COD DE PROIECTARE PENTRU STRUCTURI DIN ZIDĂRIE

Indicativ CR 6

EXEMPLE DE CALCUL
EXEMPLUL NR. 1
6.3.2.1. Calculul forŃelor seismice orizontale pentru ansamblul clădirii
6.3.2.1.1. Metoda forŃelor seismice statice echivalente

Clădire din zidărie cu P + 2E (nniv = 3).

Toate nivelurile au aceiaşi greutate Gi = 240 tone şi aceiaşi înălŃime.

Clădirea este amplasată în zona seismică ag = 0.24g

Greutatea totală a clădirii este G = 3 x 240 = 720 tone

Se determină forŃa tăietoare de bază (Fb), forŃele seismice de nivel (Fi) şi forŃele
tăietoare de nivel (VE,i) în următoarele ipoteze:
1. Structură din zidărie nearmată (ZNA), cu regularitate în elevaŃie:
⇒ ForŃa tăietoare de bază se calculează cu valorile cs (tabelul A.2)

Pentru ag = 0.24g → cs = 0.256 → Fb = 0.256 x 720 = 184.3 tone

⇒ ForŃele seismice de nivel se calculează cu valorile kF,i (tabelul A.9)

F3 = 0.500 x 184.2 = 92.1 tone

F2 = 0.333 x 184.2 = 61.3 tone

F1 = 0.166 x 184.2 = 30.6 tone

⇒ ForŃa tăietoare de nivel se calculează cu valorile kV,i (tabelul A.10) pentru nniv = 3

VE,3 = 0.500 x 184.2 = 92.1 tone

VE,2 = 0.833 x 184.2 = 153.4 tone

VE,1 ≡ Fb = 184.2 tone

2. Structura din zidărie confinată şi armată în rosturi (ZC+AR), fără regularitate în
elevaŃie:
⇒ ForŃa tăietoare de bază se calculează cu valorile cs (tabelul A.6)

Pentru ag = 0.24g → cs = 0.176 → Fb = 0.176 x 720 = 126.7tone

⇒Valorile forŃelor seismice de nivel şi ale forŃelor tăietoare de nivel se obŃin cu
aceiaşi coeficienŃi ca şi în cazul ZNA

F3 = 0.500 x 126.7 = 63.4 tone

F2 = 0.333 x 126.7 = 42.2 tone

F1 = 0.166 x 126.7 = 21.0 tone

VE,3 = 0.500 x 126.7 = 63.4 tone

VE,2 = 0.833 x 126.7 = 105.5 tone

VE,1 ≡ Fb = 126.7 tone
1

EXEMPLUL NR. 2
6.3.2. Metode de calcul la forŃe orizontale
6.3.2.1.1. Metoda forŃelor seismice statice echivalente
⇒ DistribuŃia forŃei tăietoare la pereŃii structurali.

(a)

(b)

Figura Ex.2.1
(a) PereŃi transversali - paraleli cu axa OY (b) PereŃi longitudinali - paraleli cu axa OX

⇒ ÎnălŃimea nivelului het = 300 cm
⇒ Cordonatele centrului de greutate al planşeului (CG) :

xCG = 4.35 m

yCG = 5.25 m

⇒ Calculul rigidităŃii laterale şi al centrului de rigiditate

Rigiditatea relativă de nivel a peretelui (rigiditatea geometrică Kg = K/Ez)

Kg =

t
λ p (3 + λ2p )

unde
-

λp =

-

t

-

xi,yi

het
lw

factorul de formă (pentru un nivel)
grosimea peretelui
coordonatele centrului de greutate al peretelui în raport cu sistemul
de axe

2

536 2.376 Σ Kg(T) = 0.2.825 1.15 0789 2.261 0.992 4.758 0.30 0.603 2.250 5.35 54.425 4.764 9.341 ΣyiKg (L) = 1.25 0.25 0.451 2.595 Σ Kg(L) = 0.222 1.35 17.425 1.061 4.625 1.585 4.931 m2 Tabel Ex.30 0.30 0.237 5. yi Kg×102 yiKg×102 λp (m) (m) (m2) 2.250 1.30 0.55 24.222 1.350 2.55 68.845m ∑ K g ( T ) 0.2.172 8.846 2.902 7.43 1.701 0.255 1.400 1.222 1.25 38.931 = 3.25 0.841m2 lw (m) 1.1 xi xiKg×102 (m) (m2) 0.222 1.701 0.815 4.2.134 1.333 4.30 0.901 3.701 10.30 0.25 44.448 2.341 ⇒ Calculul rigidităŃii la torsiune Rigiditatea la torsiune a structurii se calculează cu relaŃia • 9 8 1 1 KJ R = [ ∑ K gi ( T ) × ( xCR − xi )2 + ∑ K gi ( L ) × ( yCR − yi )2 ] × 10 − 2 3 .30 lw Kg×102 λp (m) (m) 4.502 Longitudinal (pereŃii paraleli cu axa OX) Elem.740 11.400 1.2.461 5.712 2.701 10.NotaŃii pentru determinarea centrului de rigiditate ⇒Transversal (pereŃii paraleli cu axa OY) Elem.30 0.30 Tabel Ex.237 4.350 2.269 2.400 m ∑ K g ( L ) 0.595 1.603 12.025 1.250 5.350 poziŃia centrului de rigiditate yCR = ∑ yi K g ( L ) = 1.333 5.05 4.25 0.502 m ΣxiKg(T) = 1.15 1.325 0.189 3.15 0.25 36.874 8.30 0. L1 L2 L3 L4 L5 L6 L7 L8 • t (m) 0.261 10.15 0.15 0.30 0.25 0.439 8.350 2.255 1.05 36.102 poziŃia centrului de rigiditate xCR = ∑ xi K g ( T ) = 1.050 0.250 2.2.35 17.975 1.380 0.30 0.15 0. T1 T2 T3 T4 T5 T6 T7 T8 T9 • t (m) 0.714 0.400 1.Figura Ex.05 29.841 = 5.481 3.925 0.

y ∑ K 1.x Fb = 100. y ( tr ) = Ki . y ( rot ) = Ki .7 8.2.15 m • Excentricitatea accidentală - • • eax = ± 0.15 4.376 50.701 41.55 0.x Fb ∑ K 1 .500 + 0.701 41.603 4.7 108.5 Σ 529.8 ⇒ KJR = (529.Din tabelele Ex.261 10.8 + 451.25 34.150 .0.205 0.2.500 .3 0.525 = 0.25 4.min = e0x .675 m ey.2 Tabelul Ex. y Fb Componenta rotaŃie Fi .420 = 0.3.4 L8 1.2.42 m eay = ± 0.9 91. ×10 (xCR-xi)2 (yCR-yi)2 3 m m m m m m m3 156.525 m ExcentricităŃi totale - ex.x KJ R Fi .536 3.max = e0y + eay = 0.10 Σ 451.eay = 0.05 × 10.901 9.15 3.max = e0x + eax = 0.x ( rot ) = • K i .400 m Kg(T) Elem.81 m2 ⇒ DistribuŃia forŃei tăitoare de bază • ForŃa tăietoare de bază: • Componenta translaŃie Fi .85 .269 5.eax = 0.35 4.5) × 10-2 = 9.5.x ( xCR − xi ) M t .701 46.1 5.25| = 0.4 L4 4.150 + 0.920 m ex.4.2.375 m Momente de torsiune - ForŃa seismică pe direcŃia x (pereŃii longitudinali) 4 .525 = .0.845 m • yCR = 5.0 53.1 L5 12.50 = ± 0.405 84.40 = ± 0.6 L2 5.y Excentricitatea structurală - excentricităŃile centrului de rigiditate e0x = |xCR – xCG| = |3.35| = 0.x ( tr ) = • Fi .3 L6 1.695 5.420 = 0. şi Ex.05 0.05 × 8.3 L3 1.9 Σ 34.0 tone Ki .701 46.712 4. ×102 T1 T2 T3 T4 T5 T6 T7 T8 T9 Σ m 11.50 m e0y = |yCR – yCG| = |5.1.080 m - ey.0. poziŃia centrului de rigiditate are coordonatele: • xCR = 3.333 0.min = e0y .95 128.9 0.134 1.9 0.189 7.261 0.461 0.7 L7 5.40 .15 145. Kg(T)× Kg(L)× Kg(L) xi |xCR-xi| 102 × yi |yCR-yi| 102 × 2 Elem.43 2. y ( yCR − yi ) KJ R M t .1 L1 1.

094 Fi (tr) tone 22.0 15.4 xCR-xi (xCR-xi) × Kg(T)× 10-2 m m2 42.144 0.3 9.4.max = 100.0 15.0 yCR-yi m 5.189 T6 7.0 × 0.32 8.78 -1.26 -2.100.23 3. ×102 m T1 11.68 .1 9.0 7.28 -0.0 × 0.4 5.62 8.24 -1.93 27.42 -26.min = .81 7.42 5 .41 -1.077 0.154 L8 1.61 -0.261 0.61 5.333 0.050 0.0 tm * Mtx.65 0.90 17.05 -0.1 5.701 0.49 -24.35 8.61 5.79 13.95 7.0 × 0.080 = 8.75 -19.95 (xCR-xi) × Kg(L)× 10-2 m2 8.4 5.min = 100.35 -1.1 2.92 = 92.93 -0.42 Tabelul Ex.7 18.405 -20.13 35.85 -8.181 0.43 T2 2.2.58 4.375 = .04 -8.58 4.59 ForŃe tăietoare pe direcŃia y Kg(L) Kg(L)/ Elem.61 1.362 L6 1.227 0.4 11.050 L7 5.701 0.02 2.261 0.0 tm ForŃa seismică pe direcŃia y (pereŃii transversali) * Mty.37 14.05 13.27 Tabelul Ex.37.5 ∆Fi Fi (rot) (tot) tone tone 0.3 14.701 0.131 L5 12.0 13.5 tm ForŃe tăietoare pe direcŃia x Kg(T) Elem.461 0.050 L2 5. ×102 ΣKg(L) m L1 1.88 1.111 0.3 0.7 5.- * Mtx.154 L3 1.92 -0.max = 100.61 -0.603 T8 4.2.1 36.0 × 0.205 -0.134 T5 1.093 0.050 L4 4.536 T3 3.376 Kg(T)/ ΣKg(T) 0.5 tm * Mty.58 -0.67 -1.4 ∆Fi Fi (rot) (tot) tone tone 3.701 0.050 Fi (tr) tone 5.25 -0.18 17.14 14.95 26.675 = 67.87 -0.15 -4.42 -1.695 9.97 -0.023 0.88 5.712 T9 4.269 T7 5.901 T4 9.

448 =3.3.1.30 0.3.(3).75 23.75 34.30 0.30 0.430 3.15 0.741 11.125 1.1.131 1.2.40 1. Metode de calcul la forŃe orizontale 6.372 8. Figura Ex.925 1.EXEMPLUL NR. T1 T2 T3 T4 T5 T6 T7 T8 T9 • t (m) 0.3.2.55 36.55 22.1. Metoda forŃelor seismice statice echivalente Se verifică posibilitatea utilizării calculului cu două modele plane în cazul clădirii din figura Ex.025 0.25 0.739 2.548 1.617 1.254 1.725 1.21 < 4.0 Lmin 8.335 poziŃia centrului de rigiditate xCR = 1.459 3.30 0.2. fără retrageri (dreptunghiulară) • Raportul dimensiunilor în plan este λ = Lmax 10.412 4.542/0.3.764 9.25 0.70 Calculul rigidităŃii laterale şi al poziŃiei centrului de rigiditate Transversal (pereŃii paraleli cu axa OY) Elem.442 m 6 .30 Lzid KgM×102 λp (m) (m) 4.30 0.558 3.1 A.3.448 m ΣxiKgM(T) = 1.0 m.050 0.1 dacă : • înălŃimea P+2E < 10.1.375 8.15 1.925 1.75 4.241 3.3. • Structura clădirii este aproximativ simetrică faŃă de cele două axe principale ortogonale • ConfiguraŃia în plan este compactă.558 3.548 Σ KgM(T) = 0.55 30.542 m2 Tabelul Ex.1 xi xiKgM×102 (m) (m2) 0. Verificarea îndeplinirii condiŃiilor de regularitate în plan date la 6.400 1. • structura identică la toate nivelurile.25 0.992 6.925 0.326 2.864 3.710 0.15 0.189 3.50 = = 1. 3 6.650 1.723 8.532 0.250 2.818 2. • planşee din beton armat.

380 r0 y = 7 .393 0.21 T5 1.375 0.38.yCR = |5.548 92.30 0.78 1.15 102.172 > 0.25 0.40 T9 3.75 m3 ⇒ Razele de torsiune (relaŃiile 6.75 = = 5.908 m • excentricitatea relativă a centrului de rigiditate e0x/Lx = 0.07 m ∑ K y 0.375 Lzid KgM×102 λp (m) (m) 1.864 31.50 = 0.143 1.1 ⇒ Calculul rigidităŃii la torsiune Tabelul Ex.350 2.3.55 5.375 0.45 L2 2.85 79.528 19.738 5.108 68.139 10.81 / 10.70 = 0.703 2.25 .617 1.40 123.68 T8 2.25 0.350 2.650 1.35 33.54 L1 2.80 T6 6.131 0.• excentricitatea centrului de rigiditate e0x = xCG .271 35.104 > 0.88 Σ 466.271 Σ KgM(L) = 0.449 ∑ Kx • KJ R 9.3.254 111.528 1.30 0.128 2.650 1.442 = 0.54 + 508.06| = 1.10 Longitudinal (pereŃii paraleli cu axa OX) Elem.3.30 0.128 23.000 2.54 KJR = (466. KgM(T)× KgM(L)× KgM(T) KgM(L) xi |xCR-xi| 102 × yi |yCR-yi| 102 × 2 2 Elem.548 0.78 10.380 ΣyiKgM (L) = 2.683/0.617 8.292 38.35 22.03 T7 4.2 yi yiKgM×102 (m) (m2) 0.28 L8 3.85 20.3.66 m 0.222 1.617 124.326 0.558 13.91 T2 3.143 0.908/ 8.545 5.700 0.15 0321 0.67 Σ 44.500 2.412 3.125 1.818 2.85 1.29 116.350 .67)×10-2 = 9.189 3.19 5.96 6.375 0. ×10 Elem.909 10.00 Σ 508. ×10 (xCR-xi)2 (yCR-yi)2 3 m m m m m m m m3 T1 11.57 Σ 38.15 0.86 L4 3.31 T4 9.683m2 Tabelul Ex.545 5.3 T3 2.xCR = 4.15 0.222 2.35 3.255 5.573 10.75 0.703 81.7. L1 L2 L3 L4 L5 L6 L7 L8 t (m) 0.15 3.75 = = 4.35 111.818 3.7) • r0 x = KJ R 9.025 10.0 L7 10.81 m • excentricitatea relativă a centrului de rigiditate e0y/Ly = 1.11 L5 13.0=7.855 • poziŃia centrului de rigiditate yR = 2.308 0.600 L6 2.04 L3 1.06 m • excentricitatea centrului de rigiditate e0y = yCG .

94 m 12 12 Excentricitatea centrului de rigiditate - transversal : * - excentricitatea e0x = 0.02 m • (6.1a) şi (4.verificarea relaŃiilor (6.66 = 1.50 2 + 8.18 m şi r0y = 5.4b) din CR6 • raza de giraŃie a masei planşeului dreptunghiular se determină cu relaŃia (6.022 = 25.43 > l pl2 + e02x = 3.812 = 18.52 m longitudinal * excentricitatea e0L = 1.3 × 5.2 > l pl2 + e02 y = 3.4b) → longitudinal r02y = 5.522 = 20.79 m 2 RelaŃiile sunt îndeplinite Se acceptă efectuarea calculului pe modele plane cu condiŃia majorării eforturilor cu 1.3 × 4.1b) din P100-1 ⇒ Transversal e0x = 4. 8 .3.06 .B.4a) şi (6.94 2 + 0.35m 2 • (6. Conditii suplimentare .07 = 1.5) l pl = • D = 12 L2max + L2min 10.39 m → OK! ⇒ Longitudinal e0y = 7.25 = 1.912 = 16.908 m şi r0x = 4.5.91 m < 0.44 =0.Verificarea regularităŃii în plan .70 2 = = 3.25.relaŃiile (4.81 m > 0.4a) → transversal r02x = 4.94 2 + 1.35 .52 m CondiŃia de regularitate în plan nu este satisfăcută !!! C.

68 m 100.Forma şi dimensiunile planşeului ⇒ Aria planşeului Apl = 12. Raza de giraŃie a masei planşeului (relaŃia 6.5 x 2.2.00 x 4.68 − 8.00 x 2. pl Apl = 1801.3.0 m2 ⇒.0 x4.2.00 − 4.00 ⇒ Momentele de inerŃie ale ariei planşeului faŃă de sistemul de axe GXIYI.00 + 0.00 x( 8.00 .0x2.00 m 4 12 ⇒ Momentul de inerŃie polar al ariei planşeului (relaŃia 6.00 9 .5 x12. care trece prin centrul de greutate G cu coordonatele xG.00 )2 − − 12 12 2.00 + 0.00 − 4.10 m4 ⇒.00 x10.00 x 2.1 + 1042.00 x0. 4 6.0 x 2.2.5) l pl = I p .0 x( 5.0 x12.56 − 10.0 3 − 4. Metoda forŃelor seismice statice echivalente ⇒ Calculul momentului de inerŃie polar şi a razei de giraŃie pentru un planşeu cu formă neregulată Se calculează momentul de inerŃie polar şi raza de giraŃie a masei planşeului cu forma şi dimensiunile din figura Ex.0 )2 = 1042.0 x( 5.00 x0.Centrul de greutate al planşeului raportat la originea axelor xG = 12.0 x10.0 x( 4.1.0 3 + 12.00 x4.00 ) = 4. Metode de calcul la forŃe orizontale 6.00 x10.5 x4.5 x10.00 − 2.3.56 − 1.00 yG = 12.4.00 .00 x0.0 x( 5.5 x4.68 − 5.0 x10.00 )2 − I y ( pl ) = 4 .68 − 1.0 x10.0 x 2.4.00 x 2.0 3 − 4.00 )2 − − 12 12 2.00 ) = 5.0 x( 4.1 .00 = 100.0x2. I x ( pl ) = 12.0 x4.00 x0.4.00 x 10.24 m 100.0 x( 4.0 3 + 12.1.56 m 100.00 x( 6.0 x 4 . paralele cu cele ale sistemului OXY.1 = 4.0 3 2.00 − 2.56 − 6.5 x 2.00 x4.00 )2 − 4.yG (se foloseşte teorema lui Steiner pentru momentele de inerŃie).6) Ip.10 m 4 12 10.1 Figura Ex.00 = 1801.0 x4.00 )2 = 759.0 3 2.EXEMPLUL NR.pl = Ix(pl) + Iy(pl) = 759.

Ax 1 → (10.2.213 m2 ⇒ Calculul ariei zidăriei în elevaŃie (pe înălŃimea unui nivel) • Zidărie cu grosimea t = 30 cm .00x2.60) x3.1.60)x3.2.1.30x3.00x2.2.00x2.00 = 20.50x1. 6. Elemente din BCA cu densitatea de 600 kg/m3 (corespunde zidăriei cu densitate în stare uscată 500 kg/m2 majorată cu 20% pentru umiditaea medie reală!) S-au considerat greutăŃile zidăriei (elemente + mortar) inclusiv tencuiala cu grosime de 2.85 m2 Total = 94.65 m2 Total = 46.10 = 23.40 = 22.65 m2 .2.85)x3.EXEMPLUL NR.Ax C → 10.05 m2 ⇒ Calculul greutăŃii zidăriei pe nivel Calculul este făcut în patru variante de alcătuire a zidăriei: i.00 .1.2.50x2.1.50x1. Metode de calcul pentru încărcări verticale 6. Calculul greutăŃii zidăriei pe nivel ⇒ Calculul greutăŃii proprii a etajului ÎnălŃimea etajului het = 3.Determinarea forŃelor axiale de compresiune în pereŃii structurali Figura Ex.1.90 m2 . Elemente ceramice cu 25% goluri iii.00x2.10 m2 . Elemente ceramice (cărămizi) pline ii.30-0.1.Ax B → (10.00 .00 .Ax 3 → (10.5.30x3.10 .50 m2 • Zidărie cu grosimea t = 25 cm .50 .5.Ax A → 10.40 m2 .60)x3.50x2.00 = 22. 10 .00 .2.00 = 27.0 cm pe ambele feŃe.00 .00x2.1.50 .30-0.30 -0.30-0.1.00 .00 = 23.50x2.00 .1.2. Elemente ceramice cu 45% goluri iv.00x1.40 .00 .50x2.00 m Aria planşeului Azid = 11.Ax 2 → (10.1.2.

13 0.5.37 1.1 Total greutate ΣGzid ΣGzid/Aetaj tone tone/m2 82.220 10.5.00 .91 m2 A-B/2-3 → (5.6 Gol 25% 0.0.5 Gol 45% 0.0.0 120.1 Tabelul Ex.125) = 19.5 Gol 25% 68.05 0.125)x(4.et g Greutatea totală supusă acŃiunii seismice are valorile din tabelul următor.0 120.2 Gtot.6 0.0 480.125)x(6.430 40.50 .et/Aetaj tone/m2 1.0 290.6 Grosime t = 25 cm Azid gzid Gzid m2 t/m2 tone 0.0 288.0.0.778 68.et tone 145.5 Gol 45% 57.0.510 48.0 436.0.0.15 .5.46 m2 B-C/1-2 → (4.0.0 524.250 23.3 ÎnălŃimea clădirii (numărul de niveluri) nniv=1 nniv=2 nniv=3 nniv=4 nniv= 5 145.7 Gpl tone 62.0.Grosime t = 30 cm Elemente Azid gzid Gzid m2 t/m2 tone Pline 0.0 240.9 0.620 58.23 1.0 360.0.370 17.646 57.5 tone ⇒ Greutatea totală a nivelului ΣGzid Elemente tone Pline 82.0 600.50 .5 0.00 .74 m2 Total = 89. Elemente Pline Gol 25% Gol 45% BCA Tabelul Ex.440 20.0 131.91 ⇒ Calculul maselor de etaj Întreaga masă a etajului (zidărie + planşeu) este concentrată la nivelul planşeului.0.0.125) = 29.0 192.15 .5 Gtot.2 94.15 .et g n G • Masa totală a clădirii M = niv tot .4 x 150 daN/m2 400 daN/m2 40 daN/m2 120 daN.0 384.0 393.30 x 700 = 62500 daN → 62.318 ⇒ Calculul greutăŃii planşeului • Aria planşeului (între pereŃi) - • Greutatea planşeului în gruparea seismică (pe 1.00 .0 262.19 m2 B-C/2-3 → (4.2 Tabelul Ex.15 .0 131.543 33.15 .15 .0 ---- 11 .0 655.5 0.0.0 725.0. G • Masa etajului M i = tot .125)x(6.7 0.125) = 15.0 0.0 580.50 .0.3 46.m2 80 daN/m2 60 daN/m2 700 daN/m2 Greutatea planşeului 89.15 .0 96.520 23.125) = 24.0 m2) - • A-B/1-2 → (5.00 .1 96.6 BCA 33.0.125)x(4.30 m2 placa de beton armat 16 cm grosime tencuiala la intrados pardoseala (inclusiv şapa) pereŃi despărŃitori uşori încărcare utilă (locuinŃă) 0.15 .50 .6 BCA 0.

7 6. (a) (b) Figura Ex.6 10.8 6.3 10.4 3.2 11.5 14.4 10.9 12.2 7.9 17.3 33.4 10.6 16.2 9.0 29.5 6.3 3.pline 25% gol 45% gol BCA 6.1 18.5 17. 12 .4 4.⇒ Determinarea forŃei axiale de compresiune pe pereŃi pentru un nivel al clădirii 1.2 7.7 7.7 13.2 7.5 3. Ariile respective includ plinul de zidărie (care este continuu pe toată înăltimea etajului).9 Tabel Ex.0 3.2 15.4 7.3 1.4 ForŃa axială (tone) El.0 12.2. Se detemină ariile verticale de zidărie (pe înălŃimea etajului) aferente fiecărie zone (Z1 ÷ Z9).8 4.4 5.5.3 31.8 4.3 10.5.6 11.2 9.5 7. Z1 Z2 Z3 Z4 Z5 Z6 Z7 Z8 Z9 Gplanşeu Gzidărie (tone) (tone) El.4 9.6 8.7 10.7 11.3b) se calculează forŃa axială dată de planşeu prin înmulŃirea reacŃiunii pe unitatea de lungime (p) cu lungimea zonei aferente (care include câte 1/2 din lăŃimea fiecărui gol adiacent plinului de zidărie).3 Din valorile forŃei axiale rezultă efortul unitar de compresiune în zidărie pe nivel.5 14. Calculul forŃelor axiale pe pereŃi 2.3.1 4.9 14. zidăria parapetului şi buiandrugului (pentru golurile de la faŃade) şi zidăria buiandrugului (pentru golurile interioare).4 5.9 13.2 5.5.3 8.8 6.2 6.2 5.7 4.pline 25% gol 45% gol BCA 16.4 4.5 8. Încărcări verticale pe pereŃi din greutatea planşeului Pentru fiecare zonă de pereŃi (Z1÷Z9 din figura Ex.8 8.7 7.7 12.9 6.4 6.8 14.1 24.8 4.2 6.5 15.4 7.5.6 12.3 7.5 3. Se determină reacŃiunile planşeelor pe fiecare linie de pereŃi (p1 şi p2) cu relaŃiile  l  q l p2 = p1  2 − 1  p1 = tot 1 l2  4  Figura Ex.4 11.2 10.2 2.8 8.2 8.1 6.5 5.0 3.2 10.

4 11.10 3.pline 25% gol 45% gol BCA 1.90 8.19 0.40 7.90 5.5.40 9.19 1.0 12.6b Elem.40 4.645 6.125 17.Zona Aria Z (m2) Z1 Z2 Z3 Z4 Z5 Z6 Z7 Z8 Z9 1.18 1.26 1. L1 L2 L3 L4 L5 L6 L7 L8 L9 Zona Z1 Z2 Z3 Z4 Z5 Z6 Z7 Z8 Z9 Zona Z1 Z4 Z7 Z2 Z5 Z8 Z3 Z6 Z9 Tabelul Ex.10 2.pline 25% gol 45% gol BCA 0.91 0.6 16.97 0.50 1.9 14.10 3.8 6.4 10.39 0.34 1.80 6.30 2.125 17.2 10.70 1.20 8.5 14.50 11.00 5.80 3.84 0.90 4.35 0.2 15.3 31.60 10.09 0.40 2.0 29.97 0.20 9.04 0.50 Tabelul Ex.70 10.10 10.60 4.50 0.83 1.7 12.40 7.7 4.20 1.10 3.6a.5 14.70 3.9 13. Aria ForŃa axială (tone)/Etaj (m2) El.5.15 1.90 4. T1 T2 T3 T4 T5 T6 T7 T8 T9 Elem.80 11.6 11.7 11.795 9.4 5.42 1.60 0.36 1.00 0.80 6.60 4.30 10.32 1.10 1.8 14.1 24.76 1.3 Tabelul Ex.20 6.2 11.00 0.4 PereŃi structurali pe cele două direcŃii Valorile forŃelor axiale sunt date în tabelele Ex.20 16.10 15.05 0.2 6.30 0.70 6.345 4.86 1.20 16.90 0.95 4.5 Efort unitar de compresiune (daN/cm2) El.750 9.05 1.10 5.06 0.495 5.70 0.95 0.5 17.50 13 .5.90 0.50 0.9 17.07 0.06 0.40 4.00 3.00 0.345 4.413 5.40 3.288 3.495 5.19 1.10 0.06 0.13 1.50 0.60 4.10 12.345 4.43 1.900 12.5 8.63 1.97 1.9 12. Aria ForŃa axială (tone)/Etaj (m2) El.900 11.20 1.10 15.72 Figura Ex.00 1.7 13.2 9.5.90 8.70 8.30 4.6b.50 0.6a şi Ex.5 15.10 0.24 1.035 11.5.93 0.pline 25% gol 45% gol BCA 16.8 8.75 1.70 3.413 4.96 2.5 7.20 3.10 12.70 3.29 1.6 10.3 33.13 1.5.50 1.50 8.60 ForŃa axială (tone) El.pline 25% gol 45% gol BCA 1.4 10.30 2.30 4.40 7.2 7.53 1.050 12.538 6.

24 × 3. având înălŃimea de etaj het = 3. Greutatea volumetrică de proiectare a zidăriei (inclusiv tencuiala) qzid = 1. Figura.Determinarea forŃelor axiale de compresiune în pereŃii structurali ⇒ Efectul excentricităŃii planşeului Se verifică efectul excentricităŃii planşeului faŃă de centrul de greutate al peretelui. Greutatea de proiectare a planşeului qpl = 0.tot = 4 × 38.00 m Excentricitatea încărcării din planşeu epl = 4. planşeul fiind în consolă pe o deschidere de 2.1 (5) Peretele considerat este reprezentat în figura Ex. 6.6 tone/nivel Greutatea totală a peretelui Gw.60 tone/m3. consumă circa 43% din capacitatea de rezistenŃă la compresiune excentrică a peretelui.0 daN/cm2. 14 .2.6.1.0 × 1.24 m2 Greutatea peretelui pe nivel Gw.525 = 1.00 m.1 şi face parte dintr-o clădire cu P+3E.G al secŃiunii orizontale a peretelui XG.6.00 × 8.0 tm (comprimă permanent talpa 2) ⇒ Momentul capabil al secŃiunii orizontale a peretelui din zidărie nearmată pentru compresiune pe talpa 2 : Mcap ≅ 523 tm ⇒ Rezultă că dispunerea excentrică a planşeului faŃă de perete.6 × 1.60 ≅ 15.00 .475 m Momentul încovoietor la baza peretelui dat de excentricitatea planşeului Mpl = 153.et = 6.1.00 m la toate nivelurile (inclusiv parterul).4 tone Greutatea totală adusă de planşee Gpl.et = 3.00 × 8. conform art. Zona aferentă peretelui studiat are dimensiunile 6.475 ≅ 227.tot = 4 × 15.Ex.2.80 tone/m2.2.G al planşeului XG. RezistenŃa de proiectare la compresiune a zidăriei fd = 16.EXEMPLUL NR.2.00 × 0.4 = 153.2. Metode de calcul pentru încărcări verticale 6.80 = 38.4 tone DistanŃa de la extremitatea tălpii 1 până la C.6 tone DistanŃa de la extremitatea tălpii 1 până la C.00 m la toate nivelurile.2.w = 2.2.6 = 62.525 m Greutatea planşeului pe nivel Gpl. Cu dimensiunile din desen rezultă: • • • • • • • • • • • Aria secŃiunii orizontale a peretelui : Aw = 3.pl = 4.6 6.

L sau T) • t1 .6.lăŃimea tălpii 2 a peretelui secŃiunile 15 . formulele necesare pentru calculul caracteristicilor geometrice ale secŃiunii orizontale a pereŃilor în formă de I. RezistenŃa la compresiune şi încovoiere a pereŃilor din zidărie nearmată ⇒ Calculul momentului încovoietor pentru un perete din zidărie nearmată Se determină valoarea de proiectare a rezistenŃei la încovoiere (momentul capabil) pentru peretele cu dimensiunile din figura Ex.3.2.7.36 N/mm2 (13.Coeficientul de material γM = 2.7.0 tone / 80.000 daN) Figura Ex.1 în următoarele condiŃii: 1. sub formă sistematizată.0 daN/cm2). Pentru cazul în care calculul se efectuează manual (fără ajutorul programelor de calcul automat) se dau.grosimea tălpii 1 a peretelui • t2 .lăŃimea tălpii 1 a peretelui • b2 . Figura Ex. RezistenŃa de proiectare este fd = fk/γM = 1.1. pentru I.7.EXEMPLUL NR.0 N/mm2 (fk = 30.lungimea inimii peretelui (inclusiv grosimile tălpilor.2. în continuare. 6. • t .grosimea tălpii 2 a peretelui • b1 . RezistenŃa caracteristică a zidăriei la compresiune este fk = 3.2 NotaŃii pentru calculul caracteristicilor geometrice ale pereŃilor NotaŃiile folosite pentru calcularea caracteristicilor geometrice ale secŃiunilor orizontale ale pereŃilor sunt arătate în figura Ex 7.grosimea inimii peretelui • lw .6 daN/cm2) 2.2.7. Valoarea de proiectare a forŃei axiale : N = 800 kN (80.

7.7.1 = (Ex.1 AI (Ex.1 = (Ex. Modulele de rezistenŃă ⇒ La talpa 1 II yG .7.2 = W2 .7.I se obŃine din relaŃia 1 + α t 2 ( 2 − βt 2 ) + α t1βt1 1 + αt1 + αt 2 k y . faŃă de extremitatea 1 y G .1 AI rsc .2) • aria inimii Aw = lwt • αt1 = At1/Aw şi αt2 = At2/Aw coeficienŃi adimensionali • βt1 = t1/lw şi βt2 = t2/lw coeficienŃi adimensionali (Ex. I = 1 + 3(1 − k y ) 2 + α t 1[β 2t1 + 3(k y − β t 1 ) 2 ] + α t 2 [β 2t2 + 3(2 − k y − β t 2 ) 2 ] (Ex.10a) (Ex.• aria tălpii 1 a peretelui: At1 = (b1 .1) • aria tălpii 2 a peretelui: At2 = (b2 .4) DistanŃa centrului de greutate G.1 WI .10b) Cu notaŃiile de mai sus • t = 25 cm • t1 = t2 = 30 cm • b1 = 150 cm • b2 = 250 cm 16 .t)t2 (Ex.t)t1 (Ex.7.7.13) caracteristicile geometrice ale secŃiunii peretelui se calculează astfel: 1.I 12 (Ex.6) 3.I = (Ex.7.5) unde factorul ky. Aria totală a peretelui AI = Aw + At1 + At2 (Ex.7) unde factorul kI. Momentul de inerŃie I II = tlw3 k I .I = I w k I .1 = WI .9a) ⇒ La talpa 2 II lw − yG .7.3) În cazul peretelui în formă de "I" (figura I.7.8) 4. Limitele sâmburelui central (faŃă de centrul de greutate G) rsc .7.1 WI .I l w 2 (Ex.I = k y .7.9b) 5.7.I este dat de relaŃia k I.

Aria zonei comprimate (relaŃia 6.22) Azc = 80000 = 6920 cm 2 > At 1 = 4500 cm 2 0.I − 1 + 0.3.1lw 2 = 1.8 cm t • PoziŃia centrului de greutate al zonei comprimate în raport cu extremitatea tălpii 1 yG 1 = 0.375 × 0.135 × 200 = 227.6 4.675( 2 − 0.90 ≅ 0.5bt 1t12 + xC 1 × t × ( t1 + 0.075 ) + 0.25) x 30 = 3750 cm2 At2 = (b2-t)t2 = (250 .075 Rezultă • AI = Aw + At1 + At2 = 10000 + 3750 + 6750 = 20500 cm2 • k y .075 = 1.375 αt2 = At2/Aw = 6750 / 10000 = 0.2 cm Azc Mărimile respective sunt reprezentate în figura Ex. Efortul unitar mediu de compresiune este: N = 80000 daN → σ 0 = sd = 80000 = 3.5 xC 1 ) → yG1= 37.675 • yG 1 = k y .• • • • • • • lw = 400 cm Aw = lw x t = 10000 cm2 At1 = (b1-t)t1 = (150 .375 + 0.675 βt1 = βt2 = t1/lw = 30 / 400 = 0.135 1 + 0.90 daN / cm 2 20500 3.6 3.1cm 2.285 13. Forma şi dimensiunile zonei comprimate • xc1 lungimea zonei comprimate de partea tălpii 1 • Azc > At1 → axa neutră este în inimă şi xC 1 = Azc − bt 1 × t1 → xC1 = 96.I = 1 + α t 2 ( 2 − β t 2 ) + α t 1β t 1 1 + αt1 + αt 2 • k y .(zona comprimată este poşată) 17 .25) x 30 = 6750 cm2 αt1 = At1/Aw = 3750 / 10000 = 0.7.85 × 13.

1 cm 6.37.0 tm 2.333 × 108 = 4.1 = 3.7.t 1 = II 4.8 cm Azc 6920 = = 27.2 = Ne2 = 800 × 1.6 cm bt 2 250 5. Valoarea de proiectare a momentului încovoietor capabil este (relaŃia 6.2 = 189.1 18 .yG .13.3.1 .t 1 = II 4.0 tm Mcap.0 kNm ⇒ 152. Calculul pentru rezistenŃa la SLS 2.784 × 10 8 = = 2. Determinarea sâmburelui central al secŃiunii • Momentul de inerŃie al peretelui Iw = 25 × 400 3 = 1.0 kNm ⇒ 127.589 • II = 3. Excentricitatea forŃei axiale în raport cu centrul de greutate al peretelui e1 = yG .7710 6 cm 3 lw − yG 1 400 − 227.1 = Ne1 = 800× 1. • Azc < At2 → axa neutră este în talpă • xC 2 = • yG2 = 0.784 × 10 8 = = 2.8 = 159.899 ≅ 1520.333 × 10 8 cm 4 12 • kI.23): Mcap.yg2 = 400 . se calculează folosind bt2 şi t2.5 xC2 = 0.6 = 13. Caracteristicile geometrice ale zonei comprimate pentru peretele din figura….yG1 = 227.589 × 1.Figura Ex.1 .1.10 × 10 6 cm 3 yG 1 227.5 × 27.227.784 × 108 cm4 • Modulele de rezistenŃă sunt: ⇒ Modulul de rezistenŃă la talpa 1 WI . Dimensiunile zonei comprimate alăturată marginii 2.9 cm e2 = lw .591 ≅ 1270.1 ⇒ Modulul de rezistenŃă la talpa 2 WI .

02 × 80.05 × 10 4 2.05 × 10 4 ⇒ FaŃă de talpa 1 et 1 = ⇒ FaŃă de talpa 2 et 2 = W1.0 tm ⇒ FaŃă de talpa 2 : M2 (SLS) = 1.10 × 10 6 = = 102cm AI 2.2. Momentele încovoietoare pentru SLS sunt ⇒ FaŃă de talpa 1: M1 (SLS) = 1.2 × 1.0 tm 19 .767 × 10 6 = = 135 cm AI 2.t 2 2.t 1 2.2 × 1.• Limitele sâmburelui central W1.0 ≅ 98.35 × 80.0 ≅ 130.

0 tm .2 ≅ 241.3.25 .Compresiune la talpa 2 M = 127.2 × 107 Nmm → 89.36 n= • LăŃimea tălpilor ideale - • bt1 (i) = 150 + (4.8 = ≅ 4.0 tm .0 + 89.6.3.1.8. Deoarece εmu = 1.0‰ A.2 ≅ 216. • Momentul capabil al peretelui de zidărie nearmată (exemplu nr. Zidăria este executată cu elemente din grupa 2 cu εmu = 1.Compresiune la talpa 1 M = 152.0‰ (pentru care betonul atinge valoarea de proiectare a rezistenŃei la compresiune fck/fcd) se neglijează aportul betonului din stâlpişorul comprimat (se consideră că secŃiunea este integral din zidărie).8 N/mm2 .EXEMPLUL NR.Compresiune la talpa 2 M = 127. RezistenŃa la compresiune şi încovoiere a pereŃilor din zidărie confinată ⇒ Calculul momentului încovoietor pentru un perete din zidărie confinată Se determină momentul capabil pentru peretele cu dimensiunile din exemplul nr.8‰ B.8‰ < 2. Se calculează aria de zidărie ideală transformând aria de beton în arie de zidărie echivalentă • Coeficientul de transformare (relaŃia 6.7) armaŃi cu 4Φ16 PC52.25 .momentul Ms = 3700 × 804 × 300 = 89.0 tm B. Zidăria este executată cu elemente din grupa 1 cu εmu = 3. 7) . (fyd = 300 N/mm2) Calculul se face în două ipoteze: A.2 tm • Momentul capabil al peretelui de zidărie confinată .0 + 89.0) × 25 ≅ 230 cm bt2 (i) = 250 + (4.1.7 realizat din zidărie confinată cu 2 stâlpişori 25 × 30 cm din beton clasa C12/15 (fcd = 5.14) f cd 5 .0) × 25 ≅ 330 cm Ariile tălpilor ideale 20 .distanŃa între axele stâlpişorilor ls = 3700 mm .tab.Compresiune la talpa 1 M = 152.0 tm • Momentul dat de armăturile din stâlpişori: . 6.25 f d 1.aria armături unui stâlpişor 4Φ16 = 804 mm2 .3.

i = 230 × 30 = 6900 cm2 ≅ Azc = 6920 cm2 - At2.2 = 254.• - At1.5 xC2 = 10.22 .2 = 223.105) × 80 = 134. Sporul de rezistenŃă obŃinut considerând aportul stâlpişorului de beton armat este de 5.7% pentru talpa 1 şi de 2.6 tm La talpa 2 Mcap (zna.22 .0 + 89.i) = (2.0.0 cm La talpa 2 : yG2 = 0.2.5 xC1 = 15.i = 330 × 30 = 9900 cm2 > Azc - Pentru ambele cazuri axa neutră este în talpă Coordonata centrului de greutate este - • • Adâncimea zonei comprimate La talpa 1 xC 1 = - La talpa 2 xC 2 Centrul de greutate al zonei comprimate La talpa 1: yG1 = 0.9% pentru talpa 2 21 .6 + 89.5 cm Momentele încovoietoare capabile ale secŃiunii ideale de zidărie nearmată - • 6920 ≅ 30 cm 230 6920 = ≅ 21.9 cm (faŃă de talpa 1) La talpa 1 Mcap (zna.0 tm Momentele încovoietoare capabile ale peretelui de zidărie confinată - La talpa 1 Mcap (ZC) = 165.2 tm Notă.i) = (4.00 .0.15) × 80 = 165.0 cm 330 - • yG = 221.8 tm La talpa 2 Mcap (ZC) = 134.

36 N/mm2 • RezistenŃa caracteristică iniŃială la forfecare fvk0 = 0.2.1.1.0 + 30 × 6.0 + 15 × 3.30 N/mm2 Solicitări secŃionale la baza peretelui • Momentul încovoietor de proiectare - • ForŃa tăietoare de bază - • Mb = 45 × 9. Verificarea cerinŃei de rezistenŃă 6.0 N/mm2 (tabelul 4.1.85 × 1.8.9.1a) fk = 3.1.9 6.5 N/mm2 • Mortar M5 • RezistenŃa caracteristică a zidăriei (Ńesere conform fig.0 = 630 kNm Fb = 45 + 30 + 15 = 90 kN ForŃa axială la bază - Nb = 3 x 200 = 600 kN Calculul rezistenŃei la moment încovoietor • Lungimea zonei comprimate xC = • 600000 = 1730 mm 300 × 0.2b) • Coeficientul de material γM = 2.2 = 1. Figura Ex.2 Verificarea cerinŃei de rezistenŃă seismică pentru un perete din ZNA Materiale: • Elemente pentru zidărie din grupa 2 cu fb = 7. • RezistenŃa de proiectare a zidăriei fd = 3.8. Verificarea cerinŃei de rezistenŃă pentru solicitările în planul peretelui Se verifică satisfacerea cerinŃei de rezistenŃă pentru peretele cu dimensiunile şi încărcările din figura Ex.36 Valoarea de proiectare a momentului capabil 22 . Solicitările corespund grupării seismice de încărcări.0 / 2.9.4.EXEMPLUL NR.

2625 300 × 4000 × 0.22 × 0.i = 0.85 m • Lungimea pe care aderenŃa este activă lad = 2lc − lw = 2 × 2850 − 4000 = 1700 mm → 1.36) VRd . l = 1  1700 600000  + 0 . 23 .2625 N/mm2 (AtenŃie ! Valoarea încadrată este corectată faŃă de textul R1) • RezistenŃa unitară caracteristică la rupere pe secŃiuni înclinate (4.5 = 0.5 CerinŃa de rezistenŃă la forŃă tăietoare nu este satisfăcută.2) • Efortul unitar mediu de compresiune pe perete σd = • N Ed 600000 = = 0.0 tm M Rd = N Ed ( Calculul rezistenŃei la forŃă tăietoare RezistenŃa la lunecare în rost orizontal (6.lw xC  4000 1730  7 − ) = 600000 ×  −  = 68.2 RezistenŃa de proiectare la rupere pe secŃiuni înclinate (relaŃia 6.085 N / mm 2 2 .2625 × 1 + 5 • RezistenŃa unitară de proiectare la rupere pe secŃiuni înclinate (4.8 tone < Fb = 9.2  2850 300 × 2850  RezistenŃa de proiectare la cedare pe secŃiune înclinată (6.187 N / mm 2 0.4  0.187 = 0.7a) f vd .1tm 2 2 2 2   >Mb = 63.1.085 = 68000 N → 6.1.30  × 300 × 2850 = 178600 N → 17.5 N / mm 2 tlw 300 × 4000 RezistenŃa caracteristică la întindere a elementelor (relaŃia 4.i = • 0.035 fb = 0.6a) fbt = 0.5 × 4000 − 3 × 1050 = 2850 mm → 2.4.1 × 10 Nmm = 68.86 tone 2 .9) lc = 1..5 = 0.6.2) • Excentricitatea forŃei axiale e= • M Ed 630 = = 1.05 m N Ed 600 Lungimea zonei comprimate (figura 6.34b) V Rd .0 tone 1 .5a) f vk .035 × 7.4.6.5lw − 3e = 1.1.70 m • RezistenŃa de proiectare la lunecare în rost orizontal (relaŃia 6.i = • 0.

90 × 104 N → 29.136 × 1.pan = 1.125 × 106 × 1.45) hp 2500 = 0.555 4500 • λp = • k1.grosime : tp = 250 mm .10 6. RezistenŃa de proiectare a panourilor din zidărie înrămate în cadre Se calculează rezistenŃa unui perete de zidărie înrămată într-un cadru din beton armat în următoarele condiŃii: • Dimensiunile panoului: .lungime : lp = 4500 mm .136 × 1.125 × 106 × 1.0 N/mm2 → fd = 3.136 N/mm2 Ezid = 1000 × fk = 3000 N/mm2 - Beton : C16/20 Eb = 27000 N/mm2 ⇒ RezistenŃa la lunecare în rost orizontal (relaŃia 6.20 tone lp = ⇒ RezistenŃa de proiectare la fisurare pe secŃiune înclinată (relaŃia 6.30 N/mm2 → fvd0 = 0.255 = 19.30/2.înălŃime : hp = 2500 mm .36 N/mm2 fkh = 0.aria panoului Apan = 250 × 4500 = 1.70 N/m2 → fdh = 0.20 × 104 N → 18.70/2.46) • k2.00/2.2 = 1.6.955 = 29.2 = 0.125 × 106 mm2 • - Dimensiunile cadrului: stâlp 1 : 400 × 400 mm stâlp 2 : 600 × 600 mm • Materiale - Zidărie: fk = 3.955 (prin interpolare în tabelul 6.6.2 = 0.pan = 1.318 N/mm2 fvk0 = 0.90 tone ⇒ ReziistenŃa de proiectare la cedare prin strivirea diagonalei comprimate 24 .EXEMPLUL NR.3) • FRd2 = 0.255 (prin interpolare în tabelul 6.3) • FRd1 = 0.

31 = 1.3 corectat) • Fd.pan = 1.114 = 4.18 tone • factorul k4.08 × 104 N ≅ 4.48) - • bst .655 = 18.612 (prin interpolare în tabelul 6.pan = 0.655 (prin interpolare în tabelul 6.0 × 10 8 mm 4 12 latura stâlpului echivalent (relaŃia 6.32 = 0.36 × 528 × 250 × 0.318 × 1.0 ) × 10 8 ≅ 528 mm raportul modulelor de elasticitate - Eb/Ez = 27000/3000 = 9.3) • Momentele de inerŃie ale stâlpilor • - I1 = 400 4 = 21.3 × 10 8 mm 4 12 - I2 = 600 4 = 108.0 • raportul hp/tp = 2500/250 = 10 • factorul k5.pan = 0.125 × 106 × 0.ech = 4 6 (21.18 × 104 N → 18.612 × 1.114 (prin interpolare în tabelul 6.3 + 108.10 tone <FRd2 25 .• k3.4) • Fd.