4) Conform Anexei NaŃionale la SR EN 1998-1 elementele pentru zidărie clasificate în grupe conform tabelului 3.3c) .1. astfel: • • Pentru zonele seismice cu ag ≤ 0.1.ε a zidăriei este de tip liniar sau elasto .5 perete interior perete exterior Valoarea declarată a grosimii Fără cerinŃe ag ≤ 0. în funcŃie de acceleraŃia seismică la amplasament (ag).pereŃii verticali interiori sunt realizaŃi continuu pe toată lungimea elementului. .12g ag≥0.Tabelul 3. pentru toate părŃile/elementele de construcŃie din zidărie.grupa 2S) care îndeplinesc următoarele condiŃii: • geometria blocului respectă următoarele cerinŃe: .16g elementele din grupele 1 şi 2 se folosesc după cum urmează: - elementele din grupa 1 pot avea un singur gol cu suprafaŃa ≤ 1000 mm2 elementele din grupa 2 trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii: procentul de goluri ≤ 45%.

50 350 ≤ ρ < 400 3. este obligat să declare rezistenŃa standardizată (fb) în documentele de prezentare/însoŃire a produselor. se clasifică după cum urmează: • • • • elemente cu toate feŃele plane (fără amprente sau profilaŃie.1. RezistenŃa la compresiune a elementelor pentru zidărie (1) RezistenŃa la compresiune a elementelor pentru zidărie va fi declarată ca rezistenŃă medie.0 5.0 4. în clase conform tabelului 3. elemente cu profilaŃie "nut şi feder". domeniile de utilizare şi prevederile de proiectare sunt formulate diferenŃiat în funcŃie de profilaŃia exterioară a elementului. folosită în acest Cod pentru determinarea rezistenŃelor de proiectare ale zidăriei la compresiune.1.0 3. RezistenŃa medie minimă N/mm2 2.1. la încovoiere şi la forfecare.3.3. Gruparea în funcŃie de profilaŃia exterioară a elementului (1) Din punct de vedere al profilului feŃelor exterioare. RezistenŃa Densitatea aparentă standardizată (fb) în stare uscată N/mm2 Kg/m3 2.1. elemente cu locaş de mortar. elementele pentru zidărie folosite în mod curent în România. ProprietăŃile elementelor pentru zidărie 3.3.3.2. 30 .2.1. Gruparea elementelor în funcŃie de densitatea aparentă în stare uscată (1) Elementele pentru zidărie din argilă arsă se grupează în funcŃie de densitatea aparentă în stare uscată conform standardului SR EN 771-1 după cum urmează: • • Elemente LD (low density) : elemente pentru zidărie cu densitate aparentă în stare uscată scăzută (≤ 1000 kg/m3) care se utilizează în zidărie protejată Elemente HD (high density): elemente pentru zidărie neprotejată şi protejată (2) Elementele pentru zidărie din BCA se grupează în funcŃie de densitatea aparentă în stare uscată.1.1.75 400 ≤ ρ < 450 5. 3. ProprietăŃile mecanice ale elementelor pentru zidărie 3.2.25 600 ≤ ρ < 650 7. elemente cu locaş de mortar şi amprente suplimentare pentru mortar. este rezistenŃă standardizată (fb) definită conform SR EN 771-1 pentru elementele din argilă arsă şi conform SR EN 771-4 pentru elementele din BCA (3) Producătorul / furnizorul elementelor pentru zidărie care urmează a fi folosite pentru toate părŃile /elementele de construcŃie din zidărie. cu/fără cavitate interioară de prindere).3. în corelare cu rezistenŃa la compresiune.00 500 ≤ ρ < 550 6. în Codul P100-1 şi în acest Cod. conform SR EN 771-1 pentru elemente din argilă arsă şi conform SR EN 771-4 pentru elemente din BCA (2) RezistenŃa la compresiune a elementelor pentru zidărie.50 700 ≤ ρ < 800 Clasa elementului BCA 2 BCA 3 BCA 4 BCA 5 BCA 6 3.4.1. (2) Atunci când este necesar.0 6.2.0 Tabelul 3.

şi ori de câte ori există dubii privind conformitatea calităŃii elementelor pentru zidărie cu norma respectivă.fbh) specificate în proiecte.(4) RezistenŃa standardizată se va calcula din rezistenŃa medie obŃinută prin încercări efectuate conform SR EN 772-1 Anexa A (informativă) prin multiplicare cu coeficienŃi în funcŃie de regimul de condiŃionare a probelor (δcond) şi în funcŃie de factorul de formă al epruvetelor încercate (δ) (5). (3) Pentru a se evita reducerea rezistenŃei la compresiune a mortarului şi mai ales scăderea aderenŃei acestuia la elementele pentru zidărie.1. punerea în operă se va face numai după efectuarea unor încercări sistematice la recepŃie conform SR EN 771-1 şi respectiv SR EN 771-4 (a se vedea Codul de practică. fkh) stabilite în Codul P100-1.2a) sau (4. proprietăŃile termice. fb. în combinaŃie cu mortarul de zidire ales.În cazul în care încercările au fost realizate pe epruvete decupate din elemente întregi. 4. (6) Atunci când rezistenŃa la compresiune a elementelor pentru zidărie este declarată de producător ca rezistenŃă caracteristică.). să fie obŃinute valorile minime ale rezistenŃelor caracteristice la compresiune ale zidăriei (fk. paralel cu faŃa rostului orizontal. conform (4). vor fi stabilite de către proiectant astfel încât.2b.1 şi 8. (7) RezistenŃa standardizată la compresiune fb este definită prin două valori. absorbŃia de apă.2a.).4.3.3a. aceasta va fi transformată în rezistenŃă medie echivalentă. conŃinutul de săruri solubile active. ProprietăŃi fizice ale elementelor pentru zidărie (1) În funcŃie de utilizarea prevăzută la proiectare. în cazul elementelor din argilă arsă care se folosesc la exterior. se vor lua în considerare următoarele proprietăŃi fizice. în funcŃie de acceleraŃia seismică de proiectare ag a amplasamentului şi de înălŃimea clădirii. rezistenŃa determinată pe aceste epruvete se atribuie elementelor întregi din care au fost decupate. fără protecŃie sau cu protecŃie limitată.4 (11) În lipsa informaŃiile cerute prin marcajul CE sau prin acest Cod.2. 31 . (4. tabelele 8. în funcŃie de poziŃia forŃei de compresiune în raport cu faŃa de aşezare: • • normal pe faŃa rostului orizontal (de aşezare) fb. utilizând un factor de conversie bazat pe coeficientul de variaŃie al rezistenŃelor comunicat de producător în documentele de însoŃire a produsului. în proiect se vor prevedea măsuri tehnologice adecvate în funcŃie de viteza de absorbŃie iniŃială de apă a elementelor declarată de producător în conformitate cu SR EN 771-1 şi cu SR EN 771-4 (a se vedea Cod de practică. RezistenŃa medie echivalentă va fi convertită în rezistenŃă standardizată. în planul peretelui fbh (compresiune pe capete). Pentru rezistenŃele elementelor (fb şi fbh) şi mortarelor (M) folosite curent valorile fk şi fkh sunt date în tabelele.2. definite conform SR EN 771-1: • • • densitatea aparentă şi absolută în stare uscată.1).2b). 3. (10) Valorile celor două rezistenŃe standardizate la compresiune (fb.3b şi 4.4. (2) Pentru zidăriile cu elemente din BCA se vor lua în considerare următoarele proprietăŃi fizice. folosind relaŃiile (4. permeabilitatea la vapori de apă absorbŃia de apă. 4. definite conform SR EN 771-4: • • • • densitatea aparentă şi absolută în stare uscată.

. (2) În conformitate cu SR EN 998-2. Mortarele adezive (glue) se vor folosi conform reglementărilor specifice elaborate pe baza datelor transmise de furnizor. Tipuri de mortare pentru zidărie (1) Prevederile acestui Cod se vor aplica numai zidăriilor executate cu mortare pentru zidărie pentru utilizare generală (G) şi cu mortare pentru rosturi subŃiri (T) definite conform 1.mortar industrial pentru zidărie (uscat sau proaspăt).2.3. (4) Mortarele pentru rosturi subŃiri (T) vor fi folosite pentru • • zidării executate cu elemente din BCA care satisfac cerinŃele de planeitate a feŃelor de aşezare din SR EN 771-4 tabelul 2. predozate sau preamestecate.mortar de reŃetă pentru zidărie (mortar pentru zidărie cu compoziŃie prescrisă). 3.2. (2) Mortarele pentru zidărie cu compoziŃie prescrisă vor fi descrise.2. 32 . (5) Pentru toate părŃile / elementele de construcŃie din zidărie proiectate şi executate conform acestui Cod. modul de realizare: . Prevederile Codului (valoarea rezistenŃei la compresiune a zidăriei sau a rezistenŃei caracteristice iniŃiale la forfecare. de exemplu) se vor utiliza numai în cazul mortarelor pentru rosturi de aşezare cu grosimi de 0.2.2. după rezistenŃa medie la compresiune.3. .2): . În cazul mortarelor pentru zidărie preparate la şantier (pentru care SR EN 998-2 se aplică numai parŃial) se vor respecta cerinŃele din Codul de practică. zidării executate cu elemente din argilă arsă cu feŃele de aşezare prelucrate special pentru atingerea aceloraşi valori de planeitate. pentru mortarele A şi B. • (3) Mortarele pentru rosturi subŃiri (T) sunt mortare performante. adăugând lângă notaŃia de la (1) şi proporŃia componenŃilor prescrişi (de exemplu: 1:1:5.mortar preparat la şantier pentru zidărie.4 conform Anexei NaŃionale la Standardul SR EN 1996-11. Mortare 3. (3) Mortarele pentru utilizare generală (G) cu compoziŃie prescrisă folosite în România vor avea compoziŃiile date în tabelul 3.5÷3. produse industriale. .mortar performant pentru zidărie (mortar pentru zidărie proiectat). Prevederi pentru mortarele pentru zidărie (1) Mortarele pentru zidărie se clasifică conform SR EN 998-2. în volum.1. mortarele pentru zidărie pentru utilizare generală (G). mortarele pentru zidărie de tip industrial/semifabricat industrial vor fi fabricate în conformitate cu cerinŃele SR EN 998-2. în ordinea ciment:var:nisip).mortar semifabricat industrial pentru zidărie (predozat sau preamestecat).3. exprimată prin litera M urmată de rezistenŃa unitară la compresiune în N/mm2 (M5 → mortar cu rezistenŃa unitară medie la compresiune fm = 5N/mm2).0 mm. se împart în funcŃie de: • metoda de definire a compoziŃiei lor (a se vedea 1.

anexa C (informativă). 3.5 c-v 1 7 1 M5 c 1 3 --M5 c-v 1 5 1/4 M10 1 2. 3. AderenŃa între elementele pentru zidărie şi mortar (1) AderenŃa între mortar şi elementele pentru zidărie trebuie să fie adecvată utilizării prevăzute. în combinaŃie cu mortarul de utilizare generală (G) şi cu mortarul pentru rosturi subŃiri (T) va fi declarată de furnizor (producător/importator) ca rezistenŃă la forfecare iniŃială fvk0. ProprietăŃile mortarelor 3. tabelele 8. conform SR EN 771-1 pentru elemente din argilă arsă şi conform SR EN 771-4 pentru elemente din BCA. valoarea respectivă fiind stabilită: a. Ca valoare fixă. (4) Clasa mortarului pentru zidărie stabilită conform (2) trebuie să satisfacă şi cerinŃele de durabilitate de la Cap. în funcŃie de acceleraŃia seismică de proiectare ag a amplasamentului şi de înălŃimea clădirii. (4. valoarea caracteristică a rezistenŃei iniŃiale la forfecare (fvk0) se va lua din SR EN 998-2.3.5 --NOTĂ. rezistenŃa de aderenŃă la încovoiere. Valorile sunt indicate în unităŃi de volum (4) Pentru valorile M** stabilite prin proiect.3.4.2.1). pentru elemente din BCA conform SR EN 771-4.2.2a) sau (4.5 c 1 4 --M2. va fi determinată în conformitate cu standardul SR EN 1015-11. Din încercări efectuate conform standardului SR EN 1052-3. În cazul mortarelor performante.CompoziŃia mortarelor pentru utilizare generală (G) Tabelul 3.2.1 şi 8. RezistenŃa la compresiune a mortarelor pentru zidărie (1) RezistenŃa unitară medie la compresiune a mortarului pentru zidărie.2. 33 . b.2b) să se obŃină valorile minime ale rezistenŃelor caracteristice ale zidăriei fk şi fkh cerute de Codul P100-1. (2) RezistenŃa unitară la compresiune a mortarului pentru zidăria cu elemente din argilă arsă sau cu elemente din BCA se va alege de către proiectant astfel încât.4 descrise prin proporŃia componenŃilor conform specificaŃiilor tehnice sau instrucŃiunilor producătorilor cu condiŃia ca rezistenŃa medie la compresiune determinată conform SR EN 1015-11 să nu fie mai mică decât valoarea M** . AderenŃa depinde de proprietăŃile mortarului utilizat (în principal de capacitatea de retenŃie a apei de amestecare).1. de caracteristicile elementelor împreună cu care se utilizează acest mortar (în special de viteza de absorbŃie iniŃială de apă) şi de calitatea execuŃiei. fm.4 Clasa mortarului Ciment Nisip Var M2.2. (3) RezistenŃa de aderenŃă la forfecare a elementelor pentru zidărie din argilă arsă şi din BCA.3. pot fi atribuite amestecuri echivalente celor din tabelul 3.3. folosind relaŃiile (4. (2) AderenŃa elementelor pentru zidărie în combinaŃie cu mortarul va fi declarată de producător prin: • • rezistenŃa de aderenŃă la forfecare.

În lipsa datelor obŃinute prin încercări.3. 3. (2) Aptitudinea (durata) de utilizare a mortarelor după preparare se va stabili conform "Codul de practică" (3) În cazul mortarului industrial pentru zidărie sau al mortarului semifabricat industrial pentru zidărie. asigură o aderenŃă adecvată la elementele pentru zidărie din argilă arsă şi din BCA. scări. cu compoziŃiile date în tabelul 3. conform SR EN 1996-1-1. cu valorile din tabelul 4.3.(4) Mortarele de reŃetă de uz general (G).1. în lipsa datelor obŃinute prin încercări. cu valorile din tabelul 4. conform Agrementelor tehnice respective. conform Anexei NaŃionale la SR EN 1996-1-1. centuri).2. conform (3) alin. (4) Betonul va fi definit prin rezistenŃa caracteristică la compresiune. valoarea caracteristică a rezistenŃei la forfecare iniŃială fvk0 se va lua. Lucrabilitatea mortarului (1) ConsistenŃa mortarului folosit pentru zidire va fi aleasă astfel încât să se asigure umplerea completă a spaŃiilor respective. fck. Valorile respective vor fi obŃinute prin încercări conform standardului SR EN 1052-2.24g.3. planşee.2. stratul median al zidăriei cu inimă armată (ZIA). 3.5 din Cod. Se vor declara valorile rezistenŃei caracteristice la încovoiere cu plan de rupere paralel cu rosturile de aşezare (fxk1) şi cu plan de rupere perpendicular pe rosturile de aşezare (fxk2) precizând tipul de mortar pentru care valorile respective sunt valabile. Beton 3. Adaosurile de tip "antrenor de aer" vor fi limitate conform Anexei NaŃionale la SR EN 19981.4. Pentru aceste mortare. pereŃi de subsol şi fundaŃii. rigle de cuplare la pereŃii cu goluri.a.3. 34 . în combinaŃie cu mortarul de utilizare generală (G) şi cu mortarul pentru rosturi subŃiri (T) va fi declarată de producător. (2) Toate betoanele menŃionate la (1) vor îndeplini cerinŃele corespunzătoare din Codul NE 012/1-2007 şi NE 012/2-2010.3. cantitatea adaosurilor pentru lucrabilitate este cea din standardul de produs.6 din Cod . (4) Pentru prepararea mortarelor la şantier se vor folosi adaosuri şi/sau aditivi în condiŃiile prevăzute în "Codul de practică " sau.6.2. la 16% pentru zonele seismice cu ag ≥ 0. (3) Betoanele folosite pentru elementele de confinare a zidăriei (stâlpişori şi centuri) şi pentru stratul median al ZIA vor satisface. şi prevederile specifice de la 3.(6). (clasa de rezistenŃă a betonului C) care este asociată cu rezistenŃa pe cilindru/cub la 28 zile. (5) AderenŃa la încovoiere a elementelor de argilă arsă şi din BCA. (6) Pentru mortarele adezive de tip "glue" valorile caracteristice ale aderenŃei la forfecare (fvk0) şi ale aderenŃei la încovoiere (fxk1 şi fxk2) în combinaŃie cu elemente din argilă arsă şi din BCA vor fi declarate de către furnizor. GeneralităŃi (1) În clădirile cu pereŃi structurali din zidărie betonul este folosit pentru: • • • elementele de confinare a zidăriei (stâlpişori. pentru produsele din import. în afara cerinŃelor din Codul NE 012/1-2007 şi NE 012/22010. art 3. valorile caracteristice fxk1 şi fxk2 se vor lua. conform NE 012/12007.

3. pentru elementele de confinare : dagr ≤ 20 mm. Prevederi specifice pentru betonul din elementele de confinare şi pentru stratul median al ZIA (1) Clasa betonului specificată în proiect va fi stabilită prin calcul în funcŃie de intensitatea eforturilor din încărcările verticale şi seismice. (2) Betonul folosit poate fi cu "amestec proiectat" sau cu "amestec prescris" conform NE012/1-2007. pentru zidăria cu inimă armată cu grosimea stratului median < 10 cm: S4 3.65 0.000 27.în celelalte cazuri dagr ≤12 mm. pentru fiecare element/categorie de elemente structurale de beton: • • • • clasa de rezistenŃă.7 8. ProprietăŃile mecanice al betonului pentru elementele de confinare şi pentru ZIA (1) RezistenŃele de proiectare şi modulul de elasticitate longitudinal ale betonului pentru elementele de confinare la ZC şi cele ale mortar-betonului pentru stratul median al ZIA se vor lua din tabelul 3. . se va lua după cum urmează: • • • • pentru stâlpişorii cu secŃiune ≤ 750 cm2: S4. tab.9 24.pentru grosimea stratului median < 100 mm sau când acoperirea armăturii este ≤ 25 mm. pentru zidăria cu inimă armată cu grosimea stratului median ≥ 10 cm: S3. În proiect se vor specifica. pentru stâlpişorii cu secŃiune > 750 cm2 şi pentru centuri – indiferent de dimensiunea secŃiunii transversale: S3. 35 .3. consistenŃa betonului proaspăt.7 Clasa betonului /grout-ului C12/15 C16/20 0.3.8 7. Betonul din stâlpişori poate avea o altă clasă decât cel din planşeu (centuri).75 5. definită prin Clase de tasare conform NE 012/1-2007.000 RezistenŃa la întindere RezistenŃa la compresiune Modulul de elasticitate (2) În structurile din zidărie confinată (ZC).2.65 0. pentru stratul median al pereŃilor din ZIA se va folosi mortar-beton (grout) cu rezistenŃa caracteristică la compresiune fmbk ≥ 12 N/mm2 sau beton din clasa ≥ C12/15. pentru stratul median la pereŃii din ZIA: .7 6. betonul din centuri şi din riglele de cuplare legate cu centurile va avea aceiaşi clasă ca şi betonul din planşeu. cu respectarea următoarelor valori minime: • • pentru elementele de confinare clasa minimă a betonului va fi C12/15.3. dagr ≤ 10 mm. (3) Dimensiunea maximă a agregatelor betonului (dagr) va fi limitată astfel: (4) Pentru a se asigura betonarea corectă a elementelor.3.55 0.7 Valori (N/mm2) de proiectare ÎnălŃime turnare ≥150 cm < 150 cm ≥150 cm < 150 cm Oricare de Tabelul 3. clasa de consistenŃă.

(4) Utilizarea plaselor sudate STNB pentru armarea stratului median al pereŃilor din ZIA se va face în conformitate cu prevederile de la art. Pentru oŃelurile din import rezistenŃele se vor lua conform specificaŃiilor distribuitorului.2. beton armat monolit: C12/15. clasele minime de beton date mai sus vor fi sporite. (5) Pentru armarea celorlalte elemente structurale din clădirile de zidărie (planşee. inclusiv pentru riglele de cuplare din beton armat.1 ≥8 RezistenŃa .3. beton slab armat (pardoseli pe umplutură. scări.8. (3) Armăturile folosite pentru pereŃii de zidărie armată (ZC. OŃeluri pentru armături (1) În clădirile cu structuri din zidărie oŃelul este folosit pentru armarea: • • • • elementelor de confinare a zidăriei -stâlpişori şi centuri. dacă betonul este în contact cu apa subterană. celorlalte elemente de structură: planşee. ZC+AR. (1) Clasele minime de beton pentru alte elemente structurale vor fi: • • • beton simplu: C4/5 . caracteristică fy (N/mm2) 355 345 255 235 490 440 390 36 . de ex. stratului median al zidăriei cu inimă armată (ZIA). ZIA).8 RezistenŃa de proiectare fyd (N/mm2) 300 210 370 325 (8) Coeficientul de dilatare termică al oŃelului se va lua αts = 12x10-6 /1oC. Pe şantier. PC 52. 3.7. scări şi infrastructură). rigle de cuplare la pereŃii cu goluri. conform prevederilor din NE 012/1-2007.(ZC) . infrastructură) folosirea oŃelurilor se va face conform standardului SR EN 1992-1-1.4. scări. vor fi echivalente cu acestea din punct de vedere al caracteristicilor mecanice de rezistenŃă şi deformabilitate şi vor fi sudabile. Tipul oŃelului PC 52 OB37 STNB Diamentrul nominal Φ (mm) ≤ 14 ≥ 16 ≤12 ≥14 ≤4 4. (2) Pentru infrastructură. în rosturile orizontale (ZC+AR). (2) CerinŃele privind proprietăŃile armăturii se referă la materialul fasonat care se găseşte în zidăria întărită. zidăriei.4.3. Prevederi specifice pentru betoanele folosite pentru alte elemente structurale (planşee. la clădiri fără subsol.5 ÷ 7. (7) Modulul de elasticitate longitudinal al armăturilor se va lua: • • OŃel PC52. în cazul oŃelurilor din import.1.4 şi din Codul P100-1. OB37 Ea = 210000 N/mm2 OŃel STNB Ea = 200000 N/mm2 Tabelul 3. sau în timpul fasonării.): C8/10. (6) RezistenŃele caracteristice şi de proiectare ale oŃelurilor pentru beton armat fabricate în România (tip OB 37. în cazul pereŃilor cu goluri. vor fi de tip OB37/PC52 sau. nu se vor executa operaŃii care pot deteriora proprietăŃile materialului. STNB) se vor lua din tabelul 3. pereŃi de subsol şi fundaŃii.

art.1. rezistenŃa unitară caracteristică la compresiune fk a zidăriei cu elemente din argilă arsă şi cu elemente din BCA .3.1.3. conform SR EN 1996-1-1. sau va fi adoptată din bazele de date existente în condiŃiile stabilite la 1. 4.1. CAPITOLUL 4.efectuate de un laborator recunoscut. realizată cu mortar de utilizare generală (G) şi cu mortar pentru rosturi subŃiri (T) va fi determinată. RezistenŃa la compresiune a zidăriei 4.1) 37 .1. pentru solicitări în planul peretelui şi perpendicular pe acest plan. (2) Zidăria cu rosturi verticale umplute parŃial (cu locaş de mortar) va fi utilizată în pereŃii structurali şi în zidăria înrămată numai cu valorile comunicate de furnizor pe baza încercărilor la solicitări ciclice alternante. Alte materiale pentru armarea zidăriei (1) Zidăria poate fi armată şi cu : • • • • grile polimerice de înaltă densitate şi rezistenŃă bare sau Ńesătură din polimeri armaŃi cu fibre (FRP) inserŃia produselor în rosturi.efectuate de un laborator recunoscut.1.1.1. se vor folosi valorile rezistenŃelor comunicate de furnizor pe baza încercărilor proprii la solicitări ciclice alternante. (2) Când nu există date provenite din încercări conform (1).30 (4.(11) ÷ 1.1. pentru fiecare clasă de elemente din argilă arsă şi din BCA.70 f m . pentru încărcări normale pe planul rosturilor orizontale. metodologia de calcul şi tehnologia de execuŃie pentru zidăria armată cu grile polimerice sau cu FRP vor fi stabilite prin reglementări specifice elaborate în conformitate cu prevederile de la 1. ProprietăŃile de rezistenŃă ale zidăriei. printr-unul din următoarele procedee: (2) Domeniile de utilizare. inserŃia produselor în tencuială.6. ZIDĂRIE 4. cu toate rosturile complet umplute cu mortar. pe baza încercărilor pe probe de zidărie efectuate conform standardului SR EN 1052-1.1(13). fk.1. în funcŃie de rezistenŃele unitare la compresiune ale elementelor pentru zidărie şi a mortarului. indiferent de tipul şi dimensiunile elementelor pentru zidărie.(2) cu relaŃia 0 f k = Kf b0. (3) Pentru proiectarea zidăriei cu rosturi verticale tip "nut şi feder/lambă şi uluc".1.1.1. RezistenŃa unitară caracteristică la compresiune a zidăriei (1) RezistenŃa unitară caracteristică la compresiune a zidăriei. ProprietăŃile mecanice ale zidăriei (1) Prevederile acestui capitol se referă la zidăria cu elementele menŃionate la 3.1. 4. executată cu mortar pentru utilizare generală (G).(12)÷ (14).1. va fi calculată. în conformitate cu prevederile din acest Cod şi din Codul P100-1. (pentru fiecare tip de profilaŃie a feŃelor verticale de capăt).1.2.5.(1) executată cu mortar pentru zidărie pentru utilizare generală (G) sau cu mortar pentru rosturi subŃiri (T).

) se reduce cu 20%.6.1) se reduc cu 15%. sunt date în tabelul 4.rezistenŃa medie la compresiune a mortarului. calculate cu formula (4. Valorile rezistenŃei caracteristice fk pentru zidărie cu elemente din argilă arsă.1) se reduc cu 15%. grosimea zidăriei este egală cu lăŃimea sau lungimea elementului pentru zidărie. zidăria este alcătuită în conformitate cu prevederile din acest Cod.5 N/mm2. Valorile rezistenŃei caracteristice fk pentru zidărie cu elemente din BCA. coeficientul de variaŃie al rezistenŃei elementelor pentru zidărie este ≤ 25%. calculate cu formula (4.1a). (3) Conform SR EN 1996-1-1.55 0.0 N/mm2 cu mortare cu rezistenŃe M2.1.1. fb . toate rosturile zidăriei sunt umplute cu mortar. cu rezistenŃa standardizată fb = 2.1) sunt date în tabelul 4.1. 3..3.2c.55 38 . rezistenŃa mortarului satisface condiŃiile fm ≤ 20 N/mm2 şi fm ≤ 2fb . pe direcŃia normală pe rosturile orizontale. în N/mm2 definită conform SR EN 998-2.rezistenŃa la compresiune standardizată a elementului pentru zidărie. Pentru elementele cu aria secŃiunii transversale ≤ 0. în cazul în care există rost de mortar paralel cu faŃa peretelui (figura 4. stabilite de SR EN 1996-1-1.3.1b) valoarea rezultată din relaŃia (4. astfel încât nu există rost de mortar paralel cu faŃa peretelui pe toată lungimea acestuia sau pe orice porŃiune din perete (figura 4.unde: • • • K . valorile K. fm . formula (4. K 0. cu mortare cu rezistenŃe M2.5 ÷ M10.45 0.2b. art.5÷ M15.1) se va folosi numai dacă sunt satisfăcute toate condiŃiile specificate în continuare: • • • • • • • rezistenŃa elementului pentru zidărie fb ≤ 75 N/mm2.2 şi 2S.coeficient care depinde de tipul elementului pentru zidărie. din grupele 1. cu rezistenŃa standardizată fb = 5. în N/mm2 definită conform SR EN 771-1 pentru elemente din argilă arsă şi SR EN 771-4 pentru elemente din BCA şi art. Valorile coeficientului K pentru zidărie cu elemente ceramice şi din BCA şi mortar pentru utilizare generală (G) Tipul elementului pentru zidărie Elemente ceramice pline (grupa 1) Elemente ceramice cu goluri verticale (grupa 2 şi 2S) Elemente din BCA (grupa 1) Tabelul 4.1 din acest Cod.5 ÷ 7.2a şi 4.1 Coef.0 ÷ 15.30 m2 valorile date de formula (4.1. în cazul folosirii mortarului de ciment (fără adaos de var) valorile date de relaŃia (4. (4) Pentru zidăriile executate cu elemente din argilă arsă şi din BCA şi cu mortar pentru utilizare generală (G).2.1) sunt date în tabelele 4.1.

15 3.60 5.70 fig.80 5.15 2. RezistenŃa standardizată a elementului fb (N/mm2) M5 4.85 3.15 4.85 3. M2.95 3.95 4.Figura 4.50 4.20 3.15 3.85 3.45 3. Nu se aplică relaŃia (4.55 7.35 2.1a 5.80 4.4.95 2.1b 5.50 15.65 2.1b 4.A fig.90 5.00 2.75 4.15 10.10 3.60 3.5 M5 15.25 NPS M2.35 NPS RezistenŃa caracteristică la compresiune (fk în N/mm2) a zidăriilor cu elemente cu goluri verticale din argilă arsă din grupa 2 şi 2S şi mortar pentru utilizare generală (G) .90 2.0 fig.4.50 4.5 3.05 N.1b 2.1).30 3.5 M10 M7.40 4.5 M10 M7. tab.1.10 4.35 4.95 2.95 5.95 3.30 3.40 2. Nu se aplică relaŃia (4.0 6.1b- Tabelul 4.85 3.1b Tabelul 4.30 2.0 N.5 fig.75 6.1 Alcătuirea zidăriei (a) Fără rost de mortar paralel cu planul peretelui (b) Cu rost de mortar paralel cu planul peretelui RezistenŃa caracteristică la compresiune (fk în N/mm2) a zidăriilor cu elemente pline din argilă arsă din grupa 1 şi mortar pentru utilizare generală (G) .1) .Ńesere conform fig.40 fig.8.0 4.25 4.a se vedea (3) NPS .75 2.5 4.70 4.40 2.A.50 2.10 4.90 3.05 3.4. 2.4.A.70 3.4.Ńesere conform fig.70 2.A.45 2.20 N.2b RezistenŃa mortarului (N/mm2) łesere M15 M12.50 5.0 fig.05 3.70 4.30 fig.4.80 12.5 3.4.0 N.1.5 fig.1a şi 4.5 fig.75 12.4.80 4.40 5.Nu se acceptă pentru situaŃia de proiectare seismică conform P100-1.1b 4.5 5.1b 3.1a 2.20 10.4.75 2.40 NPS 39 .00 5.1a 4.85 5.55 5. tab.90 4.20 2.85 fig.35 7.8.60 3.4.1a 5.2a RezistenŃa standardizată RezistenŃa mortarului (N/mm2) a elementului fb (N/mm2) M15 M12.25 5.Nu se acceptă pentru situaŃia de proiectare seismică conform P100-1.1a 6.4.60 6.a se vedea (3) NPS .4.40 6.

80 2.1a).20 2.4.2b) sunt date în tabelul 4.1a 6.20 2.4.1. grosimea zidăriei este egală cu lăŃimea sau lungimea elementului pentru zidărie astfel încât nu există nici un rost de mortar paralel cu faŃa peretelui. în rosturi cu grosime de 0.50 (BCA 2) fig. rezistenŃa caracteristică la compresiune nu depinde de marca mortarului şi se va calcula cu formulele: • pentru zidărie cu elemente pline din argilă arsă şi cu elemente din BCA (4.Nu se acceptă pentru situaŃia de proiectare seismică conform P100-1.25 (BCA 5) fig.65 2.1a 3.60 2.10 2.10 2.2a) şi (4.2a) şi (4.5 3.4.1a 5..90 2.Ńesere conform fig. pe întreaga lungime a zidului sau numai pe o parte a acestuia (figura 4.0 ÷ 15.5 4.85 unde • K = 0.00 (BCA 4) fig. toate rosturile zidăriei sunt umplute cu mortar.1b fig.2c (N/mm2) M5 M2.2b) vor fi aplicate numai dacă: • • • • • zidăria este alcătuită în conformitate cu prevederile din acest Cod.8.2 şi 2S.6. (7) Valorile rezistenŃei caracteristice fk pentru zidărie cu elemente din argilă arsă.1b NA .3a.4.30 4.1a fig.25 NPS NPS RezistenŃa standardizată a elementului fb (N/mm2) 7.4.1b fig.2a) f k = K f b0.1a 2.5 ÷ 3. cu rezistenŃa standardizată fb = 5.4. din grupele 1.2. (6) Conform SR EN 1996-1-1.10 3.50 4.75 (BCA 3) fig. calculate cu formulele (4.4.40 3.25 2.4. tab.2b) f k = K f b0.4.90 3.00 3.1b fig.0 N/mm2 cu mortare pentru rosturi subŃiri (T).Nu se aplică relaŃia (4.60 2.00 NA NA (5) Pentru zidăriile executate cu mortar pentru rosturi subŃiri (T).1.RezistenŃa caracteristică la compresiune (fk în N/mm2) a zidăriilor cu elemente pline din BCA din grupa 1 şi mortar pentru utilizare generală (G) .95 2.60 3. formulele (4. RezistenŃa mortarului M10 M7.60 3.70.1b fig.0 mm.50 2.50 (BCA 6) łesere fig.40 3.1).a se vedea (3) NPS . 3.50 2.20 2. rezistenŃa elementului pentru zidărie fb ≤ 50 N/mm2 .4.7 unde K = 0.20 2.80 pentru elemente din BCA pentru zidărie cu elemente cu goluri verticale din argilă arsă din grupele 2 şi 2S (4.75 2.1b Tabelul 4.70 2. art.1a şi 4. 40 .75 pentru elemente pline din argilă arsă K = 0. coeficientul de variaŃie al rezistenŃei elementelor pentru zidărie este ≤ 25%.4.

45 NPS NPS .78 2. fkh se va determina.95 2. (9) Valorile rezistenŃei caracteristice a zidăriei pe direcŃie paralelă cu rosturile orizontale.82 0.0 ÷ 3.25 5.09 0. coeficientul K va avea valoarea din tabelul 4.09 2.0 N/mm2 şi mortar tip (G) cu rezistenŃa M2.2a) şi (4.77 1.5 (G) M5 (G) 41 .69 1.35 2.2a) şi (4.17 0. calculate cu formula (4.8.85 5.3b.1 va fi multiplicat cu 0.1.5 6.92 Marca Grupa mortarului elementului M15 (G) 1 2 2S 1 2 2S 1 2 2S 1 M10 (G) M7.67 0.0 2. pe direcŃie paralelă cu rosturile orizontale.180.01 2.44 1.3a Grupa element Grupa 1 Grupa 2&2S RezistenŃa standardizată a elementului fb (N/mm2) 15.1 pentru elementele pentru zidărie din grupa 2. pentru elementele pentru zidărie din grupa 1. în planul peretele. (4.5 10.0 12.68 0. în absenŃa unor date obŃinute experimental sau conform 1.225 pentru elementele pentru zidărie din grupa 2S coeficientul K din tabelul 4.5 3.72 1. tab.63 1.80 3.5 7. coeficientul K din tabelul 4.1.0 2.87 1.5 × 0.40 5.98 0.0 3.0 2.4.91 2.58 0.1).2b) astfel: • • • • • fb va fi înlocuită cu fbh rezistenŃa la compresiune standardizată a elementului pentru zidărie pe direcŃie paralelă cu rostul orizontal.1 va fi multiplicat cu 0.0 ÷ 7.78 0. calculate cu (4.77 0.67 0.40 3.5 fk 4.Valorile rezistenŃei caracteristice fk pentru zidărie cu elemente din BCA.53 0. (4.0.63 0.5 N/mm2 cu mortare pentru rosuri subŃiri (T). RezistenŃa caracteristică la compresiune (fk în N/mm2) a zidăriilor cu elemente din argilă arsă şi mortar pentru rosturi subŃiri (T) Tabelul 4.89 0.96 1.45 = 0.73 0. RezistenŃa standardizată a elementelor (fbh) N/mm2 2.15 2.65 4.3b Clasa BCA6 BCA5 BCA4 BCA3 BCA2 fb 7.2b) pentru valorile fbh = 2.4 → K = 0.66 0.4 × 0.10 3. (8) RezistenŃa caracteristică la compresiune a zidăriei. în planul peretelui. RezistenŃa caracteristică la compresiune (fkh în N/mm2) paralel cu rosturile orizontale a zidăriilor cu elemente din argilă arsă şi BCA cu mortar de utilizare generală (G) şi mortar pentru rosturi subŃiri (T) Tabelul 4.30 4.86 0.75 2.15 4.15 RezistenŃa caracteristică la compresiune (fk în N/mm2) a zidăriilor cu elemente din BCA şi mortar pentru rosturi subŃiri (T) Tabelul 4.37 0.50 6.Nu se acceptă pentru situaŃia de proiectare seismică conform P100-1.45 = 0.50 2.0 7.(11).2a) sunt date în tabelul 4.5 ÷ M15 şi cu mortar pentru rosturi subŃiri (T) sunt date în tabelul 4.1). factorul de transformare din standardul SR EN 772-1 va fi luat δ ≤ 1.4.5 → K = 0. cu rezistenŃa standardizată fb = 2. folosind relaŃiile (4. pentru calculul rezistenŃei standardizate fbh.

(11) Pentru verificarea rezistenŃei zidăriei în timpul execuŃiei.4. • γM . Cedare prin lunecare în rost orizontal (fvk. tab. provenite din Ńările care au adoptat standardul EN 1996-1-1.56 1 M2. (6) şi (8). (10) Pentru calculul rezistenŃelor fk şi fkh ale zidăriilor cu elemente din import.coeficientul de siguranŃă al materialului.3a) f f dh = kh (4.1.1.2a) şi (4.1. RezistenŃa zidăriei la forfecare (1) RezistenŃa zidăriei la forfecare se va determina pentru două mecanisme de cedare: 1.8.Nu se acceptă pentru situaŃia de proiectare seismică conform P100-1.21 1.1 în funcŃie de tipul elementului şi pentru zidăriile cu mortar (T) se vor folosi valorile K date la (5) de mai sus.1. pentru elementele care nu poartă marcajul CE valorile coeficientului K pentru zidire cu ambele tipuri de mortar vor fi declarate de furnizor sau rezistenŃa caracteristică a zidăriei va fi determinată prin încercări conform 1.1. • fkh – rezistenŃa caracteristică la compresiune a zidăriei paralel cu rosturile de aşezare determinată conform 4.1.l) 2.5 (G) 0. Cedare pe secŃiune înclinată din eforturi principale de întindere în lungul diagonalei comprimate (fvk. valorile din tabelele 4.0.55 0. pentru zidăriile cu mortar (G) se vor folosi valorile K din tabelul 4.64 2 NPS NPS 0.43 1.1.2.1.78 2 NPS 0.67 0.3.56 0.3 se majorează cu 25% 4. RezistenŃa unitară de proiectare la compresiune a zidăriei (1) RezistenŃele unitare de proiectare la compresiune ale zidăriei se vor determina cu relaŃiile fd = fk γM (4.53 0.51 2S 1.1.i) 42 .62 2S 1.57 0.2b) se vor utiliza numai în următoarele condiŃii: • • pentru elementele care poartă marcaj CE.(12)÷(14).1.1.78 2 (T) NPS 0.17 1. În ambele situaŃii vor fi satisfăcute toate condiŃiile de la (3).2. formulele (4.1.2. stabilit conform 2.1.3b) γM unde: • fk – rezistenŃa caracteristică la compresiune a zidăriei perpendicular pe rosturile de aşezare determinată conform 4.69 0.2 şi 4.59 0.1.62 2S NPS .37 1.1. (2) Valorile rezistenŃelor de proiectare fd şi fdh se reduc cu 15% pentru zidăria cu mortar (G).1) (4.67 1 Mortar 0. în cazul în care se foloseşte mortar de ciment fără adaos de var 4.

2.l = f vko + 0 . şi cu mortar pentru rosturi subŃiri (T). cu condiŃia ca mortarul pentru utilizare generală (G) preparat conform standardului SR EN 1996-2 să nu conŃină adaosuri sau aditivi. la care feŃele adiacente ale elementelor pentru zidărie se află în contact direct.i . rezistenŃa unitară caracteristică la forfecare fvk. tabelul 3.(4) cu relaŃia f vk. 3. în cazul zidăriilor cu mortare performante.5 0. art 3.RezistenŃa unitară caracteristică iniŃială la forfecare a zidăriei (fvk0) în N/mm2 Tabelul 4.art.2.2.0 mm.1. executate cu mortar de utilizare generală (G). se va calcula cu relaŃiile: • Pentru elemente din argilă arsă din grupele 1 şi 2 43 .5 Elemente pentru zidărie Ceramice Beton celular autoclavizat Mortar (G) de reŃetă M10 M5. .5 ÷ 3.2. a zidăriei cu mortar pentru utilizare generală (G). fvk0.2.4. RezistenŃa unitară caracteristică la cedare pe secŃiuni înclinate (1) Pentru mecanismul de cedare prin rupere pe secŃiuni înclinate. cu toate rosturile verticale umplute.20 *** 0.15 4.065 f b (4.sub efort unitar de compresiune egal cu zero -.6.5. valorile fvk0 pentru zidăria executată cu mortare de reŃetă pentru utilizare generală (G).1.045 f b (4. sau cu mortar pentru straturi subŃiri (T) în rosturi orizontale cu grosimea de 0. la nivelul considerat. valoarea fvk0 se va lua conform SR EN 998-2.1. art.0 mm.4b) (3) RezistenŃa unitară caracteristică iniŃială la forfecare a zidăriei . a zidăriei executată cu mortar pentru utilizare generală (G) sau cu mortar pentru rosturi subŃiri (T) în straturi cu grosime de 0. M2. va fi obŃinută din rezultatele încercărilor pe zidărie efectuate conform SR EN 1052-3 sau în condiŃiile stabilite la 1. (4) Dacă nu sunt disponibile rezultate obŃinute conform (3). se determină. fb este rezistenŃa medie standardizată la compresiune a elementelor pentru zidărie.4 σ d ≤ 0.3. determinat din gruparea de încărcări de proiectare. RezistenŃa unitară caracteristică la lunecare în rost orizontal (1) RezistenŃa caracteristică la lunecare în rost orizontal fvk. (3) cu relaŃia f vk.2.6. (4) Dacă nu sunt disponibile rezultate obŃinute conform (3). • (2) Pentru zidăriile cu elemente cu îmbinare de tip "nut & feder/ lambă & uluc".5 f vko + 0 .2..5 mm până la 3.1.6.1. conform standardului SR EN 1996-1-1.1. cu compoziŃiile prescrise în art.l = 0 .4. rezistenŃa caracteristică la lunecare în rost orizontal se calculează.30 0.2. vor fi luate conform SR EN 1996-1-1. anexa C (informativă). de utilizare generală (G) sau pentru rosturi subŃiri (T).(12)÷(14).l.4a) unde: • • fvk0 este rezistenŃa caracteristică iniŃială la forfecare fără efort unitar de compresiune.3.4 σ d ≤ 0. care se exercită pe zona comprimată a peretelui care asigură rezistenŃa la forŃă tăietoare. cu toate rosturile umplute cu mortar. conform SR EN 1996-1-1. cu valorile din tabelul 4. σd este valoarea efortului unitar mediu de compresiune perpendicular pe direcŃia forŃei tăietoare în element.

f vk ,i = 0.22 f bt 1 + 5

σd
f bt

(4.5a)

Pentru elemente din BCA

f vk ,i = 0.10 f bt 1 + 16

σd
f bt

(4.5b)

În relaŃiile (4.5a) şi (4.5b) notaŃiile sunt:
• •

fbt este rezistenŃa caracteristică la întindere a elementelor pentru zidărie determinată conform (2). σd este valoarea de proiectare a efortului unitar de compresiune mediu perpendicular pe direcŃia efortului unitar de forfecare, în secŃiunea considerată.

(2) Valoarea rezistenŃei caracteristice la întindere a elementelor pentru zidărie se determină prin:

evaluarea valorilor dintr-o bază de date cu rezultatele încercărilor la întindere prin despicare a elementelor pentru zidărie în funcŃie de rezistenŃa standardizată a elementului la compresiune (fb) cu relaŃiile: - pentru elemente din argilă arsă fbt = 0.026 fb
-

sau

(4.6a)
2

pentru elemente din BCA cu fb > 2.0 N/mm

fbt = 0.060 fb 4.1.1.2.3. RezistenŃele unitare de proiectare a zidăriei la forfecare

(4.6b)

(1) RezistenŃele unitare de proiectare a zidăriei la forfecare (fvdl şi fvdi) se vor calcula cu formulele
f vdl = f vdi =

γM γM

f vkl

(4.7a) (4.7b)

f vki

în care:

coeficientul de siguranŃă pentru material γM se va lua conform 2.4.2.3.

(2) Valorile rezistenŃelor de proiectare fvdl şi fvdi se reduc cu 25% pentru zidăria cu mortar (G) care conŃine numai ciment (fără adaos de var). 4.1.1.3. RezistenŃa unitară la întindere din încovoiere perpendicular pe planul zidăriei (1) Pentru calculul rezistenŃei pereŃilor solicitaŃi la încovoiere de forŃe perpendiculare pe planul zidăriei, vor fi luate în considerare rezistenŃele unitare corespunzătoare următoarelor situaŃii de rupere:

rezistenŃa la încovoiere după un plan de rupere paralel cu rosturile orizontale, fx1;

44

rezistenŃa la încovoiere după un plan de rupere perpendicular pe rosturile orizontale, fx2.

Figura 4.2: Ruperea zidăriei încovoiate perpendicular pe planul peretelui (a) Plan de rupere paralel (b) Plan de rupere perpendicular cu rosturile orizontale, fx1 pe rosturile orizontale, fx2

4.1.1.3.1. RezistenŃele unitare caracteristice la întindere din încovoiere perpendicular pe planul zidăriei (1) RezistenŃele unitare caracteristice la întindere din încovoiere ale zidăriei, fxk1 şi fxk2, vor fi obŃinute din rezultatele încercărilor pe zidărie executate conform standardului SR EN 1052-2 sau pe baza prevederilor de la 1.1.(12)÷(14). (2)Având în vedere diversitatea profilaŃiilor feŃelor de capăt, efectuarea încercărilor este obligatorie, în toate cazurile, pentru zidăriile cu legături tip "nut&feder/lambă&uluc". Aceste valori vor fi declarate obligatoriu de către producător/importator prin documentele de însoŃire a produselor. (3) În cazul în care nu sunt disponibile date experimentale, valorile rezistenŃelor unitare caracteristice la încovoiere ale zidăriei, cu toate rosturile complet umplute, realizată cu mortar pentru zidărie pentru utilizare generală (G), fxk1 şi fxk2, în N/mm2, se vor lua din tabelul 4.6 (preluat din Anexa NaŃională la standardul SR EN 1996-1-1).
RezistenŃe unitare caracteristice la încovoiere perpendicular pe planul zidăriei Tabelul 4.6 Tipul elementelor RezistenŃa medie a mortarului M10*,M5 M2.5 fxk1 fxk2 fxk1 fxk2

Argilă arsă, pline 0.240 0.480 0.180 0.360 sau cu perforaŃii verticale Beton celular autoclavizat 0.080 0.160 0.065 0.130 * Mortarul M10 nu se foloseşte pentru elemente cu fmed = 5 N/mm2 şi pentru elemente din BCA

(4) Pentru zidăriile cu elemente din argilă arsă cu feŃe verticale plane şi cu rosturile verticale umplute, executate cu mortar pentru rosturi subŃiri (T), în absenŃa valorilor rezultate din încercări conform 3.2.3.2.(4), se vor lua în calcul valorile forfetare fxk1 = fxk2 = 0.150 N/mm2, conform SR EN 1996-1-1, art. 3.6.3., tabelele din Nota 2.. (5) Pentru zidăriile cu elemente din BCA cu feŃe verticale plane şi cu toate rosturile umplute cu mortar (T), în absenŃa valorilor comunicate de furnizor pe baza rezultatelor din încercări conform SR EN 771-4, rezistenŃele fxk1 şi fxk2 se vor lua egale cu cele mai mici dintre: 1. Valorile forfetare stabilite conform SR EN 1996-1-1, art.3.6.3 fxk1 = 0.150 N/mm2 fxk2 = 0.200 N/mm2 (pentru BCA cu ρ ≤ 400 kg/m3) fxk2 = 0.300 N/mm2 (pentru BCA cu ρ > 400 kg/m3)

45

2. Valorile calculate în funcŃie de rezistenŃa standardizată a elementelor (fb) conform SR

EN 1996-1-1 art.3.6.3. Nota.3. fxk1 = fxk2 = 0.035 fb

4.1.1.3.2. RezistenŃele unitare de proiectare la întindere din încovoiere perpendicular pe planul zidăriei (1) RezistenŃele de proiectare la întindere din încovoiere, perpendicular pe planul peretelui ale zidăriei se vor calcula cu formulele:
f xd 1 = f xd 2 =

γM

f xk 1 f xk 2

(4.8a ) (4.8b)

γM

în care coeficientul de siguranŃă pentru material, γM , se va lua conform 2.4.2.3. (2) Valorile rezistenŃelor unitare de proiectare fxd1 şi fxd2 se reduc cu 25% pentru zidăria cu mortar (G) care conŃine numai ciment (fără adaos de var). 4.1.1.4. RezistenŃa caracteristică de ancorare (1) RezistenŃa caracteristică de ancorare prin aderenŃă a armăturii înglobate în beton va fi obŃinută din rezultatele încercărilor. (2) Dacă nu se dispune de date experimentale, rezistenŃa caracteristică de aderenŃă, fbok, se va lua după cum urmează:
• •

pentru armăturile înglobate în secŃiuni de beton cu dimensiuni mai mari sau egale cu 150 mm (în elementele de confinare), din tabelul 4.7.; pentru armăturile înglobate în mortar sau în secŃiuni de beton cu dimensiuni mai mici de 150 mm (betonul din stratul median al ZIA), din tabelul 4.8.

RezistenŃa caracteristică de aderenŃă a armăturilor în betonul elementelor de confinare (N/mm2) Tabelul 4.7 Clasa de rezistenŃa a betonului fbok pentru bare de oŃel beton netede (N/mm2) fbok pentru bare de oŃel beton profilate (N/mm2) RezistenŃa caracteristică de aderenŃă a armăturilor în mortar sau în betonul din ZIA (N/mm2) Tabelul 4.8 Clasa de rezistenŃă a mortarului (M) Clasa de rezistenŃă a betonului (C) fbok pentru bare de oŃel beton netede (N/mm2) fbok pentru bare de oŃel beton profilate (N/mm2)

C12/15 1.3 2.4

C16/20 1.5 3.0

M5 C12/15 0,7 1,0

M10 C15/20 1,2 1,5

46

pentru elemente din argilă arsă cu goluri verticale din grupa 2: εmu ≤ 2.9a) (4.ε) (1) Pentru calculul rezistenŃei şi al rigidităŃii secŃiunilor elementelor structurale şi nestructurale din zidărie.2.deformaŃie specifică σ-ε" (legi constitutive) care schematizează comportarea reală a zidăriei (valori caracteristice şi de proiectare): • • • liniară (figura 4.3b) parabolic .10) (3) Forma relaŃiei σ-ε depinde de: • • • caracteristicile elementelor pentru zidărie. şi vor fi comunicate de furnizor în documentele de însoŃire (5) Valoarea deformaŃiei specifice ultime (εmu) utilizată pentru calculul rezistenŃei şi al rigidităŃii tuturor părŃilor/elementelor de construcŃie din zidărie se va limita.3c) (a) (b) (c) Figura 4.5‰. tipul mortarului.1. RelaŃia efort unitar – deformaŃie specifică (σ .dreptunghiulară " având valoarea: ε m1.1. ProprietăŃi de deformabilitate ale zidăriei.dreptunghiulară (figura 4. indiferent de rezultatele încercărilor. 47 .9b) ε mu ε m1 defineşte ductilitatea de material a zidăriei. (2) Valorile diagramei de proiectare fd(ε) se obŃin din valorile diagramei caracteristice fk(ε) cu relaŃia f d (ε ) = f k (ε ) γM (4.1.conv = ε m1 20 Raportul µ = 2 3 (4. astfel: • • pentru elemente din argilă arsă din grupa 1 : εmu ≤ 3. modul de Ńesere şi umplerea rosturilor (4) Determinarea relaŃiei σ-ε şi a parametrilor caracteristici (εm1 şi εmu ) se va face prin încercări la compresiune efectuate conform standardului SR EN 1052-1.0‰. se folosesc următoarele tipuri de relaŃii "efort unitar . 4. 10 Legea de formă "parabolic-dreptunghiulară " poate fi înlocuită cu o lege de formă "liniar .dreptunghiulară (figura 4.2.3a) liniar .3 RelaŃia efort-deformaŃie pentru zidăria solicitată la compresiune axială NOTE .4.

(3) În absenŃa valorilor determinate conform (2). se vor aplica diferenŃiat în funcŃie de forma şi de parametrii legii σε. (5) Prevederile acestui Cod privitoare la calculul rezistenŃei de proiectare a zidăriei (capitolul 6. cu limitarea εmu ≤ 2. factorul de suprarezistenŃă definit în Codul P100-1 se va lua αu/α1 =1.ε şi valorile εm1 şi εmu vor fi declarate de furnizor (producător/importator) conform 1.(12)÷(14). Modulul de elasticitate al zidăriei 4.2.6. (6) În condiŃiile enunŃate la (3) ÷ (5) modulul de elasticitate echivalent de scurtă durată al zidăriei confinate (ZC) şi al zidăriei cu inimă armată (ZIA) se va calcula cu relaŃia 48 . (5) În cazul zidăriei cu armături în rosturile orizontale valorile Ez stabilite ca mai sus vor fi majorate cu 10%. modulul de elasticitate de lungă durată.8× 2.8 ‰.1.1.1.1. (6) În cazurile în care forma legii σ-ε şi parametrii εm1 şi εmu nu sunt cunoscute (declarate de furnizor). cu toate rosturile complet umplute cu mortar.1. privitoare la valorile factorului de comportare q şi la numărul maxim de niveluri admis.0 4.1. cu mortar pentru zidărie pentru utilizare generală (G) sau cu mortar pentru rosturi subŃiri (T).2. modulul de elasticitate secant de scurtă durată al zidăriei nearmate (Ez). executată cu elemente pentru zidărie din grupele 1 şi 2. în funcŃie de situaŃia de proiectare respectivă.se vor reduce cu 25% deformaŃia specifică ultimă εmu dată la (4) va fi luată egală cu: .5 = 2.ld.• pentru elemente din argilă arsă cu goluri verticale din grupa 2S şi pentru elementele din BCA: forma legii σ. următoarele valori ale modulului de elasticitate longitudinal: • • modulul de elasticitate secant de scurtă durată.6 ‰.2.8× 3. valoarea modulului de elasticitate de scurtă durată va fi comunicată de către furnizor pentru fiecare tip de elemente. .pentru elemente din argilă arsă din grupa 1: εmu = 0. se va calcula cu relaŃiile • • E z = 1000 f k pentru elemente din argilă arsă E z = 800 f k pentru elemente din BCA (4) Pentru zidăriile executate cu elemente cu îmbinare de tip "nut&feder" şi pentru zidăriile cu rosturi verticale neumplute cu mortar.(10) . Ez.2.0‰.0 = 1. Modulul de elasticitate longitudinal (1) Pentru calculul deformaŃiilor longitudinale ale tuturor părŃilor/elementelor de construcŃie din zidărie simplă (ZNA) se folosesc.2.2.) şi la calculul deplasărilor părŃilor/elementelor de construcŃie din zidărie precum şi prevederile Codului P100-1. (2) Modulul de elasticitate secant de scurtă durată Ez va fi determinat prin încercări conform SR EN 1052-1 sau va fi stabilit conform 1.pentru elemente din argilă arsă cu goluri verticale din grupa 2 şi 2S şi pentru elemente din BCA : εmu = 0. calculul rezistenŃei şi rigidităŃii tuturor părŃilor/elementelor de construcŃie din zidărie se va face în următoarele condiŃii: • • • • legea σ-ε va fi considerată "liniară" (figura 4. Ez.3a) valorile modulilor de elasticitate longitudinal şi transversal date la 4.

(2) Valorile de proiectare ale acestor proprietăŃi trebuie să fie determinate prin încercări sau stabilite conform 1.coeficientul final de curgere lentă dat în tabelul 4.4 Ez (4. redusă conform relaŃiei (4. dilatarea termică.(11) ÷1. variaŃiile de volum datorate modificărilor umidităŃii.ld = unde • Ez 1 +Φ (4. valorile de proiectare ale proprietăŃilor fizice vor fi luate în limitele indicate în SR EN 1996-1-1 49 . se determină cu relaŃia: Gz = 0. (7) Modulul de elasticitate de lungă durată Ez. Modulul de elasticitate transversal (1) Modulul de elasticitate transversal.2.11) se vor majora cu 10%.momentele de inerŃie ale secŃiunilor de zidărie şi de beton.(14).2. cu elemente pentru zidărie din argilă arsă din toate grupele (1.12) ∞ Φ∞ .E ZC ( ZIA ) = E z I z + Eb I b I z + Ib (4.1.2. (2) În lipsa unor date stabilite prin încercări.14) 4.modulul de elasticitate secant de scurtă durată. pentru zidăria nearmată. 2S) şi din BCA.40 EZC(ZIA) (4. În cazul zidăriei confinate cu armături în rosturile orizontale (ZC+AR). valorile date de relaŃia (4.: E z .1.10. (3) În absenŃa unor date obŃinute din încercări. cu valorile corespunzătoare situaŃiei de proiectare respective. Iz şi Ib .modulii de elasticitate longitudinali ai zidăriei şi betonului. stabilite conform 4.11) unde • • Ez şi Eb . ProprietăŃile fizice ale zidăriei (1) Următoarele proprietăŃi fizice ale zidăriei sunt relevante pentru obiectul Codului: • • • curgerea lentă.2.12). calculate în raport cu axele principale de inerŃie ale peretelui.1.13) unde • Ez . modulul de deformaŃie transversală echivalent pentru zidăria confinată (ZC) şi zidăria cu inimă armată (ZIA) se va calcula cu relaŃia: GZC(ZIA) = 0. Gz.2.1. 4.ld se va determina din valoarea modulului secant de scurtă durată Ez. 2.2. pentru a Ńine cont de efectele curgerii lente.1.

prezenŃa compuşilor/substanŃelor chimice care. Tipul elementului sau contracŃia mm/m 10-6/1oC Φ∞ pentru zidărie Domeniul de variaŃie (valoare de referinŃă) Ceramice 0. . în contact cu apa. .9 de Coeficientul de Valoarea ultimă de Coeficientul curgere lentă finală umflare la umiditate dilatare termică. αtz. se va Ńine seama şi de: • • efectul finisajelor şi al placajelor de protecŃie.5 -0.Limitele valorilor principalelor proprietăŃi fizice ale zidăriei Tabelul 4.0 ÷ 2.1. factorii climatici specifici ai amplasamentului: .acŃiunea simultană a vântului cu ploaia. MX2 – expus la umiditate sau umezire.variaŃiile umidităŃii relative. . (2) Pentru stabilirea condiŃiilor de microclimat de expunere ale zidăriei.5 -0.4 ÷ +0.5 ÷ 1.3. severitatea expunerii la umezire. GeneralităŃi (1) Toate părŃile/elementele de construcŃie din zidărie vor fi proiectate astfel încât să aibă durabilitatea necesară pentru a fi utilizate în conformitate cu cerinŃele şi cu durata de exploatare stabilite prin tema de proiectare. în condiŃiile specifice ale mediului înconjurător.variaŃiile de temperatură. modul în care detaliile de finisaj împiedică menŃinerea/acumularea apei pe faŃade.3.3. (4) Pentru determinarea clasei de expunere se vor lua în considerare: • • • (5) Pentru identificarea nivelului de expunere a zidăriilor în diferite subansambluri ale clădirii şi a efectului detaliilor de alcătuire constructivă se vor utiliza prevederile standardului SR EN 1996-2.2. (3) CondiŃiile de microclimat de expunere a zidăriei terminate se încadrează în clase de expunere definite conform SR EN 1996-1-1 după cum urmează: • • • • • • MX1 – mediu ambiant uscat.0 4 ÷ 8 (5 x 10-6) Beton celular autoclavizat 1. MX4 – expus la aer saturat de sare. pot conduce la reacŃii care afectează integritatea zidăriei. Anexa A (informativă) şi prevederile din Codul de practică.2 ÷ +1.3.1. MX5 – mediu ambiant chimic agresiv. Clasificarea condiŃiilor de mediu înconjurător 4. 50 . apa de mare sau alte ape cu săruri. Durabilitatea zidăriei 4.2 7 ÷ 9 (8 x 10-6) 4.2. expunerea la cicluri îngheŃ/dezgheŃ. 4.ploaia şi zăpada. MX3 – expus la umezire cu cicluri de înghet-dezgheŃ. CondiŃii de microclimat de expunere (1) La proiectarea tuturor părŃilor/elementelor de construcŃie din zidărie trebuie să fie luate în considerare condiŃiile de microclimat la care va fi expusă zidăria în timpul exploatării.

în corelare cu condiŃiile de mediu în exploatare.M.M. 51 . umezire. înglobat în beton sau în mortar.(3). Elemente pentru zidărie (1) Elementele pentru zidărie vor fi suficient de durabile pentru a rezista.mortar pentru elemente de construcŃie expuse la condiŃii moderate.3.2 → mortar S Pentru zidăriile din clasele de expunere MX4 şi MX5 amplasament.4. Anexa B (informativă) după cum urmează: • Clasa de expunere MX 1 → mortar P. CompoziŃia mortarelor S.vor fi cele stabilite prin standardul SR EN 1996-2.3. 4. gradul de expunere la • • • • se vor evalua pentru fiecare săruri. M . va fi suficient de durabil.2. (2) Conform SR EN 998-2 mortarele se încadrează în trei categorii în funcŃie de categoria condiŃiilor de expunere a elementelor la care vor fi folosite: • • • S .mortar pentru elemente de construcŃie expuse la condiŃii pasive. 4. Mortar (1) Mortarul pentru zidărie va fi suficient de durabil pentru a rezista. (3) Domeniile de utilizare a mortarelor S.2.1 → mortar M sau S • Clasa de expunere MX 3.3. 4.P în corelare cu condiŃiile de microclimat definite la 4. vor fi specificate în mod explicit în proiecte şi vor fi supuse verificării împreună cu întreg proiectul. să reziste la condiŃiile locale de expunere pe toată durata de exploatare proiectată a clădirii.3. oŃelului sau altor materiale cu care se află în contact.3. Durabilitatea componentelor zidăriei (1) CerinŃele referitoare la durabilitatea componentelor zidăriei. pe toată durata de exploatare proiectată a clădirii.3.3. cicluri de îngheŃ/dezgheŃ. (2) În cazul zidăriilor aparente cu elemente din argilă arsă se vor respecta prevederile SR EN 771-1 privind condiŃiile de folosire a elementelor în funcŃie de densitate.3.1. astfel că. OŃel pentru armături (1) OŃelul pentru armături. şi pentru fiecare proiect. substanŃe chimice agresive (cantitatea acestora şi tipul de reacŃie). pe toată durata de exploatare proiectată a clădirii şi nu va conŃine componenŃi care ar putea avea efect dăunător asupra proprietăŃilor sau durabilităŃii mortarului. în condiŃiile relevante de expunere.1 → mortar M sau S • Clasa de expunere MX 2.2 → mortar M sau S • Clasa de expunere MX 3. în condiŃiile relevante de microclimat de expunere. atunci când este pus în operă în condiŃiile prevăzute în Codul de practică.3.1.P se stabileşte conform cu Codul de practică. M sau S • Clasa de expunere MX 2.3.mortar pentru elemente de construcŃie expuse la condiŃii severe. P .

(2) Straturile pentru ruperea capilarităŃii vor fi realizate din : • • materiale plastice. protecŃia oŃelului se va realiza prin: • • • înglobare în mortar sau beton. 4.4. (6) ProtecŃia armăturilor din elementele de confinare prin înglobare în beton se va asigura prin prevederea în proiecte a unui strat de acoperire cu grosimea minimă dată în standardul SR EN 1992-1-1 pentru condiŃiile de expunere respective.3. Durabilitatea betoanelor (1) Pentru betoanele care intră în alcătuirea clădirilor de zidărie se vor avea în vedere prevederile generale referitoare la durabilitate din NE 012/1 -2007.3. . Măsurile de protecŃie sunt corelate cu clasele de expunere MX1÷MX5 conform prevederilor din standardul SR EN 1996-2. 4. grosimea stratului de protecŃie va fi sporită până la 45 mm în cazul pereŃilor care trebuie să rămână netencuiŃi (zidărie aparentă sau de placaj). acoperirea laterală cu mortar a barelor dispuse în rosturile orizontale va fi ≥ 20 mm la pereŃii care se tencuiesc ulterior şi ≥ 35 mm la pereŃii care rămân netencuiŃi. tencuieli hidrofuge.3.mortar de ciment-var M5 . sau oŃel rezistent la coroziune. (4) Pentru clasele de expunere MX2 şi MX3. sau printr-o combinaŃie a acestor procedee.(2) Pentru asigurarea durabilităŃii se va folosi oŃel pentru beton armat (oŃel carbon). măsurile specifice din acest Cod şi din Codul de practică. în condiŃiile de expunere MX4 şi MX5.pentru încăperi cu umiditate relativă interioară permanentă a aerului > 60%.mortar de ciment cu adaos de plastifianŃi M10 . Straturi de rupere a capilarităŃii (1) Straturile pentru ruperea capilarităŃii vor avea durabilitatea corespunzătoare tipului de clădire la care se utilizează şi condiŃiilor de mediu respective. 52 .3. acoperire cu răşini epoxidice. protejat prin măsurile date în continuare.5.5.pentru încăperi cu umiditate relativă interioară permanentă a aerului ≤ 60%. NOTĂ: OŃelul va fi galvanizat după fasonare. (5) ProtecŃia armăturilor prin înglobare în mortar trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii: • • • tipul şi marca minimă a mortarului vor fi: . ele vor fi alcătuite din materiale care să nu poată fi străpunse la utilizare şi vor fi capabile să reziste la eforturile mecanice fără să favorizeze producerea condensului. Anexa A (informativă) (3) Pentru clasa de expunere MX1. oŃelul poate fi neprotejat (cu excepŃia zidăriei de placaj). galvanizare. zidăria va fi tencuită cu mortar ≥ M2. (7) ProtecŃia prin galvanizare se va realiza cu o acoperire de zinc ≥ 900 g/ m2 sau cu o acoperire de zinc ≥ 60 g/m2 completată cu o acoperire cu răşină epoxidică cu grosime medie recomandată 100 µm.

Proiectarea preliminară a suprastructurii verticale (ansamblul pereŃilor structurali). 4. Proiectarea preliminară arhitectural-structurală a clădirilor etajate curente (1) Proiectarea preliminară arhitectural-structurală a clădirilor etajate curente cu pereŃi structurali din zidărie implică parcurgerea următoarelor etape: i.4. În acest scop: • • se vor lua măsuri pentru a proteja zidăria de efectele umezelii provenite din contactul cu pământul.1. ProtecŃia acestora se va realiza cu orice procedeu recunoscut în practica curentă pentru condiŃii de mediu similare. care precede verificarea prin calcul a siguranŃei structurale şi de care depinde alegerea modelului şi a metodei pentru calculul la acŃiunea încărcărilor verticale şi seismice. ConcepŃia structurii revine inginerului de structuri dar nu poate fi independentă de cerinŃele funcŃionale şi de plastică formulate de investitor şi de arhitect.3. aceasta va fi proiectată din materiale rezistente la aceste substanŃe sau va fi protejată corespunzător (de exemplu. Ele vor avea rezistenŃă la coroziune corespunzătoare mediului în care sunt utilizate. Stabilirea formei generale a clădirii în plan şi în elevaŃie. Proiectarea preliminară a infrastructurii. conform cerinŃelor stabilite la Cap. (2) În procesul de proiectare preliminară. cu tencuieli rezistente la acŃiunile chimice respective). scoabe şi corniere (1) Eclisele. prin studiul geotehnic efectuat pe amplasament. (3) Proiectarea preliminară arhitectural-structurală reprezintă o etapă de predimensionare structurală. Proiectarea preliminară a planşeelor.3. iv. scoabele şi cornierele înglobate în zidărie vor avea rezistenŃă la coroziune corespunzătoare condiŃiilor de mediu în care sunt utilizate.6 din acest Cod.3.7.4. iii. Eclise. Durabilitatea zidăriei aflată sub nivelul terenului (1) Zidăria aflată sub nivelul terenului va fi proiectată astfel încât să nu fie afectată defavorabil de condiŃiile terenului sau va fi protejată în mod corespunzător. mai ales împotriva propagării umidităŃii prin capilaritate. PROIECTAREA PRELIMINARĂ A CLĂDIRILOR CU PEREłI STRUCTURALI DIN ZIDĂRIE 5. alegerea configuraŃiei de ansamblu a clădirii este atribuŃia principală a arhitectului. Elemente de legătură pentru pereŃi (1) Elementele de legătură pentru pereŃi şi prinderile lor vor fi capabile să reziste la acŃiunea relevantă a mediului înconjurător şi la mişcările relative între straturi. se constată că terenul conŃine substanŃe chimice care pot afecta integritatea şi durabilitatea zidăriei. ancorele. 53 .4. (2) Elementele de ancorare ale placajelor din zidărie sau ale stratului exterior al faŃadelor ventilate (cu gol de aer) vor fi executate din oŃel inoxidabil. 4. în cazul în care. ii. CAPITOLUL 5.6.3.

1. 5. Legături între planşee şi pereŃii structurali care se vor realiza după cum urmează: la pereŃii din zidărie nearmată (ZNA): prin centuri de beton armat turnate pe toŃi pereŃii. vor fi rigide în plan orizontal. constantă la toate nivelurile clădirii. de circa 10 ÷ 15% cu condiŃia ca traseul de scurgere a încărcărilor către fundaŃii să nu fie întrerupt. grosimii zidurilor. dispuşi pe două direcŃii neconcurente. intersecŃii şi ramificaŃii.2. la colŃuri. (4) Reducerile de rezistenŃă şi/sau de rigiditate se vor realiza prin scăderea: • • • densităŃii zidurilor. rezistenŃei zidăriei la compresiune. să nu depăşească.3. Alcătuirea clădirii în plan şi în elevaŃie (1) Se recomandă adoptarea unor partiuri compacte. de regulă. (2) Caracterul spaŃial unitar al structurii din zidărie se va obŃine prin: A.1. (3) Se vor lua măsurile necesare pentru menŃinerea conlucrării spaŃiale între subansamblurile structurale verticale şi orizontale pentru toate situaŃiile de proiectare (de exemplu împiedicarea prăbuşirii progresive).2. de regulă. (2) Aria planşeului va fi menŃinută. de la un nivel la nivelul imediat superior.1. Se recomandă ca diferenŃa între valorile respective. (3) RezistenŃa şi rigiditatea structurii vor fi aproximativ egale pe cele două direcŃii principale ale clădirii şi vor fi menŃinute aproximativ constante pe toată înălŃimea clădirii. (4) În faza de proiectare preliminară arhitectural-structurală a clădirilor din zidărie se va urmări ca forma în plan şi volumetria clădirii. distribuŃia spaŃiilor. elemente orizontale: planşee care. 54 . stâlpişori de beton armat turnaŃi în ştrepii zidăriei. Legături între pereŃii structurali de pe cele două direcŃii principale. armături dispuse în rosturile orizontale.1. la pereŃii din zidărie confinată (ZC): prin înglobarea/ancorarea armăturilor din stâlpişori în sistemul de centuri de la fiecare planşeu. la fiecare nivel. 5. Se pot accepta reduceri de arie. şi 5. amplasarea şi alcătuirea pereŃilor structurali să fie astfel alese încât să se obŃină regularitate în plan şi pe verticală definită conform criteriilor de la art. care se vor realiza prin: • • • • • • • Ńeserea zidăriei conform prevederilor din Codul de practică.5. cu simetrie geometrică (dată de forma în plan) şi cu simetrie mecanică (rezultată din dispunerea în plan a pereŃilor structurali) sau cu disimetrii limitate. la pereŃii din zidărie cu inimă armată (ZIA): prin înglobarea/ancorarea armăturilor din stratul median al peretelui în sistemul de centuri de la fiecare planşeu.1. continuitatea betonului şi armăturilor din centuri sau stratul median al ZIA B. Principii de alcătuire arhitectural-structurală a clădirilor etajate curente (1) Clădirile cu pereŃi structurali din zidărie vor fi alcătuite astfel încât să se realizeze un ansamblu spaŃial unitar format din: • • elemente verticale: pereŃi structurali. 25% iar în elevaŃie eventualele reduceri de rezistenŃă şi de rigiditate să fie ≤ 20% .

• dispunerea în plan a pereŃilor structurali satisface următoarele condiŃii: - • rigiditatea planşeelor în plan orizontal este suficient de mare încât să fie asigurată compatibilitatea deplasărilor laterale ale pereŃilor structurali sub efectul forŃelor orizontale. - • 55 . nu există disimetrii importante ale capacităŃilor de rezistenŃă şi/sau ale încărcărilor permanente în raport cu axele principale ale clădirii.1 L unde L este dimensiunea clădirii pe direcŃia perpendiculară direcŃiei de calcul.5. pentru fiecare direcŃie principală. distanŃa între centrul de greutate (CG) şi centrul de rigiditate (CR) nu depăşeşte 0. fiecare. eventualele retrageri/proeminenŃe în raport cu conturul curent al planseului nu depăşesc. este compactă. reducerea ariilor nete totale de zidărie la nivelurile superioare nu depăşeşte 20% din aria zidăriei de la parter pe direcŃia respectivă. cu contururi regulate şi cu un număr redus de colŃuri intrânde. continuu. dacă se reduc simultan ariile de zidărie pe ambele direcŃii principale.1). în plan.3.1. la clădirile cu nniv ≥3. cea mai mare dintre valorile: 10% din aria planşeului sau 1/5 din dimensiunea laturii respective (fig 5.1 CondiŃii de regularitate geometrică în plan (3) Clădirile cu pereŃi structurali din zidărie sunt considerate cu regularitate geometrică şi structurală în elevaŃie dacă: • • înălŃimile nivelurilor adiacente sunt egale sau variază cu cel mult 20%. până la terenul de fundare. aceleaşi dimensiuni la toate nivelurile supraterane sau prezintă variaŃii care se încadrează în următoarele limite: reducerea lungimii unui perete faŃă de nivelul inferior nu depăşeşte 20%. (2) Clădirile cu pereŃi structurali din zidărie vor fi considerate cu regularitate geometrică şi structurală în plan dacă: • forma în plan satisface următoarele condiŃii: este aproximativ simetrică în raport cu 2 direcŃii ortogonale. clădirea nu are niveluri "slabe" (care au rigiditate şi/sau capacitate de rezistenŃă mai mică decât cele ale nivelurilor superioare). pereŃii structurali au. reducerea totală nu depăşeşte 30% din aria totală de zidărie de la parter . Figura 5. Criterii de regularitate structurală (1) Sistemul structural va fi simplu. va avea suficientă capacitate de rezistenŃă şi rigiditate şi va asigura un traseu direct şi neîntrerupt al forŃelor verticale şi orizontale.

2 2.4.. de consistenŃă.1 Tip 2 2. tuturor prevederilor de la 5. Subsistemul "cadre" va fi proiectat conform cerinŃelor din Codul P100-1 Subsistemul "pereŃi structurali din zidărie" va fi proiectat conform prevederilor din Codul P100-1. forma în plan are neregularităŃi care depăşesc limitele din figura 5.1. clădirile cu pereŃi structurali din zidărie se clasifică în grupe de regularitate după cum urmează: Clasificarea clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie în grupe de regularitate Tabelul 5. care traversează atât suprastructura cât şi infrastructura: 56 . după cum urmează: • rosturi complete. (5) Clădirile care nu satisfac condiŃiile de la (1) ÷ (3) sunt considerate fără regularitate geometrică şi structurală. 4.24g (3) Fiecare dintre tronsoanele rezultate din fragmentarea clădirii prin rosturi trebuie să aibă o alcătuire arhitectural-structurală care corespunde.0.1. indiferent de zona seismică.2 Clădiri cu niveluri "slabe" (neregularitate structurală în elevaŃie) (4) În cazul clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie fundate direct pe terenuri dificile se vor adopta numai alcătuiri arhitectural-structurale care asigură regularitate geometrică în plan şi în elevaŃie. 5.1. (6) Pentru proiectare în conformitate cu prevederile acestui Cod.2.1 Tip 1 1. Separarea clădirii în tronsoane (1) Separarea clădirii în tronsoane se va face în următoarele condiŃii: • • • lungimea clădirii depăşeşte valorile maxime stabilite conform 5.Figura 5.20g şi ≤ 3. (2) Rapoartele principalelor dimensiuni ale tronsoanelor rezultate prin fragmentarea clădirii cu rosturi se vor încadra în limitele: • • înălŃime / lăŃime ≤ 1. se încadrează în clasa clădirilor neregulate al căror răspuns seismic depinde de raportul între cele două subsisteme. (4) Rosturile de separaŃie între clădirile / tronsoanele adiacente se vor proiecta în funcŃie de rolul în structură.1. pentru clădirile situate în zonele seismice cu ag≤ 0. etc). lungime / lăŃime ≤ 4. la care pereŃii structurali din zidărie conlucrează cu cadre din beton armat.0 în zonele seismice cu ag ≥ 0.1.5. terenul pe care este amplasată clădirea prezintă neregularităŃi (de stratificaŃie. în plan sau în elevaŃie..1 Grupa de regularitate a clădirii Clădiri cu regularitate Clădiri fără regularitate Tipul structurii 1. cap.2 Regularitate Plan Da Nu Da Nu ElevaŃie Da Da Nu Nu (6) Clădirile cu structuri de tip dual. după caz.5. umpluturi locale.8 şi din acest Cod.

ZC+AR. stabilită conform P100-1.(2).tab. nu permit propagarea focului şi sunt acceptabile din punct de vedere al aspectului. ZC+AR şi ZIA) mansarda nu se va include în numărul de niveluri maxim (nniv) admis conform Codului P100-1.6 dacă sunt îndeplinite următoarele condiŃii constructive: 57 . Aceste materiale trebuie să aibă o durabilitate comparabilă cu durata de viaŃă proiectată a structurii. • tipul/alcătuirea zidăriei (ZNA.8.1. rosturile seismice vor traversa şi fundaŃiile pentru a evita nesincronismul mişcării seismice la fundaŃiile situate la distanŃe relative mari.4.1. Nu se permite închiderea rostului cu tencuială 5. conform Codului P100-1 tab.6 în funcŃie de: • acceleraŃia seismică de proiectare la amplasament (ag). vor fi plane şi vor separa complet atât elementele structurale cât şi elementele nestructurale ale clădirii.5. (2) Pentru clădirile cu pereŃi structurali din zidărie fundate pe terenuri dificile de fundare. rosturi seismice.. pentru care se aplică prevederile acestui Cod.5 şi 8. în cazul clădirilor cu lungime totală mare. • tipul elementelor pentru zidărie (argilă arsă sau BCA) şi grupa elementelor din argilă arsă (1.1.1.3.8. 5. (6) Dimensiunea spaŃiului liber dintre elementele de construcŃie ale tronsoanelor adiacente va fi stabilită prin calcul. se limitează. • densitatea pereŃilor structurali p%.3. conform prevederilor Codului P100-1. Dimensiuni maxime în plan (1) Pentru clădirile cu pereŃi structurali din zidărie fundate pe terenuri normale.1.- rosturi de tasare. care au rolul de a limita eforturile din structură datorate neuniformităŃii terenului de fundare şi/sau valoarea tasărilor clădirii în cazul fundării pe terenuri dificile. Dimensiuni maxime ale clădirilor 5. care se realizează numai în suprastructură: - - (5) Rosturile se vor realiza prin dublarea pereŃilor structurali. 2S). lungimea maximă a tronsoanelor va fi de 50. care au rolul de a limita eforturile care pot rezulta din variaŃiile de temperatură sau ca efect al fenomenelor reologice specifice zidăriei/betonului.5. • clasa de regularitate/neregularitate structurală definită la 5. lungimea maximă a tronsoanelor se va stabili în conformitate cu reglementările specifice: P72000 şi/sau NP 001-2000. • clasa de importanŃă-expunere a clădirii. stabilită conform 5. • rosturi parŃiale.1. care au rolul de a elimina sau de a reduce efectele torsiunii de ansamblu în cazul clădirilor cu forme complexe în plan. rosturi de contracŃie – dilatare. ZC.2. sunt impermeabile la apă şi la aer. 2. ZIA). (2) În cazul clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie armată (ZC. Dimensiuni maxime în elevaŃie (1) Numărul maxim de niveluri (nniv) peste secŃiunea de încastrare definită la 6.5.2. Cap. (7) Închiderea spaŃiului liber dintre tronsoane se va face cu materiale sau dispozitive care nu împiedică mişcarea relativă a tronsoanelor alăturate.0 m.1 (2) şi valoarea minimă constructivă asociată a densităŃii pereŃilor structurali (p%).

Cap. 5.• • • • • • densitatea minimă constructivă a pereŃilor dată în Codul P100-1 tabelul 8. Dacă cel puŃin una din aceste condiŃii nu este îndeplinită. densitatea necesară a pereŃilor structurali se va stabili prin calcul. densitatea minimă fi redusă fără însă a deveni mai mică de 3% pe fiecare direcŃie principală a clădirii. Alegerea sistemului de pereŃi structurali (1) Alegerea sistemului de pereŃi structurali. cu respectarea valorilor minime date în Codul P100-1.net Apl (5. se va face astfel încât să realizeze.0%. din punct de vedere al înălŃimii şi al densităŃii pereŃilor structurali.10 (6) PereŃii de zidărie înrămata vor fi proiectaŃi conform prevederilor de la Capitolul 6 din acest Cod şi din Codul P100-1.1. cu respectarea măsurilor constructive date la 7. Reducerea densităŃii pereŃilor se va face Ńinând seama de recomandările de la 5. etc.3. şarpanta din lemn este proiectată astfel încât să nu rezulte împingeri în pereŃii perimetrali. raportată la aria planşeului (Apl) de la nivelul respectiv p (% ) = 100 Az . este definită prin procentul ariei nete totale a pereŃilor structurali din zidărie (Az. (2) Densitatea pereŃilor structurali ai clădirilor din zidărie.4.25 m. concomitent. Proiectarea preliminară a pereŃilor structurali pentru clădiri etajate curente 5.5 şi 8. 8.1) (3) Pentru structurile cu pereŃi din zidărie care fac obiectul acestui Cod. Valorile minime p% se referă la nivelul de bază al clădirii (secŃiunea de încastrare). tipul circulaŃiilor.6. 58 . satisfacerea următoarelor categorii de cerinŃe: • • • funcŃionale.6 se majorează cu 1. (4) Prevederea în proiect a densităŃii minime de pereŃi nu elimină/înlocuieşte obligaŃia proiectantului de a verifica prin calcul siguranŃa structurii conform cerinŃelor de la capitolul 6 din acest Cod şi prevederilor Codului P100-1. de siguranŃă structurală. (5) PereŃii de zidărie care nu îndeplinesc condiŃiile pentru a fi consideraŃi pereŃi structurali sau pereŃi de contravântuire vor fi consideraŃi "pereŃi nestructurali" şi vor fi proiectaŃi pentru încărcările menŃionate la 1. pereŃii de compartimentare sunt de tip uşor (gips-carton sau similar). capitolele 5 şi 8.net) de pe direcŃia respectivă. stabilite de investitor: dimensiunile spaŃiilor libere. la partea superioară a pereŃilor de zidărie ai mansardei este prevăzută o centură de beton armat.2. pe fiecare din direcŃiile principale ale clădirii. tab.(6). zidăria pereŃilor structurali de la mansardă este confinată cu stâlpişori de beton armat în continuarea celor de la nivelul inferior. de confort. cu excepŃia clădirilor simple din zidărie. în condiŃiile date în Codul P100-1 tabelul 8. urmărind să nu rezulte modificarea clasei de regularitate sau creşterea pronunŃată a disimetriei sistemului structural.1.2.2. La nivelurile superioare. înălŃimea de nivel. pereŃii perimetrali din zidărie nu depăşesc înălŃimea medie de 1.6. mansarda va fi considerată "nivel" iar clădirea se va încadra.3 şi în Codul P100-1.

(3) Folosirea sistemului de pereŃi deşi este recomandată în cazul clădirilor fundate pe terenuri dificile.2. (2) În cazul în care. acceleraŃia seismică de proiectare la amplasament (ag).1. aria celulei formată de pereŃii de pe cele două direcŃii principale ≤ 25.2.2. regularitatea structurală a clădirii.2. datorită rezistenŃei mici 59 .00m. distanŃele maxime între pereŃi.0 m2.5 şi 8. grupa elementelor pentru zidărie. sunt definite prin următorii parametri geometrici (figura 5. precum şi în funcŃie de posibilităŃile tehnologice de execuŃie.00 m. local.1. la un nivel oarecare al unei clădiri cu pereŃi deşi. (b) Figura 5. alegerea tipului de zidărie pentru pereŃii structurali se va face cu respectarea condiŃiilor limită stabilite în Codul P100-1. Zidăria nearmată (ZNA) (1) Din cauza capacităŃii scăzute de a disipa energia seismică.3b): • • • înălŃimea de nivel ≤ 4.6 în funcŃie de: • • • • numărul de niveluri supraterane (nniv). 5.1.3.5. distanŃele maxime între pereŃi. tab.3a): • • • înălŃimea de nivel ≤ 3. aria celulei formată de pereŃii de pe cele două direcŃii principale ≤ 75. sunt definite prin următorii parametri geometrici (figura 5.8.0 m2. spaŃii mai mari. cap. 5.2.00 m. 8.2. sunt necesare. pe cele două direcŃii principale ≤ 5. Structuri cu pereŃi rari (1) Structurile cu pereŃi rari (sistem celular). Alegerea tipului de zidărie (1) La proiectarea preliminară a clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie.25 m. Structuri cu pereŃi din zidărie (a) Structuri cu pereŃi deşi (sistem fagure) (b) Structuri cu pereŃi rari (sistem celular) (a) 5.1 Structuri cu pereŃi deşi (1) Structurile cu pereŃi deşi (sistem fagure). se acceptă suprimarea unui perete structural la nivelul respectiv cu obligaŃia suprimării acestui perete la toate nivelurile superioare pentru a evita formarea unui etaj "slab". pe cele două direcŃii principale ≤ 9.2.

numai dacă sunt îndeplinite toate condiŃiile de mai jos: • • • • • • • clădirea se încadrează în categoria "clădiri regulate cu regularitate în plan şi în elevaŃie". ca măsură constructivă.3. cap.8.2. RezistenŃa şi rigiditatea acestor elemente de confinare nu se vor lua în considerare pentru calculul rezistenŃei şi rigidităŃii clădirii în ansamblu.2.32g la toate colŃurile exterioare şi intrânde de pe conturul construcŃiei şi la casa scării (2) La clădirile cu pereŃi din zidărie confinată (ZC). ii. Dispunerea stâlpişorilor şi centurilor de beton armat (1) La toate clădirile cu pereŃi structurali din zidărie simplă (ZNA) cu elemente din argilă arsă şi din BCA . sunt prevăzute elemente verticale şi orizontale pentru asigurarea integrităŃii structurale şi conlucrării spaŃiale ale pereŃilor conform (2) sunt respectate cerinŃele de alcătuire a zidăriei şi planşeelor din acest Cod.3.2. şi cele cu pereŃi structurali de zidărie cu inimă armată (ZIA).12g < ag ≤ 0. materialele folosite satisfac cerinŃele de la Cap. în condiŃiile stabilite în Codul P100-1. vor fi utilizate. ZC+AR.20g şi de ambele părŃi ale oricărui gol cu suprafaŃa ≥ 1. tab. Zidăria armată (ZC.6. la capetele libere ale fiecărui perete.5 m2 pentru zonele seismice 60 .la întindere şi la forfecare şi a ductilităŃii reduse.3. de ambele părŃi ale oricărui gol cu suprafaŃa ≥ 2. 2 şi 2S şi cu elemente din BCA.(3).2.2.5 . se vor prevedea. în următoarele poziŃii: • • Pentru zonele seismice cu ag ≤ 0. de dimensionare şi de alcătuire constructivă precizate în acest Cod în condiŃiile stabilite conform Codului P100-1. (4) Structurile cu pereŃi de zidărie nearmată (ZNA) cu elemente ceramice din grupele 1. (2) Utilizarea structurilor cu pereŃi din zidărie nearmată se va face numai cu respectarea principiilor stabilite în Codul P100-1. clădirea se încadrează în clasa de importanŃă I sau II conform Codului P100-1. 5. art. cu elemente din argilă arsă şi din BCA. se recomandă ca adoptarea în faza de proiectare preliminară a structurilor cu pereŃi din zidărie nearmată (ZNA) să fie evitată.5 m2 în zonele seismice cu ag ≤0.1.2.12g.8. sistemul de aşezare a pereŃilor este de tip "pereŃi deşi" (sistem fagure). 2 şi 2S şi cu elemente din BCA vor fi folosite. în condiŃiile de calcul. conform P100.3 şi din Codul P100-1. cu elemente ceramice din grupele 1. PoziŃionarea acestor elemente. dimensiunile secŃiunii de beton şi armarea acestora se va face conform 5. cu sau fără armături în rosturile orizontale. iii. stâlpişori de beton armat.-1. tab. la toate colŃurile exterioare şi intrânde de pe conturul construcŃiei. stâlpişorii de beton armat vor fi amplasaŃi în următoarele poziŃii: i.1.00 m. poziŃia 1 din tabelul 5. înălŃimea nivelului hetaj ≤ 3.8. ZIA) (1) Clădirile cu pereŃi structurali de zidărie confinată (ZC). 5. (3) Structurile cu pereŃi din zidărie nearmată vor avea elemente verticale şi orizontale de confinare cu rolul constructiv de a asigura integritatea şi conlucrarea spaŃială a pereŃilor şi planşeelor.8 şi cu aplicarea regulilor din acest Cod. la toate colŃurile exterioare şi intrânde de pe conturul construcŃiei Pentru zonele seismice cu 0.

5. 5.00 m .5.2. (5) În cazul clădirilor cu mansardă sau cu pod necirculabil şi cu şarpantă din lemn se vor prevedea centuri la partea superioară a tuturor pereŃilor care depăşesc nivelul ultimului planşeu. indiferent de alcătuirea zidăriei (ZNA.2. în poziŃie intermediară. se vor prevedea centuri de beton armat în planul pereŃilor. . ZC sau ZIA) şi de zona seismică.5. iv. la construcŃiile etajate cu pereŃi rari (sistem celular) şi la construcŃiile tip “sală/hală” ai căror pereŃi structurali au înălŃimea > 3. (4) Pentru toate clădirile. în zonele seismice cu ag≥0. în lungul peretelui. astfel încât distanŃa între axele stâlpişorilor să nu depăşească: . dacă cel mai apropiat stâlpişor amplasat conform regulilor de mai sus se află la o distanŃă mai mare de 3t unde "t" este grosimea peretelui vi.20 m.4.16 g.0 m în cazul structurilor cu pereŃi rari (sistem celular).în zonele seismice cu ag≤0. (2) CerinŃele structurale vor avea în vedere : 61 . golurile cu dimensiuni mai mici vor fi mărginite cu stâlpişori dacă necesitatea acestora rezultă din calcule sau din cerinŃa iv.5. Goluri în pereŃii structurali din zidărie (1) Stabilirea dimensiunilor golurilor pentru uşi şi ferestre şi amplasarea acestora în pereŃii structurali de zidărie se va face având în vedere satisfacerea următoarelor cerinŃe: • • • • • • funcŃionale.cu ag ≥ 0. evitarea reducerii exagerate a rezistenŃei şi a rigidităŃii unor pereŃi structurali. satisfacerea cerinŃelor de rezistenŃă şi de ductilitate pentru plinurile dintre goluri. (6) Stâlpişorii şi centurile din pereŃii de pe conturul clădirilor vor fi prevăzuŃi la exterior cu protecŃie termică pentru evitarea formării punŃilor termice. indiferent de materialul din care este realizat. (beton armat sau lemn) şi de tehnologia de realizare a acestuia. structurale. • • la nivelul fiecărui planşeu. obŃinerea ariilor de zidărie aproximativ egale pe direcŃiile principale ale clădirii.(5) Figura 5.24g . la intersecŃiile pereŃilor. de plastica faŃadelor. sau > 4.12g. v.4. în toŃi spaleŃii care nu au lungimea minimă prevăzută la art.0 m în cazul structurilor cu pereŃi deşi (sistem fagure). PoziŃionarea stâlpişorilor din beton armat la structuri din zidărie confinată (3) Stâlpişorii vor fi executaŃi pe toată înălŃimea construcŃiei.

62 .(5) (4) Golurile de uşi şi de ferestre vor fi. în funcŃie de cea mai mare înălŃime a golurilor adiacente (hgol) sau de grosimea peretelui (t).2.00 nniv ≤ 3 ρ ≤ 0.2.35 Notă.20 m .5 hgol ≥ 1. de regulă.45 ρ≤ 0.6 hgol ≥ 1. 0.35 ρ ≤ 0.24g 0. Dispunerea alternantă pe verticală a golurilor din pereŃii de zidărie (5) Lungimea minimă (lmin) a spaleŃilor adiacenŃi golurilor de uşi şi de ferestre se limitează.(2) Pentru satisfacerea cerinŃelor de la (2). Figura 5.spaleŃi intermediari la pereŃi de faŃadă şi interiori : lmin = 0.12g.00 ρ ≤0.spaleŃi marginali (de capăt) la pereŃi de faŃadă şi interiori : lmin = 0. 0.5 ρ ≤ 1.spaleŃi marginali (de capăt) la pereŃi de faŃadă şi interiori : lmin = 0.5 hgol ≥ 1.32g nniv ≤ 3 ρ ≤ 1.16g 0. după cum urmează: • • • pentru zidăria nearmată (ZNA): . raportul ρ între ariile în plan ale golurilor de uşi şi ferestre şi ariile plinurilor de zidărie. Pentru determinarea raportului ρ se iau în considerare numai elementele verticale cu continuitate până la fundaŃii şi care au dimensiuni cel puŃin egale cu valorile minime date la. dispuse pe aceaişi verticală la toate nivelurile.5.28g.25 nniv ≤ 3 ρ ≤ 0.80 m pentru zidăria cu inimă armată (ZIA): lmin = 3 t unde t este grosimea totală a peretelui.5 nniv = 4.08g nniv ≤ 3 ρ ≤ 1.5 ρ ≤ 0.00 m .4 hgol ≥ 0. 0. va fi limitat.spaleŃi intermediari la pereŃi de faŃadă şi interiori : lmin = 0. AcceleraŃia ag Perete exterior 0.25 ρ ≤1.20g. conform valorile din tabelul 5.45 Tabelul 5.00 m pentru zidăria confinată (ZC sau ZC+AR): .55 Perete interior nniv = 4.2.5. 0.25 nniv = 4 ρ ≤ 0.80 nniv = 4 ρ ≤ 1. Poate fi acceptată dispunerea lor alternantă cu respectarea unor distanŃe care să permită transmiterea încărcărilor printr-un sistem de tip "grindă cu zăbrele".5.

7. (5) Grosimea de calcul.6. este grosimea stratului exterior sau neportant t2 este grosimea stratului interior sau portant.Figura 5. folosirea unor materiale (elemente de zidărie şi/sau mortar) cu rezistenŃe superioare 63 . va fi 240 mm. a unui perete dublu cu gol interior în care cele două straturi sunt solidarizate cu agrafe conform 7. 2 sau 2S). (4) Indiferent de rezultatele calculelor de rezistenŃă.6. indiferent de materialul elementelor din care este executată zidăria (argilă arsă sau BCA) şi de grupa acestora (1. (3) Grosimea minimă a pereŃilor pentru cerinŃa de siguranŃă structurală. Grosimea pereŃilor de zidărie (1) Grosimea pereŃilor exteriori şi interiori prevăzută în proiect va fi egală cu cea mai mare valoare rezultată calculele de specialitate pentru satisfacerea simultană a următoarelor cerinŃe: • • • • siguranŃă structurală. izolare fonică.(3) se determină cu relaŃia 3 3 tef = 3 t1 + t2 (5. izolare termică/economie de energie. raportul între înălŃimea etajului (het) şi grosimea peretelui structural (t) trebuie să satisfacă următoarele condiŃii minime: • • zidărie nearmată (ZNA) het/t ≤ 12. se va adopta una dintre următoarele măsuri: • • • schimbarea tipului / alcătuirii zidăriei (de exemplu.3. (2) Grosimea de calcul a pereŃilor se va lua egală cu grosimea efectivă a zidăriei netencuite cu excepŃia pereŃilor dubli cu gol interior pentru care grosimea de calcul se stabileşte conform aliniatelor (5) şi (6). unde: t1 .. din ZNA în ZC sau ZIA). protecŃie la foc.2). tef. sporirea grosimii pereŃilor.1.2. (7) În cazul în care dimensiunile alese pentru grosimea pereŃilor nu satisfac cerinŃele de siguranŃă structurală de la 6. zidărie confinată (ZC) şi zidărie cu inimă armată (ZIA) het /t ≤ 15. Dispunerea în plan a golurilor din pereŃii de zidărie 5.

Tipul planşeului (1) Planşeul este considerat rigid în plan orizontal dacă.24g. (2) Dacă nu sunt slăbite semnificativ de goluri (a se vedea 5. Acest tip de planşeu va fi utilizat la toate clădirile din zonele seismice cu ag ≥ 0. (7) În cazul planşeelor din elemente prefabricate. . care depinde de alcătuirea constructivă şi de dimensiunile şi poziŃiile golurilor mari.. în două categorii: • • planşee rigide în plan orizontal. armată cu plasă de oŃel beton cu aria ≥ 250 mm2/m planşee din panouri sau semi panouri prefabricate din beton armat îmbinate pe contur prin piese metalice sudate. (2) La proiectarea preliminară a clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie de toate tipurile se va urmări realizarea planşeelor ca diafragme rigide în plan orizontal. cu bucle sau cu bare de legătură la extremităŃi şi cu suprabetonare continuă cu grosime ≥ 60 mm. (4) Următoarele categorii de planşee vor fi considerate cu rigiditate nesemnificativă. Această prevedere este aplicabilă şi sistemelor de planşee mixte alcătuite din nervuri metalice sau din beton armat/precomprimat şi din corpuri de umplutură ceramice sau din beton cu sau fără suprabetonare.3.5. vor fi considerate rigide în plan orizontal.5. din punct de vedere al rigidităŃii în plan orizontal. atunci când este modelat cu flexibilitatea sa reală în plan. 64 . (3) Pentru planşeele care nu îndeplinesc condiŃiile de la (2). deplasările orizontale calculate în situaŃia de proiectare seismică nu depăşesc nicăieri cu mai mult de 10 % din deplasarea orizontală absolută corespunzătoare deplasările rezultate din ipoteza de diafragmă rigidă. armată cu plasă din oŃel beton cu aria ≥ 250 mm2/m (≥ 5Φ8/m). 8. planşeele care au următoarele alcătuiri: • • • planşee din beton armat monolit sau din predale cu suprabetonare continuă cu grosime ≥ 60 mm.). bucle de oŃel beton şi beton de monolitizare. fără verificarea de la (1).2. îmbinările vor fi proiectate astfel încât răspunsul planşeului la forŃe seismice să fie similar cu cel a planşeelor din beton armat monolit iar îmbinările să rămână în stadiul elastic pentru solicitările rezultate din acŃiunea cutremurului de proiectare multiplicată cu factorul de comportare "q".1. 5. Proiectarea preliminară a subansamblurilor structurale orizontale (1) Planşeele clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie se clasifică. (6) Planşeele cu rigiditate nesemnificativă în plan orizontal vor fi utilizate numai în condiŃiile stabilite în Codul P100-1.2. planşee executate din elemente prefabricate de tip "fâşie".3. planşee din elemente prefabricate din beton cu dimensiuni mici sau din blocuri ceramice. . planşee din lemn.2. planşee cu rigiditate nesemnificativă în plan orizontal. pentru stabilirea modelului de calcul seismic este necesară verificarea condiŃiei de rigiditate conform (1).. art. în plan orizontal: • • • planşee din elemente prefabricate de tip "fâşie" cu bucle sau cu bare de legătură la extremităŃi. fără suprabetonare armată sau cu şapă nearmată cu grosimea ≤ 30 mm. (5) Se recomandă folosirea planşeelor care transmit încărcările verticale pe toate laturile.3.

2 5. lângă pereŃii de contur sau alăturarea mai multor goluri. iar rezistenŃa planşeului va fi verificată conform secŃiunii 6.3. În acest scop. sub efectul încărcărilor din zăpadă. În cazul încărcării cu zăpadă se vor avea în vedere efectele încărcărilor nesimetrice care pot rezulta din aglomerarea zăpezii pe anumite porŃiuni ale acoperişului (a se vedea Codului CR 1-1-3). ZC. console (1) În clădirile curente.4.5. Supante.20g nu se acceptă prevederea planşeelor parŃiale (supante). în toate cazurile. 5.3. PoziŃionarea golurilor mari în planşee (1) PoziŃiile golurilor de dimensiuni mari vor fi stabilite încât să nu conducă la reducerea rigidităŃii şi a rezistenŃei planşeelor şi să asigure transferul forŃelor orizontale la pereŃii structurali fără concentrări importante de eforturi . ZIA). Figura 5. (4) În mod excepŃional se acceptă amplasarea unor console de beton armat în poziŃii intermediare. în zonele seismice cu ag > 0. cu respectarea următoarelor condiŃii: • • • deschiderea consolei Lc ≤ 3t unde t este grosimea peretelui în care este încastrată. În cazul deschiderilor mai mari decât 3t.5. Şarpante (1) La proiectarea şarpantelor se va urmări adoptarea unei configuraŃii cu rigiditate spaŃială suficientă. consolele şi a elementele de care acestea sunt fixate vor fi verificate prin calcul. stabilitatea şi rezistenŃa consolei vor fi asigurate prin elemente de beton armat introduse în grosimea peretelui. Consolele vor fi realizate din acelaşi material ca şi planşeul (beton armat sau lemn).3. 65 . 8. eventual cu o denivelare care se încadrează în limitele de la 5.7 PoziŃionarea golurilor de mari dimensiuni în planşee (2) În cazurile în care slăbirea semnificativă a planşeelor prin goluri nu poate fi evitată se va Ńine seama de efectul rigidităŃii finite a planşeului prin adoptarea unui model de calcul spaŃial. (2) Consolele care depăşesc linia exterioară a pereŃilor structurali de contur (balcoane. rezemarea consolei se face pe toată lăŃimea zidului. În zonele cu ag ≤ 0.3. încastrate în zidărie.(6) dar cu asigurarea continuităŃii structurale. În lipsa acestui calcul se aplică prevederile P100-1 art.3.20g forŃa seismică se va determina prin calculul modal cu spectru de răspuns. din vânt şi din cutremur. copertine) vor fi amplasate la nivelul planşeului curent.4.1.2. pentru asigurarea indeformabilităŃii acestora. accesul oamenilor pe consolă nu este decât întâmplător (pentru întreŃinere). pe toate direcŃiile.2.3. se va evita poziŃionarea golurilor la colŃurile planşeelor. indiferent de tipul zidăriei (ZNA.

(4) Alcătuirea infrastructurii clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie va respecta. RezistenŃa şi rigiditatea acestor elemente vor fi verificate prin calcul conform Normativ NP-005 şi Ghid NP-019. stabilitatea şi rezistenŃa terenului de fundare. limitarea deformaŃiilor verticale ale clădirii la valori care nu periclitează integritatea structurii. clădiri cu subsol: fundaŃii.8. tălpi din beton armat. din beton simplu. 5. atice. severitatea acŃiunii seismice la amplasament. natura. art. Proiectarea preliminară a infrastructurii (1) Infrastructura clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie este constituită din următoarele subansambluri/elemente de construcŃie: • • clădiri fără subsol: fundaŃii. etc). Dacă o astfel de schemă nu poate fi realizată se vor prevedea elemente structurale suficient de rezistente pentru a prelua împingerile.(2) Stabilitatea generală şi locală a şarpantei în ansamblu şi a elementelor acesteia sub acŃiunea vântului vor fi verificate prin calcul pentru forŃele stabilite prin Codul NP-082 şi prin măsuri constructive. efectele posibile ale apelor subterane. infrastructura trebuie să fie concepută ca un ansamblu de elemente structurale cu rezistenŃă şi rigiditate spaŃială adecvate intensităŃii solicitărilor verticale şi seismice şi caracteristicilor terenului de fundare care să asigure: • • transmiterea la teren a tuturor solicitărilor din secŃiunea de încastrare a pereŃilor. 66 .4. legate cu grinzi din beton armat pe ambele direcŃii. precum şi prevederile specifice date în continuare. a elementelor nestructurale şi a branşamentelor la reŃelele exterioare. principiile generale date în Codul P10 şi în Codul P100-1. mărimea forŃelor verticale care trebuie transmise la teren. (2) În cazurile prevăzute în Codul P100-1.(2) se pot prevedea şi fundaŃii izolate.4. cap.8.1. FundaŃii (1) FundaŃiile pereŃilor structurali vor fi continue sub ziduri cu alcătuirile următoare • • • blocuri din beton simplu.3. 5. socluri şi placa de beton care constituie suportul pardoselii de la parter. blocuri din beton simplu şi cuzineŃi din beton armat. Se exceptează de la această prevedere clădirile provizorii şi anexele gospodăreşti. (3) Schema statică ale şarpantei va fi aleasă astfel încât să nu rezulte împingeri în elementele de reazem (pereŃi. (4) În faza de proiectare preliminară. (2) Proiectarea preliminară a infrastructurii trebuie să Ńină seama de: • • • • (3) Proiectarea/dimensionarea infrastructurii se va face pe baza datelor privind stabilitatea şi rezistenŃa terenului de fundare obŃinute prin cercetarea geotehnică a amplasamentului conform reglementărilor specifice în vigoare. planşeul peste subsol.3. cu una sau mai multe trepte. pereŃi de subsol. fără producerea deformaŃiilor postelastice în elementele infrastructurii şi/sau în terenul de fundare.5. de asemenea.1.5. calcane. placa de beton care constituie suportul pardoselii de la subsol.

3. pereŃii de subsol pot fi executaŃi din beton simplu. în clădirile din zone seismice cu ag ≥ 0. îngroşarea locală a plăcii de la subsol. dacă aceasta are rezistenŃa şi rigiditatea necesare pentru a prelua încărcările respective. 67 . de regulă. 8. în zonele cu acceleraŃia seismică de proiectare ag ≥ 0. în limita posibilităŃilor rezultate din cerinŃele funcŃionale. (2) PereŃii de subsol se vor realiza.24g golurile de uşi şi ferestre din pereŃii exteriori vor fi mai mici cu cel puŃin 25% faŃă de cele din parter.4.5. sub toŃi pereŃii structurali din parter. arhitectural-structurală. din beton armat. a subsolului: • • • • numărul şi dimensiunile golurilor în pereŃii subsolului vor fi reduse la strictul necesar din punct de vedere funcŃional.3.0 cm a feŃei exterioare a pereŃilor de la subsol în raport cu faŃa exterioară a peretelui de la parter. 8.24g. pe baza rezultatelor calculului prevăzut la (4). în plan.3. (5) Rigiditatea subsolului trebuie să fie superioară rigidităŃii nivelurilor supraterane. de regulă. pentru satisfacerea cerinŃei de rezistenŃă sub efectul încărcărilor din gruparea fundamentală şi din cea seismică şi va permite preluarea eventualelor abateri de execuŃie. se va alege una din următoarele soluŃii de fundare: • • • rezemare pe placa de la subsol. În acest scop se recomandă adoptarea următoarelor măsuri de conformare generală. în condiŃiile stabilite prin Codul P100-1. În cazul amplasamentelor cu teren normal de fundare. în funcŃie de dimensiunile şi de greutatea proprie a acestora. 5. din beton armat.4. soclul poate fi executat din beton simplu numai în condiŃiile stabilite prin Codul P100-1. art. secŃiunea plinurilor va fi sporită iar zonele slăbite vor fi verificate prin calcul. de regulă. (4) Grosimea pereŃilor de subsol se va stabili. golurile de uşi şi ferestre din pereŃii de subsol vor fi amplasate.0 m faŃă de poziŃia golurilorde la parter. art. prin calcul.(2) 5. PereŃi de subsol (1) PereŃii de subsol vor fi dispuşi.(3) Pentru pereŃii nestructurali de la subsol. în poziŃii decalate faŃă de golurile de la parter . soclul şi fundaŃiile vor fi axate faŃă de pereŃii structurali. în cazul clădirilor cu pereŃi dispuşi în sistem "celular". în clădirile din zone seismice cu ag ≥ 0. axat. (2) LăŃimea soclului va fi cel puŃin egală cu grosimea peretelui de la parter. Se acceptă o retragere de maximum 5. (3) În cazul amplasamentelor pe teren normal de fundare.24g amplasarea golurilor de uşi din pereŃii interiori de subsol va fi făcută cu un decalaj de cel puŃin 1. se admite o retragere de maximum 5 cm a feŃei exterioare a soclului în raport cu faŃa exterioară a peretelui de la parter. fundarea directă.2.(2) şi cu realizarea măsurilor constructive date în Capitolul 7 din acest Cod. (3) Soclul se va executa. Socluri (1) La clădirile fără subsol.2. se recomandă sporirea rigidităŃii subsolului prin introducerea unor pereŃi suplimentari. dimensiunile golurilor de la subsol vor fi mai mici decât cele de la parter.3.5..

5. d) cel puŃin 75 % din încărcările verticale trebuie să fie preluate de pereŃii structurali. b) pe fiecare dintre cele două direcŃii ortogonale ale clădirii trebuie să existe cel puŃin câte doi pereŃi paraleli iar lungimea fiecărui perete trebuie să fie > 30 % din lungimea clădirii pe direcŃia peretelui considerat.4. 5. pe oricare dintre cele două direcŃii. c) distanŃa între pereŃii cei mai depărtaŃi de centrul de rigiditate de pe cel puŃin una din direcŃii trebuie să fie > 75 % din lungimea clădirii pe cealaltă direcŃie.33 pentru clădiri cu pereŃi din zidărie nearmată ≥ 0. 68 .1L unde L este dimensiunea clădirii perpendicular pe direcŃia considerată. dispuşi aproximativ simetric în plan pe două direcŃii ortogonale. (3) În cazul clădirilor cu subsol. 8. Planşee la infrastructură (1) În toate clădirile fără subsol. placa planşeului peste subsol se va executa din beton armat şi avea cel puŃin aceiaşi grosime ca şi plăcile etajelor supraterane. această condiŃie se consideră satisfăcută dacă distanŃa între centrul de masă şi centrul de rigiditate ale structurii.Figura 5. placa suport a pardoselii de la parter se va executa din beton armat. e) pereŃii structurali trebuie să fie continui de la vârf până la fundaŃii. zonele slăbite vor fi verificate prin calcul. şi în toate clădirile amplasate pe terenuri de fundare dificile. a) Planul trebuie să fie aproximativ dreptunghiular.24g.9. b) Raportul dintre lungimea laturii scurte şi cea a laturii lungi în plan trebuie să fie • • ≥ 0. Aria retragerilor de la forma dreptunghiulară trebuie să fie ≤ 15% din aria totală a planşeului . situate în zonele seismice cu ag≥ 0. legată de tălpile de fundaŃie. placa suport a pardoselii subsolului se va executa din beton armat.8 PereŃi suplimentari la subsol în cazul clădirilor cu pereŃi rari Dacă aceste condiŃii nu sunt respectate. este ≤0.trebuie să satisfacă următoarele cerinŃe speciale de alcătuire arhitectural structurală. Alcătuirea arhitectural -structurală a clădirilor simple din zidărie (1) Clădirile simple din zidărie definite conform P100-1 par.Această placă va fi legată monolit cu soclurile clădirii constituind o legătură rigidă în plan la nivelul infrastructurii/fundaŃiilor (2) În toate clădirile cu subsol.25 pentru clădiri cu pereŃi din zidărie confinată şi din zidărie cu inima armată (2) PereŃii structurali ai clădirii trebuie să satisfacă toate cerinŃele următoare: a) clădirea trebuie să fie rigidizată prin pereŃi structurali.4.5.

masa de etaj şi secŃiunile orizontale ale pereŃilor structurali pot fi mai mici cu cel mult 15% în raport cu nivelul imediat inferior. pereŃii de pe o direcŃie trebuie să fie legaŃi cu pereŃii de pe direcŃia ortogonală la o distanŃă ≤ 7. încărcări de exploatare (mobiler sau echipamente/instalaŃii suspendate pe console. Principii generale de calcul (1) Zidăria este un material neomogen. pentru pereŃii de contur de la subsol. împingerea pământului. Valorile de proiectare ale acestor încărcări se vor lua din documentele de la art. anizotrop şi caracterizat de comportare inelastică chiar pentru niveluri reduse de solicitare. se va face utilizând un model de calcul. arce.(3) În ambele direcŃii orizontale. suficient de precis. iii. izotrop şi cu răspuns elastic până în stadiul ultim. de rigiditate şi de ductilitate ale întregului sistem structural. (3) La proiectarea pereŃilor din zidărie vor fi luate în considerare. forŃe laterale (împingeri) transmise de alte părŃi de structură (bolŃi. (3) Modelul de calcul pentru determinarea eforturilor secŃionale şi a rezistenŃei de proiectare a pereŃilor trebuie să reprezinte în mod adecvat proprietăŃile de rezistenŃă.2.1. rezultatele calculelor cu modelele bazate pe ipotezele i şi ii se afectează cu factori de corecŃie stabiliŃi astfel încât să se obŃină o concordanŃă cât mai bună cu datele rezultatele încercărilor. Calculul structurilor la încărcări verticale 6. bazat pe următoarele ipoteze simplificatoare: i. CALCULUL CLĂDIRILOR CU PEREłI 6.12g şi ≤ 5. pentru pereŃii exteriori din suprastructură.0 m în zonele seismice cu ag ≤ 0. să poată fi aplicat cu uşurinŃă în proiectarea curentă este practic imposibilă. 6. (2) Pentru proiectarea clădirilor curente. perpendiculare pe planul peretelui din: • • • • • acŃiunea cutremurului. împingerea oamenilor în spaŃii aglomerate. încărcările orizontale. CAPITOLUL DIN ZIDĂRIE 6. zidăria este un material presupus omogen. (4) Pentru clădirile cu pereŃi din zidărie nearmată şi din zidărie confinată. caracteristicile secŃionale ale pereŃilor din zidărie se determină pentru secŃiunea brută (nefisurată/netencuită). simultan cu încărcările verticale. Realizarea unui model de calcul care să ia în considerare toate aceste particularităŃi şi.(2) 69 .16g şi ag = 0.1.20g.0m în zonele seismice cu ag = 0. etc). Modelul de calcul pentru încărcări verticale (1) Pentru calculul sub acŃiunea încărcărilor verticale. ii.6. determinarea eforturilor şi deformaŃiilor în toate părŃile / elementele de construcŃie din zidărie. în acelaşi timp. presiunea vântului.4. sau şarpante). pereŃii structurali vor fi consideraŃi console rezemate la nivelul planşeului peste subsol sau la faŃa superioară a fundaŃiilor (la clădirile fără subsol). 2. pentru toŃi pereŃii.

(2) În cazul planşeelor cu plăci de beton armat care transmit încărcările pe două direcŃii. lemn) (a) (4) Pentru încărcările concentrate sau pentru încărcările distribuite care nu sunt aplicate pe tot peretele.1 Încărcări verticale pe pereŃii structurali date de planşee (a) Planşeu din beton armat monolit (b) Planşeu din elemente liniare (beton. oŃel. În cazul pereŃilor cu goluri traseul de descărcare se modifică conform figurii 6. se va considera că încărcările se transmit pereŃilor pe care reazemă elementele principale cât şi zonelor adiacente ale pereŃilor transversali (figura 6. indiferent de tehnologia de realizare.2.1b).2.L. În cazul pereŃilor în formă complexă T. legăturile (fixarea pe contur) şi zvelteŃea peretelui.2. 6. 70 . Metode de calcul pentru încărcări verticale 6. repartizarea eforturilor în perete se va face după linii înclinate la 30o faŃă de verticală ca în figura 6. (3) În cazul planşeelor care descarcă pe o singură direcŃie. încărcările corespunzătoare zonelor de placă aferente fiecărui perete vor fi calculate pentru suprafeŃele determinate de bisectoarele unghiurilor formate de laturile plăcilor (l1 ≤ l2).2.2a . cu zidărie Ńesută sau cu stâlpişorii de beton la intersecŃii sau ramificaŃii.conform (4) (b) Figura 6.1a). ForŃele aplicate în apropierea colŃurilor/intersecŃiilor se transmit şi pereŃilor transversali conform 6.2b.2c. indiferent de material.(4) Modelul de calcul la încărcări verticale şi orizontale trebuie să Ńină seama de: • • modul de aplicare a încărcărilor (excentricităŃile menŃionate la 6.1.I. greutatea proprie a porŃiunii de perete aflată peste nivelul secŃiunii.Determinarea forŃelor axiale de compresiune în pereŃii structurali (1) ForŃa axială de compresiune într-o secŃiune de calcul orizontală a unui perete structural se va compune din: • • suma încărcărilor din zonele aferente ale planşeelor de peste nivelul secŃiunii..2.2. considerate uniform distribuite pe lungimea peretelui.2. se va considera o distribuŃie uniformă a forŃelor de compresiune pe toată aria peretelui (figura 6.

(2) Momentul încovoietor (M) dat de excentricitatea ei0 variază liniar pe înălŃimea peretelui.încărcările aduse de planşeul/planşeele care reazemă direct pe perete.2. Excentricitate din alcătuirea structurii.2 Încărcări verticale concentrate pe pereŃii structurali (a) Cazul curent (b) Devierea traseului de descărcare în vecinătatea golurilor (c) Încărcarea peretelui transversal (5) În cazul clădirilor cu console nesimetrice importante.2. imperfecŃiuni de execuŃie.1. efectele excentricităŃilor se vor introduce prin coeficienŃi de reducere a rezistenŃei calculate cu încărcările axiale. 6. efectele încărcărilor cu caracter local. 71 . cu distanŃă mare între centrul de greutate al încărcărilor verticale din planşee şi centrul de greutate al secŃiunii orizontale a pereŃilor se va Ńine seama de eforturile suplimentare care rezultă.2.2.2. (1) Excentricitatea din alcătuirea structurii se va calcula cu relaŃia: e = i0 N 1d 1 + ΣN 2 d 2 N 1 + ΣN 2 (6.2.. (2) Pentru calculul rezistenŃei pereŃilor.(a) (b) (c) Figura 6. d1 – excentricitatea încărcării N1 N2 .1) unde: • • • • N1 – încărcarea transmisă de peretele de la etajul superior. Determinarea excentricităŃilor de aplicare a încărcărilor verticale (1) Încărcările din planşee se transmit pereŃilor cu excentricităŃi care provin din: • • • alcătuirea constructiveă a structurii. 6. d2 – excentricităŃile încărcărilor N2.

ExcentricităŃi din imperfecŃiuni de execuŃie (accidentale) (1) Excentricitatea accidentală se va lua în calcul cu cea mai mare dintre valorile: • • ea = ea = t ≥ 1. forŃele din deformaŃiile impuse de structură pereŃilor din zidărie înrămată În cazul clădirilor tip "sală/hală" pentru structura acoperişului se va lua în calcul componenta verticală a acŃiunii seismice în condiŃiile prevăzute în Codul P100-1.suma reacŃiunilor planşeelor care reazemă pe peretele care se verifică 6. 6. determinat conform par. forŃele perpendiculare pe planul peretelui.2. 72 .2a) (6.2b) unde: • • t . (1) Pentru proiectarea pereŃilor structurali şi nestructurali şi a pereŃilor din zidărie înrămată se vor se vor lua în considerare: • • • forŃele în planul peretelui. 6.grosimea peretelui.Figura 6.2. ΣN2 . se va calcula cu relaŃia ehm( i ) = M hm( i ) N 1 + ΣN 2 (6.2.3) unde • • N1 .2.3.2.4.înălŃimea etajului.3 ExcentricităŃi provenite din alcătuirea structurii 6.3.0 cm 30 het ≥ 1.2.0 cm 300 (6.2.2. Calculul structurilor cu pereŃi din zidărie la forŃe orizontale. Excentricitate din forŃele orizontale perpendiculare pe plan (1) Excentricitatea din momentul încovoietor maxim Mhm(i) dat de forŃele orizontale perpendiculare pe plan. het .încărcarea transmisă de peretele superior.

(2) Având în vedere înălŃimea mică a clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie şi intensitatea de proiectare a presiunii vântului stabilită conform NP-082 verificarea la acŃiunea vântului în planul pereŃilor nu este necesară. pentru clădirile cu pereŃi deşi (sistem fagure) şi pentru clădirile cu pereŃi rari (sistem celular) la care s-au prevăzut pereŃi suplimentari în subsol conform recomandării de la 5. (1) Suprastructura clădirii se va modela prin subansambluri structurale verticale dispuse pe direcŃiile principale. caracteristicile de rigiditate ale elementelor stabilite conform (8) sau (9) şi capacitatea de amortizare. alcătuirea generală structurii: .1. 73 .3 (5). lungimile tălpilor active egale cu grosimea peretelui la care se adaugă.4.1.(5). tipul 1 din tabelul 5. din totalitatea pereŃilor structurali de pe una din direcŃiile principale. . constituite din pereŃi plini sau cu goluri. legate prin planşee orizontale (placă şi rigle de cuplare). În cazul clădirilor la care pereŃii nu sunt dispuşi pe două direcŃii ortogonale. cea mai mică dintre valorile: • • 6 t .4. dacă nu s-au prevăzut pereŃi suplimentari în subsol conform recomandării de la 5. distanŃa până la capătul peretelui transversal (până la primul gol).legăturile între subansamblurile structurale şi legăturile dintre componentele fiecărui subansamblu. (3) Încărcările din vânt vor fi luate în considerare numai pentru: • • calculul momentelor încovoietoare din acŃiunea perpendiculară pe faŃadă. distribuŃia maselor de nivel.2.proprietăŃile mecanice relevante ale materialelor. calculul şarpantelor. în cazul secŃiunilor compuse (L. 6. forŃele seismice vor fi aplicate în calcul pe direcŃiile principale ale sistemului de pereŃi. pentru clădirile fără subsol. cap. (3) Caracteristicile geometrice ale pereŃilor structurali care participă la preluarea forŃelor seismice se vor stabili considerând. peste nivelul fundaŃiilor pentru clădirile cu pereŃi rari. de fiecare parte a inimii. Modelul de calcul pentru forŃe seismice orizontale. fiecare.8 şi cap. în plan şi pe înălŃimea clădirii. (4) Modelul structural trebuie să schematizeze cât mai exact următoarele elemente: • • • (5) Clădirile cu regularitate structurală.geometria ansamblului şi a tuturor subansamblurilor verticale şi orizontale. unde "t" este grosimea tălpii respective.10. Pot fi calculate cu modele plane şi clădirile care îndeplinesc condiŃiile de la 6. cu respectarea prevederilor specifice date în paragrafele următoare. Fiecare model plan constituie un sistem elastic cu un grad de liberate dinamică la fiecare nivel (deplasare de translaŃie în planul pereŃilor).(3). la planşeul peste subsol.3. . (2) SecŃiunea de încastrare a ansamblului pereŃilor structurali pentru calculul la forŃe orizontale (în raport cu care se defineşte numărul de niveluri nniv) se va lua: • • • la nivelul superior al soclurilor.T. (4) Calculul seismic al clădirilor cu pereŃi structurali şi nestructurali din zidărie şi al panourilor din zidărie înrămate în cadre de beton sau de oŃel se va face conform prevederilor generale din Codul P100-1. se vor calcula cu două modele plane constituite. I).1.3.

½ din valoarea modulului de elasticitate transversal echivalent (GZC(ZIA)) calculat cu relaŃia (4.13).1.11).2. (EZC(ZIA)) calculat cu relaŃia (4.1 din tabelul 5. (2) sau cu valoarea dată la 4. Acestea vor fi armate constructiv.3. vor fi modelate ca sisteme elastice cu trei grade de libertate dinamică (două translaŃii orizontale şi o rotire în jurul axei verticale) pentru fiecare nivel. (2) Pentru proiectarea clădirilor cu alcătuiri arhitectural-structurale care nu respectă în totalitate recomandările din Cap.5 al Codului şi în toate cazurile prevăzute în Codul P100-1 art. (7) (8). tipul 2 din tabelul 5.1. . pentru zidăria confinată (ZC) şi pentru zidăria cu inimă armată (ZIA): . conform tabelului 4.din Codul P100-1.1.7.2.1. Calculul forŃelor seismice orizontale pentru ansamblul clădirii (1) Factorii de comportare "q" pentru structurile din zidărie.1 din Codul P100-1.2.½ din valoarea modulul de elasticitate secant de scurtă durată al zidăriei (Ez) determinat conform prevederilor de la 4.2. (9) Rigiditatea riglelor de cuplare din beton armat se va lua în calcul cu valorile folosite pentru calculul clădirilor cu pereŃi structurali din beton armat (a se vedea Codul CR2).1.1.3.2.caracteristicile geometrice ale secŃiunii nefisurate din zidărie.½ din valoarea modulului de elasticitate transversal calculat cu relaŃia (4.2.4.din Codul P100-1) . 6. astfel încât cedarea riglei să preceadă cedarea reazemului (montantului) prin zdrobirea locală a zidăriei.Se va Ńine seama de coeficienŃii de suprarezistenŃă (αu/α1) în condiŃiile stabilite în Codul P100-1. 8.14). (7) Rigiditatea elastică a elementelor va fi calculată considerând deformaŃiile din încovoiere şi din forfecare ale zidăriei nefisurate. Metode de calcul la forŃe seismice orizontale (1) Pentru proiectarea clădirilor curente calculul seismic se va face cu metode de calcul static liniar. (10) În modelul de calcul pentru pereŃii cu goluri din zidărie nearmată nu se va Ńine seama de efectul riglelor de cuplare.½ din valoarea modulului de elasticitate longitudinal echivalent.2.2. 74 . se vor folosi procedee de calcul static neliniar care iau în considerare comportarea postelastică a pereŃilor structurali din zidărie.3. .1. (8) .3. 6. Metoda forŃelor seismice statice echivalente (1) Pentru clădirile cu regularitate în plan şi în elevaŃie (tipul 1.2. 6.2. (3) Folosirea procedeelor de calcul dinamic neliniar nu este justificată pentru proiectarea clădirilorcu pereŃi structurali din zidărie.1.1) calculul forŃei tăietoare de bază pentru ansamblul clădirii se va face cu metoda forŃelor seismice statice echivalente descrisă în paragraful 8.(3) în funcŃie de rezistenŃa caracteristică fk .Rezultate mai exacte se obŃin folosind rigiditatea zidăriei fisurate: • • pentru pereŃii din zidărie nearmată (ZNA) : .1.caracteristicile geometrice ale secŃiunii întregi nefisurate (zidărie şi beton) . se vor lua în calcul în funcŃie de tipul zidăriei şi de grupa de regularitate a construcŃiei conform Anexei NaŃionale la standardul SR EN 1998-1 (valorile sunt date în tabelul 8.(6) Clădirile care nu au regularitate structurală în plan şi în elevaŃie. de scurtă durată.

care are originea în centrul maselor (centrul de greutate al suprafeŃei planşeului).0 m (P+2E.5) unde în care Ix(pl) şi Iy(pl) sunt momentele de inerŃie ale ariei planşeului în raport cu un sistem de axe paralel cu axele Oxy. rx şi ry sunt razele de torsiune.din Codul P100-1. lungime /lăŃime este ≤ 2. clădirea se încadrează în clasele de importanŃă.4a) (6.6) • Razele de torsiune ale structurii se calculează cu relaŃiile r0 x = JR ∑ Kx r0 y = JR ∑ Ky (6.7) unde 75 . înălŃimea clădirii este ≤ 10. raportul dimensiunilor clădirii în plan.(2) DistribuŃia forŃei tăietoare de bază pe înălŃimea clădirii se va face cu relaŃia (4.6). din Codul P100-1 iar efectele torsiunii de ansamblu vor fi calculate conform paragrafului 4. În Anexa A sunt date tabele pentru calculul direct al forŃei seismice de bază pentru clădirile cu pereŃi structurali din zidărie cu regularitate în plan şi în elevaŃie.2. Notă.4b) sunt definite astfel: • Raza de giraŃie a planşeului se calculează cu relaŃia l pl = I p .pl = Ix (pl) + Iy (pl) (6. în cazul clădirilor curente). (4) Mărimile din relaŃiile (6.3.5b) se acceptă folosirea calculului cu două modele plane dar toate valorile efectelor acŃiunii seismice care se obŃin vor fi majorate 25%.4a) şi (6. pl Apl (6.expunere 1 şi 2. (3) Calculul cu modele plane poate fi folosit şi pentru clădirile cu pereŃi structurali din zidărie care nu satisfac criteriile de regularitate în plan dar care satisfac următoarele condiŃii de alcătuire: • • • • • clădirea are planşee rigide în plan orizontal la toate nivelurile.5a) şi (6.5 sunt satisfăcute relaŃiile rx2 > lpl2 + e0x2 ry > 2 (6. e0x şi e0y sunt distanŃele între centrul de masă şi centrul de rigiditate măsurate pe direcŃiile "x" şi respectiv "y" În cazul în care condiŃiile speciale de mai sus sunt îndeplinite cu excepŃia relaŃiilor (6. Apl este aria planşeului Ip.5.pl este momentul polar al suprafeŃei planşeului calculat cu relaŃia Ip.4.4b) lpl2 + e0y2 în care • • • lpl este raza de giraŃie a planşeului.

(8) În cazul pereŃilor cu secŃiune compusă (I. chiar dacă satisface condiŃiile din Codul P100-1. (6) Pentru construcŃiile cu planşee cu rigiditate nesemnificativă în plan orizontal. ForŃa tăietoare de bază (Fb) pentru întreaga clădire (cu masa totală m) se va calcula ca la (1) considerând că masa proeminenŃei (mp) se adaugă masei ultimului nivel. (7) ForŃele tăietoare de bază pentru pereŃii structurali determinate prin calculul liniar elastic pot fi redistribuite între pereŃii de pe aceiaşi direcŃie. calculată conform 6. forŃa tăietoare seismică de bază. de tipul 2 din tabelul 5. Dacă aceste clădiri au proeminenŃă la ultimul etaj.2.5.2.3.3.2.2.3.3. (3) Dacă sunt îndeplinite condiŃiile de la (2).2..3. calculată conform 6.3. ii. Calculul eforturilor secŃionale în pereŃii structurali (1) ForŃa seismică de bază se va distribui pereŃilor structurali conform modelului de calcul.2. (2) În cazul pereŃilor cu goluri de uşi şi/sau ferestre.1..et) se calculează.2. cu condiŃia ca echilibrul global să fie satisfăcut şi ca forŃa tăietoare în oricare perete să nu fie redusă/sporită cu mai mult de 20%. 8. cu relaŃia : Lv . în situaŃiile de la (3) şi (4) forŃa tăietoare seismică de bază.et = ∆M Sz Iz (6.5.2.2. art.din Codul P100-1.1.8) m 6.3.) (5) În cazul clădirilor care au peste planşeul ultimului nivel proeminenŃe (construcŃii de mici dimensiuni) care se încadrează în condiŃiile din Codul P100-1. se distribuie pereŃilor structurali proporŃional cu rigiditatea laterală a fiecăruia.(2).L) forŃa de lunecare verticală în secŃiunea dintre inimă şi talpă (Lv. se va folosi un calcul de cadru pentru determinarea efectelor acŃiunilor verticale şi seismice în montanŃi şi în rigle. (4) Dacă nu sunt îndeplinite condiŃiile de la (2) sau (3) pereŃii se vor considera console independente.1.9) 76 . (6) calculul forŃei tăietoare cu metoda forŃelor statice echivalente se va face astfel: i. ForŃa tăietoare de bază (Fbp) aferentă masei (mp) se va calcula cu relaŃia: m Fbp = 2 Fb p (6. Metoda de calcul modal cu spectre de răspuns (1) Pentru clădirile fără regularitate. sau dacă riglele de cuplare sunt integral din beton armat. ΣKx şi ΣKy sunt rigidităŃile relative de nivel ale structurii pe direcŃiile principale (a se vedea Codul P100-1. (6).1. structura acesteia va fi introdusă în modelul general.2.T. plinurile orizontale din zidărie vor fi considerate ca grinzi de cuplare numai dacă sunt Ńesute efectiv cu montanŃii alăturaŃi şi dacă sunt legate atât cu centura planşeului cât şi cu buiandrugul de beton armat de sub zidărie (dacă acesta este separat de centura planşeului). forŃele seismice pentru ansamblul clădirii se vor calcula cu metoda de "calcul modal cu spectre de răspuns" descrisă în art. 8. se distribuie pereŃilor structurali proporŃional cu masa aferetă fiecăruia.3.4.3.2. 4. art. legate cu placa planşeului (fără rigiditate la încovoiere) la fiecare etaj (5) Pentru construcŃiile cu planşee rigide în plan orizontal.- JR este rigiditatea la torsiune a structurii. pentru un etaj. art.4. 6.

(10) Eforturile secŃionale în pereŃii din zidărie înrămaŃi în cadre din beton armat sau de oŃel se vor determina pentru: • • interacŃiunea cu structura. • • Pentru calculul Sz şi Iz se consideră că peretele este alcătuit numai din zidărie (se neglijează elementele de confinare dacă acestea există).½ din valoarea modulului de elasticitate transversal echivalent (GZC(ZIA)) calculat cu relaŃia (4.unde • ∆M = Minf .9).momentul încovoietor de proiectare în secŃiunea de la baza etajului.2. în calcul seismic se vor considera următoarele tipuri de deplasări: .½ din valoarea modulului de elasticitate longitudinal echivalent.(3) în funcŃie de rezistenŃa caracteristică la compresiune a zidăriei (fk).3.1.ε liniară cu parametrii εm1 ≈ εmu în calcul seismic se vor considera numai deplasările elastice 77 .momentul static al ariei tălpii faŃă de CG al secŃiunii peretelui. pentru zidăria confinată (ZC) şi pentru zidăria cu inimă armată (ZIA): .inelastice pentru deformaŃiile specifice εm1 < ε ≤ εmu în cazul zidăriilor cu lege σ . (9) Rigiditatea elastică a pereŃilor se va calcula • • pentru pereŃii din zidărie nearmată (ZNA) : .10). cu parametrii εmu > εm1. . se va face considerând ansamblul format din cadru şi panourile din zidărie modelat ca un sistem triangulat. calculul eforturilor din interacŃiunea cu structura.½ din valoarea modulului de elasticitate transversal calculat cu relaŃia (4.1.10Dp.2. (12) Pentru determinarea eforturilor secŃionale (N.2. LăŃimea activă a diagonalei (dp) va fi luată egală cu dp = 0. . de scurtă durată.M. în secŃiunea de la baza etajului superior.elastice pentru deformaŃiile specifice ε ≤ εm1 . 6. .caracteristicile geometrice ale secŃiunii nefisurate din zidărie şi de beton .Msup cu: Sz Iz Minf . (EZC(ZIA)) calculat cu relaŃia (4. unde Dp este lungimea diagonalei panoului din zidărie.2.momentul de inerŃie al secŃiunii a peretelui.7). Calculul deplasărilor laterale în planul peretelui (1) Sub acŃiunea încărcărilor orizontale în planul median.3.V) în elementele structurii şi pentru determinarea deplasărilor laterale ale acesteia poate fi folosit orice program de calcul bazat pe principiile recunoscute ale mecanicii structurilor. .caracteristicile geometrice ale secŃiunii nefisurate din zidărie. (2) sau cu valoarea dată 4.2. (11) În lipsa unei metode mai exacte. cu diagonale articulate la capete în nodurile cadrului. acŃiunea seismică perpendiculară pe planul peretelui.1.1. . Msup . deformaŃiile şi deplasările laterale ale pereŃii structurali din zidărieî depind de legea constitutivă a zidăriei σ .idem.ε : • • în cazul zidăriilor cu lege σ-ε liniar-dreptunghiulară.½ din valoarea modulul de elasticitate secant de scurtă durată al zidăriei (Ez) determinat conform prevederilor de la 4.

(2) Pentru panourile din zidărie fără goluri de uşi sau ferestre. (1) Pentru calculul momentelor încovoietoare din încărcările perpendiculare pe plan. arce. Cap. (2) Valorile de proiectare pentru fiecare categorie de încărcări se vor lua din reglementările specifice: • • • • Încărcări din acŃiunea cutremurului conform Codului P100-1. şi este încărcat cu forŃe verticale: pe latura orizontală. 6. Calculul pereŃilor din zidărie la încărcări perpendiculare pe plan. Încărcări de exploatare (mobiler sau echipamente/instalaŃii suspendate).. continuitate parŃială: 78 .Codului NP 082 .10 Încărcări date de presiunea vântului conform. conform temei de proiectare. pe planşeele etajului respectiv şi. sus şi jos.4.(3).Anexa NaŃională la SR EN 1991-1-1. (3) Valorile de proiectare ale încărcărilor perpendiculare pe plan provenite din: • • se vor determina din calculul de ansamblu al clădirii. alcătuirea peretelui în secŃiune. lateral. exprimată prin raportul rezistenŃelor unitare la întindere din încovoiere perpendicular pe planul peretelui (µ = fxk1/fxk2) legături cu planşeele intermediare sau de acoperiş. ca: • • grinzi simplu rezemate în cazul pereŃilor rezemaŃi pe două laturi. anizotropia zidăriei. (3) Fixarea laturilor pereŃilor se va realiza prin: • • (4) Modelarea condiŃiilor de fixare pe contur a panourilor din zidărie alcătuite dintr-un singur strat se va considera după cum urmează: • continuitate completă: • pe latura verticală. dacă peretele este Ńesut cu un perete transversal care are cel puŃin aceiaşi grosime.4. dacă pe perete reazemă un planşeu de beton armat.2. în funcŃie de prinderile de pe contur. sau şarpante.1. plăci elastice anizotrope rezemate. dar cel puŃin valorile din ETAG 003-1998 împingerea pământului. la etajele curente. sus şi jos. pe planşee (cu laturile verticale libere). momentele încovoietoare de proiectare produse de forŃele perpendiculare pe planul peretelui (MSxd1 şi MSxd2) vor fi calculate Ńinând seama de: • • • condiŃiile de fixare pe laturile panoului din zidărie.1. (1) Categoriile de încărcări perpendiculare pe planul pereŃilor sunt date la 6. Ńesere cu pereŃii perpendiculari. Modele şi metode de calcul pentru încărcări perpendiculare pe plan. pentru pereŃii de contur de la subsol împingeriler produse de bolŃi.6. . pe pereŃii de rigidizare (perpendiculari pe planul peretelui considerat). pereŃii se modelează. Încărcări de exploatare (împingerea oamenilor în spaŃii aglomerate) conform.

083 (→1/12) pentru cazul rezemării cu continuitate completă la ambele extremităŃi (momentul maxim este la reazeme).10) în care : • • • • α = 0.11b) în care: • α este un coeficient care Ńine seama de - anizotropia zidăriei (raportul rezistenŃelor µ = fxd1/fxd2 ≡ fxk1/fxk2). dacă pe perete reazemă un planşeu cu rigiditate nesemnificativă în plan orizontal rezemare simplă: - pe latura orizontală. peretele va fi considerat articulat sau încastrat la nivelul fundaŃiei. hw este înălŃimea liberă a peretelui. se consideră continuitate completă chiar dacă numai unul dintre straturi este Ńesut continuu la reazem.1. de exemplu). (7) La pereŃii rezemaŃi numai sus şi jos (liberi pe laturile laterale – lângă golurile de uşă.2a). (7) În cazul pereŃilor rezemaŃi pe trei sau patru laturi.(3).2a). cu condiŃia ca peretele să aibă legături conform cu 7. 4. în direcŃia fxk2 (figura 4. dacă planşeul nu reazemă pe perete (peretele este executat după decofrarea planşeului) sau pe straturile de rupere a capilarităŃii la ultimul nivel.11a) • pentru planul de rupere perpendicular pe rosturile de aşezare. momentele încovoietoare se vor determina astfel: • pentru planul de rupere paralel cu rosturile de aşezare.- • pe latura verticală. pentru calculul la împingerea pământului. şi încastrat elastic la nivelul planşeului peste subsol. În toate celelalte cazuri se va considera continuitate parŃială. în funcŃie de rezolvarea constructivă adoptată. WEd este încărcarea de proiectare uniform distribuită perpendicular pe perete. dar cel puŃin 50% din grosimea peretelui care se calculează sau cu un perete care nu este încărcat cu forŃe verticale. (6) În cazul pereŃilor de subsol.3. α = 0. 79 . momentul încovoietor pe unitatea de lungime a peretelui este : 2 M Ed1 = µα WEd lw (6. în cazul în care nu sunt prevăzute măsuri constructive speciale pentru legarea planşeului de beton armat cu peretele din zidărie (5) În cazul pereŃilor dubli cu gol interior (de exemplu: faŃade ventilate. planul de rupere este paralel cu rosturile de aşezare (fig. în direcŃia fxk1(figura 4.125 (→1/8) pentru cazul rezemării simple la ambele extremităŃi (momentul maxim este la mijlocul înălŃimii peretelui).2b.) momentul încovoietor pe unitatea de înălŃime a peretelui este: 2 M Ed2 = α WEd lw (6. panouri de umplutură la faŃade). condiŃiile de fixare pe laturile peretelui. dacă peretele este Ńesut cu un perete transversal care are grosime mai mică. indiferent de grosimea acestuia. şi momentul încovoietor se vor determina cu relaŃia 2 M Ed 1 = αWEd hw (6. pe latura orizontală.

00 0.00 µ 0.122 0.25 0.044 0.048 0.280 0.074 0.1 µ 0.151 2.040 0.009 80 .014 0.036 0.057 0. (11) Pentru panourile cu grosime > 250 mm momentele încovoietoare se vor calcula folosind teoria teoria liniilor de rupere pentru plăci elastice anizotrope (cu moduli de elasticitate diferiŃi pe cele două direcŃii) .030 0.300 0.074 0.066 1. este lungimea peretelui între reazeme.018 0.50 0.75 0.059 0.1 valorile momentelor încovoietoare se vor calcula conform Anexei E (informativă) la standardul SR EN 1996-1-1. Figura 6.030 0.25 0.071 2.021 1.071 0.023 0.015 0.237 0.4 NotaŃii pentru calculul momentelor MEd1 şi MEd2 (8) Valorile coeficientului α pentru rapoartele µ folosite în acest Cod şi în Anexa NaŃională la SR EN 1996-1-1 sunt date în tabelul 6.50 1.122 1.042 0.009 0.040 0.362 0. Tabelul 6.180 h/lw 0.428 0.00 0.042 1.077 0.30 0.059 1.022 0.091 0.195 0.50 0.032 0.• • raportul între înălŃimea şi lungimea peretelui.048 1.00 0.25 0.30 0.028 0.071 1.080 0.011 0.25 0.030 1. lw WEd este încărcarea laterală de proiectare pe unitatea de suprafaŃă .113 0.50 0.085 0.25 0.008 0.007 0.75 0.25 0.043 0.096 1. raportul rezistenŃelor fxd1/fxd2 este diferit de valorile din tabelul 6.042 0.018 0.1 Valorile din tabel sunt valabile numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiŃii: • • Zidăria este executată cu toate rosturile verticale umplute cu mortar Grosimea pereŃilor este ≤ 250 mm (9) Pentru zidăriile cu rosturi verticale de tip “nut & feder” rezistenŃele fxd1 şi fxd2 vor fi comunicate de producător/distribuitor pentru profilaŃia respectivă.50 1.50 0. (10) În cazul în care.066 0.036 2. pentru un anumit tip din zidărie.087 0.028 0.75 0.75 0.153 0.50 1.00 0.50 0.75 0.046 0.080 0.240 0.042 0.037 0.180 0.014 0.033 1.004 h/lw 0.021 0.051 1.75 0.00 µ 0.00 0.096 0.00 h/lw 0.30 0.023 0.026 1.00 0.50 0.033 0.

102 0.056 0.085 0.106 0.013 (12) Pentru calculul momentelor încovoietoare.5.043 1.054 0.090 1.045 2.040 0.50 0.123 0.50 1. panourile cu goluri vor fi divizate în fragmente care pot fi calculate cu regulile de la panourile pline (figura 6.085 1.051 0.109 0.059 0. clădiri tip "sală/hală".045 0.00 µ 0.083 0.75 0.25 0.174 0.5) Figura 6.038 0.109 0.073 0.021 0.75 0.75 0. permanente şi de exploatare. (2) Proiectarea planşeelor din beton armat pentru încărcări verticale se va face conform SR EN 1992-1-1 şi Anexei NaŃionale la acesta .025 0.056 0.50 0.029 1. încărcări orizontale care acŃionează în planul median al planşeului.094 0.25 0.00 0.031 h/lw 0. clădiri etajate cu goluri mari în planşee.021 0.00 0.099 0.035 0.042 0.016 0.00 0.30 0.µ 0.009 0.071 0.085 0. pentru planşeul de acoperiş.037 0.123 2.090 0.028 0. (5) Verificarea rezistenŃei şi rigidităŃii planşeelor la forŃe orizontale va fi făcută pentru următoarele categorii de clădiri cu pereŃi structurali din zidărie: • • • clădiri etajate cu pereŃi rari (sistem celular).018 0.035 0.095 0.074 1.079 1. 81 .25 0.56 1. (3) Proiectarea planşeelor din lemn pentru încărcări verticale se va face conform şi NP 005.196 0. Calculul planşeelor (1) Planşeele clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie se dimensionează pentru: • • încărcări verticale.061 0. NP 019 (4) Proiectarea planşeelor de beton armat la încărcări orizontale va avea ca scop asigurarea capacităŃii de rezistenŃă şi a rigidităŃii necesare pentru ca planşeul să fie considerat diafragmă rigidă în plan orizontal.25 0.091 0.30 0.00 0.050 0.50 0.50 0.099 0.094 2.25 0.00 µ 0.75 0.150 0.050 0.50 0.047 0.071 1.053 0.5 Modele de calcul la forŃe perpendiculare pe plan pentru pereŃii cu goluri 6.50 1.50 0.091 1.035 1.00 0.103 0.045 0.028 0.043 0.50 1.108 1.217 0.149 0.130 0.047 h/lw 0.00 0.30 0.75 0.25 0.167 0.050 0.040 1.75 0.048 0.052 0.00 h/lw 0.

6.• clădiri cu planşee prefabricate (pentru verificarea capacităŃii îmbinărilor). considerând planşeul ca grindă continuă. cu relaŃia (6. momentul încovoietor M şi forŃa tăietoare T în planşeu se vor determina din conditiile de echilibru sub efectul încărcării p şi reacŃiunilor Fi. (3) În ipotezele de la (2) şi (3). cu suprabetonare armată. (2) ReacŃiunea din secŃiunea de rezemare a planşeului pe un perete structural (Fi) se va calcula. 6. dRG – distanŃa între centrul de greutate al planşeului (CG) şi centrul de rigiditate al structurii (CR).Metoda de calcul (1) În condiŃiile de la 6.5.(aproximativ dreptunghiulare).1. L – dimensiunea clădirii perpendicular pe direcŃia de calcul.5. valorile extreme ale forŃei pmax/min care acŃionează asupra planşeului se vor calcula cu relaŃia: pmax/ min = S niv d ( 1 ± 6 RG ) L L (6.12) unde: • • • Sniv .2.13) unde • VR . simplificat. (3) Proiectarea planşeelor mixte alcătuite din grinzi monolite sau prefabricate de beton armat/precomprimat şi corpuri de umplutură ceramice sau din beton.13) considerând că este proporŃională cu suma rezistenŃelor la forŃă tăietoare ale tuturor montanŃilor peretelui (ΣVRdi) Fi = S niv ΣVRdi VR (6.rezistenŃa la forŃă tăietoare a clădirii pe direcŃia de calcul. calculul eforturilor secŃionale din forŃele seismice orizontale.2. Modelul de calcul (1) La clădirile cu forme simple în plan. se va face conform 6. cu rezultanta trecând prin centrul de rigiditate al structurii de la nivelul respectiv.1(1) forŃa totală de calcul pentru un planşeu este egală cu forŃa seismică aplicată la nivelul respectiv. această forŃă se va considera distribuită liniar pe lungimea planşeului. În cazul clădirilor cu pereŃi deşi (sistem fagure) verificarea planşeelor din beton armat la forŃe orizontale nu este necesară. În această ipoteză. se va face numai pe baza prevederilor din reglementările specifice aprobate conform legislaŃiei din România. rezemată pe pereŃii structurali (2) Pentru proiectarea planşeelor cu alcătuiri complicate şi a planşeelor structurilor cu neregularităŃi în plan şi pe verticală se vor utiliza modelele şi metode de calcul capabile să evidenŃieze comportarea acestora la încărcări verticale şi la cutremur.5.5.forŃa seismică de proiectare aplicată la nivelul planşeului respectiv. 82 . În mod simplificat.

CondiŃii generale de calcul 6. în cazurile special menŃionate în text. forŃă tăietoare (VRd). b.2.6. unde Sniv are valoarea maximă. condiŃiile probabile de execuŃie.1.Figura 6. moment încovoietor (MRd). (1) Modelul de calcul pentru determinarea rezistenŃei de proiectare a pereŃilor structurali din zidărie trebuie să Ńină seama de: • • • • • geometria peretelui. 6. condiŃiile de rezemare pe contur ale peretelui.1. Calculul rezistenŃei de proiectare a pereŃilor din zidărie 6. proprietăŃile de rezistenŃă şi de deformabilitate ale zidăriei.1. în raport cu starea limită de serviciu (SLS). Calculul eforturilor secŃionale de proiectare în planşee din încărcări orizontale (a) Determinarea încărcării în planul planşeului (b) Eforturi secŃionale în planşeu (4) În clădirile cu regularitate structurală în elevaŃie verificarea se va face numai la ultimul nivel. forŃă de lunecare verticală în pereŃii cu secŃiuni compuse (VLhd).6. (2) RezistenŃa de proiectare a pereŃilor structurali se va determina pentru: a. condiŃiile particulare de aplicare a încărcărilor.1. Ipoteze de calcul (1) RezistenŃa de proiectare a pereŃilor din zidărie se determină în raport cu starea limită ultimă (ULS) şi.6.) eforturile secŃionale produse de forŃele care acŃionează în planul median al peretelui: • • • • forŃa axială (NRd).6.6. 83 . 6.) eforturile secŃionale produse de forŃele care acŃionează perpendicular pe planul median al peretelui: • • moment încovoietor în plan paralel cu rosturilor orizontale (MRxd1).Modelul de calcul. moment încovoietor în plan perpendicular pe rosturile orizontale (MRxd2).

1.15a) (6.2.(2) În condiŃiile menŃionate la 6.2. condiŃiile minime de grosime de la 5. aria de beton se va transforma în arie echivalentă din zidărie prin înmulŃire cu raportul "n" dintre rezistenŃa de proiectare la compresiune a betonului (fcd) şi rezistenŃa de proiectare la compresiune a zidăriei (fd).1. art.(1)P.1.3. se va face pe baza următoarelor ipoteze: • • • ipoteza secŃiunilor plane. conform prevederilor din SR EN 1996-1-1. (4) Pentru pereŃii din zidărie confinată (ZC) şi din zidărie cu inimă armată (ZIA) caracteristicile geometrice ale secŃiunii orizontale se vor calcula astfel Pentru zidăriile cu elemente din argilă arsă din grupa 1 pentru care deformaŃia specifică maximă este εmu ≅ 3.5‰. art. (2) Grosimea panourilor din zidărie înrămate în cadre şi a pereŃilor nestructurali se va stabili prin calcul pentru satisfacerea cerinŃelor de la 5. calculul rezistenŃei şi al deformaŃiilor pentru pereŃii din zidărie nearmată. caracteristicile secŃiunii "ideale" a peretelui se vor calcula cu relaŃiile: • Aria ideală Ai = Azid + (n-1) Abeton Momentul de inerŃie ideal Ii = Izid + nIbeton (6.(1)P aria secŃiunii orizontale de calcul se va lua identică cu aria efectivă a peretelui (care include şi elementele de beton armat).2. 6.1.14) În aceste condiŃii.6 (3). rezistenŃa la întindere a zidăriei perpendicular pe rostul orizontal este nulă.(5) (3) Golurile din tălpi cu dimensiunea maximă ≤ h/4 vor fi neglijate iar golurile cu dimensiune > h/4 vor fi considerate margini ale tălpii.(2).(5).2 lw vor fi consideraŃi în calcul ca pereŃi plini.1. folosite pentru calcul. n= f cd fd • (6. (3) PereŃii cu goluri cu dimensiunea maximă ≤ 0. forma legii constitutive σ .5.1.ε a zidăriei starea limită de calcul. în funcŃie de: tipul solicitării. sunt dimensiunile "nete" (perete netencuit) care satisfac: • • • condiŃiile minime de lungime de la 5. distribuŃia eforturilor unitare pe zona comprimată a peretelui se consideră simplificat. 84 . 6.15b) Pentru zidăriile cu elemente din argilă din grupele 2 şi 2S şi din BCA şi pentru orice alte zidării care au deformaŃia specifică maximă εmu ≤ 2 ‰ conform prevederilor din SR EN 1996-1-1.5.Caracteristici geometrice ale secŃiunii orizontale a peretelui (1) Dimensiunile secŃiunii transversale a pereŃilor structurali din zidărie.2.6.(1) .6. dacă golul este situat în treimea mijlocie a înălŃimii nivelului şi dacă plinurile din zidărie până la marginile peretelui sunt cu cel puŃin 20% mai mari decât valorile minime date la 5. 6. condiŃiile maxime de lungime a tălpilor de la 6.6.(3).6. constantă sau liniară.3.

în secŃiunea în care se face verificarea. situaŃia de proiectare numai pentru forŃe axiale de compresiune nu constituie un criteriu de dimensionare finală. (2) În cazul pereŃilor din zidărie cu secŃiune dreptunghiulară.2.18) ei = e0 i + ehi + ea ≥ 0.6. • fd .1. 6.6.17) t – grosimea peretelui. se vor lua conform 2.NRd(l) se va calcula cu relaŃia NRd(l) = Φi(m)tfd (6. RezistenŃa la compresiune a pereŃilor din zidărie nearmată (ZNA) (1) RezistenŃa de proiectare la compresiune centrică pentru un perete din ZNA cu secŃiune oarecare.1.4.2.16a) unde: • t – grosimea peretelui.6.6. calculată cu relaŃia: (6.rezistenŃa de proiectare la compresiune a zidăriei.3 . solicitaŃi la compresiune axială. (2) Pentru pereŃii din zidărie..16) unde: • Φi(m) .sus şi jos . betonului şi armăturii. ei .6. • A .excentricitatea de calcul. Determinarea coeficienŃilor de reducere a rezistenŃei Φi şi Φm (1) Coeficientul de reducere a rezistenŃei în secŃiunile de la extremităŃile peretelui (Φi) . indiferent de tipul elementelor pentru zidărie şi al mortarului. (1) Valorile rezistenŃelor unitare de proiectare ale zidăriei.2. 6. în raport cu planul median al peretelui. RezistenŃa de proiectare la compresiune a pereŃilor structurali (1) Datorită efectelor acŃiunii seismice de proiectare în plan şi perpendicular pe planul peretelui şi măsurilor constructive prevăzute. nearmată sau armată. (2) Valorile rezistenŃelor unitare de proiectare pentru beton şi armătură se vor lua conform standardului SR EN 1992-1-1 6.2.coeficientul de reducere a rezistenŃei Ńinând seama de efectele zvelteŃei peretelui şi ale excentricităŃii de aplicare a încărcărilor.1. RezistenŃe unitare de proiectare ale zidăriei.1.aria secŃiunii transversale a peretelui. se va determina cu relaŃia NRd = Φi (m)Afd (6.4.05t cu notaŃiile: 85 . rezistenŃa de proiectare la compresiune centrică pentru unitatea de lungime a peretelui.se va determina cu relaŃia: Φ = 1− 2 i i t unde: • • e (6. deformaŃia specifică maximă în zidărie (scurtare) se va lua εmax = -2‰.

3. cu toate rosturile umplute cu mortar. ehi .20 0.6.înălŃimea etajului .1.aria efectiv încărcată.64 0. 86 .2. RezistenŃa la compresiune a pereŃilor din zidărie confinată (ZC) şi zidărie cu inimă armată (ZIA) (1) RezistenŃa la compresiune a pereŃilor din zidărie confinată şi din zidărie cu inimă armată se va calcula conform 6.2.≤ 0.49 0.32 0. Excentricitatea relativă em/t 0.2.15 0.10 0.28 0.05 0.6.• • • ei0 .2a) sau (6.cl = βAbfd (6.42 0.59 0. ZIA Tabelul 6. ea .5 − 1.1 b ≤ β max H A ef (6. 6. transformând secŃiunea mixtă într-o secŃiune ideală din zidărie conform prevederilor de la 6.30 0.20) în care β este coeficientul de majorare pentru încărcări concentrate. ehm .2.6.(4) (2) ContribuŃia armăturilor din stâlpişori şi din stratul median (ZIA) la preluarea forŃei de compresiune se va neglija.22 în care em este excentricitatea de calcul în zona centrală a peretelui calculată cu relaŃia: 2 e = ei 0 + e ± e m 3 hm a • • het .45 Aef. Ab .(4) ZvelteŃea (het/t)max 12 15 Tipul zidăriei ZNA ZC .70 0.2.25 0.21) a1 .6.75 0. în secŃiunea de la mijlocul înălŃimii peretelui. coeficientul de reducere a rezistenŃei în secŃiunea de la mijlocul înălŃimii peretelui peretelui Φm va fi luat cu valorile care corespund valorilor maxime het/t date la 5.distanŃa de la extremitatea peretelui până la cea mai apropiată margine a ariei pe care se transmite încărcarea.3.38 0.excentricitatea încărcărilor verticale determinată cu relaŃia (6.80 0.2.înălŃimea peretelui de la bază până la nivelul la care se aplică încărcarea concentrată. RezistenŃa la compresiune locală sub efectul încărcărilor concentrate (1) Pentru un perete din ZNA.6.excentricitatea accidentală determinată cu relaŃiile (6.53 0.1.19) 6.2b) (3) Pentru zidăriile executate cu toate tipurile de elemente şi de mortare. cu elemente pentru zidărie din grupa 1.0 ≤ β = ( 1 + 0. 1. Aef . aria pe care se aplică încărcarea Ho .30 cu notaŃiile: • • • • A a1 )( 1.excentricitatea datorată efectului încărcărilor orizontale. rezistenŃa de proiectare la compresiune locală sub încărcări concentrate se va determina cu relaŃia: NRd. (6.1).excentricitatea datorată forŃelor perpendiculare pe planul peretelui determinată cu relaŃia (6.3).

faŃă de planul median al peretelui. (4) IntersecŃiile dintre inima şi tălpile pereŃilor cu formă complexă precum şi secŃiunile slăbite prin şliŃuri verticale.3.1.2a).8.4.2.(3). vor fi verificate pentru eforturile de lunecare verticale calculate conform 6.3.ε) pentru armături se va lua conform standardului SR EN 1992-1-1 (3) În cazul pereŃilor cu formă complexă a secŃiunii transversale (I.3.2a.50 dacă ≥ 1 . 6. L.3. (figura. forŃa concentrată trebuie să fie aplicată prin intermediul unui material rigid care să permită distribuŃia pe verticală a încărcării la un unghi de 30o cu verticala.0 < 2a1 ≤ 1.6.5 fd în cazul elementelor din zidărie din grupele 1 şi 2 şi fd în cazul elementelor din zidărie din grupa 2S şi din BCA. Lef ≤ unde • t este grosimea peretelui Valorile din relaŃia (6.0 H valorile se vor obŃine prin interpolare liniară (2) Excentricitatea de aplicare a forŃei concentrate.20).T) rezistenŃa de proiectare la forŃă axială şi moment încovoietor în planul peretelui se va determina pe baza secŃiunii de calcul cu lungimile tălpilor determinate la art.6.6.0 H • Pentru 0.22) se vor limita după cum urmează: 2a1 • βmax = 1.• • Aef = t Lef 2. (5) Dacă forŃa concentrată este aplicată conform (4).6. (4) În cazul zidăriilor cu elemente din grupele 2 şi 2S şi din BCA.1. asigurând realizarea unei lungimi de încărcare Lef ca în figura 6.3. 6. Dacă la legătura între inimă şi talpă sau pe lungimea tălpii active există şliŃuri cu 87 . 6. 6.25 dacă =0 H 2 a1 • βmax = 1.1. va fi ≤ t/4 (3) În cazurile în care efectele forŃelor concentrate se suprapun.(2). 6.3.CondiŃii generale de calcul (1) Ipotezele generale de calcul pentru determinarea rezistenŃei de proiectare la forŃă axială şi moment încovoietor în planul peretelui pentru zidării nearmate şi armate sunt cele date la art.6. pentru pereŃii din zidărie cu inimă armată (ZIA). În cazul zidăriilor cu elemente din argilă arsă din grupa 1 forŃa concentrată poate să fie aplicată direct pe zidărie. RezistenŃa de proiectare la compresiune şi încovoiere a pereŃilor structurali 6.2 Ab este lungimea efectivă de preluare a încărcării măsurată la jumătatea t înălŃimii peretelui rezultată prin descărcarea forŃei verticale la un unghi de 60o cu orizontala (a se vedea figura 6.6. pentru pereŃii din zidărie nearmată (ZNA). (2) În cazul zidăriilor armate relaŃia efort unitar-deformaŃie specifică (σ . pentru pereŃii din zidărie confinată (ZC şi ZC+AR) Art.3. Art.1.1.6.6. efortul de compresiune sub forŃa concentrată (σcl) nu trebuie să depăşească 1.2 (2) cu precizările de la: • • • Art.2a) secŃiunea de la mijlocul înălŃimii peretelui va fi verificată cu relaŃia (6.

la legătura între talpa şi inima peretelui sunt realizate următoarele condiŃii: i) Pentru zidăria nearmată (ZNA) : • • • zidurile de pe cele două direcŃii sunt executate simultan (complet Ńesute).adâncime mai mare decât valoarea limită dată la 7.22) 2. RezistenŃa la compresiune şi încovoiere a pereŃi din zidărie nearmată (ZNA) (1) RezistenŃa de proiectare la încovoiere (MRd).85fd.1.L) rezistenŃa de proiectare la încovoiere (MRd) se va calcula după cum urmează: 1.1. Figura 6. Se determină rezistenŃa de proiectare la încovoiere (MRd) cu relaŃia M Rd = N Ed y zc (6. ii) Pentru zidăria confinată.Calculul momentului capabil pentru o forŃă axială dată (2) În condiŃiile de la (1). secŃiunea respectivă se consideră margine liberă. Se determină aria zonei comprimate a peretelui Azc = N Ed 0.T. (5) Verificarea de la (4) nu este necesară dacă. cu sau fără armături în rosturile orizontale (ZC/ZC+AR): • • • 6. intersecŃii şi ramificaŃii sunt prevăzute în rosturile orizontale armăturile minime stabilite în Codul P100-1.2. Se determină distanŃa yzc de la centrul de greutate al peretelui (G) până la centrul de greutate al zonei comprimate. aplicată în planul median al unui perete. asociată forŃei axiale de proiectare (NEd). secŃiunea de legătură între pereŃi nu este slăbită prin şliŃuri verticale.3.23) 88 .şi în acest Cod ştrepii reprezintă 50% din suprafaŃa de contact între zidărie şi beton.. intersecŃii şi ramificaŃii sunt prevăzute în rosturile orizontale armăturile minime stabilite în Codul P100-1 şi în acest Cod.6. în lipsa şliŃurilor.85 f d (6. la colŃuri. se va calcula considerând că blocul eforturilor de compresiune are formă dreptunghiulară cu valoare 0. pentru un perete cu secŃiunea orizontală compusă (I. la colŃuri. secŃiunea de legătură între pereŃi nu este slăbită prin şliŃuri verticale.2.7.(G1) 3.

rezistenŃa de proiectare la încovoiere (MRd) asociată forŃei axiale de proiectare (NEd) se va determina ca la (2) şi (3) dar cu limitarea ariei pe care se dezvoltă eforturile de întindere prin condiŃia yzc < 1. 2 şi 2S.ε.1 (5) În cazul pereŃilor din zidărie nearmată pentru care se cere verificarea rezistenŃei la cutremurul de proiectare pentru SLS. În figura 6. RezistenŃa la compresiune şi încovoiere a pereŃilor din zidărie confinată (1) Calculul rezistenŃei de proiectare la încovoiere (MRd) asociată forŃei axiale de proiectare din încărcări seismice (NEd) pentru pereŃii din zidărie confinată (ZC.8Φ i ( m ) f d t N Sd (6. adâncimea zonei comprimate se va determina cu relaŃia: xRd = 0. executaŃi cu elemente din zidărie din argilă arsă din grupele 1.3.6.Figura 6.şi din BCA se face în următoarele ipoteze: • Se neglijează: 89 .lc este lungimea reală a zonei comprimate care corespunde legii constitutive σ .distanŃa de la centrul de greutate al secŃiunii orizontale a peretelui până la limita sâmburelui central aflată de aceaşi parte cu fibra comprimată.23) devin: • adâncimea zonei comprimate xRd = N Ed 0.6.22) şi (6.1.26) rezultă MRd = 0.7.85 f d t (6. cu lungime lw şi grosime t relaŃiile (6.26) unde: • rzc . din relaŃia (6. ZC+AR).24a) unde coeficientul Φi(m) se va determina conform prevederilor de la 6.2.2 rsc (6. a zidăriei (4) Dacă forŃa axială este aplicată excentric faŃă de planul peretelui..8.3. (6) În cazul peretelui dreptunghiular cu lungime lw.24) • momentul încovoietor de proiectare N Ed (lw − xRd ) = N Ed eRd 2 2 M Rd = (6.Calculul momentului capabil pentru un perete cu secŃiune compusă (3) În cazul peretelui dreptunghiular.27) 6.25) Notă.2 lwNEd (6.

- rezistenŃa la întindere a betonului din stâlpişorul de la extremitatea solicitată la întindere a peretelui .1. 6. rezistenŃa la compresiune a betonului din stâlpişorul comprimat se ia în considerare pentru zidăriile cu deformaŃie specifică ultimă εmu = 3. pentru zidăria cu inimă armată (ZIA) se va calcula folosind ipotezele generale de la 6. pentru un perete din zidărie confinată de formă oarecare. RezistenŃa la compresiune şi încovoiere a pereŃilor din zidărie cu inimă armată (1) RezistenŃa de proiectare la încovoiere (MRd) asociată forŃei axiale de proiectare (NEd).distanŃa de la centrul de greutate al peretelui până la centrul de greutate al zonei comprimate a secŃiunii ideale din zidărie (6) RezistenŃa de proiectare la încovoiere dată de armăturile stâlpişorilor MRd(As) se va calcula cu relaŃia M Rd ( As ) = ls As f yd (6. 90 . rezistenŃa la compresiune a betonului din stâlpişorul comprimat pentru zidăriile cu deformaŃie specifică ultimă εmu = 2. MRd = MRd(zna.29) unde • yzci . As – cea mai mică dintre ariile de armare ale celor doi stâlpişori.(2) şi următoarele ipoteze specifice : • straturile paralele din zidărie şi beton conlucrează până în stadiul ultim corespunzător celui mai slab dintre materiale.24).6. fyd – rezistenŃa de proiectare a armăturii din stâlpişori. asociată forŃei axiale de proiectare (NEd).3.14)) rezistenŃa armăturilor din ambii stâlpişori de la extremităŃi.(6.distanŃa între centrele de greutate ale celor doi stâlpişori de la extremităŃi.3.2.(4) .30) unde • • • ls .4. (5) Momentul încovoietor de proiectare al secŃiunii ideale din zidărie nearmată se va calcula cu relaŃia M Rd ( zna .i) cu rezistenŃa de proiectare la încovoiere corespunzătoare armăturilor din stâlpişorii de la extremităŃi MRd(As) calculate conform (5) ÷ (7).1.i ) = N Ed y zci (6.5‰ (aria de beton se transformă în arie echivalentă de zidărie cu elaŃia.6. rezistenŃa la întindere a mortarului din rosturile orizontale ale zidăriei. • Se Ńine seama de rezistenŃa elementelor de confinare verticale - - (2) RezistenŃa de proiectare la încovoiere (MRd).6.i) + MRd (As) (6.28) (3) Aria secŃiunii ideale din zidărie nearmată se va calcula conform 6.0‰ (aria stâlpişorului se include în aria din zidărie). (4) Aria comprimată a secŃiunii ideale din zidărie nearmată (Azci) se va calcula cu relaŃia (6. va fi calculată prin însumarea rezistenŃei de proiectare la încovoiere a secŃiunii ideale din zidărie nearmată MRd (zna. secŃiunea de beton şi armătura stâlpişori intermediari (dacă există).

MRd (as).0‰ armătura stratului median este uniform distribuită în lungul peretelui (as în mm2/m). (2) În ipotezele menŃionate la (1) rezistenŃa de proiectare la încovoiere (MRd) asociată forŃei axiale de proiectare (NEd) se va calcula prin însumarea rezistenŃei de proiectare la încovoiere a secŃiunii ideale din zidărie nearmată cu rezistenŃa de proiectare a armăturilor din stratul median MRd (ZIA) = MRd (zna. • tm – grosimea stratului median de mortar/beton (grout).4. pentru toate alcătuirile (ZNA. 6.6.34b) 91 .(4) (4) RezistenŃa de proiectare a secŃiunii ideale din zidărie nearmată MRd (zna.3.i) + MRd (as) tech = 2tz +ntm (6.33) unde • • as este aria de armătură pe unitatea de lungime a stratului median fyd este rezistenŃa de proiectare a armăturilor din stratul median 6.pentru zidăriile cu elemente din argilă arsă din grupa 1: εcu ≡ εmu ≤ 3.1.5‰ .6.3. • n – coeficientul de echivalenŃă care se ia conform 6. calculată cu relaŃiile (6.85fd şi sunt uniform distribuite pe o zonă cu adâncimea xconv = 0.32) (3) Grosimea echivalentă a secŃiunii ideale din zidărie nearmată se va calcula cu relaŃia: unde: • tz – grosimea straturilor din zidărie exterioare. RezistenŃa la forŃă tăietoare a pereŃilor din zidărie nearmată RezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a pereŃilor structurali din zidărie nearmată se va lua egală cu cea mai mică dintre valorile rezistenŃelor de proiectare • La lunecare în rost orizontal.31) (6.3. Cedarea pe secŃiune înclinată din eforturi principale de întindere în lungul diagonalei comprimate (VRd.6.6.i) (2) În cazul pereŃilor în formă de I.l) 4.4. Cedarea prin lunecare în rost orizontal (VRd. (5) RezistenŃa de proiectare a armăturilor distribuite.6.T rezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare se va lua egală cu rezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a inimii (secŃiunea dreptunghiulară).pentru zidăriile cu elemente din argilă arsă din grupele 2 şi 2S şi cu elemente din BCA : εcu ≡ εmu ≤ 2.4 as lw f yd (6.L. RezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a pereŃilor structurali (1) RezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a pereŃilor structurali din zidărie (VRd).• • • eforturile unitare de compresiune au valoarea 0. se va calcula cu relaŃia: 2 M Rd (as ) = 0.1. ZC şi ZIA) se va lua egală cu cea mai mică dintre valorile calculate pentru: 3.34a) sau (6.i) se va calcula conform art. deformaŃiile specifice în stadiul ultim ale zidăriei (εmu) şi betonului (εcu) se vor limita după cum urmează: .80x unde x este distanŃa de la fibra cea mai comprimată până la axa neutră a secŃiunii orizontale a peretelui.

efectul aderenŃei fvk0 este anulat pe zonele desprinse/fisurate în ciclul precedent (lw -lc) .1. pentru solicitări neseismice se va calcula cu relaŃia VRd. RezistenŃa la lunecare în rost orizontal (1) RezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a pereŃilor dreptunghiulari din zidărie se va calcula considerând că rezistenŃa unitară de proiectare la lunecare în rost orizontal fvd.lungimea zonei comprimate a inimii peretelui. 6.1.1. se va calcula considerând că încărcarea verticală de proiectare din gruparea respectivă de încărcări.• La cedare pe secŃiune înclinată.l a pereŃilor din zidărie nearmată.1. NSd sau NEd.l este distribuită uniform pe lungimea zonei comprimate a peretelui (lc).4.figura 6.l .) considerând că eforturile unitare de compresiune sunt distribuite liniar pe zona comprimată (fig.cu relaŃia l c = 0 .7.1.9.36).6.4.6. 92 .ltlc (6.rezistenŃa unitară de proiectare la lunecare în rost orizontal a zidăriei. (2) Lungimea zonei comprimate (lc) se va calcula din solicitările secŃionale de proiectare (moment încovoietor -M.(5) nu va fi luată în considerare pentru calculul rezistenŃei la forŃă tăietoare.6.35) 6. este distribuită uniform pe zona comprimată a peretelui (lc) determinată cu relaŃia (6.5 l w − 3 e (6.9. stabilită cu relaŃia (4.34a) unde • • • fvd.9a).l). 6. DistribuŃia rezistenŃelor unitare tangenŃiale (a) solicitări neseismice (b) solicităre seismice (3) Efortul unitar mediu de compresiune (σd) folosit pentru determinarea rezistenŃei unitare de proiectare (fvd.6.6. lc .7a) t .şi forŃă axială -N. (2) Armătura constructivă dispusă în centurile planşeelor conform prevederilor al.4.2.1.b. calculată cu relaŃia (6.2. RezistenŃa la lunecare în rost orizontal pentru solicitări seismice (1) În cazul solicitării seismice.grosimea inimii peretelui.1.1.35) S (a) (b) Figura. RezistenŃa la lunecare în rost orizontal pentru solicitări neseismice (1) RezistenŃa de proiectare la lunecare în rost orizontal VRd.1.l = fvd.

VRd = VRd1 + VRd2 (6.4. RezistenŃa la forŃă tăietoare a pereŃilor din zidărie confinată (1) RezistenŃa de proiectare la lunecare în rost orizontal a pereŃilor din zidărie confinată. cu relaŃia (6. prin efectul de dorn.2.rezistenŃa de proiectare a armăturii din stâlpişorul comprimat. se va calcula cu relaŃia VRd .34b) lc = este lungimea zonei comprimate determinată cu relaŃia (6.5 înălŃimea panoului din zidărie se va lua: h = htot pentru pereŃii care lucrează în consolă h = hsp pentru spaleŃii care pot fi consideraŃi dublu încastraŃi la extremităŃi • 6. 6.2.4σ d tlc   lc γM   (6. pentru solicitări seismice. în funcŃie de tipul solicitării.0 .b = h/lw pentru 1.37) (2) RezistenŃa de proiectare la lunecare în rost orizontal a panoului din zidărie nearmată (VRd1) se va calcula. 93 .i este valoarea de proiectare a rezistenŃei unitare de cedare pe secŃiuni înclinate calculată cu relaŃiile (4.l = unde • •  1  l  f vk 0 ad + 0.36) lad = 2lc − lw este lungimea pe care aderenŃa este activă.b = 1.38) unde • • Aasc .aria armăturii din stâlpişorul de la extremitatea comprimată.7) b este un coeficient de corecŃie care Ńine seama de raportul dimensiunilor panoului din zidărie .l a pereŃilor din zidărie nearmată.35a) sau cu relaŃia (6.6.0 pentru h/lw < 1.1.i = Aw f vd . fyd .2 Aascfyd (6.b = 1. se va calcula prin însumarea de rezistenŃei de proiectare la lunecare în rost orizontal a panoului din zidărie nearmată (VRd1) şi a rezistenŃei de proiectare la forfecare corespunzătoare armăturii din stâlpişorul de la extremitatea comprimată a peretelui (VRd2). (VRd2) se va calcula cu relaŃia: VRd2 = 0.6.5 pentru h/lw ≥1. VRd.i b (6.36) unde: • • fvd.35b) (3) RezistenŃa de proiectare la forfecare a armăturii verticale din stâlpişorul comprimat.4. RezistenŃa de proiectare la cedare pe secŃiune înclinată (1) RezistenŃa de proiectare la cedare pe secŃiune înclinată a pereŃilor structurali din zidărie nearmată se va calcula cu relaŃia VRd .5) şi (4.0 ≤ h/lw < 1.5 .(2) RezistenŃa de proiectare la lunecare în rost orizontal VRd.

10 RezistenŃa de proiectare a armăturilor din rosturile orizontale ale zidăriei 6. s .4.determinată cu relaŃiile de la 6.3. VRd = VRd1 + VRd2 + VRd3 (6.3.40) se va înlocui lw cu htot (3) O parte. În cazul pereŃilor cu înălŃimea totală (htot) < lungimea peretelui (lw) în relaŃia (6. RezistenŃa la forŃă tăietoare a pereŃilor din zidărie confinată şi armată în rosturile orizontale (ZC+AR) (1) RezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a pereŃilor structurali din zidărie confinată şi armată în rosturile orizontale se calculează prin însumarea rezistenŃei la forŃă tăietoare a zidăriei confinate (VRd1+VRd2 .8 lw Asw f ysd s (6. în cazul pereŃilor cu înălŃimea totală (htot) ≥ lungimea peretelui (lw) cu relaŃia: VRd 3 = 0.39) (2) RezistenŃa de proiectare a armăturilor din rosturile orizontale (VRd3) se calculează. RezistenŃa la forŃă tăietoare a pereŃilor din zidărie cu inimă armată (1) RezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a pereŃilor din zidărie cu inimă armată .aria armăturilor din rostul orizontal (pentru preluarea forŃei tăietoare).(1) 94 .6.4.) şi a rezistenŃei de proiectare dată de armăturile din rosturile orizontale (VRd3).6.4.4. (2) Lungimea zonei comprimate a peretelui din zidărie cu inimă armată şi valoarea efortului unitar de compresiune în perete se determină pe baza ipotezelor de la 6. fysd .6.VRd (ZIA) se determină prin însumarea rezistenŃelor de proiectare la forŃă tăietoare ale celor trei materiale componente: VRd (ZIA) = VRdz + VRdb + VRda unde (6.6.4.4. cel mult 50%. din armătura din centurile planşeelor poate fi adăugată armăturii din rosturile orizontale intersectată de o fisură la 45o(ΣAsw). Asw .41) • • • VRdz VRdb VRda rezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a zidăriei nearmate.6. rezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a armăturilor orizontale din stratul median.6.4. Figura 6. (3) RezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a zidăriei VRdz se determină conform 6.rezistenŃa de proiectare a armăturii din rosturile orizontale. rezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a stratului median de beton sau mortar-beton.distanŃa pe verticală între două rânduri succesive de armături Asw.40) unde • • • • lw .lungimea peretelui.

calculate folosind rezistenŃa de proiectare a armăturii.5b).4. fxd1. determinate cu relaŃiile (4.43) se va Ńine seama de armăturile dispuse în planşeul de beton armat legat de grinda de cuplare respectivă. RezistenŃa de proiectare a riglelor de cuplare (1) RezistenŃa de proiectare la forŃă tăietoare a grinzilor de cuplare din beton armat Vrc se va determină cu relaŃia Vrc ≥ unde • sus jos 1.T) şi/sau în secŃiunile slăbite de şliŃuri verticale se calculează pe înălŃimea unui etaj (VLhd) admiŃând că eforturile unitare de forfecare sunt uniform distribuite pe înălŃimea etajului.6.6. 6.2. 95 . sus şi jos. γM coeficientul de siguranŃă conform 2.L. (2) Pentru pereŃii din zidărie confinată şi armată în rosturile orizontale.42) unde • • • • het înălŃimea etajului.43) Mcap(sus) şi Mcap(jos) sunt valorile rezistenŃelor de proiectare la încovoiere la extremităŃile grinzii de cuplare.5. Lgc • • este lungimea de calcul a grinzii de cuplare (între feŃele montanŃilor).4.25(M cap+ M cap ) L gc + Vg (6.5a) şi (4. (2) Pentru calculul rezistenŃelor de proiectare la încovoiere (Mcap) din relaŃia (6.6.3. fxd2. cu relaŃia: VLhd = het t L γM f vk 0 (6. pe o bandă cu lăŃimea de şase ori grosimea plăcii de fiecare parte. fvk0 rezistenŃa caracteristică la forfecare a zidăriei sub efort de compresiune egal cu zero.(5) RezistenŃele de proiectare la forŃă tăietoare ale stratului de beton (VRdb) şi ale armăturilor orizontale (VRda) se vor calcula conform prevederilor Codului de proiectare CR2-1-1. tL grosimea peretelui în secŃiunea în care se calculează rezistenŃa peretelui.1.5. RezistenŃa la forŃa de lunecare verticală asociată încovoierii peretelui (1) RezistenŃa de proiectare la forŃa de lunecare verticală la legătura între inima şi talpa pereŃilor cu secŃiune compusă (I. 6.3. la calculul momentului MRxd2 (cu plan de rupere perpendicular pe rosturile orizontale) se va Ńine seama şi de armăturile din rosturile orizontale care sunt ancorate corespunzător în stâlpişorii care mărginesc panoul.6. RezistenŃa de proiectare a pereŃilor supuşi la încovoiere perpendicular pe planul median (1) Pentru calculul rezistenŃelor de proiectare la încovoiere perpendicular pe planul peretelui din zidărie (MRxd1 şi MRxd2) se vor folosi rezistenŃele de proiectare la întindere din încovoiere perpendicular pe planul zidăriei. 6. Vg este forŃa tăietoare maximă din încărcările verticale pentru gruparea seismică de încărcări.

44b) unde • • Ww = 1000t 2 modulul de rezistenŃă al peretelui (mm3) .47b) unde • bst. pan (6.45) (3) RezistenŃa de proiectare corespunzătoare mecanismului de rupere prin fisurare înclinată în lungul diagonalei comprimate se determină cu relaŃia: FRd 2 ( zir ) = f vd 0 Apan k 2 .44) FRd (zir) = min (FRd1.11 RezistenŃa de proiectare a panourilor din zidărie de umplutură (2) RezistenŃa de proiectare corespunzătoare mecanismului de rupere prin lunecare din forŃă tăietoare în rosturile orizontale se determină cu relaŃia: FRd 1( zir ) = f vd 0 Apan k1.FRd3) Figura 6.32 ( zir ) = f dh Apan k4 .6.46) (4) RezistenŃa de proiectare corespunzătoare mecanismului de rupere prin strivirea diagonalei comprimate este cea mai mică dintre valorile : FRd .echiv este latura stâlpului cadrului echivalent calculată cu relaŃia (6.FRd2 (zir) strivirea diagonalei comprimate la colŃul cadrului .31 ( zir ) = f d bst .FRd1(zir) fisurarea în lungul diagonalei comprimate . 6 t .48) bst . pan (6. pan FRd . 6. RezistenŃa de proiectare a panourilor din zidărie înrămate în cadre (1) RezistenŃa de proiectare a panourilor din zidărie înrămate în cadre FRd (zir) va fi luată egală cu cea mai mică dintre valorile corespunzătoare următoarelor moduri de rupere ale zidăriei: • • • rupere prin lunecare din forŃa tăietoare în rosturile orizontale .47a) (6. cu relaŃiile: MRxd1 = Ww fxd1 MRxd2 = Ww fxd2 (6.grosimea peretelui în mm. pentru o bandă din perete de lăŃime egală cu 1000 mm.ech t p k 3 . pan (6.44a) (6.6.FRd3 (zir) (6. pan k5 .ech = 4 6 (I 1 + I 2 ) • I1 şi I2 sunt momentele de inerŃie în planul cadrului ale stâlpilor 96 .FRd2.(3) Valorile MRxd1 şi MRxd2 (în Nmm) se calculează.

6.070 1. (2) Verificarea siguranŃei clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie se face în raport cu: • • stările limită ultime de rezistenŃă şi de stabilitate (ULS).61 1.pan sunt date în tabelul 6.pan k4.1. 6. Verificarea cerinŃei de rezistenŃă 6. cap.70 2.pan ÷ k4.20 1.pan 0.110 Valorile factorului k5.245 0. Verificarea siguranŃei clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie (1) Verificarea siguranŃei clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie se va face prin calcul.4..50 1.pan Tabelul 6. lp lungimea panoului din zidărie. Calculul rezistenŃei de proiectare a planşeelor (1) RezistenŃa planşeelor de beton armat la încărcări verticale se va calcula conform SR EN 1992-1-1 (2) RezistenŃa planşeelor din lemn la încărcări verticale se va calcula conform NP 019 şi NP 005.pan k3. Valorile factorului k5.61 10. 2.57 1.47 1. starea limită de serviciu (SLS).3.00 1.4 Eb/Ez 4. cu excepŃia "Structurilor simple".40 0.45) ÷ (6. λp = hp/lp factorul de formă al panoului Apan = tp × lp aria secŃiunii orizontale a panoului θ unghiul cu orizontala al diagonalei panoului din zidărie. În tabelele .0 1.pan k2.0 hp/tp 6.400 0.20 1.41 1.055 0.90 0.32 1.30 3.640 0.1..41 1.70 0.7.63 1. proiectate conform prevederilor din Codul P100-1.0 10.3.75 1. 6.8.0 1.0 1.50 8. tp grosimea panoului din zidărie.0 6.50 3. Ez modulii de elasticitate al betonului din cadru şi al zidăriei (valorile de scurtă durată). Eb.0 8.35 1.70 12.28 1.160 0.pentru valori intermediare se acceptă interpolare liniară λp = hp/lp k1..pan sunt date în tabelul 6. fd rezistenŃa de proiectare la compresiune a zidăriei.0 1.52 1.50 1.0625 1.8.15 0.512 0.00 3.41 1.. fvd0 rezistenŃa de proiectare la forfecare sub efort de compresiune zero a zidăriei.8.8.68 178 14.05 0.48) s-au folosit notaŃiile: • • • • • • • • • hp înălŃimea panoului din zidărie.1.45 2.090 Tabelul 6.85 (5) În relaŃiile (6..75 1.50 2.0 1.Valorile factorilor k1. Verificarea cerinŃei de rezistenŃă pentru solicitările în planul peretelui 97 .

6. 6. pentru calculul forŃei de lunecare. determinată conform 6. MRxd1 şi MRxd2 sunt rezistenŃele pe proiectare la încovoiere perpendicular pe planul peretelui din zidărie determinate conform 6. rezistenŃa de proiectare la lunecare verticală (VLhd) va fi mai mare decât forŃa de lunecare verticală Lv.5.rezistenŃa de proiectarea a panoului de umplutură conform 6. FRd (zir) . rezistenŃe de proiectare la eforturi secŃionale (NRd. 98 .. Verificarea cerinŃei de rezistenŃă pentru solicitări perpendiculare pe plan (1) CerinŃa de rezistenŃă la acŃiunea forŃelor perpendiculare pe plan. pentru: • • efectele rezultate din interacŃiunea cu structura în cazul solicitării seismice.49) unde • • FEd (zir) -forŃa axială de proiectare din diagonala comprimată corespunzătoare acŃiunii seismice de proiectare. (3) PereŃii din zidărie înrămaŃi în structurile din cadre se vor verifica la starea limita ultimă. VEd) determinate conform prevederilor din Codurile CR6 şi P100-1. • în cazurile menŃionate la 6.(1) PereŃii din zidărie vor fi proiectaŃi pentru a avea.6.50b) unde • • MSxd1 şi MSxd2 sunt momentele încovoietoare de proiectare datorate forŃelor perpendiculare pe plan stabilite conform 6.6.2. (4) CerinŃa de siguranŃă pentru efectele de ansamblu din interacŃiunea pereŃilor din zidărie cu cadrul este îndeplinită dacă există relaŃia: FEd (zir) ≤ FRd (zir) (6.4.8.3.6.et calculată conform 6.6. în relaŃia (6.4. MRd.2. separat. • eforturile secŃionale de proiectare vor avea valorile (NEd.50a) (6. VRd) mai mari decât eforturile secŃionale de proiectare (NSd. MRd.9) momentele încovoietoare se vor introduce cu valorile de proiectare stabilite conform Codului P100-1. (10). VSd) rezultate din situaŃiile cele mai defavorabile din grupările de încărcări stabilite prin Codurile CR0 şi P100-1 (2) În cazul în care solicitările cele mai defavorabile provin din gruparea seismică se va proceda după cum urmează: • rezistenŃele de proiectare la eforturi secŃionale (NRd. MEd. este îndeplinită dacă există relaŃiile: MRxd1 ≥ MSxd1 MRxd2 ≥ MSxd2 (6.2.1.2. MSd. considerând suprarezistenŃa armăturilor în situaŃiile menŃionate în Codul P100-1. în toate secŃiunile.3.6. pentru asigurarea mecanismului favorabil de disipare a energiei seismice se va face în condiŃiile stabilite în Codul P100-1.6. VRd) ale pereŃilor structurali şi nestructurali vor fi stabilite conform 6. • verificarea cerinŃei de rezistenŃă. (5) Stâlpii şi grinzile cadrului se vor verifica pentru forŃele şi deformaŃiile suplimentare din interacŃiunea cu panoul din zidărie conform SR EN 1992-1-1 în cazul cadrelor din beton armat şi conform SR EN 1993-1-1 în cazul cadrelor din oŃel. efectele acŃiunii seismice sau a presiunii vântului perpendiculară pe planul peretelui . pentru toate categoriile de pereŃi.

(2) Dacă încărcarea perpendiculară pe plan provine din acŃiunea seismică, momentele încovoietoare de proiectare vor avea valorile MExd1 şi MExd2 determinate conform Codului P100-1,Cap.10 şi art.6.4.1.din acest Cod. (3) Panourile din zidărie pentru care nu sunt îndeplinite condiŃiile (6.50a) şi (6.50b) vor fi tratate conform prevederilor de la 7.3.1.(3) 6.8.1.3. Verificarea cerinŃei de rezistenŃă pentru planşee (1) Verificarea cerinŃei de rezistenŃă pentru încărcările verticale se va face conform reglementărilor specifice pentru fiecare material de construcŃie (SR EN 1992-1-1, NP 019, NP 005) (2) Pentru încărcările orizontale din cutremur, cerinŃa de rezistenŃă se va considera satisfăcută dacă, prin dimensionarea şi alcătuirea constructivă, se asigură comportarea planşeelor în domeniul elastic pentru solicitările asociate capacităŃilor de rezistenŃă ale pereŃilor structurali în stadiul ultim. 6.8.2. Verificarea cerinŃei de rigiditate (1) CerinŃa de rigiditate a clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie se va considera satisfăcută dacă deplasările relative de nivel ale clădirii dr sub acŃiunea încărcărilor din gruparea seismică, se înscriu în limitele stabilite în Codul P100-1. (2) CerinŃa de rigiditate a planşeelor pentru încărcări din gruparea fundamentală şi din gruparea accidentală, implică:

limitarea deformaŃiilor verticale la valorile stabilite prin reglementările specifice în funcŃie de: materialul de construcŃie (beton armat sau lemn); poziŃia planşeului în clădire (planşeu curent, planşeu de acoperis); caracteristicile pereŃilor de compartimentare rezemaŃi pe planşeu; tipul finisajelor aplicate; planşeele din beton armat cu deschideri mari în clădiri în care se petrec activităŃi care pot provoca vibraŃii (săli de gimnastică, săli de dans, etc); planşeele de lemn la toate categoriile de clădiri.

limitarea / evitarea vibraŃiilor planşeelor pentru: -

(3) Verificarea satisfacerii cerinŃei de rigiditate pentru planşee se face conform reglementărilor specifice pentru materialele respective. 6.8.3. Verificarea cerinŃei de stabilitate (1) CerinŃa de stabilitate a clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie se va considera satisfăcută dacă sunt respectate cerinŃele de alcătuire pentru ansamblul construcŃiei date la 2.2.3. şi cerinŃele geometrice şi de alcătuire constructivă pentru pereŃi din capitolele 5 şi 6. (2) CerinŃa de stabilitate a panourilor de umplutură şi a pereŃilor nestructurali din zidărie se va considera satisfăcută dacă sunt respectate prevederile de proiectare din acest Cod CR6 şi din Codul P100-1, cap.10.

99

6.8.4. Verificarea cerinŃei de ductilitate (1) CerinŃa de ductilitate a clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie se va considera considerată satisfăcută dacă sunt îndeplinite condiŃiile alcătuire generală, de dimensionare şi de detaliere constructivă prevăzute în acest Cod CR6 şi în Codul P100-1.

CAPITOLUL

7.

PREVEDERI

CONSTRUCTIVE

PENTRU

CLĂDIRI DIN ZIDĂRIE
7.1. Prevederi constructive privind suprastructura. 7.1.1. Prevederi generale 7.1.1.1. Materiale pentru structură (1) Materialele pentru structura clădirilor de zidărie, pentru panourile de umplutură la cadre şi pentru elementele nestructurale din zidărie vor respecta condiŃiile minime de calitate care rezultă din cerinŃele formulate în Codul P100-1, Cap.8 şi în prezentul Cod Cap. 3 şi în Cod de practică. 7.1.1.2. SecŃiuni de zidărie slăbite prin goluri şi şlituri. (1) SecŃiunea orizontală a pereŃilor structurali nu va fi slăbită prin prevederea de:
• •

goluri verticale pentru coşurile de fum sau ventilaŃii; sliŃuri orizontale sau oblice pentru instalaŃii realizate prin spargere sau zidire.

(2) ŞliŃurile verticale executate prin zidire sau după executarea zidăriei care respectă dimensiunile şi celelalte condiŃii din tabelul.7.1.şi din notele respective sunt acceptate fără a fi necesară verificarea prin calcul a secŃiunii slăbite a peretelui.
Tabelul 7.1 după ŞliŃuri şi nişe create la executarea zidăriei Grosimea minimă a LăŃimea peretelui care maximă rămâne mm mm 70 300 90 300 140 300 175 300 215 300

ŞliŃuri şi nişe executarea zidăriei Grosimea peretelui Adâncimea maximă mm 30 30 30 30 30

create

LăŃimea maximă mm 100 125 150 175 200

mm 85 ... 115 116 ... 175 176 ... 225 226 ... 300 > 300

NOTE.
1- Adâncimea maximă a nişei sau a şliŃului include şi adâncimea golurilor elementului deschise când se realizează şliŃul sau nişa. 2- ŞliŃurile verticale care nu se întind pe mai mult de o treime din înălŃimea nivelului, peste nivelul planşeului pot avea o adâncime de până la 80 mm şi o lăŃime de până la 120 m dacă grosimea peretelui este de 225 mm sau mai mare. 3- DistanŃa orizontală între şliŃurile adiacente sau între un şliŃ şi o nişă sau un gol va fi ≥ 225 mm

100

4- DistanŃa orizontală minimă între două nişe alăturate, fie că sunt pe aceiaşi parte sau pe feŃele opuse ale peretelui, sau dintre o nişă şi un gol va fi mai mare decât dublul lăŃimii celei mai late dintre cele două nişe. 5 - LăŃimea cumulată a şliŃurilor şi nişelor verticale va fi ≤ 0,13 din lungimea peretelui. 6 - Pentru pereŃii nestructurali cu grosime ≤ 140 mm din clădirile situate în zone seismice cu ag ≥ 0,20g rezistenŃa la încovoiere perpendicular pe plan se verifică prin calcul Ńinând seama de secŃiunea redusă 7 -. ŞliŃurile create după executarea zidăriei vor fi executate numai prin frezare, fără afectarea integrităŃii şi a stratului de protecŃie a barelor longitudinale din centuri şi/sau din rosturile orizontale de mortar

(2) În cazul în care, prin proiect, se prevăd sliŃuri verticale executate prin zidire cu adâncime mai mare decât în tab.7.1 rezistenŃa secŃiunii slăbite va fi verificată prin calcul. Dacă rezistenŃa este insuficientă zona respectivă va fi considerată latură liberă sau va fi întărită prin armare în rosturile orizontale şi/sau prin elemente de beton armat. (3) Este permisă executarea, numai prin frezare, a sliŃurile verticale sau oblice, cu adâncimea de maximum 2.0 cm, pentru instalaŃiile electrice, fără a afecta integritatea şi stratul de acoperire a barelor longitudinale din centuri. (4) La clădirile situate în zone seismice cu ag ≤ 0.12g, este permisă executarea şliŃurilor orizontale sau oblice pentru instalaŃii, prin spargere sau prin zidire, fără verificarea prin calcul a secŃiunii slăbite, dacă sunt respectate condiŃiile din tabelul.7.2.şi din notele respective (reproduse din Anexa NaŃională la SR EN 1996-1-1) . Pentru zonele seismice cu ag ≥ 0.16g nu sunt permise şliŃuri orizontale sau înclinate în pereŃii structurali şi nestructurali din zidărie.
Grosimea peretelui mm 85 ... 115 116 ... 175 176 ... 225 226 ... 300 peste 300 Tabelul 7.2.. Adâncimea maximă mm Lungime Lungime nelimitată 1 250 mm 0 0 0 15 10 20 15 25 20 30

NOTE
1 - Adâncimea maximă a şliŃului include şi adâncimea golurilor elementului deschise când se realizează şliŃul. 2 - DistanŃa orizontală între capătul unui şliŃ şi un gol va fi ≥ 500 mm. 3 - DistanŃa orizontală între şliŃurile de lungime limitată alăturate, aflate pe aceiaşi parte sau pe părŃile opuse ale peretelui va fi mai mare decât dublul lungimii celui mai lung şliŃ. 4 - În pereŃii cu grosime mai mare de 175 mm, adâncimea admisă pentru şliŃ poate fi sporită cu 10 mm dacă şliŃul este tăiat cu un utilaj care realizează cu exactitate adâncimea cerută. Dacă se folosesc astfel de utilaje, pot fi tăiate şliŃuri cu adâncime până la 10 mm pe ambele feŃe ale pereŃilor cu grosime mai mare sau egală cu 225 mm. 5 - LăŃimea unui şliŃ va fi mai mică decât jumătate din grosimea peretelui rămasă după tăiere.

(5) łevile cu diametru mai mare de 60 mm, care nu pot fi montate în şliŃurile prevăzute la (2) vor fi montate în ghene speciale în exteriorul peretelui 7.1.2. Prevederi generale pentru clădiri cu pereŃi structurali de zidărie (1) Pentru proiectarea pereŃilor structurali, a panourilor de zidărie de umplutură şi a planşeelor se vor respecta regulile generale de alcătuire de la Cap.5 şi regulile specifice date în continuare. (2) Se recomandă ca dimensiunile în plan ale plinurilor de zidărie, între goluri sau până la capătul peretelui, să fie multiplu de ½ din lungimea elementului pentru zidărie prevăzut în proiect. (3) CondiŃia de la (2) este obligatorie pentru zidăriile realizate cu elemente din argilă arsă din grupa 2S; în acest caz , pentru a se elimina tăierea/spargerea la şantier a elementelor, se vor 101

vor fi prevăzute elemente de confinare din beton armat dispuse vertical (stâlpişori) şi orizontal (centuri) după cum urmează: • • pentru clădirile din ZNA → elemente cu rol constructiv. Prevederi referitoare la stâlpişorii de beton armat (1) SecŃiunea transversală a stâlpişorilor de beton armat va satisface următoarele condiŃii: • • aria secŃiunii transversale ≥ 625 cm2 . (3) Pentru clădirile amplasate în zone seismice cu ag ≥ 0. vor avea stâlpişori din beton armat dispuşi constructiv.1. Figura 7. ramificaŃii şi intersecŃii) se vor prevedea armături în rosturile orizontale. de regulă. a pereŃilor structurali exteriori dispuşi paralel cu elementele principale ale planşeului.1.1. va fi un multiplu întreg al înălŃimii rândului (înălŃimea elementului + grosimea stratului de mortar de circa 10÷12 mm). Prevederi specifice elementele de confinare din beton armat (1) În clădirile cu pereŃi structurali din zidărie. (2) Peste golurile de uşi şi de ferestre se vor prevedea buiandrugi din beton armat legaŃi. Prevederi specifice pentru clădiri cu pereŃi structurali de zidărie nearmată (ZNA) (1) Toate clădirile cu pereŃi structurali din zidărie nearmată.lungimea elementului (5) În cazul clădirilor cu planşee alcătuite din elemente liniare (care descarcă pe o singură direcŃie).2.2.12g în zonele de legătură între pereŃii perpendiculari (colŃuri. între centurile de beton armat. pentru clădirile din ZC şi ZC+AR → elemente cu rol structural. latura minimă ≥ 25 cm.1.1 Modularea zidăriilor în raport cu dimensiunile elementelor pentru zidărie h .folosi numai elemente speciale.. 7.2.2. la fiecare planşeu. în toate zonele seismice şi indiferent de tipul zidăriei (ZNA.2. indiferent de elementele pentru zidărie şi de mortarele folosite.2. 7. indiferent de elementele pentru zidărie şi de mortarele folosite.1. din sortimentele respective. cu lungimea egală cu un submultiplu al lungimii nominală. ZC sau ZIA).. l . Dacă nu se realizează această modulare se vor spori dimensiunile stâlpişorilor din beton armat astfel încât pentru zidărie să nu fie folosite fragmente de bloc. 7. (4) În cazul zidăriilor cu înălŃimea de referinŃă a rândului ≥ 200 mm. cu centura de la nivelul planşeului.înalŃimea elementului.4. 102 . se vor prevedea măsuri constructive pentru ancorarea. în funcŃie de zona seismică conform 5. înălŃimea panoului de zidărie.

(4) Înnădirea barelor longitudinale din stâlpişori se va face prin suprapunere.2.distanŃa între etrieri: ≤15 cm în câmp curent şi ≤ 10 cm pe lungimea de înnădire a barelor longitudinale. dar ≥ ⅔ din grosimea peretelui. în secŃiunea de la bază (secŃiunea de încastrare). legată de cei doi stâlpişori.6 % pentru zonele seismice ag≤ 0.stâlpişori de beton armat la ambele margini ale golului. Centurile de la nivelul planşeelor curente şi cele de la acoperiş nu vor fi întrerupte de goluri de uşi şi ferestre cu excepŃia situaŃiilor menŃionate la (2).12g diametrul barelor longitudinale ≥ 12mm.lăŃimea ≥ 25 cm.≥ 0. (3) Barele longitudinale ale stâlpişorilor de la ultimul nivel vor fi ancorate în centurile ultimului nivel conform cerinŃelor din SR EN 1992-1-1. . armare transversală: .2. să fie prevăzută numai pentru clădirile din zonele cu ag ≤ 0. cu condiŃia să se prevadă: .(2) Armarea stâlpişorilor se va stabili prin calcul cu următoarele condiŃii minime: • • • procentul de armare longitudinală: .0% pentru zonele seismice ag≥0.stâlpişori din beton armat la ambele margini ale golului.4 vor fi continue pe toată lungimea peretelui şi vor alcătui contururi închise.8% pentru zonele seismice ag = 0.o centură-buiandrug.20g. . în dreptul lucarnelor.2 Întreruperea centurilor la casa scării Notă. (4) SecŃiunea transversală a centurilor de beton armat va satisface următoarele condiŃii: • aria secŃiunii transversale ≥ 500 cm2.o centură peste parapetul de zidărie al ferestrei. la podestul intermediar. .20g.24g.2. . cu condiŃia să se prevadă: . .2. fără cârlige. pe o lungime ≥ 50 Φ. în dreptul casei scării. Prevederi constructive referitoare la centuri (1) Centurile prevăzute conform 5. (2) Continuitatea centurilor poate fi întreruptă numai în următoarele situaŃii: • centura planşeului curent.≥ 0. 103 . Se recomandă ca întreruperea centurilor de la casa scării.1.înălŃimea ≥ decât grosimea plăcii planşeului pentru pereŃii interiori şi ≥ decât dublul acesteia pentru pereŃii de pe conturul clădirii şi de la casa scării. cu armăturile longitudinale ancorate corespunzător în centura planşeului inferior. centura peste zidul de la mansardă. legată de cei doi stâlpişori. . suprapunerea barelor longitudinale ale stâlpişorilor din suprastructură cu mustăŃile din socluri sau din pereŃii de subsol se va face pe o lungime ≥ 60 Φ.≥ 1. cu respectarea următoarelor dimensiuni: .şi pe 60 cm la intersecŃiile cu centurile. • Figura 7.etrieri închişi cu Φ ≥ 6 mm. 7.16g şi ag = 0.

12g diametrul barelor longitudinale ≥ 12mm.8% pentru zonele seismice ag = 0.0% pentru zonele seismice ag≥0.≥ 1. într-o secŃiune se vor înnădi cel mult 50% din barele centurii.1% raportat la întrega secŃiune.2. fără cârlige.20g.(5) Armarea centurilor se va stabili prin calcul cu următoarele condiŃii minime: • • • procentul de armare longitudinală: . 104 .6 % pentru zonele seismice ag≤ 0. • la partea inferioară procentul de armare va fi ≥ 0.24g.≥ 0. pe o lungime de ≥ 60Φ.7. (8) În cazul sliŃurilor verticale realizate prin zidire.6. . intersecŃii şi ramificaŃii se va asigura legătura monolită a centurilor amplasate pe cele două direcŃii iar continuitatea transmiterii eforturilor va fi realizată prin ancorarea barelor longitudinale în centurile perpendiculare pe o lungime ≥ 60 Φ. .distanŃa între etrieri: ≤15 cm în câmp curent şi ≤ 10 cm pe lungimea de înnădire a barelor longitudinale. Figura 7. Armarea centurilor slăbite prin şliŃuri (9) În cazul clădirilor cu şarpantă. (6) Înnădirile barelor longitudinale se vor face prin suprapunere. în centurile de la ultimul nivel se vor prevedea piese metalice pentru ancorarea cosoroabelor şarpantei. cu următoarele condiŃii:.2. armătura din centură va fi continuă în rigla de cuplare. • la partea superioară. Fig.4. riglele de cuplare vor fi legate monolit cu centura planşeului. (2) Lungimea de rezemare a riglelor de cuplare pe pereŃii de zidărie va fi ≥ 40 cm (3) LăŃimea riglelor de cuplare va fi egală cu grosimea peretelui. Prevederi referitoare la buiandrugi şi rigle de cuplare (1) În clădirile curente.7. (4) Armarea riglelor de cuplare se va stabili prin calcul conform 6.4. armare transversală: . SecŃiunile de înnădire ale barelor vor fi decalate cu cel puŃin 1.1.16g şi ag = 0.etrieri închişi cu Φ ≥ 6 mm. • pentru elementele cu înălŃime > 700 mm se aplică prevederile SR EN 1992-1-1. conform prevederilor de la 7.şi pe 60 cm la intersecŃiile cu stâlpişorii.≥ 0.(2) continuitatea armăturilor din centuri care se întrerup va fi asigurată prin bare suplimentare având o secŃiune cu cel puŃin 20% mai mare decât cea a barelor întrerupte. 7.00 m.1. .3.3 Înnădirea barelor din centuri (7) La colŃuri. Pentru pereŃii de faŃadă se acceptă o reducere de 5 cm pentru aplicarea protecŃiei termice.1.2. .

4. armarea acestuia se va determina numai pentru încărcările verticale aferente şi va respecta condiŃiile impuse în SR EN 1992-1-1 pentru elemente neparticipante la preluarea eforturilor din cutremur. zonele de legătură între pereŃii perpendiculari (intersecŃii.(5) În condiŃiile de la 6. SecŃiunile de înnădire ale barelor vor fi decalate cu cel puŃin 1.12 g.6. (2) La clădirile situate în zone seismice cu ag≥ 0. Armarea zidăriei în rosturile orizontale (1) Pentru clădirile din ZC+AR secŃiunea armăturilor dispuse în rosturile orizontale ale zidăriei va fi determinată prin calcul conform 6. La intersecŃii.2. (6) Dacă buiandrugul prevăzut conform 6.00 m. 7..5 Armarea zidăriei la intersecŃii de pereŃi (3) Armăturile din rosturile orizontale dispuse conform (1) si (2) vor satisface următoarele condiŃii: • • • distanŃa între rosturile orizontale armate va fi ≤ 40 cm.3. Figura 7. Barele se vor fasona fără cârlige. indiferent de rezultatele calculului. fără cârlige. într-o secŃiune se vor înnădi cel mult 1/3 din barele peretelui.1.2. armarea elementului constituit din centură şi buiandrug va satisface următoarele condiŃii: • • • • la partea superioară. dacă nu sunt întăriŃi cu stâlpişori din beton armat la extremităŃi. parapeŃii de sub ferestre. colŃuri şi ramificaŃii).0 cm² (2Φ8 mm). rosturile orizontale ale zidăriei vor fi armate. (4) Armăturile din rosturile orizontale vor fi ancorate în stâlpişori sau prelungite în zidărie.2. capacitate de rezistenŃă la forŃă tăietoare va fi superioară cu cel puŃin 25% celei corespunzătoare momentelor ultime ale elementului calculate Ńinând seama de suprarezistenŃa armăturilor. aria armăturilor dispuse într-un rost orizontal va fi ≥ 1. colŃuri şi ramificaŃii armăturile vor depăşi marginea intersecŃiei.00 m. (5) Înnădirile barelor din rosturi se vor face prin suprapunere. cu cel puŃin 1. la partea inferioară procentul de armare va fi 0.(2).2.5. pentru elementele cu înălŃime > 700 mm se aplică prevederile SR EN 1992-1-1.3. 105 . pentru a se realiza o lungime de ancoraj de cel putin 60Ø.2. pentru următoarele elemente: • • • spaleŃii între ferestre sau uşi care au raportul înălŃime / lăŃime ≤ 2.3.4. armătura din centură va fi continuă în rigla de cuplare.4.(2) nu este legat cu centura planşeului.3 (5).3.2.1% raportat la secŃiunea de beton. acoperirea laterală cu mortar a barelor din rosturi va fi conform 4. pe toate direcŃiile. pe o lungime de ≥ 60Φ. dincolo de marginea opusă a stâlpişorului.

106 . rezultă că.16g. AcceleraŃia seismică de proiectare ag≥0.1. Diametrul minim al barelor va fi ≥ 6 mm iar distanŃa între bare va fi ≤ 1. în situaŃia de proiectare seismică. Grosimea minimă a plăcii va fi 13 cm.3. (2) Dimensiunile elementelor planşeelor din lemn vor fi verificate pentru cerinŃele de la (1) şi pentru evitarea/limitarea vibraŃiilor produse de mişcarea persoanelor pe planşeu (în cazul funcŃiunilor care implică activităŃi care pot genera vibraŃii).20% 0. (3) Armarea stratului median se va determina prin calcul. (2) Grosimea stratului median.4. (1) PereŃii de cărămidă din straturile marginale vor avea grosimea de minimum ½ cărămidă (minimum 115 mm). armăturile rămân în domeniul elastic de comportare.7. pentru clădirile din zone cu ag ≥ 0.1.5 tm unde tm este grosimea stratului median. va fi ≥10 cm.16g ag≤0.15% (5) Pentru construcŃiile cu nniv < 3.12g Barele orizontale OB37 PC52 0. procentele de armare minime. Prevederi specifice pentru construcŃii cu pereŃi de zidărie cu inimă armată (ZIA).30% 0.2. Principiile şi detaliile de alcătuire vor similare cu cele adoptate pentru planşeele clădirilor cu pereŃi structurali de beton armat. de beton sau mortar-beton (grout).25% 0. (4) Pentru primul nivel al clădirilor cu nniv ≥ 3. din calcul. procentele minime de armare se vor lua egale cu 80% din valorile din tabelul de mai sus. Armarea cu plase STNB nu se va folosi la pereŃii parterului. Prevederi constructive referitoare la planşee (1) Grosimea plăcilor planşeelor de beton armat va fi stabilită prin calcul Ńinând seama de cerinŃele de: • • rezistenŃă şi de rigiditate. vor respecta condiŃiile din tabelul 7. indiferent de numărul nivelurilor peste secŃiunea de încastrare.25% 0.20% Tabelul 7. (3) În cazul planşeelor din lemn se vor lua măsuri pentru protecŃia la foc şi pentru protecŃia împotriva dăunătorilor (protecŃie biologică) conform reglementărilor în vigoare.25% 0. raportate la secŃiunea de beton a stratului median. şi pentru nivelurile de peste parter ale construcŃiilor cu nniv ≥ 3. vor fi executaŃi cu zidăria Ńesută şi vor avea rosturile verticale complet umplute cu mortar.3 Barele verticale OB37 PC52 0.3. Diametrul minim al barelor va fi ≥ 8 mm iar distanŃa între bare va fi ≤ 150 mm. izolare fonică. Nu se acceptă folosirea elementelor cu îmbinare mecanică (nut şi feder) pentru straturile marginale de zidărie. (4) Pentru planşeele din beton armat monolit se vor respecta prevederile constructive din SR EN 1992-1-1 (5) Pentru planşeele prefabricate din beton armat se vor adopta numai îmbinări de tip "umed". 7. (6) Armarea cu plase STNB se va face numai dacă.20% 0.

(6) Pentru preluarea eforturilor produse de încărcările orizontale, în cazurile prevăzute la 6.5.(5), în planşee se vor prevedea armăturile necesare, rezultate din calcul, pentru eforturile secŃionale determinate conform 6.5.2. (7) FaŃa superioară a planşeelor va avea, de regulă, aceiaşi cotă de nivel pe toată suprafaŃa construcŃiei. În mod excepŃional, pot fi acceptate decalări ale feŃei superioare a planşeului mai mici decât înălŃimea curentă a centurilor (15÷20 cm). 7.2. Prevederi constructive privind infrastructura (1) Pentru toate elementele de beton armat ale infrastructurii acoperirea cu beton, înnădirea şi ancorarea barelor se vor face conform SR EN 1992-1-1. (2) Pentru toate elementele infrastructurii (fundaŃii, socluri, pereŃi de subsol) continuitatea armăturilor longitudinale din centuri nu va fi întreruptă de golurile pentru instalaŃii. În cazul armăturilor transversale întrerupte se vor prevedea armături suplimentare cu secŃiune totală cel puŃin egală, la marginea golurilor. (3) În cazul amplasamentelor pe terenurile dificile de fundare, detalierea constructivă a infrastructurilor se va face conform reglementărilor specifice. (4) În cazurile în care, conform prevederilor de la aliniatele următoare, soclul şi/sau pereŃii de subsol pot fi executaŃi din beton simplu, se vor prevedea armături minime pentru preluarea eforturilor provenite din contracŃia betonului. 7.2.1. FundaŃii (1) În cazul fundaŃiilor care sunt în contact cu pământuri care conŃin compuşi chimici agresivi faŃă de beton se vor lua măsuri de asigurare a durabilităŃii betonului prin unul sau prin ambele procedee indicate mai jos:
• •

folosirea cimenturilor rezistente la acŃiunea substanŃelor respective; acoperirea betonului cu pelicule de protecŃie rezistente la acŃiunea acestor agenŃi.

7.2.2. Socluri (1) În cazurile în care soclurile se execută din beton simplu, la nivelul pardoselii parterului se va prevedea un sistem de centuri care va forma contururi închise. Aria armăturilor longitudinale din aceste centuri va fi cu cel puŃin 20% mai mare decât aria armăturilor din centura cea mai puternic armată de la nivelurile supraterane de pe acelaşi perete. Dacă înălŃimea soclului, peste nivelul tălpii de fundare, este ≥ 1.50 m se va prevedea o centură la baza soclului cu aceiaşi armătură ca şi centura de la nivelul pardoselii.

Figura 7.6 Armături pentru centuri şi stâlpişori în socluri de beton simplu

107

(3) MustăŃile pentru elementele verticale de beton armat din suprastructură (stâlpişori şi stratul median al pereŃilor din ZIA) vor fi ancorate în soclu pe o lungime de minimum 60Φ ≥ 1.0 m şi vor fi fasonate fără cârlige. (4) Soclurile pereŃilor de contur vor fi protejate la exterior cu tencuială hidrofugă. Între faŃa superioară a soclului şi zidul din elevaŃie se va prevedea un strat de hidroizolaŃie rigidă care va satisface cerinŃele de la 4.3.3.5.(1). 7.2.3. PereŃi de subsol 7.2.3.1. Prevederi generale (1) MustăŃile pentru elementele verticale din suprastructură (stâlpişori sau stratul median al pereŃilor din ZIA) vor fi ancorate în centura inferioară a peretelui sau, după caz, vor fi înnădite cu mustăŃile din talpa de fundare.MustăŃile vor fi fasonate fără cârlige. Continuitatea mustăŃilor pentru armăturile verticale nu va fi întreruptă de golurile pentru instalaŃii. (2) Armarea pereŃilor de subsol se va determina prin calcul pentru gruparea fundamentală şi pentru gruparea seismică. Indiferent de rezultatele calculului se vor asigura următoarele procente minime de armare:
• •

vertical: orizontal:

0.20 %; 0.15 %.

(3) Golurile de uşi şi de ferestre din pereŃii de beton armat din subsol vor fi bordate cu armături verticale a căror secŃiune totală va fi cu cel puŃin 20% mai mare decât secŃiunea armăturilor întrerupte de gol. Ancorarea acestor armături dincolo de marginea golurilor se va face pe o lungime ≥ 60Φ. (4) În dreptul golurilor de uşi, forŃa tăietoare din secŃiunile de beton (buiandrug şi centura inferioară) va fi preluată integral cu armături verticale sau etrieri. 7.2.3.2. PereŃi de subsol din beton simplu (1) În cazurile în care pereŃii de subsol se execută din beton simplu, indiferent de rezultatele calculului, peretele de subsol va fi prevăzut cu două centuri, care vor forma contururi închise pe ansamblul clădirii, amplasate la baza peretelui şi la nivelul planşeului peste subsol. Aria armăturilor longitudinale din fiecare centură va fi cu cel puŃin 20% mai mare decât aria armăturilor din centura cea mai puternic armată de la nivelurile supraterane de pe acelaşi perete.

Figura 7.7 Armături pentru centuri şi stâlpişori în pereŃi de subsol din beton simplu

(3) În cazul în care fundaŃiile se execută din beton simplu, armăturile din centurile prevăzute la 7.2.2 (1) şi respectiv 7.2.3.2.(1) vor fi majorate cu cel puŃin 20%.

108

(4) Golurile de uşi şi de ferestre din pereŃii de beton simplu din subsol vor fi bordate după cum urmează:
• •

armături verticale ≥ 4Φ12 PC52 / 4Φ14 OB37 ; armături în plinurile orizontale calculate pentru efectele locale (reacŃiunea terenului/ încărcarea adusă de planşeu) şi pentru forŃa tăietoare rezultată din conlucrarea teren/perete de subsol/perete din suprastructură.

7.2.3.3. HidroizolaŃii la infrastructură (1) PereŃii de contur de la subsol vor fi prevăzuŃi cu hidroizolaŃie verticală împotriva apelor de infiltraŃie. (2) ToŃi pereŃii de la subsol vor fi prevăzuŃi cu hidroizolaŃie orizontală împotriva ascensiunii capilare a apei subterane. HidroizolaŃia va fi, de regulă, de tip "tencuială rigidă " pentru a asigura realizarea continuităŃii mustăŃilor verticale. 7.2.4. Planşee la infrastructură . (1) Plăcile de beton armat de la parter (la clădiri fără subsol) şi de la subsol vor fi prevăzute cu izolaŃie termică conform reglementărilor specifice şi cu strat de rupere a capilarităŃii pentru a împiedica ascensiunea apei subterane. (2) Stratul de rupere a capilarităŃii va fi executat din pietriş. (3) Betonul va fi turnat pe un strat de folie din material plastic sau de carton pentru a se evita pierderea apei din betonul proaspăt. (4) În cazul în care pe placa suport a pardoselii de la subsol sunt rezemaŃi pereŃi nestructurali se vor respecta prevederile de la 5.4.1.(3). 7.3. Prevederi constructive pentru elementele nestructurale din zidărie 7.3.1. Prevederi constructive pentru pereŃii exteriori nestructurali (de faŃadă). (1) PereŃii exteriori nestructurali, care nu constituie panouri de umplutură la cadre (de exemplu, pereŃi rezemaŃi pe console, pereŃi cu goluri mari), executaŃi din zidărie de cărămidă/blocuri din argilă arsă sau din BCA vor fi proiectaŃi pentru a rezista efectelor:
• • •

acŃiunii seismice perpendiculară pe plan ; presiunii vântului; deplasărilor relative de nivel determinate conform Cap.10. din Codul P100-1

(2) PereŃii exteriori nestructurali din zidărie menŃionaŃi la (1) vor fi prevăzuŃi, după caz, cu stâlpişori ancoraŃi în structura principală şi cu centuri. În cazul structurilor alcătuite din cadre de beton armat, sistemul de stâlpişori şi centuri va fi proiectat astfel încât să se evite formarea stâlpilor scurŃi.

109

sunt mai mici.6.fxd2) stabilite conform 4.3. cu rezistenŃele de proiectare la întindere din încovoiere perpendicular pe planul peretelui (fxd1. (3) PereŃii interiori nestructurali pot fi executaŃi din zidărie simplă dacă eforturile unitare normale.2. din calcul.1.4. dimensiunile panoului se reduc prin centuri şi stâlpişori intermediari astfel încât eforturile unitare efective să devină mai mici decât rezistenŃele unitare de proiectare.: această soluŃie este recomandată în special în cazul pereŃilor realizaŃi cu elemente cu îmbinare verticală mecanică ..3.16g ≤ ag≤ 0.24g → 4 ancore/m2 de perete Ancorele vor fi protejate împotriva coroziunii conform 4. 110 .12g → 2 ancore/m2 de perete zone seismice cu 0. rezultă că ruperea se produce în plan perpendicular pe rosturile orizontale în câmpul peretelui şi la reazeme .3.2.3.8 Măsuri constructive pentru parapeŃi din zidărie (a) Parapet în planul structurii (b) Parapet la balcon (pe consolă) (3) PereŃii de faŃadă alcătuiŃi din două straturi de zidărie cu gol interior vor fi prevăzuŃi cu ancore de solidarizare conform prevederilor din SR EN 1996-1-1. se va Ńine seama de prevederile Codulului P100-1. cap. (4) În zonele seismice cu ag ≥ 0.fxd2. Ancorele vor respecta prevederile SR EN 845-1 .2b . 4. 7.4. Nu se permite legarea straturilor cu cărămizi aşezate transversal. legătura pereŃilor interiori nestructurali cu pereŃii de zidărie transversali sau cu stâlpii/ pereŃii de beton armat va fi armată cu cel puŃin două bare Φ 6 mm OB37/ 500 mm. calculate cu momentele încovoietoare determinate conform 6.20g → 3 ancore/m2 de perete zone seismice cu ag≥ 0. se pot adopta următoarele soluŃii: • • peretele se armează în rosturile orizontale dacă.1. indiferent de rezultatele calculului.2 . cel mult egale. Prevederi specifice pentru pereŃii interiori nestructurali (1) Pentru proiectarea pereŃilor interiori nestructurali din zidărie executată cu elemente din argilă arsă din toate grupele şi din BCA şi cu toate tipurile de mortar. fxd1. (2) Pentru proiectarea pereŃilor interiori nestructurali se vor lua în considerare încărcările perpendiculare pe planul peretelui stabilite conform 1.nut şi feder.Figura 7.3.24 g. Numărul şi dimensiunile ancorelor se vor stabili prin calcul cu valorile minime: • • • zone seismice cu ag≤ 0.fig. (5) În cazul în care eforturile unitare normale din încovoiere perpendicular pe planul peretelui au valori mai mari decât valorile de proiectare.10 şi ale aliniatelor următoare. centurile şi stâlpişorii vor fi ancoraŃi de structura principală şi vor fi dimensionaŃi pentru a prelua încărcările laterale ale panourilor de zidărie (distanŃele Li şi Hi se stabilesc prin calcul).

în aticele de lungimi mai mari se vor prevedea rosturi de dilatare. Prevederi specifice elemente de zidărie care lucrează în consolă (1) RezistenŃa şi stabilitatea elementelor de zidărie minore (cu dimensiuni şi mase reduse) care lucrează în consolă. (3) Stabilitatea elementelor minore din zidărie va fi asigurată prin: • • • pilaştri / îngroşări locale din zidărie. (2) Grosimea acestor elemente nu va fi mai mică de 1/8 din înălŃime.indiferent de tipul elementelor pentru zidărie (argilă arsă sau BCA) şi al mortarului folosit. atice.9 Centuri şi stâlpişori intermediari la pereŃi nestructurali (7) PereŃii despărŃitori din zidărie care nu pot fi fixaŃi la nivelul tavanului (pereŃii cu înălŃime mai mică decât cea a etajului . indiferent de tipul elementelor pentru zidărie (argilă arsă sau BCA) şi al mortarului folosit.0 m. lungimile aticelor din zidărie cu grosime ≤ 15 cm. (4) Pentru reducerea eforturilor datorate variaŃiilor de temperatură.3. 111 . Armăturile centurii vor fi ancorate corespunzător în elementele de beton sau în zidăria pereŃilor adiacenŃi.7. centuri de beton armat turnate la partea superioară.Figura 7. La partea superioară a pereŃilor se va turna o centură din beton armat dimensionată pentru a prelua şi transmite la structura principală eforturile din încărcările normale pe planul peretelui. rezemate pe planşeele clădirilor cu structura din zidărie sau din beton armat (coşuri de fum/ventilaŃie. În cazul în care pereŃii despărŃitori cu înălŃime parŃială constituie panouri de umplutură în cadre de beton armat se va adopta soluŃia constructivă din fig.dacă elementele laterale sunt stâlpi/pereŃi din beton armat.10. stâlpişori intermediari din beton armat cu armături ancorate în elementele structurii principale (centuri sau plăci) sau în stâlpişorii nivelului inferior. de exemplu) vor fi legaŃi între ei şi lateral de structura principală.la grupurile sanitare. pentru încărcările de exploatare orizontale prevăzute în SR EN 1991-1-1 şi pentru forŃele seismice stabilite conform Codului P100-1 cap.7a. Legătura se va realiza prin Ńesere sau cu piese metalice-bolŃuri împuşcate . se vor limita la 20. Figura 7. parapeŃi interiori între spaŃii denivelate) vor fi verificate prin calcul conform prevederilor de la 6.3.6.6.10 Asigurarea stabilităŃii pereŃilor nestructurali cu înălŃimea mai mică decât cea a etajului 7.. parapeŃi la balcoane sau scări.

Figura 7.(5) Stabilitatea coşurilor de fum sau de ventilaŃie din zidărie va fi asigurată prin: • • • acoperirea zidăriei cu tencuieli armate cu barele verticale ancorate în planşeul de la ultimul nivel. vor fi asigurate împotriva răsturnării prin: • • • • ancorare de şarpanta clădirii dacă. şarpanta are rezistenŃă şi rigiditate suficiente pentru a prelua forŃelor de răsturnare.12 Asigurarea stabilităŃii elementelor majore din zidărie de la faŃade 112 . frontoane.10. continuarea stâlpişorilor de la etajul inferior. armăturile vor fi determinate prin calcul pentru forŃa seismică de proiectare stabilită conform Codului P100-1. cu tiranŃi prinşi de bride metalice şi fixaŃi în planşeul ultimului nivel.(calcane. coşurile de fum şi de ventilaŃie vor fi realizate din elemente din argilă arsă sau din beton greu şi nu vor fi legate prin Ńesere de peretele structural din BCA. timpane) care lucrează în consolă.orientativ peste 2.0 m . (7) În cazul clădirilor cu pereŃi structurali din zidărie de BCA. legarea stâlpişorilor cu o centură de beton armat la partea superioară. (8) Elementele de zidărie majore .se va prevedea şi o centură intermediară pentru fragmentarea panoului. prin alcătuire şi dimensionare.11 Asigurarea stabilităŃii coşurilor din zidărie (6) Mortarul zidăriei pentru coşurile de fum va fi realizat cu cimenturi rezistente la acŃiunea chimică a gazelor arse. peste jumătatea înălŃimii. prevederea specială a unor stâlpişori de beton armat în zidăria de la ultimul nivel al clădirilor din ZNA dacă armăturile stâlpişorilor din elementele în consolă nu pot fi ancorate în centurile ultimului planşeu. dacă zidăria în consolă are înălŃime mai mare . Figura 7. cap. bordarea exterioară cu profile laminate ancorate în planşeu şi acoperite cu tencuială.cu dimensiuni şi mase mari . peste nivelul ultimului planşeu. ancorarea coşurilor.

2.1. (3) La depozitarea armăturile se va urmări evitarea posibilitatii de intrare în contact a acestora. 8. (2) Armăturile care vor fi puse în operă trebuie sa fie foarte bine identificate şi depozitate la sol. grasimi sau vopseluri în timpul operaŃiunilor de manipulare si depozitare. 113 . acestea sa nu se degradeze şi sa devină inutilizabile pentru scopul propus. GeneralităŃi (1) Toate materialele utilizate precum şi modul de realizare a zidăriei trebuie să fie conform specificaŃiei din proiect.EXECUłIA CONSTRUCłIILOR DIN ZIDĂRIE 8. în aşa fel încât.(9) Dimensiunile stâlpişorilor prevăzuŃi pentru asigurarea stabilităŃii. Acceptare. Modificarea prevederilor referitoare la materialele specificate se va face numai cu acordul scris al proiectantului. Materiale 8. ulei. 8. (10) Cornişele şi brâurile de pe faŃade pot fi realizate prin zidire dacă partea în consolă nu depăşeşte ½ din grosimea peretelui. Armături (1) SuprafaŃa armăturilor trebuie examinată înainte de utilizare şi nu trebuie să conŃină materiale corosive sau grasimi. distanŃele între aceştia şi armăturile lor se vor determina prin calcul pentru încărcările de proiectare. 8.1. cu materiale corosive sau cu apă.2. ce pot afecta oŃelul din bare şi conlucrarea dintre acesta şi mortarul sau betonul de acoperire. (2) Se vor lua măsuri adecvate pentru asigurarea stabilităŃii peretilor individuali şi a structurii in ansamblu pe toată durata de execuŃie a lucrărilor.2. (3) Diferitele materiale vor fi depozitate separat în conformitate cu specificaŃiile proprii ale acestora.2. stabilitatea va fi asigurată prin elemente de beton armat şi se va verifica prin calcul. manipulare si depozitarea materialelor (1) Manipularea si depozitarea materialelor si a produselor de zidarie pentru realizarea pereŃilor trebuie facută. Se va Ńine seama atât de lucrarile de scurta durata ( perioda unui schimb ) cat si de lucrarile de lunga durata ( pe perioda de realizare a structurii de rezistenta). Pentru consolele mai mari. (2) Acolo unde se cere în mod expres prin caietul de sarcini materialele vor fi testate înainte de punerea în operă. pentru o perioada mai indelungata. astfel încât sa nu fie murdărite cu pământ. In documentaŃie se va specifica în mod obligatoriu calitatea materialelor ce trebuie utilizate la execuŃie.

(2) La prepararea betoanelor se va Ńine seama de raportul apă-ciment.) pot fi utilizaŃi numai cu acordul proiectantului.2.Prepararea materialelor 8. etc. aditivi de lucrabilitate. (2) Prepararea manuală a amestecului va fi permisă.5. In cazul în care se constată abateri de la caracteristicile aşteptate. acolo unde prepararea mecanică nu poate fi utilizată.3.2.1.1.3. numai dacă această posibilitate este prevăzută prin documentaŃia de proiectare (3) Timpul de omogenizare va fi specificat în conformitate cu standardul de produs şi va Ńine cont de posibilitatea de adăugare a componentelor în malaxor.1. La preparare se recomanda utilizare unei singure surse de apa controlate. 8. specificaŃiile de şantier pot fi modificate numai cu acordul proiectantului.Prepararea mortarelor şi betoanelor la şantier. 5. Dozare (1) Dozarea reŃetelor pentru mortare şi betoane poate fi data prin măsurarea materialelor componente în greutate sau în volum în proporŃiile din specificaŃie. iar materialele rezultate vor fi testate în laboratoare acreditate.Aditivi (1) In cazul în care în proiect nu sunt date indicaŃii speciale. luând în considerare absorbŃia de apă a elementelor pentru zidărie. care trebuie să se înscrie în valorile permise de reglementări.3.4.1. la prepararea mortarelor aditivii (coloranti. probele se vor preleva şi testa luând ca document normativ de referintă SR EN 1015-11.2.2.2.RezistenŃa la compresiune a mortarelor (1) În cazurile în care documentaŃia de proiectare prevede urmărirea proprietăŃilor mortarelor. Metode şi timp de preparare (1) Metoda şi timpul de preparare trebuie să asigure omogenitatea materialului. (2) Acolo unde sunt specificate teste de şantier. 8.3.2. 8. Generalitati (1) Prepararea mortarelor şi betoanelor la şantier se va realiza utilizând reŃetele prescrise. 8. În cazurile în care în documentaŃia de proiectare nu sunt date reŃetele de preparare se va realiza o specificaŃie conform codurilor de produs.1. O atenŃie deosebită starii de curăŃenie a materialelor componente pentru a se evita amestecarea cu alte materiale.3. 8.3.1. pentru atingerea caracteristicilor de proiectare.2.ConŃinut de clor (1) La prepararea mortarelor se va avea în vedere eventualul conŃinut de ioni de clor din mortar.3.8.1. 114 .3. acestea se vor efectua conform specificaŃiei de proiectare.2.

8.(4) Mortarele şi betoanele trebuie preparate astfel încât să aibă suficientă lucrabilitate şi să nu se producă segragări la transportul de la locul de prepare până la şantier şi nici când betonul este compactat. Perioada de priză (1) La preparare. 8.GeneralităŃi (1) Elementele pentru zidărie vor fi poziŃionate şi Ńesute in conformitate cu regulile generale de executie sau în conformitate cu documentaŃia din proiect dacă prin aceasta sunt date prevederi speciale. Pentru mortare. Executarea zidăriilor 8.7. 8.2. La elementele din argilă arsă cu pereti subtiri din grupa 2S se vor folosi jumatatile de bloc din sortimentul producătorului. Corpurile vor fi Ńinute în apă sau se vor uda cu furtunul in palet pentru a corecta umiditatea acestora. corpurile de zidărie vor avea umiditatea corespunzătoare pentru a asigura o bună aderenŃă a mortarului. nisip sau agregate care conŃin particule de gheaŃă.3.2. (2) Se interzice utilizarea mortarelor şi betoanelor după începerea prizei. Până la utilizare nu se mai acceptă adăugarea de ciment sau apă peste materialul preparat.3. mortarele şi betoanele vor conŃine ciment şi apă în proporŃiile specificate în reŃetă. Se recomandă ca tăierea corpurilor să fie redusă la minimum. se acceptă în mod excepŃional adăugarea de apă pentru a înlocui apa pierduta prin evaporare. (2) Elementele pentru zidărie se vor tăia astfel încât să permită obŃinerea dimensiunilor.3.2. (4) Mortarele preparate vor fi utilizate în conformitate cu documentaŃia de proiectare.1. (3) Inainte de punerea în operă. (2) Materialele anti-înghet vor fi folosite pe timp friguros numai dacă această posibilitate este prevăzută în documentaŃia de proiectare. Utilizarea mortarelor predozate (1) Utilizarea mortarelor predozate se va face în conformitate cu instrucŃiunile producătorului referitoare la timpul si modul de preparare. procedurile şi aditivii se vor utiliza la şantier numai în conformitate cu instrucŃiunile tehnice ale producătorilor. (2) Mortarele se vor amesteca pâna la obŃinerea unui material omogen. formelor şi suprafeŃelor corecte.1.Utilizarea apei calde la preparare (1) La prepararea amestecului nu se va utiliza apă. 115 .6.3.2. (3) Echipamentele.1. 8.3.

3.2. 8. pereŃii dubli cu gol interior sau pereŃii cu zidărie de placaj.1. (2) Dacă pereŃii sunt realizaŃi din mai multe straturi care trebuie să conlucreze. 8. pe o adâncime de cel puŃin 15 mm. (3) Inainte de rostuire. (2) In acest caz rostul se va curăŃa prin scoaterea mortarului existent.2. iar suprafeŃele adiacente rostului se vor uda cu apă.2. iar apoi se va umple cu mortar. 6.2. In rosturile aparente faŃa expusă a mortarului din rost va fi prelucrată în timpul cât mortarul este încă plastic pentru a realiza o faşă finisată. cu excepŃia elementelor cu îmbinare de tip "nut şi feder/ lambă şi uluc" pentru care se va Ńine seama de instrucŃiunile din agrementele tehnice corespunzătoare. astfel încât feŃele zidariei să fie curate.GeneralităŃi (1) Rosturile verticale si orizontale vor fi executate conform documentaŃiei din proiect. Rostuirea în timpul execuŃiei zidăriei (1) În cazurile prevăzute în proiect. decât dacă în proiect este prevăzută o altă adâncime. rosturile nu vor avea o adâncime mai mare de 5 mm. 8.2.3.3. acestea trebuie să aibă proprietăŃi asemănătoare cu cele ale mortarului folosit în rosturile zidăriei. (3) Rosturile verticale vor fi complet umplute cu mortar. de exemplu.3. (2) Rosturile vor avea o grosime şi un aspect uniform. Rostuire la zidărie existentă (1) Dacă rostuirea se execută după realizarea zidăriei. mortarul neaderent se va îndeparta. (2) Pentru pereŃii cu grosimea mai mică de 200 mm. astfel încât să se asigure caracteristicile de durabilitate si rezistenŃă la ploaie ale peretelui. dacă nu este specificat altfel prin proiect.3.(4) ConsistenŃa mortarului va fi stabilită astfel încât să se realizeze o grosime corectă a acestuia în rosturi şi va fi adaptată tipului de material din elementele pentru zidărie. Dacă este specificat în proiect. rosturile se pot umple la fata expusa cu mortar de marca superioara. 116 .2. 8. se pot utiliza mortare cu aditivi pentru reŃinerea apei. Legăturile pereŃilor (1) PereŃii vor fi ŃesuŃi şi legaŃi conform regulilor generale de execuŃie sau în conformitate cu documentaŃia din proiect dacă prin aceasta sunt date prevederi speciale. folosind materiale de adaos. 8. Rosturi . acestea se vor lega conform documentaŃiei din proiect. zidăria se va executa cu rosturi aparente. După caz. dar nu mai mult de 15% din grosimea peretelui.3.4.

EN 845-1 şi se vor lua măsuri care să împiedice trecerea apei de la un strat al peretelui la altul. (2) Se vor folosi. (4) PereŃii de placare vor fi legaŃi de peretele pe care sunt aplicaŃi conform documentaŃiei din proiect.1.5. vor fi poziŃionate şi înglobate luând ca document normativ de referintă SR . In acest scop trebuie luate masurile corespunzătoare pentru a menŃine o umiditate suficientă până când zidăria va avea o rezistenŃă corespunzătoare. vant. Incărcarea zidăriei (1) Zidăria nou executată nu va fi supusa încărcărilor decât după atingerea unei rezistenŃe corespunzătoare pentru a putea suporta încărcarea fără degradări.2.2. acolo unde este necesar. 117 . ProtecŃia împotriva îngheŃului (1) In cazul executării pe timp friguros. în special în condiŃii nefavorabile.4.4. (2) Zidăria nou executată. temperaturi înalte şi/sau curenŃi de aer puternici. cum ar fi umiditate scăzută. 8. se vor lua toate masurile prevazute în reglementările specifice pentru evitarea degradării zidăriei datorită îngheŃului. 8. (3) Inădirea barelor se va realiza numai în poziŃiile indicate în proiect. agrafe şi distanŃieri pentru legarea armăturilor în poziŃiile corespunzătoare.4. GeneralităŃi (1) Zidăriile nou executate.3. vor fi protejate împotriva degradărilor mecanice (şocuri. astfel încât să se asigure acoperirile de beton specificate în proiect. 8. vibraŃii etc.4. va fi protejată la partea superioară pentru prevenirea spălării mortarului din rosturi de către apele pluviale.4.(3) Elementele de legătură pentru pereŃii dubli cu gol interior.4.) şi a efectelor climatice (ploaie. 8. (4) Armăturile se vor lega provizoriu cu sârmă în vederea menŃinerii poziŃiei corecte a acestora. ProtecŃia zidăriei nou executate 8. cu specificaŃiile şi toleranŃele corespunzătoare. pentru a împiedica ieşirea varului din mortar (eflorescenŃa) şi pentru a preveni degradarea materialelor care nu sunt rezistente la apă. insorire. ProtecŃia zidăriei (1) Pentru zidăria nou executată nu este permisă uscarea rapidă.3. pe parcursul punerii în operă a betonului sau mortarului. etc ). inghet. Montarea armăturilor (1) Armăturile vor fi montate în conformitate cu detaliile din proiect. 8.

fiind interzisă folosirea vibrării.4. Zidărie confinată (1) Zidăria confinată se va realiza conform documentaŃiei din proiect . Ńinând seama de fortele datorate compactării sau vibraŃiilor. Ordinea operaŃiilor trebuie să fie stabilită astfel încât zidăria să aibă o rezistenŃă adecvată pentru a rezista la presiunea datorată betonului proaspăt. forma şi densitatea corpurilor de zidărie şi gradul de expunere la vânt.6.2. (3) Compactarea betonului se va realiza numai manual fiind interzisă folosirea vibrării. tipul mortarului.6. InălŃimea zidăriei (1) InălŃimea zidăriei realizată într-un schimb. necontravântuiŃi în timpul execuŃiei şi care pot fi supuşi la încărcări din vânt. temporar. 8. (2) Abaterile limită pentru construcŃii din zidărie sunt date în tabelul 9.6. astfel încât să se asigure umplerea completă a golului şi să se evite segregarea betonului. se vor prevedea sprijiniri temporare. va fi limitată. 118 .4. dacă nu sunt prevăzute altfel în proiect. 8. dacă este necesar. astfel încât să se evite pierderea stabilităŃii acesteia şi supraîncărcarea mortarului proaspăt.4.5. (2) Betonarea se va realiza în straturi.6. Abateri limită (1) Zidăria va fi executată cu feŃele laterale plane şi verticale şi cu rosturile orizontale.4.1 din prezentul Cod 8. Alte detalii de execuŃie 8. (3) O atenŃie deosebită trebuie acordată pereŃilor care ramân. înainte de începerea betonării.6.4. se va curăŃa spaŃiul interior de resturi de mortar şi de alte impurităŃi. 8.(2) Umplutura din spatele unui zid de sprijin din zidărie nu se va face decât după ce zidăria peretelui este capabilă să preia împingerile rezultate din operaŃia de umplere. sau la unele acŃiuni care pot apărea în timpul execuŃiei. grosimea zidăriei.3.4. 8.1. (2) Compactarea betonului se va realiza numai manual. PereŃi dubli cu beton armat de umplutură (zidărie cu inimă armată) (1) La execuŃia pereŃilor dubli cu stratul median din beton armat.4. pentru determinarea înălŃimii maxime a zidăriei executate într-un schimb vor fi luate în considerare. Rosturi de mortar care permit deplasări (1) CondiŃiile de folosire şi detaliile pentru acest tip de rosturi se vor da în reglementări specifice (Normativ/Agrement tehnic) elaborate şi aprobate conform legislaŃiei din România. pentru menŃinerea stabilităŃii.

• punctele de oprire ( fazele determinante ).6.2. plăcile. grupate pe tolerante. TiranŃi din oŃel şi accesorii (1) TiranŃii. precum si prin incercari pentru controlul realizarii marcii. direct sau prin trimiteri la reglementari tehnice aplicabile: • nivelurile de performanta pentru toate caracteristicile/criteriile de performanta precizate in caietele pe categorii de lucrari aplicabile. consistenta si continutul de agregate mari. Verificari de efectuat pe parcursul executarii lucrarilor. cu marimile care se verifica. (2) La elementele pentru zidarie se vor verifica dimensiunile. Controlul proiectarii (1) Constructiile de zidarie se vor executa pe baza unui proiect autorizat de catre organele de drept in conformitate cu cerintele Legii nr. conditii.2. Se va evita asezarea caramizilor cu defecte sau prelucrate in prealabil prin taiere.10/1995. clasa si calitatea functie de conditiile tehnice cerute pentru fiecare material. cu modificarile si completarile ulterioare. valorile de control si conditiile pentru continuarea lucrarilor. (3) Proiectele de executie trebuie sa contina prevederi clare si explicite in ceea ce priveste completitudinea datelor necesare executarii lucrarilor (criterii de performanta cu niveluri/clase de performanta stabilite. (2) Zidăria cu tiranŃi din oŃel se va realiza conform specificaŃiilor. 9. (3) Caramizile refractare presupun o sortare prealabila pe calitati si dimensiuni.8. dispozitivele de ancorare etc.1. (1) Toate elementele pentru zidarie care se folosesc la executarea zidariilor si peretilor se vor pune in opera numai dupa ce conducatorul tehnic al lucrarii a verificat ca ele corespund cu prevederile proiectului si prescriptiilor tehnice. Controlul executiei 9.5. 9. 119 . ( 4) Verificarea mortarului si a betonului provenit de la statii sau centrale de beton se face pe baza fisei de transoprt in care se precizeaza marca. se vor manipula şi depozita astfel încât să se evite deteriorarea lor prin agenŃi mecanici.a. CONTROLUL PROIECTARII SI EXECUTIEI CONSTRUCTIILOR DIN ZIDARIE 9. temperatura. prin examinare vizuala si masuratori. fazele/etapele care devin lucrari ascunse si pentru care trebuie sa fie facuta receptia. s. fise de transport). cioplire sau slefuire spre interior. (2) Cu exceptia constructiilor de mica importanta prevazute de lege toate proiectele vor fi verificate de catre verificatori tehnici atestati.1. şi fizico-chimici.4.) (4) Proiectul trebuie sa contina. Verificarile se fac pe baza documentelor care atesta calitatea materialelor si le insotesc la livrare (certificate de calitate. marca.

consultant ) si proiectantului efectuandu-se si incercari de laborator suplimentare. Nota : Verificarile se fac vizual si prin masuratori. .7 . placilor de b. • se va examina starea suprafetelor caramizilor si blocurilor refractare. • se va verifica in special. (7) In cazul in care calitatea materialului este sub nivelul cerintei proiectantului. 13 cm la pasta de ipsos pentru placi si fasii de ipsos.. ..11 . protectia impotriva umiditatii. dimensiunile lor si protectia impotriva umiditatii. • se va examina starea suprafetelor placilor si fasiilor de beton celular autoclavizat.. dimensiunile lor. ipsos. (6) Pentru gheremele si buiandrugi. (9) Controlul asupra calitatii materialelor in momentul punerii in opera va consta din urmatoarele: a. • ghermelele se vor executa bucata cu bucata. 8 cm la zidaria din caramizi si blocuri cu goluri verticale si orizontale. verificandu-se forma. verificarea se face bucata cu bucata. 120 . daca se uda elementele pentru zidarie inainte de punerea in opera. • prin masuratori cu conul etalon. maistru. pe timp calduros. iar la lucrari ascunse si de catre conducatorul tehnic si reprezentantul beneficiarului. impuritati sau gheata.(5) Verificarea armaturilor se va face sub raportul diametrelor.10 . • zidaria se va tese la colturi si intersectii sau vor fi utilizate ancoraje din otel beton prevazute in rosturile orizontale... sortimentului si alcatuirilor plaselor sudate prin puncte. utilizare lui in lucrare se va face doar cu avizul beneficiarului ( diriginte. • se va verifica modul de conservare a produselor refractare magnezitice (foarte higroscopice) interzicandu-se utilizarea acelor caramizi care au devenit friabile prin depozitarea necorespunzatoare. daca consistenta mortarului de zidarie se inscrie in limitele prevazute in tehnologia de lucru.a..a. (8) Verificarea calitatii zidariilor si peretilor se face pe tot timpul executiei lucrarilor de catre seful de echipa. placilor si fasiilor de ipsos.) Pereti despartitori: • se va verifica posibilitatea de tesere a zidariei pentru peretii despartitori de zidaria structurala. . • ghermelele se vor verifica bucata cu bucata verificandu-se forma.c. interzicandu-se folosirea celor cu stirbituri sau cu colturi rupte.. cat mai frecvent.) Zidarii: • se va examina starea suprafetelor caramizilor. se va verifica daca procentul de fractiuni de caramizi fata de cele intregi nu depasesc limita maxima de 15%.8 . 11 cm la zidaria din blocuri mici si placi de beton celular autoclavizat. . b. se va verifica la fiecare punct de lucru si la fiecare sarja de mortar.. interzicandu-se folosirea celor fisurate si acoperite cu praf sau alte impuritati. interzicandu-se folosirea celor acoperite de praf. blocurilor. • pe masura executarii lucrarilor. 13 cm la zidarie din caramizi pline si blocuri din beton cu agregate grele si usoare. s.

cu exceptia adancimii de 1 . iar suprapunerea placilor s-a facut pe 1/2 placa. 1. • vizual se va verifica in toate zidurile daca toate rosturile verticale si orizontale sunt umplute cu mortar..5 m si prin masurarea cu precizia de 1 mm a distantei dintre rigla si suprafata sau muchia respectiva.(10) Executarea zidariilor si peretilor nu va putea incepe decat numai dupa ce se va fi verificat existenta proceselor verbale de lucrari ascunse. pe langa cele aratate la (11) se verifica urmatoarele: se va verifica daca armarea zidariei sau cu plase sudate prin puncte se face in sectiunile prevazute in proiect. • modul de realizare a legaturilor zidariilor se va verifica la toate colturile. • la zidaria executata din placi de beton celuar autoclavizat sau din ipsos se va verifica daca teserea verticala s-a facut la fecare rand. • se vor verifica grosimile rosturilor verticale si orizontale ale zidariei prin masurarea a 5 – 20 de rosturi la fiecare zid. • orizontalitatea randurilor de zidarie se va verifica cu ajutorul furtunului de nivel si dreptarului la toate zidurile. Verificarea se face la toate zidurile. Verificarea grosimii zidariei se va face prin masurarea cu precizie de 1 mm a distantei pe orizontala dintre doua dreptare aplicate pe ambele fete ale zidului. (12) • • La zidaria armata. media aritmetica a masuratorilor facute cu precizie de 1 mm trebuie sa se inscrie in limitele abaterilor admisibile din Tabelul 1. (11) Verificarea calitatii executiei zidariilor consta din urmatoarele: • prin masuratori la fiecare zid se va verifica daca rosturile verticale sunt tesute la fiecare rand astfel ca suprapunerea caramizilor din 2 randuri succesive pe inaltime sa se faca pe minimum 1/4 caramida in lungul zidului si 1/2 caramida pe grosime.5 m. dimensiunile golurilor si ale plinurilor dintre goluri se verifica prin masurarea directa cu ruleta sau cu metrul. ramificatiile si intersectiile. nu se admit rosturi neumplute. totodata se va controla daca stratul de mortar de acoperire a armaturii in dreptul rosturilor este din ciment si are cel putin 2 cm grosime.5 cm de la fetele vazute ale zidariei. iar media aritmetica a rezultatelor se compara cu grosimea prevazuta in proiect..2. • lungimea si inaltimea tuturor zidurilor. asigurandu-se executarea lor conform cu prevederile din prezentul Cod • grosimea zidariilor se va verifica la fiecare zid in parte. Media a 3 masuratori se compara cu dimensiunile din proiect. verificarea se face in cate 3 puncte pe inaltime la fiecare zid. din beton cu agregate usoare si din beton celular autoclavizat se va verifica daca rosturile verticale sunt tesute la fiecare rand ca suprapunerea blocurilor sa se faca pe 1/2 bloc. care sa ateste ca suportul peste care se executa zidaria corespunde prevederilor proiectului si prescriptiilor tehnice respective. la blocurile ceramice. • verticalitatea zidariei (suprafetelor si muchiilor) se verifica cu ajutorul firului de plumb si dreptarului cu lungimea de cca. Masurarea grosimii se face la 3 inaltimi sau puncte diferite ale zidului. • planeitatea suprafetelor si rectilinitatea muchiilor se va verifica prin aplicarea pe suprafata zidului a unui dreptar cu lungimea de cca. 121 . prin masuratori cu precizie de 1 mm se va verifica grosimea rosturilor orizontale. la peretii din placi de ipsos rosturile se umplu complet cu pasta de ipsos.2. tinand seama ca acestea trebuie sa fie egale cel putin cu suma grosimilor a 2 bare + 4 mm.

• calitatea suprafetei peretilor de fatada netencuiti. ce urmeaza a se tencui se inscriu in procese verbale de lucrari ascunse. (16) La zidaria de umplutura si la lucrarile de placare a fatadelor cu placi de BCA verificarile constau in urmatoarele: • se va verifica daca ancorarea zidariei si a placajelor de stalpi si pereti structurali se executa conform prevederilor proiectului in ceea ce priveste diametrele si numarul barelor de ancorare sau dimensiunile platbandelor. • daca rosturile de dilatare si tasare sunt bine executate si in locurile prevazute in proiect. precum si a grinzilor principale si secundare pe stalpi si ziduri. (17) Rezultatele tuturor verificarilor prevazute in acest capitol si care se refera la zidarii portante. modul de fixare a ancorajelor de elementele de beton armat. • executarea conform cu planurile a incastrarii corniselor. • se va verifica vizual daca zidaria a fost bine impanata intre plansee. • daca s-au lasat golurile si santurile pentru conductele de apa. • centrarea stalpilor.(13) • • • • • La zidaria confinata se va verifica la fiecare stalpisor din beton armat urmatoarele: trasarea pozitiei stalpisorilor. rezultatele verificarilor care au rol de izolare termica sau fonica. incalzire. iar rosturile verticale dintre zidarie si stalpi sau peretii structurali sunt umplute complet cu mortar. (18) La controlul si receptia cladirilor si a constructiilor de zidarie. De asemenea. de piatra se vor preciza urmatoarele: • daca materialele si piesele intrebuintate corespund celor prescrise in proiecte si standarde. • daca dimensiunile elementelor de constructie executate corespund celor din proiect. pozitionarea corecta pe inaltimea zidariei a armaturilor din rosturile orizontale prin care se realizeaza legatura dintre stalpisori si zidarie. sectiunile in care se face ancorarea. • daca buiandrugii sunt bine asezati deasupra golurilor de usi si ferestre. • daca nu s-au ivit defecte din cauza tasarilor. (15) Pentru elementele de beton armat care intra in componenta zidariilor se aplica in mod corespunzator si prevederile normativelor NE 012-1 şi NE 012-2. canalizare. prevazute in proiect. dimensiunile si intervalele dintre strepii de zidarie (atunci cand acestia sunt prevazuti in proiect). cofrarea si betonarea stalpisorilor. se va controla daca suprafetele stalpilor sau peretilor structurali din beton armat care vin in contact cu zidaria se amorseaza cu mortar de ciment. sortimentul si diametrele armaturilor. • legatura dintre zidaria de umplutura si elementele scheletului. 122 . • orizontalitatea glafurilor. (14) La zidaria cu inima armata se va acorda o atentie deosebita realizarii tuturor legaturilor dintre zidurile de caramida si cel de beton. se inscriu in procese verbale de lucrari ascunse. • verticalitatea zidurilor. stalpilor si ferestrelor.

2. verticalitatea zidariilor si peretilor si dimensiunile golurilor.3. cu rosturi de 1-2 mm. • zidarie izolatoare de caramida cu diatomit. daca si in acest caz o parte din rezultate sunt nesatisfacatoare. precum si a dispozitiilor de santier date de beneficiar. (1) Comisia de receptie preliminara a obiectului prin membrii sai de specialitate sau prin specialisti din afara ei. (2) Verificarile directe se efectueaza prin sondaj si se refera la aceleasi elemente ca si cele de la art.10.2.2. la grosimea de executie a zidurilor: din caramida si blocuri ceramice: . proiectant sau organele de control. a certificatelor de calitate. 1 Denumirea caracteristicilor Abateri limita (mm) Observatii La dimensiunile zidurilor. 9.1 ABATERI LIMITA Abateri limita fata de dimensiunile stabilite prin proiect sau prin prescriptiile legale in vigoare Nr.ziduri cu grosimea de 90 mm . planeitatea. cu aceleasi metode sau cu alte metode care sa dea rezultate echivalente. abaterile limita se majoreaza cu 50% 123 . procedeaza la verificarea scriptica si directa prin sondaje privind dimensiunile. • zidaria ingrijita. (3) In cazul in care o parte din rezultate sunt nesatisfacatoare se va dubla numarul verificarilor.9. Tabelul 9. comisia incheie un proces verbal in care consemeneaza verificarile efectuate. dimensiunile fiind variabile in raport cu calitatea zidariei ceruta prin proiect: • zidaria deosebit de ingrijita cu rosturi pana la 1 mm. cu frecventa de cel putin cate unul la fiecare 100 mp de perete. (1) Verificarile scriptice constau din examinarea existentei si analizarea continutului proceselor verbale de lucrari ascunse.Verificari de efectuat la receptia preliminara a obiectului. Verificari de efectuat la incheierea fazei de lucru. comisia va proceda la refacerea tuturor verificarilor prevazute in prescriptiile tehnice.ziduri cu grosimea ≤63 mm .2. cu rosturi de 3-4 mm. (4) Dupa executarea receptiei pe faza.ziduri cu grosimea de 115 mm ±3 ±4 +4 -6 La peretii executati din materiale provenite din demolari.1. (3) Verificarea rosturilor zidariei refractare se efectueaza cu lama de control. crt. rezultatele obtinute si concluzia cu privire la posibilitatea continuarii lucrarilor sau propune supunerea lor unei comisii de expertiza. a eventualelor buletine de incercare sau a actelor incheiate cu comisia de receptie si a modului de realizare a remedierilor.

ziduri cu grosimea ≤126 mm . Denumirea caracteristicilor .cu latura incaperii >300 cm La dimensiunile partiale in plan (nise.ziduri cu grosimea de 300 mm La goluri: pentru ziduri din caramizi.Nr.ziduri cu grosimea de 290 mm .ziduri cu grosimea de 240 mm din placi si fasii de ipsos: . etc. din piatra naturala: La dimensiunile in plan ale incaperilor: . crt.pentru dimensiunea golului ≤100 cm . din placi si fasii de BCA c. spaleti.cu latura incaperii ≤300 cm .ziduri cu grosimea > 240 mm din blocuri mici de beton cu agregate usoare: .ziduri cu grosimea de 190 mm . pentru ziduri din blocuri mici .pentru dimensiunea golului >100 cm b. blocuri ceramice si din blocuri mici de beton cu agregate usoare: .) La dimensiunile in plan ale intregii cladiri Abateri limita (mm) +4 -6 +6 -8 ± 10 Observatii ±4 ±5 ± 10 ±4 ±5 ±8 ± 0.5 . pentru ziduri din placi si fasii din ipsos d.ziduri cu grosimea ≤240 mm .10 + 20 - ± 10 +20 .10 ± 20 ± 20 ± 20 ± 15 ± 20 ± 20 - - 3 4 5 Cu conditia ca denivelarile unui planseu sa nu depaseasca 15 mm ± 50 124 . fasii si placi de beton celular autoclavizat: .ziduri cu grosimea de 140 mm .ziduri cu grosimea de 240 mm .ziduri cu grosimea de 70 mm din piatra naturala: 2 .ziduri cu grosimea ≥ 365 mm din blocuri mici .

pentru un etaj .pentru ziduri neportante . din blocuri ceramice si din blocuri mici de beton cu agregate usoare: .pentru un etaj . pentru ziduri din placi si fasii din ipsos . blocuri sau placi: .Nr.1 m2 abaterile limita se micsoreaza cu 50% 7 +5 -2 +5 -2 ±2 8 3 mm/m 5 mm/m 2 mm/m max.pentru zidarie aparenta.pentru un etaj ± 20 +50 .pentru ziduri portante .rosturi orizontale .rosturi la zidarii aparente La suprafete si muchii: a) La planeitatea suprafetelor: .pentru intreaga cladire (cu 2 niveluri executata din blocuri mici) c.10 mm pentru o camera 2 mm/m 1 mm/m 3 mm/m 2 mm/m 2 mm/m Cel mult 20 mm pe lungimea neintrerupta a zidului Cel mult 10 mm pe lungimea neintrerupta a zidului Cel mult 10 mm pe etaj si cel mult 30 mm pe intreaga inaltime a cladirii Cel mult 10 mm pe etaj Cel mult 5 mm pe etaj si cel mult 20 mm pe intreaga inaltime a cladirii 125 . 6 Denumirea caracteristicilor Abateri limita (mm) Observatii La dimensiunile verticale: a. la pereti portanti si neportanti c) La verticalitatea suprafetelor si muchiilor: .20 ± 20 .pentru ziduri din blocuri mici si din placi de beton celular autoclavizat: .pentru intreaga cladire La dimensiunea rosturilor dintre caramizi. la pereti portanti si neportanti ± 30 ± 20 ± 30 La stalpi portanti cu sectiunea ≤ 0. crt.pentru ziduri portante .pentru ziduri portante .rosturi verticale .pentru zidarie aparenta.pentru intreaga cladire (cu maximum 5 niveluri) b.pentru ziduri neportante . pentru ziduri din caramida. la pereti portanti si neportanti b) La rectilinitatea muchiilor: .pentru zidarie aparenta.

9 Denumirea caracteristicilor Abateri limita (mm) Observatii Abateri fata de orizontala a suprafetelor superioare ale fiecarui rand de caramizi sau blocuri: a. crt. pentru ziduri din caramida.Nr. tasare si antiseismice: .pentru ziduri neportante 10 La coaxilitatea zidurilor suprapuse: . pe mai multe niveluri 11 La rosturile de dilatatie. pentru ziduri din placi de ipsos .maxima pe intreaga constructie Cel mult 20 mm pe toata lungimea neintrerupta a zidului Cel mult 15 mm pe toata lungimea neintrerupta a zidului Cel mult 20 mm pe toata lungimea neintrerupta a zidului Cel mult 20 mm pe toata lungimea neintrerupta a zidului Cel mult 20 mm pe toata lungimea neintrerupta a zidului Cel mult 30 mm dezaxarea maxima cumulata.10 2 mm/m Cel mult 20 mm pentru intreaga inaltime a cladirii 126 .pentru ziduri portante .dezaxarea de la un nivel la urmatorul 3 mm/m ± 10 ± 30 . pentru pereti din blocuri mici si placi de beton celular autoclavizat: . blocuri ceramice si blocuri mici de beton cu agregate usoare: .pentru ziduri neportante Cel mult 15 mm pe toata lungimea neintrerupta a peretelui 2 mm/m 3 mm/m b.la verticalitatea muchiilor rosturilor + 20 .pentru ziduri portante .pentru ziduri neportante 4 mm/m 6 mm/m c.la latimea rostului .

247 0.165 0. P+1E Tabel A.172 0.323 0.118 0..25 1.176 0.12 0.200 0.264 0.24 0.24 0.085 0.32 0.65 1. Valorile coeficientului seismic cs Pentru clădirile curente din clasa II de expunere şi importanŃă (γI = 1.294 0.440 Zidărie confinată (ZC) Clădiri P.165 0.20 0.069 0.08 0.194 0.165 0.235 0.099 0.242 0.094 0.25 2.32 0.330 0.50 ag/g 0.12 0.24 0.377 0.342 0.129 0.173 0.50 2.300 0.24 0.25 2.220 0.00 q 1.310 0.206 0.32 0..16 0.28 0.32 0.146 0.194 0.188 0.235 0.25 1.10 1.00 q 2.10 1.213 0.116 0.155 0.350 0.288 0.00 q 2.00) în cazul cutremurelor din sursa Vrancea (pentru care ordonata maximă a spectrului elastic este β0 = 2.221 0.118 0.80 2.08 0.215 0.166 0.00 1.08 0.93 1.096 0.65 1.293 0.059 0.75 1.353 0.256 0.12 0.25 1. P+1E Tabel A.388 Clădiri ≥ P+2E Tabel A.330 127 .28 0. valorile coeficientului global cs Fb = γ I β0 a g q mλη = c s G sunt date în tabelele A.20 0.147 0.75) .28 0.078 0.088 0.353 0.276 0.80 2.220 0.517 Clădiri ≥ P+2E Tabel A.100 0.388 0.16 0.28 0.259 0.171 0.301 0.110 0.066 0.443 0.50 2.10 1.086 0.283 0.103 0.132 0.412 0.12 0.073 0.25 1.146 0.300 0.16 0.176 0.93 1.259 0.233 0.250 0.128 0.256 0.470 0.333 0.242 0.276 0.4 Tip structură Tip 1 Tip 2 αu/α1 1.272 0.20 0.20 0.082 0.183 0.345 0.198 0.290 0.235 0.141 0.301 0.00 ag/g 0.1 Tip structură Tip 1 Tip 2 αu/α1 1.388 0.00 1.50 ag/g 0.08 0.150 0.330 0.139 0. Zidărie nearmată (ZNA) Clădiri P.339 0.129 0.100 0.231 0.75 1.16 0.402 0.206 0.400 0.00 q 1.453 0.10 1.ANEXA A I.250 0.275 0.124 0.111 0.207 0.201 0.00 1.00 1.3 Tip structură Tip 1 Tip 2 αu/α1 1.151 0.110 0.194 0.1 ÷ A.8.00 ag/g 0.385 0.2 Tip structură Tip 1 Tip 2 αu/α1 1.

inclusiv parterul şi ultimul nivel.132 0.20 0.75 3.24 0.50 ag/g 0.158 0. 2.9.272 0.16 0.129 0.207 0.24 0.198 0.242 0.80 2.059 0.A.052 0.50 2.198 0.25 1.256 0.310 Clădiri ≥P+2E Tabel A. au aceiaşi masă mi = m şi aceiaşi înălŃime de nivel hi = het forŃa seismică care acŃioneză la nivelul "i" se calculează cu relaŃia Fi = kF.248 0.7 Tip structură Tip 1 Tip 2 αu/α1 1.194 0.310 0.50 ag/g 0..116 0.225 0.078 0.264 0.191 0.25 ag/g 0.084 0.20 0.105 0.32 0.1÷ A.194 0.112 0. 128 .16 0.131 0.12 0.00 1.12 0.293 Zidărie cu inimă armată (ZIA) Clădiri P.301 0.106 0.25 1.124 0.059 0.00/2.173 0.25 1.086 0.12 2.198 0.079 0.se vor multiplica cu raportul 3.8 Tip structură Tip 1 Tip 2 αu/α1 1.25 1.047 0. la care se poate considera suficient de exact că toate etajele. Pentru clădirile din clasa de importanŃă III valorile din tabelele se vor multiplica cu factorul γI = 1.056 0.24 0.185 0.12 2.12 2.176 0.263 Pentru cutremurele din sursa Banat valorile din tabelele A.6 Tip structură Tip 1 Tip 2 αu/α1 1.238 0.12 0.08 0.345 Clădiri ≥ P+2E Tabel A.119 0.131 0.073 0.119 0.095 0.08 0.Zidărie confinată şi armată în rosturile orizontale ( ZC + AR) Clădiri P.139 0.25 1.32 0.25 1.053 0.28 0.211 0.231 0.062 0.071 0.209 0.i sunt date în tabelul.00 1.08 0.155 0.09.066 0. Repartizarea forŃei seismice în elevaŃie Pentru clădirile "monotone".12 0.20 0.259 0.155 0.155 0.066 0.176 0.186 0.165 0.247 0.093 0.147 0.210 0.140 0.078 0.12 2.276 0.20 0.2 iar pentru clădirile din clasa de importanŃă IV cu coeficientul γI =1.45 2.75 3.093 0.062 0.25 ag/g 0.079 0.00 q 3.P+1E Tabel A.146 0.089 0.25 1.158 0.00 1.088 0.28 0.24 0.116 0.149 0.272 0.00 q 3.4.80 2.248 0.16 0.099 0.28 0.168 0.124 0.233 0.218 0.103 0.070 0.32 0.25 1.00 q 3.235 0.110 0.5 Tip structură Tip 1 Tip 2 αu/α1 1.140 0.183 0.098 0.28 0.00 q 3.32 0.172 0.143 0.155 0.75 = 1.218 0.118 0.185 0.P+1E Tabel A.45 2.179 0.164 0.8.00 1.220 0.281 0.206 0.50 2.105 0.08 0.215 0.231 0.186 0.069 0.233 0.211 0.i Fb în care valorile factorului de distribuŃie kF.16 0.169 0.132 0.

600 0..333 129 ....200 0...333 ..266 0. nniv =5 0.166 0.500 .900 0. 0. ...333 ForŃa tăietoare de nivel (VE.i Fb unde valorile kV.100 0.i Nivelul "i" 1 (P) 2 (P+1E) 3(P+2E) 4 (P+3E) 5 (P+4E) Tabelul A. nniv =4 1.066 0.9 Nivelul "i" 1 (P) 2 (P+1E) 3(P+2E) 4 (P+3E) 5 (P+4E) ÎnălŃimea clădirii nniv =2 nniv =3 0..000 1. .200 0. ..333 0..400 .000 0. nniv =4 0....Valorile factorului kF. 0.133 0.700 0.i sunt date în tabelul A.i) se determină cu relaŃia VE...833 . .800 0. .. .000 0.666 0.i = kV..933 0..500 ..10 ÎnălŃimea clădirii nniv =2 nniv =3 1.i Tabelul A.400 .10 Valorile factorului kV.300 0. nniv =5 1..000 0...666 0.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful