You are on page 1of 153

NO U T A T I E D I T O R I A L E
Felir R. I'tthrri. Marile enigme alc lumii. liirnrrrl 27 \ I I 304 p policronrie,lcgat. celofanat, Luc[dn Prcdescu.Enciclopedia Rominiei. lbnnat29 x 2l cnr' ')/() !l D. M icu. lstoria literaturii romane. lomat 17 x l4 cm' lcgat.catr(f' rr' Ovitltu Drinba, lstoria teatrului universal. 352 p.i de Plukrn, Gorgi^s. traducorc Th. Simcnsky. 128 p; L(. Eninesctt. Chcstiunea evreiasctr' 272 p.; Marc ,4ure:liu.Cdtre sine insuli. 160 p; C. Monoluche. Scanteietoarea via![ a tuliei Hasdeu. ]20 p'i .Jerone Clurk. Encicklpedia fenomenelor inexplicabile. 560 p ; (;lu.ttort- Pt ice. Cele 7 minuni ale lumii antice' 192 p r Dan Grigoresttr, Romanul american al secolului XX, 152 p; Grtdrun 7,ieglo. Secretul llomanovilor' 240 p ; vindecitoare a piramidelor' 224 p i lvfan/ietl Dinclc.l'uterel PLtul Liek('ns,Elcctul de piramidS' I76 P; pi Enigmc ale istoriei universalc. l-11.352+320 Pdul Sleliin('.\(u. ,lndriL'1. Ori7-ontnri mistcri(tase. Avcnturi in cca (k' lllihai Ghaoryhe patra dimensiune. ll.1 P.i O, Kuhl"r. Sistemul ocult de dominare a lumii' Istoria secrtlil umanittr(ii. l20 p.: lstoria litcraturii romane in evoclri. propust de I opd$an. 46'r p l lvlur n)h. Grt'g Niclsen. Energia secrettr a piramidei' 208 p: Gh. Rulsir, Gh. Conslonlinescu-Dobridor. Dic\ion^r de arhaisme si r ' gionalisme. lonn:rt 17 x 2'1 cm' legat,celofanat'560 p; illittuil Gr. RottlLts(an , Tezaurul roman de la Ntoscova' 20lt p; Flot'enli Pq)csclt, Detentiunea 9i sfarfitul lui V' Voiculescu. l('() I' lla'.l (hri.rtid,t Hrd Stinx. Tainele istoriei, I-11,464p lll-lv. l8-1 tr ' Basme qi povelti populare englezesti,208p; (lt rrI -l Gritore iurulri* O radiografie a exilului romenesc' Corespon crnisi 5i primitd. l9'16-1967 4t"1 n: .{no lvlrtria Ilrt':ttleuntt, Ilearut Mihdild Vioti.'a Niscov, Mihaelu $cltt'1"' ( d cliu St('lii t'\. u. Bibliografia relafiilor literaturii romane cu lil('r rl crnorir ' legittc' 29.5x 2'1cm'. turilc slrtrine in pcriodicc (1919-1944).li)rmat vol. -1.I2(\r., cclol'rr' lllut(tt. lltarelc dictionar de neologisme' legat'canonat' l ldi l1fi) P i liJnnri l7 \ l7 crrr. I)tu (irigotL.;ttr. Civiliratii enigmatice din nordul Americii.320 p'

Os. I(uhlen SIS'I'I'MUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

Istoria secreti a omenirii

iN cuRs nB aPanrTrn
p ( .irtntL'.r lnn lttttnl. Sinrbolurile sacre ale continentului Mu, 22'1 l nrilil rtr a poporului roman' 336 p; Ni(- I)('tt.\t.ridntt.lslr)rin . Il(lkrtdt (;1r( l(r/. ()r:rcr,lul. Nlanual al intelepciunii in viald. 128 f ' . ,St(,li zrlukllir. l)icliorlar ('lrciclopedic pcntru rebus, integrarrrr'
\ c ra h l c . . l l l ) D.

coperra de L OPRISAN Coperta I: a) Sa{n medieval[ din timpul Reformei la adresa ierarhiei fo4elor supreme in lume. b) Simboluri oculte in arhitectonica ;i pe bancnotele celei mai mari puteri.

Os. I(uhlen

Coperla ry: a) Reprezentare alchimici din Tabula Smaragdina, sec. XVII, privind unitatea qi forla elementelor primordiale. b) Machu-Picchu. Privire de ansamblu. Unul dintre cele mai enigmatice nucleeale puterii.

SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII
Istoria secretii a omenirii

Editura SAECULUM I.O. ISBN 973-9399-80-0 @ Toate drepturile pentru reproducereasi traducerealucrarii sunl rezervateEditurii SAECULUM I.O. De toate meridianele. Editura SAECULUM I.O. Bucureqti, 2001

P R E FA TA
Motto: ,,$i v4i cunoasteAdevdrul si Adevdrul vd vaface libei." Evrnghelia dupl toan (8, 32)
,,Ne$tiutul nu reprezintd neapdral alte galaxii sau sisteme planetdre. EI poate Ji o civilizalie paraleld terestrd de care he despar'te un decalaj in timp, fe doar o secundd squ un decalaj sPalial nesesizat de noi in spaliul tridimensional. Ne$dutul podte f o dhd dimensiune incit de neimaginal, o civiIizalie sFdi4d existentit in noi ti pintre noi, care nu poate f evidenliald de simlu/ile nods tre impelfecte, i nco mp lete. " Doru Davidoldci, ,umi galactice

Unu.l din conceptele fundamentale care stau la baza complerufui cdificiu social al civilizaliei contemporane,acela b evolutie, $ clp6tat, la sfirqitul celui de al doilea mileniu, o semnificatie ce dprulpc universal5,in pofida existenteiunor numeroaseangoarse ermlinu[ str stilpaneasctr oamenii obiqnuiti, sernn al alienarii din ce In co rnai profi.mdea acestom.Este,oare,indrepttrtitdaceastjiviziune r,rclusivistil ce i$i pune amprenta asupra tuturor domeniilor de luotivilatc? Judecdnd dupa varialia temporaltr a raportului dintre llrllucnla elementelorde ordin material gi ceaa elementelorde ordin rphitual, raport care ar trebui sI stea la baza evaluerii tuturor elvilizatiilor, concluzia evidentA este aceeacA omentea actuali a nlor salca confortului material in detrimenhrl ,,confortului" spiritual. lnsccuritatea crescandtr a socieElii, in general, gi a fiecirui hrdlvid, in panicular, dau dovada efemeritdfii existen{ei umane gi rnrplillclt tcmerile eshatologicepantr aproape de paroxism. Dintre hr6to Intscbf,rilecare iau nas,tere extmordinara fervoare intelecdin lurlll. una 8c r€peul obsedant ,,Suntem singuri in Univers?" hrccn And sI rtrspundacestei cerinle stringente,m-am strdduit, ln offto! dc fat!, sI conturez cdt mai fidel complexa stnrcturd a I lnlvonului 9i str liniqtesc spiritele anxioase, argumentand ideea r'rtttlirmt clreia existenla civiliza{iilor humanoide, in zone mai

OS. KUHLEN

piramiaa si; ;;;;:? ;:#:?Ttr'.tr,Tdff:':* bcuru premise ale formlrii
poat€fi rezuma0t doardou5cuvinte, in *rli,atii. p."tfi toti cei care sunt in ctrutarcaAdevinrlui, * "iirUn"r*" .p_;ld;;;; nume: minciunaa crpatatin societatea "; un,at modernA i"d"irf.J pnvllegraqnr once incercare a spulbera de aparentele unui sistem -ldi: perfect este pe_depsir.?l metode demne prin ae'muttlCtaJ;; zi(ie. Toat€ informaqiile referitoare la structura pi"r""i'i" ,*"1"i omenirii qi chiar Ia pseudo-mediatizafiJ f"".#, Ot,l.:;t-;;_ manent supuse unei cenzuri severe de catre o armaUl inueapi de speciali$ti, al_ cimr. unic scop este sustinerea ;;;;;'";;, [npuse pe cdi oculte. "r.i PiramidaOcutt?I, unica shucturl veritabilasi compleE de outere,€ste similartr.unei conshuctiipiramidate, singr.rra cu ;;;; unghiutar.i nu a_pa4ine acesteitumi. Cetpulin nu a ::,t:y cererpe :-1 o rccLrnoaqtem prezent.in acest in sens,'voi aduce _c:rre argumente care contesg actuala viziune asupra istoriei _ "izirm" pri" mijloace de propagandA_ i_"n.i -p,us,5 clvfltzalll ce au precedat_o cea de fatA.Totodat:t "ontur.,and voi "|"-,ri'". pe zueraviun Iaotou mutt mat vast decatcel oferit de ,,clasicele,. ipotezi referi_ toarela existenta civiliza(iilorextratereste, din spirit contestatarnu cf penru a artta cA noi nu suntem singuii in maiura sa ouni^ numele de civilizalie terestrd. De altfef termenul d;" ;;;";;;

Mai mult chiar,dezvoltarea completi a profundelor semnificatii rezultatedin interpretarea acestortiorii,' l" veritabile breqe in modul clasic de percepli" "irro".. i*rf"i-ri-irlijri "["*""""1i omului in cadrul Universului,oferinju_ne " orir";"i all l.*""., * d: investigaliinebatatorit in.a ae lite*'tura L-il;## :tup .:fl."qi civitizaliiror hiperspaliale. n""r*,"" ;#';; :::!ll oezvlure,.drlcolo de implicaqiile arideale acestor teorii,relevi ll-se nu numal laptul ctr civilizatianoash-a este nu singua de pe aceasta planet4 cat mai ales ideeace dezvoltai€. ,:;";;; ;';; constantde.fiintele hiperspaliale "i "rt" (din picate, n"guti".t, prrn-i"t"rl meorul unut complex Sislemde Control al Omenirii. _Considerindci Marele plan exisct, voi numi suprastmctura care vegfieazApermanent la actualizan

apropiate sau mai indeplnate ale Cosmosului, este o legitate sus_ (inut5 de cele mai modeme teorii irstrcfizice.

sls'rllMul- OCULT DE DOMTNAREA LUMII

ocult?t_pentru evolutiei controlul ::"##"ffn#,

qi evolutiei acesteia,d_ qi .I ;r;;;;;; din principaleleelementeale sistemrrtrri 1".;";,-;,i:':-:^:::::

:'"ntfl'ffl;

(lcnot6 un egocentrismexacerbatal actualei civilizalii, posibil sn fi llr$t cultivat in mod expres. Am fost obignuili str credem cd Istoria nu este altceva decat un qir uleatoriu de evenimente,un joc al Hazardului f6r[ un tel precis. ('u toate acestea, a fost acceptate ideea existenlei unei anumite continui0lti a culturilor preistorice, carc au ap6rut, s-au dezvoltat, ||u involuat si apoi au dispdrut gi care, degi au fost distnrse,asimilate rl|u uitate, ne-au Esat mogenire peste timpuri gi decaden{i, o oslronomie veche de nii de ani, o simbolisticd bogat6, ca sintezi I inlelepciunii din vrernurile respective gi o ardt reprezentadvegi difcrenfiatn"ce nu a putut fi clasificadf qi nici inleleasi in intregime. Arheologii descopera frecvent noi probe, din sfere de civilizalie dute uitArii, care, de cele mai multe ori, sunt greu de catalogat,deqi ccrcetarealor ar putea avea o influenli covirqitoare asupra istoriei lumii. Dincolo, insa, de ceeace ar putea fi pus sub semnul inerliei lumii $iintifice, se pare ci exist?tanumite fo4e care actioneazi in rcnsul promovarii unei politici de ignorare a dovezilor materiale n0njenitoare.Specialigtiise lasdmereu atraqide conceptl')lcultuilor uulonome, ferl a se intreba cine are interesul si il prornoveze, gi irKtin apodictic cI ant€rior sumerienilor nu au existat culturi superi0are, iar to{i oamenii care au dit inainte trebuie incadmli sferei .,primitivilo/'. O studiere mai atenti a dovezilor istorice ne arati. insA. ca vcelrilc populalii nu erau primitive, in sensul convenlional al cuvitltului, ci erau doar altfel decatnoi. Frecvent, cunoqtinlele au lor |rrl ntribuite contactului intim cu natura, imperiului necesitd{ii,sau nlk)r factori care unifice sub un numitor comun cercetiirile 5i nrrxlalitifiile de punere in practica. Stiinta oficiah pune sub semnul furtntnpllriimult€ din descoperirile aga-ziseiepoci preistorice, dar cxlrcricn(cle ficute de cdliva curiogi au demonstrat cd intAmplarea trt rrr: dcc6trm rol secundar evolufie.S-a constatat, exemplu, in de r n rtunci c6nd se arunci in foc bucA$ de aramd sau de orice alt runcrrrJ, nu se intampla absolut nimic, deoarecemetalul nu se ftrlx.ltc. Modul cel mai simplu de obfinerea aramei este topirea prrlltcrii dc malahit intr-un vas de pdmdnt inchis ermetic, iar ohlrtrcrcrlierului estemult mai anevoioasigi mai complicatA. l.l li:l de improbabile srmt qi ipotezele referitoare Ia caracterul lr(nrn|llnk)ral aclimatizirii rapidea plantelorde culhui la condifi rx'|, rl (k)rncsticiriianimalelor,al inceputurilorceramicii,ba chiar intampEtoral aparilieicelor mai fure lt ' r.{ tclbritoarela caracterul

O S .K U It LI . N

tl 'i l l ^l l rl

l rr l rl I l )l j IX )MINA R E A LU MII

tehnjci. de prelucrare a piehei din neolitic, care si astizi deoisesrc posibilitatile noastre,nu numai in ridicarea constructiifo, rn.Juiiril". dar chiar si in cioplirea lepuselor ritualice maya. S_u uju"r]l.lEt, la ceea ce Claude Levi_Srrauss a numit paradoxul 'neolitic, cc susline ideea ca_omul din epoca respecrive s_a perleclionat atdi d. mutr In. uldemanare $i in sEpanirea capacitatlor creatoare ds crvrtrzatre, incat elanul lui crcator si spiritul inventiv a stagnat D( parcursul urmatoarelor milenii si s_a trezit iar Ia viali abia"o data cu gtiin{ele modeme. Hiatusul a fost pus pe .""-u',.".".ii OJi, modul de gdndire ezoteric la modul di g6ndire qtiinlific. Cum insf,, intamplarea este moneda . fe care cei degtepli o v6nd celornaivi, aspectul se rezumi, in cele d-in urmd, f" Oiiri p-Uf'"_ mei "t _filosofice a raportului dintre determjnism ii IiU"J,",'"At L nivel individual, c6t si la nivel social. Istoria cons"-n"ura unor oameni cu totul deosebiti. care au marcat "*i.t*io diversele etaDc tundamentale ale evolu{iei civilizaliei umane u., pl,tut Ei anticipa cu o deosebiti clarviziune even[nente ce "u." s_au Detrecur ulterior, intocmai cumle-au prezis. Considerali a fi profeji;i;;; sau magi, lor le-au fost atribuite fapte remarcabile 5i'cunostinte iesite din comun- Capacitatea lor de i prevedea viitorui a fost pusi, de cele mai multe. ori, pe seama cipacitililor p"-";;;6 ; acestora sau a inspiratiei divine, alte justificnri nefiind admise ca posibile. Desi. in general. explicalia remarcabilelor anticipalii a fost canto-nattrin zona psihicului uman qi a resurselor sale nicunoscuteeste foarte posibil ca sursa cuno$tintelor lor uimitoare fi f..t;;t se poate de teres(rd.dacA luim in calcul ipo(eza existenlei "A unui plan dupA_careomenirea iqi desl65oarl evolulia, si despre care acestia au afla( iltr-o mai mare sau mai mica masura. Acest il"4-;; vedere, _binuit, dar despre care nimeni nu indrtrzneqte sf iosteasca un..cuvanl, ce pome$le de Ia premisa conform ciieia ,..p".tiuii rndvrzt ar ti apa4inut unor societ?l1iseqete ce aveau aices la planurile de evoluge ale umanitdlii, irnplica insd o ip"tezf se"sitiia qr anun€: exlstenla unui plan ocult de guvemare a lumii. De cele

rllr(rr ||r l)lrrrczcu (llldca o mai mare greutate respectivelor afirt|r,tlr. l|| oi Dqrii lc luau in seama cu cea mai mare seriozitate. Arrrrlrrltrrrl.irrslt, viclile marilor vizionari, prooroci qi profe(i, ne dnm |l'rrrl| (ll rr i intotdeauna ei s-au aflat intr-un puternic conflict, rrllll r lr ( (nr(luccrilc cxistente, cat ;i cu popoarele decAzutedin punct rhr vr.rkrc nroml. Si fie o intdmplare cf, marii vizionari au fost inl()l(lcauna niste spirite rebele, nonconfbrmiste si radicale, 'rl'r"'rlx. I lru1.-uu icrllit via(a pentru afirmarea idealwilor in care credeau? ||||l||r l)r()l) bil. Pcntru cei care au avut accesla tainele Lumii, pentru I r'l r'r[('l|rr risipit, chiar Ei pa4ial, vllurile Mayei, societateanu mai rr,||rrlclrt|t (lccat un teren de lupta, de infruntare inegala in titanica I r r.r{'rrrt dc a trezi spiritele adormite ale fratilor de acelasi neam.

T1i T"1," ehpelor oezvatulrea Marelui plan nu a fost altadecdtmoanea. Chiar gr atunci cand unele aspecteerau dezv uite, cu pretul unor m; sacrificii, majoritatea oarnenilor a continuat t" ign".e, cd ele nu se vor indeplini. "e "peJiJ De ce s-au pus proorocirilepe seamainspiralieidivine? Cre_

ori. ei.au fost redu$i r.trcere, la deo.r... p"U.up.u p.it ,i

totul era fix si mlsurabil. pand rs conline toate steleleqi galaxiile.tig. Epoca modemi a inlAturat complet viziunea ffrtrcilor. exprimatilaL. de fapt. pentlu a avea acces la alte lumi. (lca mai simpltr definitie pe care au reu.. Arhimcde calculase chiar cate boabe de nisip pot intra in rl. Universul fizic este obiectul de studiu al cosmologiei. omul s-a deOicatiara Sr iartr. care pot fi detectate prin receplionarea m(hrliilor pe care le emit.i filosofice. Cuvdnfirl erq la Dumnezeu$i Dumnezeuera Cuvdntuf. str se contractespre un punct centn ..plus tot ceea ce nf ffxri putea exista. S T RUCT UR A UNI V E RS ULUI ..lll fr. penhu a descoDeri qi a redescoperi oglindirea infinitului marb in infinitul mic si a infinitului mic in infrrinrl mare. pentru este antici. cd proieclia lui Mercator nu esle decat o primd aproximare. pe Iflrnlclrill Universuluiesteo problemdcarei-a preocupat multi filrnxn|li.* pu" regtrsirea veritabileiorigini a fiinFi umane. care formeazi in prtrrcipnl obiectul unor studii matematice. Editura Albatros. iar lumea era timiiatl in ambete sensu. un passpreimplinireadezideratului exprimatde sintagma devenitl celebr6. . atunci. ca Anglia sd ocupe Groenlanda. la incepuhrlsecolului nl liVlll-lcn. a treia O rhllrrilic ar cuprindeparteaUniversuluiintreg care estedescrisf.Dee aJirma. RespunzanA unui impuls firesc de cunoastereqi perfecfonare. ..4i'f. pdm'ntul nu este perfecl rotund ci este format dih mai multe slbre suprapuse. iar sfera stelelor fixe in I'onhrltll. mai ales. implicit la mtrrireaUnivenului obsewabil. spenAnd in acest fet va mai n ca tacutrnc.poaivit l.Cunoqite-te pe tine tns:.Se poate rpr( xr cd ritmul descoperirilor face ca dimensiunile sale s5 se rhthlczcuproximativla fiecare5 am. prin modificarea tr€ptat5a modului de perceplie a Universului.ard rc pun: existtr o limitit a Universului..in cadrul Universului fizic sunt lrxrlo in consideraredoar acele regiuni care pot fi analizate in mod Itllntilic. ln |clc mai indeptrrtate.aceeaa recunoasterii "'lt" versllui unic. El a incercat str aplice teoria gravita{ieiintregului I lrlvrrr. (lc (lilicultAti. Dee a insistat chiar. considerat fr un spaliuce con(inematerie. Ceea ce se nume$te in mod r (xrvcnlionaf cer nu reprezinlA altceva decat imaginea ce rezulttr rlln hnprl$tierea luminii in pinrile superioareale afnosferei.rf lrfffcicui Q.Fterea un procesevolutiv guvematde tegi proprii.ar a lrrl||rl in ic intindtrla infinit. Inexorabilacurgerca tirnpului. I lntvcrsul reprezint?ltot ceea ce poate fi observat. dar a clror prezenli se poate deduceprin efectele lor asupra rrrurrcntittrli observabile. indiferent de gradul stru de dezvoltare materialtr sau spiritualf.. a demonst-ai. Primul model qtiinlific al I lnlvn'urlui a fost elaboratde Isac Newton. Jacques Bergier. e.ce include zone ce nu pot fi obsewate rlh$cl. f hff)ilcum arat Cecil Folescuin lucrareaCe esp tlniversul?1. .ut._ . Acesta este Universul intreg. Dupd d6nsul..La incepur eia CuvAid T S. matematicienigi fizicieni. .l eil I Jrriversul. Cit4ile blestemate Universul a fascinat dintotdeauna fiin{a umanI..rndamentale r. ce a marcatnu numai aparitia si disparitiaunei intregi pleiade de civilizatii.ri: atomii se situau intr-o extremitate. prcsupundnd geometrieeuclidiane. o dar a intampinato ||'rh.. Acesta este Universul fizic. sau acestaeste infinit? Aln||lur rsdiotelescoapelordus la mdrirearezolu{ieitelescoapelor a r rrluritc $i. pe lAngd regina Elisa_ beta. BucurcSti. a Uni-Versului. de fogrfc cunoscute ale fizicii. Acasta constituie Universul obser-vabil. 1988.tte Universul?.\I\ I I MI II.|| dutclorobtinutedin studierea Universuluiobservabil.de la cele mai apropiate.it sA o dea astronomii tttrxlcmi Universului poate fi rezumalAastfel: .rn itclclor fixe. Conform unei definilii mai cuprinzitoare. Evident...it simplu gi de genial de Sfdng Evangheliedupi loan: .lnPe aceste slere ar exbta puncte sau chiar suprafele de cohunicalie si in acestfel Groenlanda s_ar intinde la inlinil deasupra ahor pdmdntui decdt al nostru.Universul reprczintd krt ccc$ ce putem observa". "l "Li | | .rlineate dea lunpll unei alk dimensiuni.. ( (\JLT DE DOMINAREA LUMII ll I. {tiin(a demonstrdndc[ nu exist6. prin extrapoht(. flll||it| elre cautd s5 raspundtrla una din problemele fi. cu o navnAdin ce in ce mai profundl. cl inslsi cunoa. o sfera a stelelor llro gi ci nu exista nici mdcar cer. deoarece dacdar fi finit.dintrc careceamai mareproblemtr constituit-o a rtrrr. . o extensie I I lnivcrsului observabil.

rrlrullt. AnttrnrrnDiamodemd pomeqte_ constructiile sale teoretice de in hr r.lr. rlc l pt privim in hipenferd. cerul ar avea anroximativ stralucirea discului solar. lu prima vedere. r l | . Ma refer aici indeosebi la doui conceote ingemanate. printre ale carui consecinte se regase$te$i fl rffl ftffI lffrlrrrca tcori€i pluralita{ii lumilor locuite. din aiest punct de vedere. atat in domeniul microcosmosului. sau cu alte cuvinte. provenite din dezvoltarea geometriilor neeuclidiene.rrnrpic. .i / . Un alt l.lt'vr principii fundamentale'.. Teoria generali a relativittrtii.||rrrl r|turr . ( . deoarece oricat de r nljllori. conceptul aminteste de teoriile precoli\lrrr rr'rc urrlnrpocentrice. ficane asemAnatoare cu cea a unui cdator coimic. i lrtr|| I un (]bservatorparcurge distante mari intr-o nave spa(iale. de fapt. se poate considera ctr acesta se limiteazi doar la observarea a doar doui din cele trei dirnensiuni ale PImentului. a cArui suprafal5 este evident bidimensionall LuAnd cazul rmui marinar aflat in mijlocul oceanului. l ](c poziliile observatorilor din Univers sunt echivalente. cltre un trecut mai mult sau ||rrrl lrlrr irxlcpllrtat. on nu este omogen. 'lx r. $i totusi. cI perspectiva centralt este rezulde firl||l nt||r lrn ii cvadri-dimensionale a Universului curoscut.rtr itrl()l(lcauna aceeasi. acesta fiind . De exemplu. Metoda de analiztr a Uni| | ". Irr rrcr'...rlrr{tl rxcrnrtllri 1i noi rdmdnem in prezent). Olbers a arAtal ca dac5 Universul s-ar intinde la infinit. si anume fa no(iunea de continuum spayio-temporol Ei la aceea de multidimensionalitate. in care trei dimensiuni reprezintA spaliul.||r rtlrrii||. n tt|rrryinile Universului nu pot fi atinse niciodata. c6t timp este in larg.care situau omul in centrul Universului. permilrind dezvolrarea unor noi concepte teoretice. Presupundnd cI Universul este o hipersferl cvadri-dimensionalr. astronomul H. Altfel spus. s-a presupus cd ori Universul nu este infinit. r'u rrrc totugi un caracter special qi privilegiat.: de ce esle cerul negnt noaptea? Un rispuns lapidar ar fi: pentru ci Soarele a apus. aceea. il reprezintf pinI lltlrtl . I r. dar intr-un asemeneaUnivers nu ar exista diferenti.l rn InrrlrDc intotdeauna in centrul Universului. cunoscurd sub numefe de paradoxul lui Otbers. Imaginile obtinute cu ajutorul radioteleslrrrpr.r'rtrrhrlll scrutare a trecufului Universului.r'trvl| tlin orice zonl a sa fiind una a centrului.||fir rlru lun(lomental. Aceasta ar insemna cd intr-un Univers infinit. printlhrl lllrt|rn cI.'l r|'|rr. iar perspectiva rxr{nlrnr'.rrr rrr cxista pozitii sieciale in Univers.rr r'lnlor r'()rrsiderS. deEi pozilia omului in Univers nu este neapArat ' *. un Univers finit ar fi instabil. voi face apel la cdteva imagini sugestive..r /) . Multi 'h. perspectiva sa fiind intotdeauna aceeasi. permanent pe suprafala unei hipersfere. .itrrrorl. dim in orezent. ne putem da sealna cu ugurinF cI noi triim. cunoaFtem faptul cA planeta Pdmant este un obiect cosmic tridimensional.r . o reac(ie a lumii ltiintifice contemporane fa(e . nu se va depirta de centrul acestuia. nor \. Pentru a exemplifica afirma{iile. Conform acestui prinr l l||.' ||t' rrtccrrsi suprafali (marinarul rtmene permanent pe rlr.lrntrop(rcentrism" modem.p€ntru simplul |||lrlt 'lr rr. deoarece in mo||r. frtfrf/f[fn prlncipiul cosmologic. Sihratia marinarului este. In concluzie.ftrr rclcvll lirptul ctr marginile Universului sunt egal distantste Inllt lr'rrr (15 miliarde de ani-luminl) in toate direcliile.rl l I rlr\clvirlici. ce statueazi axioma conform I llrr. cat si in cel al macrocosmosului.l f!. iar a patra timpul. atunci cerul noptii nu ar aparea inhDecat. II) PRINCIP IU L A N TR OP IC lh'1r. verificate permanent de nurrrllrrrru'lc obscwa{ii efectuate cu mijloace tehnice deosebit de tlnul din principiile fundamentale ale astronomiei il lr'rIrrrnrlc. nu conleaze c6t de departe cdlatorim. Asemenea marinarului.{ a implicaliilor teoriei supergravitaliei in domeniul macrocosmosului a desgvarTit schimbarea imaginii clasice referitoare Ia perceptia Universului. elaborati de Albert Einstein si aparitia teoriei supcrgravitatiei au avut implicatii deosebit de proftrnde pentru civitizalia secolului XX. Des-ini se pare cA privim stelele aQa | |lrr n||||t.l1 OS.r\ . Acesta se Doate sinteriza prinh-o inlrebare destul de simpla" inc6t la prima vedere nici nu ar merita str fie pusf. rrrrrllr nrrr-lrrrrrintrde Terra. Indiferent pe unde ctldtoreste. Din datel€ pe care ni le pune la dispozi{ie stiinta la ora actuale.rrprrrrrt cxtr€mA la principiul copemician. dc fapt. o simpll privire a cerului instelat se transforma llrtr r t. l'r!rn|r. bolta cerului prezinti stele situate la depfttari rh. ci ar trebui s5 fie extrem de strilucitor sau cel pulin tot atat de strilucitor cit suprafala unei stele. el observd doar apa care-l inconjoari. Aprofundarea studiilor teoretice si cercetarea amanuntir. . Mai recent a fosl pusa in eviden{i o altd dificultate a modelului neMonian.flrtn.intre zi Si noapte gi nu ar putea fr detectat nici mtrcar Soarele. KUHLEN h t 'r i rt rx |l tt)t l x ) M | N AR EAL U M U l3 Cu alte cuvinte.

aflaut .htt tth' universui paralele. Idlis. rrrrriitirr(cde mecanici cuantici.r diurensiunile corpurilor semnificative din UniI irf I frfrn ( rfrfr ilftll?l Cccil Folescu in lucrarea Ce este Universul?'. Astfel. virsra Hubble nu ar putea avea alta valoare decat cci de acum. masa unui om este media geometricd dintre I nrl l|rrcr fi cca a unui proton. deoarece media aceasta este mult mai |lrlIr.rr|rl flctual.||ll|lr\11 rlcciit media ariftnetic6. pomind di lu condiliile care au fost necesarepentru aparilia vietii 9i a omului pe Terra. din care este alcatuit. lr xr'..i de aceeanu toatA . r|' r. Astronomul R. forrrrulat il 196l de astronomul Robert Dicke. in timp ce astronautul englez paul Davies a afirmat cA. esle esenliale cerinF ca vdrsta Universului sl fie suficienr de mare pentru a da timp formArii elementelor grele.se poate r.. Dicke a arttat ca valoarea vArstcr Hubble a Universului este condi(ionatt de existenta omului. Dar nu cumva faptul ca probabilitatea tl in alte prmcte din spaliu este diferiti de zero 'lF lllir lrrlicula . Ir{tr.\k (tti \\'rs tl /.l4 OS.50 dc astrofizicianul G. 1r lrrrrrr vrrkrrikrr for(elor electromagnetici $i gravitalionaltr din llttlvr. omul nu ar putea exista in alte universu_ri. aparilia unor forrne inteli gente de via{a ar fi foane improbabilA. existl motive serioase pentru a argumenta ctr o llhrln l||lrlrgcnttr. iar omul { {lll||rt !r trdie$te in acel ciclu in carc constantele fizice s-au .. Enun{ul siu este urm6torul: .lx rllrl xruri posibile. in aceste universuri. itrr' I r itr'l rrvcrrr rlc-a face cu valori ale dimensiunilor pe un rl{l|''[tr |lrirrtr larg (de exemplu. B uc ures ti .rrrlc lc lizicii cste greu de sesizat. De reguli. este evident c6 planeta noastra este locul ideai.'{Il'l {t t|stlbl incat propriet tile rezultate fac posibild existenla rlln trlhx eorrrplexe gi a organismelor vii.i .1. {F lx|ntc pune intrebarea: dacl setul de constante ltzice ale I lrlr. sub aspectbiologic. .r. cu . lrpt. care a intuit cA legile fizicii din Universul nostru sunt astfel materializate inc6t fac posibiln existenta atomilor.i-au determinat aparilia.. aspectece confirmA principiut antropic.rl |. dar cI lll *rr r tr lu nr fi decurs cu un set specific de constante. in stare lichida. rxr:itirlll cll diametml Ptrmdntului reprezinti media geome' ltlr tl rltrrr(.. Dirac. Faphll ci Universul rcal poseda observatori.l 1r rlc niptc coincidente pur intampldtoare. Aplicdnd-o in cazul Univerr l$1. un atom qi o galaxie). Dur si simplu. h rr nrurrit rnoment dat.l h|lrren ttllrrlrltt ll ir ircccptilt oportunitatea qi chiar valabilitatea sa.ht|r. aduce anumite restriclii multitudinii de cii orirr care acesta ar fi putut evolua. deosrece dacd ar Ji avut alte propriadgi. hebuie spus ctr. rcli'ril l. procedeazi insi la un rationament invers. ori la unul in care toate stelele ar fi gigantice fierbin1i. Din punct de vedere teorctic.i pe care omul le poate observo. a afirmat cA omul este un martor al proceselor nafuralc de un anumit tip. ce contine o cantitate abundenu de apA.rnr{kL. deoarece proceselede tipuri di ierite se petrec lirii martor. | | l rlil (lc sinrilitrrdini ce existd intre domeniul fizic qi cel lrtrrhrgh ar. I Inrstlntc. mai exact la inlerpretarea llx. deci relaliile numerice ale lui Dirac nu se pot aplicir oricaror rmiversuri.t1trrrrr h'gt[. probabilitatea de a g6si padicula intr-un anumit punct 'h. Un alt astrofizician sovietic. In particular. ['1. corpul uman.inLimplIrof ... Et.rnUnivers diferit de cel observat.. A. omul nu ar Ji uistat co observatof'. in ultima instanli. planetelor si a vielii. ci pentru intregul Univers. helrrk' r[ t|ibd cxact dimensiunile pe care le are corpul uman. care si poattr realiza ceea ce face omul p€ Pimant. Idei similare anterioare au fost formulate inci din anii .. afirmind cA lumea materiald este alcdtuitd din r. E di tum A l batros .IJniversut are proprietdlile pe care le are . deci cu o probabilitate de apariJie extrem de tlr tt r rr rlc s-a ajuns tocmai la acest set particular? Se intrevdd .t.rrrrlrrr cste unic.l lx 'MIN AR Ij A LU MII l5 versului are la bazi asa-numili pincipiu antropic. prin prisma principiului antropic s(.i prizenla vielii. se poate uqor imagina r. 1988. anumite studii stiintifice au ardtat crt o modificare extrem de mici a valorilor unor constante fizice irf duce Ia aparilia unui Univers in care elementele chimice nu se oot forma. Al doilea rlspuns face r1rr. iar omul-existd in acel univers in care propriegtile lx rrrgunisme vii. Avand in vedere c6 totusl omul existe. via15 foarte scurta.i asupra legilor fizicii care_i trr vemeazi dezvoltarea.rr.rl f. anume cd insi. fiecue caracbizat de un set proptu rh. media geometricd a r r|rrr r|rrrrfl \'rl()ri cxtreme.lr r'rr rr tlirrrcnsiune intermediard tipic[.t'J. r. este vorba despre interpre"'trhrr t |t. in urma analizei unor lucriri alc fizicianului P. irr adevar. r||n|irrrci intregului Univers observabil gi diametrul unui {l||lll Itt' {ricrlcnca. lh'l .i a fiintelor inteligente poate avea un caracter exDlicativ si nu numai pentru cazul local al unei planete. rlirrtrecxistentaomului. g. Primul arc in vedere ideea cd Universul rt ll {v l nc[umerate cicluri de expansiune-comprimare.l lrr .i I r.l ttt.!. A. KUHLEN rl l rl l t\l l rl rx l rl l l . se spune ca via(a a ap5rut pe pimdnt deoarece conditiile dc mediu.h' rrrrld. M. stelelor..rr l||rx trcr (lc undt care descrie miqcarea unei particule elemenrnrr. rrlinntr ci pttratul amplitudinii func{iei de undi repre' .. L5sdnd loc gi afirmaliei ca poate ll vlrl.. ci doar celui pe care il observAm asgai. Zelmatov.

departe de amenin{area radiafilor distructive ale.. zt|clrr.rtut.rtrn *P9.ilr. leterminatd numai de lumind.n n containerului cosmic rus. insi pu{ine din ele vor .'Un rdspunsafirmativ la aceasta ullima inrebare constituic aga-numita interpretore in mai multe lumi.ceva"..asa-numitul cerc corotalional.aptea parte din traiectoria principali. vecinatate a planetei noastre. "|rr It r.rrika. nici molc_ cule. Soarele este localizat intre doue brale spirale ale galaxiei. Luis Corrales a ob(inut nu numai urma h ttltrorr'. ca fiind un element al unei mullimi infinite. instr el nu precizeaza ctr exis_ tenla sa este legatA in mod organic de o anumite phneta.tli'. .llrr fost atdt de interesali. Voi prezenta in continuare cateva dintre illr. cu atat mai pu(in viatd organictr./(.l6 OS.l||3r l.Nn *ta rezultatul unei duble expunei. nuncte. un atom de hidroeen ar fi avut o viali doar de o luntr. au declarat ziatului El Univerlll llU rh'ccrnbrie 1957) concluziile la care au ajuns: . ci si planetci noastre.l|trrrl)ifr" in presa. rle asemenea.novelor iare explodeazi destul de des in aceste brate. Cheia dcscifiirii naturii irldvnrxtc a acestui al doilea obiect o constituie schimbarea sa de rllrr. o adevarak) . iompozilia chimica a afrroi_ terel ongrnare si ahactia gravitalionala. in timp ce o alti urm5. in galaxir noastra existi o zona speciald care oferd conditiile cele mai favorabile apariliei vietii . Pitrunderea ulh lnln u otnului in cosmos incepuse qi deja cineva ii supraveghea rv||hrllr eu atentie. insd. principalele argrr_ mente aduse in favoarea acestei ipoteze au fost formulate dc pasionalii de paleoastronauticA. intnrcAt taiectoia nthhqltt de Sputnik $i nu este rezultatul unei rlrr. de o galaxie sau de un roi de gjaxii. dispare caracterul special si unic al lumii in care trdinr.. Evident_ intr-un astfel de Univers nu ar putea exista nici atomi.tt\tl. CIVILIZATII CELESTE Principiul antropic consacrA ideea ci omul este un obsewator specific Univenului tridimensional. in care se afltr. t$ptr. imagini duble pe film. srrtclit... La l6 zile dupd ce Laika a fost plasata lr r{ltlln. in linie dreaptS. Luis Corrales dlh VIrr. ceea ce nu s--a nu Nu poate f o reJlexie interioard. ci qi o a doua urmtr. care merge in paralel cu ddra satelitului.t. Sensul principiului anbopic este clar.rti cu cea ldsatd .centurA a yietii". Astfel de evenimente aveau sI se repete cu |1trlrlclrln in anii gi deceniile ce vor unna. Mai mulr chiar. potrivit careia fimcliir de undi descrie o infinitate de lumi. Oamenii de ilfftrll r rrrc nrf cxaminat fotografiite. Mai mult chiar. examinarea dArei o Irrrqllt ttl este vorba de o precipitare a emulsiei pe materialul hthttr. omul exista deoarecr Universul are anumite proprietali.1llth'tltl u filmului. durata existentei sale ar fi fost doar de 24 de Lre. a hprrlrrtk*rrlui care a transportat ciinele. principiul admite posibilitatea existentei unii multitudini cle observatori humanoizi in intreg spatiul cosmic. ceea ce vine in sprijirul ipotezelor referitoare la existenla unor presupusecivilizalii celeste in proxima. care purta la bord o fiin15 vie. Ceva anmca priviri indiscrete asupra primului satelit nrttlh xrl creat de om.(' uvclimcnte cosmice stranii.i totugi.. folosind o expunere indelungati I prrllr rrh'r lirtografice.. De exemplu. incat au fotografiat trecerea |{trlll||lrr sl)ut|lik-2 pe cer. De asemenea. dacA masa unui electron ar fi fost de trei ori mai mare.. desigur. iar dacd ar fi fost de patnr ori irai mare. intucit dupd mdrire. aparitia shucturilor complexe ar fi fost imposibill. flftt'. care Arvrrrlr. printre care qi dr.care aU semn^r"t dc_a lunsul tim_ . l{tl t m||||r'r 'd .rrtrind aproximativ a.. de un anumit sistem solar. Pdmantul se afl6 la o distan{i de Soare care ii permitc sill prun€asca. Sc purc.flioa. gi sistemul solar.lr!tl I lr||||rrr (l(' stiin(al de pe intreg globul au urmi. Unii dintre ei.o cantitate optimtr de energie.ld de limp. | X ) M I NAR E A L U M II t7 sugereazd mai degrabi cd particula poate exista in toate accst. din care in timpul urici Tlsur5tori este selectionata doar una singurl. La acestea se adauga si alli faclori imponanli: existenla apei.r1tc qi anume indeplrtarea sa de Sputnik gi apoi reapropierea rl rh. ci observatorii celegti nu se mu\urnesc doar sd I.Dacd dAra h. intrucdt stelele ar Ji I tr'yl\ltttl. Fiind vorba dc o infinitate. acesta constituie o ipotezd greu de de' ll I otografiile aratd clar traiectoria lung[. El se poate reformula si fird o referinlS directA la om: daci ar fi avut pioprietIli diGrite. rePrezintd tklllll.I tn nccst container fusese insolit de . unicitatea se aplici nu numai Universului. Aparatul a fotograJiat un ltnttt ln'tare nu sunlem in mtisurd sa-l identiJicdm. ce au r5mas neexpliir l)rczcnt. KUHLI]N lllll trt rx rttt.it cu deosebit rrr'l lrir prirnului satelit ce a transportat un pasager la bord. nnat de un alt corp Si dacii acestq 4 devenit luminos o n thl l.. rr ziu:r de l8 decembrie. rrtd rhr vizibila abturi de cea a satelitului.

"l'||l l|F||rt |lr. Phobos Deimos.. un ft'r l.A pi isi incetase emisiunile incd din t950! Nimeni nu H l(rlrl {n crlrlicc niciodat6.l. Bracewell de la Universitate. a re!.. mira gi Irtrll. r.i i"rJ.ii. :tvilnsatil. s-a dat o Frl'll' rrlt"'lr( rirlll. hrlrrlil rrrrrrrt'lcaccstui genial inventator care a reusit st acopere il. ul rlrlrci de emisie K/ee.r undelor gravitalionaleqi pozi{ia tgx|' ..rio-.in care a fost inserati si afirmatia "i"iiirnliilo.llll. si pnntre care se nunarA anumite receplii de sernnale "ld stranii. t t llti " r||l||||illl justificare.rr .$r ||r \ | l||l ||l .{ lx t'erurclc lor a apArut. ce s-a intamplat atunci.r llrt...|!r'rr|c. prezenta elemenhrlui central.r'rrc tlc semnale a clror origine a fost localizatl ca fiind ' ' lr | | ||t||rl I'ilrrxinlului. Argumentul .r 17 scptembrie 1953.rr.-Oexplicaqie plauzibili a fenomenului. precunt .".expe4ii sunt de pirere ci rr'Frrrlr'll. nu s-a aflat fil.r.{ r Il ||r rrnrra anchetei desfagurates-a constatat cA o astfel rlr llt.rscnliln?ltorcu un transportor amfibiu.llrulrrtc ss situeazd simetric..rr... regularitatea contururilor $i rll|tl..intoarcerea. civijizatii et lestedetindloareale unor rehnologiin.x||l(. ar fi . irrtr-unul din asa_zisclc prrz...1.fi.r.i Ronald H..r li.ate hr .||r l 1.. astronomtcerevelaloareale Lunii si ale planetei Mane.../.**nor) .. Undele captate. trr ll.. sistcmului PAmint-Luna.tr. il fost r€ceptionat un al doilea mesaj.-r St"rf.irrrrtxllurilor.r.. de fapt l||t{!l r."1#. '.ui int". r'cpsttr.l. lrtr.lrlrrrl' r .rzatie traterestre... printre pc inr' t.rl' |lrl.f| |' .. dr. l||\n. rr. in mai multe rinduri.tnr".r]..rtI lirrrili. Ipoteza a fost formulatd in anLrl tqO:. de cAt e astroncln..rtrrlba(iile tl trl rr'l ||.r. cu ajutorul lorly tlc la Bialystoc.. 258/1995). ll .r.rnslni Data dispari(iei Destin:r(r..iii.....cu privire la apariril rnei sonde strtrine in sistemul nostru solar.ae"i . fu..02.. Eindhoven. i. SUA URSS URSS URSS URSS SUA SUA 20 03 1951{ 12.rll . D.care dispun de o dc lllt|rl'n l.. i.12. sosesccu o intdrziere de cdtcr rr secunde.frl .19J9 sat€It orbiul satellt al slstemulur nostru solar.ascultarea" constelaiei Orion. intdrzierii semnalelor a dus la concluzia . |lr{l dh. tlclalii remarcabile.r rr( ( lnrl .::j:"1.inregistrate tr llrrlr. numeroEi telespectatori din ll..in ic.r. Conform informaliilor apdmte intr-un articol ql fr." t." Uja i. lrrr. lTllti cu diferite destinalii au.r rr !||lt. KUIttI u tl tl l rl l 'r 't supravegheze evoluliile diferililor sareliliartificiali trimisi in sorrrrr cr recurg uneori la scoatereatotale din functiune a acestora.\ttttt S&'rct (Nr.i't.. Cateva zile fitdl litrlr. in mod logic. pol .t"-iz In sprijinul ipotezei referitoarela existenlaunor ..r.t" .l constatareaca scmnalele radio sesizatcsi descrise pentru prima dutrr in 1928.:il .rr(r(lcntalea undelor venite din spa(iu.{ hrrrt(' ( lar:l a unui text similar unei ndiograme terestre.rn" .l8 os.cum ar h doui genile. notd de fantastic...000 km de pimdnt gi la aproxiri.rl I l i l ' . :er. iru lrl trlr|rl...rolcctivul de cercetdtoricondus de prof..litere" similare si grupe de .1 artificiald. .lr .Ilt. f6rd nici o urmd: dllenle Satelit Expiorerll venera2 Zonal I Zonal 2 Syncom I Satcom 3 faptut in decursut ca rimputui mai mutli srrcl.f".l 1x. de profesorul Stomer din Oslo gi de V_ a".i'. ecran au apArutimagini mobile. fap de care f rr.Juntj "1" si si din i. rr('rirljl.. distrnta l'atadc I uni.. apa4inand NASA. dar aceastaera lipsitA de orice logicd elementarS: ll ll\rrlllor rnistcrios a tras o picileala! Evident. l'ost prelucratein sistemetelerecordinggi.u o ununrir:.. cA imaginea obtinuta se datora fitrl{||||r. aleunuia cei. Dit3 l.rrrc au fost pugi in fa{a unui fenomen inexplicabil gi ttrt. la care se Frl rllrltrU.i de altu. Desigur.rt .|| | || rr irfirrrrat cl .duse .'. interpretarea camcreristici unor asirofizice .orice ar /i.'.olservar.i .(.rlur. dispune de o tehnologie !l . lrllrldr llt.() pcrsoarr5care a dorit st-$i pastreze .....\f..h.000 de dolari.:... o depdrtarede circa 400.1961 06...semnalelor de o sondl cosmi(. ' f r rh.tl rrr lr (r)slal cel pu{in 100.. ro.1i. qr rt( lx. iar mai tirziu .oamenii de $tiinti au preferatsA considere.displruf...f.h. mesajul avea caracteristici care limiteazd t|rll Inr{tlrrlrlrl('ir unci coincidente: . .ost transDrisc fiinte inteligente. "ctr. SEMNALE MISTERIOASE Numirul din aprilie 1973 al revistei Space Flight a ticur ' pri^npublicarea a patru articolc p" i.. I jtt('vir riinduri.":.'.r .. in prezent pe planeta noastri mal pot fi . r'rrlrinc comandi si un capacde accesdeasupra de |{||||'r lr('hrl'rr lr'. deci in pozilie h. Toro.| | || | |..r I rllc ( lnavcral din Ftorida..l I ll l 'l l! 'N l l N ^l t l i A LU MII l9 ::...r 2.up.i.rr llrrlrrrrrc o singurd statie de emisie.. Aceasta firnctionase la Hous'rllr fu'l I r.t961 1964 1964 1964 l4 02.r/...

.r\ut)rirullor fenomene ce au fost calificate ulterior ca . profesorul Schafarik de la Observa|otacd. cu suiquri aproal)(. f.lF..rrpr'rt rrrr obiccl lurrinos. r.Atat conversalia care a urmat. r . r r. numai cd la ora 1l si 15 minulc r.rlrnrr\.150.rl.rt. rrr lrr lll rriutic 1950. Robert Charroux amintegte in Cartea trecutului misteriost liv tul cA in data de 3 august 1971. avind forme ciudate(triunghi. rr '. I lqtrr rl .r l ' ).llrrr. 1994.nrflr. prin sute lr kilonretri de sol . h '.r 'lr'.lll..r.Socictatca a 1rl. dialogul dintre baza de la Houston gi Apollo-l5 a fost pruclr( detumat.r rI '.t| ||. . l. suspectd. 10.r.r|drtlr.rt .. .. Herbert Wilkins a . in numirul 33 al publica(ici.'r niste mormiieli indbuqite. Toalc irr decursbine in ziua respectiv6.t|''rrnIlri crrropeni qi americani au putut constatauluii. l/tl 1 si l7ft7. iar la inceputul anului l'lli .1"'ur(r'rr prilcjul misiunilor spaliale au pemris sa se .. postul Fiance Inter a transnlis Url interviu cu publicistul Lucien B.. apoi o frazA repctatAin mod constant (lr mai multe ori. iar Francis Arago a mcnlionat in 1820 lhl.1. A urmat apoi o tacere totala. elipsd sau . Exact atunci Warden a auzit un zgomot ciudat.tF. care se plimba linigtit in craterul . pe un ton de la grav la asculit. . care comentase in mod stralu.l.\ter Linne din Marea Serenitiitii. l)e 'r incidentul innunca toate condiliile pentru a pasiona opinia publrt i si mediul jumaligtilor.. datoriti in primul rend lipsei atmosferei. Duptr citeva clipe de confuzir. Transmisiilc. r I l lr|l| rlc 3 ani.r amintit de o misterioasAfrazl ce a fost receplionaa de NASA. In 1794.tim noi despre ei". obscn'atorii din oraqul ll.trhrl. IAcute intr-un cod matematic complex. K U III I N <t e r | | 'r r r r 't r l 'r t x r N l l Nn l l l l n I.r ||r rlllc cnltcte lunare.rl rr.englezi fi germani drl r'.r.rl in SUA.]. tleci o diferen(i de temperaturade circa tlll I rrrr. .ll||rl' 'l||r I rrrlraa primit ditr partea unui astronom cnglcz o rcferitoarela aparitiaunui obiect luminos pe r. urmate de exclamalii r5guqite. relata extraordinanrl incidc t care al']'lseseloc pe suprafata satelitului natural al Terrei. studiat ds | |ill. dispirca liri urmi! Doui l "n(nni .(rrltr lunar.trrrrliticil rrlt.kl vizibil vreme indelungatd' .. cu ajutorul unui satelit. Ploiesti. Pima receptie a fost llcuti in dirll de 30. Irts'. Din fericire..r .t Warden a retransmis-o la NASA. O singuri cxcep{ie a ldcut-o editorul sipumanalului /-. +120'C ziua 1i .rl l)rczcrllaunor ciudate pete lttminoase. oeLr pand o paginn intreagi qi completat cu o fotografie a specialistulur in telecomunicatii al NASA. irt.r11rr I ut't t.rl||r(irccirsli regiune lunari Si a consemnatpeste 2000 de -t|hlr.lrtlrrtirsticc".|rl.rl.rr(' irrr riimas vizibite ani intregi gi care au disparut r| l . cat si in toate celelalte tiri..rr irr ll{69 un eveniment ltfifflfl' il rlll||clc cr. cat !i transmitcrcir pe Piment a misteriosului rnesaj s-au fdcut cu uqile inchise.tttra nu are camp magnetic detectabil!i ca t||| r. Edinra Elit. lcnornenele ar putea fi atribuite unor halucina(ii .r ' . stridente.. prilej cu care moderatorul Rene D. iar de atunci s-au cll)trr semnale aseminatoare la intervale diferite de timp.trrlr rl l. Worden. ce r "r. singurul contact cu nava av6ndu-l numai difuzorul dirr F-un birou secret. . . asa c.i rocd. a unor gigantice ziduri gi canale r. astronomiifrancezi. ..rtt llall si Flammarion.rl. rlrrrr rlc rldiatie in jurul ei. LUNA lrrit. ei $tiu mai muke dcstn. noi decdt .rr aselenizarea lui Apollo-I5.i \r oirplc.'rl .semln6nd cu un fluierat lung.u M Il 2l capabild sd tronsmitd semnole radio Ia suprafaya. in mod evident.D.||i|||rrrrrbilc.20 OS .rt||.tt.ti.r r'l)ieclchlmiDoase zburauin fomlatie pc o traiectone l'!rr. emisirrrcrr aceastastranie fusese inregistratii pe magnetofonul lui Lem.t".trl ' i Ir lrnrPtrlunei eclipse de Luni.lrrrr.rt||r : l rrlrt||ll ilu vizut pe supnfala intunecata a Selenei o .r adApostde orice urechi indiscrete. .rrpr. astronomulbritanic dr.rrl r:1rlc acccaci Luna esteo simpld masi d€ piatri.tt'ttt.lr| ||| | || rrrrr liitziu apareau dcasupra Mdrii Crizelor lumini de |||||||'. incredibil a bulversat lumea 'l.r. mass-media a dat dovadl de o tirce r.l semnalul in cauTi a fost emis de fiin1c inteligente.in 1874. Fluctualiilede tempcra+100.l'r .'r||.url i rnt)rl sionant c' ll l t r'l r||t||lrrl rrrDlii. Societatea Regala de Stiinte din Londra a .rrrfrfrrr l'r.care sc deRegali pilrlii intunecate Lunii.r r'iilevl| ospcctccare dovedesccontrariul: lrr lr.un ditc alb-strdhrcitor a traversol suPraJala r. l."il t.tt\.. cerc. produseseo micl defec{iune. Se auziri ap.rl.lil si |lll a existat niciodati via(i...explicabili prin cfect Fading: contaetul radio cu flouston se intrerupsese.. r| l r{ | ' I i .1{). . Rob€( Charroux: Cartea tre(utului miste'bs. Articolul respectiv.i un fel de modulatii vocale pronunlirlf intr-o limbi necunoscuti. au convins cercetdtorii r.r'.rl. Alain Ayache a detaliirl subiectul intr-un articol pc lapte coloane. Meilleur.tr. un lbl de sull[ care in scurt tinlp a inceput s5 se audi din ce in cc mai distincl i aparatura de ascultare.rrr rr ' \r'.rll'l rr...

PLANETA MARTE F*. Desigur' vlui-o miscdndu-se. situate h munlii Taurus. anul 1955 a fost destul de agitat: inE€ 26 august 9i 29 septembrie. lntre pamant qi LunS' fiind de dou6 ori mai mare ca al . se distingea clar un imens X strtrlucitor. explozia unui tub de oxigen la jumatatea fll tri astronauti.astronomul William Lambert a semnalatgi el doui surse putemice de luminit. Idyimeade 3200 m. Avertismente similare ar putea fi socotite tlldcntele in care doi satelti sovietici. l-r8nk Halstead. Dupl Lunr.000 de metri gi Elimea de 300 metri. astronomul spaniol Miguel Garcia a anuntat ca trei discuri luminoase au survolat zona de penumbri selenari. dr. Diametrul sdu-de6860 km il situeaza. cu ani in urmd. ale ctrui brale perpendiculare aveauciteva mii de metri lungime. studia Luna cu un mic telescop.. din care pomea o adevtrrati pisti de aterizare: o bandi rectilinie cu lungimea de 10. astronomul N. confrmind exactitatea De altfel. redactor gtiin{ific la ziarul New York Herald 9i astronom amator. indllimea de 1650 m si este probabil artiJicial. KUHLEN IXIII I I)Ii I)OMINAREA LTJMII 23 Aristarh. Pe Tera. care urmdriserdevolu{ia misiunii terestre tb lo Inceputurile ei.it pe Pamant dupe o scurti evolulie in tnainte in crater. La 6 mai 1954. Kozirev a descoperitcu surprindereo licdrire ciudati aptrrind pe satelitul a fimnalat acelasi fenomen. declarind presei ctr a obsewat de gaseori in 32 de zile . mai ales ci" observAnd aceeagizond cu 5 strptimdni inainte. Wilkins a observat.ia car€ desptrtea zonaintunecactde cea luminat. ln august 1950. profesorul american Frazer Thompson de la Universitatea din Tulone a observat o brcttr nou apIrucl in giganticul crater lunar Piccolomini. RaymondMatsuhara.podul lui O'Neill".cdnd a observatin dqerrul Mfii Crizelor rur imens pod! Ziaristul americanera convins ca arc halucinalii.d tl I tr|Et fi o avut inspirafia de a rc iza o fotografie' Date llll. tnsii aceasfi dArd neagrd.fltl l0 bord. *avrea hhnlmt cste faphrl ca in cadrul programului spalial american efectuareade mhiunea Apollo-l3 a aurt ca sarcint secret?t pe suprafalaLunii. cdnd aslronomul Rob€rt Curtiss a publicat in revista Jly and Telescopea Universitltlii Harvar4 fotografia Craterului Perry. Lipit de rm crater. In 1955. Suita acestor descoperiri extraordinare s-a incheiat in 1956. ln sepiembrie 1950. iiinfrtnto. tn acelasi crater' in curs-ul htl nryli. dupl cum a raportat astronomul dr. c€lebnrl astronombritanic a declarat la microfoanele BBC un lucru care avea str gochezeintreaga lume qtiinfificl: . eu si 16 vizilatoi am obsemat I nraryr. ce aveau aparahua .:l. dbw nopli in sir.OS. astronomul sco(ianprof Patrick Moore s-a aEturat celor doi colegi ai sdi.r. o asfel de consbaclie mdrealii ar Ji o operii de artd'. James Bartleft. 4.'astronomul scofian Kermeth Mac Corke a consemnat in fiecare noapte prezents unui punct luminos pe fata intunecat2la Lunii. obtinuti printr-un telescopdeosebitde putemic. in anul 1958. in mna craterului Fra Mauro' nuclcatE $ndo. a fost observadto activitate Iuminoasd ttult!. John ONeill. care a folosit un telescop de 15 'jl.Pe Lund se afd un pod! Are lungimea de 30 de kilometri. La 8 septembrie. ulterior. Frank Manning. s-a prebu.i el ciudata datelorpublicatede Thompson. fenomenul repet6ndu-seabsolut identic la 6 aprilie. rt6t lnlbrmstia cat fi fotografia au stimit senza{ie. la fundul craterului Piccolomini.pe fr.Era cvldcrt cl pe Lunt exista o activitate vulcanici sau cA o ciocnirc cu un corp ceresc oaxecare. in anul 1959: *tut t'tw neobi$nuit pe Lund tn no(rptea de 6 iulie 1957' {ltl utu.dreqprd. La 26 noiembrie. observatorul Tulqne din apropiere a conJirlui Manning". La 29 irmie. H. S-ar putea bdnui ci misiunea secretll a celor trei omericani afla1i la bordul lui Apollo-I3 a fost aceeade o potentiali bazi celest?iaflatd pe suprafaJasatelitului Asa cum au foarte riscantpentru civilizalia terestrS. nu descoperise nimic deosebit. iar orice tentativl de verificare a comruricdrilor 5tiinlifice a fost impiedicatA. ne-am puhtt uita din nou la crater' n n mai vedea. Avizat.insl dupl cdteva zile dr. nu cxtsatercstsu. Am obsemat-o mai mulle ore' Din h. dreaptd.directorul Obsewatorului Darling lnncsota/SuA a declaratintr-u interviu. bandi neagri. timpul rdu ne'a impiedicat sd mai pivim lur cdnd. dinft Pement gi Luni (accident care era sd ducd la cchipajului qi a navei qi care a dus la ratarea misiunii) dlktmt unor OZN-uri.'. de pc malul vestic al M5rii Liniqtii. Lumea gtiinlifici i-a calificat pe cei trei: indezirabili. un astronom amator wtttttt din New Orleans. planeta Marte este corpul ceresc cel mai bine {{|0t0ut dc cdre prmanteni. Wilkins a confimat veridicitatea descoperirii. investigdnd suprafataLrmii..

milioane km). ma4ian are 6g7 de zile terestrc s este de l. l.. percival f_"r"etf.in Cydonia Region (63x58 kn2). mai mare decat a pamantului (15{l " -"Ji..Fotografiileprelucrate calculator irm tn. ftr aimpul celei mai hurgi zile a anului manian' un chiar f rllnr in centrul oraquluiar fi vazut soarele'rasarind . descoperite de Di . 000 de fotografii. nomul italian Giovanni Schiaparelii a anu..i. rfonrfmit-o cetateo inca$ilor. speciale de rafinare a imaginitor. 1n. au obfinut rezultate a.. primete ce-rcetarifacur. iar in lumina I lllurn t lltx) rrr diametru)priveSte ochilor. Dup6 50 de ani. tu 24 august 1993. Ulterior. lur. dezvaluieexistenlaunei vasteincaperipitrate.pietr<i Di 1r Cregory Molenaar. in anul 19g0. specialigti in computere.24 OS.I I] ll lll I t[ | X ) M I NAR L A L IJM II 25 Ltmii (3476 km) qi cam de doul ori mai mic decit al pimdnnrtrr. figuri.ajrys astfel ca. a reugit sd identifice structun' L-t eonsiderat tipice ruinelor unui oraq. lirl rnrrltcstruchri giganticesimetrice. zrua sr noaptea altemAnd in acelaqi mod.u. KUIII. 15 I ilnf li dortura.. pe care lc_a denun]|r canali. rezult?tcI ..l*ut"n ehrr scobiturile de llnlnrrtlt{ind si mai mult fidelitateaprocedeului larr('tlltori au reuqits[ fact vizibili nu nunai globii il. Mncent "l-".nt in guriic intredeschise ale statuilor poate fi la fie_complet.. inclinarc. ei au pus in evidenp prez..Bucuresti1992. Cei care au preluat $lirea. 03-u4iurra zile terestrc. calcufatoarelor Centrului naTiona! de dqte rekitoare la sooti.uj oU""** torului-Flogstaf din Arizona.ut" in reporterilorin 1986' sunt . deci. folosind prograrrrt. acum l' 5 milioane de ani' figura tl{ fiincati cu polii lui Marte."*t./Maryland.uu..r. "a ivana iL vedere ce se rote$te in jurul Soarelui L airtunp .i p" V. exact pe direc{ia nord-sud. cu prilejul rnarii opozifii a planetei Marte. In anul 1877.('orlatto fi prezentate *. sondele-spaliale americane Viking I . axei d€ rotatie a planetei Marte fa$ de planul orbitei sale este ttc 24'48'. sprecer. Imaginile au fost transmise de sonda in lrirc u suwolat planeta la o indllime de l89l km sonda spa{iali ODhrxrlieil). (. gura barbia qi Ili.a dispdrutintr-un mod cu totul fl | lolgland.i. O structuri' ce poate fi I tll rlrcpt artereprincipali. Astfel. care au fost stocate ufterior in meirrori. in partea de I lllxnticei figuri umane. numiti Murs Utopia. conducedirect spresculpturi fi itlhrrntl thrpl o axa nord-est .aserndnitoare von pe care publicistulgermanJohannes 1|t|6]nrctropole. de unde au transmis pe Terra aproxi mativ 300.U .rSUA.rp.. . Iung. dar de aceastd data erau mult mai iriii. pe de alt5 parte. "" l"n:3P ra rap rocutut cle nave cosmice ar fi ftebuit sI clarifice situatia.rr..Marte zzd ce mrttoanede kilometri.pur. Aceea. f""aat". la 3l iulie 1976. ceea ce inseamni . incat par incredibile. cu oczzia misiunsi Mainer 9. ln pnrfunzime. cuvant ce sugereazi o lucrare inginereasctl S-a. asho. in 1908. iar a Terrei este de 23"27. . SorinSref{nescu: Sfdarea Tinpului. M. Pentruca tabloul sa Di Pietro a pus in fil rfc crrpul din Cydonia Region. au b-adus italienescul canoli trt engfezescul channels. .Di Pieho a mai identificat NASA afirmI ca panain pEzent' rt|||0|ln.t .t cosmic din Greenbelr.. tn. lr J / mtnute. .. se anunte identiicarea a nu mai putin 43]^!". nasul. EdituraZona...sud-vest Folosind datele funtlrt l\rmizatede William Ward expen in studiul planetei ff {[lrtifrt NASA la Jet Propulsion Laboratory.t. ar fi: planeta Marte se roteste in jurul axei sale o dati la "u 2q de or. Si Viking 2 ul aJuns m apropterea planetei. pe suprdfaF ptaneiei rosii. spectaculoase qi tulburatoare.anul. ci qi expresia melancolicea gurii' 'hf fn . studiind copii originale ale fotografiilor & l)i Pictro gi Molenaar.1976. tn weme ce pamantul are o duracl de rotatie de I I de ore gi 56 de minute.Unete ciudEqenii ale rilie. jiipr. Pasadena' itrl n 4iirnsla concluziacd.i .1.f. tl:rr proc-esula$teptatnu s-a produs.:r4.r.pentm a fotografiainfatiqarea Mnrra 1i a piramidetor.i s-a incercat ignorarea lor.yoltrrrrrl pupilci. instr.ir. RezulE.de formd piramiUna dintre precisorientate.. pare s5 existe o stranie relea I'r ||trr |l c(]ntur aseminator cu al lmul cap uman' l. Dupd cum aratjl Sorin $tefenescu in lucrarea Slidarea Timorr lui'. remarcate incd din 1972.(xttunrri perfectsimetrice. 5 km2..Spcciali$tii nu fost descoperite mai pufin de l0 Il$rrctci roqii au pe piatra. t$ruitil. iar anotimpurile martient sunt^de tot atatea ori mai lungi decit cele de pe pdm6nt. 9: qi 5000 de km. Existi ing Qi alte camcteristici ce pot fi comparate f"... cmrt din nou prezente. b rrlrn.i linie de solstilitl afirma cerllpnticci ir'lrc ai vdrful piramidei principale. filiurn pc o i:p*fu15 de c-irca 5x2.. existlt patru anotimpuri similare cu cele de pe pimani. 88 ori mai mare ca anul terestru.Ft descoperirea n" supralaF planetei a mai multor linii hne. doar cu 4l de minute mai lungd (o zi marfianl"e= l.

alianicd. Acest ayontaj le-a ingdduit sd. ei ar pu(ea fi si mai mici.$tnl solar que ocolesc planeta lor mai repede decat se roteqte ei trr jurul propriei axe: in cursul unei rota{ii complete a planetei Marte.. 4) cele mai recente cercettrri indica faptul ctr . dar argumeniatia este atat de slabi. Ia o distan\d de cinci Primul satelit are o m$care de rotalie de l0 ore. _ Cu toate acestea.6 5. cetatea incasilor._ run anrtlctat€_observate pe suprafap lui Marte: 2) NASA nu a rnnnnat oltctal lntormatiile care circula privitoare la existenla structurilor respective.in canea Cdldtorie spre Laputa. indiscutabil. cei mai ruici gi mai deosebili. Dr Piero. Rezultetele intdresc ideea cd. insa nu a putut demonstrd acest lucru.* I DistanF pAntr la centrul planetei(km) 9350 Perioada de revolutie (ore. ci dn chiar dimensiunile ior. Marte a fost'o planetd umedd". . Astfel. in 1g77. Astfel. Ei qu alcdtuit un i lrlog cuprinzAnd 10. care se invdrtesc tn jurul lui Marte.tri din Europa. Pholxrs o inconjoarA de doud ori.. In urma unui gir de misurdtori. piramide.Astronomii lor iSipetrec cea moi mare parte a vielii cercetAnd .le-rlrt"7& a fost nevoit sA adrnttl: .!u pot aJirma cd n_au fost civilizalit pi'Marte.rrrrl axci sale.'1. nra ce dovede.te din nou. miriute) 7h 39' 30h 08' 21500 lrr lucrarea Intelligent Life in the Univers. incat chiar rmul din principalii oponeili. .anrnci Phobos ( | rica) ar trebui sA aiba un diametru de 16 km. .la adresa ipolezelor lbrmulaie de Molenaar. soarta celebrelor canale descopiite deichia_ pareUi gi admirate zeci de ani de pe Terra. deoarece orbita misciriilor de revolutie este rr. Hoagland si alqii sunt deosebir de virulente. de clne asrro'nomr:l Asaph Hall. par uriage roti de c5ru(d.5 ore.i DEIMOS Cei doi satelifi ai planetei Marle erau cunoscuti cu mult timn inainte de descoperirea lor propriu-zisi. in cazul cA ar fi satelili artificiali si. Cel mai apropiat x' a/d Ia o distanld egald cu trei diametre ale lui Marte de centrul planetei pincipale. rk'ci. Votimit maxfm de apd pare sd sef tnregistrat acum 34 miliarde de ani si coincide aproximativ cu aparilia marilor canioane. in cadrul sistemului nostru solar.tri cataloage ale noasbe nu cuprind mai mult de o treime din tu. I l . efectuandu-se deasupra ecuatorului ma4ian. Harotd Ma. doud stele mai micL \ u salelifi.s5 fie u"""t"u ilnzii optice sau prelucrdri mai mult sau mai pulin intenlionate. roti. iar cel mai indepdrtat.nxrpe circulard. rfnulnilul astronom american Carl Sagan $i savantul rus Sklovski rrr h||sitt ipoteza potrivit careia satelitul planetei Marte.. l) NASA nu a dat publici6lii nici o informaqie relevantAdespre presupu"el. aplrutA in 1966. ipoteza cd Marte este insotit in miscarea sa de doi satelitiiar ca1iva-a-ni tarziu. inclusiv durata miscirii de revolulie si alte detalii uimitoare: I . in l72j. pe citd w'eme cele mai u.'r'l numdr._ Capete. al doilea de . in o||ec ctv.6 km. . SATELITII PIIOBOS . inci -american din 1610. umrl de 9. KUHLEN SISII'MUL OCULT DE DOMINARE A LUMII Pietro. in timp ce Deimos o inconjoarA r'rr rr vitezi ceva mai mare decdt viteza de rotatie a lui Marte in .t u. cd Si ele sunt guveruate rh u<eeaSi lege a gravitaliei care inJluenleazd gi celelalte corpuri Acegti satelili sunt. ar reflecta si mai multa lumind.ra\lre. a neutrelor imagini originale? Vor avea ele. dar praitic invizibile de aproape? Criticile. oare. pdtratele rotaliilor lor periodice cresc aproximativ h . El nu se mulpmeqte sA relateze doar despre cei doi satelili. Sagan . ci doqr nu cred cd lucrul acesta sd Ji fosi posibil-. in pima treime a istoriei sale.ft'eeaSi propo4ie cu cuburile distanlelor de la centrul lui Mane.lichid Valoarea line cont numai de activitatea r.OS. S!aelia I'lxrhx Diametrul srtelitului (km) l6 9. Ei au descopeit.apa eliberatd pe Marte in urma Jenomen?tor vulcanice este estimatd ca trind echivalentul unui sEat de gros de 46 de metri. t't""' ll"''. "i-pl" efectuate cu ajutorul calculatorului.orpuile cereSti cu ajutorul unor lunete ce le intrec cu mult pe ale n. Johanncs Kepler a emis. ce ai acopei intreaga plonetd.000 de stele Jixe.surslgr. expert in geologie ma4iani si seful gmpului-de cer_ cetitori ce au ales locurile de coborare pentru sond.-Si extindd descoperirile mult nui depafte decAt astronomii no. 3) in biblioteca de date a NASA au mai r6mas imagini ale solului ma4ian ce nu au fost analizate. Fascinantd este insd descrierea pe care a facut-o Jonathan Swift. iar Deimos ( l c()alea) . cdugArul Schyrl a pretins cA a vdzut sateliiii mai planetei Marte. fiecare avand cate un butuc qi cinci spite.. Dacn [(hDitem ci reflecui tot at6ta lurnina ca Luna noastra. ar |'rt|l| li (rn satelit anificial. Phobos. sunt singudi sateliti cunoscuti ai planetelor sistemului rr. cateva elemente sunt certe. iar contumrile observate nu depane de ecuatorul ma4ian. pinlre qltele.

rrf rstronomiei modeme. pare sd fie stabili $i permanenti. car€ au prevdzut in viitor trimiterea tulor noi sonde catre Marte.rlrrlr. in anul 1970. 1984 . Analiza caracteristicilor astronomice ale asteroidului Toro l-a rrrrrrll. inand seama de influen(a gravita{iei solare gi a planetelor.llrrsar. ceea ce sund mai Dlauzibil tl ||ur putin utopic.tr clcntll pentm o sondtr cosmici ce qi-ar propune str cerceteze 1rroblcnraapari{iei sistemului nostru solar. qi in mod srycial principiul ontropic. in acest caz. dupd curn am ardtat anterior. tipice pentru corpurile goale in Savantul rus Sklovski. efectuate de Lars Danielsson. (loti|lc cu ra(iune in cosmos. daci triplul sistem este in adevtrr stabil lr ru sc dezgregA prin . cu raza de 5 kn.Astfel.il(iigasidi unui firndament t€oretic adecvat. Conform datelor obtinute. introducerea lui artificialf. 6. pe care asteroidul o parcurge in exact l. ce ar uIma si localizeze Ei mai precis pozitia satelililor planetei vecine. in acelaqi timp. au dus la concluzia ci Toro face parte din sistemul Pf. Unii dintre asteroizi. la prima intah e trece prin fala Pemantului. este artificial. Teoria celor doi cercetdtori a fost luati in considerare de cei insArcinati cu organizarea programelor spaliale. cit mai ales premeditate a acestui subiect de cdtre toti factorii resIlr'lnrii porrrubili. directorul Sec{iei de radioastronomie a Institutului Stemberg din Moscova. aga-zi9ii planetoizi (Eros. nenaturali.28 OS.dezlipirea" asteroidului sub influen{e grlvitr4ionale sau de altd nanu5. rezultatele obtinute in urma calculelor orbitei. Faptul iir sine nu ar prezenta prea mare interes. exprimat?l in lucrarea ll. pentru 200 de ani in trecut si 400 de ani in viitor. deoarece a constatat c6 in migcarea satelitului Phobos este evidentd o accelerare specificd. ( i )n<:luzii preliminare Argumentele prezentate panf. triplul sistem in care suntem '{rlrlr sll accepttrm Si asteroidul Toro. caracteristicile miqcirii de revolulie a lui Phobos nu concordi cu masa sa aparenttr. iar la a doua. fiind. ne dau indicii ca prezumtivele lrlllrrtr! cclcstc nu trebuie c5utate in cele mai indeplrtate colpri ' | | rf. Amor. Calcularea r||. Adonis. devin vecinii nogtri cosmici cei mai apropiaqi. incat.rrrnoscutelor necesare stabilirii traiectoriei necesiti o munca tit$||r( ll. imprejuriri in care. KUHLEN '. este facuttr intentionat. Ce este interesant la Toro? Conform unei ipoteze lansate la simpozionul de la Stockholm.5 ps Ludvik Soucek la concluzia. Apollo.rui. mlsudtorile deplgesc posibilitdtile tehnice rurturrlc.rnuiala unei unbre.ste rlhrrcnsiunile lui Toro. ln ceea ce prive. de forma unei bucle deschise.i terminand cu cei care au raza de ordinul sutelor de metri. Alt?en. prin spatele lui.) se apropie de Pdmant intr-o asemenea mAsu$.-. incep6nd cu masirul Ceres (cu raza de 470 km). Orbita interesantd a lui Toro. la un interval de un an in ianuarie si la interval de doi ani in augusr.lrlrlrrlu rctualului Univers este legati in mod intim de existenla rrfrn'r vrlrrlikrr de tip humanoid. Hermes etc.rle unei umbre' .ucck: R. pentru a se putea apropia de l'nrrnnt din arnbele pdr{i 9i a displrea apoi in Univers. dar ea sttr in puterea tehnologiei actuale. -interior. cd. ci statueazachiar ideea cf.lor. in timp ce Toro se apropie de PAmant doar panA h circa 20 de milioane de kilometri.t. | ) rcric intreagl de argumente. a ap6mt inci din perioada in rt|rf rur luat nagterc sistemele planetare gi poate constitui o bazi r. acum dovedesc cu prisosinta lirptul ctr nesolutionarea gtiinlifrci a problemei referitoare la posiI'tltl{tcl cxistentei unor civilizajii celeste nu se datoreazi atat trI rlx rrabilit. precum si observarea miscarii sat€litilor martieni. ASI:EROIDUL TORO in anul 1964. Daci asteroidul Toro ar fi I rxrrlluit din aluminiu sau alt metal.(trlc vizate sunt de nahli a afecta securitatea na{ionali a . asemenea accelerlri sunt identice cu cele stabilite la satelitii artificiali lansati de pe Terra. c rur rrrrrrui ci nu exclud posibilitatea existenJei unei multitudini de lllr(r. dar au fost apreciate in flrnclie de luminozitate qi de r iprrcitatca de a retine razele solare. motiwl cel mai frecvent invocat in mod oficial fiind cI {rlr. insdgi . impreuntr cu Luna. s-a raliat aceluiaQi punct de vedere. Editura Albatros. principiile fundamenlfffi. Bucuresti. Or. printre rrrrrlt dc alli asteroizi de pe aceeagi orbit! gi cu aceleaqi viteze de rk. aprecierea mirimii sale ar rr lrlerr la ordinul a cateva sute de metri.mant-LunaToro. continud sA o tine sub observatie. linind cont de numdrul impresionant de asteroizi descoperili pani in prezent.flrl S. 6 ani. pe care a numit-o Toro.1\ ll t\ll il OLULT DE DOMINAREA LUMII 29 a ajuns la concluzia ca Phobos trebuie sI fie gol pe dineuntru gi implicit. degi savanlii si in primul r6nd H. Samuel Herrick a descoperit o planetd mictr. pomind de la obsera(ii astro||r||rhc (lircctc qi ajungdnd pan6 h rcceplionarea unor semnale hrtsltg('||tc rlc origine necunoscutd.

in termenii ||fir. distanta dintrc doud linii paralele este constanl5.astfet cd modelul einsteinian presupune. n r( ('slc doutr tipuri speciale de geometrii neeuclidiene sunt virtual trrrlroxrbilde vianalizat" deoarecesuntem obignuili si apreciem totul rllrr prutctul de vedere al geometriei euclidiene. rrrrci lb4e fundamentale a naturii.filic o cale viabili si atrigatoare de a explica caracteristicile I tffr)N(1flc ale Universului. KUHLEN '.curba" cu o anumitd razA. afrma{ia ar fi ptrrut fdrl sens. Ideea sfericitltii PAmantului a fost l'r lrxr'l)ul doar in planul ideilor. in locul de unde a plecat.geometria neeuclidiani pune la . altr. ce pare sd fie.vu rlcoscbiri. oamenii inctr mai credeau c5 Plmentul este lrl{|| l) ci cineva ar fi afirmat ctr Ptrmdntul este rotrmd.dar cr. ExistE instr gi . ine4ia ||rrrrll. In acest mod. etap6 ce se continud firesc cu dezvoltarea imolicaliilor profi. a maselor si a distanlelor dintre ele. r(lcv6rul ideii a fost demonstrat. pe baza unor anumite I rrruilcru(ii. de asemenea. A||'nrrt. unele rltl prnlrr'lri rlhniindnd latente o lungd perioadi de timp dupA rl rl rl tl l t. Pamantul apare ca fiind plan gi plrea ltl|| (lc acns si se suslind altfel. o lrrx' (lrcapttr s-ar.rr t urbura este tridimensional5. instr.t impasul poate fi depAsit dacA se rcnunti la modelul inruitiv si sc face apel la geometriile neeuclidiene. daci r rr llcca dintr-un anunit punct gi. vorbind despre l'irrllrl. TEORTA RELATTVTTATTT $r GE OME TR IA U N IVE RS UL UI Primul model teoretic al Universului pe baze relativiste a fosl propus de Albert Einstein. au incompatibil€ cu modelul neMonian al Universului infinit. toatll lumea vedea cf. se pot obtine sisteme logice perfect coerente. A l crrr i n vedcre: .l. Teoria geth tttlt. intregul Univers poate fi umplut cu galaxii gi stele 9i. in 1917. Argumentul foiosit de el pentru a postulaacestmodil esteacela. adicit geometrii neeuclidiene. Nu cu prea lrrrlln vn:me in urm5. generat?i de o formtr convexd. dupl un timp.un univers static. in timp ce pind acum nu a ft*f nrlrrsll vreo dovadd asupra curburii Universului. s-ar putea intoarce.:t o linie dreapti prelungitA indefinit in ceea ce se numeste geometrirl {||'||(11. dupd evaluarea numdrului de galarii... eventual. Prima din ele consti in aceea c6. in 1929).. pentru ca abia mai apoi sA fie r or tl[ ll|tr de marile descoperiri geog-rafice.. 7. rnargini gi cu un volum finit. De fapt. Deoarece modelul prevede cd Universul nu se poate intinde la infinit in gol. teoria generalizqtd a relativitdlii reprezintd ' ''rflfrf'. pe care le voi aborda in cele ce urmeaz6. lllr. s-a oblinut raza Universului de circa 3x l0l0 ani-lumin6. farit')l cd observaliileastronomice aralat cA galaxiile distanteau viiez. Daca se accepta.. r'ir\tl| ipoteza permite si se presupunl cd o nave spalial5 lansatl t||tr l| (lircctie oarecare s-ar reintoarce.llrlrr. in urma misurdtorilor f6cute-dc astronomi. dc reprezentare euclidiantr" are origini istorice. Cecil Folescu precizeazb in lucrarea Ce este (Jniyersul?. O('U LT D E D OMIN A R E A LU MII JI ale galaxiei.rrrurr rrlril. t|| r{ flrli timp. Toate aceste aspecte insa nu constituie dec6t o prim6 etapd in incercarea de zugrivire a complexei structuri pe care o prezinti Universul fizic. dar nici {lnrlnr Bol. in ce constau acesteai irr geometria euclidiand. anume cd doui linii paralele pot fi convergente sau divergente. Importarl{ ( ut|(iik)r acestei teorii constl indeosebi in faptul cA exprima ' "1r. Mcrgfind oarecum pe aceeali cale. In felul acesta. Aspectul mai dificil de vizualizat este . Einstein a postulat un llllvctr sferic. A. gravitalia.30 OS. clrc nu a fost intuit de la inceput in intregime. Albert Einstein a elaborat un model al Llniversului finit in volun. rrrrr rftrr r clc nrai rcmarcabile realizai ale inteligentei umane. determinate de materia pe care o I nrl indoiald. O alti deosebireestecd pentru l'nrrflrl. ss considerd o curburtr bidimensionali. aceastArazd fiind t"r nrra mtrsura dimensiunilor Universului. pe attmci nu era inca lare popularizati deplasareaspre rosu a spectmlui galaxiitor (descoperiti de Slipher.I.lr. Prelucrarea matematica a modelului einsteinian a dus Ia concluzia c5. venind insi din directia opus5.l {l||rr t[ri spatio-temporale. un univers finit. in cazul in care ipoteza este corecta. a teoriei supergravitaliei .si enunpta ca lege de Hubble.cuprins un lrlr un volum finit. poate^exista mrm6r finit de gaiaxii Qistele. postulatul al cincilea afirmA cf. in timp ce pentnr I lIt!r. fdrf. ci pot fi gasite chiar in proxima vecinatate a planetci noastre. Ir cadrul modelului neeuclidian nu existd margini. atunci raz:l spatiului culb finit ar putea fi dedusi irnedjat. ttttl d rclutivitdlii s-a dovedit a avea un potenlial de predic{ie r. ci prezinti o curburA pozitivd. mergand in linie dreaptA" s-ar 4lrrrrgcrlin nou in punctul de plecare. la -anumit l'r rrl rlc plecare. s-a adoptat ca iporezi de lucru ideea ca spaliul nu F.rnde pe care le-a adus aparilia teoriei gen"ralizate d relalivildlii. I I MI ]I. cunoscdnd un sinsur parametru: densitateaUnivenului.. c5. Folosind una din geometriile neeuclidienc.in 1914.oatefi euclidian.i a conceptului de multi(limensionalitate. postulate.

: cste curb? O calc t|r lt tolo$in:r proprietttilor geometriei triunghiului pe cele trci tipuri rl. cu triunghiuri avAnd laturi relativ mici. ele put6nd fi extinse ftuA limite in toate directiile. Cum s-ar putea determina direct daiar snri. pcntru spatiul cu l0 dimensiuni. h nltrrl.\rr. geomekia spatiotemporala este asociatji printr-o ecuatie distributiei materiei in Univers.rvn(iilc astronomice au demonstrat un lucru extrem de import{lt rlcvicrca razelor de luminA injurul Soarelui arati clar ci spatiul rlt|l lrrrrl Soarelui este cu sigurantl neeuclidian.. O a doua posibilitate o reprezinti spa(iul tridimensional sferic. duce in mod inevitabil la trei soluui posibile. sau cd este deschis.t l)U DoMINARE A LUMII a a expansiureaUniversului. r'orh [ rrrlrrcctde intenseinvestigatiiteoretice.fi. iar in cel hiperboloidal suma este mai rllr n (1.lc'. printr-rm punct se poate duce numai o singuri paraleli la o dreapti. lx t|| lr( rnrilc cercet6torilor Kaluza Si O. Care ar. ornogenitatea si izotropia Universului. este vorba de spatiul obignuit euclidian. Referitor la acest aspect. Curbua hiperboloidului este negativd si ca urmare. cea a unui punct pe o suprafa(d cu Itl|llr-o Ir tr (loutt dimensiuni gi a punctului in spaliul fizic prin trei dimenprimele doui exemplesunt adevArate doar in rl||||l l)intrc acestea. KUHLEN !t. care satisfac relalia xzlyl-zz+wz-l. Asociind aceste trei tipuri de spalii Universului. Suntem obignuili cu reprezentarea singura dimensiune.este foarte probabil ca rl. care esle definit. geometria spa{ial6 tridimensionald a sa este similara cu o geometrie particulari bidimensionali: zona din jurul centrului unei suprafe{e in formd de sa. cubura continuumului spalio-temporal. aceasti verificare ar presupune masurtltorl |c distante cosmice.. S P A TIU LU I II) GEOM ET R IA M UL T IDIME S ION A L ale I hrrrldin conceptele firndamentale geometrieiesteacelade unui punct pe o linie ltuttt:thne. flo. de asemenea. in care sunt valabile postulatele lui Euclid: linia dreapti este drumul cel mai scurt intre doui puncte.OS. rcsfrectiv suma unghiurilorunui triunghi. geodezicele ini{ial paralele. Curbura sferei este cons(anta si pozitivd. || n | ()( (. dar tridimensionalitatea spatiului a fost rnultd weme exact reantaii.lc rlc microfizicii.rlrr rll uih[ un nutnar mai mare de dimensiuni. este finit. suslinutll de deplasareaspre ros. rrlrrr. Totqi. in schimb. Sfera tridimensionald este definitii matematic printr-un gnrp de patru puncte intr^-un sp^atiu^ euclidian cu patru dimensiuni. care este tocmai drumul urmat de o razA de lumini intre prmctele respective. geodezicele sunt divergente.'tria universului: phnA. fapt ce nu poate fi realizat in prezent. $ In|| urll ir1prezentde o aten(ie ttrL. rlc rnodele de spatii multidimensionalein asocia{iecu diferite care m{rh. 1.ua spectrului galaxiilor.Aceasta este o extensie a teoiei gert\tll.-lntr-un spatiu llr ltrlurn. migcarea precesie planetelor.t-. lr lur (lc 60-100 km.r ccf mai elegantaparatmatenatic al teoiei supergravitaliei 1rirlrn. A treia posibilitate o reprezinti spa$ul hiperboloidal tridimensional. care au elaborat | | 'r l. in primul nand.. in teoria relativitatii a fost introdusd noliunea de /rnb geodezicd pentru distan{a cea mai scurtd dintre douA puncte. volumul spaliului sferic.rrti(flri ldcute pe Pamant. pe de o parte qi spaliul tridimensional sferic.. dacd are caracteristicile unui spaliu euclidian sau hiperboloidal. O astfel de teorie multidimensionaltr. Abia dupd aparitia me| ||tul(lcrt|t! a corespunde presupusa tidimensionalitatea spa$uluia devenit il cirsntice. *ru hrg.. se poate spune ci Universul ests inchis.rrprrrli.. cu geometrie hiperboloidald. dacd are caracteristicile unei sfere. srrma unghiurilor-unui trirmghi este de 180u.\tlt' u relativitdfii. Trebuie remarcat cd exist?i o diferenli foarte mare inhe spatiile euclidian gi hiperboloidal.Presununild ctr .IncI din anul l9l9 a l||rt lxr$rttr ideeacd spaliul ar put€ast aibd mai multe dimensiuni. Pe o sfertr. sferici sau hiperboloidald? ln prezent lrt r' lxrrtc da un respuns precis. converg. se ajunge la concluzia ca solutiile acestei ecuatii vor cupnnde toate geometriile posibile ale continuumului spa{io-temporal. T. dar cele mai multe dovezi existente rr{t[ un Univers deschis. Klein. care Wrmite elabomreamai multor modele diferind de la un model numdrul dimensiunilor rrrrrltkltrrrcrrsionale. in acest caz. Practic ins6. totuqi. lo(r u supergravitaliei. au confirmat spaliul euclidian. dar care satisfac relaga x2-f -?-w2: l. deosebitidin partea teoreticienilor. Faptul c'in boria generalizatd a relalryitdli. pe de alti parte: atat volumul spaliului euclidian. in cel sferic {[||rr cric mai mare de 180u. de a o devierea razelor de lumind in cAmp gravitalional. I llou. cat 9i volumul spaliului hiperboloidal sunt ambele infnite. Vr.printr-un grup de pah-u numere in spaliul eucfidiar cu patru dimensiuni. Necesitatea respectArii celor doui principii cosmologice fundamenlale.

Poaivit acestui model. Ideea de.ll i||]. Un punct are zero dimensium. o O linie are o singuri dimensiune.lsupra altor pamanturi decat cel cunoscut. ca Anglia sd ocupe Groenlanda. Aceasta infAsurare a dimensiunilor suplimentare ale spatiului este consideratAca o .paralele".lxrl|nl rlilcrite. Universul observabil .rt ' \ r'rrrcntcle locale din intregul Univers. Orice secliune a liniei reprezlnta un punct.compactare" datoratA cdmpului gravitational. dar situate pe nivele de potenlial hiper. totu$i.campurile in rlrlionalc au rolul de a schimba energie. in prezent se observi doar trei dimensiuni spaliale? Potrivit teoriei.34 OS. linAnd cont doar de cele trei dimensiuni ale spaliului si de cea l. Universul observabil prezinti. KUHLEN '.r \tnrclrrr. ajungem la f frff fffrirf cI hipenpaliul pfate prezenta. dar astizi gtiinla admite c5 este posibil ca. 'itrillt ljrtrl din principiile fundamentale ale fizicii se referl la orgrrrl/rulr cnergiei pe nivele cuantice. putem afirma cA. teoria supergravitaliei este foarte atrigatoare.. voi apela in cele ce lumeazA la studiul catorva cazud particulare: . fdcand legStura dintre tr. o O hipersferd cvadridimensionalS are patru dimensiuni...rr' . Timp de milenii omenirea a crezut ci nimic nu poate apdrea din nimic. Extinz6nd acest principiu Fi nlqrrl organizirii energiei in spa{iul multidimensional. .rplr.{ rl plasate pe nivele energetice hiperspaliale diferite. ir|rlarilnd ci.l ll r nl$rurblu de sfere. Orice sec{iunea sferei reprezinti un cerc. Chiar daci mai raman multe de facut in domeniul cerceulrilor. O sferi are trei dimensiuni. posibil asociat cu un alt tip de cimp inc6 nedetectat.i strucrura cvadridimenrh'||irlil Universului obsewabil este o manifestare a gravita(iei.alineate de-a h. Editura Albatros. De ce. totul si vini din nimic. cet si toate celelalte corpud ceregti sunt structuri hiperrl{tl lc.compactare" sau . deoarece toate informaliile despre ea au fost distruse in timpul fazei inflalionare. plan cosmic.i cvadridimensionald. atunci teoria sugereaztr ctr in perioada foarte timpurie a Universului. din punct de vedere geometric. timpul ce curge este o masurd a energiei iar ' . Ir.r trrlnrhri.. fapt ce explicl imposibilitatea realizirii unor obser\ {(ll rht(.mgul unor alte dimensiuni (isorlldlhr) l l l| sustinut chiar ci intre aceste sfere ar exista puncte sau I hldt rrl)rrlilc de comunica{ie si in acest fel Groenlanda se intinde lc l||llrrrt rl(. qi a rners chiar mai rhF$le.infdqurare" a celor noui dimensiuni suplimentare este atractiv5 pentru teoreticieni..rs prin legaturi gravitationale. tridimenrb | '|t(r. cel care a pus bazele tlllr(llhc rlc imperiului maritim al Angliei secolului al XV[-lea. Pentru a inlelegc mai bine conceptul de hipercpayiu (spaliu multidimensional). aparent. I'n|lriintul nu este perfect rotund gi este format din mai multe rrh. de acum l|rl r |!r olr rcrlitatea existentei hiperspa(iului.(tc intre acestea. prin legi ale fizicii. pe scartr larg5. I uttlinnr lui Jacques Bergier. Degi cosmologia prezentului consideri ci nu pot exista dovezi despre stareacosmicd iniliali. for{a motrice care a suslinut procesul inflalionar este generat?l ca un produs secundar al fo4elor care se manifesti prin dimensiunile suplimentare ale spafului. lrerltr { rtvflr ucces la alte lumi. 'hl'rr. . a in . I . 'l. . l{ljl () confirmare modemd a afirma{iilor ficute cu o deosebitl rlnvlrirrrrc de matematicianul John Dee. dimensiunile nu ar fi doar speculatii geometrice. Privite in acest mod. asemenea spatiului tridi' rrrr. ce au suprafe{e de comunica{ie intre .. ci ar putea avea realitate fizici gi totuEi si rAmana neobservatedin cauzS cd ar'fi inE$urate intr-o suprafate multidimensionaltr.rrrrrrrrll clasic.rrprnpusc.rl('njlc sunt. Bucuresti. din pr. orice sectiune a unui obiect hiperspalial n-dimensional reprezinti un obiect hiperspa(ial cu (n-1) dimensi ruri. .rr|nrrtrrirnplici existenla unei structuri complexe multidimensionale f{'flfrfr l(xrtc corpurile ceregti din intregul Univers.rr.o cuantizare nivelelorenergetice. rrtc ft'l|gll totul laolalt. rrr. Orice secliune a hipersferei reprezinta o sferAContinudnd logica. c/. Cecil Folescu: Orr. 'h|t|{|r. insS. deoarece poate fi asociatd modelului inflalionar al Universului. Terra repre. o Cercul are doub dimensiuni. lirr{ele qi variafiile entropiei sunt cuplate permanent la I lrrtr|. . dupi ' .rnctde vedere hiperspa(ial. li)rmate din ansambluri de sfere apa4indnd unor spatii lrlrllrrc||si()nale.?i. amprentele proceselor ftzlce care au avut loc de la declansareaprocesului inflalionar. I rk' rurrnrcabil fapd ce John Dee a afirmat incf.||h. cadrul acestuia. 1988. insistind lllngtr regina Elisab€ta. Orice secliune a cercului reprezintd o linie . I I I \ I I J I ( X 'I I L T D E D O M T N A R E LU M II A spa{iul este dodeca-dimensional. 35 . toate cele 12 dimensiuni s-au bucurat de un statut egal'.r . insi. Aplicalirle teoiei ru1tfl l4trtyitaliei referitoare la obiectele cosmice demonstreazd cA dlnl lrrnr. John Dee considera cd proieclia {rhrl|lrli(I Mcrcator nu este decat o priml aproimare gi c6. tc structuraUniveBului.

. care se intindea pe o ruzi de peste 100 de metri lr lurul navei.-i*. a fost o experh. constau frlr:ca de la care s-a plecat in realizarea expei'mentl. I...... Conform unor mdrhrrii. se oun< nreDarea. Ulterior. voi introduce corr"eptul de isospaliu.r" t.invadeLa.rt ..'n . Cel mai sugestiv exemplu il poate constitui f\lmul Rdzbo iu I SteteI or - "I" I I liiI II (X'ULT DE DOMINARE A LUMII 37 lr rhlilnrritii temporare sau permanente ale unor obiecte sau ale llt lr. in numai cateva minute.ia"O""-. cimpul de fo4i a actionat intr-o zon5 de formi rlr.din domeniul fizicii elementare. olmenslunea noastrd? Rispunsul la aceastd intrebare este legat de cuanlica a energiei gi esredeosebit de simpla: nu lrSanrzar. Tranzihrf dintr-o lume in alta se realizeazap. KUHLEN Din aceasta cauz5. trebuia hrhrrln cl'cctiv o tehnictr improvizattr de atingere cu mainile.scunare.. Acest camp foarte putemic era obtinut cu ajutorul unor lltr||r'rt|loarcmagnetice.{tr cl'cctul unui c6mp magnetic putemic asupra unei nave de i||lnnlirttr.ali-arprin utitizarea rezonanlei sistemetor :: energettce.nelimurittr. pnncipalele eGctele ale ac[iunii acestor.l+ li anume o experienla realizattr de Marina SUA in timpul l.iperspaliale.. bineinteles cu condi(ia ri ll(' urlicient de aproape de linia cimpului.. ca principiul anropc admire faptul cI gi p. pe masurA ce intensitatea cAmpului r. Experimentul . respctiv expeimentul .poni.. . o|lrulreaexrslen(erunui numirlaz de lumi paralele tridimcnsionale din care face pane qi lumea noastri.'.llui .. cunoscut mai rrlcr rtrlr numele de Experimenlul .. pulsatoare qi nepulsatoare.. prod.iar rezultatele au l rl Pc cit de uluitoare.OS.. Ca sd devind din nou vizibili.. rrrvr cxpcrimentalf. Francis llltlcr.i la normal decit cu ajutorul rlrrl rrllrrt|l clechonic special. iar din afara sferei nu se putea vedea decat |lrlrr ltinc conturatf. Newport Merys..l('(lrr(i dccat pe cale tactib.i ii. Orice persoani din interiorul acestui camp avea o lr'urfl vogtr.a distantelor din spapui tlzrc _tndimensional. lr tintpul experimenhrlui."rr. . Irr crrntinuare voi prezenta doua tipuri distincte de porli hiper\t\tlh.Miraj".. " a""Jrn_ to9ljralea corpurilor tridimensionale . "ontinu-".Philadelphia" si renumitul lt xhi al Bermudelor.."_ rnare mai facild.lrrt rlc-rl doilea rlzboi mondial gi un fenomen natural ce are loc ff f f fxxl spontan.Mircf'. nava a disp6rut din Norfolk gi s-a relrl rr in portul Philadelphia.arii: enorrnetor dtstante cosmice care despart civilizaliile din diverse col{uri ale Galaxiei.. zone de_ c. dar qi de accedere in universuri iso_ spalrale paralefe este aceea a utiliztrIii porSilor h. in tdltl||||cu ltortsmouth.ipufi. pi.. nu oor sesiza existen{a celorlalte corpuri ceresri similare.r rrlirlll alungiti.fu"i conceptul de hiperspaliu $i l-a legat de posibilitaiea -I. a carenei vasului in api... p.Philadelphia'.rni "i. la caxe mi voi referi in ^u_n. deoarecefiinlele humanoide din spaliite tridimen_ sronareparatele nu po( supraviefui in Universul nostru decat Denlru scune penoade de timp.stranju.' in plan microscopic poate explica modul d. -. Ulterior.. a dispSrut de la docul din Philadelphia gi dupi r lll(. Alli trrnrlrrr ui echipajului au fost smulqi din spaliul tridimensional si tttt nrr rruri putut fi detectati. Iegatura..ce se intelneste la stripungerea de citre r:nele paniiule a unor banere de potential mult mai mari decat le permiie energia lor specifici. Lirerahrra a.e t"rm.. I'XPERIMENTUL . ce permit trecerea materiei in ambele sens .a2a "" an*_lf"f :t:az6 Considerentele prezentate anlerior argumenteaza posr_ Sperspatral. Conform ahrmaliilor ficute de unii rrr||rtorr oculari. l tr (onstituit aprofundarea cercetirilor dezvoltate de dr. rcferiroare Ia tehnica demagnetizirii navelor.'rJr...t"tr. datorit incompatibilitilii dintre nivetul energetic hiperspalial al Terrei si niveiul energetic hiperspatiai personal al indivizilor respectivi. mcrmenston€le paralele pol exista observatori humanoizi.rt llflr." .el iurem u.PHILADELPHIA" POR T I H I P E R S P A T IAL E Una_din cijle mai putin ortodoxe de . eventualii observatori ce trAiesc pe ele.in hiperspoyiale.. din Norfolk. ce Wl ti generate in condiliile prezenlei unor campun magnehce exFem pll::Pcl posjbil de rp. invenl{lr rlc gcrmani in anii 1930.rnvadalr-. cu scopul de a h. pe atit de importante. cei mai mulli dintre partici- .. ca o conlrrlrllsrrr]l in fala minelor magnetice extrem de periculoase. dar cu efecte rrltr'rroirrc nefastepentru echipaj..f.it.||ln sccreti efectuatl de Marina SUA in 1943.lor care patrund in zona de actiune a acestora..ontact. intre aceste lr_i .i adu. dq ce presupusele civilizalii isospalialenu.i anwne efectut de tunel. .. Admi6nd cd intre sferele ce formeaTa ansamblul hiperspatiar al planetei noastre exisra anumite puncte a.vr rrrinute a apirut in alt doc. renomen .. unii membri ai echipajului au inceput sI disparAQinu puteau ll rh..rt .

. incepuhrl dezvaluirilor cu privire la experimentele efectuate de Marina SUA il poate constitui data de 13 ianuarie 1956.rli e cd omul nu este pregdtit penln ea Si nu va Ji pdnd duld d trcilea rdzboi mondisl". pe puntea vasului meu. atunci cdnd el a atins densitalea de curent 'tLtlui nn. De$i. puternic.Jemi". Da. It r ula cam a fost. descrierea fenomenelor se $rcnrrrlntr intr-o mare masura cu cele facute de supravietuitorii sau rlrlorii dispariliilor din Triunghiul Bermudelor. de fapt.. conform rrrror informaJii culese in timpul investigaliilor. Ittftrrrrrilndu-l in acelagi timp ci volumul a fost dedicat amiralului N I rrrth. . $tili.Invocafia dumneat\\t. fie merg6nd pe stradtr. ata cd nu am fost dobordt. cu atet mai |txrll cu cat ea fusese trimisn din Texas. C6nd Jessupa deschis l cn.?irilor referitoare la teoia cdmprlui uniter aI lui Einstein. . Moore. Dr. Acest curent era destul de putemic penh'u a md face sd-mi pierd echilibal Si. I observat cd cineva fdcuse o adnotareamdnuntit?la studiului rlrr rlcrprc OZN-uri: trei grafii diferite au fost atribuite convenlional l kr ln(livizi numili simbolic . Se spune astdzi cd teoria rtt (ile <incompletd>. M. putetic..timit. Dr. densitatea.:MUL OCULT DE DOMINARE A LUMII 39 panlii directi la experimente au fost intema{i sau au murit. fncercdnd sd desciu sunetele produse de cdmpul de fo4e. . eu am Mgat mana in acest unic cdmp de forSe care se desJfuura. KUHLEN rIS II.38 OS. qcful Oficiului de Cercetiri Navale. Allende intr-una din scrisori.1994.r lrr nus la cale cea mai elaborati si f6ri sens pacaleala din hl rl.ttn. dacd aSJi fost in intregime in inteiorul acelui cdmp L Charles Berfitz. a fost fdcut invizibil: . fie acasd. capacitatea lor psihictr s-a ascutit. cu depline cunoqtin(e despre originea OZN-urilor qi rlerprr urrurnitc realit?ifi qtiinffice remarcabile.. lv.A'.mzdi. dqr atunci <ai i--ar f pdsqt? . un ofi(er i-a Itrrrrllnnt o copie a propriei sale lucriri: The case for the UFO-s.|[t. lt' li4e.B" qi . Allen insista asupra faptului cd Einstein era mai interesat de filosofie decdt de matematic6 si afirma cE dr. Jessup a fost chemat la Oficiul pentm Cercetdri Navale rlhr Wnshinglon. care a participat direct la exp€riment gi care a urcat chiar h brxlul navei in cauz5. c:rr€ se afla pe mzu€ cu tot echipajul sdu. formatd cred din particule atomice. in care acesta ii cerea lui Jessup sd insiste pe langd autorit6li. Einstein a super-eizat o parte a experimentului. Accasta scrisoare l-a mirat foarte tare pe Jessup. referitoare la evolutia civilizaliilor ru. se pare cA a existat r r rrrlivid. moment in care astrofizicianul dr. I lltr. in sens invers acelor de ceasomic. repet.ncr ffoganli gi nu prea fac eforturi si-gi stipaneasc5 ironia lltll rh.lronro sapiens". disp4r6nd gi reaplrdnd temporar.tl. Bertrand Russel . br . Cdmpul avea un strat de electricitate purd in jurul lui. Cei trei necunoscuti |tlrl drl(. Franklin Reno (pseudonim) a verificat teoria lui Einstein in scopuri imediate qi cd rezultatele au fost folosite in practicd. dar ea e completd.i nu trebuie rft... corpul meu nu afost in intregime tn interiorul cdmp de forpe...Bucuresti. unde a dus o misterioasi cutie neagrS. in werne ce inconjura DE 173. unde spre marea sa surprindere.Nava era DE 173.. pentru a determina continuarea cercet. cu siguranld m--ar Ji dobordt. Am simfit rezistenla opusd de acel oimp de fo4e brulului meu ti mAinii mele intinse in curenhtl lui zumzditor-rezistent-motric. Dupd alteva minute s--a ivit un nor de ceayd wrzuie. forma precisd a chilei Si a carenei era desenatd precis in apa oceanului. astdzi pot sd spun toate ocestea. Am piit cum aerul din jurul navei devine inceti$or mai intunecat decAt resfi. William L. spre constemarea celor din jur. desi adresa era din l'crrrrsylvania. un distrugator. Ultimele calcule ale lui Albert Eirctein. referindu-se hr uplicaliile tehnice Qi la viitorul omeniii:. semnate de un anume Carlos Miguel Allende.. ('cl| mai plauzibili explicalie ar fi aceea ci notaliil€ au fost lfu rlr. Conform afrmaliilor facute de William Moore qi Charles Berfiz in fucrarea Experimenul Philadelphia-Proiecul Invizibilitatet. a crescut rapid in intensitate.'ne:iti comparativ cu dezvoltarea caracterului general al oamenlhr.loc necesard..rior. latA ce scria C. ci numoi nulnu mi-a fost impinsd inapoi de curentul cdmpului". Cu toate acestea. Morris Ketchum Jessup a primit prima dintr-o serie de scrisori ciudate. a inceput ca un bazA . oamenii au fost vatimati de efectele transmutErii.. Experimentul Philadelphia. ajungdnd un 4.ldcate strict 1wuru propria sa edifcare. Dupd cum se observd. ca ti cum acel vas Si nava mee ar fi plutit bord l6ngd bord. ca un torent ndvalnic. (lc troi indivizi care sunt membri ai unei civilizatii p5mantene txrl vc(lri. Editum Enciclopedice. Conform afirmaliilor lui Allen. iqr nava a deyenit invizibild pentru ochii omeneSti. a se obfine cercetarea teoiei unitare a cAmpurilor nu este le. Mai mult. in jurul micului vas expeimental. .. au fost de ajuns penlru a-l ingrozi. pe mdsurd ce se desJfuura. in general. Des. ori st6nd in baruri sau restaurante. .tnt cdtre public de a merge in masd Iq reprezentanfii lor $i de t ocu presiuni suficiene la locuile potriite $i in numdr potiit.lrrrl rxrsibilitatea ca adnotdrile sd fi fost facute de trei indivizi r.

oceanograf.. Din picate. clSdiri submarine. urrne stranii qi alte lucruri care nu au fost explicate inci. cei trei se referi in cuprinsul adnotirilor h originea unor uragane gi nori ciudali. in momentul in care a fost descoperit. invelig incandescent. nici singura fiinld dotatd ca raliune. . In 1951.Sunt un tip imbundtdlit ti erau nw ai intr-un zbor de antrenament.J. la 24 irmie 1947. retea magmllcl etc.000 de ani in urmt qi de posibilitatea exist€nt€i rmor civilizafii anterioare lui . vortice. Martorii rrrrtincau instr cd.t. nu oameni S. ca: nava-mama. Polili$ii care au anchetat $t. nave-cerceta$ campuri magnetice gi gravitalionale.. pentru a-i tnvdla telecontrolul orizontal Jdrd a provocq o opire din cawa fricii". Allen qi comentatorii mistedosi par a fi entitdli L.inghetalf'de citre nave spa{iale qi transportali in interiorul unui rcut invizibil..nc| dar funcliunile nanrale ale universului nostru ti ole acesteiplanete au mers desfiil de bine Si ldni el".Experienlele cu cdmpul magnetic ale Marinei SUA din octombie 1943. care imprcuna cu copia adnotatl a volumului au fost reproduse pentru a fi studiate de cdtre cercetdtorii Marinei..tltlurlmentul cd este mult prea greu de suportat de cdtre oamenii lnfil.ta ceva $i cunosc .. De asernenea. ltpcrimentului sub numele de demagnetizoare.!/ ln hnll.A": . KUHLEN SISTEMUL OCTJLTDE DOMINARE A LUMN 4T Dupd o rapidi evaluare a continutului.homo sapiens". cercetdile au fost oprite!" Cand Jessupamintegtede anumite ciudiFnii. Din cauza asta. lntr-o introducere la studiul fdcut de Oficiul de Cercettrri Navale mfcritor la scrisorile Allen qi la textul adnotat al c[4ii lui Jessup.. tlt0turi de diamant. in rteme ce S-M smt ostili. folosirea majusculelor gi a punctuatiei Carl Allen. sunt create in zonele de tranzit influlg!::j"tp. Vdontine igi amintegte cd Jessup i-a spus ci penhu realizarea s-au folosit generatoare magnetice de tip naval. Foarte alomante. Rezultate inspdimdntdtoare. cei trei comentatori par incurcali gi amuzii: . Oficiul de caracteristicemisteriosului sdu corespondent.zoolog.Din fericire. marele bombardament. arheolog. ingheluri profirnde.. fnvestigalii asupra proiectului . acelea erau nave L-M.Ul au prezentat decesul ca pe o sinucidere: un furtrur fusese atalat lr lcava de eFpament qi strecurat in interiorul maqinii.OS. nu este exclus si fie vorba de doud civilizalii isospajiale dezvoltate ale Terrei. puterlltwnthrruld. vezi tu. |lpcrc spatiale. ntva-cas6. ln dfmineaJa zilei de 29 aprilie 1958.. Mnnron Valentinel. dar ingrozitor de periculos' .. exploratori submarini. .. Din discu{iile celor doi. deoareceam vdzut a. aga inc6t unii considerd cd cl r fost ltsat sd moar5.A": . raze cosmice. a unor obiecte cizute din uor.william L. la Dade County Park.oernenii de $tiintd de Ia (Jniversitateadin Paris au demonstrat acest lucru " .. Florida. nici n--ar oveet de unde. puncte nodale.8": . /'ifta iSi paralizeazd simful timpului si anuleazd cunostinlele si memoria. intarsii' tolopatie.i cauza acestui zbor. De fapt. cum ar fi uneltele din oFl glsite in straturi de ctrrbune te4iar.{uvor admite cd omul nu esE nici dominant. dr. fasonat€de o tehnicd avansati cu cel pulin 300.B" rispunde: . Marea Arctr. acestamai o|n inca in via{5 qi mai putea fi salvat.fiinstein nu existape ah. Jessupa recunoscut aceeaqiortografie ciudattr.Jtlu-\i face griji. Deqi aparent este vorba de doul civilizalii celeste. Asa cd rut $tie nimic. Jemi. nava-mo4ii.. conducdtorul lor a interconectat cdmpwile de forfd. care.p": . Cercetiri Navale i-a solicitat lui Jessup cele doutr scrisori de la Allen. . de altfel' lrtttrponda pe aceasta teml cu Jessup. Moore:Op."t Iiraf' at fost realizate gi de dr. Jessupgi-a inceput prima parte din The casefor the UFO-s prin a observa c5. Doar lxlnuiegte " ..Dacd ar Sti asta din experienld pntpie si-ar line gura si n-ar mai scie sau vorbi de astu cAk dle ar avea. Itn investigator remarca rm mare numar de termeni. Jemi.tt "e -"g"lt* | | Innl. au fost semnalatecateva farfurii zburatoar€langi Mount Rainier. este echivalentul tansferului maleriei lQ un t h * nlwl :ttu dimensiune si poale reprezento o adevdratd achizilie decd vom tnvdla sd o stdpdnim ".. au ficut invizibile nava si echipaiul. Marea Intoarcere.dacl aviatorii pot fi .8": . aduse la frecven(a de s$txrleute lltornnlA pentru a crea un imens camp magnetic in jurul navei: este foarte inleresant. cdmp de fo46. ori par a privi entiti$le L mai favorabil decat pe entidtlile S: . niciodatd: mAndria!" Referindu-se la problema pustr de Jessup. pentru cd. dr. Jessup a fost gisit mort in m|'ina sa.illcrlitz. N-ar putea sd vorbeascd.notele enigmatice fac referire h doun tipuri de fiin(e care au cucerit spaliul: L-M par str fie prietenosi sau indiferenli fa!5 de plmdnteni. Folosirea rezonanlei magnetice este echivolentd cu temporard din dimensiunile noastre Si tinde sd scape de llptrllla rrnlrol. Referitor la aceasta.$unt de acord cd un cdmp defo4d poate sdfacd un om sd zboare.

care crelte din abundenlt qi |lr(cfte separat sau sub forma unei m:rse compacte. din cauza cimpului magnetic In nivelul apei scadecu aproximativ 25 de metri pe o po4iune l. Edirura Eiit-Comen rerlrii marine denumiti Sargasum. (lristofor Columb. Albrecht. existd o rhttd t'u:icudd submarind: apele reci ale Arcticii. Bertrand Russel. exisci o serie de fenomene naturale spontane. Dintre acestea. OZN . Rudolph Ladenburg. este un loc atat de special.istorie snanie Si adevdratdt: l. cu o vechime de 15. -frtcr: taior. lntererrrt cstc faptul cA lumina este vizibila atit la suprafala apei.. Acestui fenomen i s-au dat r$lc rrai diverse interpretari. matematician qi pionier in domeniul computerelor. 6. situata intre Groenlanda . aflat la bordul navei Santa Maiq a fost lx||nul explorator important care a remarcat ciudata strilucire a r:. EdituraSAECULUM I. Albert Einstein. O. cercetitorii rugi au ajuns la concluzia ctr in zona nordicd t t l|crnului Atlantic. avind o densitate llnrlr. John von Neumann. a $ r'r 1tirurnidecu inallirnea de circa 128 m . OZN . dar intr-un mod ce nu poate fi controlat. care se dezvolti in mod fo4at. in apropierea Capului Hatteras si apoi spre Peninsula Ibericd gi Africa. Dintre participantii la experiment mai pot fi amintili: dr.i Iflanda. respectiv intre 40" Ei 75' longitudine vesticd. ( u un diametru de circa 200 km. Thomas Townsend Brown. in t2 zone uniform rtrspdndite in jurul Terei. fiind departata de orice 16rmuri. Lr vara anului 1979..la dortd orc rlupd apusul soarelui. fizician. cdptrtind insugiri aparent paranormale (cum ar fi. abundenta foarte mare a speciilor de fauni qi de flori marini. dr.irii. de exemplu. rrrllrc qi un mare con{inut de oxigen. TRIUNGIIIAL BERMUDELOR Marea Sargaselor. ci o po4iune din Atlanticul de Nord. pane h addncimi de peste 3000 de metri. Calin N.in aceastazon6. Iansat 09 martie 1975. Robefi Harrington Kent.5-37%oJ. fiind realizate fenomene de teleportare in spa{iu-timp ale unor nave ale marinei militare americane.000 de ani. ea este lipsita de aportul de Igrn dulce sau de gheattr topita. posibilitatea de materializare si de dematerializare a corpului fizic). 4. lurr . cercetitor in domeniul antigravitatiei. inventatorul cronografului solenoidal. un adevarat. cum ar fi marea agitatA de pesti lirr. apa luminoasd din apropierea insulelor Bahamas.i baza de 164 m. dupd primele llrrruri cosmice. situati It rr rulincime de 900 m.Marii Fricii". 2. 2. busola indicd nordul geogirfic gi nu pe cel magnetic. presupuse artefacte ale unor civiliza{ii pre-mayaqe 9i rs cBiptcne. in apele Atlanticului de Nord. 5. se pribusesc in abisul I \ pururlui Atlantic. ashonautii au semnalat faptul ci laqiile de apa lrrl ultimele lumini vizibile pe Terra. Anterior.... pdni la lanlul muntos subacvatic North Atlantic fudge. cdt trtui llcs din atmosfer6. Experimentele au fost reluate in anul 1983. Spre deosebire de efectele genenrte cu ajutorul tehnologiei dezvoltate de civilizatia noastra. Se remarci prezenla f. dr..r'cstru. spaima legendari a vaselor cu panze. incat poate fi considerat ca o regiune geogmfica distinct5: nu este o mare propriu-zisf. fizician. cu o suprafali de circa 6-7 miloane de km2. caracteristice po4ilor hiperspatiale. l lr)77. pentru a cerceta cateva vestigii aflate pe fundul rrr. I I fftrttr{ Bcrfitz:TriunghiulBermudelor.care el insuqi este cel mai sarat rh||trc toate oceanele lumii. De Irotlrcnco. au relevat cd.42 OS. bancuri de pe$ti sau alte materii organice etc. constituind partea cea mai siratA rhn Oceanul Atlantic (36. la data de I I octombrie 1492. Bucureqti.Phoenif'si au ar. este cuprinsi intre 37" latitudine nordici qi 27' tatitudine sudicA. 3.istotie stanie si ade|iratd.ut un succes mal mare decat se anticipase anterior.El Dorado" pentru naturali$ti. cel mai cunoscut este. intr-o perioadi mai recenti. mlsurdtorile efectuate de satelitul american GEOS-C. prof.rrrurlui. printre care se urxrnflu $i nigte construclii piramidale de mari propo4ii. Charles Berlitzr a anuntat descoperirea. fdrd indoiali. sub numele de cod. l6ngd htrrrs vestica a Mfii Sargaselor. Principalele caracteristici ale acestei zone au fost sintetizate de Cdlin Turcu in carlea sa. dr. ce permit accesul catre alte lumi paralele si care se produc cu o anumitd ciclicitate. celebrul Triunghi al Bermudelor. pdni la aproximativ 300 km de @rm. KUHLEN sls llrMUL OCULT DE DOMTNAREA LUMII 43 enteazd in mod negativ corpurile subtile ale fiin(ei runane. transparen(a foarte mare a apelor sale (peste 65 de metri nrlAncime) si calrnul total al apelor a creat legenda .ti rrcscen{i. 1992. El a f6cut aceste obsewatii in tfffftrul primei sale cll5torii. inconjurattr de marii curen(i ai Canarelor si Golf-Stream-ului. o expeditie fianco-italiana s-a deplasat in rrrrrl 'l'riunghiului. Ea se intinde de la distan{a de 300 km de Antilele Mari spre Florida qi coastele Atlanticului. fizician.

a fost denumitl in cele mai diferite moduri: . iar vnnlul batea moderat din directia nord-est. .'ln Ncvs li cd se rataciseri. Sunt sigur cd survolez Keys.Triunghiul Mor. se aflau intr-o misiune de rutine pe tm traseu de zbor triunghiular. iar aceast. pdnd ajunge la baza aeronavala de la fpf f*rnflrrlrrlc. Inregistrlrile con{ineau urmitoml dhhrg: ("1 .Tocmai am survolat o insuld flrr v wdt' nici un alt.Cimitinrl Atlanticuluf'. ce a decolat de la bazz Fort Lauderdale. Temperatura aerului era de lll'(1.'r /r uutune afldm. purta numele de Zborul 19..{/ir unde ne gdsim.. cat fi restul echipajului erau tmtttcni cu experien(i qi nu exista nici un motiv de ingrijorare pentnr t .Nu $tim in care parle este vestul.. Timpul estimat pentru aceasti misiune era de dou6 ore. un hidroavion Martin Mariner. Avioanele erau de tipul Grumman TBM-3 Avenger.. De fapt.rsrlarea i inceput la ora 14"'.. bombardierc lansatoarede torpile qi fiecare dintre ele avea combustibil suficient lrntru un zbor de 1500 de kilometri. deoarece s-a observat ctr vdrful triunghiului. in mod inexplicabil. schimblri de culoare a apelor oceanice sau apari(ia unor materii organice in acele zone. snrdierea fotografiilor luate de misiunile . a condus avioanele spre Chicken Nhrrls. in data de 5 decembrie 1945. Florida..ul T Slwv L\rt Lauderdale. Primele cinci avioane." . Avioanele erau pilotate de cinci ofiteri. I l. care constituie ruta de zbor de la Fort Lauderdale. care zburaseri r.Tiunghiul Diavoluluf'. de-a lungul timpului. cu un echipaj de 13 oarneni. Nu pulem vedea ltul tti l nl. Cred cd ne-am rdtdcit dupd ultimd rh' <lireclie.if'..spre direclia indicat-l de busola sa gi rdspunsul lui flirlrr'r1rr hrnrt. soarele shilucea. unde trebuiau st facd exercifii de atac lrupru urei epave-tinti. care s-a .lr trebui sd vd indreptafi spre vest".. lrr I rt'.ililorrt dc. Bermuda a imprumutat in cele din urma numele sdu zonei care.i avioanelor. daca nu este adusl de Golf Stream. Nici rm alt incid€nt anterior sau ulterior acestuia nu a ams atet de mult atentia.\t[area Dezastrelof'.tlnht tllll ttttttt ul4al".Care este pozilia dumneavoastrd? " l l . Pilotii. erau cdfiva nori imprlqtiali ici-colo. .. este vorba de o complexa interactiune a apelor aflate in zona unei porti hiperspa(iale. in aoea zi de 5 decembrie. l' | . .?t de disparilie a navelor . de unde face cale intoarse. frrrnul: . Itr lrrnrl orei 1530. PAnd Si ocea.. ceea ce insemna ca pilotul fltrf lS rttr. instructonrl-gef de la Fort Lauderdale a un mesaj al cuiva care ii cerea copilotului Powers Ff.nrr(.. ce incepea de la baza aeronavali Fort Lauderdale...evaporat".lrnr. KUHLEN IIS'N]MUL OCULT DE DOMINARE A LT]MII 45 La congresul Societilii Germane de Geofizic[.Se pare cd ne--am rdtdcit". raportasera o zi excelent?l pentru rlxrr..Skylab" a relevat in lungul peninsulei Yucatan o curioasd relaqie ocean-atmos{era: in apele calde ale Golf Streamului au fost detectate zone largi de api rece. era in linie dreapti insultr pare str fie hotarul nordic al zonei cu Bermuda. din luna august 1979.... continua spre est 237 km.. in timpul operatiunilor de salvare. cu peste . Se pune atunci intrebarea: de unde vine apa calda din nord-estul Atlanticului. cu tot cu echipaje. insd in ultimul moment. Tiunghiul Bermudelor.ditll misirme de rutintr.44 OS. mesajele au devenit .. fncerc f. Pe seama acestei curiozitSli au fost puse unele evolutii dezordonate a uraganelor. aqa cum se crezuse pdnd acum? La slirpitul anutui 1973.nu pulem vedea pdmdntu l ". iar la 1410 toate avioanele erau in nar Comandantul escadrilei.cind operarorul l||lhr de la tumul de control al bazei aeronavale de la Fort I llcrdale.. zona a primit aceastl denumire in urma disparilitii a qase avioane apa4inAnd Marinei Militare a SUA. Ambele mele busole sunt dereglate.\a pare cd ne-sm abdtut de la rutd. f . frind vorba de dispari{ia totald a lunei escadrile... Grupul celor cinci avioane displrute.fr| /'./Vr.cvn mai deweme in aceeagi zi. la nord de Bimini. Nirnic deosebit nu a aparut pana la ora 1515. care aqtepta s5 fie contactat pentru primirea inshucti ttttlkrr de aterizare gi a orei de so_sire. At6t pilolii. acegtia din urm5 trebuiau si fie repartizafi cate doi in fiecare avion.Comandantul escadrilei cheamd tumul de control. receplionat un mesaj ciudat a dr h comandantul escadrilei. insl i s-a replicati .lc in stanga sa. Dupd cum precizeaz' Charles Berlitz in cartea sa.Nu suntem siguri de nici o direcfie. Nu suntem sigui h*b n' ulldm.llx) de ore de zbor la activ.ja-Art... dar nu Itrrlrrrrtonrl-sef de la bazi l-a sfdtuit sA zboare spre nord. Repet. Ur... in condilii ciudate. Nimic nu este in ('iudal. r|rftxl r. unul din recruli a cerut sA fie debarcat. s-a fdcut o comrmicare interesantS: curentul Golf Strearn se opreqte in drephrl insulei Terra Nova. care se pare cd au dispdrut simultan. iar din echipaj mai fAceau parte 13 recruli. impreuna cu un alt avion uriag trimis in ajutor.tjul.. locotenentul Charles Taylor.Nu suntem sigui de pozilio noastrd.. Trcptat.". apoi 60 km spre nord gi revenea la bazd folosind ruta de sud-vest.

cu speran(ade a ajunge din nou deasupraFloridei.mizati la rremea respectivl de un radioamator. deoarece se g5seau in exteriorul avioanelor. Indicativrrl complet al avionului comandantului era FT-28. nu s-a descoperit nici rlilcar o pluta de salvare. De altfel. semn ca se indrepta in adincimea teritoriului din spaliul tridimensional paralel. iar primul inalnit a fost Lfrxnffff rlmas la sol. sute de avioane particulare.46 OS.. Odcum ar fi fost amerizarea. respectiv implicarea uneia sau nrti multor nave extraterestre in dispariliile rnisterioase din triunghi fl c|lni au fost suslinute de adeplii ufologi. dar.Zd amintili cd mi-eli spus ti atl . KUHLEN I{IS'TEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII 47 din ce in ce mai greu de receptiona! Iucru ce a fost explicat ulterior prin posibila acJiune a unui cimp electrostatic. Dactr acest mes:rl venea in adevir de la patrula dispirutd. care informl ci era vorba de qase avioane dispdrute in loc de cinci. din teritoriul Floridei gi al insulelor invecinate.tiu de ce.. ceruse flt rnlcvu luni mai inainte sA nu mai facd parte din corpul navigant.. inseamni ctr el a fost transmis la doui ore dupi ce avioanele au rimas fArA combustibrll Cercetarea initiala din chiar ziua disparitiei a fost suspendalil din cauza intunericului.Am pdtruns in apele albe-.. Noul comandant al escadrilei a hotArit o intoarcerc de 180 de grade.|'lu . 4 distrugitoare.Caporalula facutacestlucru gi in consecinta ftl rhrrrkrt cu un membru al echipajului in minus.".. cateva submarine.Ei sunt tncd aici. A doua zi s-a declansrtt o operaliune masivd de investigare. Dentru a-i solicita avioanele hhr rrtrursa. a declarat." La cateva minute dupi decolarea hidroavionului Martin Mariner. Af'fitff e declarat: . I ln aspect deosebit.. care i-a spus: . iar Wirshing l-r . in care se relata cd ir zona unde se presupunea cd s-ar afla escadrila bantuie vanturi putemice la altitudinea de 2000 de metri. r! itorul ti conferentiarul Art For4 car€ a cercetat cazul incd din lixs.hr lu rredic? An fott si m--<tscutit de zbontrL Din escadrila th!{rtt ut't lit( t\tn Si eu pa..6... Conform afirma(illrr lrri Wirshing. zona Caraibilor. a cdrui origine nu a putut fi insa identificatd. tcnpcctiv Atlanticul.5e pare cd. dar dintr-<t pomire lduntricd *l ttn decis sd nu particip la zborul respectiv". timp in rtrrc s-au cercetat amdnuntit 832. Cred cd am sw'volat Florida $i cd ne gdsim in Golful Mexic. care ar putea /i opera xnul OZN". El nu fdcea altceva decat se exprime una din ipotezele $ ! ou circulat in acea perioad. El susJinea ctr informalia l-t lirst fi. a fost ul nl neprezentdrii la zbor a caporalului de marind Allan Kosnar. nici o urmd de epava. in condiliile in care avioanele Avengers erau capabile rtl rcalizeze amerizlri gi si pluteasci timp de 90 de minute.ei aratd de ltntl ar veni din spaliul extraterestnr". la carc a fost martor lt. tumul a auzit ctr locotenentul Taylor a predat comanda capitanului Silver.F7i FT. lt. dupi 29 de ani de la incident. nici o pati de ulei. unele po4iuni din Golful Mcxic.. dar imediat transmisia a devenit tot mai slab5. Cand au ap5rut Ffitt$h.". caporalul..te".lllluit sI se ducd imediat la medicul de zbor. Manson Valentine. Faptul este perfect explicabil in cazul pdtmnderii in zona de actiune a unei po4i hiperspa(iale. in ciuda tuturor eforturilor depuse. Unele rapoarte afirmA cd ultirnele cuvinte receplionate de la Zbontl 19 att fost.Nu venili dupd mine. irdicii ca ceva nu este in regultr cu Zboml 19. carc este o parte din indicatiml Zborului 19. Suntem deJiniti\' pierduli. cu toate ca nave ale Pazei de Coasti arr cAutat supravietuitori in tot cursul nop{ii. dar la ltxfl|lcntul respectiv nu i-a acordat o prea mare importan(i.. om de gtiint5 care a supravegheat zona ani rh zife. aeronavald Banana River. desfa$urate din zorii zilei qi pdnS in amurg. a declarat pentm Miami News: .000 knz de uscat 9i de apa. Nu s-arr primit ulterior nici un altfel de comuniciri de la Zborul -19 sau tic la hidroavionul de salvare. dupi ora 19. report€ruI.. plutele ar fi rlmas la suprafala apei fl |rI fi fost gasite. dar intr-o thd . precum gi mai multe avioane de la bau. vedete de cercetare Ei salvare. Totufi. l8 nave ale Pazei de Coaslii. efectuate la 100 de metri rh' flrprafata apei. t rr o medie de 167 de zboruri pe zi... inclusiv sprijin de la RAF-ul britan ir t. un veteran al bdtdliei de la Guadalcanal.. Wirshing l*l rlrfi lu dormitoare sa caute voluntari. Wirshing. La ora 16.. .. ltttrc ciudat.Nu rtim precis unde ne aJldm. ttte rruri avea doar patru luni pdn[ la trecerea sa in rezervd. de o amploare nemaiintelnilil (la care au panicipat 240 de avioane de pe portavionul Solomur. tumul de control a primit un mesaj de la locotenentul Come. lh rhuuborului a invocat din nou cerereasa anl€rioari. iar $'hipajul era instruit sd abandoneze navele in 60 de secunde. care a transmis: S:.. deoarece la scurt timp toate unitalile de salvare au primit un mesaj. baza aeronavali Opa-Locka din Miami a receplionat slab urrnatorul mesaj: . Acesta it fost ultimul mesaj primit de la hidroavionul de salvare. iahlrrrr qi ambarcaJiuni diferite. ac(iuni care t|u totalizat un num5r de 4100 ore de zbor. nu s-a descoperit nimic.Cred cd suntem la 225 mile nord-est de bazd. cA locotenentul l'fyk)r a comunicat prin radio: ...limensiune a unui fenomen magnetic.

DacA presupunem ctr cineva a luat locul caporalului. s-a conll|||lll|t cu un alt fenomen straniu.krc Talley. S-a crezut inilial ca hhe! r. r rlxr( ut o vestd de salvare $i s-a strecurat printr-un hublou. deoarece era iazboi si nu I n 'u lllcut nici un fel de publicitate. pe uscat gi in aer. El a relatat cum vasul s-a scufundat in Fltrrrr rrrrrrtc: din senin s-a pomit rm vant extrem de putemic. .Cam la 450 dc kilometri de Bermuda. Degi numdrul mirtr-rriilor este destul de mic. Dick Stem. Mai tArziu Caicos Trader s-a httDrq|('ntru a-l salva pe Talley. efectuate pe mare. determindnd echipajul si rt krh' lf sil ptrrdseascd in grabS zona. nu numal pentru salvarea supravietuitorilor. dar firi succes.trr. Nnvrr Nor. dar turbulenta n lhcut ca avionul si se ristoame gi sd cada in picaj atit de violent. A|r. ldngi insulele Bahamas. de un mrmar impresionant de unitiili. In cartea Oiz<tttltrrr invizibile. Ajuns la suprafali. Cind s-a ajuns la concluzia ci nu mai lipse.19 a urmat urr mare numAr de dispari{ii inexplicabile de avioane particulare. KUHLEN SIS'I. In momentul rrsl'rcotiv.r dedicat o scctiune speciali Triunghiului Bermudelor. nlinnaliilor lui Stem. dar o persoantrs-a salvat agelandu-se de llt I |lft (lc cal6 din lemn. dar a reuqit si scape cu via(i. s-au pierdut ore intregi pentru a identifica cine anume lipsea de la bazi.IJMUL OCUL'I' DE DOMINARE A LUMII 49 Cu toate acestea. unde au avut loc multe dispari(ii. comerciale gi militare. Mai mult decat atet. in care cst'' relatatii expericnta trditi de un fost pilot. rlur nu a fost socotit eveniment deosebit. incat era cat pe ce sd se pribuleasc5 in mare. relativ resi€nsa ca suprafata.wemea plr lxrnll.Tongre of the Ocean". h est de insula Arrlros. in apropiere de Bahama Banks.it din cabind qi-a dat seama ci se afla sub apd. iar el. Op. un compcndiu al misterelor mirilor.( hipajul a pierit. amploarea operaliunilor poate fi un semnal ci anumite v6rfuri ale armatei anericane suspectauexistenta unei persoanestrdine la bord. cApitanul vasului de pescuit IliA Goose. Scopul este evident: cunoaEtereapo(ilor de tranzit hiperspalial gi a fenomenelor ce se manifestd in zona lor este o miztr mult prea importantE pentru a fi ignorata. in afartr de dis pari{iile de nave mici gi mijlocii.remea era bwti qi se puteau vedea stelele. lista de zbor indica faptul ci avioanele au decolat cu echipajele complete. Dupd r'r' I ic. care . pe care intenlionau sd o captureze. iar intamplarea a avut ftr' irr zona . Charles Berliv.l rrrvrr-rcmorcher Caicos Trader iEi continuase drumul fdrd el. ca gi cdnd altcineva ar fi urcat la bord in ultirna olipa. ALE SUPRAVIETUITORILOR MARTURII Charles Berlitz prezintd in cartea sa dedicati Triwrghiultri Bermudelorl citeva declaralii ale unor oameni care au reuqit sil supravieluiasci evenimentelor neobignuitece au loc in mod frecvcrrt in zona respectivi. dar a gasit || lx||llnr]l care l-a dus la suprafa{i. Cdpitanul Talley i tr{t llozit de un val de apa ce a intrat in cabina sa. Acest incident a avut hr r:u un an inainte de disparitia Zborului 19. liind vortra de o zonl de prdbugire abruptn. Alrl)lrcatiunea sa era remorcatd de alt vas. misteml raportului care preciza . Acest incident va avea drept consecinti intcnsificarca cercetdrilor in cazul disparitiilor ulterioare de avioane. cu o frecvenli dezarrnartA. a constatat r. tit. Cu toate cA nave de toate tipurile au disparut inainte qi dupar acest incident din Triunghiul Bermudelor.se Varient. acesteapot si ne ofere o imagine mai clari asupra fenomenelor c. f hf fn fi)41 care ffigea sub aptr vasul Wild Goose ameninp sa tlr|rurr(. acestaluase parte la un zbor.l|stl arie. lrr|lit cchipajul s-a trezit aruncat in tavan. cunoscuta prin marea sa ulllrrcime. tot in luna decembrie. are adancimi de mii de trl. rcmorcheml din cauza par6mei. iar f /lff(l s-a reintors la bazi a aflat ca din intreaga escadrili de Eapte ltvr(lirne nu se inapoiase dec6t unul in afart de al stu. In('it a trebuit sA se reintoarca in Statele Unite. ca nu s-a lnrlul stabili contactul mdio cu celelalte aparate qi cd nu s-au gdsit rrtxuvictuitori sau rimiqite ale avioanelor. instinctiv..48 OS. cu un vent ce bitea uqor din sud-vest. DupA incidentul cu Zborul . atunci trebuie si acceptan ci acel cineva era la curent cu fenomenele de tranzit interdimensional din zoni li ca disparitia avioanelor a fost o acfiune premeditata. Confottrr l. la sfaryitul anului l()44. cu destinatia ltalia. aebuie notat faptul ci tragedia care s-a abatut asupra avioanelor Avengers qi a hidroavionului Martin Mariner a fost primul caz in care au dispArut aeronave qi care a declanqat cercetiri atit de vaste. Din aceasta cauza. ce a plecat in martie 1973 din Newport lltwr r rr o incdrcituri de cirbuni pentru Germania.te nimeni. a transmis ce I r rflltlxlll la 22O krn sud-est de Cape May.' au loc in zona de tranzit interdimensional. Vincent Gadclis . Defi era noaptea. Avionul a pierdut atat de firrlt in inil(ime.r. avionul s5u r ll conlruntat cu o twbulenld atat de neagteptati qi de violentd. dar qi pentru a descoperi cc etnume s-a intamplat. cu atat mai mult cdnd e vorba de o mare putere precum SUA. Era vorba de o escadrila formattr din gapte lrrrnrbardiere.personalul compler " a devenit un element nesolulionat suplimentar.

pentrt cd lotul er. de | |h\ut' Ilrastrd-veEuie. KIJHLEN rrl'. pentru cd aripile ayeau un aspect trenslucid. Nu se arsese nici o fzibild H f. clt s. incdt cu greu mai puteam tlll I ttth'lnale instntmentelor. puntee principald \ti am tres.'1"'am lrecut Ia nord de capdtul insulei Andros 5i am putul r*htr hnrinile cdtorva a.h'. incdt a trebuit sd-l decuplez ll ttl l4lt.thn' ard. Orizon*l dispdruse $i nu puteam vedea undt ne afldm. t. Pilot cu expenenl.rt't Nassau 5i incercam sd iau legdtura cu Bimini. Am pivit pe feresttuh tl tl i. Baryu pe care o remercam cdntdrea 2500 lone Si se afla la capdtul unei pardme lungi de 300 de metri. Navigam in zona <Tongue of the Ocean>. Pilotul hnthtt t virat brusc spre dreapta. De fupr. erau Si difuze. la.l ficea trasee deasuprajunglelor din Panama 9i America de Sud..trt .tt nnt tlil . Ne afam Ia bordul lui <Good News>.tl.ncdrcdturd fusese nitratul de petrol.. d insuti avionul emana strdlucirea. cu loate c. Am ie.(.4d pregdteem pentnt un zbor de rutind.OCULT DE DOMINA-R-E LUMII A 5l a mahrlirt tot ce se afla la bord. ht..htlb tparu e de bord. Apa pdrea cd se ndpuste.ltr ciliva pasagerL Am debarcal pasdgeii $i am decolat de pe th tt'l'tnlul din Nassau Ia scurt timp dupd ce se intunecase. cu toate cd erau vopsite in alb strdlucitor. pentru cd era noapte $i eu md oientam lllrl nr .t lntpcde Si stelele sclipeau. apoi brusc apele mdrii au acoperit nava.lului . IeSeam din raza de control a . insd lct capdtul celdlelt nu se vedea nimic. oltimetlt sl t th.d ceva nu este in reguld: un vag efect de luminitcenld nlttl.riPomenil. oterizare am controlat toete sistemele . si aparatele incetaserd sd mai producd energie electricd.i nici una nu sdise. l rln ttt|sl moment nu m-4m mai putut baza pe busold.r r . am t t\t\hthtl . cdnd la lll tu 50 de mile dincolo de Andros.. Nu md puteam increde in nici unul din dl*t.t cer limpede. fe funclionau ttltrt t\t ln orrdnd intregul avion strdlucea. pardnnt era perfect intins. l( (futrice.ta (jumdtate plin>.50 OS. rtt.i inapo| dar nu reusea sti o fttcd.in noiembrie 1964 eram pilot Ia <Sunline Aviation. un remorcher de 18...t \ttuld in intensitate. pe ldngd faptul cd aveau acea sclipire alhrhr. dupd ce trecusem pin lanlul munlilor Exuma. care s-a scufirndat cu mare rapiditate. Cdnd unt sciipat de acolo. La acea datd pilotam un ayion charter spre Na. Md dusesem in cabina mea.i de l! nile.tt tdzut cd aripile. Remorcam de trei zile o barjii goald.ezdi omene$ti. situatd in portea din spate a punyii. iar blestemota de b. La inceput am crezut cd este o ihEie creatd de htt. al cirui avion a fost supus unei fo4e in timp ce se allj' in zbor de la Nassau la Fort Lauderdale. care se invdrtea in sensul acelor de ceasomic.lrenul )tlttul . h' lin corlingd ce timiteau ftEele pin ferestrele de plexiglas. dupd care a t11*tltnl'rltknr<'ti itt rlrrrt r. dor eram sigur cd trebuie sd Jie cevo serios. O aventuri similari a fost trAiti de cipitanul Don Henry in 1966. Acel ceva catre se pelrecea ne fura^se.' !. l\r hale.htursul a cinci minup. tt'rzuie. Toate instntmentele au inceput sd ttrnnal dupd ce strdlucirea a dispdrut.\llul t ilitlti. apd erd ugiteld. Am alergat 1t. Nu vedeam unde mergeanl. deoarece Jie erau scoase din uz. Un incident electronic iegit din comun i s-a intimplat lui ChLrel Wakeley.Ne intorceam de Ia Puerto Rico spre Fort Lauderdale. dar nu era o lumind . acum ardta (plin>. Ceni tr. Afard. Am controlat h*lhvn'. stalucirea i crescut in intensitate Sthrrltinl a devenit atat de putemicd. prddase satr imptumutose toatd energia din genefaloale. Am pomit cu toatd vitezq inainte.i. ca tt . a cdrei .n ttlrh'.trdlucirea a devenit aat de intensd incat nu mai lade'. dar 'ln nici o altd parte nu existau urnte de cea1d. dar dupd cAbva minute am auzit un vacarm nem. em vdzut cd deviqsem doar cu cdteva grade * k tuut l t tonilat pilotul automat Si am vdzut cd Iunclionq httut| th.r tr. care a descris ulterior scufundarea misterioasi a unei balje: . Toate echipamentel.€lh\ hnl..i deasd.nt artiJicial: nu aveam un orizont real dupd care sd *l uht. blhrnr'll fi. putedm veJea pdnd la o distdnt.lrrtrr it roid sa. Md tndltasem la circa 'lltlt lk . Busola magneticd a inceput sd se lln\lt h\r. atunci cAnd th' umbustibil mL4 ardtat din nou <jumdtate plinr. Pimul lucru Ia cart' m-4m uitat a fost busola. 6 metri lungime si cu motoare de 2000 CP. iar indicatoral de carburant. Addncimeu apei era de 183 de metri. parcd ietisem dintr-o patcl. dar voiam sd ies de ctcolo cdt mai repede cu putinld.nelri ti . lirli ce relateaz5 el: .it pe punte lii am urlat ce se intdmpld. Ceva parai incerca sd ne trag. dar constant. in zona (elodsd nt care se afla barja.l" \lat tt ld( i.le manual. Am ficut singurul lucru posibil: am ldsat ationul 1$ . pe direclia Bimini. care ht rh'. Era o dupd--amiazd cu vreme bund .| incet. Nu era nici un motiv sd se intdmple lucn acesta.nrl.unma cd aparatele funclionau normal..\t' Ira aripi. Pe Ia "1tt't. CurAnd strdlucirea s--a transformat intr-<) aSa a durat cem cinci minute.ssau. I I l\'ll Jl.r'i.trjd a ie.t invdluit inlr-o ceald de nePdtnus.i valurile nu enur m ar i' .t.it din pdcld.thilinl s.\t'.l( din toate direcliile.i Wakeley era obisnuit cu situaliile deosebite de pe vremea citrr.

. Toate funclionau notmol. ZONE COMPLEMENTARE Cerceeitorii care studiaztr Triunghiul Bermudelor au constatrrl existenta unei zone similare la sud-est de Japonia. de-a limpului..52 OS. ca 5i c6nd ar fi avrtt loc o explozie atomici submarina. KUHLEN OCTJLT DE DOMINARE A LTMII 53 de aterizare. iar indllimea sa era czun la jumetate din diametrrr Precaut. pe care l-a localizat la 19'54'latitudine nordicd qi 66'47' longitudine vesticd. meridian in care nordul real 9i litgnctic se confi. publicat in ]lp|llt t Op.torpile active sau mine plutitoare. dupl cerceterile intreprinse in 1955. vthrri $cismice(tsunami) sautrombe marine (valuri de seiqd).i avioane. cum ar fi valuri seismice.gtrudlor albastre' in zonele culmilor de calcar . Revista Prrsuil. cutremr. dar nu a prinrrt nici o semnalare cA s-ar fi p€trecut ceva iegit din comun in zonrt respectivd.. Acasla a observat cum. .schimb6ri brusJede direclie qi intentlldlo ulc vantului. a publicat observa{iile fdcute de Robert Durand.rndd qi unde orice calcul de deviatie este de candrece pestepoli. cat mai ales dispariliile de Motivele invocate cel mai frecvent in veniunile oficiale ln exclusivitate la actiunea unor factori de mediu incon- 3.Avionul era prevdzut cu proteclie impotriva sarcinilor statice.lt4areaDiavoluluf' a conmult2t vreme groaza pescarilor.ln||lii magnetice qi deformalii electromagnetice. l||. fl rl Triunghiului Bermudelor. care. cdnd avionul a atins plafonul de 9300 metri. Autonrl relateazi despre un incident observal din cabina de comandd a unui Boeing 707.i I tllor formatirmi submarine calcaroase. mai precis intre Iwo Jima gi insulele Marctrs Aceast?l zond are reputafia de a fi extrem de periculoasi pentrrt nave.aberaliiatrnosferice. s-a petrecut lil ora 1330.[e sau virtejuri de apn uriaqe. comandantul a evitat sI se apropie. unde se gdsesc canioanele cele mai adanci ale oceanului 1i unde apa atinge adAncimea de 8. intre aceastii (:rl gi insulele Bonin. in furl unidireclionale cer. in Triunghi. frlrtcnla . numeroasenave maritime qi aerieneau disp5rut in l)c cxemplu. Chiar dacd dispariliile acestora sunt justificate prrrl acliunea wlcanilor submarini sau a valurilor seismice. rtlit dispariliile de nave. deoarece. privitoare la ceea ce putea fi activitatcil unor fo4e distructive.tVcrea Diavoluluf' &ept o zontr de pericol Fntnr traficul naval gi aerian. De altfel. cit. Bermudelor si Marea Diavolului au in comm un lntcrBsant:aproape de extremitatea sa vestica. oceanul s-it umflat brusc sub forma unei movile rotunde. lurhrrlcnle atrnosferice. $ttllguratia fundului oceanului qi ac{iuneacurenjilor marini. numai in perioada 1950-1954 au disparut doue modeme cu cateva sute de oameni la bord. linia trece la est de Japonia I strAbars Marea pe la mijlocul ei. lapsuile Si celelalte. care ar Ji trebuit sd permitd satrgerea lor". ce il depdpqte in resp€ctiva emisfertr chiar 1i 1r' prccum: nlrlpuri miqcltoare pe fundul mlrii. care arita ca o conopidd uriqsd Copilotul a atras imediat atentia cipitanului gi inginerului de zbor. editatd de Soci€tatea pentru Investigarea Lucrurilor Inexplicabile. movila gigantici de api atinsese un diametru cuprins intre 750 1t 1500 de metri. sinistrtrl renume dobSndit.14 kilometri. In timp ce avionul pdrlsea zona. la data de ll aprilie 1963. au zona denumitd . uriaqa movila de api clocotitoare parea se descreascll Mai tirziu. Triunghiul longitudinea de 80" vest. in conditii cu cele din Triunghiul Bermudelor. Primul lucru ciudat vazut si raportat de copilot. din aer. al 1lullu mai aproftrndat TriunghiuluiBermudelorgi al altor lurpocic a fost prezentat de Ivan Sanderson in adicolul dm lre qle dfuryolului rdspandite in lume. iar acegtia au urmfit fenomenul in detaliu timp de 30 de secundc. la 20 de rninute duptr'decolare.Pomind de la Polul Nord si spre sud. anumite c din Triungbi se asemdnd in rnod izbitor cu cele din l)iavolului"'. deasupra zonei Puerto Ricrt Trench. la o depdnare dc aproximativ 7. capitanul s-a interesat la diferite agenlii. lc ce se vehiculeazl in mod curent referitor Ia fenomenele trt krc in Triunghiul Bermudelor nu reuqesc sd explice ir . Dupi pirerea lot. punct carc se afltr mult in interiorul Triunghiului. apoi qi-au desf6cut centurile de siguan{d gi s-au deplasat la dreaptl pentru a privi mai bine ceea ce se intdmpla. hlnbc neexplodate.5 km in part€a dreap0t a avionului. convingi cd €ste locuitl de gi duhuri care captueaztr ambarcaliunile.a fost confirmat oficial de catre japraeze. meridianigi schimbddenumirea ncclasi n dcveni meridianul 150'est. ce zbura de la San Juan spre New York.

gi in special Noul Testament. daca dnem cont doar de bolta instehta de rhuflrnra noastra.i la cete ingeregti rlrl{r Lr anumili ingeri insircinali cu misiuni speciale in su. cu 300 de pasageri la bord. regiune in care au dispdrut 6 avioane mari.. care au descoperit un putemic cimp magnetic in Marea Marmara. nu este doar o simpltr sfer6. In comparatie cu oamenii. 17) . /ilplele voastre cele bune $i sd sldveascd pe Tatdl vostnt ssl rlln ccruri. in iurul globului. pe seamir ceruia au fost puse o serie de accidente navale 9i aeriene petrecutc in zonS de-a lungul anilor. Localiz6nd pe hartd disparitiile vaselor qi avioanelor din intreaga lume. cxistcnta rmiversului hiperspa{ial.1)e atunci a inceput listrs . Conform teoriei lui Sandersonr citat de Cdin Tucu in cartea OZN . intre oralele Quito gi Cuenca. nu ro lx)lte si nu ramani surprins de faptul cA in textul cd4ii sfinte re lirc referiri frecvente la existenta mai multor ceruri gi nu la unul rlflRrrr.Ivan Sanderson a stabilit o retea de 12 zone cu anomalii' situate la un interval de 72" una de altn. Iata cateva argumente: . ftttlr r nrc sc rcf'erl at6t la ingeri. mli mult decet o ipotezi de lucru pentru autorii de science-fiction. in general. o alttr zoni de tranzit este cea cunoscut?i sub numele de . acela al existenlei civilizaliilor hilrcrspa{iale. personale. plasati in regiunea de vest a Columbiei. Concluzii pa4iale Posibilitatea coexistentei simultane a unei pluralitali de lunti tridimensionale paralele devine. Crea(ia cuprinde doud ihrr.llrlrr. in perioada 1969-1974' s-au Drabusit 12 avioane. r utinit. care ii conferi sensul 1J tl.nt(.. Editurd Elit-Comentat'' *nrulitate qi de lumi paralele releva inca un aspect al complexitilii I Jrivcrsului real gi creeazi o bregl in modul de perceptie convcr(ional. Se ridica atunci in mod inevitabil intrebarea: de l'F Nc lblosegte pluralul. Conform terminologiei. !gf{frf(' fflirt in Vechiul Testament.iskrie stronie si a. O alti confrmare a venit din partea unor special4ti din Turcia.i teoria. asa incdt hl t\rh. Sunt numeroasc fragl|}l.i Marea Diavolului Aproftrnddndu-. cdnd este vorba doar de rm singur cer? O l||ruhilll explicalie o poate constitui teoria conform cireia Terra. nu rezulti insl nimic cu privire la i$tl{ rr. De asemenea. o alti zonf. ce permit accesul cetre universurile isospaJiale paralete. KUHLEN rIS II. hlprll 'rrrnt liinle spirituale.r'slora. cinci pentu ceo sudicd . ci este o structurd hllx. . Triunghiul Bermudelor .r.:MUL OCULT DE DOMINARE A LUMII magazinul ilustrat Saga. in lumina celor prezentate. mArginite gi superioare ll|trprrtl. Terra prezinta o veritabih relea de po4i hiperspaliale. vestito\ trimk. asemAnitor celui din Triunghiul Bermudelor. centrate Pe paralelele de 36" nord Ei 36" sud: cinci zone pentru emisfera nordicd. Celebritatea Triunghiului Bermudelor se datoreazd doar faptului cA zona respectiv5 este cea mai intens circulati.i doud pentru cei doi poli. unde. la nord gi sud de Ecuator. oferindu-ne prilejul de a admira un camp de investigalii rrbdtltorit de literatura de anticipafie. in care sunt cuprinse. lle tl| iii uqor turtita. aflatt in strensa conexiune cu atat de uzitatele . l')xisten{aingerilor este atestata de nenumarate dovezi.sd propovdduiascd ti sd spund: l*a\lllt rrt cdci s-a apropiat Impdrd4ia Cerurtlor.OS. c6t.. In in{eles propriu. Ctrlin N. tradilia populeazS lumea nevazutd spirituala cu Iuh hhrlr' rlorunritc izgerr. cu mari semne de intrebare pare a fi a.i lumea nevizutd spirilrr gcncral. aflati in spaliul aerian ecuadorian. 16) ( rrrrlbrrn invd{iturii cregtine gi nu numai. evident. de lr . C) CI V I L I Z A T I I H IPER SPAT IAL E I'cntru cel care citegte Biblia.rsl)rtiali complexd.. ll {rrl liirr(c superioare acestora atat in putere. Turcu: OZN . conceptele de multidim<tt I. cat Ei in .a-numita . cSci se referd in mod exclusiv la lirncliurea pe care I llrhll||rcsc din punct de vedere strict uman.cdt qi in Noal Testament.gdui de vierme".Cerurile" biblice pot semnifica." (Matei 5." (Matei 4. Sanderson gi colaboqtorii s5i gi-au dat seama cA majoritatea acestor pierderi se produc in 6 zone. in acest ae||r.. Fundamentate pe interpretarilc ielor mai noi teorii ale fizicii modeme. denumirr plastice ale po4ilor hiperspa{iale. ll{rclu pe care o cunoa$tem cu tofii.n(ilc sfinte ale tuturor religiilor.lefifatd' t 992..cimitirul avioanelor". a caror formtr este mai mult sau mai pu(in asemanatoare unor romburi sau elipse qi toate se situeaze la latitudinile cuprinse intre 30" 9i 40".rutd o mo4ii". in perioada 1976-1984.'foate zonele prezinti anomalii evidente de natura magnetica sau deviere spa{io-tempordll. cum ar fi firesc. ca. lyt sd lumineze lumina voastrd inaintea oqmenilor.istorie stranie ti adevdratdL.rr rlcstinului civilizaliei umane. (listincte: lumea vdzuti materialS. Conform acestei teorii. ce se roteite in spa(iu. iar cercetirile ulterioare au demonstrat justelea acestei teorii.

T. ingerii ce au capacitatea de a evolua activ intr-un univers multidimensional. ar reprezenta' din acest punct de vedere. Conform ierarhiei stabilite de Sllntul Dionistt' Arcopagitul.. prezint' o structui spalal5 Jin6nd cont de faptul cd Universul poate considera cf.i miiade de miriade. De asemenea.tlului SDrtlu nono-dlnienslonal So.m cele prezentate in tabctul anterior.. Fiintele . Dupa cum se . ce fumizeazA substantele . ll $ttvl.ilc inrposibilitatea migctrii proprii in spatiulfizic.-ffii'. tabdrd. dar numarul lor real nu este precizat nicaieri: legiuni. in timp ce Cl€ment Alexandrinul afrmi cf..."llrll.ll hexadimensional r. mii de mii. termenul generic de inger pentru a numi toate categoriile de fiin1e superioare celei umane. 9 sau 12. Attrrrtlclc evolueazi intr-un univers bidimensional. in mitologia hindusi existi fiecvente reprezenttrri ale zeitililor. tfu irtfli'['. De.tI ar. Iattr un mod eficace de a exprima in plan tridimensional realitatea concreta a existentei fiintelor hiperspatialc. numtml de dimensiuni in care acestea iqi desfdqoari existenta putand fi de 6.-lllrhcnrlonrl serafim t0 ll atmic dodecadimensional dodecadimensional atrntc dodecadimensional prirnar pnm.*. Refeprin procesul materializarii-dematerializirii la numdrul gi ierarhia ingerilor. ostirea lui Dumnezeu.ti sub forma unor barba(i tineri. Deoarece curgerea timpului in hiperspaliu este mai lenttr decat in universul tridimensional.*liilll""r. ingerii sunt fiinte hipermultidimensionali. in func1ie de gradul de perfec{iune atins.lllHf$. ttrlta foloseqte diferite rindu-se denumiri pentru a ar6ta multimea lor.. Defi sunl fiinte spirituale.n. ceea ce ne determinl si considerdm cA materializarea corpului fizic tridimensional este una din capacitt(ile lor naturale. Eon NDrllu I|rh..". Prima triadS" reprezentattr de J*l (lc conftienltrmai mic spreun grad de conftienli mai mare utrhnnr(fi sub formi I llurttr-animal-om. se spa{iale ce au corpuri multidimensionale. De asemenea. Caracteristica tt l. herurim t2 [rxrlizf.T"* Snallu rltni. De asemene4 Slintul Ioan Gurd de Aur vorbeqte de popoqre inrtnie de putei nemrPe$ti' ale cdror mii nu Ie poate numdra nimeni. Tinand cont dc gradul de perfecliune pe care l-au atins.Nruil lbtosintezei qi solul. Teologia dogmaticd cregtini foloseqte.cometria rp. rrltcrca complexitilii tiinlclor gi evolulia acestorade la de triade.rntnemuritori. Omul este lll||ltl ( uroscuti pAnil la ora actuald ce a pirdsit suprafala ll i lnlrlrs itt spaliul cosmic. mullime de oaste. ingerii se impan in noui cete. denonstrand faptul cd gravi- ..r. nu toli ingerii sunt egali intre ei. inso0ta dl rh. Itt |trrrrtipal de actiunea instinctclor de bazi. KUHLEN IiISTBMUL OCI]LT DE DOMINARE A LUMII Ordinul din care face parte cuzt@rnar Nivel de conqtienll 57 Corp caracteristic somatic ridirnensional cunogtinF qi se presupune cA sr. are drcpt tdsdturi comuni faptul ca lllttlr.-dlriensionrl inger rc{rar te4rar arhanShel inceDtrtorie (priircipat) donmie $ipenire 5 a$!. care surprind prin numtrrul mare de mdini qi picioare gi prin multiplele fete alc chipurilor acestora.lc srrnt dotate cu corp somatic.?dtJ^* Sortlu lrxl. grupate in trei ordinc Dacd facem conexiunea cu geometria hipenpaliului multidimcn sional gi cu tipul corpurilor fiin1ei umane. ingerii sunt in numlr infinit.i se consideri ca sunt fiinte Ert corp fizic.ti" hl-dlftcisional 3rilit l -dlirohsionll Fiinta specifictr planlA animal 2 3 sorratic tddimensional somatic tridimensional astial hexadimensional . nu au nevoie de hrand qi n-au gen.-dlnlcn3ionrl te(iar 7 8 secundar pnmat astrai hexadimensional cauzal nonadimensional cauzal nonadimensional cavzal nonadimensional s"irt" -u.. Biblia vorbeFte despre aritirile ingere. purhlrlrrsrr pc suprafala Terrei in existenta lor cotidinS. ei pot fi impir(ili in mrrr multe categorii. Plantele si animalele sunt principaltra rle cxrslcnltrinferioareomului. ierarhizarea s-ar prezenl:l sub urmdtoarea formA: (. 1r viata acestora este mai indelungatA decAt cea a oamenilor. Ia care face refeire Biblia. aripite care le srmt asociate in mod llecvent nu reprezinti altceva decdt un simbol al capacitilii de a se deplasa aproape instantaneu corpului fizic.pline de ochi".nslonel purere 9 r. in sens larg.r".OS.rvolturcashucturii proprii pe doua direclii principale: tfo(.

gradul de constienld. de lTeme ce el se poate mi$a doar in doui direcgii distincte.. conform gradului de congtien!tratins (7.instrumenf in relaliile acestuiacu Universul lr ('[rc ili desfaloara existenta.Se poate ridica insi problema: dacd atAt plantele. $€l eorc are rolul de . llll hxrlc corpwile subtile prezint?i. ce F ||ll rtl uc{ioneze in universurile hiperspaliale superioare. KUHLEN I'ISTEMI.OS. O Itvrrh n complexei structuri multidimensionale a corpurilor subtile fl|nfrhrlil rlc dificil6. Suflen:l desemneazi in r:&rtcia de origine divind" de naturl imateriall. le constienta 5 sau 6. adicd a desSvaryirii sa ithll||nlc. ce lutl httulc in mod inseparabilde corpul uman fizic tridimensional. Iriinla umana este cea care a atins gradul de perfec- tl ll lx'|I||ilc strevbluezeactiv in univenul fizic tridimensional.bi. ce se rasuceQte astfel la unul din capetecu l80o qi se lipeqtede celtrlalt.a-zisele corpuri atmice 9i sc disting dupe capacitateade a acliona in hiperspaliul dodecadimensional. Degi spirihtlltrtcr hindusl aminteqtede existen{a a gasecorpuri subtile.Structura rezultatit prezintA o proprietate extrem de interesant'il:desi apa4ine in mod cert spaliului tridimensional. .inse se diferentiazr de dupd capacitatea a aciiona activ in hiperspaliul nonadimensional. Generalizdnd"putem sprme cd 9r Omul.asat^pe t Landi Moebius.JL OCULT DE DOMINARE A LUMII 59 ta{ia nu reprezinti pentm el o bariori impenetrabila fi cd el este o fiint5 ce poate acliona cu eficacitate in spaliul fizic tridimensional' . 8 sau 9). ateta timp cat rlnul nu are posibilitatea de a actiona in mod activ in spaliile nurltidimensionale. Pentru o b. hiperspafiul igi dui existenla in aga-zisele corpuri cauzale.Privit din perspectivahiperspaliald. toate fiintele angelice din ordinul ter{iar in mod corespunztrtor. un spaliu bidimensional.hlttr altceva decat reEciri in lumi interioare inchise..sufletul se eu diferite corpuri. $i faptul ci evidenlierea fenomenologicd a acestora este altceva decdt destrimarea lesiturilor Mr rlflr nu semnifici lotpurilc ce formeazi nupul uman gi reintoarcereasufletului lfunnczcu. Cum se argumenteaziacestlucru? Dacd se tr?seazi o linie intr-o direclie paraleld cu marginile berzii. in a9a-ziselecorpuri astrale. din punctul de vedere al rmuiobservator aflat p€ ea. cat 9i animalele 9i oamenii au corpuri tridimensionale.coborArea" in Universulmaterial. Astfel. Deoarecescopul final al evoluliei sufletului in unittrultirlimcnsional este cunoastereacaracteristicilor intime ale ll|r singura cale de dobandie a cunoagterii este direa i('crtu cste nevoit sA revini pe diferitele nivele ale Univer- l rl lr dobandirca cunoaqterii depline.dar nu suntem constienti de acest lucru. este incapafapnrl cI Universul prezintit o slructurtrspatialtr bil str cons.ne tu diferitele tipuri de observatori specifici universurilor qi -po-na.dimensionale la principalalor caractefistica: mbno-. indiferent de docainele pe care h rus(in. plantele au un grad de con$tienli ioecific unui univers rnono-dimensional. in timp ce animalele au un grad de conStientdspecific unui univers bidimensional. tr6im htr-un Univers hiperspa{ial.consistenli" in spaliul multidi h||ttrknnll.Siruindu-ne in pozifia unui observatorPl.rtrr inleiegere a acesteiidei..lin sI remarc tendintil promovati cu asiduitate de Piramida Ocultil. Fiinlele angelicc de ordin primar igi duc existen{ain a. ce distinge atunci o categorie de cealalta? Distinctia apare in mom€ntul in care.. Astfel. circumscrisi Miqcint i. se ajunge in punctr:l de origine dupe ce se parcurge lungrmeaacest€ra pe ambele fe1e.1 confert posibiliuitidistinctede acfiunein Fiinlele angelicede ordin secundar hexadimensional. corespunztrtoare gradului de comilhri. de I trrrtrmaterialtr. obsewatonrl specific rmiversrlui tridimensional. ce coordoneazdfuncgi Frlnrrn rrccstora care au fost inclusede cdtre filosofia hindusl hl ftr ( rlcgoria corpurilor subtile (eteric. h?l rorpuri subtile ale sale fiind sauctud embrionare. Toate c[4ile de spiritualitate.lew Age. in direc{ia dezvolttrriiunei multitudini de psihotehnicr Incnite si . formati din suflet fl trup.instr gradxl diferit dc igi duc existenla (4. In4tul uman este format dintr-un ansamblu de patru corpuri (socelor patru planuri t||tlle. nesupustr nici un bl inlluenlelor continuumului spalio-temporal. considerdcA Ornul este o fiinp duald. corespunzatoare lh urivcrsului multidimensional din care facem parte. conform gradului de corytienld atins (10. ea reprezinti.sau u-i. indiferent de punctul de plecare. ne dim seamaca acestanu poateconstientizafaptul ci universul sau este tridimensional. cele patm corpuri umane sunt unite de trei lnl'lur i cncrgetice hipbrspaliale de legdtur4. l-a .este inveliful temporal p€ care il imbracd sufletul. SI vedem ce reprezinti fiecare din acesteadin pmctul de verlcrc al stnrcturii hiperspalialea Univenului. voi face apel la paradoxul pe -ii care il orezint?l Eanda Moebius Ce reprezinti aceasta?Banda Moebiui se obtine dintr-o simpli bandi de hirtie. ostral. cauzal gi atmic). mental qi budhic).tientizeze multidimensionall.ftnbogdteasci" spiritual fiin{a umann gi sd atrag in mod rcrios atenjia asuprafaptului ctr toate acestepsihotehnici nu repre. Tmpul uman. ll sau 12) Referitor la noltuneade grad de con$tienld. Pe scurt.

lumea materialtr hltrle rrrrrrisc.I)umnezeu n-a crulat pe ingerii care au pdcdhliL ci i-q t|.Sui-md-voi deasupra noilor Si asemenea cu Ce! l llra ln r v.tn . rll/vriltirc." arnintegtein toate lucrtuile de spiritualitate creqtini.ttt. 4) . ci Jl Hu lxlrdsit locuinla. Mihail Si ingeii lui s-au luptat t'tt lnlaurul. dar de fapt.. rnen{innile fhcfie in Biblie referitoare la .i 1i>".i/l $ tdttrali pentru judecatd.60 OS..fr r r . tn inhrneric.i balaurul cu ingeii lui.. presupus spiritual.arpele cel de demult. u r." (Apo- erhpm12.r Ca omul si anumi: raliune.ucifer .. de rreme ce penhu o Si corpul fizic reprezinti o adevSrat?i incdtugare.. acela care inSeald intreaga lume..ltlL'. l: nrrlrrc cd Lucifer ocupa trcapta cea mai inaltl in ierarhia . li lirptul c[ aceastil .1. care se cheamd diavolul ll .I wn ei cdzut tu din ceruri. ingerii au aceleaqiinsuqiri-spirituale ca.ingerii au posibilitatea 4 prognesa senspozitrr sens negativ.i de urmirile acesteia: .i a spiritelor ce l-au suslinut.$i s-a Jdcwt rdzboi in cer. tlr.7). ce a at{t loc pe Muntele cel Slinl a dus la neclttora de a purta corpud sornatice. KUHLEN IIITIIiMUL @ULT DE DOMINARE A LIJMII 6l Tocmai faptul ctr toate corpurile subtile ale omului srmt stnictun embrionareexplicd . unde stau inconjurali de tntuneric. rt c . fecior al hx'lll! (\tm ai fost aruncat Ia pdmA . a lost anrncat pe Ftrtuh. ci qi ca QansAde reabilitare Irri l. pe sfera nivelului hiperstrmlialminim al planetei Pemant $ hllerqr[1rrrhcu grad superiorde constienli. insi.condamnare" nu a fost fdcutll lr scop exclusiv punitiv.1'.r.a aoaritiaunor rasecu capacitili spiritualesuperioare.t.tllrrr i. Pe mlsura ce un anumlt grup sc perfeclioneaza din punct de vedere spiritual' in plan -fizic estc necesar si se coreleie noile capacittrli psihice cu gradul de complexitate al corpurilor lzice tridimensionale.7-9) .t. specific continuumului spa{io-temporal Tocntat liberul arbitm a fdcut posibild rlzvlitirea ingerilor condugi rh' I trcifcr impotriva ordinii stabilit€ de Dumnezeu.\'l sI6nt voi pune sdlagul meu.tlorrl||lco celor care au abordat aceasta tematicA...i B iblia despre rebeliunea ingerilor: .mai. Frk.i ei principitthrt sau de a involua in dualitdlii bine-rIu.. rAsDunde frinle spirituale. fiind supuqi . pe tngerii care nu . stea strdlucitoare. Si .pline de ochi" poate fi interpretat in sensul ci rcspectivele a Universunt perfect conqtientede intreaga structuri hipempatial5 evolu(iei corpurilor hiperspaliale permite-ob!isului.l u pdstrat pentru judecata zilei celei mai.fie ea umartr sau nu' se realizeazl i. Privite din acest vorfcrc. t u t irr . este adaplati pentru ' in care organizarea intimd a Universului cerintelor de ordin evolutiv.. sensul expresiilor referitoare la existenta fiinlelor angelice fiinle . Aceastaeste semnificalrir ce ale omenirii Ei raspunsulla catastrofele sr ciclurilor evolutive abat in mod regulat asupraTerrei. $i se rdzboia . Dar iatii ce menlllrlcr7. ht. " (Petru 2.i-au pdstrat vrednicia.'iul in Addnc.susfin cA ingerii rebeli au fost l|| /orxr tcritoriilor ascunse.i faptul cd omul esteincapabil sAconsJientizeze existenta hiperspaiiului. simqireqi voinp liberS' Fiind dotatc t rr in de liberul arbitru.. . se arnintegte de o mare betdie purtaLd in llptr..u. mergdndchiar pan5 la posibilitatea dematerializarii Ei rematerializarii acestuia' Acesta este sensul evenimentului Schimbdrii Ia Fald tealiz:t dc Iisus Christos in prezentaucenicilor sii qi tot in acestmod devinc lurrl perfect logicl 1i-imactlata conceplie. . r r '. apar{indnd corpului astral .legarea" tolrlr cllpati o noutr semnificatie. pu$i in lanlui *lnh\'. ti impreund cu el au fost aruncati g ingerii lui. gup*i distincte. 12-14) qi in Apotptllltw lul loun (12.na.care trebuie sa ir 'oermitecontinuarea procesuluievolutiv.lr' yt4ele Dumnezeului celui putemic voi a$eza jiltul meu! ftrtrr lAl tltunh'h. confuzie intre lar 9i Duhul S{int' Evotulia orictrrei fiinte de ordin cuatemar. in r'r rrtul Shambhalei. DestrvAryirea nereaunui conirol deplin asupracorpului fizic actual. Distrugerile periodic-e'ce perrnrl mo(lrl reflcct.. legali cu hul. $i a fost aruncat Itthunal cel mare. llrrtll l-leruvimul care acoperea chiar tronul lui Dumnezeu. situate interiorulscoa4ei in .. Sensul firesc al evolu{iei omului reiese de aici cu claritate: dezvoltareacorpurilor subtile Si dob6ndirea posicelui tridimensional' bilititii de actiune in spatii superio'are de unele tradilii antice care Tot aici trebuie str amintesc 9i considera cd fiinta umand prezintd un al treilea ochi. capitolul Isaia (14." (Iuda l. biruitorul neamuilor! t tur' :h'sti in cagetul tdu: (Ridica-md-voiv u t .tk.Deschiderea" atestui ochi nu marcheazi altceva decat inceputul procesului de dezvoltare a corpului hiperspafial hexadimensional'Privite in acest mod. 6) ln li'chiul Testqment. Continudnd-analogia.nu i" ar "ur" fi altceva decdt o bioenergie hiperspaliald' menittr si ajutc dezvoltarea fiintei umane in toate componentele sale Nu trebuic flcuti. in fundurile lanrii celei "] fxht..ceruri )t . dar n-ou Wtut Htrtl Si locul lor nu Ii s--a mai giisit pe cer.

'ttl b pdm& $i le voi do inainlea regilor spre batjocard' 28. arati n fost o vreme cdnd putemicul zeu al soarelui. care con(inea sfaturile ec llrbuiru sf-i permiti mortului sI se orienteze in noua viattr. Lucifer qi ingerii ce l-au umlat au fost infifnti. prin inslsi ol. heruim ocrotitor. Mai mult chiar. Ch.existil unele aspectecare m[ determinl sI afirm ctr acestc ipoteze nu corespund in totalitate realit?lgii. adictr tnrp angelic astal. el a vrut str-gi construiascdo planet! in care in aplicarcpropriul siu plan de crealie.Pentru a atragede partea rlll lngeri.Astfel. care si permittr tranzitul intre aceasta gi lumea in care au fost exilalt ingerii rebeli. acea culegere de scrieri carc l. KUHLEN IIIIIIMUL OCTJLT DE DOMINAR3 A LL\. el le-a prezentattentatiile lumii fizice..I ingeii Domnului s--au pogordt pe pdmAnL cei care sunt veghetori. 15-r7). De asemenea.edinJa lllhlia aratl cd Enoh a triit cu aproximativ 5500 de ani in urmd I lixt initiat de c6tre ingerii veghetori in tainele ceresti. in multe alte scrieri vechi se aminteste htPlclc ceregti.El a vtrzut s v[ petrececu urma. este foarte posibil ca 9i in respectivrt lume subterantr sd existe po(i hiperspaliale. cat .Ra. ltlaneta distrus6de Dumnezeu. aflat in conexiune prin zona de tranzil interdimensional amintiti. alituri de mumie. np dc 6 jubilee (aproximativ 300 de ani) a stat cu ingerii nmului. Criptele tibetane au adtrpostil vreme de (\o!cu seniorilor din Dzyan. duptrdesprinderea din Soare. " Cartea egipteand a morSii. De aceea te-am arutt. din pietnld ceb scAnteietoare si te--om aruncat din muntele lui Dumnezeu' rrt pe un necurat. ce poate fi intahit in cazul po4ii hipenpaliale din zona cwroscuti sub numele dc Triunghiul Bermudelor. rromind de la scrieri Drovenite . aceea de Tdrdm al Apelor Atbe.in urma marii t htgerilor. a luptat in Unlvcn impotriva copiilor revoltali. spre a invdla pe odraslele oamenilor $i a implini 141 $i dreptatea.trebuie sI r€marc un aspect deosebit dc important. luiv despre veghetorii care se revoltasertrqi fuseser[ expulzafi linu. Iattr ce relateazi proorocul Iezechiel despre evenimentul exihrii ingerilor rebeli: . . apa4ine tot acestei lumi paralele. Prn conexiune at fenomenul apelor albe. ci ea coresprmdeuntri spaliu paralel cu al nostru.Lucifer..tl pdcdtuit Si Eu te-am izgonit W tine. a fost distrusd. 0llnrpului. se poate ajunge uqor la concluzia ctr localizareagnrpului ingerilor rebeli in regatul subteranShambhalanrr este corectd (din motive uqor de in{eles!). revenind la problematica Shambhalei. atat regele Lumii.ta {arrti in mormant. naturale sau artificialc. nlcllicri nu este fAcuel o localizare temDoraltr exacUl a fttltth)r respective.ii oamenilor. insd ar trebui completate cu menjiunea c6. al ctrrei text originar a displrut Itl lN('crcatimpului. de-a lungul generaliilor p6nd rhu judec5lii gi a ldsat mirturie despre cele ce le-a cunoscut.i Frr[. Din pri<inr intindeii negolului tdu.?t in legendeleantice elene. Din picina frumuselii tale s-a ingamfot inima tu | pentru lra/ia to li4i pierdut . pe care dorea fl planetelor Marte | 0{[litruiasc[. la rdndul lttt' unei alte lumi.OS. crmoscdndplanul de divintr. din ziua facerii talc st pdnd in ziua cdnd s--a gdsit in tine nelegiuirea. structura care a controlat qi continud sa controleze evolu{ia civili zatiei noashe. In acestscop. ar fi alart diametrul de 2.i anume denumtea conferiti imperiului subteran de unele tradilii ruseqti.700 km.i Mahatrnasit Negri care il asisttr in coordonarea actiunilor apa4in. piatra rmghiulard a Piramidei Ocultc. re. cei doisprezece ai lui Uranus(personificarea parnantului) jucat un rol imponant:cei l2 au lhoe (personificarea l|l|ri Bc razvrltesc impotriva ordinii stabilite a lumilor. lduntral tdu s-a umplut de nedreptqte r-i .pe care Lucifer voia s5-qi prl)prio sa lume. De asemenea. cchilibrul sistemuluisolar. (lrttform unor lucrdri esoterice. ce a la cenrri qi nu a cunoscut moartea pe ptrmant.nlelepciuneQ. se ridicl dthr impotriva lui Zeus qi pomesc cu o fo4i teribih la zeilor. Afirmatiile conform c[rora regatrl subteran se afli sub conducerea Regelui Lumii $mt cat se poate de adevdrate. care aratll si I fost distrusl de Zeus. dupd ptrrereamea . Explozia plAnctc este amintit. In Cartea Jubileelor.in rnitologia fii cerului). exist?l o referire la momentul in carc a avut loc contact intre oameni qi ingerii venili din centi: .Fost-ai Jdrd pihand in cdile tale. pe care el urma si o formeze. apocrif ce dateazi aproximativ din 135 i. Copiile incompleteale cdr{ii srmtpline rcdactate in sanscritS. populatd de civili zatia hiperspatiald a ingerilor rebeli. pe planeta care era in procesul de formare.in zilele lui lun'.i a cerut indeconsiderdndu-sepi el dumnezeu. pentru a nu tulbura. nu a mai ascultat de Dumnezeu . care i-au aratat tot ceea ce este pe pemant qi in cemri. Enoh a fost primul om pe care il cunoasJeistoria. Dupi acest I )umnezeu a hotArat expulzarealui Lucifer qi a ingerilor rprijinit.III terestre.

lle ili voi da toatd stdpdnirea Si slava acestor impdrdlii. edificati pe teritoriLrl reprezentantiai unei avansate ultimii ocupatde actualulpodig Gobi. cuvantul Agadha este de origirrr' care gi budist?i sereferi la lumeasubteran6.n sus .ntre creatoi . conduqi de Regele Lumii. cdci ..365 qi 12 membri ai Inilieii Supreme. 'ltttrrcrclor secrete de la baza Piramidei de la Gizeh.. in cealalu pane a globuiui. Mergdnd pe aceeaEilhie. sdpatin profunzimile lanlului himalayan. ce duc snrc thncuri.ln cea de-a potra lume..Una din lucrfile de referin16 ce abordeazdaoest subie€t apa4ine lui Edward Lyfton..i pantr in prezent un subiect deosebit dc fascinant. . . vrillla. in chineze descriu misirmile unor ambasadori trimisi de i oi lmperiului Celest la Spiritele Muntilor.g OS. sdmanq a latnit iqr $i iar. Te yei tnchina &)llhttcu mea. O treime dintre ei refuzd.. lr. l||lr||rc secrcdlseaflI in ptrdureaBroceliande..i cl]iar . cat qi pe naziqti. Rene Guenon amintelte in scrieril' planellr. doud treimi se supun. toatd va fi a Ta.Ia peruvienii Nccrcte destinate exclusiv inilialilor.. a contempllrll putcrir' cetatea in gi a neamestecului evolu{ialumii qi in Shambhala. iar politia este asigurati de capii de familie. s-au refugiatintr-un imens sistcttt de caveme.toate cavemele subterane lFll/Jt"rr t Sfiturea TimpuluL Editrrfa Zoia. Fd calq ele.Se pronunld blestemul. Acesta descrie in cartea locuitE de o rastr sa. Dacd. SL lntl esle datd Si o dau oicui voiesc. Satano! Este scris: sd E inchini Domnului . Ideeaexistenlei unei rasc superioare $i a misticei energri will i-a fascinat ulterior atet pc oculti$i. cat mai ales pentru pasiona(ii de literaturi fantastictr.. care au introdus-o in arsenalul krr ideologic.s lrrfld cum aratdSorin Steftrnescu cafieaSfidsreaTimpuluit. similar . unde locuiztte supremul conducdtor d acesteiimpdrd. in urma unui cataclism civilizalii.pedeapsa cu ltl rc rplicA. lgr ! rlc Kitizh. Shambhala. in caz de cataclism vtlGr Xauxa. I-a ardtqt intr--o clipd L\ud inpdrdsiile pdmdntului $i I-a zis: " . Rolile cele mai vechi incep sd se invdrteasca . Cine este acest Rege al Lumii aflam dn liiblie: . . de fapt.numit de acesteaShamblrr ipstiile aflate in acearegiune.cunoscut in oiPnt Lu lli'qJe Za'rrJ.tii.o cxirtenp flra pauf. dar. Conform altor interprettrri. KUHLEN III IIIMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII din cele patru co\uri ale p5mantului.. cdci vine stdpinitorul lumu trth4u.Nu voi mai vorbi mult cu voi. o lume subpamanteana prin exercitarea energiei psihochineticc superioarI. atat pentru o serie de exploratori tememri. iar specialigtii sunt de acord cA textele acopera un segment de evolulie care se intinde pe o oerioadi de cdteva milioane de ani. Au awtt loc lupte . in focul numit Pertuis Neanti (pierdutiin neant).I)iuvolul L--a suit pe un munte inqlt. Dimensiunile $r plrrc a fi. salede un mit in carese afirma c6. pentiu diriiarea ti grdbirea omeniril ce-qi concentreszdefonurile pe drumul spre .Nu existEinchisori. Zdrnisliile maleme au umplut Totul. ce f(Xl rle milioane de supqi. autor al c141i {Jltimele zile ale orasului Pompei. Bucuresti. . Se crcrl.apocalipsul Jinaf'. orlc inconjurati de localitlili in care trdiesc marii preoli gi l'nlntul Regelui Lumii este inconjurat de palatele MaegStit rlllpdnesc toate fo4ele vizibile gi invizibile ale ptunandl krlbnruluiqi ale cenrlui. la maxeadencimesub scoaxta ur fi populate de urmaqii supravieluitorilor celor doutr scufundate c6ndva in Atlantic Si Pacific. 30). yzlll pldnuiau sd cucereasc6 lumea de sus.de langt Neant flltfh[n).mregat uriag. Un alt mit lcliloriul lor coincide cu zona indicati pe h6(ile tibetane gl oxistil tunele secrete care leagl lumea subterane de Tibet. Conform acest qi Tanjur pentru regahrl ascuns. care. Iuple pentru preponderenla in univers.i in jos.crrrlclc mongole suslin ci Shambhalaeste r. *hru1nia mea. circula anumite legende despre existenta unor iflr in Frantase considerdci existli un refugiu indestructibil..i distrugdtori. Strofa a sasea a CdrFT seniorilor \in Dzyan precizeazd: . El n--{tre nimic in Mine" (toan 14. 5-8). $l)annczeului tdu si numai Lui sd-I sl4jeSti" (Luca 4. o federatie. Lanoo. I 992. Acolo ei s-arr separat in doua grupe. ftrtrrgii societitli esteexercitailt de 5000 de savanti.toate aflatesub dominalia supremd a capilalei fuurll subterane. fiii pimesc ctrdinul sd creeze Jiinle dupd asemdnarea lor. MITUL SIIAMBHALEI Posibilitateaexistenlei unui ttrrdm rnisterios a constituit din cele mai vechi timpuri . oraq subteran la care nu pot ajunge decdt cei *r.srmt pe mtsura numtrrului lil sc intinde de-a lungul tuturor coridoarelor subfllfr fumea inteagl . fiecare stabilindu-Qi un centm material fl spiritual propriu: in Agartha se afla cetat€abinelui." 1. Rasa viitoare (1871). dacii vrei sd cunorti adevdrata varsfi a rolii. aremilioanede locuitorr gi multe orage.

Peryii numesc acest uriaq imperiu subteran Ariana. h h'l acest district.ratl expedilie. Popoarele Si spaliile subterane sunt guvernate de . Povestea pare a fi qi de constatitrilefostului dircctor al Observatorului Lowe.zonele parcurse. cel pe care Albert Shaw de la Review of . cu af.azi4 aparent. dup6 un anumit timp. sunl semnqlqti oameni ciudasi care ies uneori din pdduri funht se ascund de obicei cu giid) pentru a face troc cu muntenii' Aa ll not' oameni sunt inalli. Dup6 acest . cu plete lungi. in legendele 9i traditiile refcri toare la imperiul subpamantean se vorbegte cd W pdfiAnt va urtno un al treileo rdzboi mondial.tie unde se afld acel loc. dar sosit dinspre lpr dcosebirede Apollonius din Tyana. Sergius.. situat la extremitatea nordicd a masivului Sierra Nevadrt (California).acum sase mii de ani' un o a"rui.i care duce intr-un loc unde se aflii o citadeld cu locuinte stranii.. hr. este un vechi con^vtl canic care dd incet. o mesd cazdnd aici nimic extraordinar: poate Ji vorba de un inofensiv trih 'l' indieni care au ret4it sd se menlind izolayi tntr-o regiune I'ttlln turtllll frecventatd de reprezentantii autoritdlii". ce a ayut ca obiectiv hre iruntului Rega al Apelor A/6e. prilej cu care luase cunogtin(i despre lthllicului teritoriu ascrmsin inima Asiei.lnileniul de aul'. inconjurat de mai multe constnrqii ciudate. se spune cd. I\itl poartd o coafurd speciald. rl fisurtr la pol fi alte catastrofe naturale. Chr. bine echipati..unui unel sub orientald a muntelui Shasta .ltin Asia Centrall. vor reveni la suprafali si vor aduce o noM cunoaltere asupra lumii. -regele reprezentant terestru pe Dalai Lama. de talie inahd Qd)i. cl subpdmantean este Rigden lyepo. in fruntea gmpului se Sergius. greu accesibil. Itlgc concluzia cA ac€sta. el a putut obsewa uneori prezenta unui dom Ilta('t mctalic.rMn 67 ale Ameicii sunt locaite de striivechiul popor ce a dispdrut sub pdmdnt. totu$i.oare semne de activitate. Roerich sunt doar nurnc din lungul gir al celor ce au riscat totul pentru a odcvilrul din miezul unei fascinante legende. Conducdtorul imperiulttt lumii.au intdlnit pe neasteptate oameni de o rasd imbrdcasi in alb. in tO+: i9i fXcu instr aparilia un h[tr6n care declara tuturor celor care aveau timp sa-l tl ol cstc plrintele Sergius qi cd revenisedin demult uitata l)lrr rclatirile cdlugirului. a unor misterioase ceremonii. referitoare la aqa-numita Tard il Minunilor: sltui de exploatarea . asemdndtoare fash-ului unui aparotfototYali' despre care se a/irmd cd ar f produsd de ni$te oameni misterit)ll Mqiestuosul munte Shasta.rile cu tone de rocil. KI.JHLEN lFfllMUL oculT DE DoMINARE A Lr.. Ossendowski.. Serge Hulltl noteazA: ." Povestirea are multe punclc comune cu cea din folclorul rus. Desi nimeni nu . pe care o considerd a fi tara de origine a arienilor. int6mplari ce sunt puse frecvent in legtrtura cu exrstcnu unui prezurntiv punct de acces in lumea subteranS. Referindu-se la rmele int6mpl6ri stranii ce au loc pe munlch' Shasta. ce petrecusec6{iva ani la mdndstir€ade pe Atlns din Grecia. mulli l-ttu vizitot.. buclate. care circalii pe drumuile forestiere izolate . p[rintele Sergius rtu ri[c decat fascinante. multe sute de ani mai tarziu si cu |ftrontltrwski. ldrd u "-a mai reapare weodatd. Dar localnicii sau ||i lncearcl str se apropie de focurile uriale aprinse din cand in . c€ se arAtaincapabil sd locacu un anumit punct al cAltrtoriei. agili. situat tn Califumia septentrionald. undevain apropierea I.ultinr r5zboi".. inainte de a astupa in urma lor intrf.In anul 987 d.eJi csre Regelui Lumil" recunosc sueranilaaa O altil legendtr mongold afirmi cd . Privind prin telescop in direclia cu pricina. in urma carora va disparcn mai mult de jumatate din populalia globului.dax evidente povestiri. Fumul care larlodic din vechiul crater ar proveni nu de la fenomene . venind dinspre nord-vest." O fegendi locala mentioneazi existenla .olruor. lpolkrnius din Tyana.l|d ln pldure. ei au promis c[. periodic. relativ pulin cun"t cut. dacA a efectuat cu adeverat lrhttlc ri fi ajuns. Anii trecur5-dar nu c nrsi auzit nimic despreei.in munlii din Calfomia este observatd din cdnd in ttin'l o lumind orbitoare. fara Minunilor szu fara Apelor Albe din legendele parr s[ fie localizat. linuti la distang de rm fel de vibratii care ii imobilizeaztr. Edgar'Lucien Larkin.. auriu. u.]e ascund atunci cdnd cineva incearcd sd intre in lepdturd fl.nr s-a petrecut. cam in aceeaqi uu 0 mie de ani inainte de Anollonius. sub pdmdnt tmpreund cu intregul sdu nib.4u o linutd elegantd Sifunteafoarte pe coama nasului.luromobilitlii rpune Hutin . Date con(lc istorie par sd confirme faptul cI tentativele lor n-au hlrrnicc. care va fi inso{it de cutremure. ci de la misterioasa cetate ascunsd'.66 OS. diferitele rase din interiorul Pamantului se vor uni (rl supravieluitorii de la suprafa{i qi vor vesti . prinqulMadimir al Kiewlui a o [dcvf.i nedrepQifile Jarului' un marc numdr de oameni s-ar fi ascuns in uriaqele caveme ale unui oral subteran. care il are.

"i..devenit norocos: prezenr'oPeR'rc nutin timD inainteaRevolutiei din Octombne' ln muzee din lume' cu prectrderc.f.sunt intelep(i$i "...lJ""Jii"lr cuuemet" locuitorii sai' cc iar sime..'.roreitia in rimpul rizboiului a monumentelorculrurale' de-a treia Frut u fo.....-intiit" din Asia Centrala. pdmdntesc! ti"' i... ccca ce ins€anntr ci este localizacl undeva." "dt. T A N A C TE RIS TI CI GENE RALE vcehilor scrieri. o apditt de cinci-ori ocum t40 de ani ta Eradeni. iactut de pace Roerich 1i Flamura Pdcii.f".rit f i rcmnat la Casa Albl de 20 de 15ri latino-amencanelltrl lo (lc ultf.T1-YT::'i"t*?ntll*""*" Sfdarea in ruc^rr.Prima sa expediliesprecentrul in august 1925' Dupd ce a Eavelsal masrvrrl asiatic a debutat oe Takla Makan si a fAcuto mtrerupene p rrll Karakonrm..1()']:'l "lt.l h vftt.*r nu a renuntat.. ce teceau printr-un moment critic. au fost iil pun"t" roqii amplasateintr-un de Nictrolas Roerich inainte de prirnul razboi mondial' iiti"put" ctrpabt numele de Cntcea Rosiea Culrurii' fiind creat ifofitt u lrrtir r. Doi ani mai tarzii' Pactul de pace Roeich iror. t.""i fie.*tiff" p. cAnd in 1926 artistul s-a aflat la Moscova' nunui ca a dtrruit guvemului sovietic o valoroasS.umite imprej'uori sa parcurgt' in condilii i..f "itt"tu Oi. il ta ronlrcrr srtuat "i' aiuns in mai 1926' pe malul lacului Zaisan' p.picturd Cuceritorul . la constihrirea Ligii Nalicu Wllor.'.. nrirl mai tArziu. categoricabordarea mereu bibliotecarul lrrt Driviri pline de spaimd' aqa cum facea insa' usor' cu atat mai-mu.deqertul lui ianuarie 1926' gmpul contltt ilotan. . .*f"*t". trecind prin Urumchi. SUe'tf Franla.ta teg"nOi: adanc ascuns sub pamant' -fantastic lunde tentacuiare mii de kilometri iitirifr.:-. rnisteriosulRege al Lumii' bibliotecarulil la. s-a indr€ptat ^spreInrrrrlll autu u""*ta a pomit tibettrt..i'ndio.i-liii"b5.*.t adoptatde Liga Naliunilor in 1930 -C^ea la washrngbn' in l9JJ' atuncl nmo loltvcrlic a pactului s-a linut 'de naliuni..in in numeroase 5#"t"*'."'l "t Et"o"tui inmbiri dacl l-rt sale avuri succes La insistentele a.". Shambhalaeste marginittr la nord de r. in loc de r'sprms tt oruncdtt subiectului. la sud de Tibet qi India.'Da..E..-"tul t"t-intrs al crlatoriei' De acolo' Roerl h l|i".rit mult la imbundt2itirearela(iilor iwicto-a-erican"... ins6. 4'r4' Agarthei aflasecb era conslderat Zat O""ot" c-onducdtorul ".il. el a adus o lntnbutie indirecti. de China la est ^9i b" r"gtt#'*i*1.incat... pentrua incepeo noua expeql\rer r cand -din Ulan Bator. undea ramasnumai pini in septemb{:. contrnenttrlrrl ii"..[lrzii).'i.. .pe iftrff Aptut cI Roerich a cotttrib...expusAh Muzeul de Arti Gorki)' dar a 5 n totttt" in sufletul anisnrlui. b slatsitul ffi.. o op'i*t'5i '6)u Narabanchi Kur" ii a uaiw r"irhile mdndstii de lq Sakkoi 5i "--6il."b" isi un regat incLr.RSI' :l -t-l^Tg* din rmdea fi incetat viap in 1947' lulir rtin ttimataya. a atins frontiera indianl in mai l e'rl ili"iiilif-"Jt"and tiiit $i explorator.. . parte.ot a. cunoscute Ajuns pe malul Amurului' el a aflat de-tr europenilor. dar semnificativa.spre starqitulexistenlei' i" hirlt lnr pctrecu(iin StateleUnite si V.-aJin tdisit * rispuns: ..tati'. KUHLEN IINTEMTJL OCTJLT DE DOMINARE A LUMII 69 Robinson' ol Reviews il numea' la inceputul anilor 1900' "un in exploaari carbonifere' ossendorvski sp.. in (ir ||l|||'r rr /rr. rxr steag alb cerc de aceeaqiculoare.. ..ita" lui ossendowskide i identificasimburele de adcct se afltr in.intnendin legdnri cu invaFtii din strivechile -hcaquri de'cufturr central-asiatici' deveniseun fel de purtdlor de Ittt'/lnt of (rceslora pe Lingd gwemele marilor Wteri' Astfel'.:i' .(Mongolia) -ti tiJt"r*. Vo.uta revenit in Mongolia.t?. spateleincredibilelor *]".68 OS. Este cunoscutsub numerede Agartha' atotpu@mlcr' L numaracu milioanele.lt' "i"iai:i* rnliti. ori cu reactii surprinzitoare din partea mter soldat de multe fie relirzll ti.sdrbdtoril'' "a^i^i."i I drumul.ffi?" intr-o mice mlsua sau "J""iih'xil t-o". inairii demniuri din Urga (Ulan-Bator)' "i.un alt exploratorparea se fie mult ( llnlanoez rl cet?ltean NicholasRoerich'pictor rus."iaist ^a grele' .

el nu mai poate fi identificat cu o tartr anume. Babilonul. Inconjuratc de stdnci inalte. al fblndu-se nevezut in spatelevarfului 'v:r:apezit masirului Humloltft. pundili inregistreazd pe tablete de piatrd toatd .i colo. renumitul explorator al continentului asiatic din prirna jumetab a secolului al XX-lea. Tot in cursul expediliilor sale. filolog ungur care a dit intre anii 1827 si 1830 intr-o mmastte budisti tibe-tani. numitd de tibetani gi Dejung. undeva.E A L(]MU 7l deqertul Gobi.||nnrn"'vitez6coridoareleingustedin interiorul planetei. anterior valului de semnal5ri care s-au abdtut asupraSUA in deceniile Sase qapte. intr-rm loc ce poate fi atins numai cu pretul rmor mari dificuluifi. Cei mai mulli ceteFni cu aparteneli la Shambhala$. corpuri Apollonius. intr-una din diminelile anului 1926. De aici o grota cu un lac despre care au -stiinti pomesc mai multe coridoare ce leagtrPotala de enigmatica citadelll Shambhala. Cabral nota tn 1625: . in 1933.i Indb. cno[ne car€. John dupd opinia mea..tnllnat cu niqte pietre. legendanrl plmant al lui Arya-varsha se afla la nord de muntele Kalias din vesnrl Tibetului. zonele respective se bucuri de un microclimat exhem de placut. Misteriosul tiirim pare a se intinde peste tot sub scoa4a teresid. De astAdatl a liost hll vorba de douEobiecte intunecatela culoare.. locuitorii enigmaticei lumi a. datoriti unor particularit?ili geologice.OS. CosrILa din Koros. a fost mutat cu circa 1800 de ani lnrinte de Cbristos. Ici . ce intreline o vegetalie gi fauni bogate. lucru de care sunt acuzati pentru ei. Ltxrritorii tArAmului subteran par str cunoasci Ai modaliciti dc producere gi utilizare pe scad largi a luminii. . dar gi Shambhala. Acestea mai sunt mentionate $i in rl XIX-lea. conform affmaliilor lui Serge grcu de crezut cd Ossendowski. Iudeea sau Egiptul.Shambhala. Fenomenele pe care le-au descris. Regan. abrupte Si inzdpezite". Cu mii de ani in urm4 regatul pare st fi avut granite de suprafa(i distincte.nt dispersati in toate statele lumii. l|. ci ceea cepe hd4ile noastreapare ca Marele Regat Tdtar". se g[sett€ undeva intre Afganistan .cea miticd este indicatd de multe ori Otpt Chang (nordicd).Regatul qscltns" . ncris?lde el a apirut in 1961. acoperite de gheali sau zipadi. Mai precis. $t lipsita de boli". . Astfel. !i i OZN modemi. Ea este generattr de pantarbe. alta in India. . pe cdnd lrltodiiia lui Roerich inainta in vecinltatea munfilor Karakorum. a ctrmi iniml este. a tAgnindpe cerul limpede din aceast2t parte a fifl observat deodat?|. separd centrele ll'U|lrc. de un alt explorator celebru al Tibetului. in inima Asiei. Pe neaqteptate.i vegenlelor."6sra un semn din Shambhala".principal. Jtmiincntului asiatic. a avut o experienltr simihrn. Roerich a mai aflat de la un preot-lama. dar invlluite intr-o li||llc pulsanta. Roerich sau Smyhe incercau gi de cealaltit parte a globului. KUHLEN IIIITEMIJL OCTJLT DE DOMINAR. in lipsa unui termen de compara(ie mai bun. rm disc sffilucitor. in nordul masivului himalayan. pasaje secretepermit initiatilor accesul in interiorul ei. Alte legende amintesc ctr Ayodhya.britanicul Frank Smythe. nu este China. ce strdbtrturi ceml la mare inlltime. lucrare tibetan5 scrisl in secolul al XVI[-lea .. o a treia in Tibetul oriental gi ultima in Bomeo. de pnxlucl senzafie cu relatdrile lor. Printre $rile antice indicate pe vechi hi4i tibetane apar nu numai Persia. Pentrua nu fi confundati cu localitatea lndlanl sinoniml din Benares.plasa Shambhalaintre 45d 9i 500 latitudine nordici. dar si a altor lumi". I luc.escahdlnd Everesul. dar care cu cea crmoscuti de noi doar ca formi de manifestare: regatului subteran sunt iluminate de o lumind speciald. ca sub Potala Galatul lui Dalai Lama din Lhasa) exisn numai initia(ii. Yalea Initiatilor din scrierile lui Buddha se prcsupunea fi situati in aceeagizon[. conform legendelor. Se afirmi ctr pentru a ajunge in acest regat :rscuns exisct patru cdi de acces: una incepe pe teritoriul Rusiei.esresituat intra regiune muntoasd inconjurotd de vddui foarte tnalte. Paleta mijloacelor de transport pe care le folosesc pare a fi lhtlc vastil.. la Shambhala. intemeiat acum 6O00 de ani. dar in epoca actualf. Conform unei legende mongole. Ciudate aeriene au fost semnalate.se aratil in Shambhala lam-yia (Drumul spre Shambhala). Oragul Stelar. a unor adeveraGoaze d€ vegetatie in chiar inima uscanrlui gi inghelatului platou tibetan. in zona muntelui Shasta. erau foarte limpezi pentru attohtori: semne llhtmbhala. vehiculul il-l schimbat directia de deplasare dinspre sud spre sud-vest.in Agartha.tiinla noastre. Precizarca este sustinute de descoperirea de ctrtre Nicholas Roerich. fiind coordonatorii oculti ai aqa-numitelor societdli secrcteCapitala se aflf. .. dincolo de rAul Sdr Daria. okrind populaliei o Ittrt. )rllk' cre.terea cerealelor . nu pot fi parcurse pe jos sau folosind animale de } hr vchicule necunoscute de noi. exclamartrpreolii lama din tult la vedereadiscului. Bhagovata Purana sj enciclopediasanscriE Vachaspaayaamplaseaziregiunea in Tibet.

penmr. longevitate incredibila... inclusiv imensul potential ll .rrc "-at Jgolice materializate.. lrr afarAde ingerii negti. a notat in *p""i'L comunllillrl in sa'creionez contiruareun portret-robotal membnlor deosebit de relevante pcntttt . puteau sa "*uoereerintuile lor cosmice.i#. fiJ un miiloc vizibil' iar asmonautii.i.ttJ.5 2.i care se bucuri dc i"'ttun. Ei Purtau' armuri si sub aceste armuri se vedeu obiecte de lt. ase- .stare erau lips(i aparent de once srstem de prorecut' bisnuitA de anabioza. decrTrr' r conducere centralizat':t.?"tat"-f iblian Giuseppe Tucci' bazdndu-se pe vechi macondusl rle nuscrise tibetane.l ftrgcrii albi se pot manifestaoricind in acestplan' In momentul pune problema realizirii unei distinclii intre fiinlele h u.a normald. ei au rdspuns cd o lege b tntlrunea cele mai grave pedepse in cazul care ar intimplare:.irile angelicefireqti. cufundati intr-o.tnundant avea o fald de un roSu inchis..esteevidentfaptul 01. cat $i filosofic. .. Care ar lt otprcitAlile remarcabile ale fiintelor care pot folosi in mod rcsurselelor latente? Facius Cardan."".minle de mdtase. .r. KUHLI]N TIS'TEMULOCULT DE DOMINARE A LUMII pe varfurile C6tiva brahmani din lndia qi Tibet' reugind sd urce picior de om n-a calcat' au gaslt lnscnplll munrilor. cam pe la a 20-a ord a zilei.n( oe il "t-ul*i.i sunl oameni hn ft.fi" rt ""ttiaa supli. dar nici unul dintre ei nu pdreq sd aibd mai muh htlrebqt cine sunt.a tohla de informatiilY:iil-t1.""tiuj neo"ot..i.tiintific. men(ioneaztrcA ini$al' Shambhala. o hranl vegetariantr: pe care nl( r o conaoleazd fenomene ale naturii intr-o mtrsura putem imagina.72 OS. zeci de milioane de indivizi' care sunt inallt . principalele caracteristici ale lumii subterane: '. . iar ei mi-au rdspuns c.FrancaisJacob. unde nici un alt de ulpi in zlpadt $i amprente lisate' probabil' . intreba\i de ce nu umrcnilor tezaurele itiinfei lor. in care organele de anahza il de personalit'il1i pregatite multrlateral' atirl oar a fi asigurate .existA anumite care disting in mod net hinlele angelice de oamenii latA catevarcpere: l. i"p"f.in 1491. la faptul cA omul folosegte maximum l0%odin capaci rlc f'unclionare a sistemului nervos central.1i"" 9i s[ prezint doua cazuri lrl" in Ju* u""qti" dtuijeaz4 evenimentele istorice majore .la acc*t celoi l"'d. . Doi dintre u li de un rang mai inalt decdt ceilalli... Ei au spus cd Utto lll rh' uni. delineba-re s-au shaduit sd-i asigure perPeruala: So tt:. ttl\rr1tl $upte bdrbali ce purtqu ve. ce au fost exilati intr-un spaliu terestru trnrlcl qi au fost obligali sA poane corpuri fzice nidimensionale. dl conduct la concluzii certe.i oamenii obignui{i.* organismului uman.rurcatul premiului Nobel pentru medicinS.(au sd atingd pdn.tut" f"derativ5 de tip aparent comunist.. Cu toate acestea. materializarea Fldimcnsional tmotice fiind una din insu.u logele greceSti $ incdlldi scAnteietoare." tratare a corpurilor unor lama.in . grad de dezvoltat" in mid evident.in plus.era ale unei ibmle exr]em qc fiinte venite din cosmos." .J"i civilizaliei noastre' L-*. carc 'rl paranormale' De. dar au controlat permuut pasfiat cunoqtintele *-ui"a lata' prczenulc nent si discrei ascensiunea omenirii pe scara istonel pe scurt. ttryt de o glorie Si o mdrelie extraordinare. Posibilitatea intregii capacititi a creierului uman deschide perspective dezviluind noi direclii de evolulie a omului. o societate care deline un fi edificata de-catde nr$' multilaterah extem de inalt nu poate pot tr rncaorale fiinte cu capacitali psihologice deosebite.ll: o lipsaaproape . spunea ca Jteuroe:$e ca un hlrboreactor montat Ia o cdruld".xplorarea allor planete Propulsia se realizil . MATTATMA$rI Deqi existenla fiinlelor hipenpaliale se desfd..niul . in -' 'd".o.. Cel care pdreu t'.cu "at"iu milioane de ani in iuma' Si-au asumat mlsrunea Terra lnteTetelonlllr acceleraevolulia planetei 9i a viitoarei specii umane de el' care nll drimului ascuns le-ar fi urmat pamantenii instrultl mostenite. I noi nqsterii $i morliL yiala lor era mai lungd ca a ll lxt. htAl matematicianului. ce reveneau st sau suoravie$ire in spaliul extraatmosferic Dupi descrie tot ceea ce v5zuserd taua*i iu t*.oartrde obicei in . o meloca de rolile unor vehicule. si fizicianului Jerome Cardan din Milano.Cdnd lre Suhtilitetae. analiza corpurilor fizice tccstora nu ar pennite sesizareaunor diferente semnificative.i referitor . urmtrtoarea lnleplinit rinrile obisnuite.posibilitatea corpurilor esteo certitudine. cu plrul lung .xlii cu un numtrr de dimensiuni mai mare decdt cele trei ale in actiunii acestora spaliul Univcrsuluifizic obignuit..i Ia nei secole. Ossendowski relateaztr despre in vederea lansSrii lor. .

nici de unde a venit slrr incotro a plecat. Juntn Frankhn qi George Washington.r. Statelor Unite ate Americii. dar inlotdeauna era ascultat cu o deosebiti atentie.i"r"j. m ptus. Apollonius din Tyana a dovedit anumite capacitlli iegite din comun: liniqtirea apelor agitate sau a rafalelor de v6nt 9i calmarea instantanee a furiei animalelor sdlbatice. gi-au inv[luit intr-o auri de mister at'rl originea. pot seaca mdile. t nnd. alune. apdrute intr-un moment crucial din istotrrt .. in Laki Succes / Statele Unite. iar oamenii de ordine pazeau permanent usile.'. $i totuEi. iar rumoarea s_a deosebiu_penru viitorut ONU." Conform legendelor referitoare la miticul tAram Shambhala' mahatmaqilor le . n lost confolat:l cu atenfiede membrii serviciuluiae seturiLte. Teletransmisia psihicl a durat cateva minutc. dar chiar si principiile Declaraliei de Indepindenu. era un barbat inalt" exhem de prezentabil..std in putere sd annce planeta in aer sau sd-i prefacd suprafaya in pustiui.i inaintc. parficipan(i la Convenlia de la philadelphia l_au cauai ta-t mulFmeascd pennu contribufia adusd. lumea ar pieri imediat.i pot rdspAndi munli printre nisipuile desertului".I rur v loruiut steag american.. Duptr sejunrl stru asiatic. PROFESORUL DupA cum aratA Sorin Stefdnescu in lucmrea SJidarea Timpulu nimeni nu i-a cunoscut adevdran nume. aspectece pot indica o posibill apanenen{a la o alti civilizalie.. subparcA de privirea sa.. printre ahii.nu bea vin sau bere. 'iugate i" ISZO. carc. erau il.inaintede aicesulparticinanjioi. Cel care pdrea a Ji Seful lor a negat cd Dumnezeu ar Ji ficut lumea din ve.l-p"-Tiq 'nlr delegafiilor SUA (Austin). asistenta lnrupindu-qi aproape integral ideile pe care l. nici chiar de paiare tnl p"Cf. Alte surse mentioneztr un nivel tehnologic qi gtiin1ific incredibil de avansat. desi au iucat un rol deosebit in evenimentele majore prin care lrr trecut unele popoare. pe iand se afla la mdnastirea Narabachi Kure (vesrul Mongoliei). documentele oficiale ii mentioneztr rrrr numai existenta. iar dieta era compusA din aia_nu_ mrlete atrmente naturale: cereale. ci si contribulia esenfaltr la solu{ionarea lrttot probleme importante. Cateva secunde mai tarziu. Regatul Unit at Marii _ (Jebb) rutii -sef||si URSS(Visinsky). in_mijlocul gnrpului de revolugionaricarf O"rUa*. in propunerile rn)tesiorulur.OS. cat qi mobilul ac{iunilor lor. s-a luminat treptat. Ca aspect.. pot transforma continentele in oceane . 1775. linea un reeim rrmenur crud. pe care cu grcu ne putem imagina c6nd il vom atinge. cistigand aproape instantaneu inpnerenia a doua personalitAli de prima mirime: Ben_ :rcoerea $r. materializind imaginile hidimensionale extrem de clare ale sotiei si ale altor membri ai familiei polonezului' surprinli in activitlfi curente. N. fdri ca el sd poati afla mecanismul prin carc fusese realizatt" lstoria consemneazi existenla unor personaje misterioase. Ossendowski a a!'ut parte de o experienti tulburitoare intre6at de rm lama dac6 doreqte sI afle ce se intAmpll cu familia s4 rlmas5 la mii de kilometri distan(A. ANONIMUL () sesiunea Comitetului politic al Organizaliei Natiunilor Unite. a persoana ce a intral fiind verificatd pe lista autorizati de rre. dupa 1emnare4 la 4 iulie 1776. apoi zona spre care privise a devenit la fel de obscuri ca . prilej cu care se pare ci a iniat in legiturl cu unii mahatrnagi. 4. componenlii delegatiilor se curo5teau destul de t ftltrc ei. profisorul nu a mai nrlut fi gtsit.nicie $ a suslinut cd lumea este creatd inJiecare clipd.'LT DE DOMINARE A LUMII 75 dezvdlui $tiinta lor. spaiul intrmecat s?re care i se spusese si priveascl. Acesta si_a fecut remarcati prezenta ln.al:nu m6nca nici un fel de came. in mijlocul unor violents fidmdntiri sociale. inginenrl a rlspuns afimativ. imnunea Nspect $i totuli se dovedea fioarte binevoitbr. KUHLEN SISTEMUL OCT. fiucte si miere. 3. in asafel cd dacd Dumnezeu s-ar descuraja. Vorbea rar ll Pulrn. Duoa tttt $r-au ocupat locurile in jurul mesei ovale. animat de ceva asemandtor rmor fuioare de fum Elc s-au ordonat rapid. pmtcctul steagului american pare si_si aiba originea ". a celebrului d'ocumenttrtcganr. n-a desf{qurat in anul 1950.

. in cadrul societilii. at6t in zonelecosmtcc "*irt"nt"i sau mai indepdnate' cat Si in spa(iile nidimensionalc -Pomind exprimat de ... Tocmai iceasta viziune permite . O"""oita.tiill#-h. Generalizareapincipiului antropic Wnfir spafiile superioar' c()rl celui tridimensionalconduce[a creareaunet brele m mooul ideeaconformcdn'tn de perc"pdea realita$i.. civilizaliei. iar maioitatea liona c bdrbaTilor Si femeilor w aiunge ia-Si iubeasc. conturindu-i astfel Remodelareat€cutului constituie.trecut.]u inat"ptut linigtit spre qa deschisdde un gardian' a irt rf p€ culoar sd-l fi vtrzut de Ct . Sub o dictatuld $tiinli1tcd." Aldous Huxlev O caracteristici a speciei urnane.i4elegcr'"t [.ivilizaliile hiperspa$ale. f"-"trlui aa o-"n-ir"u nu a fosq nu este9i nu va fi niciodatesingttrn Cosmos. de a'ne de fi de a ne imagina." "tin. standarde menitest motivezeactiuile din. un observatorspecrtrcuruversultll topic.ansc rh r"""* a respcr' evolutie.o mepentru creareaunui int€g esafodajde criterii. SUA si Marea Britanie). lnteligentane di capacitarea a hJfp.realitatea imediatl- . prezent $i viitor. indife-rentde gradul rl u tt tu-t .}nTtanesI.. putem face distinctie intre eul lume.jRSS.cit qi in intenorul acestonr'll .pinctpiul 'ttl de la considerentul -"1 -i.':! hiperspa{ialeasup-ra innuenlei civilizaliilor 'r*-i'i" ailct. Dialogul modifica radical in bine cursul rmor dezbateride rau augur' esenualc necunosDentruDaceamondiala. S IST E M U L D E D OMIN AR E OC U LT A LU MII XXI va f . dar gi complexe. a ceea nrnt.-i"" oaralefe..76 OS.ionstituie nici pe depade'tculrnea-' a unul complex proces (rc reDrezinta doar o etapa intermediarl a esent.i sen'itt/ted Si niciodatd nu vor mat visa reyolulii. conform ciruia omul este de.. Tocmai acestfapt a f6cut. in cGva fi. nc ofertr bazapentru a percep€experienfeleintr-o infinitate lo subtile..SecoM Lamii.aryurnent6nd uentionat evolutrer'(l nu fiinta umane. Apoi. mult mai inalte. trt Din plcate. manifestareadualitittii principiilor marcheazl atat intre crvllrznlll ueaea existenla.0 si subtil sistem de control.i de origine divini.locul.roltrl *-r-ita "otttu*t umane in cadml Universului' adrnltand poslblllurtcil "iuiliratiai unei multirudini de lumi locuite. a importanlei acestor noliuni.p*t"f" prezentatemai sus au relevat faptul cA i reg eqafodaiul leoretic pe care sunt strucnrate fizica qi astronomi" --StT1 o unui tablou complex referior la.. fSta ca iin"va o**i ieqind! Conchtzii n. Datoriti con$tiintei ne dim seama de noasbe cu lumea exterioar[.Aine . de sr/tet.td.t..i. KUHLEN delegalii reDlici dure intre insolitul personajqi membrii principalelor a aYut ursadarul oe.a (l. intre rmiversul nostru interior si realititlile exterioare.. dar qi a fiecdrui individ in i ortc data de armoniain care se impletescinteligen{acongtisfcctul.$r." p"ate conchide exisrcn6unei-pluralitali este condilionatilde existentaunel multrtudrDoe oDscr locuibile vatori humanoizi. II. de aceea. era Contoloilor Vechii dictatoi au cdzutfindcd nu le-au puttrt olbi supusilor destuLi p.i destul circ. |r|fcl fiinta urn€ni dobandeste si isi demonsheazi supe_ davenind total implicatd in ceeace a fost.generind tensiuniqi conflicte .5i ca inseagaei evolulie esteghidatA ai'n int -penrr'l "zut plasatepe $epte de perlectrrrrrr nent de. destule miracole Si mitterc.fii ele umane sau hiperspaqiale ciclurilor de evolutie spnhrala pnn ltrtrl conduce la incheierea p""t t ca toate fiinlele sI beneficieze de aceleaqi.ca exercilrl{ a" acestea.lurrrr c5 t tfi-Lnt[nuf .ttfu. terminind ce avea de spus' pasit . dincolo de simpla suferin(! sau pcntru ca atributele tripletei inteligenp-conqtiinli-afect sn rrr perfect in sensul dezvolt?trii individului. cunoscutjt generic srrlr . tre6uie ca el o viziue foarte bine inchegaei asupratemporalialii. Memoria dI omului sentimenhrlde """u "" ""t" continuitate lungul timpului. i\vdqmAntul va funcaderdrat bine. tma din legile spirituale fi'ndamentale esteaceea ittdit'itilor. u ii"pr-t.. ci prirriritermediul unui deosebitde conrpbl * -.

lnte momentul aparitiei Piramidei Oculte $i evenimentul exingerilor rebeli pe Terra existi o smnsi conexiune. Seniorilor din Dzyan se pierde de-a lungul unui intreg gir de luciferice. Pentru mu\i esie ufor de identificat rr manipulare minord.. un cerc restransde maeqtri (Seniorii din Dzyan) preluat conducerea ultimei umanictti. de opinie. A) PIRAM IDA OC U LTA Experienta sociah ne aratl ca bate civilizafiile ctmoscutepane prczent s-au dezvoltat pe o anumitil structurt $i au cunoscut o )Me pozitivtr a6ta timp cet a fost respectati o anumite ierarhie. Terrei. Neglij6nd aceasti permanenul gi uriagd influen1A. sunt det€rminatein primul rdnd de normele scrise si nescrise ale societe$i in care ts5ieqte. 1996.la modi" sau chiar a provocarii L Bogdan Fice^c: Tehnici de manrp. de toate catastrofele periodice care s-au succedat Pe PeTraditia veche chinezi Si cea lamaisto-tibetani susline acest de vedere.rnorcurente. .ra Nemira.OS. dezvoltarea qi disparitia numero:rseculturi qi a ghidat prin mijloace nebdnuite evenimenla care au participat popoarele ce s-au perindat pe suprafata . regulamente.Tinand cont de acesteaspecte.tre tind in mod firesc fiintele umane. in momentul in care afirmi cr" in urmd cu 17 de ani. decat una majorA. semne.O analizi atentd qi impa4iall faptul c[ anumite concepte. dirijindu-i reacliile tl comportamentul. prin carr copilul. lozinci. mania trmfuesc un scop contrar.. prezen(a lor a devenit ceva obis. ample manifestiri protestatare. ce vizeazd scopuri contrare telurilor cf. Tehnici de nut nipulare'. Sistemul de valori. frind mult mai difcil de identificat. DupI cum aratit Bogdan Ficeac in cartea sa. simpla prezenttra celorlalti sunt factori cu o mare putere de influeng asupra individului. Datoritl insl tocmai acliunii continue a manipuldrilor marr asupra oamenilor. Manipullrile mari sunt reprezentate influenla intregil de culturi in rnijlocul cdreia vieluieste individul. nu est€deloc absurdstrpresuprmem la un moment rur gnrp de indivizi din virfin piramidei sociale a avut acces cunostin{e qi legictti ce le-au permis sd se inaltE deasupra lor curente fi sI perpetueze$inta pe care au stipanit-o. dupd c€ omenirea pardeja o istorie enorm de lung6. desemneazd acliune sociald creatdpremeditat pentt-ua influenlt .tnrcurilor electorale". individul poate face mult mai u€or judecill gretite sau poate fi lesne de manipulat. intr-o mtsure mult mai mare dei6t ar fi de a$teptatda([ s-ar avea in vedere doar personalitateaintim5 a celui il cauzll Chiar qi aspectelecare par banale. intr-o mare mtrsud. esie antrenatpentru a se integril in societatearespectivtr. pentru a crea de veridicitate unor prmcte de vedere ce trebuie susfinute. Ramanard ascunsain spatele valdui Lumii Piramida Ocultd a vegheat na$terea.idei qi teorii sunt promovate de apa4inand unor sfere de influente diferite. pot determinn schimbdri majore in comportamentulpersoaneloraflate intr-o anu miti situalie sociali. cont de numeroas€lecivilizalii c:re s-au succedatpe sucd. &tiN. a impunerii r. Cuvinte. Manipulirile majore stau la baza rdspdndirii diferitelor curenl(.dc subculturile cu care vine in contact.legi . caracteristici a manipulirilor executatede citre Pfamida o repr€zintd marea anvergura a acestora./dre.o reacliile $i comportomentul manipulalilor in sensul doit de mo nipulatof'. de pild{ faptul cA rolul qcolii de a transmite elevilor un bagaj de cunostinte cdt mai mare are o importanln secundari in comparalie cu celelalte scopuri. Din momentul crefii sale. in general. adolescentulde mai t6rziu. a conturdrii mentalitA{ilor. cum ar fi. a formarii tradi{iilor qi obiceiurilor.Jeformiste" iniliate de Ministerul Educaliei din Ro. acela de creare a unor generalii de inadaptati sociali. KUHLI N OCTJLT DE DOMTNARE A LUMII De$i. Bucur€sti. de genul . uneori chiar fdrd ca individul respectiv si-qi dca searna. psihologia sociald admite cA termenul de manipulan. iar faptul principiile dupl care se conduce supnrstructuB ocult?l sunt cu cele ale civilizafiei hiperspaliale luciferice.nuit. comportamentul.. Dentm a rcveni in mod fantomatic in istoria civilizalii. nesemnificative.devine chr cA m&urile . ne duce in inevitabil la concluzia cd prima nu r€prezinti altceva decat un eficace de control a evoluliei civilizafiei umane. spre exemplu.. felul de a gandi. oamenii nu iqi dau seama"situaliile socialc exercite rm control semnificativ asupra comportamentului umiu! Acliunile si reactiile individului la stimulii dintr-rm anumit medru social sunt determinate de fo4e si const€ngeri specifice acclur mediu.interprin care srmt implementate in societateaumanl planuri de gi distruger€.

circulafia vietii cer la ptmant. Cine este interesatde mentinereaunei de asemeneast. menite si sprijine acfiunile sale $i str discrediteze opiniile contrare teoriei oficiale. deplini a puterii plmantesti qi ghidact p€rmanent dc civilizatia hiperspaliali a ingerilor negri. Editura Herald. . r ascundereaadevirului despre originea 9i evolulia omului.udmexistenta.ologicestAnjenitoare. utilizarea unui imens potenlial gtiintific pentru controlul evolutiei societlttiiomeneSti. ' iiGrti"r. luptei minteste de tintativa construiriiTumului Babel. dragonul.$riinla.?lcateva exemple devenite clasice. r cultivarea unor vicii precum fumatul. promovarea unei viziuni unice asupra istoriei.' Haidem sd nelacem un oras $i . KTJHLEN iISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII 8l de Eficien{a deosebitl a actiunilor desfdqurate Piramida Oculti se datoreazi" in primul rdnd. a descoperirilor arhc. steaua. la acceptarea practicacuren0la unor srmbolun tlus.mai des intehite sunt: cu iemnificilii multiple' Dintre aceastea. o diminuarea cantitadi optime de oxigen in atmosfera prin proliferarea motoarelor cu arderc intema. e proliferarea ac(iunilor de manipulare specifice mass-media..Principalele scopuri vizate la ora actualtrsunt: o mentinerea oamenilor intr-o permanenti stare de sclavic spirituah. b) s r M BoLUR r O C U L T E gle$elii inseomnd sd . desprelocul struin cadrul Univerzului. Degi se confrunta cu o amplificare a conflictelor in toate planurile. sistem ce a fost pus la punct 9i adaptat permanentla noile condilii sociale. Piramida Oculti nu a cedat niciodati controlul asupra celor patrlr pilon.OS.tbiryFl Uniia celor aoua Soare-Luni.' Triunghiul iiitua.in sensulsubordon6rii complete a resurselor pe care le oferit Terra la dimensiunea in care ne desf5s. perpetuarea unor st?lri de conflict in ansamblul tuturor societitilor.cuceririi" cosmosului Cazul nu este cu nimic mai prejos decat chsicul exemplu al aberanteicurse a inarmf. lltca. indiferent de gradul lor de dezvoltare (divide et impera'). civilizalia actual5 sc incdpaFneazl sI se afirme in domeniul .A n te im?ohii o incuiinlezi' iar a neglii'r sd ne conlruntdm ca <>umenii rdi.it itut"u tuhrror societafilor secrete are in prin care acesteaiqi reprezint'ildoctrina qi lelunle f. Politica 9i finan\ek' AmDrentasa apare menlionati pentru prima datAin Biblie' cate ne. simbol al un lurn' fnootriva lui Dumnezeu: .rtistica apatte. zvastica 9i complementaripi--ia". principiul inhegii crealii. o suprimareapersoanelorincomodeIat. o alimenta{ia pe baze sintetice. consumul de alcool . Aceastit figurI compust' tr I lr^fnft $tiinta secretd. Io-i"r. o distrugereasistematici a documentelor istorice esenliale. o ignorarea premeditata a marilor puncte de inEebare. cu cele.rilor.?iri lucruri? ScDanf.i nu cauza bolilor.ngr iimUoturite ce se folosesc in mod cu€nt in vedere o simittn$ *.i de droguri. . ezotenca Dlntre simiUoturltecele mai fiecvent utilizate in literahrra pot fi amintite: TRIUNGHruL Paousl considerd cd trirmglriul cu v6rfirl in sus reprezintil tot d" lloo ci se ridicd de jos in sus fi este exprimat in plan fot ly naturalf.a6 ta aiungd la cer 5i sd ne facem faimd inainte de a il'"a*i ne imprd$tia pe lala a tot pdmanhll! " (Facerea I l' 4)' Vulgarizarea r'mor scrieri aparfindnd anumitor societtrli secrete a lflate iri coordonarea directi a suprastructurii oculte de putere in timpul. existenlei unui riguros Sistem Ocul( de Dominare a Lumii. r incurajarea tendinlei medicinei 9i industriei farmaceutice dc a trata efectul .. Pe l6. Religit. Soare. care stau la bazil odificiului in[ltat de ea. o subminareaestablishmentului. .stele qi de intreagavia$ in jos' iar 1lt v0rful in jos simbolizeazl tot ceea ce coboar[ de sus Luna' mod specialapa' umezeala"in in nlan fizii el rePrezint5 triunghiuri complementarcrepTzinjl cgtr. Bucurc$i' . cdnd o putem face' e un pdcal cu nimic mai mic decAt ai inculaia " Prpr F€lix 8l III-lea. s€colul al vl-lea r Diclionarul definqte cuvintul simbol ca fiind w semn' obiect anafrtu imagine care rePrezintd' in virtutea unei coresPondenle o insusire sau un bdce. in obiect. o idee. 'intt^"nt. o fin1d' o noyiune. evolulia la hindqi.

'. este principiul feminin.3): . vers. o Obeliscul de la Vaticar.. Ochiul atoatevdzdtor il yegheazd". cu capul . este sint. De ce considerit masonii nordul ca loc de li t t n.cat oclc cinci simluri ale sale.. dar mai insistent ca simbol al autoitdlii suverane"' Adonis' Si l-au personifical ca Brahma. este o insuhd Ia adresa lul'. inilial.Cum ai cdzut tu din Conform iluminatului Adam Weishaupt. IniSial.. intr-un plan superior. De asemenea. bolul masonic ql Marelui Arhitect al Llnivenulai. t. . Bel. referindu-se la unele ritu_ aluri antice. con_ . PIRAMIDA / OBELISCUL Simbolistica ezoterica relevd faptul ctr orice piramidi are o baztr p5trat?i. yang este una din energiile qi anume principiul masculin. .u reprezint?i uniBtea.i fap spre el c6nd se adreseazi mul$rnii.sideri cd: .. dintre care cel mai important este acela al unitiltii. reprezentat de steaua cazatoarc' ltrite de istoria ingeruiui clzut. Cu mii de ani in urmd. una din cele cinci scrieri canonice PotrLit cosmice int&mentale ale chinezilor.toate marile puteri au simbol nu numai pe arme. voi pune sdlasul meu' in miazdnoapterz cea "" depdrtatd. Capt. semnul. Amun.. Atribuirea unui asemenea cqlifrcath.Masonul crede in Marele Arhitect.' nnul poate desemna.tteaua de foc este la raliunii". victorie' ilior. fost membru al Masoneriei.:ltaCarlea tui Isaia (14' 1. ."mai opresus celui pulemic wi s$ezaJ lul meu! In munete llble Dumnezeului i * lnllial pe calea care duce spre lumind.i toate fiinlele lor. Sd nu uih.atat omul. dar Dumneien a creat din nimic cerul Si pdmAntul . avioane 9i tancud' El constituie un )l al puterii rmui anurnit stat sau chiar al unei alian(e de state Scnsul simbolistic negativ. niciodatd cd Maestrul este oproape."prezentat de cer./Egipt. adaptareasi cele oatnr ce dimensiuni spatio-!emporale ale Cosmosului..rl. culoarearosie qi numirul recepior' obscur' telunc' r']. Marele Arhitect al Universului este Maestnrl Lojelor Masonice: . caldurl' soare. George Washington: o Obeliscul din Central ParVNew york.. Scriitonrl masonic Carl H.ti".Adorqlia soarelui a devenit baza tmr religiilor din antichitate. g€iintlementate cuprinse in Tao... asociat cu ochiul atoatevdzd. construit in rnemoria primului presedinte american. to-itto. Raymong E. Hall. iar marele maestru mason Albert Pike a f6cut stea strdlucitoare. Conform masonului Manly P. intr-un asemenea mod. Osiris. STEAUA / SOARELE Papusl consideri cA p€ntagrama sau steaua in cinci colhrri are sensuri multiple..in Deuteronom exist2to referire la con- adund zeii. impar' inrlrimpurite primavara5i vara. adus in anul lggl dc la Alexandria..82 OS. cu patru lahrri si insusral spre vdrful de formtr piramidall. Edward Ronayane. oamenii dincolo de orbitd.dar lui ii revine sd Itoreasia pe drumul Vrpuitor sPre Estul simbolic' Iar local Sul ln Vechiut Testament. referinduse la simbolul triunghiului.Triunghiul. amplasat in piata San pietro din Roma. cu simbolnl soarelui: . au piit ne este prezentat tn cadrul Masoneriei. Krishna esle zeul-soare hindus Soa' ZsteNordul" . l. Lucifer: .. chiar papa" sti cu . PaDusi Or . ca sursd a ii. cete mai impo-nanrc obeliscuri sunt: o Monumentul Washington. " (lsaia 14' l2).tlui n" a. in prezent..Jniliatul din vechime vedea in obelisc insusi spiitul zeului pe care tl adora'. dimpoHve.. O piramidl de o formi cu totul aparte este obeliscul. deci el nu poate Ji un simplu arhitect. Uitni^ ti Apollo. reprezifiA Uni. aratA c6: . semnifica materia. Claudy. KUHLIiN OCTJLT DE DOMINARE A LTJMII cnnoscuti !i sub numele de Pecetea lui Solomon. a aratat c6: ." COMPLEMENTARITATEA Cd4ii Schimbdilor. in timp ce varfirl sf. Cuv6ntul obelric defineqre un stalp de piatr5 inalt..lln Arhitect e un om care furnizeazd planui Si supemizeazd consiucyit unui ediJiciu clddit din materiale prcgdtite dinainte. . hcat.i membrele sale.cre$erc. muchiile reprezinti implementarea ideilor Ei teoriilor in practicl.r. ficrma. spre zeul adorat ioarele.

SARPELE / BALAURUL / DRAGONUL .iar^ drept un simbol al puritilii sdngelui. Erau odevdra1i lrati ai luminii si de la o'd.zvastica hbl|tt . Sarpelt era simbolul lor. aomnrt. inscrip{ia a disptrrut Kutiepov se p-arecd-a frrtnii in posesii fotografiei fdcute la 24 iulie. Jrmboluf complementarita(ii yin/yang a fost preluar de miscaic..ce avea sa fie otrdvit ulterior in Teddy llthr misteriossi care uza in romanelesalede pseudonimul fi fost rApit qi ucis pe I.Marele mason de grad 33.r. doui principii ge realizeazAciclic... nu poate fi exclusiv yang sau exclusiv yrz. $arpele a cazut pentru cd a nevnit la puierea dumnezeiasce. Chr. Teddy Legrand prin care Itwese. Conform doctrinei taioste chineze.i numarul par. iffuditA cu societateagermani Thule.. . -lu tepciunii.. 1908. i. .'r"na*i limite Denll crctunle schunbarilor. Ace$ti Regi $erpi au fondat pcolile misterel.. manifestare a aol g. blandeze desemneazd hjtn<lele llnn lui Trebich Lincoln' care se prezentaca lrmd tama L'Joml itrn.. Fenicia). Alt indiciu ca soarele si sarpele sunt simboluri imponante alc .iunii".ulutI otuln: ce trebuie conjurat2l.cgrund.l|arele vapor alb se numea<Asgard>> lrlirr. New Age. It tnrcc llilogmfiat in g@ba. incal.. care utrcrrcr au qpdrut ca mistere egiplene sau brahmane.-.. cat si in Asia. in vreme ce fotografia tcoana Tot el ar fr primit in pdstrare pllcllll dateazrdin 14 augustin interiorul careiaa g'sit un alt mesaj. heruvimul uns din ceruri. cruceaincarligati a fost introdusade Frina probabil sub influen{a mediumului BadAlcxlndra Feodorovna. EmestKrauss [ (Egipt.. scie'.. zvastica a fost considemli ^ olroroeaunaun semn magic. Un fenor c. a fi executatd. graO 28 este numit Cavaler al Soareiur. fiind total necunoscut^in. disparut lara uma' ar asasinat el mai $i al lrhiut cu trei catarge baronuluiOno Bautenas. botezat. ci munif"stui" .secolul IV-lea i Ctual V-lea d. anotimpurile toamna qi iama.$i lot Hall artta ca misterele antice au fort tun"f..i America lJrma cea mai veche a fost descoperiti in Transilvania . apogeut. or. iar un secol mai tarziu hr China slecolului ea emblemS' Este un fdlrmul japonez nou aperut Si-a Itrcut din eiciusiv arian.. S_a vlzut in ea alat simbolul Soareluiqi de fecundirate. unei continue Si neintreruple alternan(e a celor " "sie doua princir.iar srudiul lui pune crnaoriginilor comuneale diferitor religii qi a relaliilor preis9i poate fi L!2! de la slalTitul aqa-zisei epoci a pietrei flefuite Ea al XIV-lea i Chr' r|nt[ De sute de fuse ce dateazi din secolul -pr al rntrevestigiileTroiei..lbizar format la Lhassa 9i care a stabilit Tibetut. .iversefor cutturi pi integrate lumii actuale: .printre aproape toate ace.e legea.1. -asorrul?e ZVASTICA Atet in Europa. un cilugar tibetan supranumrt presd. biblic este Lucifer. Hall considera ci accsr sfmbof este la fel de vechi ca fiinF umana. irr L.Kegu Serpi..toata r€giunea ihrhrt Asiria. $orpele esre credincios pincipiilor int.ilr-.jn)'.r.n. dupa ce yang si_a atrl. d.. Guido atinfia publicului germanicasupraacestuifapt.Dupl ce desenula fost incdrligat5. el se retrage in favoarea lui yin gi reciproc. insotitade o inscriplie. psihic. care . in asa fcl.p"sle pa^.u curteaRusiei..i. care l-a transformat.tc""rie.reprezentat de lund.de adepli ii initiai incercasi cum se cuvine"i doveditl . iar acest aspect ui.i !: t: c?n/?7il:t. . Ttr t"ung.te un semn de cunoa. in plan fizic. deci. mai apoi Itulcv. noci"tateaVerzilor. intr-un simbol holistic. lr fiica aluzie la societateasecretda Dragonului Verde' t)up[ opinia unui agent secret. polii statueaza ". garpele a fost acceptat ca un simbol al intel.. oare tntdmpldtor. munghl sau de semiluntr. cdci i!:"p!*r? pe om spre cunoa$terea de iine insust un $qrpe este Jolos adesea de cdtre antici co simbol al inlelq. Chaldeea. La Berlin. neintrerupta mi5care a cch. c. cw un cuvA Regatul Regelui din Thule?" Con-.tere ezoterica revelat prin descifiarea ffi{rcii runice a Eddelor-' 'l. de 11.. ia. Manly p..OS. Spre deosebire de cruce.I. Tibetul esteuna din regiunile legituri cu iiiitt"-*" hntri unde zvasticadexbogirasau levogird este foaie cunoscutd' caseilpatiev pe larina a desenat peretele lnatur" O.. KUHI I N OCULT DE DOMINARE A LUMII rcce. ciunif'.Kutiepov.i lvcl originea in Tibet. secrete ole tuturor timpurilor cd . zvastica nu este un sernn elementar carc ll nutut fi inventat $i reinventat in orice epoci a omenni Si in Jo punct de pe glob.. popoare strdvechi. ro1elor francmasonice il constituie faptul cA masonul le srad 25 poarti numele de Cavaler al $arpelui Sfruntat.t. cu . culoaror neagr5 .st. dtropcritl asupralarinei. persona.il. cat si in plan social. Apare in Indiain... Asia .onrrrl cu mlnuqi verzi". arit6nd in invtildtt . cu o simbolisticd de fiecare datn diferitA nrimul semn trasatcu o intentieprecisa.. care anticipase de trei ori in lc dintre Europa.. simplificandu_l si deficrmdndrr. car si al tunetului.in 189t.

Compasrrl este. Ini(iatii din gmpul nazist Thule erau incredinlali ctr acesti emigranfi din Gobi constituiau rasa f. maselede oameni s.kestand. concomitent in toate-sferele confesio-nale [uf"-a din Occident. lumina se pogordseasupraGermaniei.'. . In Austri4 grupul Edelweis anunta"in 192g. ale c[rei puteri comandi elementele..irtuireprezinUmaniiestarea I ttruno Wurtz: New Age Paradigma hotistd sau revrdjnea Fdlkrr! dc Vest. "" Fradei amrl 340o i Chr" licmbrii $arpelui purtau aortul incd drrr fatA supunerea de zei Conform traditier'zeu egpier|l lFnru a-$i arah lruu repre""tttati tUutana i" nave divine si punand $o(un' Ulterior' al anul .i reprezentarea doua principii cu originea I htr-un tittgfo punct. de Gobi qi Tibehr.OS.i oameni.el a rLprezentat insfitutiei clericale' Mi. cetate ascunsl a binelui. a api.mdamen_ tal4 a omenirii. A doua trece prin Shamb_ hal4 cetatea violenpi fi a fo4ei. ECHERUL 8I COMPASUL Echerul reprezintd pentm masoni actiunea omului T"PT Iuhaosului. dar.prin mijlocirea jur[mintelor gi a sacrificiilor.biande".ti nimigi in Reichstag.caleamainii st6ngi. in cursul aceluiaqian.atat simbolul relafd"i fi ce -g-i-. s-au scindat in doui gupwi. loc de contemplare. din multitudinea n$itate mondiah" Conform luii Bnrno . trunchiul arian qi de aceea Haushoffer nredica necesitatea a cuceri toata Europa orientali.rEscrucea la tirnpurilol'. gdles. a fost publicatil gi carteaisraelitului ortodox Velikovski. autorul celebrei cffi Le Roi du Monde. in care se aflau rostite public pentu prima oard nwnele de Shambhalagi Agar0ra. ecumenismul [na-f..iaxcei care au sctrpatau emigrat. De(inltorii Cunoaqterii."Y: il hline Wurtzl. Timisoara.igrdbescajungereaumanit?t1ii . ce continutrsi fie folosita qi astnzii]Cnr.1c€^s9^ 1 juru'l anului 22oo firr into"t.cf.. in mod cu tonrl . in momentul in care a ap|lrut Mein Kampf. in urma unei catastrofe.l. unul urmind . fiind ^in acelasidtq' T TnT rl nnirant.a mlsurind cel mai mare sectorde activitate poaten anns tvlt!1ii. SUpnnii inaltei Civilizatii. KUHLEN ITITEMUL OCTJLT DE DOMINARE A LIIMII exactitate. delintrtorul cheilor carc . Zeul Thor din legendele nordicear fi fost unul din eroii acestei migralii.or{ul.teritoriul a fost transformat in de$ert. cd un nou Mesia seniscuse. ceElalt . DupI Ren6 Guenon. s-a ptblicat si cartearusului Ossendowschi. Lumi in coliziune. Conform legendei. inceput al orictrei manifest?tricosmice' ARCA SI MISTRJA unul din polii bisericiicreStine' a Ecumenismul fost intotdeauna efonul neobositdepus . rmii cdtre nordul Europei. . I-a vechli cer Itlomgenr voinlei zeiior.: Jdrile acestea gi de aceeaconsideracI oricine controleazi acesttinut.ginutul-inimn. a fost. Foarte simplu si murdar la incqut'.p.irul. ceilalticltre Caucaz. cncr culon ale lgtritor qi expresiual limbajului divin' In Chrna' armonieifecundea rapomrrilor iurcuU. El era" potrivit inifia(ilor.ituf uman.: ' fi||nlIEIC llr()lruralra globala b institolii ce promoveazl programul referitor la unitatea F c6i.in o Ufr"l'ta al66 de miel..intamplltof. de .caleamiinii drepte". cat .) si printr-o mistrie acoperitit compas' qoRTUL Cel mai impofant simbol al multor organiza$' inclusiv al Franctturoneriei. legenda susline cA duptr cataclismuldin Gobi. doua se apropietot mai mult de pragul atentiei -hieratic-r€ligios qi 2 francmasoneria f . S-a manifestat instr si o rezistenti din partea unor englezi _unei de seamtr.il primea regulat pe Hitler.. s_au alezt intr-un imens sistem de caverne sub mun{ii Himalava. de oruc. templu al neparticipirii la lume.deschid regatulAgartha.no-"n sociologicaparte.. Tur. ln inima acestor caveme. iar in Anglia sir Musely gi Bellamy proclamauin numele doctrinei horbigeriene. constituiau pentruel .preolimealui Melchisede]c'.. acum 30-40 de veacuri exista in regiunea Gobi o mare civiliza{ie.. Interesant este faptul cl.hvotamenn ui falL de zri qi al autorit?iqii fala SI CODUL CULORILOR CURCUBEIJL Curcubeul semnifictr in credinla creqtinl ideea de pace cu soarta f)umnezeu. in timp ce in America aptreau potecile de argint ale colonelului Ballard.care si-au dat seamac6 miscarea cnpdta aspecnl religii luciferice.prirna cale si_ar avea cenhul la Agartha..."t. 1994 Vdrsdtonrlui.$rilor a fo$ adoptat 9i de preoqiidrn ternple' ca simbol poporului' in . curcubeul era personificat de zeila kis' orncnirii. .. Magilor conducltori de popoare le-ar fi posibil sit facl un pact cu Shambhala.numErul de deputali nazi. Hommes et Dieux. controleazA globul.t simbolizate printr-o arca (ambarcaliune cu catarg in [lc-profana.carea ecluneruca lfntsu relacereaunitiilii u aperuL insa. simultan cu aparilia-ideilor de ''rltY.Fiii Inteligenlelor din Afare.care a cunoscutun succesmondial. qi simboliza relalia neintreruptd dintre dintre zei . de fXgdduinp divinn de a exclude potopul din greci.

^. un principiu politic... Din acest punct de vedere..^. proprii fenomenelor din naturA. sistarea spolierii propriului nostsu substnrl natural si..no. sarcina umitoare estr revolulia. '-"'ix"p. Targutluu. curcubeul. prin reintegrare in ecosistem..iil . lumin6.r prezent in psihismul arhetipal al popoarelor: ideea de schimbarc l lucrurilor qi a reprezentdrilor.88 os.i"".s1 Fiirii r" t"r""*a sulurilor.. urmausa fie l.."... analizind culorile dranelelor nalionale ale statelor lumii.n^tl":::: ' I acestdestin sa se Poata ca l9hrl. '#. prezente in alcetuirea curcubeului.regele luj"LTu^T:ti::j si a .h. Semnrrl grafic respectiv intruchipeaze at6t cele sapte culoi ale razei .:T ". ln ezoterismul r.:: iup"Ou" 'legendei' noui suluri ' il. culoart.9.ltare ale imperiului'planuri ce. Astfel.. culorile roqu-alb-verde reprezintA codificarea gradului 33 masonic Si drapelul ltaliei. cat Si culorile leuntricc.. cerattau-i apoi aprisa ultimele trei care mai ramases€rtr' . in care asociali in congregalii qi confrerii diferite' tLto. verdele exprimtr cel mai bine starea in care se aflll omenirea actuald: ea sp€ri st supravieluiascd prin integrare holistictr."i u"tud" n inceput si fi om chibzuit..-"Oitf vcni in spriiinul acesteiipoteze' t"l in in viitor' Tot la fel de probabils este insr 'si accesla plan'rile .f^lii Impresionat la sibila a ars in fae lui trei din cele noui dr"p. deoarece iu'iost dl"trus" itt totalitate dupa ce Ei-au indeplinit si pusein aplicarede care exemple "r"L-r" ""'t* diferitor societalis€crete' cateva Iata ".i. Marea Britanie.Doar urc1ad impolriva curenhtlui aPei ga""gti t*o*l. Sarcina cea mai urgenti a fost revolufia sociall. El are ca premisi istoricl rogul revolu(icr sociale. qia platiicei300di fitipi pentru trei-suluri' ar pusmina' dacd fi qi it. t iidid a-refirzat... ce simboliza revolutia sociala. alcltuit din gapte culori.** ilhi. codurile culorilor respective fiind o mdsurd a importar(ei statului respectiv in plan intemalional. de as€menea. " Traditia celor Nevtrzuti profetiile sunt puse de obicei sub semnul capacitdtilor paranorviziuni ale unor eventmente I ale unor indivizi de a avea accesla . sunt. verdele a devenit simbolul srr pravie{uidi gi al ultimei sperante.. lamic..s l&Oul ia cele trei suluri reprezentaupoate o valoare' illri"rll ilil.l"t . Oemascand pseudo-spiritualitatea misctrrii New Age. ittl.ii"t...f6. semnificalie ereticS" aceea de participare la constnrirea unei purrlr intre om si supraom. in perioada modem6...n"i f*1 *:. plati pentrucele noui volume' ea i-a :eTt rerylul..l Si6ila din cumae i-a v6ndut regelui TarJ5*"t*"utl "a n*ar de noua papirusuri'-": "tll1*1i:::.d. dreptatcil socialtr. Din cele gaptedominante cromatice distincte alt curcubeului.T":Tjl: Piramidaoculta poporulti alat inscrise destinul erau prpirus TTlll-*i. este imaginea caliritlil. lri cele r" JG*. Piramida Ocult?i a incurajat adop'tarea dc cdtre toate statele a drapelelor na{ionale formate din diverse culori.u.. sulurile' t":' t:i:-il:tl: in aplicarepe cai oculte.* in celeconrot. nu se poate gti daca acestea.oilius *:1":l a cerut-iarali sr dltrlntl a mar arstrer sun'm !:l. ne dim usor seama ce toate marilc puteri au intotdeauna codul rosu-alb-aibastu: SUA..naturaltr". C) PROFE TII . Verdele devine pentru new-age-iSti culoarea supravie(uirii si a ultimcr speranle.i yang. fufAptuirea imperativelor culorii roqii. prin rcaliarea globalizirii.i "-" tot 300 de filipi pe-ntmcele qasecare mar l'iuri. migcarea nu a fllc.*t fapni ca in viata Romei atrrice'pracricantii i# ..l divine risDandite in univers.Gt.. aceasta i-a conferit curcubeului . rm simbol new-age-ist.. dar in variarta mult mai dramatice a transformirii univcr sale in vederea reintegdrii in totalitate.. Alegdndu-l ca ernblemd.rr altceva decdt se iconografieze si sA motiveze cosmologic un aspc. Franta si Rusia. L Btvoo Ww12: Op.'i. in simbolistica aquarianl. De asemenea.:".. Pe toate noutr' . cea dintrc societatesi natu5. Din pncite. trcbuiau neaparat urmate Penmr nu emu curnva tui. cit.. cobotdnd pe firuI apei il pierzi.auguriiqr-siuileL'P*'I""'*:!-']T. Razele de lumind.legate de simbohrl curcubeului.refirzat de dataasta'asa ca il.. KUlll I L OCULT DE DOMINARE A LUMTI 89 dintre principiile complementare Yin .t. Bnrrr.1g pentruaceletimpuri' Neinsurni considerabila ..r verde a luat locul culorii rog . I)rrr metafori a vielii si a nndejdii... ceea ce face ca el si fie un simbol revolutionar. cu aceasta. care penetreazi gi tempereaz:r rosul incendiar al revoltei. suprirnarea ultimei mari contradictii. migcarea ecologisti d:l dovadi de cameleonisrn in momentul in care se declara apolitictr. Wurtzrsubliniazt faptul cf.

dr'..yeacut .. i'tXii...i.::"^ .".. cu lui corespund indicatiilelul swrlt' cupnns ctr masurAtorile de iliio) a precizat&sbnlele qi perioadele rotatie CT9 necunosculi Marte' *.. sr a analizat toate prorccirile ce te1r'nn teroaT...i. acesteoracofe. fntre .f .t.stinul Cermaniei este cuprins intr_o proGqie a calugaritel . *.65 m 40.Ti"lX: c..ure u *chetei cdtre satelitul natural al reald..faphrt "t in irvaL"aqir.j":.rr ca toate acestea suferit n'odl'_9r..prdpdd.1:.are.f::ff.r in o M.iii.:. i?"p: ntinete sevoridica r^o"i..000 km/h retrofuzee nazboiurtFosqZi.*...iiii""nO"irit" to"*':.: ca L1j::Ttl cm aie...tr:t..r".. .." Saxonia.acesteia pututciti dinainte s_au istoriacelordoutrcd..til.-.4cscris cy -nrgcizie din emisfera nordictr 9i PP !-"^li:i invizibilS tu-tui.id.:yr^_.. sra.7i"i'Ilr Florida-SUA fonta + aluminiu 3 oaneni obuz 5621va 355 m 38.."i"ff #ii"ii...._r. ca Dupa$ase iJ. poate fi consideraE incheiaE chesuuneaautenticittrtii oricdrui tltx rr menrprezentat :*lj:1..*:..Ss-.:...."r..:"_. penfru anii ..ir'... memoriadiver.iIX"HJi'K##Hi"..h:rt 671 de ta intemeierea Romei.. .:.1..i ce va veni pdmdnnt toiva ?e utmele ei....i?i.::*::. * ceeace ni se prezinti .::::. a et..i"rH..f..fi" '.dt" Gmea lui n-ar fr putut-o zti' iar swifr" n Cdld' AA.ill..iaii autentic in ele. il'*i. comisieformate trei foarteerudiii .. "'* s-a opnt mai indelung asuora r b*T Carte a pro/e|iilor...il.ic"l"..t.. din sareconstituie.il.'.i.r-i"ibii..#". El a intitulat nuvela: .r de la Soare Rdsare' lara feicitd ftr._ Hroswitha.. rvrele...tii iiLl" p"uriJ...i lrrl deur inceniiu d. Atunci iumdtate din lwne se va bdldci in sdnge" ' u i r"i".1.??. vor qiunge lq cer' Cdnd oamenii.ilor din .j. r senerar ii ri*i..l.8?7 qi-a dat ili.._d.n:.T::.' ''.l pieritein flacari. n.98Elsn/lt retrofilzee 5341ke 3.cete doud tiii va 7 u"a $..".#:::.i".it'. in tinpul dictaturir .... :.:.Bizar este...".. cl t.{m"s i" SenatuIhot rese $i reconstituirea "i..ri.n*a pericolului de a fi stigrnatizali de sa fie expuli i i]iiJ-"'" profe{ie'. ast?lzi atare.i:"..90 OS.-i petcePusera l"ri-i"" *-i-ii. un s€col AnticiParecJutcs Element Misiunea APollo-E Florida-SUA aliaj de aluminiu 3 oamenr rachetd .t neamului getman tSi vor da mdn iar inlelepfii vor sti c6nd se va pirni flacdra . Astfel' cea mai remarcabila a fost fecuui de Jules Veme' in lucrarea o ilfliinJ*t*^ti"a."ff*"rl*T:#."ri.:::*.dbtll".tffi * i'# . "o"t*futi" ii"iiis6...l: 1londi.. vor inota pe fundul mdrii' intrecdnd pdsdrile.Jfi tui l:!":y.irt.tnce a suldt prea multe fatsificAri ^Uri sA mai "..nunr..:' monaiaeiar maitArziu ...J*i-l-J.. dat6nddin secolulal XV-lea: iil . au substangiale t6rziu' tlrrt mai porunca lui ocravianusou*nTt* votume.. cru-c9l Divina Commedia' a . PdmAntutui"'" tat de Pe suPrafaYa Mai aproapede zilele noastre9st9 u. oi" <ltty. mar mu. Josane Charrrentiera tecut in revista ^.l..." fi. simititudinile iosliifr....ilil l.!^t:* 'd-.T..i"i'.j.#:i:r..xgriplia qtJ":a... "'. dbd.*'" St crurt Earupaj Foma navei Gr€utate Luncime Vi@7n sistcm de iinarc ..1^p^:lt*" urmaciruia prelioasele manuscrise pi"ria u" - ..."...'E ca fi .. engtez' P Shiel'a publicat nuveld -iar-i*Lpr...'...ttii' 'il.::b.jli.. li toate stelele se vor aduna in semnul " Raculuf De.ca sd ruineze a"_.#|:. de naruri ""i.il au fpaie. ait" Pdmdnt la Lurui' atunci cind a stabilit Florida drept iiiiiiii Terrei' devan€nd t"i A" m.ii.:.... iir"L"aceastd chezd$ie verniciei o""r u"""t fupi i"ri"j"..t:. "'rt"rettt vor pdiea vii' miscindu--se ' asemeiea pe.' desprecele tei ca4i.**t" "" ul tau anticipalieeite' de altfel' singuml dorneniucare a" viitorului civilizaliei umaunor viziuni asupra a *-i" ot"r.^::i:. :i l--":l'r ... mar parecr aiqti satelili au aprrut !ru"t *o*:" li Ile^sc-?ape mai derrerne cu o zi' qi inAsaph Hall i-a descoperit 1...j:.iU "s...':.tilor. care se mintuia in l-_. monstmoqi devasteazi Europa' ucid a" "ti-tttaii "'t*ln le cred daunatoareprogresului umanitnlii ti ard ilb-.i anl .ri1i ai planetei -T-?Ta: IuiB. KUIII I N OCULT DE DOMINARE A LUMII 9l care va vedea ultimul ioooa. zise iibilic".l*.condiuire c6tmaimari in unei ni.1.lttr ugurin(i.. i-a ntrnit Phobos Deimos'fi il.. acestea tbst bine retusarc au sl asezatela picioarele statuii lui A "ffi f#.

...certitudine in legdturl cu existenta si activitatea"onf". dupl ce a demonstrat c[ farfuriile zburltoare nu apa4in nici unei naliuni existente.ti. de aceea. isto. statul Minas 6erais.Teoria originii subteranea farfuriilor zburf. atunci cen( descriind submarinul 'imaeinar Nautilus. ary4inAnd unei civilizalii care continud nilte investigalii tltinlifice asupra PdmAntului nostru de mai mulle secole"' Iiay Palme.cercetdile Si analiza OZN-urilor. care sunt aproapeidenticecu cele ale submanne atomice americane"". care se dezvoltii pinn b aparifia unor organizalii pseudo_religiioase lnceputul anului 1955 a adus la cunostin{a opiniei publice clcclarafiasavantului de origine romantr Herman Oberth.iei. in care punea sub semnul intl€birii drepnrl armatei americane de a monopoliza informaliile din domeniu.ordinele de pdstrare a secretului tn Pivinla OZN-uilor vin de susti cd Aialia Militard este doar lapul ispd$itof'. ' deferitor la secrehrlpastratin legdturacu acestsubiect-comentatorul arnerican de radio gi televiziune.*[il Dincolo de acesteaspectecare pun sub semnul intrebtrrii insnsi viabilitatea viziunii lineare azupr. qi anume realitalea existenlei OZN-uilor qi mitul OZN..E)cisti. Md voi r€feri.ef al revistei Farfurii zburdtoare.la doutr aspecte care aparcnt coinci4 dar care au roluri diametral opuse. un sistem de control spiitual al con$tiinlei umane si fenomenele paranormale fac parte din mahifestdrile saie. Bulkley Griflm. Nu Dot spune dacd aces. al ctrrui propoviduitor fervent era expertul american Keyhoe. autoritate (iintifici de renume mondial in domeniul spatiului 9i al rachetelor. dc tipul sectelor ce adord extratere$rii. Aviatia Militar[ a rispuns suslindnd ctr Regulamentul 2W-2 prevede cd. mcnite sa interzica accesul oamenilor obignuigila informalii de importaD(i vitaltr pentru viitorul omenirii. a Piramidei Oculte. Jrcques Vr[ee. fost profesor al fui Wemher von Bmm: 'Am exqminat toate atgumentele in fovoarea ti in defavoarea etistentei fatfiriilor tburdtoare Si concluzia mea este cd OZN-uile existd ca adevdra' $nt foarte reale li sunt vehiale provenind de Ia unul sau mai multi sisteme solare. comandatde crpitanul Nemo. lasd s. decet rezultatele unor campanii de manipulare deosebit'de vaste. KUHLEN IISTEMTJL OCTJLT DE DOMINARE A LUMII Tot in urme cu un secol. tuite de toate statele din considerente de ".e subteran.. exisdt anumite element€ care.. pe fondul rmei putlmice i"r. . dar care nu o anumita. eontrol este nabarai ..securitate Pfamida Ocult?tqrllry"J" implementarcaunor curcnte ideologice. submersibilului. a rtBcat teoria originii interplanetarca OzN-urilor.i. aflat sub puterea unei voinle iupranafiirale. probabil.i spontqn. 'fe"trrl exerrrptincare" modului in care suprastructu..omo.. cu sediul in Sao Louenco...ra[.te modului in care Piramida Oculti se foloseqtede'o realitaie inc. redactonrl-.. condtlse de observatoi lnteligenti. Massachussetts' scris pentru respectiva publicagie mai multe articole incitante' din care unul era intitulat Cenzura Pentagonului asupra OZN-uilor este efectivd. Dr. astrofizician NASA O . psihosociologiei sau ai fenomenelor obi$nuite. intereselor in sfera sociald.. numele budist al lumii subterane.ra oculti de putere trateazi aspectele st4njcnitoare.toarc a fost Fezentat?tp€ntru prima oarl de profesoml Henrique Jose de Souza. corespondentuldin New a Bedford af zian vi Standard Times lfashington. voi prezenta in continuare ioud cazuri a"rr"Ltoua". La aceasta..n: testabile penhu a lansa rmele mituri care si_i permit5 p. . Z. a ctrrei capital[ se DrcsupunecA este Shambhala. 1e ltrevada faptul cd problemele rcqlective nu constihrje altce. unul rcferitor Ia aga-zisul fenomen OZN. iar altul legat de confilu_ ratia reali a Terrei. sau este de naruid anifi_ ciald. Edwards a purtat o cmciadl viguoasd p€ntu a dezvilui instaurareacenzurii neoficiale qi asc"nderea dovizilor concrete cu privire la originea OZN-urilor fap de marele public. ". TEHNOLOGIA OZN d) FE N O M E N U L . alenti a evolu$eiproblematiciilegate Fenomenul de ^_. unde existtr rm imens templu in stil g€cesc dedicat Agarthei. ln 1958. prin modul in care sunt abordatede saucturile oficiale ale diferitor state. ce pot constitui o . N. dacd lroate f qplicqt in temenii geneticii... Jules Veme a oferit si o alrd coinciden@profetictr. Frank Edwards a afirmat d . Pionier irr domeniul ufologiei.Studierea u4 extrem de sugestivA ceeace priveQte in exemplificarca ?s.OS. a mentionat dir"". prc$edintele 'societittii Teosofice Braziliene. EIe sunt.

otunci cdnd sustine cd asenfiZ nu a stabilit niciodatd politica..r€alizatit sub directa toordonare a suprastruchrriiocult€ de putere. pentru a elimina interesul opiniei publice asuprifenomenului OZN. a fost recomandat ca id se dezvolte o potiiri o -vedere informdrii publice.tere a acestor nave din mai pind in . cercetare a fenomenului OZN... Intr--o scrisoare deschisd adresatd de cdpiva militai' in 4 prefedintelui ameican Ronald Reaganse spunea: fplenbrie 1987. ce implica jfl facnii de cond. La acesaa se qdaugd o cre$tere frapantd a zboruilor ae recunoa. conlscte.. Alben M. a fosr ^ I ld.:CU aie in gen. Mai mult decat atat. In aceastd &n panie. sunt direct lepate . editor al revistei SpaceReview. Scopul acesteia era reducerm interesului pentru obiectele zburaloare Si utma sii fe realizatd pin 'iats-nedia. membri Subcomitetului Pennanent pentru Invesnga. de cc mass-media. o daQi cu aparifia c[4ii Guvernut Invizibi!. dlnbt persoanelecare au fost ameniniate sau chiar suprimate din C$za inv€stigajiilor facute pe cont propriu desPre incidenGle cu !|lvc de provenienti pr€suPusextrater€strd. care duc la grija unor noi demersuri iminen?. Jessup. De altfel. -sa-nu u5ile inchise..{.. nici c. rdmane la piirereq cd trebuie @mtsia de cetcetare Majestic-l2 mdsui stricte de siguranld de cdtre noua administralie. Grupul Special. rapota cd a fost pnr la punct un sistem de semnalizare generqlizat .OS. din care 2596 au st clasate ci necanos_ a:t:. in sensulpromovdrii loudo-religiei New-Age. care au condus la conchtzia defalse mntace.. Nici NASA. La 18 noiembie 1952. In cercarile cele mai intime ale Administatiei a fost st continuit sd rdmdnd cunoscut sub numele de Grupul S4/l Z. otentil cheia aparentd a acestui mister. Pe$'area secretului referitor la fenohonut OZN a necesitat oi aplicarea unor misuri extreme.. motive. lor spre atte q icalii.. a dus lafabicarea de cdrli Sipublicarea de sute de articole h prcsd.amiralul Roscoe Hil_ Ienl<oetter.i cd toate bazeli aviatiii militare ameicane au pimit ordinul de a intercepta OZN_uile.fi al Senatului SUA arr lacut unele studii asupra conexiunii OZN-Avia(ia Militartr si :rrr decis investigheze problema. ci doar a actionat sub cominda un. existtr o sienstr Cotrcxiuneinte dezinformareape scarl largA practicateprin int€rnodiul mass-media gi propaganda agresiYtr. c7:nform ordinilui urnl. r H. fenomenul OZl. KUHLIiN OCULT DE DOMINARE A LTJMII ameninlare pentru secuitatea Statelor (Jnite. ce Zepdsea pe cei . d^eT s-ar trcut unele investigaqii. ni. au fost inJiltrafi agenli Pintre pentru a le ridiculiza TupeU a.aes.> In fute zi. pentru a se limita riscal panicii.bnpit Special a lucra! intr--o atmoElbrd secretil. prima comisie de anche6 asupra fenomenului OZN. La I I septembie 1952.. P. Astfel. partamentului StiinfiJic al CIA..lt. prezenta sifiralia preSedintelui nou ales: <<Implicaile penlru sigurqnla aalionqld sunt reprezentate in pimul'rdnd dt foptul cd motivele ti intenliile acestor vizitatori sunt incd. dar Si din considerente intemalionale ii tehnologice evi_ dente si din necesitatea stringentd de a evita cu oice prei panico. nasionalit de banalizare a OZN+rilor iniliatd de CIA tConpania h t953. care este tncd in cars. r Albert Bender. care a infiintat.ucere wmdrea doud lelui pincipale: Scolile gi I canalele mass-media.. la 30 decembrie 1947. r John Keel. . a declarat cd (am fost bemnafi sd colabordn la o campanie de denigmre. Politica de banalizare ri ridiculizare inifiatd de CA a awtt |'. in vedere. Marshall ChadwiL vie4irecroi al d.n. astronom american care a atras atenlia asupra rmor fenomene stranii produse pe LunI. pivind apdlarea SU. Din acestt. . aqa-numitul Proiect Signi r Morris K. 1964... :l Armatei Aerului.. scriitor.. oricdrei qlte branSe din cadntl Guvemului SUA. Chop. Wilkins. 54/12. Purtdnrul de cwvdnt tlqrcdni. comisia a elaborat un <<program de educalior. in carlfra sa Conracte OZN . iar baza o reprezentau cazuile concrele care au creat dar care aufost etplicate ulterior. unor asemenec. Michall Hesemann explica. ClA a inceput cercetdri penm! a verifca dacil problent.. autoritdli mai inatte'. directarul CIA. nici Cil. bAt Ultirna observalie este esentialtr pentru a sesiza implicarea tlilnid€i Oculte in aceastaoperaliune. Din punt t de practic.desconsidertr..proiecni Blue Book al armatei ameicane a inregistrat peste 200 de rawai ain. eral.):..oamna acestui .pot fi amintili: r fomrl ministru american al aplrlrii James Forestall. Aieosta insemta cd se instaura (o cenzurit inteligentd 5i lipsitd de scrupule. totul necunoscute.Grupul Special afost creat in pimii ani ai administraliei Ebenhower. sd publicdm ]fuole $ sd ddn intemiuri pentru a ridiculizo domeniul OZN>. g'ln manipulare si pentru a dwa efortuile -lcastil politicd de musamalizarea avul un succesmult mai mere a prev?iut CA)r". nici cu qile deschise.t oDtectetor zburdtoare neidentiJicate aneninlii siguranlq nationuld.. llllunlerea FBI-ul nu a dezviluit publicului fapte referitoare la incidente OZt.

ua ztle am vdzut cinci lipui distincte de nave spaliale. scdpandastfel efectelor in miqcdrile sale.u ctr proiectul Vill. in timpul vbitei mele de tlo.sr .strdine. ||lci un efect Cazul WilheLn Reich Reich s-a ndscut in 1897 in Austri4 devenind inci Wilhelm dln anii studenliei membru al Societ?i1iiPsihanalitice din Vien4 con<Jus[de prof.fif"-i"..oi. . rm ldca5al noii .. cirnpului gra. o seama de iifitttin"".r...tiinp a orgonomiei.c6mp". l)c asemenea. runt pmpulsate de o aqa-numiti hnplozia anumitor atomi sub ac{irmeaenergiei . Lusar mentioneaztrce planurile acestor fost concepute de doi expe4i germani. Expe4ii la aceasta Si coiaboraii mun-cd au conJfrrmat cit pimele proiecte.eter peapcll. KUHIEN o in perioada martie-iunie1987. numite discuri zburdtoare au Jost intepinse in 1941..Realitatea /i aomentut speculaliilor: ele devin o parte dureroasd a ""ia consliintei oicdt"ui om de itiinld responsabil.stea"a psihanalizeimondiale. trim-isd la l6 aprilie 1954. em -ui-'Jtui aDroaDc terminat Ia siaryitul celui de-al doilea rizboi mondial. Reich a ctrutat str descoperenatura energiei snrc motiva reactiile Si comportamenfirl pacienlilor sni' Dup[ ani rlc investigalii minugioase. impreuni cu un pneten ce lucra pentru Ministerul Apirarii. Ashad Sharif.i simultan. . au decotat cu primul lor disc la 14 februarie 1945.o "'ln'sfdrsit s-a intdmplat.i de fapt"chiarabsenla c6'mp'nu vor sunF frind supqi aceluiaqi ocupangii.electromagnetice^a subiect. San Diego. in care acesta prin crearea unui carnp gravitalional variabil in rto s se diplasa in iirtcnsitat. Sigmrmd Freud qi fiind socotit in :""1 ti-TP^o tl{]ua. am awt sentimentul precis cd lumea s_a sJiirSit....la Rangerly'Maine' ('o tanar psihanalist. din New Yorlg el a decis infiinlarea Orgone lr.. Robert Green_ haigh si Denis Skiner.:d "yHabermohl gi de italianul Bellonzo.savanlii ii cercetdtoii germqni au jd.'i. navelor spaliale . 000 de mile si a atins o vitez^ de 2000 de km/ord in zbor orizontal! t rr.7 ' tl nermisiunea Eteienilor.ie care. N4m cllvinte sd exprim ce am simyit' de istoie! Niciodatd Acum este.. Meade Layne. i. al acceleraliei.ierrei'"..Toate experien{elesale au fost fdcute crr cea periodice nrsi mu.rmplrca incilzirii si a banguluisonic' flbrcnlaftecirii .de Gerald Light din Los Angeles. au fost distruse inainte de venirea rusilor. in msliului. seri-ozitate publicate cu modestie in ci4i $i . energie liberd' care se obline..vitafionalprodus.i productivitate. in penoada l9J91941..i m6nuite de oftcialii no.. imagineaztrun aparatcapabrdlrectd asupra atomului.prin . N. tnspdimAntdtor de adevdrat. existentaenergieiorgonice.Tocmai m-am intors din Muroc Dry l-ke. ce a costat milioane de marci. Conform lui f-usar.vltute. oirioit ".. qi ci fak. Mietche.si intensitatea rtlfcrite direcfii . expertul german Rudolf Lusar a scris in l95l o carte intitulatA Armele -secrert. a fost asociat la proiecr.in care afirma: . Califomia. Mark Wisner. Referindu-se la OZN-urile de origine terestr[. piare ii.a linut un mare numtu de prelegeri despre o noua forml de oncryie..torm6 de cupoli. care erau studiate. pe care el a nurnit-o energic orgorrc'rtltimp in care Iieich a fost profesor de psihologie la New Scfrool tttr i'rrciit Research. intituhte Propulsia faduriilor zburdtoare pin acSiunea. germane in timpul celui de-al doilea rdzboi mondial. in perioada sa de maximd . gi otientat"' ln respectivul caz' \ava se poate deplasa cu acceleralii reglate de orientarea. Referitor la acest u apatut in Fran1a o lucrare a locotenentului-pilot Jean l'955.farfifiilor zburdtoare". Sch. in timp c-eun alt e*p". Edward Air Force Bqse din Califtmia. in 3 mmute. deJiniriv. Cdnd ni s-a permis sa nbam ""t in ionrl inchkd. IIiTEMIJL OCULT DE DOMINARE A LTJMII 9'. David Sand. noport rl "i. Victor Moore.'UaUErmJl s-au decis penhu un inel ce se rotea in jurul unui :. Cei doi expe4i. Phntier. .ut pimii pa$i in directia acestor discuri zburdtoare.... eLrt inconjudtor ar intovlra€i aparatul lllnd el insuqi supus ala-zisului . 9j.Q-9onfrmare a existenlei contacrelor secr€reinre marile puteri gr crvrt|za( te non-urane a fost fecut?tprintr_o scrisoare.::T.nu au putut fi evacuate in teritoriui german dir lburltog-e Antarctida. in timp ce se afla in zbor. iar aceasta ar. d1 qarcd Si-ar Ji dor seama cd lumea lor s__<t sfiirsir i.presabriranica relabt desprc a decesul nouApersoane a care lucrau la programul.96 OS. odii.Dupa ce. biologice qi cosrnic[. care lucrau la rraga. fat. n--am vdzu atdtea f inle umane int_o stare de completd conftzie.t g"-an.i greug{ii.Reich a reusjt str demonslreze pe mai nultc cf."R zboiul Stelelol': Vimal Dajibhai. daxqi s5 concentreze lJcost! energie cu ajutonrl invenliei sale din 1940' acumula')rul h energie irgonicd.. in care sunt dezvAluite faDte uluitoare: .C.tri tle la AiiForce. aparahrl a urcat Ia o inallime d9 t2..u:t naotmciu trx m.. . -problemd nu voi uila aceste 48 de ore de la Muroc!' Mijtoace de froPulsie ' Studii intreprinse d€ c€rcetatoriindependenfiasupra principiilor aratitcA OZN-udle ijrtt staula bazarEalizirii . ino(iei..

nu fusesefolosiE in terapeuticamedicalt.ri noU* Fieldcrest' aplica$ile acamulato.ra Elir Comentator..tod""$i tot t 9i prietenii lui Reich au infiintat' Y*:' a apnra . ca obiecte luminoasede pe cer la I mai 1954. "*"" cunoqtinle mult mai avansatedecat cele pe care -niiiio..-.rului pericol intregul ediliciu al slst€mulul iprgie orSonicd puneau in de dr' Theodore ."" .Sr. soci_ ologie gi gtiinle naturale. de fapt.i"*ugu au cercetat veridicitatea descopennlor lul Kelcn' lume. aceste il f"JiJ in cazul evoluuel marci asemanaredintre fenomenele ce au loc fenomenelece inso{escunele manifest'itriale oZN 9i ffii. trei ani gl jumntatc La de la aceste contacte cu presupuselenave spa(iale. de i.cu atat mai mult.. hd4uielile. dr."t...i *"iologi".. Reich a reu5it sd intre ir..Subsemnatul. obiectel.#.i perpetua descoscopul de wna^ n"i"i. la momentul respectiv.Reich a stabilit o legitura directlt cu acesteobiecte. CIJiI ry: Turcu: ..zat sarevizuiasctrprocesul.S{T{di. cu ocazia interogatoriilor la care a fost supus: . Reich a consideratcd hotirdrea judectrtoreascd obfnuti de FDA irnpotriva sa demonstreazi lipsa de integritate qi responsabilitatea acelora care cAuhu str-i stopezecercetirile si sd_l reduci la tdcere. ci . n ifn 'ftitif" "u cum..uf" din domeniul energiei orgonice' carc' duptr OZN-urile' Wilhelm Reich' terziu. care E) M IT UL OZN se impletelte in ln mod paradoxal. irr prczentarmor martori demni de incredere. . inainte de a muri. h 12 mai 1954."..irl llsla care au scris despre noua gtiinJi a orgonomiei figureaz. intre orele 010 gi tds pn. contact cu o serie de obiecte luminoase care ratAceaudeasupril laboratorului sdu de la Rangerly/1vlaine..A.t problemanca cu vedereade majoritatea celor care studraza bccutjt unele apari{ii neortodoxe *""u u fenomenelor ce inso{esc ii"lu"l. Reich a combitut acuza(iile ce i se aduceau cu toate mijloacele legale. procesul si reducereala ticere a lui Reich se intind.pa mai bine ae to anl de hr4uieli si perseculii .1993- -Ccombne1954' -'-ln ii+l..ele pileau gi apoi se stingeau. uitt" camufla(i.De mai multe ori.iJf..prof. pe o perioadd de aproapetrei decenii si constituie o amprent5 a modului de acjirme ai piramidei Oculte. U"i'"' S-a um[rit indeosebi lii.".stele..FDA .. hiperspafale in ryatiul nostru tridimensional Punchrl il. Strict &cret: RaDorhtt UMMO|.1" Stat"lo.6 in universul nostm' Interesant este faptul ca *i"fi"" ifnli". Cu opt luni inainte fusese arestatpentru ci refuzasc sAse supun. psihanalize. cA.... au fost condamnatede iDA.lr" ica descoperire ili[ff" disparilia inreaga industrie farmaceutici".OS. . n"i"ft din SUA' ca urmare-"i afrti fu I noiembrie1957. Cenzurareadescoperirilor. laat am conlacl cu ajutorul spdrgdtorului de noi. El sustineacA FDA nu are nici un fel de competen{din domeniul cercet?lrilor. cu ajutorul unui aparat inventat de Jl. C5lin Turcu susfine in cartea sa. unei punerisub acuzalie. Albert Einstein.pi-toti impiedif"O"-f. care au folosit ageniiile il. el ^ dech^ti "Planeta ildicine si rcastrd trece print4 mare difculmd" "--Corrfo. Editl|.i]tu. seclet: Raportut UMMO..tti6t rnolnaiA. Dc fiecare datEc6nd folosea aparatul asupraaclstor . din^fizici' p" scara largr a tmor descoperiri cruciale .. luminoase nu erau stele. realibtea fenomenului OZN pericutoass' dar qT ellte o alta realitate' mult mai nrJJtii... multe din scrierile gtiinlifice ale lui Reich. In scopul discreditdrii lucrlrilor sale. propulseazr [a*t.c. Ploiesti.F "u publicate qr docume ate are I r€spins li a discreditat yerifigfrile de unci intregi serii de reputali medici qi oameni.. inveffia reryectivit fiind salubta din istoriq medicinii" ' Deoarece arep.i Medicamen_ telor).. ln timpul acestei 1: . intr-o scrisoare datatA04 februarie 1941.. obtinutdd-eFDA (Food and Drug Administration / Administratia Alimentelor .Reich a ajuns la concluzia c!" de fapt. inclusiv cd4i clasice de medicind. cu c6t energia orgonicd.intr-un penitenciar ilegall' ce urmarea sa puntr capat sale fap de o hoclrdre i'fizltiei . ins6 Curtea Supremda SUA a refi.. Reiih a murir in inchisoare.constituie r^... care combitea existen(a energiei cosrnice orgonice.IitA cdteva fugTTr" din declaraliile pe care le-a fdcut Wilhelm Reich.a .i.nave spa1iale. care a confirmat exp-erienqele luiReicl. KUHLLN OCTJLT DE DOMINARE A LTJMII somiugi medicale qi $iinlifice au publicat rezultatele verifictuikn ficute asupra descoperirilor lui Reich in reviste de specialitate.t doua realitali complet diferite il.l Tlo-r chiar qi dr.

timpul si ftlsifcatd nateria fuicd.. de fenomenele psihice. insa acest lucru cste pu{in probabil. Colegiul Nevdzut. a lumii navdzute care ne tnconjoard si care ndvdle$te din cdnd in cdnd in fomea noastrd. Lenin. inJluenTa lor asupra societdlii devine tot mai importantd(lca mai mare parte a tineilor se pasioneazd de problemele cosmosului. Nu qvea cap. . Jaques Vallee sus(ine in ultima sa carte.rapiri. unde realitatea insd. H.terii.Cr Jiecare val de OZN-un. Aceasta este raliunea Uounstr care a st^t la baza rnistificlrii Fenomenului OZN li tol ea I fogt cea care a determinat abandonarea oricAror tentative de Carcctarc a structurii reale a planetei noastre.. rc€eaqi linie...Calul Troian* . De.. iar Hyneck. meriti remarcati una din afirmatiile Ocute de V. imprdStiind o lumind shdlucitoare. . Vallee ajunge la concluzia ci fenomenul. existit unii cercetatori care au remarcat detumarea curentului citre o dimensiune spiritisti in scopul credrii a ceea ce poate fi numit f6r[ riscul de a gregi.'..sete neostoitd de contact cu forme de rafiune. Referitor la acest aspect. deptrgind chiar in unele privinte capacitatea limbajului stiinJific actual de a descrie principal€le caracterisitici ale realizirilor tehnice. s-au int6lnit cu rm demon. ca Oxis6 o adevtrati .. Astfel. a manifestdilor mentale scindate. Mergand pe f..iar.jn aceeaSi clipd duhul s--s inallat spre cer. departe de | fi studiat in mod riguros. intr-o forma modema a fenomenelor spiritiste. ca norul cel negru qriita Si ca glas de tunet urla.E A LUMII l0l le define in prezent civilizafia noastrn. concluzionand cA este vorba de . cu at6t mai mult sd il studieze." DupA cum se observi. in poemul vechi indian Rarnayana gkirn o serie de pasaje care pot fi interprctate ca refl€xir prilejuite de intalnirea cu ceea ce poate fi considerati o fiinE non-urnana: Rama fi fratele siu. sii arate calea bie@i noastre planete.denonul Si--a intins bralele spre ei.lpar tot mai multe cdti .Propnefifile $i caracteristicile acesteia prezintd mici vaialll ale fenomenelor de demonologie. Este lumea ihziei. . sociale gi morale-" Pentru realizaxea unui sistem de control eficient a civilizaliei umrne este absolut necesar[ reducerea la minim a tuturor contacblor cu fiinF apa4inand altor civilizalii.religia" iitorutui.i afticole care schimbd civilizalia noasl. lucru pe care qtiinla oficial4 nici mdcar nu il ia in discuqie. Astfel. In momcnlul tn care omenirea va reusi sd pdtrundd in sryliile interpleneMrc. de vreme ce. noliunile rlc ordin tehnic cuprinse in cposurile indiene sunt extrem de precise. nefericite. Mih]t OZN. otre po... bolnave gl in suferinpd' . I. acesta considerind ca toate contactele resDective nu reprezintf altceva decat reluarea.Toate concepfiile oamenllor eu luat pdnii ocum nqrtere la scard umand $i s-au bqzat pe Itramisa cd tehnica nu va' depdsi niciodatd sfero terestrd. cunoacute de multe secold'. de persoane realizate de citrc presupwii extratereqtri. Desizur.. cercetate cu multe veacuri in urmd. gura o avea in pdntece Si tot acolo ii strdlucea un singur ochi mare. Serafim Rose: Ortodoxia $i . a unui demon) gi aceei a unei aeronave in zbor..i este de puleri nevdzute.lf. autorul anonim antic a f6cut la yremea respectivd o distincfie clard infre manifestarea snecificd unei fiin1e non-umane (in acest caz. Exemplificarea va Oontinua in mod necesar cu prezentarea principalelor aspecte legate dt contestarea punctului oficial de vedere cu privire la configuralia irrll a Terrei. Lacsman..ldevdrata istorie a OZN-urilor este istoria thhuilor Si vedeniilor.. in toamna anului 1920: . s-ar Dutea obiccta cE traducerea fragmennrlui de faF poate i eronatA.100 OS. cu ocazia unei disculii purtate cu scriitorul SF. care apa4ine tn cel mai inalt grad planetei pdmdnf.. KIJHLEN IISTEMIJL OCIJLT DE DOMINAR. putei care sunt de netnlebs pentru inlelegerea noastrd. a emis teoria conform c5reia obiectele in cauzi sunt in acelagi timp gi instalalii psihice. G. OZN: operaliunea . de noile mne ole cunoa. nici picioare. ieromonahul Serafim Rose a exprimat o pirere similard'.. vaf nevoie sd ne revizuim Si sd reformuldm bate concepliile mtastre Jilosortce.. cercetdtorul Brad Steiger a remarcat totala lipsl de sens a majoritdlii contactelor.:.lz fenomen parafizic multidimensional. care pot dinja spasiul. Situ6ndu-se pe o pozilie ce contesti posibilitatea existentei navelor de tip OZN. ala cum voi arEta ulterior. in urma unei analize amlnunfite a aqa-ziselor . John Keil a sustinut in cartea sa..i aceste aspecte srmt deosebit de subtil implementate gi grei de sesizat de persoanele neayizab. Wells. observdnd cd fenomenul OZN prezint?i fl aspecte certe de influente psihici. t996. Dezvoltand ideea. c6: . este folosit ca element al unui complex fhtem de control al credintelor umane: . Tocmai remarcabila asemdnare ce existl intre manifest?lrile ce insolesc cele dou6 tipuri de fenornene a permis piramidei Oculte si determine civilizafia achraltr str abandoneze studiul stiintific al fenomenului OZN in favoarea crcdrii unei cazuistici demonolosice.

." p"..il: i-a fosr stabilitavarsa de 18 milioane o" l"i.: .iJla pIfrurdtr dincolo de timitele zonelor cunoscute .A"rru..' inrebare provenite Oin aomenii eid_ .-iiurt"j d:-T 9" incredere.. . estesingular. Oarecum opuse acestei viziuni.pegti-gop6rle" gigantici. s-adescoperit ca rm'r5i" TI cu mernbrcle ahofiate.-i1tre de alintat Nessie c6tre scotieni.rrai ciudat deai.. ar fi mdsurat 24 de rnetri in lungime. lungt de 2 metri. ...care a dedicat un studiu amplu po4irmii din Oceanul Atlantic cunoscutd sub numele de Triunghiul Bermudelor. Personal.r. . Ln"n"lii" " 1c11.i. exisE-unele "'i".nu prezint:l astazi nici o necunoscuE. scos in ad6ncimii apelor.. .itul secolului trecut lansa o ipotezi deosebit de indrdzneaji... pentru ca rnal tArziu se revin[ qi sI inregistreze cifra adancimii inifiale.Surnle grarup.ili "t. dupl cum ii denumeqte cuv'antul gecesc lhtiosaur. qi deseneate uno."$. desi se considertr in general.i...ilt".. "up. Ultimului exemplar fosiiizat..civiti qi militari. . f".iir. a tehnologiilor informalionale ii care a cunoscutapogeul dezvoiUrii sale in urm[ cu 60 de milioane de ani. u f"rt forog_fi_ai. dacd ar fi devenit adulta. KUHLEN SISTEMTJLOCTJLT DE DOMINARE A LUMN 103 f) CONF'IGURATIA REALA A TERREI . .. at6t ..fa#.". format din metale topite. ctr.i'i*il"ii.. ce are un ccntru lichid. Indiaa. printre care se numari gi rpaliul de triscl faima de l6ngi Japonia. O teorie apdruci la sfir. Oricum.addncurile "n abisule. nici o imagine nu a ie. ln sensinvers. Conform versiunii oficiale.u' J'-ii". he imagindm noi. impragtiatepe tot globul. Apoi lista intrebdrilor rtmase fdri raspunspoate fi continuatd cu o serie de aspectede ordin fizico-geografic.. formuleazl concluzia cd zona respectivdprezintd o forml de elipsa sau de romb qi cA mai existd tncd 1I asemeneazpne. de vreme ce anumite relatari O"t"f iul uf" *J... descoperi.it clara. Despre acest fenomen B-a presupus cd este produs de pegtiqori fosforescenli care agitji marea sau de radioactivitateaapei. "t -_ii Astfel.terii intime.. care au ales si dezvdluie .. Monshul din L. faptrri . Ilaldan€ la sferTitul celui de al doilea rnilemrq marcat de o cer€r€ din ce in cc mai mare rte mijloace si c6i de comunicalie. Este binecunoscut faptul c[ aproapetoli curen{ii au o migcaregiratorie: cei din emisfera nordictr in sensul acelor de ceasomic.fundului fals". confin descrieri . poate fi o formi de dimensiuni tEdusea acestor . iar pentru astsonautiice calatorcauin spaliu.r""'nl t a.. adust dc un trauler. cvidentl de sondajeleintreprinsepentru mdsurarea care in mod frecvent indictr o cifii mai rnici dec6t cea oblinutli anterior..t. cu refert€ directi la Shambhala.TT.: qa4remarin. De ce curentul Benguela face excep{ie de la reguld gi curge drept? Qi mai este qi misteml .Djntre enigmele de ordin biologic ._. l. lui Columb i s-a parut demn de mentionat fenomenul. cercetarefoarte. iar cei din emisfera sudicd. de pe care sonarul se reflecttr gi fumizeazd informalii eronate.. riscul pierderii credibilftafii.tn t OS..'d. aceste creaturi au fost vazute d" J.atent Si pennanent fotografiate ..*prora..in _ Dezvoltarca fara prccedent. care.consider ct fenomenul cste in sMnstr legdtr:ri cu legendarul Tdrdm al Apelor Albe... Se presupuneci fundul fals este rezultatul prezenlei temporare a rmor bancuri extrem de dens€ de p€$i sau de farmtr"ce creeazaaparentaunei suprafelesolide..... pe care o tustine geografia actual6. el este chiar mai ciudat decdt ne Wtem noi iuagina.t"'u_irre Aptul cil.otspiuturJceracan-f iirlj tonc lss8. cu cinci secolein urm6..ufup' toate zinele'geog"fi* #.tn rr.-. imprejuriri. . "ur. Univenul nu este .. cazri *"ilir'ri.d"."p." .ii"o..: fi.h N.Marea Diavolului"... este. qi fAiJ$" irrcl lrr-O". oe permanento serie 9i de usi carb dimensiunj nebtnuite p. situate la distanle egale unele de altele. iil zrscror..i.. h . supranumit .J. in cartea sa RezidenSii Invizibili.apa alb[" a fost ultima lumini de pe Plmdnt pe care au vazut-o.CercettrtorulIvan Sanderson. care deschid inchid ". #.rtl. ca de altfel gi in alte nt[neroase articole.r.cf6 a" re(eade satelifi.. d:oarec: s-*r apropiat de plajele qi portuile din aif"rt 1. oceanograful danez Anton Bnmn a studiat chiar o larvd de anghilS. Plmantul este o sferd plintr. Un mister tot atat de inexplicabil il reprezinttr ciudatele faqii luminoase de . dincolo a" evidente aduse bunei-funqiondri rn4j. teoria Ptrmlntului gol sus{ineca in interiorul Terrei exista. slluate Tasmania si Massachusetts. planereinoasbe.. Mai mult.i.apt alb6" din Golf Stream.. -piiocJ Tt T -q"i asemdnau foarte mult cu un monosaursau ifrt"ra* ain carc se pare cA mai htiesc in.cet qi a Universului ir .. C"n:Tat' o -falsd imagine referitoare ta nivelul atins-& cercetareagtiinlificl in sensul cunoa.d: la indoial5 concepfia oficialtr cu pnvu€ la strucftrra planetei noastre $i ii determinr pe cei mai indrazneli .

i viald animald in aceasla Lume Noud.Existd deschidei Ia extremitdlile nordicd si swdicd. t'r'i.104 de fapt.' dinhe care cea mai importantl ar fi aceea ci civilizalia din cut.lrl'c de Koresh Geodelic Staf (Echipa Koresh de stut 0rvitdlilor) Si a plecat pe coasta de sud-vest a Floridei. r' parte din focul inilial a rimas in centru.' ocultism. cand materia era ir stare topit?l. IISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII 105 ftrnnareaunor deschideri la extremitalile polare. I dcmonstra aceasci ndstrusnicA idee si pentru a determina rl|rrlore de pe peretiicavitl{ii Universului.mutarea briranicului lrlcct in golful Scapa Flowr. care a notat cA pe 7 iunie 1894. Green a vizut gi el. in perioada critici a luptelor din anului 1942. naret: . Gardner il citeazd pe proGsorul kryell. qi anume cel referitor la tdrdmul ascuns Shambh.'. De asemenea. El aduce ca argumcnt luminile polare observate pe Marte. Raymond Bemard: O lume as.i in mod independent. Existd. cci (l('r. dovezi astronomice in sprijinul llh mafiei ctr nu numai P[martul este gol. munli ti rAui.referitoare existenta la lumjnilor observare h zona polilor planetei Marte. existd mari continente. datoritii difracliei razelor. care au ajuns la aceleaqi concluzii in mod independent. l. Au exista! insd.||rt milioane de locuitori. a dat echipei lor trufa5ul pi rEnt. Dr.in timp ce urmereaplaneta folic. o concavitate. pentru prima dali. a provocat deplasarea spre cxl ll a elementelor mai grele. Koresh s-a hotdret sA demonstreze ca $[rvcniului concav corespunderealitdlii. Venus gi Mercur. Au fost Polii descopeili cu adevdrat?.l tome. lur)4 lrrtttwcfr 5i Jacques Bergier Diminealu magicienr'lo/. Iat6. facem parte nu este singura ce populeazl planeta Pimant. cu c61ivaani inainte. a atlr|r ltt plus s. Lrura qi pla$unt intrev5zute printr-o ceald luminoasi situati in mijlocul la aproximativ 14. polii nord Si sud. in rprilinul afirmatiilor sale. Mai nrult chiar. de scriitorul american William Ree4 in cartea FantuDtl polilor. in timp ce interiorul gol al planetei are diametrul dc ('. in mod surprinzdtor.re a impmmutat numele sau unei intregi numite koreshism.llxl de mile. Acolo a pus se se construiascd piloni 5i din exterioare a fiecdrei planete si lisend interiorul gol. Gardner.1 . l'. incat.ansd. asa incdt a ales dintre rni geometri gi t6mplari. 000 km. gi interpretiri eronate ale teorii.ttt sate. in ceradministra(iei de stat gcrmanc era foarte rdspdnditi aga-zisa r universului concav. (]el rnai inflScdrat adept al acestei teorii a fost un oarecare dr. doul pete de hlrrintr la polii lui Marte. detin5toarea rurei civiliza{ii exttem de rv. in timp . Nil de mile. oceane. formatrl . care isi rcprezenta planeta noastrAnu TEORIA PAMANI'ULUI GOL Teoria Ptunantului gol a fost elaboratA. majoritatea pulinelor radanri gennane au l||ull|tc de pe coastele vest-europene ale Atlanticului. in cazul convexitAlii planetei noastre. r.' exterioara. populatd dr tnt" necunoscute locuitoilor de pe suprafala Pdmdnnlui. si dimpotrivd. a v5zut brusc doui puncte de lumint firlgednd din mijlocul 0tk)tci polare. Bucureilr. dintr-o nebuloasd spirab. In tnr' rior. teoriei. iar mai tatziu a fost dezvoltat?ide un alt american. ci ca pe o cavitare. Credintah teoria universului u dus pana acolo.rlrr. Itc un glob.r.ttt indepirb din ce in ce mai mult de api. controlandu-irectitudinea teodoliti si cu eu bultr de aer. admite chiar posibilitatea existenlei unor putemice civilizafii in clrrr|' structura cavemoasA a scoa4er terestre. Surprirzltor.lrtt vegetalie. de-a lungul timpului. formdnd o crusti solidi la slrp/rlrfl intre ai ctrreipere(iinterioribiim. acolo unde tlc lucru. mii de cnhviagti. principalele teze ale teoriei sale revolrrlr'. unul din miturile asiatice frecvent int6lnite in lucrf. prcsupunea cA.t. rl 1906. Reed considera ci grosimea scoartei terestre este de doit. ci cA toat€ planetelc srrle mului solar au interiorul gol qi cate un mic soare in centru. in 1920. pe scut. rotalia lor de la inceputul perioadei de fot tttrttt. Marslrrrll B.. un pod lung ce inainta de la mal spre mare.Pdmdnnl este gol. din Florida. Editum Nemira. Editura Savaspress.rilq rl. ce a atras. dupi cercetllri ce au durat peste 20 de ani.'. inaintea celui de-al doilea rlzboi rnondial. hrrttl atribuit form6rii lor initiale. Ca lcrrrlll al fo4ei centrifuge. alcituind soarelc ( rtltd fo4a de rotatie gi miparea prin spa(iua pr." Gardner. unde prr| prca adencA. Soarele. Polii cduteli de atdta vreme sunl l. ce ar€ ca puncte de contact cu supralirl.. suslincrrrr c6 in interiorul Terrei triieqte o populalie nwn€roasf.Luminile orbitoareau strtrlucit catevaminute si apoi lU dispdrut.. in lucrarea O cdldtorie in interiorul Pduln tului. Aceasta remarcabild ipoteza p()irt. care au dus la realizarea unor experienle cel pulin Astfel. ca. deschide in fa(a omenirii secolului XXI perspective nebinuil. la Rugen.

.:. de-accesspre interioruJplanetei.'. . consutule un impresionantaxsenal..].t .#. {iyeo-u .sub forrnl de roci qi metale.-Jeiol *d.2oT.eri'i .i. din care taQnesc feeric.il. sub influenta radialiilor ultraviolete emise da Soare. _Conform caracteristici ale Terrei existi anumite &scJra: 1imeade3.""p..-i'.ansa de a observaaurorelepolare.. u p*rnirl ropiri: Iiinceputut "i"i_"i#r"o ::j:.ffi#: exterioartr. ... cel geografic se afla chiar in centrul acesteia.o pane a focului orig-inar "a . presupus ti Oe f a.il: lTl3..e.rfl.. un spattu concav. doar ceea ce visau qi doreau sa demonstrezede inerentele interyretiri eronate ale acestei teorii.Teoriaprmentuluigoi-po-". atrac{ia gravitalionald este maximtr de-a lungul curbei care duce din exteriorul in interiorul Terrei.. tOd. fenomenede o frumusetermic6. Acolo.A fi...i#.. "rtff -. poden .. care nu a. care.. . prin coliziune.* . este cl in timp ce polul magnetic se afld de-a lungul rnarginii deschiderii polare.. Cum pot fi.*..in aer. .ffi.. insf.i".vdrful de ac" al polului magnetic existi' htr-un anumit momen! doar pe o po4itme a circumferintei acestui cerc 9i se deplaseaziprogresiv in jtuul cercului pe o orbiti bine deflniti. sunt rezultatul intcracfiuii dintre atnosfera qi particulele puta.il..il#.aa...rnui gr"f la periferie.J:l} .":'iTHr$ la disrantade 6600 m.in timp careTerraesleconsiderag fi o sfertr*ltd1 a #tiri. Conform teoriei oficiale. care poate prme in dificultate punctnl ' de vedere'oficiJARGUMENTE . "-"pr.OOO-f<_.'fro. Datele corespund calcuielor f6cute duptr misudtorile efectuateintr-o perioadtr similarl de timp.:...#ch. ..i..Hf ?t#ir. J.#_ lor-germane.TIINTIFICE unor studii geografice.-. De la o indllime de 100-400 km' uneori chiar 1000 aspect lsn. exrsten(a --..Jf. sa Aeapmxim"tiii*id.il.. lormdnd un soaremurt mai 6. avind forma raze. dc ndiale care ilumineaz[ cerul arctic.. drametruluicavitiqii planetare..11 "56.ll:c:::ul -.. este o cavitare..e'1."#.. Marshall Gardner sus{ine cI marginea desciriderii polare este un cerc cu diameful de 2000 lcn.. a{a cum ar trebui sd fie in cazul in caxePamantul ar fi o sferi solidA. dezactivdndu-se. un om cu greutateade 68 de kg cintiregte 136 kg' c6nd navigheazi prin deschidereapolart qi de-a lungul curbei de la exteriod spre interion Pdmentului.J'..il metri De asemenea. mtrrturiile unor pe^oane cre-<libile referircarel...i.Soveit .d. totah aprment'rui. ce interioml a dajoi. s-ar de Dupr ce'au #.ilil .#JT#il'i: polare solidificate ar trebui sI masoar uproximatir.":"|. moleculele atrnosferei. ieoriei universului concav cd au "u"i.{. ceea ce coresprmdeunei deplaslri de 26.t" a.. ale cirui raze strilucesc prin deschidereapolari' Locuitorii gi clldtorii prin regiunile arctice au uneori .. emit o radiatie in ultraviolet.e.Luminiscen{a acestorfenomeneeste difuztr."*r"T:f"'.lf. a.& W\ p€ an.".. ceea ce corespund" il_": :*r:.lf *:f... greoaiedar eficiente.te de vantul solar' carEsunt deviate spre poli in momentul capt?triilor de ctrtrecempul magnetic tercstnr.ale i.106 OS... datoriti acliunii fo(ei centifuge' William cantitreQte Reed afirmn cA atraclia gravitationali are valoarea cea mai mare la jumitat€a cwbei ce duce din exteriorul spre interiorul Pimdntului' .. .":"#.iii punctele nevralgiceale apArariiannaenene St sa renuntela cer_ cetareaescadrilelorde bombardierenef * uiut""rl raOioL. valorificarea milirara a teoriei universului "i"E. iar Gtirine nici macar nu a brnuit ca fanaticii echipei tui Xoresh . la un interval de circa 235 de ani. Conform teoriei Plmantului gol.ff't -SL"':"f"TiJ:f rotatiei Terrei in jurul axei saledin perioada d" f. cenu-rtugaprcvocat a substan1. noaptea"ax proveni de la acest soaE.". este vorba de ionizarea straturilor ale Buperioare atnosferei.T _staxe deplasarea f. intre principalele . KUHLEN SISTEMUL OCTJLT DE DOMINARE A LTJMII l07 i qi"arauo... Punctul focal.'. care se repeti ciclic._"-fb.. Se presuprme cI acest€ particule excitil. ele dau un farmec deosebit nopiilor polare..si materialelor incandescente r5m au P1Taltului.. ..i nu pe p[mant solid.. De fapt. &rui gi draperii cu tm urrui arc de lumin6. insi gigantul sistemului solar este prea depdrtat de Soare ca vdnhrl solar sd poat?lcr€a aurore' ideea cI polii magnetici nu coincid cu Este general acceptat?l polii geografici..derea unor perspectiveint€resank pentru rSzboi.F#5#Hrtsilil..ri_rorci j.?]T:1"unor nuneroase argrxrrentede ordin gtiingific. totalemult mai maredecatgrcutatea . explicate aurorele polare similare det€ctate pe Jupiter? Planeta posedi cdrnp magnetic. a Acesr expenmentsuspecta avut o influentA putemictrasupra maresaluluiHerman G6ring. 9" T9fr:u dacl planeta noastr.Un posibil motiv pentnr care polii nu corespund.. ione.":o* acea apropia apa. iar cind ajunge in interior doar 34 de kg.-..r lur. aceste fenomene electro-optice. construcqie rllu ro..l"...

Toli cei care au petrecut un timp considerabilin zona ||6u antarcticl au fost conftmtati cu fenomene inexplicabile lunct de vedere al teoriei potrivit carcia PImantul este solid 9i irl.lin "pa nrdcrc din Oceanul Arctic' ci dintr-o masd de apA ddce' htl ltced aratit ctr aisbergurile se formeaztr din riurile care Pdmenhrlui./il venind dinspre nord gi intorcdndu-se acolg. au intalnit de mediu foarte diferite. Iepuri existtr din intr-o zonl din nordul indepdrtat. ursul. r poate bea ap[ dulce din Oceanul Arctic. au fost gtrsite itt ltr.nu este de mirare ca au folosit expresia . iar eschinrortt sud voft)esc intotdeauna de triburile care trliesc in nordul irrr Ei au credinla ctr sdmolii lor au venit dintr-o Fra p r! situata in extremul nord.ordul indeplnat. Bucurefti' 1994' . au origine preistorica. care se sparg apoi si cad in mare.e toF ii care au ajuns foarte departein nord. soarele este absent perioade lungi de -intamph daci Terra ar fi solidi 9i rotund5. ce provine din rdurilc urtt izvorlsc din interioml mai cald al Pnmdntului qi care. ceea ce nu s-ar tbar uqor turtitil la Poli. Strania firncgionare coresprmdJcu ceeace s-ar inEmpla daca Ptmanhrl ar fi inr exploratorii ar fi intrat in deschidereapolari' Trccerea stranie peste marginea deschiderii polare: ori de ori exploratorii tu intrat accidental in interior.. in schimb.| vegetatie. Studiind comDortamentul mai multor animale.108 os. citre nor4^lucru pe care l-ar face doar dacl lr acolo un {inut mai cald. . Contrar opiniei vaxiet?ltinecunoscutede flori.venind din zonele mai nordice. Marile deoozite de fildes dc cl(' formate din oasele Si fildeSii a milioane de rnamuli Si masl(!|.l incit acolo apa seratjt gi apa dulce a aisbergurilor nu se amcskl I apa strrata dmane h cdliva metri sub nivelul apei dulci. Unele dintre animale ilr l'r* surprinse cu vegetatie verde in guri gi in stomac tr || inghelului. Si este atat de putcr . (k'rlrl care se crede cf.i cd aparifia erei glaciare a transformat. KIJ t I h OCTJLT DE DOMINARE A LIJMII 109 acolo unde se afla centnrl de gravitalie. Arctica. intr-una rece. cu irp. s-a observat cl acesteamigreazd iarrrl. Astli'|. confirm ctrreia Oceanul Arctic este o imensd masd de acestanu esteinghetat deloc. dupi ce lpll ir zona rece de la suprafali.l gheluri. mod straniu. ncinghelatl ln cel mai nordic lpr punct:.i curg spre suprafali" prin deschiderea In|ork)ru1 Acestearidicl gheala din marile intinderi alb€' panl llcfi!]rdi O lume asat rd. produc6nd stfiurda maree observate de cdtre exploratorii arctici in nordul indepllrlrl i c[rora aceqtia n-au putut sI le dea o explicatie rezonabile. iar pdstrri semindnd cu beca(('h'.st^obTrv:ta 9. inghetandu-le inainte de a avea tinr| \l refucieze in zone mai calde. Editura Savaspress. Pe langa argumentele de ordin cosmic gi biologic pr. Aspectele. sunt explicate in r( mod. dintr-o rr tropicalt. rebuie sd creascA interiorul intah€.' anterior.ste qi Ar cazul prafului' O situatie ii-iUrf se | $|{h pc zdpadi 9i o innegte$€. Triburile de eschimoqi au hsat prin taberelelor provur urme inconfundabile ale migraliei lor ctrtre nord. in neincadrAndu-se nici o speciede ptrstrricrmoscuti. brusc.pr€zentat€-in a"tutiut O"^n"v-onO Serrnrd. deoarece n-au fost vll/Ilt niciodati pe suprafa{a Pdmantului. carc tr in resirmea arctici in vremea cand aceasta avea un climat trr s. au fi)sl . .t fect:t stare de corservare mamuti qi alte animale tropicale. Explicajia cea mai frecventa care se dtr descopcr de acest gen susine ce e$e vorta de animale preistorice.i vulpea. ingheati brusc Si se transfonln t{ aisberguri. cum ar li moscat. fi sintetizate astfel: Absentaindelungattra luminii solarein timpul lungilor ierni rre: in . locl tn aisberguri. l'unc$onarea anormal[ a bumlei: a fo.in lucrarea O lume ascunsdr. in sprijinul teoriei Pdmantului gol mai pot fi enurri r'rl. in interiorul aisbergurilor. dar unde se afl[. unde nu cre$e nici urr fi. in nordul extrem au fost dcst ( rcrie de elernente ce au fost observate de marea majoritate a pcditiilor lntreprinse in regiunile polare.un rlr8niu". De asemenea.br usot explicabile conform teoriei Pamantului gol cu rhhlcrila poli. descoperitein Siberia gi in insulele nordice. In plus. materii vegetale in care plutesc in deriv?l. deqiconline intotdearma lrlrlli a" gheatAin derivd 9i aisberguri' b !a c e mal cald ln apropierea polilor? Deoareceaisbergurile fl cum se formeaztr aisbergurile? nu din apa sirata a oceanului' ele nu dulce 5i a . pe c:ue nu au gtiut cum str le Lzc ai de aceea. Ztrpadl colorattr Polen 9i prafin nordul |||lrllt: Dace mabrialul care colore^zi zipada este o matene orobabil flori sau polenul unei plante qi cum in vecintrtatea in i Ar"ti" nu crcste asaceva.

fe I3 ianuaie. $i apoi.ISTEMIJL OCULT DE DOMINARE A LTMII lll la mari inll(imi gi pot fi auzite pe o distantl de cateva mile. Raymond Bemard. 'h acam dovedite. existentedincolo de ambii poli" ln acelasi an.E-rtremotive necunoscute. numili mdcar un zbor trans-polar Ia cqre sd vd 'pLEli lua bilet. dupl ce au fiDst Fthnrite.in jurul lumii" au conlribuit Is porylara conceptiepre$itd cam cd PdmAntul ar f fost inconjurat pe la nord qpediliile polare ale il p.Practica marintrreascdarati ci nu trebuie str se pomeasclt intr-o mare ctrltrtorie fdr6 a fi consulta! mai intai. cerul de aptr. dar citeva weniment€ ciudate lu rnarcatprczerta unor fo4e ce incercau str controleze informatiile detc publicitltlii.oria Pdmantului gol gi-a gdsit confirmarea atat in expeditia arctici (1947). dincolo de presupttsul Pol Sud al Pdmdntului. a fecut conexiunea cu o posibih origine a OzN-urilor li I d8t detalii in rcvista sade mare tiraj. in orice sens."14i--ar Acea zonil de dincolo de Pol este centntl Marelui Necunoscut!. Tonqi unele zborari . Acest tbor a awt loc peste piimAnt.4uri. de nord si de sud ale Pdmdntttlui nu au o limitd ftzicd. 'iannei unei intindei de pdmdnt nedeSIJA au stabilit erktenlt tafminabile. Iattr cdtevadin declara{iilefAcutede contra-amiralulRichanl pldcea sd vdd acel linut de dincolo de Polul Nonl E.inclusiv gpalnrile dup[ care fuseserl realizate. cit si in cea antarcticl (ianuarie 1956).aflatd la 400 mile vestdepol.Prezenta expedilie a inaugurat o noud Si vastd intindere dt pdmatu. Amadeo Giannini. neirr registratpe nici o harte. Byrd: .958. toate exemplarcle numirului din decembrie 1959au fost distruse. prilej cu care acestaa pitruns in concavitateainterioarl a Terrei pe distanlele de 2700 de km la Polul Nord si 3700 de km la Polul Sud.tol nu este adevdmt. ce a decolat de la ba:. Intrebasipe piloSii acestorzborui polare. . Adevdratasemnificafie a marilor descoperirr ale amiralului Byrd a fost trecuti sub tilceregi nu i s-a dat atentic pdnd cAndGiannini qi Palmernu au flcut publicl problema. de Ia bordul avionului.deoarece in acel punct orientarea &rN busold nu mai esteposibilil. ape li gheluri." Prima carte dedicatil acestui subiect. cu mun1i.in 1957-i. ei ating in realitate margineaconcavitl[ii . un zbor care.t McMurdo Sound. conduse de con tra-amiralul Richard Evelyn Byrd. Edinrra Savaspress.. Pe nltdlite Pl!. in momentul in care pilo{ii cred 0l su ajuns la Polul Nord. vegetafie.Descopeirea amiralului Byrd constifirie astdzi tol secret in erTtalional de prim rang. Acest luqu nu este adevdrat Si chisr dacd Aeriene ar rdspunde clt este. Astfel. Conform teoriei Plmantului gol' foorta reprezintn marginea unei concavic{i polare. aiungAnd de cealaltd pane a insdsi con3!&ului. fiindc6 acolo |cri busolei aratil in jos.. dar. inaint(. a$aincat.lcel continent tncdntdtor din c"r. KUHLI:N . din f. lucrarca nu s-a bucurat de publicitate: '. a fost scrisi de F.. . a apei s. Cerul din zona arcticA ir antarcticA reflectll cu acuratele suprafaja Pnmantului.Bucure$i. fuerca Liniitor El fac manewe de naigalie care eliminll automal zborul peste pol ht linie dreaptd. membii erpedisiei Statelor (Jnitt' au pdtruns 2300 de mile intr-un linut de dincolo de Polul Sud.. Raymond Bemard: () lume ascunsll.i ghetii. 1994.0 OS. lncepdnd ca 12 decembie t929. nvist€le au fost trimise cu int5rziere abonatilor. O lume ascwnsd. lacuri qi r. descopeirea Jdcutd ti dupd o scurtd notild apdrutd in presd.lr. Iatil ce scrie Palmer in articolul dedicat descoperirii lui Erylrd.F' tng htrcers." (13 martie 1956)." (februarie 1947). Zborul a fost executat de contra-amiralul George Dufek. Ray Palrner." Afirmatia lui Palmer. pare rczonabili in urma descoperirii de cdtrc ruti | ftptului ci Polul Nord Magnetic nu esterm prmcl ci o linie lungl do iirca ISOOde kilometri. Zurni dincolo de Poli. rcdactorul-lef al rcvistei . Dupd ce Byrd a anunlat pritl radio. de a atinge vasele si a tece de ele. DESCOPERIRI GEOGRAFICE Conform lucrtrrii dr. toate itiile ulterioare in legdturd t n subiectul respecliv au fost indepdrtate cu grijd de cdtre agenliih guveraamentale. sil traversezepolul. iar orice punct do pe acestcerc poate fi numit Polul Nord Magnetic. insl nu existi c€rtitudinea ci informaliile nu au fost grzurate.la *a.St^tele Ilnite $i ake peste 30 de natiuni au pregdtit -plare pentru a pdtrunde in finuturile Idrd precedent. din Unitateq de Avialie a Marinei SUA. finunl Mislerului VeSnicl" (1957) Referindu-se la menlinerea unei discrelii absolute in legAturi cu misiunile exploratorii ale expediliilor intreprinse de marinl american[ sub comanda contra-amiralului Byrq Raymond Bcrnard' artrta cdi . memorabilul zbor n-a fost aproape deloc menlionat in qPedilii Dtsd. unde a survolat rm teritorirl lipsit de ghegri... efectiv.mdntnu se poate naviga de iur-impreiur pe la Nord gi pe la M.tr'lulli dintre citiloi 4u afrmat clt zboruile comerciale trec bt timpul pe deasupra polului. conform ctrrcia zborurile nu uec pe &rrupra polului. abia in anul 1959. ce se intinde peste bazinul polar p6nd h pcninsula Taimir din Siberia. peduri.' (13 ianuaie 19561. Din moti'e foarte tarloase.

iara.el iirr*r-r. tiinlilice.'al. Ravmond Bemard citeaze in cartea !i#.zbor ce ducea spre inierioml continentului' iilz.unul ot in f de amimlul Lr. core umple intregul bazin al Gromlanldei pdnd la adincimi de 3200 de metri-" O analizA mai recenti asupra fenomenelor din zona polilor.i amplasdii in nordul foarte tndepdrtat. itt. erau considerali iryi9i spune ci ei au venit dintr-un linut cu ii[-ii"1*rti-. precum Si oameni cu aspect pimitiv. cd un numdr de persoane care se duceant fecvent Ia cinenatograf in anii '20.finattt..ti'' tnn" cdmpurilc de forld magnaicd' a!t-:uT a! Iost ..f ce a studiat mult timp teoria lumilor paralele.lungime si-o-suprafatide aproximativ ear" +." Nansen citeazi rm i. "afenie a tuturor celorlalte rase de pe suprafata "" aif".vorbesc precum iii norO-de un nearn car€ ffiieqte sub scoa4apdrnantului' ar'fi venit din acealari paradisiaca' lor .i u pdtrans deasuprq unei zone veni...J. lncercAnd si aduci noi argumente in sprijinul afirma(iilor sale. sd f confundat cele vdzule pe pArad cu cdldtoria amiralului By'd.u€ lntcriorut Panlennrlui este locuit de un neam a cdror origine pi"r"u 9i mai sprm ci eschimoqii' ililne. blrb* de origine scandinava: . numit Ultims Thuk.. absolut * acestea'mai exista 9i relatitrile similare' dar -Y"** ahrmA cI au mtrat ttil oesln&pendente... a'Jdiut in 1929 o comtmicore radio incredibild.rsuprayTral motii. un pop-o. Nu s-a fdcat publicitqte isprdvii amiralului. suEin[torii teoriei oficiale au apelat la interacliunea cimpului magnetic cu particulele inc[rcate electric.i a halucinasiilor. care presupun cii amiralul ar Ji zburat printr-o gaurd in golul din interiorul Pdmdntului $ nu tn altd dimensiune." CI +"a1tr Shackleton. provin din aceastarasd subterand' Xltr-le4 conform ctrruia-eschiaitt t *t"t al . ktn. Este totu$i straniu. .egenda scandinavd a unui tinut paradisiac din nordul indepdrtat.. KUHLEN I S]STEMIJL OCULT DE DOMINARE A LUMII ll3 polaxe.rtl firr.i 6 de cea JiAe'"".lilor p'a'anatl mult dincolo de bariera de gheap lffi. arheolog .. popoare. inJluenlali de cele citite despre incident. pane la albastru-inchis' Fiecare lac i.#. inseamnd aJi pus in fala unei contradicli| existenla calotei glqciqre a Groenlandei. atirmind urrnitoarele: . Palmer face o leganua surprinzitoare. ale unor indivizi care t. ca lacui Jdrd gheald pe ele si cd q vdzut nitte animale. efectuatt de dr. Incidentul respectiv a fost trecut in sfera legendei $i nu mai este pomenit de nimeni decdt de adeplii ..#.i cd era in .f"i.d-i#mlixii Plecdnd ino-.iU . S rrrlcanice' in t9eO^'un lxistenta apei calde nu se oarora activitalii anada. Transmisia radio s-a tnterupt brusc. cd amiralul a taversot polul ...l-ilirudir" PiibAebhit>t si condiliik de deasuu-. in ace. A presupune insd cd Ultima Thule esle Groenlanda..Amiralul Richqrd Byrd. est( sernnficativd ahmci cand este studiatd tn omdnunt. tnsd ciudam transmisiune a ttirbit reputalia so in cercurile .."-'.mdnului gdunos in interior"."...l.pd.ta". zoolog. provenite de la Soare.The Globe and Mail' a publicat o fotoiitt Oiiii-""/C terzi.ca qi legendeleeschimoqilor. explorator vestit ti pilot cqre a zbural pestu cAmpurile magnetice intense ale celor doi poli. datoitd remarcabilei asemdndi cu genul de linut vdzut de By'd ti datoril. in acest cadra.il.prndnd 'depiinatatea facultdYtlor sale mentale dincolo "' O al6 confrrmare a extsrenlei teritoriilor necunoscute c*" t d:T:ry:i de pot..ery"aientut tr)-"*i.' t o mqr? in cazul dispariSiilordin Tiunghi.rdici Astrel.i oceanogra."qii Maioritatea celor care au scns despre acest -subiect {itt1 :1 de oame mrcr .tl2 OS. dintre care unele semdnau cu bizonii. oSa cum s-a sugeral . pe cdnd se aJIa deasupra Polului Sud. Valentine. deSi nu este exclus ca ace\tti cinefrli.1. in Antarctid4 oaze cu ape calde' Bunger prlora.a qe qinutlipsit de ghetud' cu lacuri cu drlente culon' &sciperit un avea si u.'. au vdzut tdrAmd de dincolo de poli. declaralia frcttu de dr' Nephi cottom din Los i'^i^a' ii'f..... in momentul in care scrie: .-. El a spus cd a trecat pintr--o ceald luminoasd .-pr.Nercuqind sa justifice strania compoftare a busolei in bazinul polar. 6cute de un aviator in regiunea arctic[' *"i"al ilnJl MARTURII INCOMODE ulT Vechile scrieriale chinezilor.. confundatd de obicei cu Groenlanda.J.d: FT' .fit 444 kJnL' iar -t. iar relatdile amiralului Byrd aufost puse pe seama epuizdrii nervoase . afirmd cd au urmdit pe ecrdn Jilme realizate cu exploriiile intrepirce de Byrd Si.egiptenilor'indienilor Si 4tot descruoere de marea.r un a dezvaluit presei povestirea pe care i-a s?us-o L... situatr l6nga coasta Queen Mary' ii i"'""f. O avioanemari de trans?orl ie au fost folosite a Marinei suA din 1946Hig'hiump ..i... vr€me.u fost facut'ii lt' David Bunger' Cc "Lut s+i.face o distinclie neti intre dovezile referitoare la teoria pimdnhrlui gol $i posibilitatea p6trundcrii in diferite 'spalii paralele ale Terrei. la o distan$ de circa 6 .

O furtunl extraordinard i-a purtat' pe intreaga diitan6. incdt am rdmas amdndoi uluili: tn laya mdii caklc erct ceva ccve semdna cu un munte mare. ca Si cealaltd. Oceanul ti ldrd ghqri pdrea sd se verse intr-un anumit punct al acelui munte. intr-o micd bald de pescait. Apoi am ydzut ce\\t atAt de straniu. u devenit.n t-u rupt in doua $i le-a distrus barca Fiul a fost salvat Si petriut 2a ie ani in inchisoare. Am rdmas la uria$i timp de un en.trul interiorului gol al Pam6ntului. in cartea Zeul fumuiu. pe suprafalu PdmAntului Si foloseau pentru trqnsportul oemenilor un mijloc tlt transport electric. bucurdndu-nc de tovdrdiia lor lafel cam Si ei se bucurau cd ne cunosc. in apropierea Cercwlui Arctic. treptat. ury"i "Td. Am cdwbit bt mai departe pin acest linut fantastic. Intr-<t vard. toate fractele Si legumele sunt mult mai gustoase . de la un capdt lu celdlalt. ln inarion Pdmdntului. iar eu Ia un altul. fdcute de acesta qi manuscrisul in care iqi Jr.in Califomia La 9Ode ani' . Soarele lumineazd din plin Si viaya animald . dacd mergi destul de-a lungut sdu. noaptea nu puteam dormi de cdldurd. Erau totuti destul de pietenoti. Amoldo de Azevedo. comnlet necanoscutd. G. iar. copacii gigontici Si in fnal am dat de uriati. TitltJ'l se referi la soarele mai avansattrdecat a noastrl.Nedumeril. ce constituie o Provocare penfiu \ta si' inpAmfarea savanSilor:' Din vasnrl domeniu al luamintesc faptul c[ rozicrucianul Bulwer de "nticipatie in cartea sa Rasa viitoare. am observat multe lucruri stranii $i neobisnuite It acei oameni Si tot-timpul rdmdneam uimili de progresul ttiinli/ic ti de invenSiile lor. La moartea bitrdnului.care.i ciudatd. deoareceauziser6 despre si fiumusetea lui.nu cuno$eau boala -qi aveau primea cele necesare Iuizare socialaperfecti.iti de doi nowegieni. Locuitorii (Jtopiei descise de Lytton erau vegetanenr o zburau cu ajutorul unor aparate.T iU". care a existat intr-o cal'rtate ce era legati de suprafaF printr-un tunel' Acea-cavitate ci "Ild iu-i""te O" o limine ciudati. fiind mai mic 9i mai n sslucitor decat soarelenostru. am continuat in acea direcSie Si ne-am trezit plutind intr-un caniotl larg. ca ti noi. In tot acest timp. Mergea pe toati lungimea rdului.ien1a s:r unor oameni n-a mai spus nimanui povestea' DupA 26 de ani' ca eliberat.rcar. a moftenit hnrfile intet "nutpit"antut"l. care ne purtase in interiorul gol al pdmdntului. descrie o civiliza{ie subterane . intr--o lanl micd . de la un oras la alnl. Tatiil gi-a pierdut "3F.a economisitdestuibani ca sd ajungtrin s9tele qTq ii Y *-dif. in timpul vizitei noastre."*l in lllinois.i vegetald abun. atrnosferei' Aceasta lumind-inta sI rezulte din electicitatea viala plantelor gi permitea poporului subteran str faca ra.fiind considerat nebun' deoar€ce neincrezltori' Ca4' in stryit' westise -fost "*pe.. iar mai tdrziu. pare fimuriu' Cartearelat€azA trf. el ducdndu-se acasd la un uria. astfel incAt fiecare . un rdu. Te poae duce. Emerson s-a impri€tenjt ou el p""""t"u. KIJHLIJN OCULT DE DOMINARE A LTMII L . Plantek.Siva dintre locuitorii interiorului PdmAntului ne-au descoperit barca pe rdu Si au fost uluili.l(i. in a sa GeograJiefaicd' a scis despre Llume de sub picioarele noastreumetoarele: 't4vem sub noastre o regiune imensd' a cdrei razd este de 6290 de I Olaf Jansen. AceStia locaiau in case Si ora.114 OS. prin deschidereapolari in interiorul gol gi au petrecut acolo doi ani 5i s-au inton prin iei"*u"i] rchidereapolara sudicd. tn uscat i. tati qi fiu' care' cu mica lor de pescuit s-i cu rm curaj deosebit au incercat s[ gtrseascd di dincolo de vdnnl de nord.ri ria experienlele. .i mai palfumate decdt cele pe care le avem pe suprafala exterioari a pdmdntului. ASa cd ne-am pus provizii pentru o lund. mta-pUt . a fost citati de scriitorul american Willis Emersorl. Cel mai mult ne mira vremea de acolo: caldd.i apd.e.. ce ducea in interiorul PdmAntufui! Oceanul. in casele lor $i m-am despdrlit de toyard$ul meu. O experienlA similari si total independent?t descrisa de nor- c. Am observat cd suprafa! interioard a Pdmdnnlui era impd4itd.Locaian in Nomegia. de Ia Polul Nord Ia Polul Sud. eu Si pietenul meu ne-4m hotiirAt sd facem impreund o cdldtorie ca barca Si sd mergem cAt mai deryrte ln linutul dil nord. dupd cum ne-am dul seama mai firziu. pe toata suprafala interioard a lumii. Ne--au invitat sd mdncdnr cu ei. romancierul W. uneori. C6. n--au fost niciodatd nepietenoi cu noi ti ni s-o permis sd ne intoarcem acasd aSa cum venisem". ca pdnze $i cu un motor bun Si am plecat pe mar( Dupd o lunii ajunsesem deryrte tn nord. erau mai. caxenu era produsd de limpi. asemdndtor ca un monorai. fantasti( Jiindcd totul era uia$ tn comparalie cu lucruile de afard. Acest rdu metgea. dincolo de pol.

trebuie amintit ca Ossendowski scrie in cartea sa Animqle. mai continente. Iar atunci cand.ulcan gi dupi ce au mers luni de zile. Lipsite de apa. Asemeneasupgztlt pjtr. care a dispdrut de pe glob. care se intinde pe mai multc sute de mile la sud de Lima qi trece pe sub Cuzco.supuse ac{iunii vdnnrlui qi energiei solare au. Iumii. continui. semideqerticegi de stepa. Veme descrie un grup de exploratori. debit gi-a^cautat debug-u in ad6ncuri. din cetdli subterane aflate in scoMa Pdmdntului. autorul se referl la existenta unei vastc re(ele de tunele. ele racordAndu-se puteafi rezultatulunor ample miFcaritecionice' au ar si Sahara ^ce dus cdndva la schimbdri ale unor mari cursuri de apa' Insasi planetare constihrieo enigma a naturii existenF marilor deqerturi si exDlicarealor numai prin invocareamiqcdrilor iectonicepare Conform teoriei oficiale.. crit si in Oceanul pacific au existll odinioard. Editum Zona' Bucu€Sti' 1992' .ertice. este vorba de dou. care ulteior s-qu scufuniat. pe langl caracteristicile naturale deosettite. rma situati mai la suprafali. care trecea at6t pe sub continente.. si ltrtimi de l-10 km. iar cealalti in interiorul gol al Terrei. fie consecinteleactivit5tii nes5buitea omului' Complexa relea de fluvii subteranedin structura cavemoasaa scoa(ei ierestre nu se Altinde insd in exclusivitate in adincurile Pim6ntului. pustiurile sunt. inclusiv in zonele desertice.nd spre deqertul Atacambo. Alchichica prezintit 9i o serie de fenomene surprinzdtoare': L Sorin $tefSnescu:Sfdarea Timputui. Baza existenJei oricirei civilizalii. in final. Cavemele cele mai profurule sunt iluminate cu o lumind strdltrcitoare. in aceastd lume existd o populolie numennsd Si multe triburi. Debitul fluviilor este fantastic. Intrebarea este curn^au putut acistea sa curga h adencimi care ajung pini la aproape l00O scoatela de metri? Rispunsurilesunt variate. Cel mai faimos dintrc aceste tunele este Dntmul incatilor. a descoperit in regirme 17 fluvii Acestea au dimensiuni apreciabile: lmgimi de circa 30O srrbterane. FLU\/II SUBTERANE Un gmp de cercetiltori chinezi care studia zonele de degert si semideprt ale pustiului Gobi. se constate . din antichitatea ceu mai indepirtati. conform misurltorilor efectuat€ de o echipa de scufrmdetori s-a rtabilit ca adincimea sa ating€ nu mai putin de 700 de metri . oameni si zei urmtrtoarele: .6 lumi subteranc. ci atinge in anumite puncte suprafala"ducand h crearea unor lacuri cu pr.prieteli remarcabile.." ln respectiva lucrare.ce il diferenliazi net de lacurile obiEnuite'Astfel. construite de o rasa preistorica. care permite cre$tcr&) cerealelor Si a altor legume gi. unde au gesit o lume luminati dc propriul ei soare. uscat qi chiar ora5e. Adesea existenla unor mari cursuri de api subteraneeste pustr in legAturt direct! cu prezen{azonelor de deqert. iar krn la aOancimea care curg misterioaseleape variazi intre 50 9i 200 de in metri. impnrilia despre care vorbeste Ossendowski in timpul cildtoriilor sale in Mongolia. A6t in Oceanul Atlarrtic. fara vegetalie.ld locuitoilor o viatd lury1d ti lDsitd de boli. ceea ce vine in sprijinul ipotezei referitoare la posibilitatea existenlei unor civilizalii in adancuri. in centrul gol al Pimantului.considerindu-se de citre unii cercelAtori ca pustiurile ar putea fi lumarea unor ce misctrriale scoa4eiterestre au determinatmodificfi ample ale albiilor unor fluvii strtvechi'al clror precumgi acoperirea reliefului. Asemeneafluvii au mai fost descope^rite Sahara9i in alte zone d€. Toate cavernele subterqne ale Americii sunt locuite de un popor vechi. fie creatii ine"itnpfi"u. cat si pe sub oceane qi prin care circulau vehicule rapide. din care cea mai mportanti este apa potabilE.l16 OS.fapt care dovedegte iveal6 respectiv. Tiahuanaco si c€le Trei Virfirri. suprafelele de deasupra. au ajuns. cu oceane.l constatarilorctr cel putin pustiurile Gobi h logice.Jmpdrdsia Agarthei se intinde pin tunele subtemne in toate pdr!i1. AceSti oameni $i regiunile subterane in care locuiesc se aJld sub autoritatea supremd a Regelui Lumii. Trecind in domeniul ci4ilor iniliatice. cu atit mai mult a celor carc se prcsupune cd igi desfaqoari activitat€a in subteran. evident. care au intrat ittr-un crater de !. este condilionati de asigurarea c6torva resurse esenliale. care nu trebuie confundate cu teritoriile din interiorul sAu gol.i urrnele unor activitdti inteligente.sleryit prin a deveni zone aride. In plus. evolu{iei planetare (cele aflate la mari altitudini qi mari rente ale latitudini). Conform acestei viziuni. Cercet6ri stiinlifice relativ recente efectuate cu mijloace modeme de investigalie au relevat existenlil rmei vaste re{ele de fluvii subterane in interiorul scoartei terestre. iar locut torii lor s-au refugiat in lumea subterand. KUHLEN SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LTJMII tt7 lt' privinle. const5.cum estecazul lacului Alchichic4 realizareaunor cercegri aprofundatedevine mai mult decat necesari' LACUL ALCIIICHICA Lacul Alchichica din Mexic se remarcd printr-o serie de caracteristici aparte.dar analizalor atent-A fenomenului necunoa$terea multe lacune.

Federalia MexicaM sA nu u e"tiuitalifo. Alchichica nu-qi modificd ad6ncimeacu mai rnuL de.fara costum de scafandruqi fdrl decompreslune' pi de our si simplu in apa un amestec pieE€ albastre carbon' ' apa asemanitoare: se mai gasescc6teva ochiwi de it *gi-" -este situat intr-un crater drepttmghiular de e. a"uiu. Datoriei prezenlei strrurilor minerale. . care continu. in partea vestici.. sau cdnd arsita verii evapordaproapetot lichidul din aceeasi mlaqtind. pe timpul tsaversdrii. trecend prmt-{ gamtr fantasticd de nuante: de la albastru la yerdegalben sau plumburiu. ?n g0% din cazuri. ateta timp cet duleazi Faversarea. U fi-a ia un bolovan. o Alchichica inseamnr. care niciodati nu se amestec5. culoarea apei se modifici permanent. cota apei este constante.i sa rrmana ia mare adincime chiar si o 9" l. c?f:e. incdt corpul din roc5 Ju".are scoastrdin uz intreaga aparaturi radio.ilit"ou bombeloratomice. deasupralagunei se menline o pati. Conchtzii etp.{ cu scurtesi rare denivellri pe perelii $"". hierogiife stranii marcau suprafala unui bolovan.". probabii." catevaplante anemice. confguraqia perefilor nu poare fi decat rezuttatul unej interventii rnteligente. KUHLEN SISTEMUL OCTJLT DE DOMINARE A LIJMII ll9 o Lacul proiecteazi pe verticah un adevarat con al lin$tii.tr urmele unei activitifi mini€re al cirei obiectiv Este insd foarte posibil.ze erozinne. Perelii lacului sunt formali cu o coald panl la t0 m' dupa care urmeazi 20 de metri acopenF ventuzepustuloase' cu teounere albicioasa iipicioasa. r Cind toatil regiunea este acoperitit de nori grogi. varialiei gradientului de temp€raturd. S\a"i" Timpului. Conform celor doi iercetltori.ca mhi ti.luisunt cephqiti cu un material a c6rui comoozitie este net diferitA de a sl4ncilor din jur: magnezitA "o]npu. o gaurA de cer senq yizibiltr de la zeci de kilometri de jur_imprejur. La 45 de rnetri adincime.nde.Ltou t"ig".U dE 96Yoptnita|d..presarat'it Ei carbunelul' iar mai jos. iar compozilia materialului respecdv este solului din zonI.dmarece in capitolul 8t d.fe care au format ciudatelelagune Existi' in traiectorieimapirokhnice care permit orienhrea anu-ite c-ade -eod.6 -ugn""i"lui. est . Densitateaapei este atat de mic6..i rdv$ite 9i plequve. numite I4r ca Prdbusitale nu sunt altceva dec6tbucdlile de rocl azverlite s*i adevlr' de lxpfozi. r Indiferent de anotimp.anterioi itfltl* ]. Incercdnd str descoperemecanismul prin care nivelul aoei este pesh'at constant. 5 cm.ll8 OS." toate nr de vasta dezinformare implemental. mai poatA coboare rnai mult de 20 de metri. t€rialului rezultatin urma unei explozii' astlel incat acesta.ie exemplu.dar a revelat nimic anormal in privinla ochiului de aptr de la Atexcae. al clrui diametru crqte o dattr cu altitudinea. La existi o suprafaFpland de 2-3 m lf.te*"ae. cu riduri addnc brtzdate Derntmbadas (Prdbu$itele) Unele ipote..ft!\ o metodl care permitea scutimd:ltonlor zomoc es(emenqionatd jumatate t* aae. fiecarel5 metri.strahrile in care sunt dispuse modificandu_si pozilia in adincime in timpul noplii datoritt. un strat dd substant5neagra asemandtoare pereqilor esteprodusuls€dinu ca Testeleau demonstrat asp€ctul sttiina de a ment2lrii. deoarecerisci sa nu se tii f" t"p-f"fa.?l Piramida Oculta la de velele societaui contemporane. o Perelii lacu.i sud.. I t. i in de nord.la 20 de lm de Alchichica exist' un i ti"i"" de Go a.time. un mic zid de lesDeziintre_ rupea peretelede rocd si. Oric€ aeronava care trece prin el.apd amarii. c61ivameni mai sus. ca element al unui deosebit lr ltl .pe verticala."t"t" simptomatologice prezentate. de ai cdrui pereli stAncoqiverticali se DupA cum arati Sorin 9tef6nescu difi". Subacvatice ii atenlioneazi pe scufimdtrtori.rlo.Pedm Ferriz gi Christian Siruguetau efectuatcateva scufundiri la Alchichic4 pdni la ad6ncimeade 50 de metri. era exrcprezi. o Avioanele sunt insolite uneori de bile de luminf. Explica{ia nu poate fi dec6t una singurd: sub lac existi un sistem de sifoane extrem de sensibil gi eficient Apa in exces este inmagazinaE in rezervoare subierane si estereda6 albiei vizibile la exteriorabiain momennrlin carL pierderile prin evaporaxe impun o compensare."u I::-If:^sib apa.t lnFooucanq masca. De la suprafa(E profiurzime' existl nei !ruryu7 dacl au fost construite inainte de inundare' atuncl ele rofi.-Card ploile fac sAcreasctr nivelul mla{tinii din apropierecu peste3 metri.ir. Au fost remarcate gi efecte terapeu_ o In lac exi$A mase de aptr sdrati gi dulce. pentsu mentinerea constanti a nivelului. agatd cu 150 m adancime.str Pentru a oblme ulsa inh-un anumit loc 9i la o anumitl distantl necesara oarfot--tu de la Alchichica sau Atexcae ar fi fost in nivelul radioactivitAtii zontrnu il.

pra temporalitttii' fiind pe deplin congtienti de ceea ce inseamnA trecut. Consider. ci reprezint. respectiv cazul fenomenulrri OZN gi cazul structurii reale a Terrei. in ceea ce este 9r in ceea ce va fi. cd primul pas care decelarii adevdEtelor semnifica{ii ale evenirnentelor flcut in sensul lo care luim parte si a sustrageriidin zona de acliule a manipultrrilor nc scara larga este reevsluarea obiectivi a trecutului omenirii Sl in""o. de aceea. cu cat ea iii are temeiul in hsasi structura intim[ a fiin{ei umane. IST OR IA S E C R E TA A OME N IR II 'lstoia autenlicd a ciiliz'rliei este in' lerzisd Coniuralii pxlernice vegheazdasupra stictei nenlineri a unei rersiuni alteraue. III. prezent Si viitor. in cadml societi(ii' contudndu-i astfel personalitatea. devine mai mult decat ul unei cvidenta pieocuparea acestor for{e de a impune adoptarea ii promoveze intereselesi-sA vcrsiuni oficiale isupra istoriei care sI li faciliteze implemintarea viitoarelor programe la nivelul marilor trebuie comunititi umine. o met. in modul in care aceasta percepe sensul existenlei Si care ii determina in ultimd instan(i ac{iunile.Memoria este elementul care di omului sentimentul de continuitate al eului de-a lungul timpului. de importanta acestor no{lunr' Doar devenind total implicattr in ceea ce a fost. KUHLEN complex Sistem de Dominare a Lumii.-l mai curdnd partea vizibili a unui aisberg care poate in orice moment sd zdruncine din temelii intreaga ordine sociald actuali. de aceea. fiin1a umana i$i poate dobdndi si demonstra suDerioritatea.. standarde 9i obiEnuinte menite sd motiveze ac(iunile fiind elementul-cheie al oricirui sistem de rcalitatea im€diati. instituit de Piramida Oculti. Remodelarea tecutului constttuie.de de baza pentru creareaunui infeg eEafodaj din de criterii. contol. Cunoasterea pa4ii nevAzute a acestei imense manipullri informalionale este cu al4t mai importanta.cQre ea singurd ure autorizalia de a f e^Primutd.unilitu cu c6teva realil5ti admise de teoria oficialS cu privire la aparilia qi evolu{ia vietii pe planeta noastri' . nu sunt singulare." Robert Charroux' Cartea sfipAnilor lumii Dupe cum am mai ar5tat' fiinp bio-psiho-sociali numiti OM dezvolt?ioptim doar in condiliile in care are o viziune foarte bine se inchegat?i as. Particularizdnd acesteconsideralii in cazul sistemului de conhol omenirii.t20 OS.

Raseleactualeale omului au inceputsd se formeze de 35. in procesul perfecfion?irrr leglturilor gi funcliilor. ''---gu. descircirilor electrice.no"tF . DezvoltaxeacomplexitSlii materialului genetic s-a ficut prin tra- vcrsareaa dond aga-zise crize informalionale. EVOLUTIET L INIARE Conform pr.c6nd s-au creat conditiile d" mediu favorabile.t22 OS. apanllel a chimicd a elementelor.. in cea de_a treiiL etapa. SCENARIUL VERSIUNN OFICIALE Considerind ctr varsta Universului este de adroximativ l9_2r.-a "" bine diferenliate. tarsoidele 9i simienii' Astfel.r.". urme . lcestea erau Daca transprmeiristoria evolutiei vielii pe planeta . algele verzi' carora le datoram producere€ doul ore "' la aparla ora l3'"' iar protozoarele 16 nrimuluioxigenelementar. viala esleprezentA precambnanul rt"" au fosi descoperiti in minele de cupru din Michigan' . ar dura pdndla ora 02r". nhtr. ani. *"i m"ultde trei sferiuri din p]T"iT:. Oi tip ADN.".a razelor ultraviolete. atunci cand atnosfera era bogati in hidrogen. cu o greutate moleculartr redusS.r a varia(iilor de temperaturi.acizi grasi. de miliarde de ani."""ptt" evolulionistil susline c6 homo sapiens sapiens 'itmchiul mamiferelor primate. in urma {Pl" :* a facut la iini. i imbinirii lor progrc:lve pdnd la compugi complecsi.n. care cuprinde trei suborcinde din apa4me dine lemuienii.De la 06w. iar aftnosfera a inceput gi ea sa-gi schirnLc alcatuirca chimicf. a protobionliloi. a undelor de goc provocate de cddeiea unor meteoriti. ln cea de-a doua etapas-a realizat polimerizarea aminoacizilor .. Sub influentr radia[iilor solare.qterea evolutiei' ceeace a dus la continuarea Lrcanismelor.(.care manifestau unele activit?ifi catalitic.p: otcral' din-punctde vedere axa timpului. qsacum esteea prezentatil zero)': astfel(incepandcu ora rituatia s-ar puteaprezenta panela forma lur aProxl. amoniac.Conceptiamoderntrprivind aparilia vielii con_ siderEcA este vorba de un proces ci e a durat mai multe milioan.zaharuriqi compusifosfo.6-3 miliarde de ani.. KUHLI. iubstantelor de origine biologictr.rralaminoacizi bazeazotate. materialelororganicenecesare jn trmp ce.supu st s_a organici prirnitivi".i. acizi organici. Trecerea genelede tip ADN a a considerabilS informatieigenetice genomunlor Dosibila.Jlttrtni "r-r" stltgY f.ntan 'iii"i-i-i" (in i"p*"t de pongide la inceputul miocenului mijlociu strifiind con-siderat. Procesul alDumoleculelor. speciaumantr seilia cataine' s:prafarnllia annopomorfe' nilor. toate aceslea.. a lulcanismului..f. in careselecfaa arui un rol primordial.. sub forma uno-r alge canadiene qi f" ri. A bMENiNii. in primele doue ebpc s-a realizat o adevarati evolufie chimicl" prin care s_au sintetizal abiotic o rnulgirnede substanleorganice cu imponan{i in existentorganismelor vii. iar cea a pamentuluide 4.riit" prim-itivenucllice apar la ora 08m' bacteriilefotoa energiainepuizabila soarelut' cu ce [inteticeanaerobe.000-40. timput total s-a denrJatdeja' iiti. viala a aperut ca urmar(. speciaumani est: a a familiei hominide' Conform tsoiei oficiale' homit"oto.m?ta Perioada'de iparitia Pimdn-hrtui timp in care are loc Srevoluua tivE de azi. la ora actuali.gi sinteza unor proteine foarte simple.a itfi I 1984' Ludvik Soucek: Sdr uiala unei umhre' Editura Albatros' Bucure$ti' .000 ani.boo a" ani. metan.tirut g. de ani gi care a paxcursfiei etapeprincipale.N SISTEMUL OCI'LT DE DOMINARE A LUMII a ) TE O RI A ALEAToRII. In oceane mdri Si in apeleinterioare format astGl .)'Ramapithecus 400'uoude aru al mo$ulcel md indepanat omului' Cu aproximatrv era rcprezentati de nei forme: arhaicd' himinid'i ii=rirmi sapiens "p""i" ieondenhiloida 1i de homo sapiensfosilis Speci^ Homo a a}Arutin urma diferengieriide homofosilis' acum 5tJU|JIJsaDiens i6o. se apreciazdc6 viala a apdrut pe Tena in urrnd cu 3.du) continudper6 la ora l0-' biochimic vietii. pi iunrl orei 05m incepedezvoltarea organizarea arnalc'ale in minice.d-i 'in Africa de Sud. a selectiei materialelor de constructiepotrivite. -" des' C. la inceputul erei precambriene. apdrute prin fosilizarea ..Respectivele de gene erau de tip ARN.. apn gi saractrin dioxid de carbon gi oxigen liber.u ZO milioane de ani.*if" microbi qi simple hidrocarburi. foloseau mai t6rziu. s-au sintetizat nah.6 miliarde d. se presupuneca a aYLt loc sinteza primelor gene qi a celor mai simple forme acelulare via1i.i contributia lor la formarea bioplasmei nu pare a fi dckr intamphtoare. auUo.corelareadintre prezentarelativA a ilementelor irr Univers .rnctuluide vedere oficial. Prima etape a inceput in urmA cu aproximativ 4 miliarde dc ani.^" viaii at6t de gtabila in fazele primare ale evoluliei la formi unor ghemotoci de materie vie' doar J"*"-07. iar acum 10'000-25000 de ani 'tn .|Inilia hominide-De altfel. de dirnensiuni mici gi cu o stabilitate redustr..

i potasiul. Tuturor organismelor le suni comune asa-zisele elemente biogene obligatorii: carbon. fosfor. focile si bovidele. ce irnpiedica reac{iile brugte. Sub influenia radiatiei rclare. azot.) qi. er apadlne qoprirlglor gigantice.mai pot fi gesite. m ipostaza australopilecului (homo habilis). dupA ele marsupienele. Curind duoi unsprezece si jumatate. lipsitl de oxigen. in special a undelor ultrascurte din spectru. elementeprecum cupml.. cu un minut inainie de miezul nop{ii. hidro_ gen. Caracteristicile carbonului necesarvietii sunt: . cand vlala reprezentael de cianoficee incepe se pdrdseasctr oceanul Si-$i trimite primele patrule de recunoa.-21lb. La oru lnqlvalele 2l'" apar nepentitele. datoriti acestora.. . carc Permit tmnsportul de substantegi energie la nivelul organismelor. oxigenul 9i hidrogenul. vulturii Si caii (in eocen).uscatului amfibiile gi plantele gimnosperme.la inceputul ordovicianului. de derulare ate filmutui nostru sunt mai scurte. inceputul .. Din cele 92 de elemente naturale. la ora 214. pnmatele (23. nu numai ca . compusl in special din moleculele de Nz. La 23)t aW girafele.transportor de oxigen" in hernoglobind. hidrogenului. au p[rut. apar ungulatele tZj3lt. ci qi ca o hotdratoarea enzimei celulare gi a citocromului. stereoizometrie). Nevenebratele primitive apar h jurul orei l9o. in proterozoir nevertebratelecu cru$A tarc si ciupeicile apar tu. in modelul fundamental al materiei vii. care intr[ ufor in r€acfie. carc apare. rinocerii. la ora 2130 brio.i ii transforma in stegocefali.. in intregul complex de elernenteexisti unul singur carc ar putea rtr inlocuiascd carbonul. in afara dc acestea. reactivitate redusd. Se presupune cd doar un extraordinar complex de imoreJurIri fericite a permis evolulia relativ rapidtr si consecventAde la protozoare la om. dezvoltarea sa fizicd conducdn du_l odnd la antro_ popitec. in minutele ur_ maloare . doui minurc . ceva mai mult de 5U/o au fost identificate gi in organismele vii. o dati cu ora j3@. (in ofigocen). care component?l pcrmite celulelor primirea oxigenului gi. La'224s apar peqtii dipnoi.cdmilele.i a marilor . dar fierul este de neinlocuit. in general.bmastele si. alcmentar. ceea ce permite crearea de compugi labili. aDoi rozaloarele. capabili de incursiuni p€ uscat. . al cartronului..la 23"-incepe evolulia propriu_zisa a omului. cc s-au refugiat in spatiul interylanetar. La 2 | )u isi fac loc sub^soareptercdofitele.ale caror aripioare deiir.tere pe uscat. cunoscut noutr din viala teresttr: siliciul' SE lic intamplltoare utilizarea acestuiain electronica? Se presupunecl in atnosfera initialt a Ptmantului.t. il cetaceelc 9i (zJ").. mcmbre. cantitiiii suficiente de energie. NHs 9i CHn gi cu contribulia destul de importanct a gaznlor rare inerte.. La ora 2220 prltesc in a doua etaptr""'i-parrz"r.un".r24 OS. sodiul.carbonul poate crea cel mai mare numtrr de compufi. magneziu qi pousiu. prin diviziunea moleculelor de apd. in triasic. . dupa zece minute. oxigen. t€oretic de ordinul milioanelor. de coionizar" a. siliciul. valentele lor nu trebuie str fie in totalitate satisflcute. crocodilii ti plantele angiosperme. maimulele si feiinel. trilobifi care sm_ penesc kmporar adAncurile medii ale ocianelor. La cinci minute dupd ei anar rcptilele. primefe venebrate de tip Agnarha. Sodiul . KUHLEN SISTEMTJL OCULT DE DOMINARE A LUMII r25 microscopici qi relativ simpli.. la 22@ (in siludan) pegtii mandibulari. c-rocod i i (ora 23 1l. la ora 212> artropodele.. alezarea asimetrictr a atomilor de carbon in moleculi conditioneazi activitatea lor optic!.i nuclee de molecule de dimensiuni care si asigure una din conditiile de bazA ale viefii cunoscutenou! (stadiul coloidal al bioplasmei). PAnd la sm$itul fitmului mai rimane o singud ori. in plante 9i animale. liliecii. oxigenului 9i azotului este nbliniat qi de faptul cd acesteanu pot fi substituiteprin nici un alt olement.y pasantejZ: i 5. in timp ce multe plante se pot dezvolta firl sodiq iar unele organisme pot trii fdrl calciu. HzO. cloml qi homul se pot substitui reciproc. judec6nd dupi prezen{a extrem de rar[ a compugilor simetrici qi a substanlelor inactive din punct de vedere optic din bioplasmn. elefan(ii. De aicr. r mulfi compuqi ai carbonului elibereazi in timpul scind6rii. ce pare str fie una din conditiile vie(ii. la 22t0 inseitele qi scorpionii ^ pddwile virgine. treptat mamiferelc pn{ritive ( ora 23 | u). pescdrusii. dar care poarti intrinsec resorn uncr evolulii viitoare mult mai raoide. sulfi calciu. 1cr1nu-l-4!anetei mat tarzru. iar odni la miezul nop(ii mai rimfur doar 5apte 'minutePe apar maimutele antropoide qi. fitefe Si. pe urml apar. . prin aceasta. Caracterul indispensabil.j . fier. intr-o anumitit mtrsud. o capacitateade a avea lanluri de atomi. prccum !i altor proprietdli (izometrie. o capacitateade a se combina cu toate elementelebiogene.galinaceele. la 22"u . .schimbul de $bstante. zincul gi manganul.

erosimild !i totodatl cea mai simpl[ ipoteztr.. comparativ cu scara .ttt-tttr. care p"rair.in procesul de constituire a materiei vii.l concentralie l4 in o. ca pe rm testament. pdni la rpari{ia primelor organismeprimitive. ndialii extrim .. existenta a minimum 6 milioane "ir"pi. vrnte-aminoacizi". in special cele levogire' Substanteleinactive din punct de vedere optic..str6mog" de forma unei macromolecule filiforme. Muta(ia nu joacA in acest sistem rolul principal. mutatia.. ttT:... determinanl.iffi.. deoarecese poate mud de scorbut in mijlocul unei grimezi de acid D-ascorbic. exprimate printr-o cifra cu ... simple combindri si recombindri intamplatoare. de aptr au. 5."1. asimilate.pare a fi astlzi a'eea conform cireia lantul initial al ADN a fost alcAtuit. trecare din ele regldnd activitalea unei enzirrr.i.r pe dou..1... poate fi exprimaE de rapodr..u mult mai marc rrr translogmarile eredi[are o au factorji extemi. rrr pnncipal datoriE faptutui cA doar aproximativ o miime din murrrrrr se dovcdesc a fi eficiente si progrisive. din motive rlmase necrmoscute (cum ar putea fi' de exemplu. Ftr_ant au t."j.r. din componente levogire . sau cele dextrogire nu sunt. Degi litera L pare s[ fie inutilf. d6nd naqtereprimului filarnent ADN gi nemaiputAndapoi renunla la el..q:j:lemptu. ca perioada care a trecut de la oreareape Plmant a unor condilii compatibile cu via1a.u". punerea in valoarc a a5a_zisului i. combinarea oplima.r. pl".._"1lo"-utui oceanurprunar.9 chiar si la nivetul celei mai lif_l. . Sinteza di laborar(n . Ur InlelrHlbrle. cu o deosebitd grijd compozi{ia vitaminei C: acidul L-ascorbic..uoqtint"l.t.ii.p-UuUiflmi. Kulrt I N SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII t27 Tcirceturi de energie electrici ale furtunilor nebinuit de putenrrt. polarizati a Lunii abia de poate acliona asuprabiosintezei.i c6 aceasti componena a transmis-o.. existentaunor -.ce complica la extrem schimbul de substant€.. sunt ineficiente qi ca medicamente' Biochirnia precizeazA."-.i luminl intati"ute..i. care a aparut din acegti aminoacizi. Cea mai . nu se folosesc ca material de conctruc{iegi..Jrumai.J. Paneas6zi rAmaneun mister aparilia florilor pe planeta noasffi in cadrul unei perioade exhem de scurte.9. sI fi fost cu mult mai sculta' Argumentul principal in favoareaapari{iei vielii dintr-un singur nucleu. Aceasta ciiia reprezinti. nu cste. putemtce. qi a. . zuu.inb--o dezvoltAnt.p. ...1.' deci la viaF. sinteza la suprafalaunui cristal activ din punct de vedere optic... de ... n. ce presupuneau I I zerouri.:. Celula celei mai. rr evrden(adacd ne grindim ca de la aparilia vielii p... Srii"Ufi. "i La aceasta s . fiecare aminoacid conlinand patru baze.. i" . dintr-rm singw . luat naltere primii compugi' orgarrir r *l^T:f:*t" Dizolvau.organismelor fiicelor sau macromoleculelor' O pmblemi r5mas5pdnd acum neremlvati estegi aceeaa selecttrrii de cltre albuminele .... mai devreme sau mai tirziu. Un numer mai mic de elemente carc . subrtanlele active din punct de vedere optic. de rejusl a apariqiei'art.. il constituie snumite paxticulariciti pe care le moqtenim 9i noi in fiecare celultr a corpului nostru: in primul rdnd calitatea evident':l pe carc o au' tld motiv apaxent. duptr cum a propus John Bemal).. 2. a erup(iilor vulcanice sau a radioactiviti(ii solului.. organizatea cromozomilor. Pdni in prezent cea mal gurazatoare ipotezl estede a atribui aceastacalitate strdmosului lor..t. ale ctror patru baze ofera 46x 105posibilit?i1i. de obicei.i:u aorrlalll anlmatelorQiplantelorpi ale evolufiei speciilor lor su l l.. ce gene. izolarea reproductivi.r doar cdteva momente. a sa 9:1"p1f3 o combinaqie cerei perfectiune conjuca h..de altfel..li. I I a reusit conditii in sr. inconjurate de o masl de materie coloidald..-F" ca_drut p€rtec(ionarii organizirii materiei vii...e cai: printr-un concurs de imprejurari sarr r ffy.:. con(ine cel pLrlrl .. Aceste capricii ale materiei vii n-au putut fi explicate pini in Dr€zent.. . Iimita inferioari posibitd.. 3.126 os. Poate cd gtiinta va descoperi..l probabilitatea exrem l/{4xl0t wu...":.: sr a recombinirii genetice. .".. vra{a.E drept ce un amestecde substanledextrogire $i levogire uneiasub influenp luminii bate n influenlatin sensulsuperiorit?itii numai ci lumina Soarelui nu este polarizQt .000 d. Este foarte posibil.ei"".. ie. de cele mai multe ori. pdnd la formele complexe ale ADN.l . h-r. conform .J. importante rela{ii cauzale lor diveryilor aminoacizi qi capacitatea de a deveni htre Componenla materiale de consfructie ale materiei vii. seleclia naturall. recombinarea genelor.simple forme de via(i cunoscutet reprezenLrt. 9..celulartr. de eLmente anrr noacide.r.vii" doar a unei cantitaqiinfime din sutele de arninoacizi cunoscuti gi a refuzarii restului.. 4.i tegaturi cu ceilalti factori amintiti. deci. contemporand sus{ineca pdrghiile motrice ale r irrr .. O inlluenli "." lll-y..r regleze activitalea enzimatice a celulei n_ar fi Fiecare din aceste gene esle codificat prin circa "... . de specii foane primitive de bacterii."-rrp-e.

cars a numit-o dinozauroid. pe orincipiul Lvolu(iei speciilor' aqa cum a fost el formulat si explicat ie Charles Darwin: . desi diverii autori se incumetA sd o factr. teoria lui Darwin nu stA in picioare! Ea este at6t de gubredi. Vorbirea. paralel cu evolulia mamiferelor. Arr aptrut brusc. aceasti creatie miraculoasf.. ce satislEceanevoile omului primitiv. mai bine deci^rt cromagnonianul. cerbi_zaurieni pisici-zaurieni. Teza pluralit5tii lumilor locuite se bneazL' in principal. constitutia robusti a scheletului gi osahra craniani perfect deiol_ tatA ii prcmiteau un viitor luminos. Frumos zis.. lucru ce nu s_i intamolat. parcugand etapa graiului cinetic' oana la vorbirea complexl. parca dr. trebuie sa fi fost foarte complexi gi fericit alcituid.40 metri. in sensul actual al cuvantului' s-a dezvoltat in afara componentei sale iniqiale. chiar si foane aproximativa. Rezttl tatul a fost spectaculos: a apdrut o fiin16 de 1.a cedat in fap inteligenlei superioarea unor fbpturi golasc. C . iar allii s_ar fi dezvoltat de multln soec asemanatoarentaimulelor.r : tt . Trupul lui. nric.. urmdtoarele: in -o-iditut" . la fel cum limbajul de specie este suficient. . ci .Analogia [precum sus' aSa si josJ este indreptdlild doar dacd suntem gai sE recunoastem (Jniversul ca un Cosmos (gr' kosmos:oriine). Pomind de la aceleasi premise. Cum ar fi aritat astizi planeta noastrA dacd zaurienii nu ar tr dispAntt de pe scend? Presupunind cd evolulia lor ar fi contintrrr fira incetare..o r n e l i a . intre cei 950 c!n3 ai cutiei " -.irusii. a vie{ii pe Pemant. ca la comandE. in directtr legatud cu centnl vorbirii.. tlc trei mstri. Oricum. rdmasS paq -uttilt o enigma. "apo^"'tnii-ute -uiadevirati prdpastie care desparte. incJ in stadiul de veverili. in schimb avea un cap putemic cu ochi mari. in orice caz. a perioadei in care au a\. .. care mergcil drept ca omul. determinag in principal de dezvoltarea zonei temporale gi parietale craniene. dar cu numai trei degete.decat iootetic: oomind de la semnale. Neandertalianul s-a adaptat foarte bine Ia mediu. au fosr observate la craniile-fosila nu numai urmele evoluliei organelor de vorbire (transformarea maxilarului inferior.. Evolulia graiului articulat la om nu poate fi reconstituite. n( avea coadi. Cercetiri recente au demonstrat cd pind acurrr 100 de milioane de ani florile lipseau de pe intreaga planeti. a t n u e s tr h r l / r d .este unul din primatele care_si divizeazi hrana in c6tcva mese pe zi (ca toate camivorele si pisdrile de pradd).t . Ca exemplu a ales un zaurian relaii.drii lor actuale. o mogtenire a deprinderii de a consuma imediat camea animalelor vanate. crocodilii' vaca' maimula. aceastd perioadil nu trebuie sa fi lost prea lunga. pe mlimuta de la gridina zoologict de savantul atomist din laboratoare. in hecutul obscur al omenirii. "u cartea sa Destinul ca. Sc pare ca. t dr tu r :r sa ccu lu r r ' .ansd. e"t.tt. un animil privilegiat. peste tot gi in acelagi timp. KUHI. ca a dus la hansformarea in om i primului grup dc hominizi. omul.r situatie ar fi existat in prezent elefanli_reptile. de reptili. spre deosebirc de .t N SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII 129 istorici a planelei. paleontologut Dale n Russcll a simular pe computer evolulia rnod. Preferinta pentru hrana caldil este.t28 OS.i asimetria celor doutr emisfere ale craniului. nr era mai mic. acoperit cu o bland bogatij. cu milioanele 9i milioancle. rarnele' serpii.ei o de ani. Mai misterioasd este aparilia 9i dezvoltarea creierului omenesc. situ6ndu-se undeva. eioluiirr genetic5. din punct de vedere al volu mului.f1.papagalilor. totuti' dominat de legi Si nu are loc .. maimulele.. nunlc. carc se presupune ca a rezultal prin midintr-o mutalie bruscd qi spectaculoastr' inexplicabili iloacele noastre de intelegere de ast5zi.rudele' sale. avdnd un creier de dimensiuni corcsourr zAtoare. un fenomen rmic pentm pateontolog-i 9i neurochirurgi. Thorwald Dethlefsen tine sa releve. cAte putin.llt loc aceste schimLari.. sr . pe care ie_a sintetiz:rr in lucrarea Noii dinozeuri. Omul. El a ajuns la concluzia cd in acelsr. bipcd si camivol anume s/enonihozaurul. (Jn cosmos este.t. incat pentt'u cei mai profttnzi ganditori omul este un caz apane. articulatil' cu elemente sintactice de comunicare orala. localizati intr-o singuri emisferA cerebrali Aprecierea. care gasesc o desfdtaxein a m6nca neincetat.. a dezvoltdrii sale. ioatt dificild. amoeba.. a cavititiloi bucale 5i a cartilagiilor gatului). cainilor si cerbilor' Abia o dau cu saltul spectaculos' in ta considera a fi lungul proces de umanizare a maimutei J"au "" ftrra pir. trdddnd inteligenta. iacri a permis unei lipturi atAt de delicate si supravieluiascl p6ni it] momentul in care a fost in stare sd_sidea seamade nou_dobinditelc sale capaciti{i spirituale gi sd le foloseasci.i om.. uph. gi nici creierul lui. ea este mai mult decat indepdrtata. avea labe ca maimu{a. Douglas Dixon rr ficut speculalii asupra infdli.i-qa gi cei 1550 cm3 ai omului! Exist'5 o lacun6. care ar trli ca niste ma-if"re. Unii s_ar fi gAsit ". tol 1 .lului *11 nll"l p.. ttt. Pe scurt. carora le-ar fi putut veni usor de hac intr--o luptd aireita. l e t r ur u Bcm a r d Ro r d in g e r : Itt.. numai cA nu existi absolut nici o verigd craniene a celei ilt . se pare.

. pimul evenimentaccidentol. de fapt' momenn in care incepe noul an' gregit se socoteqte.Decd ii addugdm inrenlionat ...Jig. .". aupa . -_"i pe o pozijie oarecum diferiti.i piatrd intdtne$tecapul lui X.are suprafap alcatuiti T *"-T1 :t: De-si Lrte din mfi 5i oceane' uscahrl reprezent6nddoar 307o ne duce cu gindul la o posibili ic-ott"tea embrionului utnan origine acvaticl a omului.. oamenii obisnuili la"J-ir.necesar se precizim ci aceastjl elipsd aproape inelar6' ia randul de-a lungul oftitei Soarelui'-aflat unei spiraledes@urate -h Ju in mit ate.. uneori. are loc in cazul Terrei' in timp de miscare ". . Jormd intregul cosmoa . i i... teoriei evolutiei ciclice li de a prezentao la capdt consecintele diGrita asupralstonel' vizirme esential Deqi nofiunile kantiene clasice de timp Ei srySiu av ctrpAtatnor teoriei generale a relqtivilttlii de care htelesuri o dau cu elaborarea evolulie umani Aibert Einstein. si a celui rni. ..esteneindoielnicfaptul ca intreaga Este necesar'de aceea' rc lnscrie permanentpe acestecoordonate ca orice abotd"te a iitoriei sa pomeascI. acestor legi.afld o lege.cade la intamplare.ti i"r"_ fr"ti Ua""i. dicton ce strajuiaintrareaoracolului dh Delphi:'. ac-easta.nqtizatd.-"f"i.. iar cimputerul ...e-a..l..-ni""a*i -"1:"T:"t aceastalege din capul locului. cum *Oiti ce gi-au pierdut aituatitatea' Pentru fidelitatea imaginii' forma c -.""_"". de la studiul geografice .ta.i.t se. cat . electroni si migcarealor esre absoturp"J*a . care uO-i.. zonele cu rm climat favorabil sunt relativ restranse' Pe l6ngI acest aspect' ele su"i si in permanentadeplasarespre nord sau spre sud' in func$e de precesie a Pimantului."u. cunorti pe tine insufi...'t in .""" in iurut propriei lor axe Rotalia in ie r*itu1i".i.".inO.-". Exemplu: dacd ddm drumu! unei pietre de lq o anumita inii. ce poate fi consideratA'3 & ^tsrorio de masurd a timpului istoric"' Eeia unitate ln cadml sistemului nostru solar. ti'"#"i.-i.hrana fi. acerurere iama! inn-eaga roare nu inflorir accidental I 1 hvoluntar la aceastaaxiomtr. "-'"*o. conlorm cu leoea. O"La . At i..it care il constituiettiinta Si lehnologiacontemporana devineridicul in fata profundei in{elepciunia fiiosofilor antici.. creazd."r)). cele doutr emisfere ale planetei. frsoar[ acti. cu toate planeteleQi cu toti satelilii..iJa. aceea privilegiul de a anatizapdni vr-." ZO0-aO0C. acesta i9i desi"giait permanent de condiliile . in cadrul ..O. nu.".. cat $i asteroizii ec rotesc in jrm.. .u _oi i..ibd in mod optim in limite rcstrinse de ternperanr[' in tri. Nu poate fi vorba de nici un accident. aslemutin_noi 5i in jurut noafrl * mare ntm..._i. Sit ai....X.. realitateaest€ ca in prezentviata acestula rc LsAsoata in exclusivitate pe uscat qi are la bazAflora si fauna' imbrtrcdmintea. elemenle de bazA. intregul edificiu pe ryiv. ai lce.ru legeaclderii. ca intdmplare ce nu poate calculak. pietrele cAdeauqi atunci cdnd . si sist?.. il recunorti pe Dumnezeu.. Accidennl..l] axiomd ideea conform cdreia omul este *n"_" tO-"rl^-"#". Acelasi lucru este valabil pentru t"i"" si iio'j.. ci conform r" t"s"o.. or"osia lrm.care sunt constituite. impticaliile sale chiar in-domeniul pe care il inu"rtigf.iiriinii respecttv nu sunl accidentale.ini'.tunc: reprezentansi . LEGICE A OMENIRII mai mult tacit decatexplicitin toatem€diile .' tocmai omul trebuie sa fie singuu acciAent..iitirari....rl astrului central pe o6iie determinate9i'-il acelaqi jurul Soarelui' ti-o.-"e._.Desi majoritatea cercetarori...l il"nffiitj:1":nT :.. "p"i. Conform opiniei exprimate de unii specialiqti' qi nu ac""tu r"pt""i"te.iliU a" iam5." A*. Ali remarcat cA niciodatz o _u"ri" lb.i hnuenlti condifilor spalio-temporale asupraregiunii t" afle in atenlia cercetEtonlor'Terra' a heia a" ti^p G. la 2l decembrie'adici o dat?icu *tr.ZS inelard'care"incepe" zile) 9i descrieo elipseaProape un an "i ln ziua c"a mai scurti a anului. -."&i ""* planeu a SistemuluiSolar.. tranEformd OS. suntincapabili ei d.f.on' densatori Si cdteva rezistenl-e care nu apa4in schemeide conexiuni.sazA a Dar nu futregul spaliu terestru a fost prielnic evolufiei biologice climatice.. TEORIA EVOLUTIEI CICLICE.ntr-un lmos..Un adevdracceptat sociale.a ar.e din acest punct de vedere..ur "uo.. KUHLEN STSTEMUL OCULT DE DOMINARE A LTJMII l3l un compute4 reprezintd tn sine un _i" . aceastanu ne indrepuleqte inst sf ii negtun existenla.opi..a1iro no*i"tori . atat phnetele..il"a din fl lri deschis acordul acest cu principiu.lstoda se repet5.or domeniul isrorieiisi .l. ._"il. universLrlui macrocosmic. Ji fecare cosmos in n"ri".. nici moientrt jfi'r:.a Oataae Of iamrarie.o*"*"" fr. este cel rezumat de sintagma .. .. instr continue sI rimind prizonieri sociale' nrnctului de vedere imprimat printr--o complexAarhitecturaterminind cu sistemul de inLceoind cu mediile academicesi 't t **' o.ic ^acestq c?nprm llgii si funclionarea sa depinde a" iri).r).nliu tf'OS.. in principal. chiar adipostul' careii fiJ|. :t.ii.ca o reminiscen!5. o"aa ii"'a.. a...""iii.accideiUt"i. .".'.. :nsh'uit.. ca sanguine.t30 penha accidente. Degi nu intotdeaunap..ffi'.

. oric6tde mici ar ri air". clima zonelor sale Si acesta se temperate favorabile vielii se va modifica.i"l* de orecesie areo durata up.'"#"1fl::*"iJjfr "::13".i.." i"r.0p '. Unii cercetdtori sustin ca in Africa ar fi inflorit civilizalii mai vechi decat cele europene' care au existat pana acum a 2. .|.io."'... ori ar dispSrea din lipsa unei succeslunl zi-noapte.. -rpf ul"ui"'ili_r# cu kJs.intdlnim din nou.....i-. prin procesul de zuplimare a ceea ce este. porun sr s-a aplccatin timn. KUHLIJN SISTEMIJL OCULT DE DOMINARE A LUMII 133 puniui"r"..*6 f.pemantutul la Jurul acestuia. a inceput sa descrie sa cate ..i.ir aceste condilii' pare fireasci menlinerea slSnt de confirzie..'..' inillimile rn"i..000 de i. medii... mult mai dar.-il.-"'" la o .r"i cort."ril". vanalra temperaturilor .'. 33:::: I11. Conform calendarului heliotermic precesional' la linia timpului cu temperatura de 0"C-' +iOO de ani se va ajunge c6nd vor avea loc mari cdderi de zApezi.axim d.""tu.1. axa incepesd se incline.. eventual. pa_lrli."..io-.ii . temperaturile ar I...t32 :si:ter.11. Jc 23" faqi de verticalacentruli tungut_mileniitor....in timpul celor 24 de ore "e"tl"aza jii.. "f"-r-_'i*"ii'.-r. dezvoltarea qi deciderea civilizaliilor Ei a insituliilor omenesti este evident?i. s-ar expune topidi totale a gheiurilor care-l acopera' un ultim potop de mari propor(ii pentru emisfera nr fi ut*"i r€spectivtr qi formele de viali actuale s-ar deplasa sau s-ar adapta' lu6nd alte caracteristici...:l si yr_+1.on^. .."r. De fapt.."._i . civilizaliile s-au deplasat de multa vreme mai spie nord sau mai spre sud.. j..n.oup"'z-0. o. care la inceput .ri.t.f T!1:d". zonacuprinse aso " . insotit.i' A doua miicare a pdm6ntuluia.r"i"... insr cu timpul p..000 de ani. r. Z. in acel moment culminant rotatia in continue. pe pantii opusa curbei corespunztrtoareperioadei anterioare... dezvoltare.. civitizitii..: se rnstaleazein momentele de trarzitie .iii calendar h. iar polul care ar rimine cu axei ar putea.__.fr0'..i duce. timpul.'. periodic.ioir...".i. ffiljl .r..in ..lTlf.:..ecompreta (de 360") in 25. 72 de ani.. mr-scarea de rotatie. fapt ce poate constitui un element de confirmare veridicitilii calendamlui heliotermic precesional' Totul pe acest plmant are o evolulie episodicd: senalte' atrnge un punct . ea s-ar comporta asemenea unel constante cosmrce $t in istoria omenirii.. i"r. ca o stare ce ar fi constantd in ln care s-ar proiuce o cidere a axei de rota{ie pani la planul €liptic' jurul adica in pozitie orZontald. dupl o curbd de peste tio sinusoidal. finand a\a la verticali. asociata celorlalreC". o distanti dc Tllt--pg aproapet50 de milioanede kitometri. ca 9i in alte zone.:1ii exemplificarea celei de_a tr.cain final sd caddla orizontalr..pentru penoadef mili"atre Oe. masura Pe timp ln cazul orizontalA a timpului.. veru $t alte evenimente qeolosi( asoriate crcturitor precesionate o.....itiifo.. crestere ii.."il.i. ""'1.t. punctul nostn: pe linia timpului de temperaturaOUC'marc6nd topirca zapezilor. ii-....:.".1lror.' .ude rota(ie. modificarea i". exemptu.. zipezilor si a ghepriloi. de ploi abundente Privit in acest mod' geo-lsrespectilui moment capatA qi s€mnificalia unui eveniment de aceea de legendi sacri Dactr n-ar interveni alte toric.'si_ti_. precesional. deplasiri si cu dispari(ii perioade egale de 26.1"ilj?'!h.Variutiu po. '*^* . zapezilor catre Ecuator a gheprilor 1I-"*1 Ei .:'.in acest mod se p". suu|lrr ca axa avanseaza cerculprecesional De cu un grad la fiecrrr. considerati pe o anumiti zona... la o disuntd de 850o de ani. din cauzaincetinirii miScdrii de "".prin ra 3_:.I"""1..r..i"r.stenjenitor planeta-pursau infiicoEltor pentru societatea uman6 Pamantul este illll_ DacI pozitia axei ptrmdntului ar fi verticala. de asemenea.se manifesteca fenomene geo_istorice periodicc"o".. l.j."1. 9"t' seg:lrlseaze 220 completl in aproximativzOb a" " '"-t'' local.'. :e.*"lilffi #:.-mdrescapele p-antr provocarea " de diluvii la .... Otilriril T:r..i. m tetut acesta. descriindo noui miscare.i curstr de revolulie rn ..'a"i.. la ora actualA i.urmand..n|yi OS. constante pe zone paralele de la Ecuator la Poli' Temperatura medie linia snuah ar fi aceeigi pentru fiecare lhsie 5i s-ar.rJ" de aproximativ5 miliarde de ani erau "... realizind o miqca.1r-e u" cicripriceceasr. d* rnven..."iffi:..... decade gi apoi dispare' Contemplind istoria. si riguros pen"nr.. deplas6ndu-se mai spre noi sau mai spre sud..r.... cu aparilii. vom lua modelul unei slirleze.io.il. dincolo elemente terestre $i extraterestre. a climei.Y*fu|: stanti a pozitiei diferitelor zone ale fd . iir... in miqcarea de rotalie rr jrr*.i .. care sd modifice datele acestel periodizfi.eliotermic. aiungdnd ".. jurul axet Aata timp cat Pamantul va continua sI se roteasci in va migca pe cercul de precesiune.i. sa 'fala spresoare...920de ani acesteimiEcAriconslauin schimbarea f"nri . prins.ooo i.'. ce vor favoriza aparilia ghelurilor in Europa qi America. retragerea spre Doli si spre lor "a_.ale emisferei Lreale... l. .l.. Mergdnd in sens invers. s-ar inscrie ani..i.i.. irt jurul orooncr saleaxe.

'.c^ :_.". popoare integi au disptrrut...foarte bitrdni* i-a linut un discurs despre antichitate.rlr"..-i.dupd care unul din preolii . se postuleaz...-. camct€rizatedrept epocile de aur.::f admite.^. . Pulinele vestigii sunt greu de glsit.. dil-ffi.. desprevechimeaarborelui sdugenealogic. sJomut actual.. il cursul aqa-numitul. Folosindu-se de respectirul prilej.f "d"... pe care a facut-o la templul ze(ei Neith din Sais (Egipt). -ani'rrr#[-i...i.i" 4T. Aristotel susfineaci.F. ii ..l. ' Platon.CAnd condiliile au fost prielnice.rni*otui. iar la Herodot existi texte despre umanitilile misterioase ale trecutului. lrtul Suprem estecompus dintr-o iama lungA Gata ..' d.|'l. in timp ce scrierile lui Platon cuprin4 in multe locud.re au lost ..o.1!'?n' j.uiAn Suprem' siste' mul solar este supus unor perturbalii ciclice gi reageziri.r"*ri ffi"Hff. Oamenii au disperut de multe ori brusc gi in moduri diferite 9i de aceea ei nu posedA gtiinia timpurilor hecute. condusa brutatde Kali.noain"a . " ari il'"ri j^::t-:*a ji*i"*.:. ".r".. trebuiese dispad.. omenirea comDus. era . KUHLEN SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LTJMU 135 gi_. ca gi desp:e disparitia fdrl urme a unor popoare intregi. filosof qi erudit.'.'iJ.rg':.-'.. (May")....-. memonacolectiveamintireaunei catastrofe. izvoarele istorice gi despre catastrofele care se abat in mod repetat asupra Pdmantului: .upansociate au folosrt qi :^LTTil. Orgoliul de spec 'omului acceptatcra". Evolufia actualei civiliz'ltii.T#'ffff:":ii[HL.grele.:." g. nici vreo $tiinydcare sii seJi invechit. Solon.d" . descoperiri in6mpEtoare tulburb lini$ea cuno$intelor qtiinlifice oficiale.*i_!ll.f-ff::f ideea peruea ad€varului. Conform afirma{iilor lui..#ft:.-.d".d 1nojl-"##t^"'-:e.._l..redescoperite.:.r&a".rare. I..4nculpfmantului.il.oooa.oog. oamenii au zidit civilizalii infloritoare.1:: "frlff poateaccepta ideea . dinainte de infiintarca reganrlui egiptean.0.O.Conformteoriei o:^? sapiens sapiens ar fi ajunsabia *"... siJtin|. autorul dialogului Timaios.ul pddurilor.t34 OS.:..il.in"tnntinl.cdrorale-au supravrefuit. purtate cu preolii €gipteni. frai"i dispariliede ro1."?f"i#']::ffi in permanenlI in mijlocul naturii.. de argint.o.:#1*..F*. Platon descrie vizita distinsului siu strlmos atenian.. voi elenii nu sunefi decAl ni$te copii $i n--ai sd intAhelti niciodatd un bdtrdn care sdJie elen! Toli a.nici macaffaptur uu purutexrsta arteculmi $i pofida tuturor semnelorde intrel actuatei civilizafii se situeaztr rT-T recunoa$teca s-au succedarnl-l:t-. cataclisme. incetul incenrl.nrt 1"".r.Jdqt[i"..ft priveqte dezvotrareaiocietnlii. continuare in cei "a ca in zz.fTsuPung' "or.. Solon a arnintit in disculiile sale. Ce importantl are cd nu s_a putut *e"': argumentain mod cert cu1n u uuut to" .i"1'J""ffiT.il'..i.*.*j... creator de legi.. Durata preistoriei caldeenea fost estimatdla 86.ua." .".p."fff"*j_ffX".. mal pertmena.iH#. d:an :l 'jlli#B':::f.Bde.g. aga incdt numai din cdnd in c5nd.. .umanitllile care au existat inainte de poiop pot fi impl4ite in opt mari civilizalii si doua mai mici." oor..rrl. impunerea "a'nu ci unui puncto" u. schimbiri cosmice.S"Tff . l. *.. iar conform traditiei caldeene.:J.r.. sub nisipul mexilor sau in ad.T readapteazf.. l'' ceea ce .i'. existenla oamenilor a fost mereu dependentitde aceasta.i am sd-li spun care este cauza: au fost si or sd mai fie multe distrugeri ale omenirii' provocote de multe cauze".tua. pnmele rnmco$aF rinraluri simo in mod nejustificat. ulterior noi qi variate in fo_i.ir" .Jt li"Jf . iar cend acesteaau devenit vitreg€. la perioade de timp regulate..Tfl:*:.^.? schimbirilor eteme.400 de ani. de bronz qi de fier..efi mintea tdndrd. nu vi s-au transmispdreri vechi pin trqdilie anticd..'.##. iar urmele lor s-au pierdut in desis..la :11'.. Tll19. . creatorii culturii europene. o...TUX H1111r J i.decar aceasta poatearata . l*gt si.r::11l"Tta "' p6nd.iiil-. . efjf]'xld ca preofii egipteni cunoqteaufaptul c5..il Lumii-ttuzie ia. ci curn tohrl ..j". . p""'pJ .'#"XTl.j.'#Ti:##. Grecii.....ll'.i#l"J :y^y:"yii c. Si preofii egipteni amintesc despre dezordinea cosmic5 ce se tot abate asupra lumii.ru"in_ffH curt. ca evolufia carastrofe . surneneni..iiJii ce s€rveqte unor scopurioculte. Astfel. * ttiiT: faptr'rtci originea 8 0o0 de ani Deqi se '. Ceeace nu a trecerii rimputui ficst^reatizirite au ... ca dru.l .ffi ::ril"i. s_arigidizatludnd care d.incen..nu oesctuspentru dezvoltarca sa ultenoara.au pa$rat tradi(ia celor patru epoci trecute. intrebtrri rAmaseneelucidatedespreistoria plmantului. Cerul timitea tm potop care schimba fata pftnantului.t" e^. cu pnmere g. Solon. Solon."Ui. .[1.Tl."Ji"## #:ffiT: eliberare individuata..i care hcem parte.. Hesiod aminte$e in Istoria sa despre cele patru oneniri dinaintea erei sale.r .. :.i Ny syntem osindifisdtrlim pri'iiA cumdi.

iai1iei vechi amerindiene' tltiilot. Astfel. a mancat cu coaJa marului Jin VechiulTesnment Acest ftuct iI*. reptile' A patra penoaaa ". sud-americanl despre lumtt. i t-u ittibuit zeuluipemantului' cea*.. ca in Vechiul Testament."pr"zen-tat" umanitEtilecare au populat lumea.iiiin f poi"ua"i se vor abate peste 1"*: -1tf^gt1 €€ vor deterrnrna catastrofe. rotrmd qi foarte greq numit.. p'mant..futroft oamenii-maimut'9i au apArur la care awseseraaccesmal rnatnre ca o parte din maimule amerindiani arat2i . .136 os. peioada a soarelui Pentruazeci' aceasha Tezcaltlipoc4infaligatcu un cap de tigru' din s-au oamenii prabusit cerul aeriana: . ti In epoca modem6.-.-tttot Adam din vechiul Testament' . legate de patru catastroG. cireia ii apa4in crealorii monolitului qi noi ingine.Se pune ins[ intrebarea:de unde gtiau anticii toate acestea^$i ales.-o.'.in timp ce alqii avanseazA duratade 275 de milioane sau de numai 60-70 milioane de ani...ri"t este afriprima perioada . .i^d" "dil'. sunt .Litchkov. In acest sfirsitul rmei epoci esteprezentatca fiind egal cu moartea soarelui: cerul se intuneci datoritd unei catashofe...#.""r" p*^a anmci vor exista suprapopulatit ci f9"rn"f: 1i nltiit"':. care cuprind patsuepoci istorice mari gi cincl umani6li pe care le dishug. limp mitic' iThit"i axa tnceputul5i totodatamoqremrea' unui "':l:' vechrror dinm t i..ale celor patm perioadeantemergAtoare' in era n v"'ni'r reslament perioada care . unii cercet?ttoriarat:l ctr miqcarea pe care () efectueaz{ planeta noasffi imprermd cu sistemul solar qiiu gmpu.tiinp o lungl perioadE de weme qi nu .ilJii." p"*"rt"a de oameni s-a salvat potopul din Vechiul t"J.Jo-".. Qutuulcoarl' conform proleliilor .Cele cinci epoci. 4010 ani a doua" zl08l a heia si 5026 ultima.. in cea sud-american5' perechea fuLa" fiuct numit Eincoacoc' " "p*a un r"eo"ti O. . Moqtenire a preistoriei.. "li-utit" Daritia acestor ePocl..oioittlo.u mului A. de oamem de'aur.mul om. Vechea timo infatiseazi o desf6$rare cor""p1i. crocodilului sau a oricdrei alte care a"5l .d"... cea vech.. Tradijionala evocare a celor Datru elemente din Vechiul Testament.. savantii rusi sustin cd Anul Galactic are o duratii de 170 de milioane ae ani. ciclu putand avea loc crize ecologice majore. Analogiile cu remarcilelui Aristotel merg p6ni lir identitate: Anul Gqlactic este intervalul de timp in care galaxia efectueazi o rotatie completi.-conform aitron. n-a fost cunoscut de ."-. iar omemrea din perioada respectivd piere. Semnificativ este instr fapnrl ci el sc misoartr in zeci de milioane de ani gi este marcat de evenimentc de tip catastrofic.. din trei faze: glaciard (extinderea suprafelelor acoperitecu gheatl)..Soarele.e tolteciperioadele si se terminA..in epoci "t.lffi.i. e"""tui cataclism acvatic ii corespunde Testament. apa. acestora' ulterioard de .."*f"i.. pe un fmmos monolit.JJ.:. Ipoteza a fost confirmati de cercetliri geologice gi paleontologice. numir in mo{ fals calendarul aztec.L"fie tarea evenimentelor carc s-au pefi€cut in ale pamintului care au dus la dis..td.generat'il oameni'o aparilie . pe aceastjtmandala indiantr aoar cinci umanitagi: patru dintre ele indici cele patru punctecardinale.catastsofa) o var6 lungl (ekpyrosis: incendirr).-"*i""o] a. roc iimbolic conform ambelortraditii' ...* sub semnul lui Chalchiutlicue'zeip apelor' JfJJ intr-o grot'ii subgfminil.i-a pus capnr i"iii ai-u tt"ia epoci a soarelui' zeul Tlequiaquilo de perechea oamenia fost aluntsati orn-tZi.Conforir rmeia dintre interpretitri (Vatican...". t"ult i ffi.6iau ffi. Anon arborelui slEnt.ebraica eryzel:i$. local de stele in jurul centnrlui Galaxiei influenteazi direct eJolutir.la Muzeul Anhopologic din Mexico Ciq.cu o catastrof{. intre faze gi la frnele unt.'in Vectriuliestament.di... cu femeileoamenilor'iar pe pdmantt.so4reledispare.esl""u Tzoo" uriaqi era numita in mitologia sudamericani #*ii.j focul distrugdtor. oj"l.... Codex Lqtinum nr. -soarelui ciclu al preofilor-astronomi latino_americani.. ' omenire .. numit Ehecoatl' Ac€sta a pus capat U"itr a. El este compus... foc.l.i*fi.i.i umava Ji rdstimpul in carc se vor intdlni toate ffi#'. se pastreazi clar il Fadilia veche sud-americantr.."che il..c6nd qi-a fAcut aparifia inteligenta planeta mai pe noas$? Aer.1c^:l1-$ ciclictr a catastrofelor preleT cronologici' Ambele trdditii coinci{ in ir"-L"diferite' ca qi'. tempemtAqi xerotermicd(caracterizatl prinf_{ temperaturAmedie planetara ridicat?i). KUH|. iar in centrul cercului se afl6 cea de-a cincea si ultima dintre omeniri..'rltt cuiliceque9i a fost distrusade tigri' --. de care se aminteste aici.N LUMII SISTEMUL OCTJLT DE DOMINARE A 137 l i klusmos: potop.i-a dezvlluit incit misterele. cele patru genezeQidispariqialumii au durat 4000 de ani: 4009 ani orima epocit.. *'i:. .."l.373g). cvaioc' a clrui scoar(t seamdna i:. '-Ti'"i*l"u soar€' care lumineazi epoca noasffi' t"pt"'""91 I poate fi inteles ca o sintezi' ca un creuzet aaant"i Repreztntt -o"ofi*f"i' si' Lst" de"umit "soarele miscfii" .ll.o bijuterie arheologicd aflati. viefii pe Terra. au fost numite .ili.iJ.

" conform invtr{itorilor budilrr din Tibet.dupl ce omenireaptrr c3n9se deja o istorie enorm de lung.iivoaria teoti"l evoluliei a iric tntreaga de argumente provenite din zona de interferenlA geologiei . conform teoriei oficiale. Comefia. lnnsformare ale naturii 9i ale pamantului insuli. mai scurte sau mai intinse.ioOuta.pkfi (t.Ea se rcler.rlui. . preluaseri conducerea ultimei umanitati.t.i din America Centra. cosin mico-geog.r. O perioadi mai lunga' ce cuprinde ace:te rytru^ryg:' fFirttr numele de mahayaga.aleunei alte civiliza1ii..000 de ani. distruse fiecare de li\. timpului' toate ilpcvent formeG de via@de pe pdmdnt De-a lungul multiple modificdri. nu se va putea realn4 dernult displrute 'il.t in ele Cu toateacestea. e vorba rl.strturilor felei' ale pielii.t la .care a uamtnar (.*rt ri. cel patru cdl[re1i ai Apocalipsei. care mclud Qr hanit:$le. la conceptul unei foste culturi planetare."r os.r despre cele patru creatii si cele patsu umanieili dispirute in urrrr.la poruncaunor zei.lc cioart. in traditia ebraico_cregtini."n.rl ale pam-anirtuiinsuqi. insum6nd 4'320.:tti pus in miqcare Pe atunci.. Perioadele )ruga au fost percepute ca.720'000 ani' de irtoria omului ' brahmanl a plmdntului d^teazi aparilia ln mod tt-ni. 1996.yzga.tt.popol_vuh mai amintestc. a fost dubld ca duratd -a f.car€ vor aduce sfirsitul lurrrrr noaslre . capabild de toate cunostinTeli. treta. in miturile Ei religiile populareiu fos i"Lg. KU t I N IITSTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII r I disparitia perioadei solare. dwaryra Wga. nu au fos privite niciodat'it lumearellgroasa popou*tot arhaice ca aparitii izolate sau intamplatoare. Traditia indianA sustine cd pane ln -oL*n.. Edirura Saeculum LO. Astfel.ltr. cronologiea mileniilor. 'er fi ioarre greu de atlat acum cite umaniutti s-au succedatpe urmlri b ohnJ noastra.pima rasd. cele patru collui ale firmamentulu 1r cercuile rotunde ale ndmAntufuf. t"ti .. Sfergitul celei de-a patra perioade. despre trei perioade distincte ale tumii. in iechiul Testament. ale naturii 'Pcrioadeleyuga sunt consideratea fi faze de transformare . de argin4 de bronz Si de perioadele )ruga sunt de patru tipuri: saryo..iene. Si'kult 1. ciur.r maya. impersonal.adevdrului reise de oamenf'. respectiv lui Dumnezeu.iar acestei formele de viag qi rel.. a bupa pot. clin de+ertul lca. dvapara ftr.l Ou* penoadtr qi arati ctr au existat in zorii omenirii titani. traditia veche chinezi pi in cea lamaisto-tibetant..umanititilor.popol Vuh. Oi aminttile ieferitoare la umanititile in diferitele traditii... scurs 7l de perioade mahayuga' ceeace inseamntrce "-uu i5i are origineaacum 306. o cronici a indienih..iu vlotii exact in perioada in care. s-au autoproclamat zer Interesantesunt coincidenjele dntte popol-ltuh qi Vechiul |i. domnitorii dtrt Dzaan..Unitateade bazairr cronologia vedici poarte denumirea de yuga. conform crc 4"qf dinlelor indienilor hopi.Petraru ti Bemard Roidinger: MesaJe ale unei ohe civitizalii. care includ qi c-iclurilede evolulie ale texte stravectu . +i apd. Wioada cuprului sau fap de perioada mohoratl bronzului.fuI au suferit vedice' iositAti i t-u" supus 9i rasele umane' Conform tradiliei dinttdeauna. Similar periodiz. itto.. le-au unei hG-it"u poate' nltrrat Oe pe suprafalapdmantului. existi o aluzie neobisnuititsi deosclrrr de coerantl.Cartea indienilor &olri vorbcir.t".i vo1 inf{ura perioadele ca pe un pergament.. In '/ed". vestea c.. Inh-un alt mit al creatiei. Comelia PeFatu $i Bemard Roidinger amintesc in lucrarc. Vedele.l" in. pimantul a ieqit din nou de sub ape a fost ad-usa . pdrninl inaintea umaniti{ii noastre. la mayati gi de un porumbel. cele mai vechi texte sacre ind. ptTantul mayagilor a apdrut din apeie primordiah. fapnl c:r in. ale stmcturi oorDuluisi ale craniului. chiar dactr au suferit diferenlieri' uo existai -lii"-i h urma transformlrilor trf.Sl indieni hopi povestesc despre oameni care au ffiit demult.o comela)si a cutremurctrrr de Traditiile mayagedateazi inceputul propriei lor culturi il cea dc.. un studiu ce ar ce liste a umat iulitor Qi a catastrofelor. (posibil. Bucuresri.rehA lichidI..anc 9i la numeroaselemlrturii de ordin mitologic' ciclice a omenirii mai pot fi aduse qi o . Pe lingl aspectelereferitoare la condilionlrile de ordin. f7e -de. natura a schimbat htiouO. pietrete din deSernl lcal. va avealoc intr-un viitor nu prea indepartrr.i biologiei' domeniilor laleontologiei' INITIERE h'{ PROTOTSTORTE I mai S-a estimat cA pani in prezent au dispirut cu desdviqire pe Pimant' fiult de 9970 din totalul speciilor care au existat candva . apireau pe uscat 9i se transformau in reptile' in decursul it. dup6 care va ruma cea de-a cincea perioadn a plmintr.t tament: astfel.roata viclrl _ s-a acum 17 milioane de rrrr 9elor patu umanit. care au existat inqintea oricdrei cd4i dc .r Iurur_ !o-rent . la fel cum in tradipiaebraictruscatul. patru collui ale orizontului. un cerc restrins de maeslr. hrrilor.-a arltat din up.ci intot'i &luna ca o manifestarea marclui Intreg' ..trl greceqh. ri.r Mesaje-.r""-ntii yuga._ce cupinde epoca de aur.. se aratd ce cele patru perioade metalice au avut a dlrat€ diferite. dateaztr Drinrl umanitate inalntede perioadamarilor zaurieni.

bazanau-se pe un volum enorm de date s1iintifice doua """0G la .clut"rea unor noi so\ii.. situatia ir continuatsf rtmanl neschimbat?l.iti consideritmai muli decAtsemnificativ: ftr stratr'uilecoresprmzitoaxe 'ai. in prezent. a nimicit to(i dinozaurienii.. paleontologul rus Leo Davita5vi'li a intocmit chiar o listi a obiecgiilor ce se ridicau: .. --ti.Lull a afirmat in I929 .i iii*i.vili at ta cd .' imposiUif de gasit dupi zecile de g"orogice.'tl la i*rtlut"u unei perioide glaciarcextem de lungi 9i dure slir5ituI cretacicului.f"."rpi-u u".""d.inscrise tn letopiselul geotogic. -"tit""ic te(iar. Referindu_se lr acest aspect..Beerbower reflecta nedumerit: ... intensitateaclldurii care a distrus instantaneuun mare numrr de reptile..cazuriti i-tot" i" <lisparilie n-u sunt ingrijordtoare.torii "Jiip" ipotere..cete mai inexplicabild.. reprezintd do(tl o parte neinsemnatd din numitrul totql de specii apdrute pe planat.. dar de scurt?i durata.i aveastrdevindpunctulforte al noii teorii' au fost .g.t noastrd din timpuile cele mai indepdrtae Si pind in )poca p". oe r de ce nu a fost distrusd intreaga vegetatle a uscatulul' distusa intrEaga fauna a vertebratelor welne ce a fost gigantice terestre? g.' grijtr. Cerce6rile au stabilit cd durata medie de supravietuirc rl tmei specii este de circa un milion de ani.c esteunul din evenimen_ Iele .V"r. in srruchra unei mici falez€' sltuata Au urrnat descopertui h Danemarca' la stevens Klint' B.instr..Disparilia dramaticd. o dacl iezasrul a avut loc pe uscat.it identifide Istorie Naturali din vrr^"r."" prezen? "opu"iUrl insd numeroasepuncte slabe. 1906.iau in ap6. alteori cauzele au fost nu numai greu de glsit. dezastnrl ecologic petrecut .. la ora ach|alf. iu J. au rdmas in discude doar doutr Barkeley: douAechipede la Universitatea suni sustinute'ae --. iar teoria ciocnirii a fost dezvoltatit celei de-a a" geologul walter Alvarez' Suslinf..propusede-a . ar fi fost.". . care fotmeazd lumea animald Si vegetald actualii. plante qi animale' Norii uriaqi de prat St vaponl o.-. Referindu_sc la drnozaurienii ordinului Orzr'rirscAriz." pe maru descoperilein anii '70.nt rr de iridiu este extrem de ridicat Primele . qocurile ar fi al'ut loc in ocean.R. ci.sau in scorburile ii.S. Astfel.care abibuia Airpari6a J.atunci ar fi fost distrus[ inheaga PoPulatiemarinf. generacl de impact.zoologul evolulionistimeri". duprt cum.. ceea ce codspunde unur ritn anual al dispariliilor de cdteva sute de specii.." te orn lunsul a 150 de ani. Evenimennrl' petrecut in urmtr cu 65 de milioane p"nfq-9: L a primit denumirea di extincsia C[ s-a intins pe o dinozaurilorqi a 75%o de ani 9i a dus la disparilia "ir*'Z -iri. s-a datorat prnbuqirii pt PlT"9 gr-ig at* $i de 9 noasffi a unei comete sau a unui asteroid cu diametrul de ani' fito-"tti. referitoare la disparilia dinoaunlor' mr aracl Sorh $tefanescuin lvcrar:a SJidarca efe-puerile.unor fotosi"tez. iar modificdrile intinderi de uscat in apele oceanului au accentuatconsecmlele' -sunt' bum ur-ele impictului provocat de cometa invocattr milioane de ani de oractlc. in 1987.abandonarea Taquet' ei. p-". KUHLIJN SISTEMI... deqi trf. R. Philippe Paris._ nozaurilor clderii pe Terra a urui corp cer€sc masiv. uneori.vinovat fiind cel mai adesca omul). Duptr mai multe decenii. pterozaurienii si chiar plesiozaurienii care. mai eistii inctr circa 50 dc milioane.penhlt el esteo mare enigmd insdsifec. in s\s\inea cA. ci au rdmas chiar enigmatice. suficienti qi pentsu narea vertebratelor homeoterme: "^di_ o de ce au supravietuit un mare numir de nevertebrate tereste. paleologul Leo Davitas.ii.. C"u rnui mare pafle a supravie[uitorilor a scipat ascunz6ndu_se in Desteriin craplturile scoa4ei tercstre.de c€ nu a afectatexistenla vie(uitoarclor acvatice din apele de mictr adincime? . probabil. factorii care au determinat disparifia unor speci au putut fi identificafi (in epocaactuald.a.venla disparili ilot".apar . Laubenfels).140 OS.-"it teoriei lui Laubenfelsnu a determinat.f". Modalitdlile de dispanJii.-Alvarez a adus un alt atgument' pe care il il"i. In 1977. a reu. Duptr cum rpoteze' ce fimpului.W.e din speciile de prcc€sul de aol deeaiatrin atmosferaau blocat timp de citeva lu climatice survenite si drspanFa.tumdrul speciikn.geologulWalterAlvareza relansat mai vecheiDotezi o (ce apar(inealui M. zentd'- i Dac[.) o de ce se considertr pcurile au awt loc toc-ai pe *fur..i . sunt si mii misterioist si ele au dat nastere Ia multe $i pdsionante discupi. prca mare efort.J mai pulin de 82 de solu(ii' ce au fost .*" pe tena a unui corp cercscde mari dimensiuni' glaciartr a liost sustinutd de echipa condust de paleonTeoria de tolosul Wiliiam Clemens. Laubenfels sugeraseinilial ci temperaturafoane ridica6.JL OCULT DE DOMINARE A LUMII 141 gi cu toate acestea.. cA oegracestaocuptrcea mai mictr suprafap a prrnantului? o dacf..a unui grup Wter-n. .td. au afirmat cf. ceeace a deierminat resDin_ gerea ei fdrf.

nstata ca apari{ia lor are o periodicitate de aproximativ 28. Oligocen... probabil. u afirmat cA...15 milioane 63 milioane de ani in urmtr' .u. Franla.uri planetare in cantitilile evalu. doi cercetiitori canadieni. Alvarez a sugerat cA investigarea craterelorterestr€ce au diametre mai mari de 9 km ar putea aduce dovezi suplimentare in sprijinul teoriei sale.58 milioane de ani gi Paleocen Nefiind rnullumit pe deplin. mai multa greutae cand (ft. in Montana (SUA) si chr. qlinctia CT. -Alvarez paleontologi de la Universitatea din Chicago. nu puteau fi corelate cu nici o extinc(ie..Foord) au anuntat identificarea' exrct in tonele de anomalie a iridiului.. K U tI IN SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII r43 similare.t.u. pot fi s. se poate q)u . Constqtarea tN i deterninat sd osociem ocest iidiu cdderii unuia sau mai mulr. in Spania. Italia. ci aparent. 26 milioane de ani. verificarea s-a nlrginit la 13 cratere continentale. ei au ajrms la concluzii care depiseau chrrl si cele mai optimiste sperante ale echipei Alvarez: .500 de specii. Deoarece majoritatea zonelor de impact se afla sub apele oceanelor..I milion de ani. -degeologice. 1. Pliocen de ani. uttima peFecendu-se acum l3 milioane de arrr Sepkoski a conchis in cele din urmi cL .. in 1987. Conform acesteia. ce reprezintd un adevdrat marcaj chimic. fracttrratit in stratud paralele cu planul cristalografic' dcmonstreaz5. dferd de cele ce aclioneazd in tiuDul exdncfiilor normale"Constatarea prezinta o bunA concordantt cu ipoteza Driv xl nanrra lectitelor. J-ohn Sepkoslr y David Raup. s-a tras concluzia ci era vorba. au tras concluziaca ea nu putea fi altceva dccat.| .j necazuri grupului Alvarez. Alatiz6nd o . perioadch.. Cum sondaiele au t(.Urev.1 pu(in numeroase. de semnalfi in alte zone similare: cinci in Europa. Tuisia.3 milioane di ani vechime si crr.Modreski qi Eugene E.r sugeratAde el a dus. . totusi. pe parcrrrsrrl a 250 milioane de ani..u n.Jitliumul de la Jinete cretacicului conline o parti.i . in roci avand aceeasi varstd cu cele de la Stevens Klrrt.'ciudati structura crrculrrd" desioperita pe fundul oceanului Atlantic. generate de rmpactun meteontice.r in carotajele submarine efectuate in Oceanul pacific.142 os. dc rrrr fenomen local sau de remdgitele ciderii rmui asteroid de u.. ciudatele pietre au rezultirt rn umra proiectS!-ii in atrnosferl 6i apoi a revenirii pe sol a stt rdmlturilor de roci.tr. Jore:Pleistocen. este pulin probatrrtn rispdndirea iridiului la dimensir. a unei cantitdli neobignuit de mari printr-un aspectcu totul particular: dc cristale de cuarg caracterizate lfuctura lor. Ea ni prt. a remarcat""Concd. : "yryfu:* cont de observayii lindnd recente. Peter J. prezin0l o ciclicitate de aoroxim.4 milioane de ani. deoarecetot atunct' trel ccrcetetori de la US Geological Survey (Bruce F'Bohor. nu lastr loc decat unri itt ii.r asteroai-" Acelasi element 77 din tabelul lui Mendeleev a generat insil r. Eocen Mioc"tt ..h iridiu. sudul Franlei.. timpul extincsiilor masive. deci momentelor cend Terra a t arr"for-e. Lubomir Jansa ri Georeia Pe-Piper.i rszultatut unei activitdqi wlcanice.f6rd nici un fel de indoiall' intervenira unor locun onome.rt" Sandro Montanari.latu-err:rt premiului Nobel. iar faptul F)t proveni nici din circulalia atrnosfericf. cd procesile care iclioni. planeti in perioada menqionatl.la scuf timp.la ntrm iatelor cunoscul? p(ind in prezent se poate estima 'llocare sutd de milioane de ani putem primi vizira unui bloc de o 'ndrime apreciabild'. regdsitd decdt in obiectele de origine cosmicd. lor formare aproape cd se supraprm pragurilor dintre crrh. toate extinc{iile maiore consumate rn. formulatA de profesorul Harold C.. valoare apropiati de calculele lui Raup .i t.u "rrferit 13 milioane de ani. la circa 200 km rrd-est de Noua Scotie. Ceea ce esle insa cu adevarat surprinzator' artc faptui cd fenomenul se repeta cu o ciclicitate surprinzitoare' il Co mecanism intretine? . A fost insa suficient pentru a |o c. cristalele respectlve nu nici din eruplii. la descoperirea altor nivelc ..r'..deSi datele nu surrr p""y ver{ica iguros aceastd sugestie. speciald. au ftrcut crmoscute rezultateli propriilor cercctrtrr Clasifrcand aparitia gi disparifia a peste 2.l. Ipoleza a cdstigat. lntensificarea cercetirilir fur direcrr. Desi accstcr. f6cuti initial in Montana' SUA' 1 lo-st urmatA. otmenstunl.i Sepkoski' Apoi. dar care aveau numai 2. geolog italian care lucreazi la Barkelev. la scun dmp..36 milioanede ani..specialiit la Observatorul Meudon. provocat aoxn 50 de milioane de ani de un corp ce trebuie l! fi depdgit1500kilometri in lungime' Anul i987 pare sa rcprezinte momentul confirmfii definitivg r lcoriei impacturilor meteoritice ciclice.in crarcr Ae imwcl cu diametru! de aproximativ 30 de mile' avAnd un pisc central osemdniitor celor obsett'ate tn cralerele lunare".ta dosarul bombardamentuluiexercitat de comete l-a adiugat rln element nou.trlUrrliu coincide cu cea tlngur factor generator:impacturile meteoritice masive JeanHeidema-n. Descoperirea. a iridiului.rma in Noua Zeelandd$i una pe fundul Oceanului Pacific' Conform afirrnaliilor fdcute de cercetitori.

.... Herodot."ry::1"-:1i:H5. fenomen menlionat gi d(' legendele c€l{ilor.*". altora noi.cdzut din ochi'au Jost distruga Jiinlele de lemn' ai cdror ffi"ni-olu ."tutdari' ateseacu detalii similare 9tT^?i: . popu la(iile din Oceania qi Africa descriu impresionaJrta catastrolh fol().1 ?'t-a"'r f"fiT':X'u. Scandinavii.a sursi preolri egipteni' af-rma-ca oJnenii. .". In Africa.. superioare.i.cerul a cdzut pe pdmAd". Universului. structurii intime a Cosmosului..?.t-ptm"*tor.^"2"*1l::vfr ... p"li"etieni.h. acest lucru nu s-ir intemplat. hinduqi ro u:. menFonano acum a.iil-"*'qi descriinduna din'catasfiolele Chimalpopoca' *a*tl iif..:ffi gsresao dep4easctp: " T*"1'.simple" evenimente distructive.' c. intr-un fel evolutia acestora.#.ie$it .'soareie a rasaritacolounde Erni't similare fiind regesite $l la "ii... fi doar .*..]''i.. Departe dc .ffil..... insdgi periodicitatea repet[rii lor este o reflectarc r. 'suaut l'""ru' d:::l'il: de lprwer vorbeste ac-ela$i pupinrsul 'sange' ploile de pietrerosii' flacarilece mrstunu . se poate spune. mdnntaiele f"t 4*itgt '.:!..144 OS.H.a dittyl" L-y:t: b..rtiq eDoci au fosl condamna'e ta oiuau*'i*o-.*" 'iilteirc de aunci n-4u ma' d" t i^isii zeutui... grecii. relateazd despre rtrzboiul dintre cer si P.ri..'i.. cindva." ploii' fiindcdacolo a cdzuto ptoate iiiirt" luio-fn'otiuh' soare. ce a ?'"-t::-::A::t::. in cronicik omenirii. Fa{5 de fenomenele cata3trofice.1l"ttil*i 'unt un potop a ucis totr urriu"oui a .'pt.'i'.: i:1i..tr^ent ". ci marcheazi istoria tuturol civilizaliilor. tradi{iile spun cA..Morlri'Din oamenii "frni se spunecd maimulete Pdduilor si de aceea i"ra. fiinlelor umane.^i*iui.i rerraa . da' si dintre ccr 'r fost ii-"J. in negura vrc.n'.' ilr ia#i""ir.eaza aparitia dup.i rot lrczint?icu lux de amAnunte' il. fenomenEle respectivc iur marcat in mod decisiv terminarea unor cicluri evolutive si incenerer.'.:"i.. sind termeni asemtrnatori gi plaseazd evenimentul cam in aceeasr perioadd..'tTf c-? tminteste $i el de un moment potop"Prstrall -oulo"iii marelui uu ol"pdrut in afari de amintirea .soa:::: i...rea unei permanente adaptilri.. .":...ir 'irrt. lJirJf.i o simbolistica ..::ifr::I:..ffi"1'.'r. ^oi^alele tunt descendenliiomuluf" prccedat de un-torent de foc' in taditia germantr'potopul este me'.. nu estc I nu va fi in siguranli.le 'i'i".ml t..%tflHT ca conuin.1':lh:i lumea se refere la distrugen Pel Unul . 'ce nu prezint?i o anumitd periodicitate."usi.r.*.':. observalii qi eschimogi' 6ine"i.a. b) FE NO M E N E C A T A S T R OF ' ICI] "*d.-r. Or. poate fi explicati plir necesitatea corcctdrii ... fost incendiat' iar ffiu. KU}II I N OCULT DE DOMINARE A LUMII 145 -*. insi. Existenta unor fenomene catastrofice de ordin speciirl. cartea sacri a adoratorilor lui Zoroastru.l . nu l fi altceva decit o simplS inundalie de proporfii mai mari.il".f##'. munfii ucisend^ Ei "in milioane se in siberia rupo"ru' "saltdnd chrnez iar traditiile chineze afirma cd imparatul cer' I'a sJiirsit' uragane $i Pucioasd a. Harris "-'e'pili"n.i"*despre.ilffi. privilegiat.ilor. Bundehech. omenirea nu a fost.'{.lli'r. Terbeaucu mare htmutt' ^mai. hindqii. in conformitate crr gradul de dezvoltare atins in dobdndirea unor capacitili spiritual.r::: exista cat tnune cd in timP ce gresia Pe au 'i."iu.. teil:a "r[*l in memoriarasei' relaleaza: 'A. amerindienii.n"*gia"'T1"-TJd":*Tff .*i" ifftiJT':1ffi..n". Modalitilile actuale de protectie al€ omenirir sunt absolut incapabile sd preint6mpine pericolele sau sd influenlczr.:#::'L":'.ii.. S-a emis ipoteza cE potopul. p'iene de culoare . Teama de o catastroftr planetara nU este nici p€ departe o obsesie modema... . intr-o zi.'l'Ji::':.:111:::'. evenimentul ar fi trebuit sa fie descris in diferite modurr qi sd fie plasat la diferite distante in timp.un TT IT.' MTTUL POTOPULUI Fenomenele catastrofice au insotit permanent omenirea in evo lutia ei perpetue de-a hmgul unei istorii imemoriale."T'T::.!. .pune-fa fPtlf Iti.". atat a corpurilor fizice il. irl acest caz.. 'i rupte' nemii ti ?^:':.. cellii.f\o'.?)lY a semnaleazd cA 'ii^oi:.:'j1. mentionat de acestea. cat gi a intregului mediu biotic... av6nd un loc."i. sistem ce are rolul de a contribui Ii. foio a" *0" acum rdsare...YfirfJffT.b". realiz:. Nu exist?t nici o certitudine cA soarta nemiloas:r o si ingiduie inimaginabilelor fo4e cosmice sau terestre si-f demonstreze puterea numai in zonele nepopulate sau cu o micll densitate a populaiei...deviatiilof' nepermise de legile intrinseci al. i.a'aazanical n 'ir' sracojie' Aceasta s4r indmplat iitto t.

or{iuni dc uscat care s-au scufi. Awi Libiu a fost uscatd de cdldurd. e in fldcdn."' in principal' de la prcmisa..* Acest t€xt ne aduce aminte de observafia fdcuti lui Solon.deptqesc se Doate constaur ce toate aceste regiuni au presupusulur drluvru..o"tinentului Pacifica)pe platoul himalayan' ipotezeau rncercar rosie (atlantri)in Munlii Stancoqi Nenumtrrate qi moiiul in care a a!'ut loc dezastrul' instr nici una *..care au cuprins trtinse ale Plmantului. A pqtru Ploaie.mplat rn timpul celei de-a unspraecea Ahau Catouru cdnd Pdminnl a tnceDutsd s(.. ti Ossa ca Pindus.i"" cele mai cunoscute' "11e l: v9i ll la o probabila ciocnlre-a. Ii hindupi.. mai mare dec6t am6ndoud..Aceasta are forma unui mit. . trezeascd. de cdtre preolii din Sais. impreund cu fortificasiile lor. prezintl rm coeficient de probabilitate mai mare bat""u . iar fldcdrile au preJdc:utin cenutd nalii intregi..ir. !'ulcanlce maJore' netic al planetei noastre qi la o serie de erupltt TEORETIC TTODELUL lucrarea Conform lui R.t. ln munSiSi locui uscate$i inalte sunt mai ameninlali ca distrugereu decdt cei ce locuiescpe maluile rduilor sau pe ldrmul mitrii.r J'"-i" explicafie satisfdcltoarctuhror aspectelorvizate' . Iaolaltd cu munfii sunt cupinse de Jldcitn.$i a cilzut o ploaie infricoSd. la lungi interuole de timp un mare incendiu.Manu.i a cdzut cenuid ti pietre.'. descris de platon in Timaios.. I errer cu continuur. producerii . KIJHLEN SISTEMIJL OCULT DE DOMINARE A LUMII t47 anul Ce-Tecpatl.".toare."..s-a asezar pe Himalaya. piiduile.Ovidiu menSoneazi catevadetalii incitante. inAllimi ce. cerul sa prdbu$it ti pdmdntul s-a scwfundat. gi faprul cd asupra lucrurilor de pe Pdmdnt se afute.' t"or". q fost mistuil.. in ziua Nahui-euaiahuitl. Cdnd se tntdmpld aSac*a. -'--I... iar Mama Seiba s-a indllat printre amintiile dist xgerii DdmAntufuf'. aceasta altitudini conform ligendelor'. nu n.n aceastd zi in care oamenii au pieit . deci valurile gigantice ale cinci e. 5. ca cele doud piscuri ale sale.". . Etua arde intens cu fldciii innoite si Panasul.Studiindhddile.Ob0 de metri. Coxcox... cu privire la acelaqi incident.in Arnerica de Sud.'. 2. Modelele catastrounor evenimente cosmlco-geogrdfice deosebite' prlzenta.. marea distrlrgere s-4 sdvdr... a tras la mal in Sierra Madre: indienii din America de Nord localiz€azduscatul salvator in Muntii Stincosi. impreund ca casele. p" Fl. ln Metamor/oze. de specialisti: toale grupurile umanc care au provin din zonele muntoase ciuititutii (atiutl.i o aluzie la foste p.ii" acestea decatcelelalte: -. a reugit str gtseasci rmul din platourile mrmqilor Anzi. iar cartea Chilam Balaam cuprinde un pasaj care nu numai cI descrie o catashofa"dar conline . eruptii vulcanice catashofale. referindu-se la acelaqi mit rcpovestit de Ovidiu: . Iar Marele Sarpe a fost izgonit din ceruri.. ordbusireatmei astronaveexh?terestregiganuce' * obsewl' primele doua ipoteze sunt destul de ilF-ffiunor fiinte ralionale' n-O#.tj. O Cremene.Mari cetdli au pierit.ti-":i. platourile etiopian' iranian' mcxican' . dar tn realitate aratd o declinatie a corryilor care se m$cd in jurul Pdmdnntlui si in cerui..turiu vine in concordan(a cu o realitate binecunoscute pus bazele vecnllor ""oio. . la influenla gravitafonale o posibila sch.e sau amerbdiene) anlerior isi regasesccoresAsoectele de ordin istoric prezenLate modeme Si mai controversateteonl ltlmlllrce' oondenE in cele mai po-. soarele insuSia luat foc Si tonl. $i dintr--o datd au venit apeb.." Cronica mayagtrPopol Vuh ne spunecum zeii au miscat muntii din loc. cei care trdies. Caucazul. Acum.de scSpat. declan{atetn timpul unei conflagralii monoplotii "*leare diale.mdatin mare: .si inalsii Alpi.*. ier copacii au fost dobordli. strtrmogultmditional al vechilor locuitori din zona Mexicului.*".. gi EDx..q.citat de Sorin $tefinescu-in perecutAacum 12 (ruUde anl sl SfidareaTimpului.146 OS..dupe cahstrofa Atlantidei Qi a contlnenhrlulPaclllca' a dut la scufundarea "'are pe cele 5 platouri' asttel: *3 *ug: f: s-a rdspandit umanitatea galbena(ro$Er Dlaroul etiopian..au si Munlii Himilaya cu poditul Tibet' care au reu$it sa urce pana h ele sau locurau Laoat numai cei ion.bare a polaritilii cimpului . in descriereape care o face incendiului devastatora lui phaeton care ar putea constitui ea insrqi o consemraremernorat?l rmei catastrofc a anterioarc: ." unei comete foarte aproape de Terra sau chiar prlbuqL€aei Pe Planettr.it.mag.i ui'. cea albd pe platoul iranian' cea iar rasa io. Bochica. Noe qi-a pusarcape varful Ararat.rito.Charrorx. i* ultimele doui presupun existenta i .. sunt cele referitoare exercrtatade un corp un asteroid gigantic. Si Olimp.i au fost distn4i de ploaia defoc.5-a inta.. nloaie de meteonFgrganncli simultan reglunl ' 3. -r"*tiiar. numai ..supra apelor: .". $i intr-e clipd. . iar n-iburileafricanepe platoul etiopian. $i Apeninii ca piscaile tnrE mdntqte tn nori.

dar o data cu u titti-"fU co.(iX. (nordul Chinei) / 830. "T39al aspecnrlobservalional ilriJ .blot''. in 1802.scoarlil iar. qi cu . undc ar fi atins 3000 . Chr. Mari zone de uscatau fost ingh(irc a4e sag ulterioa prin modificarea condiliilor climatice. la mii de kilometi distanta.00dde mo4i. Artr|fimeavalurilor cresc6nd Elre Ecuator.ui.T-€ci: fi-au dat sear. o 1556j cut€mur in provinciile Honam. in nici un caz. numlru] total al planetoizilor . inse. asteroifost a6t oe desstricatede trai€ctoriile f iii[e-"il. planeteminorc i" ft"!.lis.000 de oameni gi-au pierdut viala. *o!"iit" {e de ghefuri. o-'".krt)' hnpunrtori pot fi amintiti: Pqllas Y::iJ1':^:1^: mare au diametrulmai alte descoperiri. Chr. practic. anticiparea descoperirii ufl " p6nl in anul l80l' cand astronomulGiuseppe A-u"'i"t*.000de victime.000de victime: o 1990:cutemur Iran / 50.rndat. o6ita sinnttr inte cea a lui Mlrte. rscuti aproximativ 322 de phaoiz -nGtromil o. Lisabona / 60. sensbine determinat.: un violent cutremur a distrus orasul Antitx.masr fArI adlpost. Ultimul impact major pare sI s€ fi produJ in emisfcrr nordicd a plan€tei.000de victime.pt"a.: erup1ia vulcanului de pe insula Thcr. incat acesle ['f.rr iout"i"i. o 1962:cutsemwban / 21. Deoarece lil"itor otutt"tt semrnafoartemult cu cel al slelelor(mici puncte steffiinloJset.000.Marca Egee) a dus la disparilia infloritoarci 1r rafinatei civilizafii minoice. ' o 1908:cutemuml din Messina(Sicilia) / 160. de ultima ortr qi pomeslede la premisace la origineacata. catastrofice. Istoria r€centtr consemneazi evenimcltr. sute de mii de mo4i.uout" u a"r"op.de-a {ac9 :u solar.000 de victime: o 1876: rm tsunami de 15 metri in lime a inrmdat camnir. aproapetoailt suprafala Terrei a fost afectatil.h (nordul Siriei).40O0de merri.-. up-*imaiie.p*l steleloJ . Shansi qi Shcnr.. (Santorin . o a doua ptanea micr' pe caf. Asteroizii. o 562 d.ub fot-u unei centuri alcrtuite din Mane qi Jupiter' Cel mai mare dintre intre orbitele lui [tif".ea numit-o Pdllas' pena in l89l' cind erau rnrto ua""aou avalanql de descoperiri. Kepler pe is.cu urmiri deosebit de mari la scaracivilizaliei umarrc.tit o .ri-tiaa$ofotogranei" expunerile cliqeelor pentnr campul . Nu se qtia numdrul lor. KUl . pnrvocind 250.t N OCIjLT DE DOMINARE A LTJMII 149 fie ele umane sau nu. o l93l: revdrsareHuang Ho / 4. i"r"*ii"*U. cd au."t T1 (6oo. o 1923: cutremur la Tokyo 9i yokohama (Japonia) / 2OO.nou6. care-i poarti numele.rei:ry 'f"tt-J""e. astronomul Oib€rs ii*"frc A f*. f" i*"f indica! ar ftebui se existe o planeul Agitatia aceeaqi lumea astronomilor a fost mare' cu atet mai mult cu cit planetei Uranus. necesitatea existenlei unei planete Aceast?tpr€supunere a fost int'itritn de o xia mentionatit. coliziune ".000.000 de victime: o 1970:cutremurAmerica Centrall / 67.-L G. cel pulin 2. numili uneori planetoizi sau planete pitice' se-rotesc tei ft iur.1 au fost cataloga$i . intrc 40'000 qi 140'000' i-lnl"". probabiltatea ca acesta este ilroizi "f"*" Cetes ( 1000 km diametru)' dar cu Terra este aprcape nulil DTf^ inEe in.000de victime: o 1887: in urma inundafiilor provocate de Huang Ho (China).o"*-itii cerului".b".. s-a increqitlrntu a da na{terc la noi v6rfi..i. ele au fos ntnnrteasteroizi'adicd 'nsemtnatori ASTEROIZI rcferitoar€ la distanple celor qase planete Potrivit calculelor xcute in scolut al XMII-lea' s-a constatat cd distanla dinte est€ prca mare' fapt care sugera existenta unei f*i "t "i -inc5'nedescoperite.000 de victime: r 1755: cutremur. Au aparut sau au disptrrut insule qi poate chiar continente. stabilict empiric de astronomii Titius qi Bode.pe care a botezat-{ Ceres' A tost clar noul obiect avea o m\care carrcteristictr mei planete' Curand s-au complicat' duptr ce..148 os. ai#iuulli .. de victime. li ora actual[.i mai mulli au dimensiuni d@r 2250 de asteroizi'au fost a"-f".i-ut "" ona(l9i km).000de vlctime.000 de victime: o 1939:revtrrsare Huang Ho / l0 milioane de oamenirf. Cel mai rtspindit model catastrofic are la bazAdate stiintific(.000 de victime: o 1988:cutremurin Armenia / 25.murfi s-au scufi. A* celei de-a treia legi.000 de victime: o 1935: cutremur Quetta (India) / 60. gin ire.ulul s-ar afla ciocnirea dinte Plrnant $i un asteroid gigantic sau o cometE. Arcd din 1597.oo"ti.stelutl ' care se deplasade la o noapte la alta .000 de victime: o 1042: cutremur in Tabriz (ban) / 2t0. o 1976: cutremur Tangshan(China) / 700.Cduttrrile p"t-i. Catevasutede asteroizi intre20 qi cuprinse i6ii i. nu a putut fi vorba despre disparilia intrcgrr umani ti: r 1500-1300 i. Gangelui/ 215.

epoca numite caliougant (irnf<rnl unci fcgcndc clcne antice. qarpele s-a transformat intr-o stea strtrlucitoarE. d9"l-:l"le pr€zentate9i analizate. Robert Chalroux: Cartelt tre.a pdrtrsitclasicul spaliu atribuit planetoizilor si.s_a apropiat ta OOO. a avut loc conjuncjia tuturor planetelor. se num{rt TIF 9i a.Amor a ajunsIa l2 milioanede km. Iaet hsa ce in lgglt. Venus a ficut o . ln respectiva epoce. nu rimane decdt o concluzie: Venus nu se rotea ahrnci pe orbita ce o cunoa$temastlzi! De altfel.prima femeie a umaniti[ii r fost Ocejona. Recordulestedilinur de Hetmes (700 m diametru). inseamni ce dimensiunileaceiteilr trebuie sI fi fost extrem de reduse..dar cu o lipstr importantil Venus.acegtiaau luat_o razna inccndiindCerul si p5mantul.ie kilomerrr de Pemant. important?t Darul Vielii. conform descrierilor..a atacat Soarele. Soarclc.t In a trecut la 3 milioanekm de planetanoastrtr. . Quetsalcoad. numitA Phaeton. s-a apropiatamenin@tor. nou-descoperitul. st€aua diminelii este. Democrit susline4 dar din p[cate feri a argumenta. urmtrrile rmui eventual _impactdintre planeta noastri gi un meteorii ar r orect proportlonale cu marimea acestuia: fi direct oroooni Diametru (m) 65 13 0 Suprafs{a impactului o capitah de jude( capitalaunei tdri leritoriul unui suprafa(aunei rcgiuni suprafalaunei liri medii Peninsuler Iberice jumitatc din Europa jumatatedin Asia jumetate din suprafa(aplanetei -t 26{) 520 l02s 210 0 4200 8500 17. ale clrei cauze sunt incl necunoscutc.carul cu carc acestastrrbateazilnic bolta cereasci.. ora 02. mai mult.OO0 km. care. tabelele Tirvalour nu menlioneaztr deloc Venus. a generat nurneroasespecula.Eros.Kukulkan. Ia-22 milioane. Aparitia planetei p€ orbita cunoscutl in prczent este semnalattrde legende arb forma rmei comet€ gi. Tinand cont de meticulozitatea gi rigumzitatea documentafiei cu q acter qtiinfific ce ne-a parvenit din epoca rcsp€€tivtr. inslrcinind-o sl-l rlspandeascape Terra.anJ lj asteroiziiau luat nagtereprin dezintegrarea unei planetegi 1in6n<i cont.Dezintegrareaipoteticei planetc originare. KUHLEN STSTEMTJLOCTJLT DE DOMINARE A LTJMII l5l Conform estima{iilor fAcutede astronomulpolonez J. Jupiter. conform ctrrora.garsd sdlbar'cd'.cA Venus ostc o cometil qi nu o planetit.7ltului misterios. Chr.lp. inpirl un numtrr considerabilde stele $i planet€. in 1936. planeta c€ i$i glseqte locul firesc in orice alt document ulterior numitelor tabele! Cazul nu estesingular. phaeton a furat de la tatal a inceput (flcAnd convertirea in sistemul calendaristic actual). iar tabelele o consemneazi la fel de riguros. Mai fenomenuinteresanti qi mai importantit parc descriereadesPds.Atunci Zeus a intervenitcu trasJeie sale. ficuti de astronomii antici. intr-un car rzci strdlucitor &cdt Soerele. Conform unei tradilii amerindiene. sunt destul de aglomerate.deoareceei i-a ofeit Marele Spiit. cdt qi de faphrl ctr tab€lele mentioneazl ctr toat€ planetele au fost in conjuncfie.rlpind lumina timp de p6tu zile. numitit de indieni caliougam. Mienii qi alte popoareamintescde trena de foc care a insofit candva pltneta. cdnd marcle tarpe de foc.Gadonski. dar. iar chinezii. Deci.Ofxr lsn. LUCEAFARUL h nAl a aparut la paris Trait. Si Mercu!: Dar Venus? S-a crczut la inceput ctr indienii au facut o eroarE sau au uitat cea mai strillucitoare planetit de pe cer.urdrii lui. nu poate fi alta decat Venus. distrugdndu-l pe aventurier si salv6nd f"rru. Tradi{iile vechilor locuitori ai Mexicului amintesc de un moment de rtrscruce din istoria lor. Apoi. Cassini. mitele tabele Tirtalour. existind toatepnsele ca in viitor djstantasAscadeta 35a. straniq coincide cu aparitia pe Terra a rmui adevirat val de zei civilizatori: Viracoch4 Quetzacoad. una dup[ alta" la foarte scufte intervale de timp: Satum. Short.27 de minute $i 30 de secunde.a_nu. Ei au observatatunci cum.camasatotalea fi-a-gmentelor presupusei planite nu dipiresr" o mume dm masa PAmantului.ii. Robert Charroux' afirml cd" la indienii pawnee din America de Nond. ncstiind str-fi struneasciarmesarii. Editura Elit.000 -ll I sllrr. Montagne qi alli renumili astronomi au f. dupi cum o demonst€azi gi calculele modeme. In ciuda vidului aparent. iar Apoll. de L'Astronomie Indienn<. 1933. Marte. Ploiesti. traseele cosmicestudiatela o scar. care. PdnI la sEryitul secolului trecut se credeactr asteroizii se rotesc cuminti pe orbitelelor dintrc Jupitersi Marte. pe 16 februarie 3102 i. ir timpului corcspunzatoare. babilonienii nu giau de existenp ei. acum circa 5000 de ani.'l 150 OS.lr. fiintl venitd de pe Venus. dup[ Soare. Un calendarantic descoperitla BoghazKeni. pr". Indigenii din Sarnoapovestescc5" fa un moment dat. de dupi discul Soarelui au apirut. cea mai dintre fo4ele cereqti.

Velikovsky nu uittr sAse foloseasct de *"*tf . f". Analiza datelor obtinute a dus la a concluzia ci fenomenul nu este.ii pcdepse.. toarte aproape de planeta noastrtr. specialistiin asteroizi.citdnd surse egiptene.a identificat25 de planetoizide la Mount mirrr care intersecteazi periodic orbita r. Conform lui M0ller. 50"/oformeazAsisteme duble. FrArnanHrite durat catevazile. consecing.. xiei nu poate fi datorat decat existentei unui obiect cosmic ce ovolueazl in apropiereaSoarelui. deoareceevolueazi in spateleSoarelui....dar situatli inlluenlei rmei stelede aceeaqi la o distang de 1000 de ori mai mare decdt cea carc ne s€partrde -spunde lstul central. Dar cum planeta noastrtr face parte din Sistemul Solar. practic.:*iyi lorm unei. pe 'o orbit6 foarte alungitn. si o vitezil suficientd."Ui-" in irr""r*. spre Vlnitor.*oa.iSUA. .. nu constituie . Ncmesis este invizibilS. tx. specialisl m geologre. Ot spaiiu.Oort.000 mi. O. stabilitateasa va fi tulburaut. .. .ir... insotitor nevAzut al Soarelui! Miiller a botezai_oNemesi. sa de a demonsfa prezen{a planetei Venus pe o noua orbitf. dar. dar care nu a fost incl identificat. trece un . reprezinti mai degrabl o migcare a Pdmdnhrlui in rcnsul respectiv.. poate fi.a provocat un cataclis l oe man proportti:continenteintregi s_au scufundatsau au aDarrl valunlg .000miliarde kilometri. isi apropiindu_se ' rte ' Soareqi prabu5indu-se evennralpe planetele intitnite'in cale.iu ei sunl adevdralii vinovqlf. folosindtelescooul _ de -CSrolyn Palomar/SUA.Jezervor. comete *i pf-"t"iri. de meteon(i$i de foc s-a abatutasupraplmrintului. opo.t _ roleainjurul uneiaxe fdri inclinare..bombardament.r. W care-l Faverseazi din c6. . Sistemul Solar estetnvelit cu rtn haknt au-And raza de aproximativ 15. inseamni cd tot ansamblul se indreapcl spre constelatiaLeul cu circa 400 krn/s. Dupa aratASorin Stefinescu in lucrareaS."n $. Era. Exis6 chiar grupdri & tei sau patru stele. polul Nord s€ afla in insu.".. AdmiFnd c[ acest inso{itor ar evolua pe o o6itjt circulard. cu ajutoml lui.-au frrbqit. singura ipotezi rnmasl in picioare.ea ... sofulei. contrrmat:l observalia.in secoleleXVII si XMII. pdd"rit" J.tepe oameni atunci cdnd se cred prea putemici Si prea 'bogalf). sau in aproprereatul.'L OCTJLT DE DOMINARE A LUMII 153 semnalat.prin mediul electromagneticdifitz rcptezerrpivind migcareaTerrei ' lat de radialia corespunzitoare celor 2. ipolezelormulateimprcundcu Eugene. care se prcsupune cd umple uniform intregul spaliu. munlii . ln climupe i". iar oolii'si_.trii aflali la maximum 35 de ani-luminl [ormal. atingind un maxim ln directia constelatiei Leul.-"l..i. generdndun adev5mt . De asemene4Velikowsky a ahrmat cI acrrrrr 10. au Platon men(ionezd. "*. specialigtii americani au echipat un avion Lockheed U2 cu aparaturi speciald dc investigare a spa{iului extraatrnosferic gi." ci aproary uniforma. oricnt de ascunsdar fi. in cadrul unui amplu program S-a urmfuit obtinerearmor date suplimentare dc cercetare -stiin1ificd.. tui o stea. Mai intai.. dar numtrrul acestoraeste mult mai redus.. de la LaboratorulLawrenceBeri<elcy Calilomia.. {in . ce dispune de o masf. Aceasti variatie de intensitate. d]rpa unli iavanli. 9" Fe. Intensitateaei cregtelent 9i continuu. DacI prin acest .rrl din Oort. ntxne ce a devenit imediat notoriu."r. o caracteristicd Universului luat in ansamblu. cI Soarele ar putea face parte dintr-un sistem solar dublu. orientat?idupe o rnume direclie.. Faph. deoarece tn jurul nosftr.. au cfectuat nu mai pu{in de 1I zboruri. a Shoemaker:elementul perturbator al _l/ora dtort este. Rezultatele experimennrlui au oferit' insr" cateva surprize majorc.r..r.i. Avdnd orbite extrcnr o€ atungtle. la Confornr teoriei olandezului J.ndin cdnd. srrprafati a Terrei prezenta un aspectaproapetmiform. Conform profesorului Harrison de la Universi fenomenul de deplasarespre centrul galatatea din Massachusetts. La s6r.""litor".yu recand.rrr inversatpoziliile.ocgyelor. oa. KUTIII N NISTEMI..r.din punct de vedere asfronomic . fonrsi.exist€ntain apropiereaplanetei vecine a ulrrrr erugmatlcsalelit.lii...ci int6lnirea pdmirr _ -i. radialia cercetag nu era uniform.000de ani. 9i descreqt€spre un rninim in direclia diamenal opustr.la B'affin. dupA numele zeifei grecesti a rizbundrii (conform tegenae. acestiasteroizi fac altceva nu decdtsAsmulgtr y'vo.itul anului 1978.7 grade Kelvin. ea trebuie se-qi ddeze inh-un fel prezen{a..pbiect . scare cosmictr. :1T asFonomulfuchard Mii er. Venus singura vinovattr de pertubatiile care au afect:rr Terra in trecutul indepirtat? NEMESIS Shoemaker. dovadd. trilioane de_ comete.'atunci perioada de revolulie ar fi de aproximativ 10.H.qi-a ftrcutap". tului cu Phaeton s-ar fi datorat unei pernrrbalii pf-"t"[.. valoare ce ar comastrcu Soarele. propuso variantaimbunatatiua ipotezeisliii'. fdrtr ca mai t6rziu sd le lr. iar un numtrr apreciabil tlc componenle vor modificaputemictraiecloriile.t52 OS.iarnamin.nimic printre a...a cnldurg.if" v. ce explica valoarea rcceleratiei deplas5rii (cu doui ordine de mdrime mai mult decat ganereazf campul gpvitafional al Cdii Lactee). a marii explozii initiale in urma cdreias-a format Universul.totu€i. .fidareaTimpultrt.re. de comete.

Ultima dovadi adus! de Miiller.. masiie. cerescrespectiv s-a alaturat Soarehrl venind dintr-o altd zorrl a Universrlui qi.cu cele mai recenteipoteze asupra si descoperii stiintifice rcferitoarc la Nemesis si la efectele-ei pune ahrnci intebarca: dacaperioadade aparifie solar.000 ae ani. Carl Pennypacker utjlizf.IatS insd cdteva exemple' carc arag i"irrstin*. -estedatoratd ln poziTia pe care 2 ye. ftecvenla acestora suprapudndu-se cu cea a marilor extinctii dc flore si fauni. descriind o hiperboh. a ctrrei temperahfa nu deptr$e$t€1000 de grade lu suprafa(I.000 de candidali posibili. inn-un plan foarte apropiat de al elipticil .t mai mare decdt Jupiter.r prin a fi detectati.i astfel si introduct pertubatii importante in mersul planetebr. Consecinlelear fi puzderia craterelor de pc suprafata planetelorfiri atmosferl si modificArilecatastrofale ilc datelor climatice si geologice cuoscute pe Terra la un moment dal.r. "-"-Corrfo. pidca albn de cristalizatn.dupd ce ne-a insolit cdteva mii de ani. in favoarea iDotezci sale este vechimea aga-numiteiclase H de meteoriti condritici. pentnr Miiller.i 150 milioanede-tone). o piticf.o stea-rege. ln ultimele doul variante. trecandprin Norul Oort. in influen(a sa pe termen lung asupra stabilif$i planetare va slir. t . i:l 'it ti-iiTuewei aistii stele-rege' momentul de fald in sPaliu' oicAt de micd ar pdrea' substanlete 'memlice Si' ce o'compttn in cea mai mare Parte exPandeazd treptat' in fluide gazoase"' se transhrmd in DeJcrierile seamana. precum gi impactul erupfiilor ifiti ".si-chia1.000UA. In ceea ce priveste Terrd.i"i a enignraticei stele. mai derrremesau mai tArzirr dacl pitica ropieexisttrqi se rotegtepe o traiectorie jurul SistemuluiSolrrr.' relaDv ?00. i.desemnatdsi ca lilu!1ves.azA la tJerkeley un dc mici. c5ruiai s-au altturat alti doi cerce0ltori. dar.1 din cea a Soarelui: o slca neutronicd sau chiar o gaur[ neagrt.tta "u htente ale planetei. un distirgdtor bombardamenr de comet€ qi asteroizi. estefoarte posibil ca nevIzutul nostru tovar?tl se se roteascape o eliptici. ficati. in celelaltecazuri.iJ. aceleasi comete care.Glassgi B. lovind pdmdntul. dovezi privind un impact Tu. miqcarea lor nu a suferit weo modificare sensibili in decursul mileniilor. cuplat la un ciiculator penru a umdri continuu f. Aparent. dar deoareceinctr nu a fost identi. ..'dar p8rc sA fi declansatultima schimbarede sensa campulul gmmagnctic. grupe caracterizatA printr-un mare continut de fier.Pecar: urrnebarele: .in vederea.Heazen. Tot ele se afltr si la originea inverstrrilor cAmpului magnetic terestnr. au descoperit pe fundul Oceanului pettt"$ meteori-tic Javasi Australia. declanqind. SUA..". B.t54 OS. timp de un milion de ani. Cercetarilc des{A. paleologi la Universitarcrr Indian' intre Columbia.uratede Miiller imprerml cu Saul Perlmutter indicd o periodicitate in aparilia lor. &"ti. Nevezutul companion. ro$ie cu masa 0. d" . cici orice modificare a Faiectoriei in jurul Soarelui afecteaza bilanpl termodinamic dintre P4manl Soare 5i Cosmos. ar trebui str se admit cA obiech.1 -ult:t exlstente n vlzut-o in acest ciclq czlre est€ sursa informatiilor vcchile scrieri? ERUPTII \{'LCANICE Posibilitatea distrugerii unei civilizatii infloritoarc 9i -a unej geneml' in mod colturi uvurr*t" printr-o erup1ieltlcanictr este.. in 1987. S-a estimat ca planetoidul avea dlm€nsrunl sa caderca nodest€ (300 m diametru.Jn spateleplanetei Jupiter esle ae nici un muritor n-4 vdzul-o incd in acest ciclu cosmrc' . sa-suntextrem presupuneca dimensiunile qi luminozitatea. KUHLIIN IISTEMIJL OCIJLT DE DOMINARE A LUMII 155 Ceea ce surprinde este incapacitateaplmintenilor de a fi observat sau mtrcar de a fi intuit existenta companionului solar. dcclangeazi modifrcdrile de climi provocatoarea extincliilor in masll. i tt""utor al Pdmannrlui "' In I 882.ste atit de lungl' incat nici . . efectele observatepc perioade mari de timp s-ar traduce prin importante varialii climaterice.. sc va pierde in spaliu pentu totdeauna.rcprczenta . duptr o perioadi de doutr sute de ani de inactiYitate' . atdt deplasdii DalL ro$iece-i intrigd pe cercetdtoi. Cav"a ar putea fi mulfimea de comete ce Faverseazil centura de asteroizi.. care coincide ca momentele ixtiritiit. Marc Davis si picr Hut Soareleface parte dinE-un sistem stelar dublu. Perurbatiile violente. ginditonrl-asiatic ii*[i"^" vechi' nota iirft *" Morya' bazindu-se pe scrieri extrem de existd. mod straniu.i"*to ""Li""i in t€ntativa de a o localiza prmtre cer apmxfirauv bolta clreasca. provoac5bulversareaacestuia.conmoolnca fimrarca unor ipoteze consideratesimple speculaF EI ar datele de aplicare a teoriei lui Darwin' --fr"tati'^tofogice chino-tibetane antice precizeazac6 "Tiaha asteuna din cele i2 de stele nefaste.ultimelor calcule. -lt"at tsuDra unor civiliza$i din trecutul relativ recent: 'in 1383. Un rczultat pozitiv ar. Se .C. se ln pr€zent. Ipotezclr privind natura hi Nemesis oscileazi inte astru cu masritudine l0 (luminozitate un miliard de ori inferioardSoarelui):.T -1u. orbita lui Nemesrsar rebui str aib5 de 100.

Nici despre Vezuviu nu mai credea nimeni ctr ar mai pulcir avea activitate vulcanica. dupe ce a aruncat atata bva. in porturile Telok-Betong. indic6n4 prin relieful sdu. in stare s[ nimiceasceo civiliza{ie sau mtrczucentrul ei. Explozia prcvocattr de erup1iea fost auzict de locuitorii celeilalte emisferc. in timp ce erup(il rulcanului Puyehue Chile. reprezintt. Astfel. oraqelemiceniene de p€ coastele Cretei. ins5. in urma mdsudtorilor s-a constatat cd intensitatea cildurii pdmAnhrtuieste mai mare 9i cI flrndul mdrii prezinti cele mai mari anomalii cunoscutepand in prezent.de fapt. Valuri nimicitoare de ip tsunami au avariat grav. probabil. aqezfti foarte dense. astfelincirr localnicii uitaseri completcA este. Principalele motive ar putea fi prezenta izvozrelor termale qi fertilitatea extraordinarda solului acoperit cu lavtr. cu distrugerea lui A orasclrrr Pomprii. str fie distrus complet de lavrl arzinde qi de ploaia de cenqi a vulcanului Mont Pele. fapt care vorbelte de la sine despre fo4a eruptiei. aflalA irr imprejurimile vulcanului. datori9t emanatiilor & gaze aprinse sau a ploii de cenu$5. In respectiva zontr sunt concentrati 6l de wlcani activi. un I'ulcan. a inceput pe neasJeptate arunce lavil sa vulcanici demult-stinsulBezimianiia (far5^ndme).iar coloanele lui Hercule ar fi fost. devast6ndlitoralul Marii Egee. Unii vulcani nu au dat semne de activitate pe tot timpul existentei lor. in l9tZ.cele doutr copuri ale litoralului sudic: Maleas gi Matapan (Iainaron)' a cdrui ocolfue a fost socotite in antichitate o foarte dificili performanil mutici- . unul din cele mai mari cataclisme geologicc din istoria omenirii. ca ufirurre a prcducerii unor valuri inalte de 35 de meti. S-a estimat c5. a aP5rut rm crat€r \.Dinh-o data s-a f?lcut auzit.ascrmseaproape2000 de ani sub o crustil groasi de lavd. Asociatia Intema{ionaldde Vulcanologie a elaborat un catalog al zonelor cu vulcani din lume. omul plin de curiozitate giinfifici. a fost suficient un minut pentru ca infloritonrl oras Saint-Pierre din Martinica. O suprafap de 1500 de kmz de p6dure. posibilitateaunei catastrofevulcanice. considerat stins secolede-a rindul. in urmi cu 3400 de ani. Anjer gi Tjering.000 de vicli omeneqti. Atentia atlantologilor se concentreaztrasupra regiunilor vulcanice. in craterul lui. erupfia Mount Lemington-ului din Iran s-a soldat in anul 1950.rlprodus inconjur6nd de trei ori PAmentul.cu tot caract€ruI lor infrico$tor. incat rm oraq de mlrimcrr Parisului ar fi putut fi acoperit cu un strat inalt de 30 de metri. care. in total. de fapt. Unul din aceste locuri est€ coarvl atlantictr central5. unde sunt clutate vestigiile agezdrilordistruseale legendarei Atlantide. au fost depistate ll zone. Asemenea oatastrofe. decorat cu o bogutt vegetatie. oraqe ldsatepradE uit?lrii qi care ar fi rinras necunoscute.deoareceHerakles qi-a desfdquratactivitatea in Pcloponez. cu atet mai mult. La 8 mai 1902. Astfel.ulSi corAbiilc din po4 au pricinuit moartea a 30. este foarte realtr. Herculanum gi Stabie. KTJHLEN SISTEMUL OCTJLT DE DOMINARE A LTJMII 157 i I eruplia vulcanului Krakatau a disnus Z3 dintr-o insultr aflati i|l vecinatatea Sumatei fi a provocat pierderea a 36. cir sub efectele unei bombe nucleare. cr€and afactiva zond turisticd a Vdii celor o mit de fumui. ln orice caz. irr combinajie at gazele sufocantece au incendiat oras. cc Si-a gitsit moartea in timp ce observa erupfia. vulcanul Santorin a revarsat un s. tocmai acestezone vulcanice. ln esenli.000de ani.Prof Galaropoulos considerd c[ insula Stronghili a fost. zgomoh.dac[ nu ar fi fost memoria pioasd a lui Plinius ccl Tandr fali de rmchiul s5u. iar stinci grele au zburat panll la 4 krn depdrtare. ce concorda. nu pot conduce.. din diverse motive. Chr. virfirrile ei ar fi putut constitui sistemul insular din Atlanticul Central. Un alt loc unde eruptia vulcanicd a distrus o civilizatie €ste Marea Egee. cu cat centr€le de civilizalie cdutau. In 1956.uvoi de lavd.cu 3000 de victime.000 de oameni. ln locul unde s€ afla insula Stronghili. aproximativ 800 de vulcani amenin{Ain viitor omenirea Si descoperireaaltora nu este exclusS. Batam. cu cele mai frecvente informalii referitoare la capitala atlanlilor (/a vest de Coloanele lui Herakles). oricare din acestemari eruplii ar fi fost capabili si distrugd. faptul c5.lafi Spartacus.Cele 18 milioanc mr de lav[. de la 27 mai 1960. a dat semne de via{I vulcanul Katmai din Alaska. in Karnciatka. din care a rez\lt^t un sfat gros de 30-40 m de piad ponce. a fost rasd de pe suprafatapdmantului. pdnt la 50 <Jc lan in jur. locul unde s-a dezvoltat civilizatia atlant?t. in realitate. in jurul anului 1500 i. ce tot^lizat 432 de vulcani. impreuntrcu 36 trilioane kilograme de cenugtr ]ulcanici. venit apni anul 79. la afectarca s€rioase a civilizafiilor care deptrlesc nivelul unor dezvoltdri locale. in umtr cu aproximativ 12.ulcanic cam de 40 de ori mai marc decat cratenrl rezultat dupi eruplia vulcanului Krakatau.a ucis saua rtrnit din circa 5000 de oameni. din punct de vedere geogitfic. erau organizaie petreceri !i tot acolo i5i ridicaser5tabiirrr rAscu. pind in anul 1960.156 OS. intr-un timp extrem de rcdus. ceea ce a ficut ca surpriza erupliei sA-i prindE total nepregati pe oameni.

cu corpuri sau materie strtintr. iar duptr uraganul carc a bdnhrit in anul 1938 pe coasteleNoii Alglii. Doctorul Valentine sugereaza deplasarea inversarea ct qi polilor s-ar put€a datora tensiunilor gi diferenlelor de pot€nlial magnetic acumulate in cadml rurui generatorgigantic: p[mantul insugi.AnalizSndunelefenomene magnetice prczent" din aparent inexpiicabilc. in timpul celui mai mare taifim ctmoscutpanA:rcum. solicittrrile magnetice se pot acumula pdntr la un punct dismpiiv. cu coeficient de r€fraclie foarte marE.Se Stie despre dispailia unor nave sau aeronave. degiunii cercetdtori afirm[ cd necunoscutul decorator n-a fdcut decit un excesde fantezie. transformilri catastrofale ale scoadei terest-e. au fost explicate teoretic prin agitarea firndului mamos de cltre pegi. INVERSAR. unde apele erau addnci. ceea ce este destul de probabil. Uneoi. in timp ce pe cealalti. avertismente precataclismice. fo4a a tei bombe atomice de calibru mijlociu. Editura zona. a fost straniul fenomen al . dupi toate probabilitllile. deoarecesut€ de kilometri de prm qi-au schimbat infAli. Energia legajatl de un uragan putemic este egaltr cu energia cuprins[ in bombele nuclearc de 10.. ce cimp magnetic. au murit 20. in urml cu circa 3500 ani. Explozia bombei termonuclearedin Bikini a ridicat spre cer.care. Bucutetti. cu siguran(i. cadrul general al speculaliilor Toate acesteteorii. pe mdsurtrce aceasctdifercn1tr strnre$e(ceeace seinempld in momennrl de fap). timpul Pleistocenului. pe tavanul mormantului arhitectului Senmout. pe carc astonaulii de pe Apollo 12 au fost in stare s5-l identifice. orizontul. curenli mareici etc. pe secundl. o disfuncSiomlinte a busolelor magneticd li giroscopicit poate prevesti o ciudatd experienld in care. E de ajuns sd spunem cd astfel de evenimentear putea sd nu /ie total disjuncte de o stare de instabilitate magneticd relativd centratd tn insule. Astfel.Acest factor nu ar€ nimic comun cu teoria coliziunilor mecanice sau astsonomice. rcferitoare la influenla factorului magnetic in schimbirile cataclismice.azA secundar migcarea sa de rotatie sau in o6ita solara. car€ a trlit in timpul domniei lui HatshePsout. ca qi cum eruptia respectivd s-ar fi petrecut intr-un moment in care c6mpul magnetic local era rtrstumat. care akcteazd sistemul intortocheat de Ialii din zona Bahamas". fie ele ciclice sau sporadice. de orice fel. qlre s-a abtrtut in anul l7g0 asupra irsulelor din vesh:l Indiei. in pofida remarcabilului progres tehnico-Etiin(ific actual.doar.ar putea constitui. el aratlt cd ultimul semn distinctiv de pe suprafalaplanetei. Cele patru glaci4iuni survenite la intervale de timp regulate. estul !i vestul sunt inversate! Dupe cum arattrSorin $tefdnescuin lucrareaSfdarea Timpului\ .158 OS. Am fost martor la un asemeneqeveniment straniu in apropiere de regiunea Moselle.000 de megatone li poate disloca 2-3 miliarde de tone de ape. soarele squ alte repere importante pot dispdrea din cimpul vizuol al unei nave. ceeace.Faza inifial[ a condilionarii. amiralitatea a dat un deq€t prin care se anula valabilitatea hA4ilor exrstentepentu acea mn^ a litoralului. rezultd cd existd o conexiune cu activitotea seismicd. Largile {nqii din acest material. Unele descoperiri de ordin arheologic qi geologic oferi indicii producereainverstrrii polilor magnetici ai P[m6ntului in care atest?t trecutul indepfttat. arheologii au descoperitdoud interesantehd4i cereqti: una dintre ele prezint?lbolta in coordonate normale. gi extraordinara fragilitate a lntregii existentea civilizaliei urnane. prinne altele. uneb de dimerciuni considerabile. iau puqin in considerareefectele unui posibil se taifun. KTJHLEN SISTEMTJL OCTJLT DE DOMINARE A LTJMII 159 ACTIVITATEA TAIFUNURILOR De asemenea. Aceste modificdri ar provoca. Sorin Stefdnescu:Sfdarea Tinpului.in mai multe regiuni ale globului.area.lnostru solar.ldrd ceald sau alte aberalii meteorologice. intr-{ discrepanF tot mai mare inte poziliile geografice ale polilor teregtri de rotalie gi cei rnagnetici. ar putea indica o anumc in periodicitate pentsuasemenea evenimente violente.dinastia a XMII-a. far[ discufie. nu poate asigura un grad suficient l..000 de oameni. doctorul Valentine rclaEazA: .' l0 milioane tone de aptr. in s€nsuladeveratal cuv6ntului. ne relev5. Ea se referl mai cu€nd la ajustarca periodicI a polaritn{ii P[mantului. deti bitantul seu energeticeste fantastic:el reprezin0t. in condiSiide calm atmosfeic absolut. nu poatejustifica p€rsist€ntalor prelungiti. 1992.Busolele se rotesc inexplicabil in anumite momente $i ln anumite zone. . geologii au glsit lavtr polarizatn il sensopus decat in mod obiqnuit.c/d.In legrturI cu anomaliileelect-omagnetice se manifesta in zona po(ilor hiperspaliale. descrescetoarc. care depdqesc t€orctice.apelor decoloratC' de l6ng[ Bahama Banks. Dacd o$a qr sta lucruile.EA CAMPULUI MAGNETIC AL PAMANTULUI O teorie pulin luatt in considerareestecea sustinuE de doctorul Valentine. Anomaliile cimpului magnetic din sistemu. luminozitatea sau faptul ca stmt inconjucare sugereaza fenomen electric sau un un rate de un fel de -halou.lare ar anunta rul asemeneaeveniment cosmic ar fi reflectati. din plcate.. urmat brusc de o reajustarepolari compensatorie. ce afe.

Baza lui Cassini".t "i*ii . de canalul englez . Este vorba de tehnologia Vrill.. f{cute de cosmonau{i. ce isi are canierul general la Geneva. Surseneofrciale au aratat cd baza militarl a Armatei australienea aerului. a fost elaborat rm plan. il . una de cdtre rusj si alta de ctrhe americani. s-a pus problema realizArii a doutr baze lunare. ale unor relarirr dintre cele mai uimitoare. New Mexico.. Nevada. Maryland ."'i cuprindea tei solulii: Alternrtiva l: Detonarea unui corp exploziv in stratosferal. viata'nc ptrmant nu va mai fi posibill.r si poJiticieni din America qi Europa. s_a 4juns la concluzia cd.fii.. rtmane prizonier concepliei echilibrului di fo4e.nll I 160 OS. difuzat in cele din urma.edific".a r^.* suotrnreleaaspedelor vizale..i Pine Gcp in Australia. degi s-au primit mai multe telefoanecare ameninlau ca ii va fi retrastrlicenla . care au fost numite . pot avea urmtrri catastrofalepanl -iliurai la s6rsitul secoluluiin ce. insi rezultatele nu aL fost fdcutepublice. Printre oraqele subteraneamericane se numtrra bazele Dulce Base.. din Germania.mantene. Desi autorul admile cA afiF matflle sale pot fi puse sub semnul intrebtrrii. dar. unul in Transvaal. .elita" socieuilii ar putea fi evacuatil qi rlrrde ar putea Eei panl cand viata pe Pdmantva fi din nou posibil[. Dr. de cercetare a suprafetei Lunii' IncepAnd cu anul 1960.Ca urmare a sesizlrii ameninttrrii orovo_ "u^i cate de poluarc.."t "f.4/arros. Bazele de pe LunI au fost concepute ca puncte d€ sprijin in clhtoriile spre Marte.. Cu toate acestea. cu prilejul unei int6lniri a oamenilor de stiin0 cc s-a destasuratin Huntsville/Alabama. Cercetirile realizte de cltre sondele cosmice au artrtatcI atrnosferaplanetei Marte contin€ oxigen intr-o propo4ie suficienE penhu mentinerea viefii. in Califomia. Carl cerstein i p-gri-ijn ri. *i. dar. in momentul in care incearct sa stabileasci adeviralii responsabili din spatele . ai ca-i scop principal il constituieperpetuarea civitizaliei in caz'Oeamcnm(arecu disparilia.esp. doar . La22 rnai 1962.ri6nd . datorita efectllor potufrii..nltqtT dus la indeplinire de un Comitet politic. provenind din medii diverse. care-a colcc T*"4!* ponat indicii reale. ton.ctl""fui piar.ne priveqte. Alternativr 3: Colonizareaunei alte planete. din ptrcate. duptr craterele in care au fost ridicate.it ln anul 1959 9i a debutat prin construirea de aparate de zbor duptr planurile capturate in timpul celui de-al doilea rdzboi mondial.fost ini{iat 9i tm proiect secrct. . au fost constmite 75 de oraqe subpf.6.. Conform unor surse ce au dorit sl-gi pestrezeanonidintre care 65 rnatul."1 continuarl. in trei uarianie. KUHLEN SISTEMIJL OCULT DE DOMINARE A LUMII l6l de proteclie impotriva eveirimenlelorde tip catastsofic. Groom Lake. la caremA voi referi in "".nu vom incerca sAdemonsHm existentaunor anumeplanurisausa comentez viabilitatea unor argumenre. supranumit Dreamland. iar in Sir 1977 o copie a lllmului a ajuns la renumitul radioasnonom William Ballantine.. dar celelalte dou[ altemative au fost puse in aplicare. O" Si :1 groxld de carbon.prnrar.a fost trimisd prima nava cu echipajuman pe Marte. oameri O" iiii"t. ce utilizeazd pentru propulsie sisteme energetice r€zonante.. adiposteste o constructie subterana aflatil la o addncime de circa 13 km.n"J $ulte in tratarea probiemelor a" Iucrar€ascnitorului lrslie Watkins.ScepterTV". el Si-a pierdut viala filmul a fost intr-un . planeta noasti? O imaglne sumarl.l ufir_" manipulatorilor si preciz6nd doar faptul c.in cursul urmatoarelor secole. Area 51. Country-Club.fdcuta il. Altemativa 3 a fttst initiat. proiectul esrc '9.Baza lui Arhimede" qi . Pine Gap. Paralel cu programul spafial public a. Aterizarea gi zborul deasupraplanetei au fost filmate. Africa de Sud . cat si pentu exemplificareaimplicdrir Pirarnidei g*.iar aducerea la cunostinta sa opiniei oublicea fost de c61iva temerari cu pretut vi.accidenf'de automobil. pe continentul nord-american. In anul 1957. pentru a da posibilitateabioxidului de carbon si fie degajat ar spaliui cosmrc. inainte de a discuta cu managerulunui cotidian intemational despre mediatizareaacestui film. unde s-au efectual 9i zboruri-test ale unor aparatede zbor ce frrnclioneazl pe principiul antigravitafiei.i Los . unde . Alternativa 2: Construirea unor uriase orase subpdmantene' auto-aprovizionate. unul in Alpii elvelieni."ifoi irr uner catastrofeplanetare. C:re ar fi in acestecondifii alternativelemenite sa asilrre pe. . adunateacolo.de exemplu Mane.l pglr1reu arnosfereisuperioare sutelede O. care este dotacl cu posibilit tli 'proprii de cultivare a legumelor Si fructelor 9i se alimenteazl din lacuri subterane. Alternativa I a fost declaract ulterior prea periculoasdqi a fost inllturati din program. el le conferd o mare dozi de veridicitate. C) A LT E R N A T I V E P E NT RU SUPRAVIETUIRE Ahemativa 3 reprezintL titlul unui volum apdrut in Aneliasun scriitonrlui qi publicistului Leslie Witkins.i s5 evidenfiem posibitititlile de supraviejuire ut.

supervizat de Piramida OcultI. Poae ca am f rerl$it sd facem respectivele in slratul de COz avea un eJecl seafidar' Dracticarea hortuilor 'O imense datd cu cdldura. PiloJii.unt elimindri imense de cdldurd provenite din industrie' transporatl' de sapte sisteme de tncdbire. Oamenii au giut de secole cd pdmAntul este tnconjurat de atmoskrd. Acela afost momenfii in care au inceptt sd se gdndeascd serios la cele trei altcrnative.i interesul acesteia in menlinerea aparentei asa-numitului . Realizali cd New York-ul elibereazd cdldurd decAt pimette de la soare? Si vd imaginali ori mai multii qtmoslerd de sera cd toatd aceastd cdldurd e linutd Prizonierd in ce mai De care singui ne-am Jdcut--o? Lumea va deveni din ce in 'lierbinle. Era vorba de un soi de homui "it^iroi comparatia asta. cd simplul lapt cd vrem dasi siama sd mirosim fumos duce Ia distrugerea propiei pla11tel. Doar cdldura va rdmdne in interiorul acestei sere uria$e. am dezvdluitprognozele la o confeinld in Hunwille.t" iamenilor obilrnuifi ca sclavi Pentru muncd' Ei vor ii. Probkma populayiei se va remlva de la sine. . Doamne.i "tiiaai asfel incdt-sd accepte fi tratali chirurgical Si pin procedee chimice' 'noi io. strigf.i sd ridice nivelul de trai la standardul preconizat pentru ydrile mai ptSin dezwltate. toatd vegetalia *p"rbd.162 OS.KUHLEN SISTEMIJL OCI. &ryd ce le--am spus cd noi suntem cei ce vom ucide aceastdplanetd. clddiile din cdrdmizi. este o operatiune care a fost realizati cu pretul unor mari atrocitali fi a dezinformdrii pe planuri multiple. In 1957. Transpunercain practictr a proiectului Altemativa 3 demonst€azi at6t existenla unei puteri dincolo de cele rccruoscute oficial.rAzboi rece" dinte SUA qi URSS. care ardtau presiuneaexterioaril de 700 mb fi temperaturade 4"C. gigantic proiect spafial al colabortrrii sovietoamericane. dar mi"e teamd cii va Ji mai 'r*ii" a"ra. lansatd a si transporai ior in'subterane' Tot atunci fost ^riipi.'Cel care a initiat acest plan a fost o mare . terenui imense ar f trebuit poptlate cu *"i. suntempe Mafte Si avem aer!" Altemativa 3.tePtd..au rdmas l4 acolo ti rdman in continuare. $i cdnd se va intdmpla' Polul Nord si Cl. Datorittr unor oameni ce Si-au asimat riscul gi au cllcat interdictia titcerii. itrsd in maniera cea mai nepldcutd. o serd de dioxid de carbon. activitate secretil neinscristr in nici un protocol diplomatic.. ceea ce ar fi insemnat-o reducere substanSiald a nivelului de trai' Un singur exemplu: de-inter' interzicelea autovehiatlelor' Exista un Program imens p" de altd porte. mqi mult sau mai pllin. Chiar dacd se va modiJica clima. unele date au reuqit sd fie difizate in presa.:!P\ful Sud uor deveni Ia fel de fierbinli ca tropicele ^'eL posDua mai vorbim de resul Pdmdnului! Yialo nu va mat Jtr nu aceasta nici Dentru insecte..geamul unei sere' evidenl' crednd astJel in ceL dacd a cdtdirii.drepni nebunesti. Aveti idee ce cantitate de CO2 aruncdm in atmosferd?Aproape 360 bilioqne de tone in ultima sutd de ani $i tonele acesteaajunse sus. Tot ce existd acum. din cauza pericolelor si a greutdtilor inswmontabile' I a fost relrasd. precam trec pin orice perete de serd. care i_siasumau gezidenfia prin rotafie.In zonele cele mai sdrace ale Pdmdnului. printe altele: . Mult prea multe. va f decAt o masd arsit' ' Acum 20 dL ani. ce naivi eram! Ideea 2 ". Alabama.^ Astu o . toate r-elin cdldura' Apoi s. oricdt de geneftMse ar f. populasia va f nevoitd sd-fi reducd nivelul de trai Ia cea mai de jos treoptd posibiw. ar f fosl ig"io1i" p"rt u a absorbi o parte lin gaz' ln ff .i gi opt americani.Gerstein a ftcut urmebarcle preciztrri: .Este 22 mai 1962.. A urmal alternativa 2' Din punctul meu de nativa vedere. $i asfel au tdcut pret multe abururi. p:And va ajunge ca planeta Venus N--a5 Putea sd vd 'pr"rEo iArd se vo'aiuige la asta. torul era teoretic' Alternativa I si altemativa de d"-. nu wr putea reotva situalia. iar acum esteprea tdtziu. eri mult mai nebuneascd decdt altemativa l' Aitertativa 2 ar f presupns selecyia oamenilor d?d :nbni.d devenim: un uias anmagazinator de cdldfid! Concret' goselele. Aceastd solt4ie ar fi necesitat scdderea i"""png drastici a elimindii CO2 in atmosferd. . cat . pin acele gduri Pierdeam ii cantitdli in fala razelor ultraviolete' de ozon Si rdmdneam /drd Proteclie alterAstfe!. Radialiile solare an lungime de undd scurtd vor trece pin acest strat. pe care o credeau veinicd. Despre istoricul alternativei.mtul sacrirtcii' dar re"zonabit.Caricatui umbne' cgta suntem' cd sun@m propiii no$tri cdldi. dimeisiune. dr.. a alrernar[vei I era similard cu gestul de q ary1ca pi1tr1 bazd spafit de tntr-un geam .JLT DE DOMINARE A LUMII 163 in cazul in car€ va dezbate acest subiecL Realizat din cabina pilotului. ale cilror voci $mt ArcgisEate.. Ajutoarele alimentare gi fnanciare. tehnica in agriaiturd nu va reu. Am creat o serd in jurul lumii noastre. filmul contine imagini sumarc ale instrumentelor de bord. ne a. In primul ren4 este vorba de t?icereaimpusd cosrnonaufilor cu privire la existenla rmor baze pimantene pe Lrmd qi la pmvenienta aqa-ziselor OZN-uri. Comitetul de coordonare era format din opt ru.

riscul a fost asumat cu cutezanli.iffil':' ^1-TPunerea versiuni ..Y. dacit a.q " "lliprii"i *':ffiffiHf f ffi. au rcusit sf.* $i tratarea seiectiue mtrnuriilor istorice.-ina -odri ".Tl"**tuil3i1-ln!marate de mediu:metalele. iriLf#. c6t .."0i".e qi *irnifL" progresivr.mai intotdeauna..::t"\f dovezirormareriare.clasrce". o probleme extsem de dificilI...sau s5.rii^tj5f .filfill"ir..:pTq extrem. la civilizatiile dispdrute la incepunuile istorie_ I TF{rre _9hrar .#rit"-*"i#i|^t: i?*t ?t" actiunea adunle din ctrr{midr saubeton au fo-stercdated".T':-1rio'a"aig"o.x..t3'-. sc.' aeii.:. aceeacf vizitatorii cetesti a! sosit in scop de colonizarc... ci de colonizatori.bLilffiffJffit#'i5: d) MA n Tu RII ISTOR I CE DISIDENTE in."-*Lj".i turele tehnologii iv*ot u" fo. cnt Ei a faptului cd toate popula$ile unane ce s-au perpeh|atpe Tera au rost ql contmutr str fie supuse unui control deosebit de rieums dilr partea fi in{elor hiperspafi angelice. perpenr.. incepAnd cu veritabilele opere di arta re€rzate in cadrul culn:rii Masm4 trecand in rcviiH atat im_ pr€sionanteleruine ale construcliilor megalitice rtsDandite Deintec cuprinsul Tenei.i "p."...lill1-T*um unei " eronate oficiale asupra isto.i iof". ytat ar fi maJontatea elbrturilor tebuind sI fie canalizate in acest sensPomind _dela premisa cea mai .. insi:.pers€vercqa de care au dat dovadr.rn$*"S.*."a.. este absolut n.1i 165 p-fu!1 a intregului edificiu teoretic.i::t:: iz*l.:-rar .'. inse Lste pulin pirob"Uif irUi ac€stora si fi fos decisiv pentru evolutia ulterioaA a "" marilor comunltatl umane.nesffqita curgerca tim civilizalii s-au succeoat suprafap pe *tl" rnaterialepe care le-au lesat .fl:^ttr'i. i..'trttf."*lffiiT".sau inteBtelare.""fl.r" "'.trM j*jr.y. orice abatere fiind sever pedepsidf. este foane posibil ca civilizaliile umane se Ii avut numemase contacte cu observatori celesti sau isospatiati..f _inteteseli.ffi:3 lor' punitul oficial de vedere s.ata $l la lumina bcmai aspecteleesentiale.durd. rzultan l-ar fifost ac€la$i: pierderca memoriei locul-ui de orig. KUMEN trecutului orerit qansa $ine '.tr:f .:. Ceea ce ei nu cunosc est€ tocmai fapnrl ctr aceasut atitudine este hcurajatt de o anumig suprastruchftr de putere. sositi in perioadediferite !e planeta noast6. !.se rntegrcze constructiv in cadnrl civiliza{iilor umane existente la un anumit moment dat. odact ajungi pe Ten-4 aceptiaau aviii ooua opFtnx: sa constituie o comunitate inchisa.. SISTEMTJL OCULT DE DOMINART A LUMII . est€ putin probabil ca acest€astr fi trrmls rn dltentele.YT raoriginea vielii."#l"TJ:#ff .tltxg#r"u*.i.putrezitsau s-a "t In cele ce umeaz5 vom incr renru combaterea acestei ittrl in scopul "#l'::-j:"T" lumintr unei aducerii a la -qi isioriea umanititii adeverah '.[3??.. iilir"rtrlilt' tn ultimulrefugtu.-.i.Snrdiul civiliza(iilor disparuteeste.'f"J#S:: factorilor -..rplgegre. eievorulia rj*: iffi fr'. de situalie insd" marea problemi cu care s_ar fi mlfr^Indiferent fost aceea a adaplitrii li noile conditii O. ...T'ffiH:.i"i. at6t datoridl acliunii factorilor ai#uctivi.-a h'ansformat in ur#.u?!.serie dovezi de .4nd temporar nivelul de culturtrgi civilizalie pe care l_au'atins.-W ff y. Care este ragitrnea celor afirmate? Presupunind civilizatiile extraterests€ atins un nivel teh_ ctr au notogrc care se Ie p€rmicl str realizeze in mod curent c5lrtorii mje .T^1t_"te lar8tr a tuhror aspectelor contrazicin ce ft".li"ro'"illilYY -d*:t o.mnul.[. cu excepfia cazutui in care iolul acestoranu era acela de obsewatori. doar de aceig gare au fost considerati a fi niSte simpfi amatori.T. ale Evident."*t"*tg prczentarea istoricedisidente.de larg.. De aceea. Dovezile la que rzom face referirc in continuare vor cuprinde *."-d.164 tr#tr:ii{g..r.{ffi !!i..misiuni de explorarc nave care strpoatit transpofta sute sau chiar rnii de indivizi.rsH##T*i}#{fu L:*pfr carc. . *li# #. sprijine sr *..l.*J' .'"il'"-^"i:rd€rat' mdmriilor "?"lt i'!ffi s. Indiferent de alegerea fac"te.:r:"':r7^?!ry.. stiu Nu OS. ori" curaJut.#5' |.E m "" stralgchi si terminand cu unele aspecteneobignuitece poj"TTT]e.u.

in cursul urui proiect de cercetarecu durata de trei ani.C.au fost descopente amprente de r.curate".i cd homo sapiens sapiens este doar o rcruriJere. ovdz.de altfel.i palme de hurnanoizi. 4 ardtat cd: '.i s-a interzis publicareaoriclrei informatii. o variant! a jocului etem al vielii. Aparen! la foarte scurt timp dupl imprimare' s-a consumat un fenomen sau tm ansamblude fenomene. lama. probabil.. din stadiul de sdbldciune li care s[ fi devenit la fel de importante pentru omente ca vaca. actualment€roct" cra lut sau noroi. care au fost datate la 80. toate soiurile de legume folosite a$ezi in meniurile zilnice. cu toate cele pahu sute de soirui ale sale.care mai existA gi astizi.locuri ce nu prezint5" in diverse parent. o serie de elementeau fost mogt€nite de civilizaliilc ce le-au urmat: o grdul.ia?4' in fimcfie de etantioq'intE 6000 9i 500'000. Cu ocazia ruor slpltud arteologice efectuate in Mexico City s-au gesit urme de polen de porumb. mei.ine suportului' importanla deosebitl a descoperirilorde acestgen' Recunoscand dr.rm fenomen c:ue nu aparc niciodadi izolat. inclusiv cartofii. Varsta mulajelor. ctrmila. secar6.ti 1992 .l" de tilpi umane gdsite de Leakey 9i Hay. in aprilie 1987. imprimaie intr-o bucatd de gresie din Canon City (Nevada) au fost studiate de O. Planta originari cregteqi astizi in Peru.tu. au fost distruserealizdrile tehnicc sau culturale. URMELE PRIMORDIALE OS. Dovezi . Bucures. A. Editura zona. au fost descoperite in perioada p€istoric[ gi irmobilatc. cdinele. ln acest sgnspot fi amintite: ..itde soiuri de hibrizi dovedesccapacitatea sdmoqilor in alegerea celor mai potrivite plante pentru hrand. in momenfirl cand materialul-suport. o O Jeriede amprentede talpi de om. a fost obtinut dintr-o plant! sdlbaticd. Adevilrul acesteiafirmalii a deYenitulterior atat de supfuitor pentru Piramida Ocult{. precum gi legumele innobilate. neavand in limitele conhrrului deprmeri de materiale strf.Australia a fost det€rminatii str adopte o atitudine radicaltr: cercetarea a trei amprente gesite in sudul continenhrlui de cetre o echipi a Universitiltii Nalionale. la Laetoli' ca demonstrjeaztr acum cel pufin 3. cd nu este decat o repetare.similare ru fost descoperite. soi4 toate plantele leguminoase. oaia.ca toate celelalte.ror aspecl sugereazecu puterc apartenentala soeciaumantr. lrlr. este greu de acceptatideea ctr nenumtrrate umanitlfi s-au succedat pe pdmant . Deqi in urma catastrofelorce au avut loc. hominizii erau fiinte bine la adaptate pozilia biPedS. a fost declaratastic' secrerd.r66 1. ci au fost produse de veritabile tnfui .E.7 milioane de ani 9i.ce a permis conservarea mulajelor. baza hranei omenirii.de Sud preistorice.wilder Smith de la Unive6itatea IlinoiJSUA. Leagtrnul acestui tubercul hrtrnitor este America . va.000 de ani: . caract€ristici comune . in marea lor majoritate.O singurd urmd de dinozaw sau brontozaur gdsitd in acela5i loc cu o singuril amprenld de picior omenesc este sufcientd sd rdstoarne -teorio . Cuceririle modeme ale gtiinlei alimentaliei se limiteazS doar la perfeclionarea speciilor crmoscutc gi la imburdtnfirea uniformitnfii gi rezisten{eiacestom. inc6t. otz. pe integ cuprinsul Terrei. capra. KI'HLEN SISTEMI.Asttrli se poate influen{a productivitatea prin fertilizatori $ tehnici inaintate de cultivare.JL OCULT DE DOMINARE A LIJMII lo/ ALE OMULAI in condiliile in care mediile de inv4Imant din inueaga lum€ contribuie in mod decisiv la impunerea pe scare hrgi a versiunii oficiale asupraoriginii $i apariliei vietii. ci mereu conditionat de catastrofeSi de ere glaciare. AMPRENTE IMEMORIALE' locuri de pe suprafataTerei. precum Si de condiliile climatice specifice. calculati prin metodele cu€nte de datarc.lpi Si palrne. citat de Sorin Stefdnescuin carteaSfdarea Timpuluit. acelaqilucru estev:ilabil qi pentru numeroasele soiuri de orez. r in lumea animaltr se obsewi acelaqisitualie: nu se cunoa{to nici o specie crescu0l de om. acesteasunt . pisica sau albinaDescoperiri arheologice surprinztrtoar€ vin sA se adauge nu- meroaselot semne de intrebare ce se ridici in legdturd cu data apariliei primei fiin{e humanoide inteligente pe suprafalaTer€i SA trecem in revisti cateva din acestea. o planta din care a fost oblinut porumbul a disp5rul dar cele mai mult de o sut. devenind comestibile. al cf. fasole. cu mult mai inainte. Este interesantfapd cA in aceeaqizon[ au mal fost descoperitenu numai urme de lupi sau de pasari.000 de ani. dar nu s-a reuqit crearea nici unei specii noi.Marsh. .Analizele de laborator au demonshat ca respectlvele urme nu sunt rezultatul unor fenomene naturale accidentale sau a unor mistificiri.larwinistd Si sd revolulioneze biologit contemPorad'. ci qi I Sorin $tefdnescu:Slidarea Timp/tui.

dar nu s-a intampht ceva.I I ||I I I Mt 'I- OCULT DE DOMINARE A LUMII t69 de elefanti gi cai. Richard Leakey a descoperitlingtr lacul Rudolf/Kenya.Carl Baush de la Universitatea de Stat din Pensilvanic descoperitin straturile de piatrd atribuite perioadei (acum 140 de milioane de ani). ce nu erau in nici un caz maimu(e. schelenrl fosilZat al rmui dinozaur (un iguadon lung de 20 de metri). ar fi trebuit sa se desoq m[car sugestiaunei cozi de sprijin.au fost descoperite atlrrrtr de mari. in acest caz. Wilbur Grcely Burrougs a descoperit. William J.locuitor obi$nuit al continentului paleozoic. ln urma analizelor la care au supuse. au fost descoperitein India fosile umane vechi de 65 de milioane de ani.in mod ca unnare a tastrrii terenului . dr.rz:a.dii (nraimuteantropoide)gi hominide.i nu datoridi decuplrii h cu ajutorul weunei unelte. o in timpul cercetirilor arheologice conduse de o echipd anglo-pachistaneztr. acestaeste diferit de al lui homo sapiens. in urma unei noi explortrri a zonei geologul Maurice Carlisle de la Universitatea din 9i dr. la circa'10 km de Olduwai/Tar:. la Antelop€ (circa 60 km nord-vest de Delta/Utah) amprcnta unui uman ce aveaincrustadl. in 1984. o echipl de antropologi japonezi 9i autohtoni au avut norocul sd gtrseasceh Nachola nu mai puqinde 180 de piese fosile (maxilare. .cu ocazia tmor cercetlri efectuate in zona lacului secat Laetolli. insr. FOSILE ENIGMATICE lrr 0fartr de mulajele de tilpi 9i de pahne. in mod evident. imprimate in calcar. inl984. a fost emistr ipot€za-ctr arnprenteleapa4ineau Eopirle uriage. dar este diferit si de toate celelalte forme cunoscute ale primilor oameni gi nu corespunde nici uneia din teoriile oficial acceptateprivitoare la evolutia omului.).Degi a fost fdcutll o comunicarc in aceastit si la Academia Sovietictr de $tiinte.i nu tdiatii.in 1968. mernbre. par sd-gi fi pierdut viata in ceeace a fost candvaun lac. Astfel: r Mary Leakey a descoperit. imprimati pe o placi de . informaliile nu au fost date publicit?ljii. glsite in cele mai chiar scheletede hominizi cu virste dlh. a descoperit.mtr.e ctc. acoperit ulterior de lav6. apa4indndrurei rase anterioare sepatr.Maister a descoperit. alltrrd de un craniu omenesc preistoric.au fost datatela aproxirnativ 250 de milioane da Initial. Clifford Burdick. mai mulli Cele doui jumaEli ale unei buctrti de. un fragrnent de craniu care a fost estirnat la 2. coaste'dinti pongide d. Vanta urmelor a fost daioll de cdtre Hinderliter la cel pu{in 65 de milioane de ani. de o expedilie a Academiei de ftiinle a respectivei printre care se nurnemu circa 1500 de amprente ale de specii necunoscute dinozawi. fiecare fdrdmi de material deplasatii. la Glen Rose. cu cele degetevag conturate. unnele nu au indicat nicl fel de prelucrare.rrtc zone.S. in aprilie 1971. dar care atestit un inalt gnd de civiliza{ie. descoperit urma unui picior descu{ de copil. Vechimea estimatll 150 milioane de ani! Expe4ii au stabilit c[ pietrificarea s-a produs dupi lEsareaamprentelor. Varsta estimaE a aqezirii: peste doui milioane de ani! Cum dmane atunci cu cei 80O0de ani. deau si cdteva urme Esate. in provincia Tolima/Columbia. Texas.Contururile luaseri natt€re.ist. animale despre care se presupuno displrut cu multe zeci de mii de ani in urmd de pc amencan. urmele pagilor unui onl alituri de cele ale unui dinozaur. de goale ale vnui homo saPient.riu dinti si oase impietrite ale unui hominid. o in Kentucky. care se transformaserilaproape complet in calcar in urma procesului de impierrire. in sud-esnrlR. intr-o formafiune de piatrl din privinti mezozoic. o in albia rdului Paluxi.T Mulajele descoperite.5 de milioane de ani vechime. geolog constltant din Tucson.in chiar tiparul ei. Acum 16 milioane de ani' 30-40 de indivizi.la Rewai/Pakistan.ln tei perechi de urme care.roc[ erau negativul pozitivul rmei tdpi de pantof! Conform teoriei trilobitii si fiin{ele umane sunt separatede milioane do Ulterior. au fost gtrsite numeroaseunelte qi diferit€ obiecte a ceror destinatieeste incd dificil de stabilit. r 'lot in Kenya. o ln noiembrie 1972. Conform afirma{iilor lui Leakey. o ln 1974.S. corxidera{i ctr ne despaft de momentul nagterii civilizaliei actuale? o Antropologul columbian Henao Martiru de la Universitatea din Quindio. Analizale la microscop. a clror vdrst! a fost estimatit la 63-75 de milioane de ani.

O.i in cazul craniului unui bou moscat.rcetAri fre podiq. 2. dovede$te cd esle v. aflat la Muzeul de Paleontologie al Academiei de $tiinte din Moscova. Un craniu de neanderthalian. gi a atras atenlia asupra acestei caracteristici a culturii r)rcistorice. Edituia Saeculum I. cu caracter megalitic.lscste... poet 9i cercet?ltor al . incep6nd cu 1953. in final. platoul Marcahuasi din Pem. prezintlt pe osul t6mplei un orificiul perfect rotund.. de Daniel Ruzo' . abia lrcrceptibile.degirana a fost f6cut'int-o zond morlalit. l|ltrigali de fapnrl cA toate imaginile luate proveneau de la Marcalrrrrsi. straptmge gi partea stangl a testci o O gaurl asemAnatoare intr-o pegteradin Zambia. cuprinzAnd constructii realizate din blocuri masive de piatri gi sculpturi de mari dimensiuni: cultura Masma.'tografiile. mortalA. gi care a fost descoperit in celebrul depozlt arheologic de la Bmken Hill. urs.000 de ani. au fost publicate. Descoperite in 1952. . care.he un glonte.ci sunt completate de o serie de descoperiri remarcabile referitoare le pdstrareanealteratd a unor veritabile opere de arttr raspandite pc intreaga suprafala a Terrei. Aceasta nu lastr nici un dubiu asupra datei c6nd a fost provocattr: ea a aptrrut in timpul vie(ii animalului.el a reuqit sd convingtr mai mulli specialiqti sI intreprindi . acesta a adunat probe sub' \rintiale si a reuQit sa ridice treptat vllul aqezat peste timpurile rrrhaice. rrr Marcahuasi.ce se afltr in prezent la Britirh Museum. este greu accesibil. a fost cel care a identificat in formele . KUIILEI{ '.Jrdvechi ale stancilor intentia'jocului umbrelor qi luminii.'rice. ln urma unei vizite pe carc a frcul-o.krmeniului preistoriei. prilej cu care au ftrcut numeroase l.trele din desertul lcat. capitala republicii Peru. dar controversele au fost relansate abia o datA cu descoperirea vestigiilor uneia dintre cele mai vechi culturi originale sud-americane. DupA cum arattr Comelia PeFatu 1r Bemard Roidinger in lucrarea Mesaje ale unei alte ciilEasii. jumaligtii au obserat cd unele vdrfuri muntoase aveau llnrnc ciudate. t'i. a orgarizz." I Comefia Petratu Si Bemard Roidinger: Mesaje ale unei ahe cirilizalii. un mic gmp de ziari.titu. avdnd o suprafaJAde 30 kmz. animalul a supravieluit. Dupi ce a fotografiat d€ peste 5. PLATOUL MARCAHUASI Situat la o distanli de 80 de km de coasta Oceanului Pacific 9i l. lnterc' santestefaptul cA. lucrate in. a intreprins nutneroase . Formele muntoase au fost.1"ll. in urmi cu zeci sau chiar sute dc mii de ani.l. a fost intdlnitA . arheologul englez Peter Allen. deoarccc oasele fosilizate i9i pierd repede materiile organice. expert in cultura t iahtranaco.t70 OS.'tha despre o tehnicd $i o itiinld deosebitd. inclusiv la Marcahuasi. timp de 9 ani.hn deserul lca. adic5 exact pe axa osului frontal. o O perforalie similarS.Remarcabil este gi faptul cI locul orificiului ro gAseQte exact in aqa-zisa zonf.Pietrele .rt()riti terenului mlas1inosqi a altitudinii mari (4000 m) la care se in 1. Daniel Ruzo a pus la indoialf. care au fost incadrate generic sub titulaturade cultura Masma.00O de ani.t'ioade Si in anotimpuri stabilite cu exactitate. in 1.rrirgrafii. Bucureiti.l. in 1958. nu md indoiesc nici o clipd cd pe podisul de Ia Marcahuasi . CULT'I]RA MASMA Referiri la statui uria$e. diferite de celelalte imagini ale peisajului andin.r tX) de km nord d€ oragul Lima. aceqtia au organizat o a doua expedilie. Platoul. vestigiile acestei culhrri au provocat rlrrztlie printre specialigti. scriitor. prezentate ca fiind rezultatul unui proces natural de eroziue. de ventrtoare. intoryi la Lima gi developind t. Pe baza imaginilor publicate. Cu o tenacitate deosebig. l. datati la circs umane descoperite 40. iar osul craniului a inceput si se vindece. care poate corespunde penetrlrii do cf. mai sus nu sunt srnDovezile de ordin arheologicprezentate gurele mlrturii care atesctexistenladin cele mai indepdrtatetimpuri a unor fiin1e humanoide inteligentepe planeta noastra. a exprimat ptrreri asemtrndtoarc: . datat la circa 40.ti de la cotidianul ll Comercio din Lima. pentru a face noi h)tografii.000 de ori st6ncile putemic ( r()date. actualmente expustr la Museum of Naural History din Londra. Datarea cu ajutorul analizei cu carbon radioactiv nu este posibila. Marcahorsi este inct o dovadtr a civilizaliilor dispdrute in timpud preisr. 1996.MUL OCULT DE DOMINAREA LUMII l7l . Oicdt ar pdrea de r i lat. Ruzo.l. :rp-zisul joc al naturii qi..t o expedifie spre varfurile lrrpresionante ale Cordilierilor. vara anului 1948. Trebuie remarcat ctr osul din pariol efect pe care il poate avea astAzidoar o puqcl opusaUpseqte.Fapnl cd aceste \t r ptui devin vizibile erclusiv tn anumite condiTii de iluminare.tudii la fala locului. au existat 9i in lucrlri de arheologie mai vechi.r /ost folositd o tehnicd de prelucrare pdnd acum necunoscurd..

i.JJ. Ruzo qi-a propus ulterior sd explorezeSi coridoarele sublerane din Mufii Marcahuasi. pe care'Je"au propru criat oamenii albi venili din stele.-of". pamantesc' lculpturi megalitice in situ W toat'ii suprafaF globului unor altemenea Aceste cercettrri l-au dus pe Rum la descoperirea sculoturi siqantice in Brazilia' prec!'unti in Frants (loltaToJeal| lumrl' Grecia Mliic.it in era te4iartr $ la incepunrl erei cuatemarc). este 9i existen(aunor curenli de apd subterani. intr-un mod care sculptudintoidearmaidealul sprc care au ndzuit creatorii de opere rale in aer liber. asemeneavestigii put6nd fi intalnite $ in alte locuri. formind amfiteamrl natural' i-"i. care a atins apoger'rlcu mult inainteaoricdror alte culturi timpurii. aqaincdt galeriile au r'. sculpturi care-qi modific' intdtlsarea a losr o clipS la alta.i ctr erau opera unor oameni carc au treit in sMvechime.td v""unoui*a t i" tona Marcahuasiqi altele similare. Pentru a aprofunda cercetllrile fdcute in platoul Marcahuasi..ttftt ""ttp"q S .. Prinne cele mai interesantevestigii ale poporului necunoscut care a fost creatorul culturii numite convenlional Masma.E f"g var$a lor inaintat'it Ruzo i.ul urme ale onului din epoca de piatrl din vechiul Penl insl tr€pti a fost nevoit sI accept€cd acele sculpturi n-au nimic in comun c{ epocl de piafii. in care pot fi descoperili efsYp5ji 'iriu " ai omului.lungi de kilometri intregi.inmuierii" pietrei. " ziua solsti$ului.ancS . Ie-au creat dupd lrdiesc in cele infrli$are si dttpil cea a popoarelor strdine' care patru collui ale l4miit" ' e-oillt" vulcanice ce au insolit aparitia Arzilor au dat nattere podisului Marcahuasi. in 1966. vaca). cu carapaceosoas!.. apoi animale care n-au tctrit niciodati in acele locrui oeul.t72 os.000 de ani. Dioritul alb din interiorul ptrmantulul s-a nigut din virfirl mmlilor. O.""r . in functie de soare. il. Sculpturi antropomorfe ale culttuii Masna amintesc de zeii Egipnrlui antic.. Pe baza evalutrril cuttwile megalitice din presupusa gradului de eroziune geologicS.rnasnecercetate in prezent. infdligali cu capete de anirnale sau de pistrri.c"::37 m si.in siluete expresive' Putemica a descoperitcontuuri liri. La acestea se adaug[ diverse constructii ctr platoul ciclooice. deci.i.. delintrtori ai secrehrlui. Descoperirile lui Daniel Ruzo au stat la baza teoriei pe carc a lansat-o ulterior."h.a.ieqirc din comrm: mai int6i.ii"e-t-bra. KUrtr tL SISTEMUL OCIJLT DE DOMINARE A LUMII 173 Daniel Ruzo a presupusini(ial cI stincile de la Marcahuasis. conform ctrreiade jur-imprejunrl globului parnan' tesc exist2turme ale unei culnrri. NeobignuitA pentru asemeneaindfimi in Marcahuasi.000 qi 1.mdsurandcir€8 4 metri. deoareceera convins ci galeriile' respective apa4ineau unei retele ce se intindea de-a lungul Anzilor Cordilieri . autoriti$ile pan! au sigilat toate intririle. animale care au dispdrut demult din America' cum ar fi calul sau gliptodonul (un mamifer edentat. Morris K. Egipt 9i RomAnia' In ci atoriile sale tn Jurul preistorice' Daniel Rttzo 1 c9-nsftal mercu p€ ut-"t" timprczinti cI toati vestigiile "iulii4iitorcaracteristici tipice pentru culturile s:tu p$cnn de munF' ourii: sculpturi in piatrS" modelate in st. profesorul Lipski a r""fpi""i7 "it . iar o examinare realizatil do Sociebtea Penrani de Astronomie s-a incheiat cu date similare gi a conchis ce este vorba despre o prelucrare artificial[ a st6ncilor. care a tr!.. ordinea 9i amplasarea tf f*. Avertizate de intenfia arheologului peruvian.el a atribuit sculpturilor o vechirao cuprinsi intre 100. de pe in timpr. Conform aceloraqi criteriin astronomul american dr. nurrlai ctr temele sculptorilor anonimi de pe platoul Marcahuasisunt in adevdr. rtna€i necercetati. care in perioada ploilor se umflit fi inundl pa4ial coridoarele. pe care nv'Jiit-o Masmund4 ^ (cultura Masma).l""ut" misterioasa. cimila. pddun snnE jur' nen"J'srlU forma de urme carbonizat€ fi ape subteranein SIIIOTE-ALIN Descoperiri similare frcute in Urali 9i in munfii din rdslritul practlcau Siberiei par sd confirme existenlatmor culturi arhaic€carc pe stAnci. altul cu trlstrturi necr[roscu trtrsituri negroide qi un al patrulea ce apar{ineunei rase ionquistei au notat despre Inca Tupac spanioli ai .Girt ale carui stAnii au fost rcmodelate de o umanitat€ necunoscuut' eronrint -o otat.000. de pitd! in Mexic (culhra Tula). Astfel. PerA aici n-ar fi nimic original.iu o"itl"utii pot fi deduse nu numai dupi forml ii" i'a-t-ti"*:" ci qi din numenrl.ce adtrpostea uarcahuasi a glganDominantele zonei Marcahuasile formeazepatnr capete semitice' al t€ilea r.000 de ani. *r "f""t in coridoare subrcrane(de obicei G .000-500.eui indiene. se numdre sculpturi de dimensiuni uriage (sculphri megalitice in situ). incepdnd cu Pithecanthropuserectus s pa a tz strtrmosi de^la omul din Neanderthal.Jessup le-a apreciat ca av6rd intre 500. ceeace i-a ftcut pe unii specialiqtisdpresupunA sanctuare' fost in vechime un loc sacru. infricoqate de rcvoltele continue ale indienilor sau ale gherilei mexicane.t ta. impracticabile) pe care le-a numit orca.t care s-a scurs de la interesantadescoperire Rum a devenit un tenace cadator de Daniel pil. care s-ar fi putut adtrposti acolo gi acjionind la sugestiaunor instanle sqrrioare.

vechi de 3000 de ani." Pllsmuhi reprezent6ndfiinte dispnrutedemult mai pot fi intelnlte : o in orovincia boliviann Sica-Sic'4 in apropierede Vizachani. toate displrute demult de pe continentul american. duptrce numai cu un an ilainte. care a rccunoscut autenticitatea acestor sculpturi qi a evidenfiat asemindrile in ceea ce privegte tehnica de execulie (de pildil modul de rcpr€zentarcal ochilor) cu unele dintre vechile statui din inzulele Pacificului (Arhipeleagul Sociedtlii) qi mai ales cu celebrele moal din Insula Pagtelui.e ]p'Ooo Oe ani.fsemenea monumente lor. Descoperiri relativ recenteefectuatede cercet'iitorizi Centrului latino-ameican de sudiere a civilizaliilor strdvechi a! *os la ivealtr in p€rimetul oragului antic Maovksvoam. Altturi de acest Atlas siberian.pe care o Fansformaseintr-un b&bat ilcovoiat care sprijinea tavanul pegterii.). Oarnenii de Stiinl6 au fost uimiti de repetareasucuna cesivi a aceloragifiguri rituale. Valea Cemei qi Valea Sebe.. Rezultl cd fecare trebuie pivitd dintraln punct bine defnit. aducdnd ca argum€trt unele caracteristici. realizate pe st6nci. 1966. unde s-au glsit vestigiile unei civiliza{ii paleolitice vechi d.i cele de pe Valea Lotrului.Belamy. pe care iercetiltorii in paleozoologie nu au reuqit str o identifice. Profesorul H. orasuluimexican Acambaraau tost o in anul 1945. pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice mai cuprinde cAliva . Conform publicaliei Elto planet. cum ar fi rcprczentareacelui de-al teilea ochi..9i formaliunileenigmatice Rominia. strimogi ai calului 9i ai tapirului. care le-a datat intr-o epoc[ mai recentit: secolele al Vl-lea sau al V-lea i. Alti specialiqti au inclirmt pentru o epocl mai veche (neolitic) gi nu au exclus posibilitatea ca. lista sculpnrilor giganticc in sih! &.in zonaBeni. folosite in mod tradilional drept mijloc de deplasarein Arzi. schelet€ perfect conservateale mai multor specii de animale car€. au displrut la finele te4iamlui. artistul anonim folosise ca material de sculptat o stalactita. cdci unele nu sunt in relief in adevitrata expresie a'acestui cavint. similari reprezentitrii celui de-al treilea ochi din unele tradilii strlvechi. de obicei marcat in teren 8i deci sub un anume unghi de orien'are' Majoritatea valotificd un anumit efect fuminos.tsadifia fi tehnica sculpturii rn situ la dimensiuni gigantice str fie o expresie int6rziatil a unei cultrui cu mult mai vechi.vanetoml Efi€m Lesok a descoperit intemphtor cateva gigantice sculpturi in mun$i Sihote-Alin. se aflI o figur[ ciudadl.in apropierea statutc de ceramicf.care poate fi nrmlrit in mod optim la o vitezAde deplasarede l8 knr/s. De altfel. cultura Masm4 at€statit$ prin alte vestigii (ruinele unor chdiri gi fortificalii. in general. A celor reprezentantivanau mastodonli. ale unui sistem de irigatie).TE ZONE Nu existit nici rm fel de dubii in privinta aut€nticitltii sculpturilor gigantice ln sr'tudescoperitepe platoul Marcahuasi Si a celor din munlii Sihote-Alin. din in Daniel Ruzo a cercetat.ului. Tot acolo. cu aripi mari.. in 1965. intr-o peger[ udat!. W ruinele zidurilor care inconjurau ordqul s-au plstrat 'foarte bine desene ce infi{iqau scene de sacrificiu cu ocazia serbltorii Lmii. . La descifrarea acestui mister a contribuit membru int6mplarea:trecind pe langa acel pereteintr-o maqine. care se deosebeau de alta numai orin cdteva eleinente.au cemile.undesene a observatcum figurile se miqci. Sculpturile in ritu din mmtii Sihote-Alin au fost shrdiate9i de geologul Alexei Oklandnikov de la Academia de $tiinle a Federa{iei Ruse.S.174 OS. Chr. Enigmaticele rl expeditiei s-au'dovedit a fi cadre ale unui veritabil film de animatie. Cea mai evidentil sunt unice pin concepfia. AI. unde au fost descoperite inaintea celui de-al doilea rdzboi mondial. animale din era te4iarl. KIJHLEN SISTEMTJLocULT DE MMINARE A LTJMII t75 descoperit $i snndiatcaFva int€rcsantefiguri cu caractercegiptoidc (oameni cu cap de pasdre)gravate pe per€tii rmor stinci gi peqteri din Urali. Contururi similarc au fost descoperite $i in plastica civilizaliei maya: o in apropierede Candelaria. In sfirlit. albasneqi cu bralele incruc\ate pe piepl In alttr incepere a aceleiaqipeqteri se afltr o statuie antopomorfd.. formele statuare din mun(ii Cllimani (in apropierede v6rful Lucaciu qi de Pietrele Roqii) . referindu-se tot la stahrile de pe platoul Marcahuasi.rernatct: . o serie de desene neobiqnuite. linia Si execuSia particalaitate pe care o reprezintit esteplasticitotea lor. Printre ele a fost gasitA si o vietate cu cinci degete terminate cu gheare. cum ar fi cele din munlii Bucegi (Slzxul $ OnuI)' din raunlii Ciucaq (S/u. pe care o ating in mod obignuit lamele. ce descoperite inf61i. arnplasatin zona andintr. b1 chiar qi unele' specii de reptile mari. a fost snrdiatl 9i de doctoml Antonio Pamp4 membru al Academiei Mexicane $i specialist in culturile precolumbiene.conform teoriei oficiale.sfincqi" descoperiji in munlii Kazakstanului qi reprezentilri de capetede animale (berbeci) in Caucaz. ce are in rnijlocul ftungii inalte o adencihrd.

prezen{a oarnenilor cu .O. acliuni qi intimphri. unele figuri ilusheazl cvolu(ia stegozar[ului printr-un fenomen biologic cunoscut. pietrele sunt mult mai vechi decat liniile de la Nazca..Javier C_abrera Darquea.. ComefiaPeFatu li Bemard Roidinger: Mesqie ale unei atte civilizatii. 1996. celebrelor .pietre naturale de origine lulcanicd. o pamp[ nisipoasl din zona pr€andind a Peru-lui. Unele din pietrele gravate reprezintil diferili dinozauri: stegozauri. DupI cum arati Comelia petratu $i Bemard Roidineei in cartea Mesaje ale unei alte civilizafii. in ianuarie 1972.ue a desta$urat activitateintensi ca arheologamator o pentnr studiul respectiveizone. scoasela suprafali de revlrsarea lui Rio Ica din igOt.pot fi confundatecu q€menea pe care o gtrserti pe plajtr sau in albia rdurilor qi care are o duritate caracteisticePietrele grayat€ din Ica au ficut ca insd5i cariera doctorului sa_si schimbetraiectoria. KTJHLEN SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LTJMII t77 3. a prezenratpietrele din Ica lumii . iar modalitilile practicede realizarea lor rtrman o enigmi chiar $i penhu achralul nivel de dezvolhre a tehnicii umane.incat toate incerctrrile'de incadrare tipareleclasiceale istoriei sunt sortiteesecului. Bucur€$ii. La primul Congres de arheologie a Anzilor. Arheologul Herman Buse a fost cel care. el a relatat pe larg despre descoperirea malul rAului Ica. si afld lca. Acolo locuieqte dr. c.nu srnrt instr singuele realiztrri remarcabileale civilizaliilor prcrstonce careau dezvoltato culturt net diferiE de ceaa civilizatiei achrale. Biblioteca lithicl .i-au dat seamace aceste descoperiri pun in primejdie intregul edificiu gtiin1ific qi teoria oficiald cu privire la aparilia omului. DESCOPERIRI MISTERIOASE Sculpturile megalitice in sitt4 care au fost incadrate in cultura Masma.ertul lca. Edjtura Saeculum t. datorita disensiunilor aparub. unele sunt gri.prin eforturi oroorii. in l961. Pielrele din deSertutliar. in orice caz. ctr scopurile pentru care au fost creaG sunr dificil de in$ev5zut. De asemenea. din de. pietrele . calittrfi. fapie. Disculiile nu au dus la nici un rezultat.ameniiexislaupe aceasta ptaneti in ulma cu zeci de milioanede ani? CIci cum s-ar putea explica altfel existenla unei pietre pe care cste descris ciclul biologic al unui stegozaur. aqa incit au ptrrisit locul dczbaterii.Cabrera I-a dat pietrelor pe care sunt desenateobiecte..pist€le" din Nazca qi geogliful din paracas.mrne pe care dr. pie7ete nriniere Mauricio Rotschild.|gorde inteles atAt imensarezervAcu care sunt privit€ de intreagalurne academicd.lor rohrnde. FacultateaTehnictr Nalionaltr" Universitatea din Bonn) asupm stran ui sublire de oxid carc acoper[ pietrele gravate. mai ales sistematica cAt ignomrede citre mediile Stiintifice intemalionale. patnr ani mai tArziu. altele negre sau galbene.000 piebe gravate. la ora achraltr.in cele ce urireazi voi prezenta trei dintre cele mai cunoscute descoperiri care pot fi incadraiein aceastacategoriesi anume: biblioteci lithica din ieser_ tul Ic4 . BIBLIOTECA LITHICA DIN DEiERTUL ICA ln mijlocul detertului de la Ocucaje. culori qi greutifi diferite: cele mai mici cintEresc 15_20 de grame. care .paleontologii sustin ctr dinozaurii s-au inmullit in acelaqi mod ca reptilele. un orag vechi de 40O de ani. fapt ce inJirmd teoria oJiciald ca piire.la apaisia omulu| Pe *tprafala a zeci gi zeci de pietre. in urma analizelor ficute de mai multe laboratoare rcnumite (societatea 1. brontozauri. existAnd posibilitatea de a fi descoperiteinca sute de mii de exemplare. Gravurile sunt fdcute pe andezit. Au fost identificate 37 de tipuri de z:urieni. intemeiatde conchistadori. s-a ajuns la concluzia cd prelucririle suprafelelor au fost fticute in urmi cu cel pulin 12-000de ani gi cit est€ vorba despre andezite foarte carbonizat€.acestafiind numit ulterior director al Insfiathi. Cele mici. estet. Oare acest lucru nu inseamntr ctr (. intr-un stil ce nu a. adici prin ou5.intampldtol' aparfine epocii din istoria plmantului in care au triit gi animalele repr€zentatepe cle. pietrete suni de mdrimi.de dimensiuni-Ei de greuta6aiferite. Mai mult decat atat. cu o vechime de 220 milioane de ani (cu 160 de milioane de ani mai mult decdt Anzii). O serie de dovezi care vin in sprijinul teoriei evoluiiei ciclice a omenirii srmt atat de enigmatice.putut fi asem&lat decdt cu cel al.Dacd in cont de faptul cI perioada aparitiei acestora este aDroaD€ finem imposibil de stabilit.. larn&ozawul. peste l_1.t76 OS. datoitl formei.i de Cuburit lco gi $eful de ^Secp'el Cercetdri a Llniversitdrii lca. iar cele mari circa 500 kg. situatit la 360 kn de fima. pe Cercet6torii carc au asistat la expunere . ale caror propriettrti corespundcunogtintelorpaleontologice. triceratopsul.. iar cdteva sunt chiar roqietice. metarnorfoza" caracteristic amfibiilor.piste" din Nazca. tiranozauri. Ceea ce este uimitor este faptul cil.i langd ^ceste animale preistorice se repet6. astfel incat dovezile au fost ignorate din nou. a fost scoastrla lumind doar pa4ial. un chirurg peman de origine spanlola. Acesta a strans.tiin1ifice. a unor mici pietre gravate. fapt ce presupune cunostintede fiziologie ce se pot obtine doar prin observaredirec0l.dar au rlrnas multe care nu sunt incl cunoscute.

Nazca sau Pqracas ti ieprezintd un amestecde simboluri. lup!)."itifot ^nti p"-iii. conform afirmaliilor paleontologiei. Referindu-se la modrl in care elc s1lntpdvite de arheologi.i da verdictul & avut la indemana .Pdrerile in acest domeniu sunt contradictorii. deqertul Similar cazului culturii Masma.f. trimit la o perioadtr istorictr ce se aflf.i gru"o: dj ilao"..JLT DE DOMINARE A LUMI t79 Ar:llf cd megaquiropterox-ul. o r imagini din sfera religiei.s-a deplasatin OL"oo. lca' cu ca' Cu cAt rc calutrzi mai tare in compluul de probleme sPoresteimPresia de transPunere interc. Omar Chioino. ale". tinerii campesinos .ts' suntconcludente' Cu cercetdile dewtatrtt inginer Enrique Egonoaguirre. "" otLut". sportului qi a activitdtilor sociale. peno.! ocu:?je.. In favoarea lui Cabrera pledeazdfapal $ cd autorititlile cd nici presa de scandal nu I--a puhtt ^taca peruane l--au Asat in WceToate semnaldile Presei $i rapoarlele poliliei.in sudul in materie."* a vedeaoriginalile gasite la lca .la dr'. tm liliac uriaq din mezozoic.-.ddtr. prin elementele lor identifi' cabile. descoperirile ftcute in cultural cu o larga ane de la Ocucaje pot fi incadratetmui curent dovezi similare fiind gasi."a L000-de pietre' doar pentnt a obyinecAiva soli de.n"f'Johntatsuti..Doar doi expe(i de rang luate itr"f"" a. nu so reproduceaca ur mamifer. au declorat cd 4u Jdcut Tiii-aoinr"tui 'sinsui gravuile Co sd poata inventa qceq diversilale a stmtmt$"rir'iil"p'r*"iira intreiga culnrlt. .JL OCI.t78 OS. care face imposibild o clasficare sistematic-isloicit.' reltgl or luminate-din Rena$ere.ly:'" sd aiba fo4a de creasie $i cano$tintele gen?le " o'1 "p'f:?:|."-# si msmlct lucrttura era perfecti (ca gi cum ar fi fost executatt cu personajeleumane reprczentatenu semanau mente metalice. I-u o examinaremai atenci s-a remarcat' insS' .uf"i Pagtel.. de parcn ar fi fost de calc. cu mult dincolo do grani(ele istoriei omene.Pe ling[ motivele r€produic dupa natur5. reprezentarEa gravuri ngurand inslrurnente muzicale. ci ca o pas6te. oTst: seame. p. din Polinezia Atras de informaliile 1974 qi l975. r[zboaie gi multe alte lucnrri enigmatice qi necunoscut€. Desenelescrijelate prezinttr o flortr qi o fau[ parlial t neclmoscutein America de Su4 care. muntelui Pisgah(Carclina de Nora' Terr€i.*f f.["fi..il.rosr sd le vadtr personat $i sI-li dea publicitdlii Pf. a-.. reprcTontlurea unor sistememecanice de Fansport. hPr fitna. se mai gds€sc: o hIr{i ale unor zone necunoscuteqi configuralii astronomice ciudate. i"" a doi compesinosindieni' care i-au funizat tabrera 5i caie' tn Jinal. pietrele din lca n-au international :-au.9ife1tl3. o gravuri carc descriu instrumente optice (telescop.tllrkd *" mai impoiLnd din N'azca'Ace"m o ordonat investip"i 'r-"rii a. Argumenteleadusese bazeozd fap*l clt gtawrile nu coincid din punct de tedere stilistic c1r descoPeriile ce.. iar pietele din colecliile .renle' ttmu Howland Rowj. pt"""nr"" nimic ieqit din comun: figurine .dd colectie a doctorului Cabrera' Expertizele mareriale . o cercetale aprofundat " Mazierc a calificat pietrele^cl al Americii de Su4 excluzano terul afteologic cel mai derutant posibilitatea unui fals. r rm catalog cuprinzAndanimale prcistorice displrut€ $i ctmul ciclurilor lor biologice. at atdt ti "ir""toi'moi intl-a comedie de b6lci" "" p" prca. guvenrul a interzis total accesul la informalie. in anul 1968' a califigal "*r. cerute in mod afost nu expresde undeva de s. oarticulare nu erau luate ln considerarc' t*'elar * #lialist de anvergurSintemalionaltr care^Ei-aexpricultunle mat Ddrerca eite fiancezul Francis Maziere. unor op€ratii chinugicale avansate. o scene de lupt5."dJ* nu se foloseau insa pe atunci. O mice parte din pietrele gravate au fost studiate qi de col. directorul Muzeului Nalional al Armatei Aerului in din Peru" care a obs€rvrat. carc.Mochica.c'*1 'I i iirto. expert ln drumuri noi de cercetarc sprc O""*i"i si a cdrui opera deschide asupra JJ*-' f". ii cl . In pnvinla grotelor. rrlma transpunerii desenelorpe h6rtic ci liniile erau a6t de bine propo4ionate.Pregdtireq unui cunoscdtor in ale -ti in biologie.. Exisld indicii cd avem de-a face ca mai mult decdt cu un mesai al pietelor din lca si ca mai mull decdt cu un sistemmisteios de atneluri sub AtEi' ceea ce a Si dus Ia nenumttrale comenttii. .1: .caDrera!. aceslaa prccizat: .fo:t stiintific international.'{ts.sticunoscute. Mulli reprezentanli c'u opinii consertamare ale acestei gtiinle ce sepredtl in Scoli suslin clt pietrele din lca vnt fakari ti se aratd iignisi dacll eSli pe de attit pdrere.1e apa4indnd culatilor Tmhuanaco. o"t:!tty: ii*"i*t '.. Astfel' in apropierca in 1882' mai multe obiecte care' la pnma au fost descoperite. trasat€ mai intii pe o planqedt abia ulterior au fost pmiectate ti -si gravate pe suprafatanercgulata a pieE€lor. $i apoi' acest imenl 1[o-rt!" : .te-inTlelnai. KTJHLEN SISTEMI.

aceeaa civilizagiei Nazca' Tehnica realiztrrii unor diferite reprezent?lripe pietre de m[rimi variabile cu ajutoml anumitor proieclii. Hans Dienich Dissethofi. de animale. figuri ce reprezentauoameni. Tocmai acestfapt a ingrduit adeptilor paleoastronauticiisi suslini faptul ci respectivelelinii nr ar fi altceva decat niqte piste de aterizarc folosite in antichitate de civilizafiile extrateresfte. Unele. monqhi scanii. evident cele mai vcchi.unele obiecte de ceramicdce au fost atribuite culturii Tiahuanaco. folosict in cazul bibliotecii lithice. pentru ct unele dinte ele sfdqesc brusc pe varfirri de munte' in vreme ce altele nu duc niciieri. apar bronlozauri.JHLEN SISTEMI. c6mile. unele paralele.Tello E glsil.ie de pitmint netedr' cu o lungimea ds 60 de l<rn qi blimea de 2 km.Tot in SUA.JL OCTJLT DE DOMINARE A LTJMII l8l cu tipul amerindian. KI. Pe blocui mari. arheologul penran Joliu C. oameni clldrind reptile gig. de grosirni qi hmgimi diferite. o maimult' o baleni. caEva pasfti. linii dispuse geometric.posibilitatea ca omul qi copitatele str fi aptrrut in acelagi timp. iar a doua cu linii. se indleapci in toate dire4iile 9i adesease intersecteaz5. ceea ce indrepidcea cit deqertula fost inscriptionat in doun faze' pltma ct1 tdte. a fost reluati qi transpust la o scard mult mai mare' ce nu permite int€legerca semnificaiiei respectivelor des€ne decat da{6 iunt privite de la inlltimi foarte mari. ln mod evident. de piarrit vulcanictr. animale Ei diverse figuri geometrice. Mdrturiile lisate mostente posterite$i de cftre civilizatia cane a creat cultura lca au constituit mult mai tArziwbaz-ape carc s-a edificat o culturi la fel de misterioasa. gopdrleqi qerpi. tapiri. pe povimigurile Anzilor Peruvieni. o fi. vulpi.t80 OS. a descoperit o galerie impoftantd de piatr{ carc a primit denumtea Toro muerto.deasupra vdii riului Majes.pe carc erau reprczentatelame preistorice avdnd copitc cu 5 degete. tyranozauri qi stegozauri. Cu toact lipsa absolutjt de vegetalie. De altf-el. Figurile desenateill degertsunt de o varietate impresionantil $i inclu4 printre altele. se ridictr vechiul orag Nazca" iar in proxima sa vecinltate s aftE Yalea Palpa. care au disperut in urmi cu 4O de milioane de ani. dar pe rocile Vdii Havasupay. Aceste linii nu sunt drumuri vechi. insi alte desenezoomorfe 9i forme absFactefac aceasU ipotea prea simplistli. albe. pleziosauri.ste figu. rurde au fost gesite pietele. dragoni. multe din desenelezoomorfe de la Nazca sunt mai vechi decit liniile. Pe multe dintre ele sunt infiti$ati dinozauri. altele care se incmciqeazi qi altele care mdrginesc vaste suprafet€de fiumn trapezoidall' Nenumirate linii. lm pdianjen. importanla acestui fapt a fost ignoratd in connnuarc. Mai existl' . inalti. locuitorii din Nazca acesteicimpii. Vechimea lor a fost apreciatl la peste 6. erau irnbrtrcatecu haine croite modem $i chiaf sttrteau fotolii. Altele r€pr€zentaunumai jaguari. din ai cdrui ochi pdreau sI ta$neascl firlgere. fosilele unei lame cu cinci degete. In sudul Pemlui.0O0 de fragmente de vase descoperitela Acambaro^4exic.50O de ani.anticeqi oameni-cai. rinoceri. lnft1iga de exernplu. Zbrtrittd pe deasupra se pot distinge pe distanle uriaqe.apar€nt la intarnplare. plmantul moale nu ar. in 1920.fi oermis iterizarca in aceasta zontr. asemintrtoarcrmor bucdtele de fier ruginit. iar pe o st6nctrde liingtr Big Sandy River/Oregon/SUd este desenatun stegozaur. fiecarc din cele 30.Pe o piad era gravael masca unui zeu. desenul qop&lei are 180 metri lungime. Drepnmghiuri uriaqe' niunghiuri gi trapeze pot conduce la ideea uor antice aeroporturi sau piste ai Unsare. pe suprafap cdreia sunt presirate nenumtrratepietricele.Dqi paleontologii qi arhmlogii nu mai exclud. in timp ce altele ctrldreauctrmile cu dou6 cocoa{o. o hmA qi o qopadd"o floare 9i un om cu aur[. indicau prezen{aculturii Chavin $i pe platoul de. Cdliva ani mai t6rziu. din Marele Canion. iguanodoni. duptr numele spaniol al localitAtii din valea riului Majes. Surprinzdtor. dupi aceast2l descoperire. Tello a gxiq imaceleasisFahri. cercetittoml qi fostul director al Muzeului Popoarelor din Berlin. rm pe$e. in timp ce pe diferite blocuri era desenata o int€aga zoologie penranl la dimensirmi miniaturale: cerbi. DIN VALLE DE PALPA (NAZCA) -PISTELE" Nu departe de coasta Oceanului Pacific. O placit de piatd verticall. 9i mai surprinzitoarc sunt cele aproximativ 30. rm om-jaguar cu pieptul dezgolil tipic Chavin. O pictrui rupest[ din Uzbekistan (a cdrei varstit a fost aprcciati la 6-000 de ani) rcprezintit doi dinozauri. cai. cuprinse inte 8 si 65 de kilomeri.000 de ftlagmente reprezindl altceva. figuri de oarneni-peqti. deoarece multe linii traverseazl desenelezoomorfe. Anterior acestordescoperiri. &. numescaceasdc6mpiepampa. Ca intindere. in rinoceri gi hipopotami. ce au fost folosite pentru a r€aliza o construclie din oragul Arequip4 erau desenatecu linii inchise la culoare.

nd toate propo4iile. KUHLEI{ SISTEMUL OCTJLT DE DOMINARE A LTJMII 183 de asemenea. Pdianjenul uria. rm sotriment bogat de udafe plsihi rtpitoare. paralele sau orientate radial spre un centru. ce se intind pe kilometri int€gi in sus qi in jos pe mrmli.. poate fi pusn in legtrtur5 cu construcfiile ciclopice ale Anzilor gi ar putea fi datatit intr-un timp mult rirai indeplrtat in prcistorie decat pand acum. fdri vegetalie. a apa4inut unui cult oaFcar€. imprirnate in solul deqertului.182 t OS.lturi Marcahuasi. p6ni la orizont. tot felul de mons.. h€supunerca cd o asemenea civilizalie. h esenti.lor geometrice din regiune a permis confirmarea ci liniile au fost trasatepe baa unor coordonateastronomice.deoarccc apa4ine genului Sicinulei. care deocamdattr a putut de actuala civilizafie. insd aici sa deosebitiipot fi asemenate modul in carc este finaliz^t frapeaze intr-o mtsurd Si mai marc: degi a fost amplasat pe un deal de nis. car€ este capabilit str facd operc de artit extr€n de complexe din prmct de vederc tehnic.JL DIN PARACAS Cunoscut gi sub numele & Trei v'6rfuri" Candelabru.inchinat unor zei-astronauti extrater€stri. Fa4 Cqctus sudameican.stirlpitori.Cu ioat€ acestea" o serie de cercegtori considertr ctr. PlEzumtiva struchrrd eneryetic5.rlgilor de nea saua figurilor ce s€ formeazjt pe geamurile inghetste. GEOGLIFI. O posibilS explicalie ar putea fi. al . cercetitoarca germarE carc ti-a dedicat viata explicdrii figurilor rnisterioasedin pampasul andin. SJiinta Treime din Yechea se Americit. extrem de diferenliatn. Este de-a dreptul ilogic si se susfind cd ar fi vorba de u cult oarecare. Maria Reiche. nu existi nici un fel de temeiuri care sd suginn Eoria cI respectivele linii qi figud reprezintli ptrdi conponente ale rmui calendar astronomic foarte evoluat. Profesorul Alden Mason.. Din punct de vedereteor€tic singuraexplicafie plauzibitl nu o poate constitui folosirea unei tehnici. g*glifiil din Paracas afld situat la o distanli de aproap€ 200 de lfi de deqertulNazca. faptul cn uriagele figuri de anirnale qi oameni sunt. nu se pot face afumatii concrercpani acum. o imitalie imp€rfecul a remarcabilei qi enignraticei cu. alcituite din linii kilometice si zuprafetelargi. vizibil doar la microscop.Doar cinevw fomiliarizat ca activitatea practicd a unui topograf poate inlelege pe deplin formagia ti pregittirea necesarlt unor oameni capabili slt proiectae tm desm Ia scard micil si apoi sil-l treacd perfect Ia scarl! mare. avand partea superioarl a pietei erodatjl.P sterp. conFazice experienta istoricS.cum s-a afirmat deseori. estemul dint€ cele mai int€resant€deseneale deqertului. Dcsenul esteatet de exact.. de dtfel' este amPlasatintr-o rclativtr vecinitate. sp€cialist in arheologia peruviann. Gigantismul constructiei 9i execugia doar cu figurile de la Nazca.trinedefinili. poare fi studiatl prin analogie cu formaliunile energeticecare staula bazacristalizilrii fi. lug de aproximativ 45 de metsi. . deoarece este binecrmoscut faptul ce in istoria omenirii. $op&le. din care cele mai frecvente srmt pasilreacolibri qi condod. Toat€ incerclrile de a stabili v6rsb sau finalitatea acestorfiguri at6t de impresionanrc. toate liniile qi formele de la Nazca au fost obt'nute prin indeplrtar€a primului strat de pietre pinl la nivelul solului galben de dedesubt-Insaqi plstrarea lor nealterati constituie una din enigne.incat creaturaprezind chiar qi prelungirea rmui picior pe al cdrui v6rf se afll clar orgianul r€producltor.Ocucaje.Candelabrul" & la Paracas este cel mai de misterios simbol al mozaicului. in acestaprivinF asemlnindu-se Gaoglfului din Paracas. pllstra.18 forme de plseri. Unele desenese repedt de parcl ar fi fost copiate. a sustinutcd acestedesenegrandioaseau fost mai in6i proiectate qi desenatela o scartrmai mic6:. YechiiWruani . ce se pare cI stit la baza acestui fenomen cu totul extraordinar. analiz6nd figurile gi liniile din deqertulNazca. dar care nu tebuie confundatil nici cu cultura t6rzie Nazca 9i nici cu cultura Ica. vn din celemai rale familii de plianjeni gi ale cirei exenplarc se gdsesc doar in locuri inaccesibiledinjungla Amazonului. totuqi. Trident. Despre aceasttrcivilizalie deosebit de evoluatil. deSi s-au facut nenumirate analize. diversele culte au aparut in forme de culhlra caracterizateindeosebi printr-{ slabil dezvoltare tehnicS.rebuie sdf dispus de mijloace ii unelte despre care noi nu stim nimic. care. iar daca s--ar trage o linie imaginarn ar aceasta lega cempia Nazca intre Tiahuanacoqi peninsula Paracas. Bralele candelabrului sunt orientate pe direclia Nazca . Cele mai intercsant€ srmt instr desenelestilizate ale unor animale: maimute de 80 de metri. cu lugimi cuprinse inte 25 qi 275 & metri lungime. plianjeni lungi de 46 de metri. de imgegnar€ a fi nici mlcar concspucl mediului terestru cu structuri energeticede cristalizare. au rtrrnasin afara speculaliilor. deqernrf Ocrrcaje. Mai realista este presuprmercaci aceasttr afitr monumentald. pe." Din prmct de vedere practic. Trei qaci. sustine ctr desenelereprezint?lmlmrrii ale unei religii strilvechi sau chiar rur calendar qi cd mdsurareapr€cisi a liniilor qi figuri. f[ri str se lind seama de obsiacolelepeisajului.

intririle fiind ascunsede piduri. In toaci aceasti perioadt. busola nu func(ioneaza. Juan Moricz. el iqi plstreazn din timpuri imemorialo forma. executateparcit de o magind. in afarl de aspectele deja prezentate..tura Domino. purtdnd urmele copitelor de cai sauale rolilor autovehiculelor. el a reusit strst€ng[ o colec{ie importanut dc obiecte remarcabile ti sI parcurgA mai mulli kilometri de luneluri. Existi numeroase sdli. amenajatela intervale rcgulate. dupd 3 ani de studiu in zona Morona-Santiago. la argumentele suslinviabilitatea ce teorieiciclice a evolulieiomenirii mai pot fi adiugate gi remarcabilele descoperiri referitoare la existentaului vast sistem de tuneluri. dar forma stiliz^Ul.precum si o serie tlc mdrturii care relevd activitatea unor civiliza{ii detindtoare ale rrnor tehnologii net superioare. Ed. dupt cum o dovedescputurile de iesfu€. rlspandite pe intreg cuprinsul planetei. 1996.ix candelabrul a supravieluit neschimbat. In subteranegi-au stabilit cuiburile stoluri de pdslri asemdnltoare cu qoimii. Compararea fotografiilor ftrcute in anii '50.'60 si '80 indicl doar mici schimblri la capetele bralelor. strpatecu Fecizie qi care formeazd lircsc unghiuri drepte. Cum e posibil acest lucru n-a fost llmurit inca. rm cercettrtorprudent si bun prieten cu un grup de indieni peruvieni.Erich von Diiniken subliniazi in cartea st. cu ramificafii la scarl planetar.Chiar gi atunci cend vantul putemic tnprdqtie nisipul gi-i acoperetoate cutele.Nimeni nu Stie cine I Erich von Diinikeni Proyocarea zeilor. KI'HLEN SISTEMUL OCULT DE DOMINAR. care inoi qi ies tot timpul prin pulurile de aerisire gi care rnor fiecvent tr ad6ncurile labirintului. Desene similare mai pot fi intilnite . i i ''n l .E A LUMII 185 peninsulei Paracas. dinhe toate. a rtrmasneschimbatn. o ln podi. I)c-a lungul acestor galerii.l0 metri lungime $i 0. enignatica sa existenjtr rdmdnepe mai departein stransA conexiunecu mitul ipoteticului regat subteranShambhala.80 9i 3. caro constituie expresia sa proprie. Accesul in peqterilecare se intind intre orageleCualaquiza . contururi similare.or. Mdsur"and250 m inilfime. sitpat rrtlinc in ptrmint. pe o colinl inaltA de 200 de meni. ce r(lSpostescdiverse obiecte. Antonio . RE'TELE DE TUNELURI SI GALERII Pentru cd sensul realizirii acestei complexe relele subterane scapi oriclrei logici de ordin gtiinlihc.in zonc extrem de (lil'crite. constituie un putcmic argument in sprijinul ipotezei referitoare la posibilitatea cxistenlei anumitor teritorii locuite in interiorul scoa4ei terestre. o La sud de Lima. urrndtoxele aspecte:. lriccare placl este acoperiti de semnercgulate. Cert este ctr fotografii iicute in perioadediferite de timp surprind contunrrile lui strdbatutede &umuri.in ccle ce urmeazd voi txece in revisti cele mai importante si mai eunoscuterclele de tuneluri gi galerii subterane. inclusiv fali de cea a civilizaliei ilctuale. apa4inand runeicivilizafii de mult apuse. Toate urmele ltsatc de vandalismul uman au dispSrutins6. brep dreptunghiulare qi verticale ale cdror dimensiuni in scc(ir. de la o distanp de 20 km. desenul poate fi observat din larg.in 1968. €l se regenereazt mereu. in peretele rogu al falezei care mirginefte golful Pisco.Yaupi nu esteu. de aceasta dat{ el fiind inconjurat chiar de un amfiteatru format din blocuri de piad cu masa de aproximativ l0 tone. al c6ror format este in general de 96x48 cmz..doar citeva sute de kilometri au fost cxplorate si mdsurate.confirmirile prezen{ei unor numeroase tuneluri gi galerii subterane.refeiitoare la urmele primordiale ale omului qi la impresionantele realizdi ale culturilor Masma" Ica si Nazca. Este vorba de mii de pl6ci qi foi nrctalice foarte fine. de un adevirat labtint lung de cdtevamii de kilometri. desene.sul El lEnladrillado a fost identifrcat un alt teren cu . Referindu-se la impresionantele descotrrriri fdcute in vestul (ontinenirlui sud-american. dar. expus permanentmtrii deschiseqi vanturilor co bat neincetatdinspre Pacific.80 metri llfime. La dosarul marturiilor istorice disidente.i in alte zone ale Terrei: r In degertul indian Tarapacaru au fost descop€rite.St. Provocarea zeilort.adAncitede linia oblici a dunei. a fdcut cunoscuterezultatele explordrilor sale abia in 1969.184 OS. Din acestea. RETEAUA SUBTERANA DIN PERU SI ECUADOR Continentul sud-american este strtbetut de o giganticAreFa de galerii. de parcd iti trage fo4a din adAnculpdmAntului. Tergovifte. una se distinge prin laphrl ci adipostegte o veritabih biblioteci metalici.Tocmai de aceea.indeosebi in Penr gi Ecuador. a fo$ sapat unul din cele mai ciudatc indicatoare. Descoperitorul galeriilor. Planurile labirintului subteran au fost trasate cu cea mai mare grijI.me variaztrintre I. precum qi o siluetil urnanl construiti din buciti de lavi.

Revista germanl Bild der Llissenschaft. dircctorul Muzeului National al Amatei Aemlui din Penr. De aici porneSte vechiul drum al M$li' nasilor. ingrdmddindu-$i trePrat operele in aceste suberane " Ptrrinrele Cado Crespi de la biserica Maria Auiliadora.\isteme sublerane Si cd le-au folosit Wrfial. crpitanul spaniol Francisco Pizarro (1475-1541) a descoperit in Huascaran.a strdns multe din obiectele gdsite in subterane. Spaniolii au presupus ce era vorba de depozite de alimente. Aceste tunele.m. este evident. duc oblic spre coastd. atezaE pe mai multe nivele. ce duce peste munli . din Cuenca/Ecuador. pierzdndu-se in grohotiSul desprins la o distanld de 260 de lon. Tot in Alpii peruvieni. tn ciuda greutdlii lor anorme (au 8 m tndlfime. lupi. Nimic nu qtestd cii odinioard a existat undeva un tunel inFe uscat Si insuld. deSi nu qcistit similitudini cu rcnshltqiib inca$e cunoscaE pAnd aa. otunci cAnd se propteau tn ele paot biirbali Wtemici. De aici prnette tot subteran. Incasii nu le puteau tdia. Faptul esl€ cu atet mai demn de subliniat.5 m grosime). .o. Bucurcsti. a afirmatl: . Editru"a Saeculum I. neahmecoctsd. maimule.dci de piatrd in grote. apftlicat un articol referitor la rezultatele respectivei expedifii sub titlul Un alt secret al incasilor .Muntele incasilor. contrasteazdcu stilul destul de incdrcat al unor statuete reprezentdndtot Ielul de animal. Intrdrile tn acesl sisEm gigantic de tunehri din Anzi au fost identificqte in tootii America Centalii si in Ameica de Sud si unume din Chile p. (numite astfel dupd insula care se aJId tn fala coastei Perului) despre care se presuryne cd Jdceau cdndva legdtura pe sub mare ca respectiva insuld.lin desertul lca.din 197|. electrocable.6nd in Argentina. Acest krc se afla Ia 62 de metri sub poalele muntelui. cu cdt pdnA scrieri acum s-a afirmat ci civilizaliile sud-americanenu cunogteau de tip fonetic. deoarece siilile Si galeriile. care au cdteodatil o pantd de pAnd h 1404. De obicei. colonelul Omar Chioino. este menlionat numai numele munn\ui. Comelia Petrahr $i B€mard Roidinger: MeraJ€ ale unei alte ciilizatii. lncaperite boltite. c6nd o expedifie a patruns sub ptmant printr-o intrare situatain imprejurimile localitiuii peruviene Ohrz. Despre aparida acestui articol.O. care ti pot fcce sii pdleascd de invidie chiar Si pe tehnicienii de azi. aga incit nu au mai continuat cercetErile. Ceea ce urmeazd reprezintd o uria. Erau folosite drept cdmdi. galerii subterane ctrror intrare era blocattr cu pietre mari gi plate. elefanyi. bizoni.Piei. ldmpi de minii i tuburi ca oxigen. dci le lipseau unelEk necesare. foarte austere $i goale. ln aceastd zond au fost descopeile tncd din timpul lul Pizarro mai multe intrdri ldrgite si pardosite cu pl.. fapt ce creeazd impresia cd obiectele ingrdmddite in siili nu se atllt Ia local lor. Cd inca$ii au cunoscat aceste . tdiae cu f.ele . cdmile. Dacii azi li se pqre o arenfirit sii parcurgi cei 90-105 lon ai nnelului.i vdi spre nord. Huscaranul (6763 metri) se inalld maiatuos tn Anzii peruvieni. se a/lit Oceanul Pacific. Cercetdtoii \i-au amintit de aceste Kgrote ale incasilor> $ au pdtruns in eb folosind cele mal nodeme mijloace ale tehnicii: scripefi. coasta de azi. 5 m ldfime $i 2. Dar poate cd aceSti constnrctoi au ardtat opera anumitor privilegiali ti poate cit acestiq au sclrlptat in piatrd ceea ce vdzuserdSi auziserd. ce sunt identice cu caracterele folosite pe pllcile 9i foile bibliotecii metalice.ficdiferit. La capdUl grotelor. lattr de 14 cm si goasl de 4 cm. ce trebuie sd f fost in secolul al XIY-lea sau al XY-ka.. Nimeni nu Stie xnde siArfesc aceste cttloare subterane ale incasilor Si dacii deschid lrumul spre incdperi at comoi ale unei lwni demult apuse". nu Si local intrdrii ti nici numele cercetdtoilor sau al echipei'l uneluile sunt atribuite incaSilor. Pardoseala este din Irldci de piatrd granulatd sau striatd. Ea este implrfitA in 56 de ptrtrate.. 1996. KTJHLEN SISTEMI]L ocIJLT DE DOMINARE A LUMII ta7 a construit aceste galeii ti siili subterane ti nici cine 4u fosl scllptoii care au ldiat in piatrd personeje enigmatice.it surprizd: in spatele celor 6 porSi incep tunele uriase. uu dat de porti din pldci de piatrd care. Iei. ceeace inseamnil ctr creatonrl ei disprurea de rm anumit alfabel format din 56 de simboluri. Sopdrle.e:saurieni.on de s-a strecurat aceastd informalie pin cenzura generald. cu cAti greutate $i--au transpoftat bitltinasii bunurile sub Anzi pentru a le susbage eta-cltilof lui Pizqrro Si ale iceregelui spaniol! Lo capdtul galeriilor subterane din Guanape.186 OS.melc| raci.Suntfoafte mirat a. printre acest€aflandu-se gi o steld indtil de 52 cm. putequ li miScate pe rcle de piatrd. Cdutarea unui coidor pe insula Gtmnape este imdw. muntele incaqilor. jaguai. fiecare un reprezent6nd caractergra. ur$i. Acesteaau fost reluate abia in 1971. ce se invdrteau tntHn ldcat stropit cu upd. dar esteposibil ca respectiii constnrctoi ai subteranelor sil nu fie unii $i aceiati c'n sculptorii. ca fonne ciudate. la o a altitudine de 6768 metri. In lumina felinarelor panta des<'endentd se termind Ia marginea unui talaz negru ca smoala: eEte marea. in apropiere de Otttzco.

print€ care qi a tunelului cu o sutd de po4i. au fost elevii constsuctorilor de tunele.fe cd sJbrSesc nivelul mdii". adeviirat labiint ramifcat in toate direcfiile.biblioteci" a foliilor bizare de metal de 96x48 cm/. este opera unei civilbasii nectnoscute. Cholula. pierzdndu-$i calit?t1ilede combustie.temple subteranelegate prin galerii.2) pietre sculptate ti tiliate. pline cu c5rbune atatde vechi. a descoperitelementeleunei lctele de tuneluri subteranecu ocazia sepdturilor efectuatein Yalea I'ietrelor. 3) obiecte din aur gi argint ale incaqilor.a de precise din punct de vederc geometric. arheologul Ci Pen Lao. pentru a preveni jafirrile la care se dedau in permanen{i conchistadorii.ProfesorulJohn E. In subteranele Peru qi Ecuador se afltr cel pulin trei categorii din de obiecte: l) mo.noapteaveqnicd".tenirea celor care au fost constnrctorii acestor fabuloase retele de galerii subterane. nu au fost glsite nici un fel de indicii privitoare la prcsupusele ieqiri. in 1972. denumit astfel datoritl zecilor de po4i megalitice trapezoidalede pe parcunul lui. in co laborare cu rm gnrp de cercet?ttoripolonezi. in apmpiere de Sacsayhuamar. strdzi late. Var$a obiectelor gisite acolo a fost evaluattr la circa . pc malul lacului Tung-Ting.nici a tmor altare de jertfr' nici a unor locuri de depozitarea obiectelor de aur qi argint qi nici :r unei . 3.cercetAtoriiau refuzat str factr orice lel de estimare privind datareavechii exploatiri.alizezs galerii care coborau drept sub lac.Paryial au fost zdruncinale de culremure. Este vorba de sute de kilometri rdsfirali subteran. c:ue au apemt ca din . Deqi r{elele de nmeluri subteranedin America de Sud sunt eclc mai impresionante mai cunoscute plan intemalional. gi pe ele nu sunt singurele de acest gen.i. Pe coastaoccidentalaa insulei Bomeo a fost descoperitt o re{ea vasti de peqteri. ln diversele ldrl in care se gdsesc. Sisteme complexe de galerii subtcraneau fost descoperite in America de Nord. cand acestease consicu derau ameninlate. apoi arheologul a reu$it se lcr. referindu-se la descoperirea fdcuttr la minele Watis. Gigantice complexe subteraneau mai fost descoperitesi la: l. al cdror scop ne este total nec nosc'ut. KIJHLEN SISTEMUL OCULT DE DOMINAR. care l-au pptlal muh inaintea incasilor Si preincasilor. iar . Perelii galeriilor srmt neezi.5 si 1. in timp ce lucrau ir subteran. ca loc de adapostpentru bogltiile popoarelor. de-a lungul secolelor. San Augustin/Columbia .E A LUMII 189 mdiestrie in piatrd. cronicarul spaniol Padre Cristobal de Molina s-a arltat interesat de galeriile subteranegi de sensul lor.fe sub sunt blocate. care depd$e$tecon' strucliile modeme ale metrouilor. ln junrl anului 1570. dar.orale zubteranecu case care au mai Inulte etaje qi sdli de reuniune. rm tunel ce ducea din cetate pena h ora. d sant este ca eforturile depuse pentru sEtrprmger€. ln lucrareasaRitosyfobulos de los Incas. a rllirmat cd .au existd nici o bazd vizibild Dentru datarea tunelurilrrl'.rnerare. Printre obiecteleextraordinaredescoperitese numiri de si 1estrturi o fine1e de remarcabili. Arheologul peruan ltalo Olberti a descoperit. au fost descoperitenigte intrAri ale unor labirinturi situatela adincimea de 32 de metri in contrafo4ii masiwlui Honan.O lege aspri il pedepsea moartea pe cel care facea imprudenta de a vorbi despre subterane ih afara cercului restrdnsal inifialilor. confirmind existen{a unei intregi retele de drumuri subterane. a unor locttitoi ai qcestui continent. lnitial. in locurile unde trebuia sd se debusezela cxterior. astdzi. Molina ne mai aduce la cunoqtinli faphrl c[ acestegalerii $i sali subteranear fi servit..l 188 OS. cat gi in Asia. In iuie 1961.sanctuare zubterane legate prin galcrii.000 ani. de obicei./Mexic . 2. operele primilor oameni inteligenli care. Acest loc secret ar fi devenit locul de nasj€rc a nruneroasepopotm.ul Cuzco. minerii americaniau rrvut surpriza sI plhundl intr-rm sistem de galerii c:u€ aveau tliametrulcuprinsintre 1. Derinkuyr/Anatolia . atet RETEH DE TUNELTJRI QI GALERTI SIMILARE PE TERRA in 1953. oJilerii ldii respectiw dar un schimb de infotmelii tn legdturd ca rezultatele oblinute nu a avut loc nici mdcar in planul semiciilor secrete.Willson de la UniversitateaUtah (SUA). ingrlmldite in subteraneduptr anul 1532. Drept urmare. terminact in 1572. lnvestiga{iileftcute au permis trasarea oarecare precizie cu ir strivechii relele. pesFate lrr preotul Carlo Crespi din Cuence qi consideratea fi o Culegere rrnicat. a c[rei configwafie seamtrnl cu aceea a unei catedrale. Interetunelurilor. Este clar cd releaua aceasla subterand. sunt cunosclrle in Peru sub numele de chicanas..18. profesor de ar0t gi rrrheologieIa Universitatea din Pekin. nu au avut ca finali@ nici realizarca de catacombe fi. incSt aproape se transformase in roc[. probabil.le--au cercetat.Molina povesteqte Tatdl Omenirii s-ar fi retras int-o subteranedup[ ce cd gi-a indeplinit opera" adicl duptr Crealie.8m.

5 m . fixate cu ajutorul rmor scoabe de aramtr.Este cioplitit htr-un mod rafrnat. TIAIIUANACO Situat la o altitudine de 3840 metri gi la 2l kn sud de extremitateaboliviani a lacului Titicaca (200 km diarnetru). Pentu a exemplifica cazul primei gnrpe. oralul a fost un port subacvatic. Alexandru Kazantev a identificat ceea ce el consider{ a fi rm calendar venusiaq al cdrui an este egal cu 225 de zile tercstre. de Vestigiile istorice se ?ntind pe o zuprafa1tr 420 hectar€. oras. cel pufin p6ni la retrageream6rii. ar putea cuprinde: l) structurile megali tice ce au ficut parte din refelele de trmeluri qi galerii subterane. peste care se sufraprm cuburi de 60 de tone.Tot el a mai afimat c[ edificiul a fost construit in urmtr cu cel pulin 12.000 . intreg platoul pe care se afla fiind ridicat la actuala altitudine ln urma unui cataclism Dlanetar. in mod oficial. La Tiahuanacoexisdl un rnare numtrr de movile mfuite in mod artificial gi este posibil ca ele str ascundtrmai multe edificii.. Nici mul dintre triburile de indieni arrrnanl.Poarta Soarelut' (Puerta del Sol) din Tiahuanaco este rma dinte cele rnai mari splendori arheologice ale continennrlui sudamerican..cu suprafele de circa 21000m'. Nan Madol qi Sacsayhuaman.elor-cettr1i.5 m.Unele blocuri. KTJHLEN SISTEMIJL OCTJLT DE DOMINARE A LTJMII 191 la intersec{iile galeriilor.qi care au ajuns la suprafala Pnmantrrlui in urma unor complexe migcari tectonice. Mai mult chiar. a clror a arie de rispdndire cuprinde inteaga zuprafa{tr Terrei. dintr-un singur bloc de andezit.Solul vechii aqezdridi la ivealn nenumtrate conducte de api. 4.84 m ldtime . Suprafelele lor netede. deqi analiza comparativd a diferitelor arhitechri megalitice a evidenjiat faptul c[ numtrrul aspectelor divergenie deplge$tenum[nrl aspectelorconvergente. Iungi de 700 krn. Nu se qtie deocamdatl de cand dateazdconstructia acesteiretele subterane.ul etem Tiahuanaco este amplasat pe un platou flancat la est ti la vest de douit lan(uri mrmtoase cu inllfimi de peste 6000 metri. ci posibilele destinajii ale conshucliilor monolitice difird de la un caz la altul pennilind o catalogarea acestom At minimum rrei grupe diferite. se pare cI. a cdror utilitate nu a putut fi explicati pantr in prezent.75 m inlltime . confe4ionate din piatri. Pe suprafaja pietrei.carc il preamtrrescpe un putiitor de sceptru. sunt sffibdtute de rm fel de canale cu o hmgime de 2. dar care n-au nimic comun cu epoca constructiilor monolitice. situat la aproximativ 90 de metri sub ap6. Nici dalele tocite. voi prczentain continuaretsei dintre siturile megalitice despre care exisdl indicii ci au flcut pafie din vasta relea de tuneluri gi galerii ce se intinde sub scoarta Tenei: Tiahuanaco.3. orice observator impa4ial poate rcmarca. cu dimensiunile de 2. arheologii suslin cd acestcemp de ruine dat€azd de 3000 ani. Renunldnd la inieryretlrile clasice.se afll ftesce care reprezinct animale fugind. aprecierealor intemeindu-se pe examinareacdtorva neins€mnatefigurine de lut glsite la Tiahuanaco. cu diametrul de 0.ftrrtr ca acesteastr fi cunoscutcine srmt adevlrafii creatori ai impresionanteloredificii mo. ce au fost realizate intr-m t€cut mult mai indeplrtat decat cel luat in calcul de ieoriile oficiale gi care au fost folosite ulterior de civilizaliile ce au ocupat acelagispaliu geogra. 2) construqiile megalitice de tipul ora.i cu perelii la fel de grogi. formeazi paralelipipede uriage. ARIIITECTURI MEGALITICE Istoria oficiall atribuie originea construcliilor megalitice. nu contribuie la rezolvarea misterelor careinviluie Tiahuanaco. sunt complet netede.0.i Viracocha gi venerat drept creator al lui Tiahuanaco qi al lumii. Exis6 insd gi unii cercetatoricarc suslin ctr Tiahuanacoa fost cindva la nivelul mdrii. lungi de cate 2 m. care locuiesc in . In acestcaz insd.15. cu origini ce pot fi plasate in perioade distincte ale trecutului omenirii. Pe ea se disting 48 de fiin1e fabuloase.5 m grosime Si cantarettepeste 10 ione.fic.:steniteqi 3) formaliunile megalitice presupuse a sluji drept observatoareasEonomice sau aFzdminte religioase. cu caneluri foade precise.cazurile au continuat sd fie tratat€ de majoritatea cercetitorilor in mod rmiform. la 100 m deasupra lacului Titicac4 gi se indrcapt5 spre sud.urmand sI abordez situaliile celorlalte doutr grupe ulterior. care incepe din Peru (lacul Umayo). findnd cont c[ fcoperigurile" acestora. lungi de 5 m 1i titiate dintr-un singur bloc de piatrd.primitive" carg se pr€supnne ctr au exislat in perioada aqa-zis neoliticd.190 OS. ce cdntiresc in jur de l0 tone. argument6ndaceastdipoteztr prin descoperireaunei linii de sedimentemarine. inclindndu-se heptat: dar menlin6nd o diferenli de nivel pozitivd (circa 30 de metri). Imaginea acesiora pdle$€ insd in fata blocurilor de gresie de 100 de tone. dupl un studiu atent. O clasificare a celor mai importanteconstruclii megalitice duptr prczumtivele lor destinalii.din carc constmcliile megalitice acoperi circa 16 hectare.000 de ani. comuniti{ilor umane . numit de preirrca. precum qi intr-o marc sall subterantr. .

care se ridicd pant la 14.r l lccturale cu motive omamentale.. r{rlrl. groase de 0..192 OS. misterioqii uro.iu nu sptme ni-i" d""pt" originea ceti{ii . neoamenii' Popult avmara a invins tribul uro qi l-a alungat' iar acestias-au stabillt insulele artificiale din trestie. /1lrrr rl. Editura Domino. Erich von Daniken: Ptowcarea zeilor. {lc ani. San{uri. dar referirile la Tiahur sunt deosebitde interesante. a intrat..'r(." fht.lo.ri.11r:161 folosite pentru construirea diverselor ansambluri depS1' \rr' cifia de 400. altitudinea platoului fiind de 4000 de meFl' NAN MADOL in insula Temuen din arhipelagul micronezian.. din insl nu s-a plstrat nici o urmtr. un giganticoraqp. De jur-imprejurul construcliei principale * . 'l 200O-300b de ani inainte de incagi. Cdnd s-au aqezatacolo..lr. ( cle aproximativ 32.rr .ulei Ponape sub dominatiejaponezA. ceea ce inseamrd cA edificarea rt.. cnf rradus in secolul XVI.1.Conform observaliilor fdcute de Erich Daniken in cartea sa. care se prezintt sub forma rmei ingrdmadid uimito f coloani de bazalt" arezate cand intr-o ordine impecabill' .r r(i de oorali qi de scoici. I I VUL OCULT DE DOMINARE A LUMII 193 zontr!i care au locuit acolo cu mii de ani inaintea venirii spaniolilttft nici in tradiliile aym[ nu-qi atribuie acestorai.r(linare:drurnuri.. Narn Mandol nu $l t.in arhiva Vaticanului.rr'. in perioada colonizirii zonei de c6tre triburile aymars. ceea ce exclude rt. nici fresce. unde ! irll. Se presupunecd amplasaM sub ptrmant se datora necesitttii de a asigua o..rt iltre cle mr poate fi strecurati lama unui cu1it. construclii minate. arce de piatri. .rt \:1 faciliteze accesul spre vdrful ansamblului arhitectural.rr. pnicizat pana unde se intinde . iar la marginea lll interior se putea face din apropiire se afla un palat.h-" deslvnrgit. inillimea I i basoreliefi.'r . h total. ibri nici un fel de htrt rrr.lci Nan Mandol s-a d€sfasuratpe o perioada de aproximativ ' .trrr:rsiinu stiu cine le-a construit qi eviti si se apropie de ele./lca ar fi rezultat in urma unui proces natural. strivechi texte ince' mlcirea originald a lui Catari nu a rnai fost vlzutn din 1625. Scufunddtorii care drt | \lrl()rat fundul apei au relatat desprc existenla unor lucruri r rtr. aceltia au purtat lupte cu ||l trib aqezatpe malurile lacului. Tiahuanloc numea inilial Chaucara. r rt lopice ale celei mai monumentale construc(ii megalitice 'tt blocuri uriase.unde locuiesc 9i astizi' Interesanl faptul ctr nici micar aceqtia nu-Si amintesc cine a constrult Etem*.rpoareledin Pacificut de Sud igi incarcd in mod voit operele . lungi de 3-9 m. lucrarea contine relatirile interprehrlui indian Catari.e glsesc indicii care str ateste faptul cI sdmoqii lor su constructorii metropolei megalitice.de lo ll Madol.rllll o terasAcu mai multe nivele. la lumim 'l nefiind decat carierele de piatrtr 9i satul muncitorilor' Accatul prin mai multe intrf. numarul r. iar blocwile. precumgi alte 80 de construcliimai mici. '1.r t" '.nici sculpturi.000. rezulti un total de I ltn) (lc blocrri de bazalt pe an. monoliti +. aSa incat e pr.r intr-..rlr rDari de platini. I"to.rasiq deipre care au presupus n-a fost llo{ ci de o rasn dispirutd de uriaqi Mai rnul de irina omeneasci. la circa 50 km distanF..l Inlnrea unui tunel. sub apa oceanului. Talgoviqlo loi . Nici in poves1ile.r. gnrpul se afla ruinele unui sit preistoric czu€ acopera aproape i"rUe. care a trlit mulli unl Peru.I . .rtrrrguneori 25 de tone.Conform lui Gorzalez. din l9l9 gi pani in 1939. Faptul e cu atat mai surprinzitof cu cat so I l.--l numer important de sforicele cu noduri. ..:rlt. .(rr)(lc tone) sunt imbinate atat de perfect. . de peste 60 tone (unele atingard i trr.qi nu .'rt .KUHIIII . ln 1909. Constructiile de la Nan Madol se lrrtl'rrl rlirrcolo de limitele insulei. se spune. metal care a fost principalul articol de *1. ProvocareQ zeilor! . SACSAYHUAI\{AN \rr\:ryhuaman a fost multd weme un loc necunoscut..tuneluri gi 1'r rrrrzi<l fung de p€ste 860 de metri. construit la facerea lumii.lc l0 tone.1.6-3 m si cdntdrind uneori 1.t('.. ci doar o arhitecturl goaltr qi austert.'. au ce. .rl irr. Studiindu-se amplasarr' rtul construcliilor s-a observat cA terasele sunt pozitionate a$a lr'.000 de coloane ale fa{adei construcliei rncipale. au fost ridicate la inihimi de 10-12 m.t rrli pe zi si cd s-a lucrat 365 de zile pe an.".ui.citadela". chiar. in afara clSdirii rrrcipalemai existi canale pavate cu coloane.l. pentm cllugirii iezuiqi din Cochabamh. desi ril'1. in prezent plin cu api.2Orn t|l |':rrlsalui cea mai inalti. Interesant este I'r1.1'. l( li)ftificatii se afld la doar un kilometru de oragul Cuzco. Err in totalitate subteran. Itn. a aptrrut la Viena volumul Cele doud Tilhuuttl Scris5 de M-rue^l Gon-l"t de la Rosa.1.. f6cug tot din coloane gi blocuri .r.i niponi au scos.'. Daci presupunem cA au fost transportate 4 l.l.rr k'rlindu-le stipanite de duhuri rele.temperatql I supravietuirii.trrl scufundAtorii t. ( irricra de bazalt se aflf. au secliuni hexagonale Si octogonale. "u.

194

OS. KUHLEN

SISTEMI.JL OCTJLT DE DOMINARE A LTJMII

195

lor este in jur de l8 metri 9i se Artind pe lungimi de peste 5m de meti. Materia primd folositil este granitul, o roctr de adancime, ext€m de tare, durl Si r€zistentl, in care au fost cioplite, la o adincime de cateva zeci de metri, coridoare precis delimitate geometric. La cateva sut€ de metri de forttreatl se glse$e un crater, slpat h coasta muntelui, rmde existi rm bloc de piatrl" monolitic, cu o greutate de aproximativ 25.000 de tone. Acest colos de piatril, cu inelfimea de 25-30 meti, a fo6t prelucrat cu o tehnictr deosebitn, in el fiind di tuite trepte uda$e,mlrginit€ de balustradeimpodobite din loc in loc cu spirale qi orificii. lnteresant este faptul cn uriaSut monobloc este afezat in crater irivers, agalncat treptele pomesc de la supmfala solului gi merg in jos, in vrcme ce niqte scobituri ciudate, suspendate gol, sfideazl legile gravitatiei ii toate ac€st€a in la ni$te dimenshmi ciclopice. I,a doar 300 de mebi depbrtarepot fi descoperiteroci vitrificate, dovadit a topirii lor la temperaturi extem de ridicaie. Desigur, explic4ia oficiall nu poate fi decat cea clasicd: piatra a fost $lefuitA in acest loc prin acliunea exercitatii de rm ghelar in curs de t-opire. Ciudat esteinsl cA ipoteticul ghetsr, de aproximativ 15.000rnz, s--a sc rs in $ase directii diferite qi nu intr-o singur! direclie, cum se compofitr orice mastr car€ alunecSPIRAMIDELE frT T,UUT Un alt elementaflat int-o sdnsl legetud cu retelelede tunelud qi galerii subteraneil reprezintl piramidele, constuctii rtrerf,rre W inheg cuprinsul Telrei, Pk[ nici un fel de exceplie. O analizit arnlnrmJit6 a modului in care este rcalizat pr€trtindeni ansamblul acestor dout elernente,rezrltat al unei gtiinp $i al unei tehnotogii superioare, r€bve un as?ect deosebit de interesanc reJelele de hmeluri qi galerii pot fi asociate rmor circuite energetice, iar p! rarnidele pot indeplini atet rclul de concentratoareale unor energii cosmice, cat qi pe cel de v€ritabile ,,balize", menite s! semlalizeze amplasareaintrlrilor in subteran. Ce gi-au propus exact constmctorii piramideloP In mod uzual se consider[ ci este vorba de ,,simple.'monumente fiDerare. Ne indoim instr cI Marea PiramidEdin Egipt a fost in tatl din granitul adus de departe, de la Syrene, doar pentru a ascunde un singur cadavn: invelit in p6nzi de in. S-a muncit gi s-au transportat cu greu, in focul atzdtor al soarelui african, mai

mult de 2,62 de milioane netri cubi de piatri doar pentm a satisface capriciul unui rege? S-au asamblatcu grijd 2,3 milioane de blocuri, fiecare c6ntitrind cel pufin 2,5 tone, doar p€ntru a acoperi trupul rmui faraon? ln f'mn1a la doi kilometri de Falicon (sat aflat hngd Nisa), s€ ridice muntele Cau. Zona estedepartede a fi pustie sau necirculata. cei Cu toate acestea, care au v6zut piramida de acolo pot fi nurnarau in pe degete-Ac€asta a fost descoperit?i 1804 de Rossetti,un italian din Turin qi nu are dimensiunile celor din Egipt, dar este la fel de enigmatice.Monumentul, realizat din blocuri mari de piatrtr, cimentate cu un liant nectmoscugse ridicit la aproximativ 100 de metri de virfirl mrmtelui, ale cerui panteabrupteau determinatinegalitatea muchiilor constnrctiei.in latura rtsfuitean[ esteUliati o poarct inalte de 2,50 m, pe frontonul ctrreia s-a aflat, pane in 1921, o zvastici, simbolul sacm al jainigtilor. Laturile principale ale piramidei au 6,60 m, v5rfirl lipseqte,iar inn\imea inilial[ a fost estimati la 9 m. Este rm monument foarte modest, mai degrabn o ingr{madire de pietre, dar edificiul ascunde c6teva surprize: la baza po4ii se deschide larg, gura intunecaE a unui aven ad6nc de aproximativ 15 m. Coborind in aven se ajunge intr-o saE de mari dimensiui (20 m diameau qi 5-10 m inlllime), al cirei acoperiq se sprijinn pe o coloane centraltrconstituiE, aparent,dintr-o foarte veche stalactiti. ln partea estict a acestei adevtrate catedrale subpdmantene, $apte la o platforma carc a fost, probabil. trepte cioplite in piaFa -duc cdndva, un fel de altar. ih fundul salii exisdt doutr puluri verticale, din care unul esteplin cu buctrli de rocI, iar cehlalt, ad6ncde circa 8 m, a fost pentru prima oarl explorat de rm gnrp de speologi abia in 1927.El se termintr printr-o crevastr,care, h randul €i, pdtnmde in sol circa l0 m. Se ajunge apoi la o mictr platformd de argill, de unde, in lateral, pomesc alte falii spre profunzimile muntelui. Continu6nd coborirea, exploratorii au descoperitcu uimire o noutr saltr,mult mai mare decat prima (30 m lungime x 20 m At[lfme), in mijlocul citreia s€ afla o altit piramidn (20 m baza x 10 m inltime). De aceast5dati, edificiul pare sI aibd o origine naturall, cdci este format din buclti de roctr, neprelucrat€,care, duptr unele opinii, s-au desprins din tavanul pe$erii $i au cezut pe sol, asemea neanisipului dinrr-o clepsidrl. Cert esteci forma generalS movilei fost ajustati, iar llcas,ul a fost folosit o foarte lunge perioadl de a
lmD.

196

OS. KUHLEN

SISTEMIJL OCIJLT DE DOMINARE A LUMN

t97

Pe mari suprafele,perelii cavemei sunt im€griti de liningine gi cirbune, stratul depunerilor ating6nd rmeori 2 cm grosirne. Din p[cate, nimeni nu a incercat # realizeze da6ri folosind prelevtrri din aceasta zgur[. ln schimb, in jurul anului 1922, un anume Gothland, pomind de la anumite date traditionale, considerate ca st6nd la baza orientirii piramidei, dar pe care a refirzat sI le dezvdluie, a €stimat cI varsta piramidei este de 4335 de ani. Conform.afirmaliilor ftrcutede Sorin $tefinescu in lucrareaSlidarea Timpuluit, de$i unii cercetdtoi considerd cd damrea pare exagerald, aprecierea lui Gothland liind, oricam, indoielnicd, existd to0qi un amdnunt ce dd de gdndit, chiar dacd vine tn contradicfie cu aceastdevqluare: satul cel mai apropiat ti mai vechi din regiune poatd numele de Gaina (ciudotd asemdnarecu muntele Giiina din Rominia). Nu cu mult timp in urmtr, registele cadastrului indicau o denumire ugor modificatit Jain sau Jain4 care ne duce cu g6ndul la nurnele unei populalii hinduse,jainii, al c6ror simbol de credinlil a existat, in mod cert, pe frontonul porF,i, pant in l92l! SI fie acesteadoar simple coincidenp? Pe coastamrmtelui Briscor! la circa un kilometru de Auhm, se ridictr un edificiu asementrtorcelui de la Falicon. Este pufin mai mare (17 m baza gi 27 m inlllimea) qi, lucru extem de intercsant, a fost constmit tot deasupraunui aven. Dup6 investigafii atente,un specialist a constatat cd aftitecfii anonimi au adoptat o solutie intalniel numai la vechile monumente mexicane: o combinatie de piramide scobite, aranjate unele deasupra celorla.lte. Din plcate, puful, a cdrui intrare se deschide sub baza edificiului. nu a fost cercetat pana in prczent. Sdpdh[ile efectuatein anul l92l de suedezulAnderson, in zona sahrlui Yang Shao-ts'rm, provincia Pan-p'o Shensi, din nordul Honan-ului/China, au dus la descoperirea rimisilelor unor adtrposturi cu aspectmai pufin obignuit. Se prcsuplme c[ ele dateazl din neoliticul tArziu gi sunt rohude, fronconic€, cu diametre de 3-5 m Qi vad centrall,;i erau, probabil. locuinle pentu cate o singure familie. Cea mai mare structurtr, cu dimensiunile de l0 x I I m2se afl{ insd in mijlocul satului 9i are o formd piramidal[. R. Charroux' afuml cf, la Shanxi, la circa 70 km sud-vest de Xian, se afll a doua piramidi ca mlrime din lume. Cifra vehiculati
I. 2. Sorin Steflncscu: Sfdarea nmpului, Editura Zon4 Bucure$ti, 1992. Robert Charroux: Cortea tecutului misterios. Editura EliL ploiesti.

este de-a drepnrl uluitoare: 300 m inlllime! Spre deosebire de piramida de la Cholula (Mexic), singrrra care o deptrqeqteca mtrrime, ce inveleqte de fapt'rm rnunte, edificiul de la Shanxi parc a fi in integime artificial- Fiecare laturl a construcliei era coloratil in acord cu prmctele cardinale sprc carc este orientatil: nord-negm, sud-ro$f est-gri-albastr.r, vest-alb, iar virful - in intregime galben. Piramida este datati, cu multil nesiguranltr gi precautie, in timpul dirmstiei Hsia deci acum circa 4000 de ani. in CamUoagia strtrvecheacetate Angkor con(ine qi cateva piramide de mari dimensiuni. Despre ele, legendele autohtonilor relateazAcd au fost construite fie de giganli, fie de Pra-Eun, principele ingerilor. Primii colonizatori ai zonei centrale qi sudice a Statelor Unite au gisit movile Si piramide tnmchiate pe integ cuprinsul viilor Mississippi qi Ohio qi pe aproapetoate cursurile de ap5 din Midwest ;i din regiunea golirlui. Cea mai mare struchri artificiald din Statele Unite, dupf, opinia specialigtilor, este movila din parcul na\iornl Cahokia Mounds, sit].nt[ in Collinsville/Illinois, care aco. perl 6,5 hectare qi este inal6 cat o clidire de l0 etaje. Colina este din lut gi are unei piramide, iar laturile bazei sunt de circa ^forma 30O x 230 m'. Cu toate eforturile cercedttorilor, nimeni nu poate spune inci cine 9i pennu ce a edificat-o. Sl fi apa4inut, oarc, necunoscufiiconstructori aceleiagiculturi ca ;i cei care, acum .100O de ani, au ridicat colina piramidah (inalt?l de 50 m) Silbury Hill, de lingi Wilshire/Anglia? Altele erau rnai mici gi serveau, probabil, drept arnenajtrri funerarc. Unele aveau forme de animale, in timp ce altele constihriau platforme inalte pentu temple displrute. Movila $arpelui din apropiere de Louden/Ohio este cea mai mate reprczentarca unui din mdsurand 18 rnetri lungime. O parte Earpe lume, f6lcile deschise din consbuclii par sd fi fost platforme individuale pentru grupud de clidiri sau chiar ora$e integi protejate cu ziduri din plm6nt. Dr.James Fond, de la Muzeul American de Istorie NaturalS, referindu-se la dimensirmile oraqului-movild de la Poverty PoinVl-ouisiana" cu datltri cuprinse intre anii 1300 qi 20O i. Chr., a calculat ci acesta ae \rn volum de 35 de ori mai marc decdt cel al Marii Piramide egiptene. In 1987, au fost descoperite,in provincia Morona-Santiago/ Ecuador, edificii preistorice desfdguratepe versan{ii unui urlcan activ. Complexul este imprcsionant sute de piramide din piad,

i

,:

I

I

l

198

OS. KTJHLEN

SISTEMT'L OCULT DE DOMINARE A LLMII

r99

,i provincia Lambayeque. supranumit ,o""j a pi-"iia"lii., J "# ryrd_^o :uprafaF de aproximativ 2ZO hect e. piramid; bafte ; 30-40 de meri flanchee-I alei si piele lurgi. V""fri-"u, -""ti;; pe baza numemaselor artefacte gasite in Lna lmxti a" ;;; obiecte diverse, a ciror destinalii nu este inca s;diiUj aprecratAla doutr mii de ani"?Ji de la Teopantzolcoprezin0t un aq)ect inedit: ascunsl ^ _t-Ttu pana la Jumatateu:tr_o adanciturdde forma unei tave drcptunehiulT dh pr."g, are perelii aproape verticali.C"fe Oour sciiHn-ciparet paratete.sunt separalede o rarnptr laUl. cc creeaza imprcSiA ctr monumenhrl est€constsuitprin atipirea a douAedincii L. pe care arhitectul le-a introdus intr_o cutie. pe "irnlt rma din sciri ;, fo; urme de vopsearoqie,iar pe cealalt?t ;;p;;Jb";. d" $*gn"ti,. .rrp"."l]|tt- se $tie, in u-aditia unor popoare. cele doua cdori le-pre.zn6 ro4e/energii de sens opus, dar aceeagisimbolistictr esG folosit?ldeseori qi in zilele noastre. , Tepozrec-o rm amplasament are extrem de dificil, nlltc necesaraurcarea a catorva sute de tepte abrupte, "Lj"TT-99 ceea co tnsearnntrctr ratimea construirii ei doar in u""f fo" io utt rl si mai accesibil, trebuie sit fi fost foarte importantn. i";*;;t;f.i "u de podii sunt ales€ numai pentru staliili releu de radio si tJJ_ zrune.I epozieco hseamntr,,loc pietreide metal..$i este, al probabil, o aluzie la inveci4area cu un deal acoperit in ilcr"iJ ; fi* situat la Jiquipilco. Dar sinibolul .rt"" i"t T59ti:", Jo"uf " qreEel metal- este cel pufin surprinzitor, deoareceseamtrntr mar -de palnia unui gramofon oegrabAcu ce iese dintr_un dom, tohrl foarte sugestiv Si pr€_cis conturat. ln plus, ta Tepozteco, p. *ti* fo"oa rosj gtsiji t:sryde giganticd, a c&ei suprafattreste a6t ::rT, ^o oe^9meqTtucrat tucat luceste ca o oglindtr. Locatnicii o nunesc " " $i esteindreptat2t n2tra s?rc cer. llrCtrur . In 1949,Alberfo Ruz Lhuilier, profesorla Universitatea Nationall Auionoma din oraqul Mexico, i inceput Ia p"hq;; ;-""6; ce- s-a sfiirsit tei ani mai tArziu cu o rcmarcabila descooerirr

asemf,ndior a fost identificat, rot in 1982,

hlj" dt +.." meri, avdnd bazeledrcptunghiularecu lanrile de 30 x rJ m-, sunt dispuse de_a lungul a muneroasealei. Un ansamblu
h penf |inef fuc;o.

JroiffitJ fllT!-c1a: qm ratenque, cea a piramidei pe carc o cerceta era acoperitl cu oare penect prelucrate, profesorul a gtrsit in una din ele 12 ctruri ome astupate cu dopuri de pian-i. Dupn cabva ore de Jfort

Observand sprc c4 deosebire poaoauele a.

nruncitorii au rculit str indeptrrtezeleqrdea si sub ea au aflat o scaxi ce cobora in adinc, in cea nai marc parte colrnatattrcu tone dc piatrl si argili. Pentrucuritirca celor 2l de trepte au fost necesari rloi ani de lucnl astfel inc6t abia in l95l pulurile de ventilafie au ,bst degajatecomplet, ceea ce a permis continuarcaactivitiflii. La 16 mefi ad6ncime, scara se termina gi incepea un culoar. Zidul de pietre lipite cu mortar care baradrumul a fost gi el inldhrrat, dar a urmat un p€rete gros de patru metri gi o phce im€nsd de piatri. [n ziua de 15 iunie 1952, Ruz a patnms pentru intaia datil in cripta ascunsala 25 de metri sub pdmint. Dincolo de stalactitele ce coborau din tavan ca o cortin5" a observatun monolit de piatrtr care ocupa cea mai mare parte a podelei. incaperea era desnrl de spalioasl (9 n hmgime x 4 m hlime x 7 m inllfime), insl datoriti dimensirmilorpldcii (3,8 m hmgime x 2) nlJ;lime x25 cm inlltime si 5 tone greutate) care se stririjineape un soclu de aproximativ 20 de tone, a fost dificil de ridicat. Dup{ ce operagiunea fost incheiattr, a in sarcofagulde piad au fost descoperiterlmdsjlele pdmanteqtiale unui individ, decedatprobabil in anul 692 d Chr. Cel ingropat er4 in comparatie cu ceilalfi indieni, remarcabil de inalt (1,73m). Bogdfiile glsite h oiptu" in sarcofag ;i asupra scheletului au provocat, surprinzitor, mult mai puline dispute decdt ceea ce era sculptat pe laturile qi pe suprafaja capacului de piatrl. Gnvur4 extsaordinarde bine executag gi consewadl,nu infnfi$€azitaltcev4 conform opiniei generale, decdt rcprczenbrea omului. Exist2l instr ;i mele interprettrri care suslin cI imaginea ar constitui schita rmui vehicul de zbor, acest punct de vedere fiind infltdt qi de friza cu semnificafie astonomictrde pe laturile capacului. Langd capitala ecuadorianl Quito se gtrseste munte artificial, un af cdrui nume esb Panecillo. inc[ de c6nd capitala nordictr a imperiufui incaq a bst cuceritA Si incendiatl de spanioti, pe panecillo s-av fecut slpeturi nenumtrratedin cauza zvonurilor orivind armrl, arginhrl si nestemateleincaqilor ascunseacolo. in ultimii ani. in urma studiilor de sFatigrafie, car€ au constatatlipsa straturilor, a devenit evident ci Panecillo nu es|€ altcevadecdto moviltr uriagf,, constsuidl a6ta timp inainteainca;ilor,inc6t nu existitnici micar cu o legendi legatit de aceasta. Exca tiile efectuatepe culmea rnovilei au scos la ivealtr o curioastrconsbucfie in form6 de stup de albine, pe ce semenaintucetva cu rm convertor Bessemer. tot intinsul celor doutr Americi, multe astfel de dealuri gi coline au fost identificate abia in ultimul timp ca fiind piramide sau movile construite de oameni.

incdt. se poate aprecia vechimei ei la circa 11. Marc este Kefren . Aceastajustifica lizic numele pe care vechii egipteni l-au dat Marii Pimmide: Lumina.). Din ptcate. in zoni au fost iu€gistrate aproximativ 40 de monumente as€mtrntrtoare.Ezzemqn. Cea mai mare dintre ele nu este. nu a fost descoperit nici mtrcar un fragment al faimoaselor pl'ci. ce rqflecta soarelecu o str[lucire ftrri de aseminare. in acelasi timp tn care scrierile conlineau $tiinlele oitmetice Si geometrice.Chiar 9i in acestecondifii. Abd-al-Latif (scriitor arab din secolul al Xl[-lea) menlioneazi in memoriile sale ca semnele hieroglifice care acopereau piramida . conform majorit?ttii aprecierilor modeme. in inscris. sultanul a trebuit str renunte.00O de ani. la putin timp dupn ce Abd-al-Latif Si-a notat observa(ia.. a fost ridicati.nu este aceeas. Tabletele. dacd le-am copia pe hdrtie. printr-o stranie coincidenli. alb. Ehet . Singura dintre cele qapteminmi ale lumii care a rezisiat panA in zilele noastre. iar sansade a reuqi intr-o astfel de clutare este minimtr. de asemenea. piramiaa Roqie nu parea decat zgariau. KI. Marea Piramidr.i Divin estc Mikeinos. Conform informafiilor lisate de I lerodot. ln timp ce in tot Egip$l 9i in Sudan existil nu mai pu{in de 180.000 de ani.Khufu (vu Yekhuet. in totalitatealor. au fost utiliz^te la reconstructiaoraqului Cairo.i aceea cu pc cax€o vedeau cei vechi.acop€reau candvaedificiul. Chr..unt in numdr aga de mare. petrecut. istoricul arab Abou-Zeyd-el-Balkhy a sustinut ipoteza unei varste de 73. Afirmafiile sale sunt in concordanti cu insemntrrile lui Herodot.. sultanul Melik-al-Azis Otrnan-ben-Iusuf a dat ordin ca piramidele si fie distuse. grav afectat de rm cutremur. cu timpul. piramida a cerut 20 de ani de efortud.tohr$i.aflat la Oxford. Piramida lui Kheops prczint?tun sistem de galerii foarte com- .Vechiul nume al piramidei era Yekhet. acela. Piramida lui Djoser este cu un secol mai veche decat Mar€a PiramidI.'HLEN SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII 201 Din cele aprcximativ 80 de piramide egiptene. numai ce se aJId sc'ts pe suprafaya ocestor doud piramide (Kheqs 9i Kheften) ar umple peste 6000 de paginf'.i la sud deqi realizarea lor a ridicat serioaseprobleme constructorilor. netd flrd asperit{i. in timp ce drumul pe care au fost transportateblocurile de piad a fost construit in zcceani. deci ar aveavenerabilavdrstil de 50 de secole. conform clreia Piramida lui Kheops a fost edificati cu 300 de ani inainte de Potop. pan[ in prezent.lrOrittntul lui Khaps. ci li arhitechra interioartr identictr.datoriti in special dimensirurilor lor ieqire din cor:au. . El qi-a bazat evaluarca po traducereain arabl a inscripliilor sapatepe pl6cile care. dupd cum se $tie. Regele a poziSiile stelelor Si ciclurile acestora Si. sau mtrcar a simula acest lucru.i Stiinle. o prezintil pimmida lui Kheops. gi cea mai in virsta.in cursul cilrora au fost cheltuite uriaSesume de bani.. ce comunicl la nord s. destinata adtrposti(conform teoriei oficiale) trupul faraonului mort.trei gi-au cd5tigat rm rcnume deosebit. preolilor sd depundin acestea totalitatea inlelepciunii lor Si ansamblul cunoStinyelor tn difeite lor arte. DacI acordam crezaretraditiei copte. care a finut si menlioneze ctr ele fumizau informatii detaliateasupra modului de constructie al edificiului. c:ue ne apare ast?lzi.Khufu.Locul splendorii lui Khufu". In piramida orientalii (a lui Kheops) au fost inscrise sferele cereStiSiJiguile reprezentdndstelele Si planetele.i timp. istoria $i cronica timpuilor trealte.Suridiunul dintre regii Egiptului dinaintea potopului. Cea mai cornplica0t arhitecturdint€rioart.200 OS. vor putea sd le inleleagd. a constnlit cele doud mari piramide. prin dispunereacomplexd a spaliului. Duptr opt luni de muncd neintreruptS. Tot Abd-al-Latif mai amintegtein scrierile sale de faptul cil in anul I 169.Orizontul lui Khutu . numit al lui Akbar . EI a ordonot.. Atunci ea era acoperitit pe cele patru lL(e cu o inheclminte de calcar fin.. pentru benefciul celor care. piramida lui Kheops.2800 i. in fnal.Khufu ) adice . textele respectiveindic6nd faptul cd lucrlrile au iriceput pe cand constelatiaLtei se geseasub semnul Cancerului. in timp ce constructia de la Niuscrre este cu doui sutc de ani mai tandr[. Interesant este faptul ctr cele mai mari gi mai ftumoase edificii par str fi fost ridicate intr-un interval de cel mult 100 de ani. acum 2000 de ani. cu toate eforturile flcute de arheologi. al carui manuscris. subliniaz5: . Mai recent. Interiorul ei. pirarnidele puteau fi consideratedeja antice. a timpuilor ce vor veni ti Jiecare din eyenimentele iitoare care urmau sit se producd in Egipf'. Textrirl scriitorului copt Masoudi (mort in 975 d. O caracteristici remarcabild a celor Aei piramide mari este nu numai asemanarca lor. prezinti unele particularittrgi surprinzitoare: este prevdzut cu doul guri de ventil4ie. Chr. de clsemenea. intre anii 3000 . cel putin in ceea ce privegte culoanrl descendentsi camera subteran6. oSa incdt ocestea sii patd rdmAne ca mdrturie.

*.btA cu stabilirea (olului piramidal.."iuta Jir-A.. in care se afll "otiO.lungimeape uscata tuturor celorlaltefiind '.. Chr. inrnulfi0t cu un miliard este cgali cu aproximativ distan(a plmint_Soare.s m' lata I : ut. presupusul . iar din raportulOir* Inarultranscedental uo. transportateli iliie.l rrcr o erugmA pentsu iniliafii carc ne_au precedat cu "u cincizeci de \ccole. nordict..618 (numarulde aur).."u uaza inel$mii piramidei.m'.CameraRegineisi apoi Ia MareaCalerie Acestaqi inalt de 8'5 m' MarcaOalenc' lung de 47'5 m un culoarin pantA.f.p'. connuul conti_ rrcntelor. parateta carc trece prin edificiu (30u) acoperf cea mai mare rrrtindere continentall. 'pa1ioas5. "ln .-o lrrrrhlema.". esterealizatl in inregime din Fal:.dificiu u.'ilol'^n?. i..) afirma ctr luneimea yngl !1uri a marii pirarnide era de o optime ant _r" rni.* .i-i Dup5. gletuite.. ". astronomia geografia pufn la nivelul cel $i I 1 .Or. de oe tungr to.il. cele aproximativ qi 50 de A!o*" it ZZOde rinduri Ei avdnd mase cuprinse intre 2 din carierele de piatrr.Camera Jianerqrd a reginei.i u.000 de ani sunt retitiv minorc. Piramida lui Kheops' carc tu i.. KTJHLEN SISTEMUL @ULT DE DOMINART A LUMII din trei nivele: unul la mare adincime plicat.l: de apioape aproximativ400 de tone' un format dln 9 blocuri' care cant-aresc panutpg saleriade intrire se ramificdun coridor carecoboarain nivelul bazei piramidei' 11t. 6 m.taIi au mai ramas putine' la baza piramidei' Singura Oi" rntenor "u* la int'are se afla pe laturanordictr" o inaltime de 16'5.p"i.4'l m si fiind situati la o inallime de 8'5 m' U-n -"i i" pant?iduce la aqa-zisa camerdfunerard.ln galerii si canaledG de coridoare.202 OS. CameraFaraonulul' in schimb. compus in esen1tr ei piramioei.. s_a observat ca suma Iarunror bazeipiramideiindici numdrulde zile dintr_unan 1365.sub pimmidd: De o camerdmic[' oLi oorn..presupusul al sarcofag lui Kheops' 5i azi ' Spre debsebirede alte piramide egipten€vechi.rritde venind din spaliul cosmic O.i:51050.""i rru.l_ru'i ^lumh5 r. in timp ce Agatharchides *.*1"".iJ. .Eroarea. de t38 m) $i se termintr 2'300 00o de blocuri unaQe' o platformi de 6 m2. o .spre cele patru prmct€ cardinale: _.impa4ind perimetrul bazei la dublul inAlfmii se obtine nu:3.""u -tiSituattr in centrul nhamitle!' c3.. ' istoricul grec Herodot a adtat cA valoarea exacta a Cnidus (scriitor din secolul al tr-tea i.a .lui'completeazd stiintA si de tehnicS.al doilea pulin deasupra -9ial treiler !it*:i'. J tr.a ItTTtds (J trhat! are incaperi gi coridoare ce ulca pana sus in intenorul el' bazei. !i suprafala lor. f". de 3l m sub nu a putut fi stabiliE' fapt ce vine in.r". Sn fie rreesta indiciu cAaspectutinrregului gt"U un -deci iarna"t r .tri ale ptrtratului bazei sunt orientate.qr". in ambelecazuri inclinarea lc(elorfatAde orizontaltr esteaproximativaceea.in centrullanuii dinsprenord' ducela un PasaJ chiar deasupra la accsl mii c" coUoa. sist€m a fost conslruiiun adevarat cdtevasute de metri in lungime' galeria cea ventilatie ce lotzlizeazd. sarcofag. un alnrl' ce duceir sus.complice qi mai mult: datoritadensiutii u*o.Tlt! alaraonului. loc sa simplifice ' I oc zy")6')1" lahtudrne in o. arati Sorin $bFanescuh lucrarea Sfdarea Timpu.'menite sa reduia din presir'rnea o ulmttoarc opera c piatra asupraboltei cavou."zerrtu.mencranul care traverseaz5 piramida imparte continentele si ((eanele in d:uf patt egale."iu il"a'i_ limea trirmghiuritor fetei piramidei) $i jumatatea bazei tzultil..Aintt-o incipere in st6ncd.1" 22 de sutimi.". piramidal inmul(it cu lOE dtr aproximativ distan(a 11 . PasionaJii de mistercle egiptene au descoperit .l''l"qr sapaneau Itzca.*"u"or"ui rc consuuctonl monumentului? DacA este aqa" marile pete albe.Plt I il o udattci^. .SO m si ittalti-. inctinaie a piimiOei era egald cu lungimea de un stadiu' adbl aind'-"" grad de latitudine. :. duce catre "u-".. asuet mcat.".rr.avea latura bazei dc cu ""uoe1'."tit" i.?nnlfmea piramidei lui Kheops.rcoretjc_ 29u58-'5.mai int6i la esto nrrni.' dl masei uriaqo .. . r[m6nind practic'aceeasi. alb fin' era acoperitcu lespezide calcar rd. Pozilia exacuta piramideinu esteinsi de 300. canalele de aeri.- .a-i ua*"i-" de galoll .t acestaconstiuie o inb-areintr-un sistem cr1! subterane..fJr. o. -. r ire mai persistaupe htu{ile lumii acum doutr secole._ rur rmgonalf=1. spriiln{ .1416..i.E.. r.. M1€.i aite aspectematematice interesant€: ..u-ia"i rc"-rO -Consta'tarea.-ar"t* "umai mare de 5 hectare. calculul demonstreazi c6 mijlocul pi. .ut?nul n::.cele patru varfi.a tlfiate coningemanatecu precizie milimetrica' acolo unde a cerut-{. i"*gtf'. de pe sol nu vom vedea arnplasamennrl ""t real al rrrrsci.u de 147 m (azi. l"itgl avind.cu aceeasi precrzre. .91S.2210 (nli)..up*fqe Zli.i" latitudine.sire..1ol_ parcursdde Plment pe ortrita sa in jurul Soareiui. Aceastil particularitate da cu atdt mai rlurr oe gandltr deoarecemodificirile pe care le_a suferit scoarta tcrestri in ultimii 6. lasi .

De exem' ph1 dupl ce s-a stabilit c[ in cazul unei piramide din carton dG ' numai iO cm indllime.preoul autenucierau recunoscud duptrcapacitatea de ir se ridica in aer.i1 Templul din Aninoe.*t -indeptrrtat. perioadtr ce coincide aproximativ oo presupusadatit a scufundtrrii Atlantidei.'. Tinand cont de faptul ctr toate pirarnideleexistentela ora actuall pe intreaga suprafa{i a Terrei. Mitolosii sustin ci in cA el ar fi inventathieroglifeleqi i_ar fi inviFt pJesiotent diferenta limbilor. Pliniq in N. refeitoare la originea piramidelor din Egipt: r Perioadaconstruirii: 10. Astfel. ci se iermini cu o platforml de cifiva metri pdtrati gi amintind una din irl caracteristicileefectului de piramidr. rr muncii fzice propriu-zise. r Tehnica de constmire: .u tradi(ii afirml carn. perefii galeriilor au fost pictali in culori vii. Hefines Trismegishrl. incomparabil mai avansate. nurneroase -ui -ur. dacl tinem seama de faptul ci dimensimilc laturii celei mai lungi gi a celei mai scurte diferf. s-a puhlt eitima cd" respectdndpropo4iile in cazul particular al Piramidei lul Kheops. carQ erau realizate din . relala)azd. Putemica fascinalie generata de misterul ce planeazn in jurul piramidelor a dus in epoca modemi chiar la tentative de dezlegaro In a enigmelor lor pe cdi aparcntparaPsihologice.390 inainte de intrarea Prin' tului Pecii in Egipt. desFe arhitectul Dinocrates care.'. in lcmplul lui Serapis.r'colulal XD(-lea.01. diverse obiecte. P^\rl lo n. De asemenea. reuFa sI fin6 suspendatein ylzdulr.fdri a fi legatede ceva. ierinteie lcrrn Leurechon. vartejul energeticrespectiv poate ajunge la aproximativ2y'0 m.rer. cunoagterea sine.i controlal fizicului gi psihicului uman. nu au rur v6rf propriu-zis. diferite metale $i erau plasate in v6fil acestora. dacd se examineazl relelele liniilor de fofll .Despreracla tui Mahomed_. voftexul acest€ia avea dimensiunilc de 3288 de meti in time fi rcspectiv..it in 9l-]:lf!"fri '. cqrncareollentete constructiimegalitice. astronom rcgal al Scoliei. Autorul Corpusului Hermeticwm. trecutul. Cayce suslinea ca in Atlantida se iorbea o srngurd limbl. in timp ce lrrmai.in timpui itrdvechi toyi oanenii iiiii 1'rterea de a zbura.i chiar .i la un diamenu de circa 1.care au eliminat iun.'darqi un pasioJ il .187?-03. lui Kheops 5i secretele inilialilor ei' EdilJln All' acelor gaze care sunt din ce in ce mai mult folosiie in civilbalia actuald"i o Iniliatorii: Hermes qi Ra au rcluat proiectul lui Araaraart gi s-a inceput consfructiaa ceeace esteacum la Giseh."r" . pnn anumite metode. prezerdate qnexa 3. In plus' la mare ad6ncime.80 m. trebuie sd rcmarc faptul cd . la suprafala Plmantuhi.pietre mari erau deplasale ldrti eforf. se observe c[ epicentrul ac€socl est€ foarte aproape de locul unde est€ amplasacl Piramidn. in int€rior. Piromida 1997. .OS.se deplasau singurenrin rrer. ".precizia realizlrii Marii Piramidc este extraordinar[.r. legendele vechlor liuitol ai Americii de Sud afirmi cI . pe intreg pdmantul inr_o anumiti perioadi preistoric6. KTJHLEN SISTEMUL OCTJLT DE DOMINAR"E A LUMII 205 epocii moderne.diverse corpuri.Astfel.aveau rolul de a amplifica radialia energiei de cltre structura piramidah. ca. care creqtefi seextinde in iniltime. Smyth. . sub domnia lui Araaraart. Conform lui Strabon.stii _tibetani fac apel la o sofisticatil metodf de eaucali" s. care nu l_a intereJ pe credintar€ligioasa. Casiioa-oi iar Je "orUeste urrCupidon de fier care pluteain templul Oianei. nu a fost un geniu ridicat din nAndulegiptenilor.rigurd pe wemea sa era binecturoscutit metodade ci "e o a mentine rr . 2466 de mett diametru' in acest mod.se spune ci sute de ani a fost atimati 'Ae pUfonui rrrrscheii din Medina fara ca ceva vizibil se o suslinf.performanla putea fi atinJ |)rin posturi (inute conform rmor anumite proced*i..490-10. De asemenea. ci un ini{iat al unei alte civilizagii. a fost un om de gtiinp capabil.aturalis Historia..la fel cum procedau rrr(iatii antici. rirr ln Egrpr.{-pia"u-*t.03.dirijate de preolii initiati. de altfel. doar cu 20 crn' iar terenul din junrl struestenivelat la mai pu{in de 2'5 cm.. folosirii unor tehnici. existi o serie de indicii care sustin posihilitatea.pin folosirea acelorfo4e ale care permit ferului sii Pldteascd fo4ele ascensionale l. f OZOj. uria$ele blocuri de piatri din . o Durata lucrtrrilor: o suttr de ani. de lAngtr Alexandri4 preolii egipteni ridicau rrrler un disc de metal figurdndSoarele. care sc refera la existenta unui vortex energetic emanat din apexul piramidei. acestsensputan aminti principalele revelalii ftrcute de mediumul Edgar Cayco de (18.pietrele unghiulare" ale piramidelor. in Recreation mathematiques tp-ir. pi' ramidele puteau funcliorn permanent ca veritabile balize aerieno pentru navele din spaliul circumterestru. Referitor ia metodele de transport care au fost folosite de cAtse co-nstructoriipiramidelor.1945) fi sintetizate Paul Ioan in caneaP/' ramido lui Kheopst. care a trf.

circumferints Pemantului $i distanF penn la Soare. planetelor. impreunl cu mentorul lui. ci pur gi simplu plmdnq nisip qi argill tasate di atAtea milenii. Creatonrl. Gohed a a{rmat: . trebuie amintit faptul ia" conform -tradi6ei. Templele pot fi distruse.. Referindu-ml la cazul particular al piramidelor egiptene $i la existenla arhicunoscutA monumenrului a sculpnrralce-si. electric dfii Si radialiei luminoase' se. nici un om de pe Pemantnu stie c6nd-a fost ridicat Sfinxul. editonrl londonez John Taylor.nu esteDumnezeulBiblrei. polarizatit oPtic' poale f clrilarlt cu ale energii 5i poate provoca efecle ay-. Din investigaliile efechrates-a constatatctr fenome_ nele nu se incadreazd teoretic in legile cunoscute ale qtiintelpr nahrii. Dr. Lrrcifer. La cercetareacimpului energetic al piramidei au fost folosite de ctrtr€ L. Estedenumit de Marele Arhitect.o veche insciplie hieroglifcd pivitoare Ia piramida ceq mare precizeazd cd faraonul Khiops a indllar-o ti tn acelari timp a reslaurat un monument din qntichl ate.OS.referito-are existenla unor inciperi sig! la late in interioml construcliilor. o teoria magnetictr. o informa{ie ceva mai precisda parvenit p6nd in zilele toateacestea. iar irntr-un articol din Innes se afirma: .cel ce s-a in lat pe sine insusj..*9peranleleunor mari descopeii s_au limitat la o. SIMBOLISTICA noastre de la Herodot. deoarece este st?1p6nul necont€statal tuturor masonilor (zidarilor). Arff Gohe4 de la iJniveni_ tatea Ein Shams.ca piatra. Smyth.' pot fi amintite: o teoria virtejului de eter. cu ajutorul razelorcosmice. gi anume S.W.Reich. care se dezvoltl prin studiul Cabbatei. Inn-ig6 antichitate puteaproteja qi astilziunele secreteincd n'eelucidate ar ale piramidelor egiptene. stabilind chiar qi dara Parusiei.i zone nu se asemtrnau deloc. KUHLEN SISTEMTJL OCULT DE DOMINARE A LTjMII numerclog . 'mdndtoare frecdii. ideeacA unelertrmasite tehnicii electromagnetice ale din .de c5tredr. Cairo (care a folosit printrc altele qi un computer deosebit de performant) desi testele au fost realizate cu deosebit?t competen(tr. Ceei ce ni se pare o incelcare a legilor gtiinjei. pand i . in cazul acesta poate fi pur qi iimplu actiunea altor legi. Formularea unei teorii unitarc asupra efectului de piramid! intaflie sd-$i facd apari$ia. Important de subliniat este faptul cI Marele Arhit€ct. Referindu-se la acest aspect.rse. mulsime de simbolui lipsite de senr. Dtn multitudinea de teorii care au incercat si explice fenomenele implicate de efectul de piramid. ci tocmai ingeml ctrzut.caracteristici Aecvent int6lnidt la fiancmasoni -. Soarelui. o teoria radialiei.finxul-" Solul dur sub care se aflA galeriile nu este rocA. ori folosirea sau modificarea t"gi p. lungimea anutui. o teoria energiilor multiPle: o teoria energiei Primare.Alvarcz' laureat al Premiului Nobel pentnr fizicI in 1968. a denumit aceastA energieorgonicd.era convins ie Marele Athitect proiectaseti Marca Piramidl. ln urma sondirii structurilor in-terioare ale piramidei lui Kefren de Ia Giseh. Lunii qi stelelor. care a notat ctr . STiarul ramane ii . Smyth a dat interprctitri rcferitoare la evolutia ulterioartr a civilizafiei umane.rului.. Din calcule fitcute asupra pasajelor interioare ale Marii Pirarnide.o noud energie care poae fr refractatd' refectatd. dr.Schull qi Pettit arlta in lucrlrile lor cl .J)esJide toate legile cwnoscute electronicii $i ale stiinlei si esteinpiibil ale din punct de vedere $tiinli/ic! In piramidd acSioneazdinumite influenle care nu fin seamq de legile itiinlei. Serge V. inc6i a devenit tare. numai metode itii4ifice verifrcate in cadrul unui program la care au luat parte numeroaseinstitutii din SUA 9i Egipt. a maselor de piabd..dezuoltd in aserneneastr1rcturi".iar inaltele cunostinte dobandite de cei din vechime pot fi date uiritrii. EFECTUL DE PIRAMIDi Dr.'Cu toate acestea. c-are nici astltzi nu le inlelegem. Iahve.. al tuturcr celor ce se striduiesc str inalte o noutr lume peste ruinele ordinii instaurate de cel care este numit Durnnezeu-Creatorul.in piramidologie. diferind de la o zi li alta. Smyth a recunoscut clt dimensirmile piramidei confineau adeYlrata valoare a numf. constatare ce sus{ine observalia privind antichitatea Sfinxului.i d afifiar 91 ageasla este energia vitaltr care ftrconjoari toate obiecrele si fiintele planetei. tensiuni si eforturi ce "noi reprezGta fo4ele ascunseale pAmantului.inregistririle ftcute intr-o anumit?l perioad! de timp asupra aceleia. referindu-se la teoriile carc incearce se explice fenoirenele telate de etectut de pirardda' a afumat: 'Jncer' cali sd pdstrali in minte doud intrebilri: uplicd acea teorie toate manifes-tdrile cffioscute ale fenomenului si poate f ea fo-lositil pent'u a prevedea o manifestare incd nedescoPeitd? Actualmente -nici o teorie Privind energia Piramidei nu rdspunde mullwnitor acestor doud citerii'. Durnnezeul venerat de toti francmasonii.aiui" im_ presionantele edificii. o teoria lentilei cosmice.King. ca4ile pot fi a.

nu Dot se nu remarc o hfiebare care intrigd: de ce nu au fost edificate tumuri. de Stonehenge. ln majoritatea cazurilor. in condiliile in care unele din ele rdmen o imposibilitate tehnici chiar gi pentru tehnologiile actuale? . despringi dintr-o stanca situati h o deplrtare de 35 km. KTJHLEN este de ajuns. domuri sau sirnple ingrlmddiri de pietre? Din pure considerentede rczistenli sau de estetica?Cu ce icop au foJt ridicate? Sunt monumente'morminte' temple sau constituieo reprezentarea realittrfii de dincolo de aparenfe' un omenirea din timpuri imemori' simbol al Puterii ce guverneaztr ale? Importanta implicaliilor teoretice ale existen{ei unor irtinsc retele de galerii subteranepe intreg cuprinsul Terei este capitah' deoarece acesta reprezintil. Conform interpret?irii lui Papusl. Am fost ob\nuili cu ideea cd oamenii orinduirii tribale. atunci. pe de o parte. Aga. o datit cu acesta. in unele locuri navigaliei de coast?t(de exemplq pe malurile Finisterului. Edibra Heral4 Bucur€9ti. De unde. inmorm6ntareaunei cSpetenii indiferente neamurilor striine. Fansportarea qi ridicarea megali{ilor. elementul care poate distruge din temelii intregul edificiu clasic. mai ales cand era vorba de intereselesfict limitate ale unui trib. CrVrLrzATIr MEGALTTTCE Conform teoriei oficialg strivechile civiliza{ii megalitice sunt considerate a fi expresia neoliticului superior 9i a confnmdrii victorioase a omului cu nahrra. susfine ctr megalitii in form5 de menhir (st6nci neprelucrate).care permiteau. atat in ceeace prive$te modul in care esteperceputi structura realtr a Pftnentului' cat qi ln cel referitor la veritabila istorie a umanittrtii. rm material excelent pentru confecfionarea securilor de lupti. el aracl ratiunea tuturor greqelilor ln chiar contrastele sale. rezumAndin sine cele mai stranii forme: simbol al adevdrului. cultului mo4ilor. cum se mai irnpacd aceasti rcalitate cu ideea trudnicei reproduceri cotidiene a propriei forte de munctr. deterrninareamomentelor de solstiliu qi. vultuml.cu alte doutr categorii de constructii megalitice. din granit dur.$i a celor mai importante strrbatoriale anului.probabil. prin excelenti. leul qi tauml care ii inso{esc pe evangheli$i. voi continua prezentareaaspectelor referitoare la aftitecturile megalitice specifice relelelor de nrneluri 9i galerii zubterane. electricitate' caldurn qi lumin6. acele fo4e u[Etne necesa!'€ De construirii rmor opere atet de grandioase? unde sutele de barbali voinici capabili sI miqte din loc blocurile de la Stonehenge? Cooperarea dinte triburi nu pare probabili. Iar dacd acqti bdrbali putemici. care deqi lupta sI supravieluiascd igi gtrsearesursede a construi pentru devenire. cuburi. dolrnen (peqteri construite) sau cromleh (consftuclii rctunde de piatrr cu buiandruguri) slujeau.aflate la circa 130 km de Londr4 au fost constnrite. el aracl crqtinului ingerul. iar savantul descoperasub toate acesteacele patru forme elementareale energiei: magnetism.in Malborough. Pentru a elimina conformismul care caracierizeazi investigatiile din acest domeniu. pe de altlt parte. de I-Isiind la o parte aspectele ordin $iinlific prezentateanterior. secretele lui Adda Nari. din st6nci de dolerit albastru grele de 82 de tone. simbol al absolutului. extras din colina Prescelly Hills din Pembrokeshir.SISTEMUL OCTJLTDE DOMINARE A LUMII 208 OS. respectiv cele care pot fi atribuite unor civiliza{ii megalitice qi cele presupuso a fi servit drcpt observatoareastmnomice sau temple. Treizeci din aceqti bolovani au fost ridicali la verticaltr. agricultori sau pAstori. de exernplq celebreleformaliuni megalitice de la Sionehenge. israelitul recuroasJein el viziunea lui Iezechiel. cei mai pricepuli oameni ai tribului sauneamului lor. Papwi $tiinla secred. edificiile dau impresia unui incredibil efon de constru4ie.cu o precizie mai mici sau mai mare. unde incepe Canalul Minecii). sau organizareaunei sarbatori f6r6 paxticiparea unui public larg. ca de exernplu ob(inerea materiei prime pentru confectionareasecurilor. iar ceilalli au fost prelucrali in fomrl de plarqee de piatr6. erau eliberali de alte mrmci pentru a se ocupa de cioplirea. Aceasta este ratiunea pentru care simpla abordare a subiecnrlui in cauzi in cercurilc stiintifi"e si academicea devenit un tabu desava$it si pentru carc itudiul sinrrilor megalitice este facut cu o remarcabilEuniformitate. oficierii slujbelor in cultele pagane gi observaliilor astronomice. necesareasigurdrii hranei? $i oare cum au realizat aceste monumentale consauqii oamenii presupuseiepocl de piatrd. pe p€rioade lungi de timp. din 8l de bolovani grei de cdte 50 de tone.$tiin{a contemporanl l. care srmt considerali arhitectii constructiilor megalitice. hindusul.Un mod at4t de prinitiv de asigurarea hranei presupuneexistentaunui teritoriu mare pentru fiecare neam sau trib. triiau in comunitili relativ mici. comrri. fiind limitali in ceeace privegtehnna la indeletnicirea de vanttori. 5. Sfinxul este prin excelen{trun simbol al unit6{ii.aflati cam la 200 de kilometri deplrtare (mai tirziu doleritul a fost folosit la confec{ionareapivolilor) qi.

ins6 aqezarea i"a civilizatia.fost nurnit .at".b.L. locuinlele abia ajungeau '"rt or facute de comelia Peratu !i Bemar. ^"-J-"i"laio. matudrn$i Teotihuacan a llsat o imagine a infloririi 9i toate celelalte arhitect'rii ironumentale' itu. rmPrxru ""1" -tt" cele din lnsula Pa$elui..9i Andros' precum qt dio Sete Cidades. "um precum Teotihuacanul ' con"trui ctva MACHU. cat $i denumidle initiale ate u::. in lucrarea 'Mesaie ale unei alte Mochu-Picchu decdt'n a..iul. centru curural misterioasapopulalie care a ridicat acest important singurele informagii care se qtie nimic in prezent' "f'n-Jif.i*"uidemonstreazactr "exportul" de "ry este una iDoteztr?lstoria ne firndamentale ale tuturcr civiliza$ilor' consii.iu" pe toti azecii' care' deqi chdiser' . esteuimitor' t'ecandu-se la. vizitatori celes'ti..i. orooriu-zisd nu a purtat nlcr ca nume.... sd fi edificat construclii similarc cu cele de ..tlora uu fIT iJt :mecu oanecunoscute. precum Teotihuacanul' Machu-Piccht! insrrlelor Bimini.Jnca "" nici ca cetate. nuli puteau .rt....t in ti-putui' care -sa*uturi fii"rrlsT'riltiJ-ai.. La fel i. Mlrimea lui qi a ii*il"rtit"" 9i ace$ lucnr nu era indmpldtor un Jt ii.pa*t".ua u n"ta' Procesul .tLr..t cat meialitice' d" p"ttit'"nte TP culhrrtr ".in negu.-iil'-nu munf"caSii l-au numit l/illcabamba' dupi lanpl .. prctentiile lor imryriap.'U" ce au *p""t interesan! care a fost remarcat de cercedttorii ca lm ceas Soarelui.i B€mad Roidingg! Mesa"/€ Edittra sa€culurn I o ' Bucur€gti' 1996 ....t'. reotttitanul. "asezarea drumul cdtre zei".i "'-'i"*"-e-"*' at "nire" ultimul rege inca'g.....iil.'.i de construclie..*.. fala de care poporul :i ffi.ilil.i t]ici sttn i de zeitili..ilttt""* *'*di** secunde..i inillimea de 42 de metri AEt adeverata -J"".deoarece inainte de venir€a sparuolllor' aqeztrri sistematic."-"teristic[ il.J a construcfiilor initiale-fiind "tdT:] 1" .nor megalitice .. d4inntori ai unui livel p*^-.' formeazi un mlnunchi d€-raze fatada vesticr se .:-n uf'pi"tt"to..ce au penaud4inut s rcalrTtlret mijloacele tehnice p". KUHLEN OCULT DE DOMINAREA LUM SlSTErvruL 2rl o Adeplii paleoasrronauticiiau glsit in ac:st d91n:.fi.. Incaqii au $iut doar sr imbine cu ffi. care au supravielult curgeru care continutr str ne uimeasctrgi asulzi? TEOTIHUACAI\ ale vasnrlui omq Teodhuacan' situat in mijlocul Ruinele m[r€te Ciudad de Mexicp' Dodisului mexican" la 42 krn nord de capitala aceea$ilatitudine ca 9i Machu Picchu' Despre .. Ora5ulacestai-a imprcsionat atzit celor care inu adicd incdi ei-l-au nwnit Teotihuacon.".'"i avdnd ca tmice izvoare povestililg aztece despr.""e$tia 'oe planeta de origine este incomparabil mai marc decat prooaourde t saE realizat edificii tipice comunit'itlilor umane' fi..al in-tJ tig*' ... 23'5 km2 9i ese Teotilruacanul se intinde pe o zuprafa15de a Sorrelui" ce are penmetrul &rzJr dominat de gigantica Piramidtr --i"i.ffi:G. fi iosi motivalia ansendrii unui grup relatil p]Tcnrl de veoerc ar restrans'intr-o activitate a clrui utilitate din Nu est€' oarc' mar Jfatotlifot spa$ale ..i-" iscustn(a chsica.nume' deoarcce-nu primit ca moqtenire' impreuntr cu-rmete ci doar l-a i-" "o*t "it.Jit o" ridicat" s-au stabilit temporar pe T. galeriilor ""-h-."-i.*t. d. monumertala a P€istoriei cu .:" penh" ii" i* oegezdlute TaT'cniar L'e 1i31 pentru 60 de oam€ ' I . *"i . iiroi . aproximativ egalil cu perimetrul Marii Piramide J"-iSoo O.:.::. lla..i*i1i-"u inifiale (calculati) de 93 de meni' iitt'e"i"i tatura Dazer <rc are ae crioscuu este qi Pirrmidr Lunii' care metri .itii ilta"J "i i.. carc nu suferl compyaFe."t qi piramidelor' tipul cetittilor.ffi iimpul incaqilor..il....."""f"qi oraq' un anumu.ffi.denumiri atece tutuor vechilor Iu""ra in -oa de pe cuPrinsul Mexicului' -.".necerasnecrc ale vietlt creatonlor er rimdndnd nedescoperite cel mai mare centrureligios...-..scap6" oricrrei logici? sa fi fost opera .. .-Nu .".Ln .."d"ii..o'1 ..d i#i'*"6.ffi sr se sunta m nto:lr .zt0 OS.-plet'?t ...tiinp Oemult uitate' De ace la Machu-Picchu *"*"-"f" dour ttil*i d" tonstruc$e diferite: stilul megalitic il i**l*.i" la umbra totala' Pe durata a exact 66'6 .ti" qi.trd.e . .a petecut acolo multi ani i-EIaiJ"** ii" i"iit nt' ate unei atte ciilizolii Pie'rele .ih explica cine putea er."a..i*ai Iot de inflorire 'unor edifrcii impnesionante.7r. de tare p€ a ecr' uriasii-ouiname.PICCHU un oraqin sensul Orasul smnt Mrchu-Picchu n-a fost niciodati au fost gasitt acolonici ternple'nici idoli il. di" civilizasii Pietr'ele-"d noiOin*"..'-".errl . este acela cd ea functioneazi qi pe "t"aialpitLiO" schimbfii echinoctiului' pe 20 martie .#.:.n1: ::lisI teola tlcTt :1T:-T-sT deosebit'de 6ogata de argumentePgn99 u:tu"ti i?rf.i.i*ti."..

ale ciror rczultate se vf. moi. expusl in Cuzco. pe care le-a vandut-unor colectionari particulari din SUA.ur. secretullui Machu-Picchu. Esentiali rimdne tohrti reconfirnar€a ideii ci lumina. locul a fost folosit mai mult ca rcfugiu pentru femei. care inseamni in limba checiua.2t2 OS. fecioare ale Soarelui. pe mahrl Atlanticului.nu se va Eti nicioda6 cate sihli au fost ingropate pentru totdeauna zub pnrndnrul carat la marginea acestor cei de comunicatie.. KUHLEN SISTEMTJL OCULT DE DOMNAR. construite prin teritorii cu acces foarte dificil.onge. O trlsluun specifici a construcliilor o constituie modul in carc srmt ti. ele sunt lustruite $i imbinate cu grijl.965 km'. De aceea..E A LIJMII 2t3 vietii in exil qi este posibil ca el sd fi cunoscut. care nu a apArut deloc inEmplltor.o asemenea imbinare este singura in mAsur[ sd mtreascl stabilitatea zidului s. incat ints€ ele nu poate fi inFodusl nici micar o lami de briceag. datoriti aqezirii sale deosebit de frumoase. cu marginile rotmjite. peJe prtrpestii deosebitde ad. ce se potrivesc perfect fdri a fi utilizat mortmrl. ce centircsc inai multe tone Si care s€ imbinl at6t de bine chiar 5i in prczent.rninrme a antichititlii. acestea au fost dislruse de conchistadori.Machu-Picchu a cezut in uitare Deste30O de ani_ pdni in 1909. A urmat apoi o perioadl de jaf. Surprinztrtor. care centilrcscinne 100 qi 300 de tone. Blocuri de piatra supradimensionate.. Nu se vid dreptunghiuri sau linii paralele. intre ora$ul Piripiri 9i Rio [. treaba aceastaa fost ltrsatil pe seama arnatorilor qi a genigtilor armatei.iate pierele. Intihuatana nu este construit.despre care str serpoattr spune cu certitudine cd au fost cioplili de m6na omului.. dar la fel de bine ar putea str fie o sculpturil din secolul XX. Acolo nu exist?i cu adevtrrat vestigiile rmor edificii. teritoriul acesta imens are o suprafaltr de 8-511.i str r€duci eGctele fr€cventelor cufiemurele ce zguduie Anzii. preamt biblica Gomora. Editura Domino. La o primil privire pare o piatrl uriagi. cu fapte multiple. _ Oragul esteconsiderato. Acolo. Dupe cum remafca Erich von Ddniken in carleaProvocarea zeilort. o aluzie evidentil la antrnite ceremonii festive. ceea ce inseamni ci l^ baz acestei veritabile cadoperE se afl[ niqte calcule care fac ca urnbrele st nu se repete! REndsile ale rmor asemeneaIntihuatana au mai fost gisite si in alte locud alesecu grijl de-a hmgul Arzilor. ./oczl unde soarele af6t legat". cand a fost redescoperitde penranul M. un sit care probabil a fost distrus de foc. Sete Cidades este un vast peisaj aparent hctotic. asacum estecazul platourilor inalte de la Tiahuanaco. au fost transportat€prinE--o metodi exts€m de eficien0l gi necunoscut?l prezen! tocmai din in munlii aflafi chiar in fa(a 'ina1i-itor f"i Vicfr"-iL*rr|. elemenn cel mai prelios dintre toate simbolurile divinidfii. se aflI situl misterios Sete Cidrdes. ci este rm bloc monolit ce iese din stincl. iar umbrele curg rotrmde.. SETE CIDADES Din pmchrl de vedere d intinderii. O piatd dinE-un zid inca. Necunoscuteau rtmas 9i metodeie de prelucrare a granitului.yestale.inci. E ciopliti in granit. ftlc6nd parte integrandl din aceasta Si care urmtrreste o geografie necunoscutl noui. Din picate. in care Himm Bingham a deyastat operele de ardl din zonl. Cum indienii aL pestrat ttrcerea. 9i preotese ale Templului Soarelui. intr-un soi de mozaiC tridimensional.De la est pani h vest gi de la fiontiera peruviantr p6ntr la Recife. In pofida fapt-rlui cd incagii nu aveauanimale de povartr. iar o fa1trarc aproximativ 40 de asemenea unghiuri. De fapt. dar niciodatit oamenii de Stiinydnu s-au ocupqt de dezlegareaenigmei cataclismului L Erich von Diiniken: Provocarea zeilor. . Degi stAncile srmt extr€m de grele. preocupati de construirea drumurilor prin care guvemul brazilian wea si reductr distanlele gi str faciliteze comunicaliile. este a{a-numita Intihualana. piatra a fost literalmente trdsnitii de o putere apocalipticd. istoria oficialtr sustinecd ei srmt cei ce au ridicat zidurile masive de piad. O cercetare mai atenttr relevi faptul ci Intihuatana rcalizeazAun joc de umbrc pi lumini. deschisi la culoare. nici monoli{i cu forme bine conturate.. intr-un scop de asemenea necunoscut.carc au vrut str nimiceasc[ bazele culturale si religioase ale populaliilor Americii de Sud. este prczent in toat€ culturile. in totalil armonie cu peisajul mrmtos din .d la baza zidurilor oratului Machu-Picchu qi la multe alte ruine din Arzi. SUA qi Canada).. capitala statului Piani din extremitatea nordicl a Braziliei. La 176 km nord de Teresina. are 12 unghiuri intre fete. care. Targovi{te 1996 . Degi aceas0l lad est€ o minl inepuizabild de enigme arheologice. In perioada de agonie a imperiului inca. insotite de credinciosi si soldali. cel pu{in parfial.Gonzalez de la Rosa. constuctiei sale neobignuiG. O nestematl a lui Machu-Picchq care domini inlllimile. au rcu|it se fugt de cuceritorii spanioli. nici mdcar atunci cend spaniolii l-au torturat Si l-au ucis in plaza din Cuzco. Brazilia nu este depdgitit decat de alte patsu {eri (Rusiq China. nahrale. conceprliei inteligente qi originhe 5. dar nu l-a divulgat nimtrnui.

circulare $i pltrate. Cea mai lungd. inc6t rezistd de 10. care traseazd ca trrecizie limitele acestei sfddn arheologice". in largul coostei Floidei".pictrrile" sunt cu mult mai recenb decat . Situl se afli in interionrl rmui cerc cu rm diametru de aproxh rnativ 20 de kn. fecare tn Wrte. dnrmuri. niciodaet $i un altul. Surprinzdtor. Iact descriereafIcuttr chiar de Valentine. prin urmare' aproximativ la fel de veche ca piramida Cuicuilco. Bucue$i' . ily mai e mult!" ln t968. $ apartenenta singur lucru este insi cert .ponstructiile". c&emenea unor mai puncte de intrebare. in teZt.5 metri fecare. a rimas fird o explicalie plauzibill Originea vestigiilor este necunoscuti.6re lungi 9i ruginite. cepitanut John Alexander.. situatdla sud-est de Mexico-City. care ies dintre pietele stivuite gi carc se intind de-a lungul peretilc in d.Un pavaj larg de pietre plate dreptunghiulare saupoligonale dranjate in mod evident. Set€ Cidades ltt doutr trecuhrri distinct€: rm trecut foarte vechi. cit qi anul in care vor fi descoperiteruinele submarinol 1968. care in nici un caz nu poate fi rezultanrl rmul joc al fo4elor naturale. arheologulamericandr. conshuitdin blocuri de piad perfect t?tiate. ulterior.fiecare avand o greutate de circa 25. Editura Saeculum I. a efectuat mai multe scut li-rndiri in zona insulelor Bimini.000 kg.O. poraui j chiar orafe intregi aflate sub apelece acoperl platforma continenbll a Americii.Cayce a prevestit atat rcaparilia unei pd(i a fos6l Ad-qd".Jar Poseidia va Ji pintre pimele pd4i din Atlantida carc n vor initlla din nou.000de ani nu numai la acliunea valurilor..ISTEMTJL OCULT DE DOMINAR"E A LTMIT 215 petlec1rt in noaptea tinwrilor. Constmclia ciclopictr.Inh-o afirmagieficut?i in anul 1933. care nu va putea tl reconstituit. ceea ce l-a flcut pe arhmlog si considerecl este vorba de o scriere la o scartr foafi€ mare.ln plus. au sesizat existenla rmor constructii submarine la micl ad6ncime. cdci colluile celor mai mai dintre ele se tociserit Si se rotunjberd' cdpdtdnd uspecnl cupolar al piinii roatnde sau al unei peme. a cld rnlrturie srmt nicturile. care a erupt ultima oar[ in urmtr cu 8. iqr la <apdtul de la sud--esnl acestei adevdrate cdi tiere se termind intr-un coll frunos aranit Ceb trei satrte ziigazui.Deqi erau de dimensiuni enorme. in 19z(). intdrite la collui cu pietre verticale. sunt drepte Si paralele. Incepuhrl descoperirilor din Bahamas a avut loc ln momenhrl in care doi piloli. pavate aparent cu pietre hine potrivite. Unele erau absolutdrepanghiulare. Inca din 1923. dupit cum necunoscutilcda picturilor gi figurilor rupestrecarc le irnpodobesc.0O0de ani.. INSULELE BIMINI si ANDROS Un gir de coincidente tulburnioare au insolit inctr de la inceput descoperirile submarine din zona grupului insular Bahamas.el sprmea . este. au ldlimea uniformd fi se termind in cheii de boltd. ca cuprind rm ansamblu de clldiri. Ei au avut astfel qarsa de a confirma rma din cele mrl impgrtant€ Femonilii ale rernarcabilului vizionar. Acestepietre au zdcut timp indelungat. o societate ce a fotl creati pentru omagierea activitifii mediurnului american Edgu Cayce. Manson Valentine a descopcdl in largul lui New Providence blocuri submarine g?vate cu dtn boluri ciudate. KTJHLEN . sub pdura inunecatd de alge .rapot distinge uia$ele pietre. de mdna omului. gi despre care se gtie cd a fost acopetidl cu lavtr de wlcanul Cerro-Xitle. lungi de la 3 pdnd la 4. El a rnai descoperit. ternple. asemenea.Juine". pe cdnd cele mici constituiau un pavaj mozaical care ucopereasecsiunilecele mai largi. formau adeseaun soi de trohure paralele. durate din pietre mai alineate cu acuratele. este intreruptd de doud ramifcafii povate cu lespezifoarte mai. Pietrele mai. cei doi erau membri ai Asocwei Wntru Cercetdi Si llumitnre din Vnginia Beacb. unde a fotografiat tot ceeace p[rea nrai interesant$i a luat probe. fost mernbru al Beretelor Verzi si e4rert in explozii submarine. Spre cer se idicd mase de piattd ca forme ciudate. ziduri..Aleile. al clrei sens n-a fost descoperit. fdre indoiale. Sd vd atteptali le aceasta tn '68 sau '69. convingdbr ii cu aatratele. particularitigile scurgerilor de mctrl. care efectuauzbon[i de rutinl deasuptr regiruriii.aveaufolme perfect oliptice.000-10. a fost realizati pe uscal esteatat de perfecti qi imbinarea blocurilor atat de precistr. Cayce a prczh reaparifia lmei pA4i din zona vesticl a Atlantidei peste exact 28 dl ani: .tn apd.rnodem. PrMt din vtuduh. la 2-3 metri sub nivelul mtrrii. pe care le-a supus ulterior analizei t Chades B€rliz: 1995_ T?iunghiul Bemtudelor.lor qi a uraganelordeosebitde frecventein zona respectivi.. un zid uriaqlung de cel putin 500 qi de de metri.O po4ium cd: a templului Atlantidei s-ar putea sdfe descopeitd sub mdlul deptt de-a lungul epocilor de mare tn apropiere de localitatea Bimtnt. citat de Charles Berlitz in cartea Tiunghiul Bermudelor': . probabil. Din acest punct de vedere.Studiercaatenul a amplastrrii duce la identificarla a 7 zone & . mai . uneori petfea pdtrae. Constructiacare.2t4 OS. ci chiar a taifimuri. dubld Si lrerfect alineatd.

Pe fotografiile luate de astronauti deasupraBahamas-ului au fost remarcateciudate linii qi bule albe ce par a fi localizate aproapo de suprafala apei. INSULA PA$TELUI lnsufaPastelui .Din car. deti apdre clar tn apa limpede a oceanului.Sunt 1800 de metri de stAncd dupd s6ncd. astfel hcAt sd qibd formo unel piramide". de locuitorii insulei.-uu *"". ale ciror culmi ajung pin[ la 6 m de suprafap apei. dar cercetareaaten0l a imaginilor r dovedit c5 fenomenul apare nemodificat in ioate pozele.de altfel. Constucliile. Unii din acegti monoliti cAntdrescmii de livre Siformeazd unghiui regulate foarte mqri.Blocuile care o alcdtuiescsufi atAt de imense. inallimea avdnd aceeasivaloare.fiostenite.dut bei fo.. 10-20 m ioag-e. din insula denumidl ae b4tinagl RapaNui. Faptul cd toate statuile srmt dispuse pe Fei lahri ale insulei. Hsand liberf doar lahrra de sud-vest. acestpetec de plmant din imensitatea*"-rriunu a putut addposti niciodati mai mult de 3000 _ 4000 de oameni. in imediata apropiere a 1trrmurilor insulelor Bimini .lr Je 50 tone . duptr ce au parcurs un drum acJiOentat lung de I I km. prima pIr6nd.. locuin{e submarine gi zidud cu hmgimi cuprinse intre 7O qi 25O metri.. ln vdrful 1"U Tli inalt vulcan.i sunt cioplite din lavd durit. KUHLEN SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LIJMII 217 speciali. pe terasa inalt?t ce o inconjoard.12 m) qi par incastrate tntre ele.rza numlrului mic dL cxemplare. Rano Kao. care in prezent se qtrage doar din ltalia.care. 19g4. dar. carrtare"cin.uns singuri la locul lor. . Ipotezt cea mai vehiculati este c[. se intind pe o suprafaltr de circa 100 kmz. nu poli sd crezi cd ea existii cu adevdrat". ar fi cd."').it 3600km de Chile si la aproape ta 3700 km de Tahiti.. asemeni altor expedilii (circa 14 in zece ani). Conform specialigtilor dc la Universitatea din Miami. v6rsta oraqelorscufirndateestecuprins{ intre 7 gi l0 mii de ani. ceea ce inseamn[ ce ele au vlzut lumina zilei cu mult inainte de a fi construite piramidele de la Gizeh si cu nii. Initial s-a crezut cA ele provin de la evacuarea aerului de citre submarine.. Excepfie fac doar gapte-statui.Allii au de la 15 la 40 de picioare lungime (4. in medie. descriind ceea ce presupuneael a fi o uriaqtr piramidd scufundat?isub apele Atlanticului.216 OS. Pietrele zidurilor cAnt?iresc fiecare. ceeace sugereaziideeaci ele au fost . atat liniile. subap . incit.e de civilizafie distincte.. din arhipeleagul Bahamas. vorba de virful unui munte. cea mai mare dinte ele avand o greutate de aproximativ 270 de to-nel. ins5.i Creta".tilor.dar. c6nd trei cordbii olandeze ale amiralului Jacob Roggeveen au acostat la Av6nd o suprafap !{n. Bucuresti. si ca toate srmt indreptate cu fap spre centrul insulei. de numai I | 8 kmz si fiind situat.i Andros. in 1972. in6l(ate pe terasa ce dominl marca qi care privesc spre vest_ nord-vest. latura bazei ipoteticei constnrclii estede 200 m. Matakiterani sar Te pito o te Hen& (. muzeeledelindnd cea in prezentdoar 2l dintre ele. a afirmat cu uimirc: .ochii ce oriveic . Charles Berlitz. Editur:aAlbarros. Sicilia .rlt inainte de epopeeasumeliantr a lui Ghilgames. Conforrn indica(iilor radiolocatorului cu ajutoml cdnia a fost detectat?tla smrgitul anilor '70. Ele conginmii de siluete. cu un volum de 6 m3 care cin lresc in .\fre ce.Si gu q3s in Iocuitoriineinarmali.5 . Un aspectinteresanteste faptul ctr rmele dintre statui au deasupra un fel de . cu laturile de 16. Ludvik Soucek: rdruiala unei umbre. au fost descop€rite un templu din piatA construclie l. De formd trirmghiulard. a fi cea mai evoluati. Analiza compoziliei unor coloane a dezvdluit cd este vorba de marmurd roz.Berlitz sugercaztr de fapt.Cercetilrile intreprinse de Thor Heyerdahl. a rtrmas un mister. arheologul american Manson Valentine gi scufundatorul Dimitri Rebikhof au descoperit. c6t qi bulele nu sunt altceva decat umarea impresionirii directe a peliculei de citre neobignuito manifestAri ale cimpului magnetic local. Majoritatea au. este pulin probabih descifiarea lor in viitor. swrt absolutconvinsici giganfii au a.lg qi 24 de km lungime. zona a lbcut obiectul rmor noi qi minu{ioasecercetdri.construclia in sine qtdt de neverosimild. in chip paradoxal.i-a primit numeiedupa fatalazi a anului 1722.. raportul complet al investigafiilor nu a fost dat niciodatA publicitalii.afusrat. drn pAcate.antroDo_ si zoo-morfe qi diverse figuri abstract€. Conform afirmaliilor sale. cu privire Ia acegticolo5i misteriosi. . navigatorul nor_ vegian de pe Kon-Tiki. insula esteunicd prin cele 600 de statui gigantice care stauae vlghe.. mai mare partea lor a fost distus6. in locul unde se qlseste Piramida Mana.i jur de l0 tone. Aproximativ I50 de statui moai zac netemfuratein cariera de piatrtr wlcanicl de la Rano Rarku.pdlIrii. 25 de tone. La inceputul anului 1987.au cvidenfat faptul ci pe reritoriulinsulei. O dovadtr a unui trecut mai apropiat o pot constitui tiiblilele de lemn rongo-rongo gAsite in preajma unor statui.

a plecat Si dus a rdmas.Pe timpul domniei regelui Rokorob he Taua a cdzut ceni. cste qi faphrl cI tei proiectile cosmice de mare calibru au cizut intr-rm interval de timp relativ scurt pe mica zuprafap a insulei. . Tot la Baalbeclq se mai afl[ o piad. c corpul nostra nu va putea rezisla pe alte planete mai mult de doud luni: a toate planetele diinizeazd Soarele.in aaz-deurgent .carea de rotalie a planetelor. o doud planete.Chiar pentu tehnica actualtreste $i grcu sI ne imaginlm cum a fost transportatde la cariera de piatri . ln apropierealor nu s-au gdsit ume care sn indice faphrl ca in tecut ar fi fost aduse acolo jertfe sau ci zeii respectivi s-or fi bucumt de un rcspect deosebit. Cel mai marc dinre eG (numit I riliton). Fiinlele care o locuiesc sunt alfel jl se nasc in apd. agacum au forl ele destiinuite sotiei exploratonrlui Francis Maziere: . Un cer cdzdlor care pive$te.l apoi se tnloarce. KTJHLEN SISTEMI'L OCIJLT DE DOMINARE A LUMII 219 giganticl specificl culnrrilor megalitice qi mai mult de o mie do statui. "r"Ae TERASA DIN BAALBECK La nord de Damascsehtinde terasade la Baalbeck: o platformd llctrtuita din blocwi de piaffi. Mineranl se spalit in loc de piatrd si de aN: estefoane fn si poate f filosit ca Jir de lesutO ipoteza demntr de luat in considerare sustine cA. o planetele sunt locuite doar foarte pulin. imprejurarecu care plaja anaken?t foJt pustiitr. Legenda.av6nddimensiunile23.T^:grL lq66-1971. ctr. deoarece in perioada :11. din +at de precisa a meteorililor pe o suprafap rnijlocul imensului ocean gi anomalia mignetice a insulei.5 x 4. Cercetarca atenta a pietl€ld folosite r relevat similaritatea tehnicilor de tiiere a pietrelor lt zidurile de pe irsull qi la construcliile incaqede la Cuzco. Nici rndcar micile statuet€prin care se invoca haml rmor recolto bogate nu au nimic comrm cu forma stilizati a cologilor. Nimic din cultura recentAnu sepoate comparacu statuile moal. locuitoii planaei Jupiter au reglat mi..insulei lin$tii" ce prive$tesperiatitsptt cer este cu totul deosebfte:. care are masa de 900 tone.z6.5 x 2. unde etb numai apd ii piatrii. uistd mai c1tseamdun metal uniccu mult mai Jin dec6t aurul nostru. D. c qistd o planetd Jdrd vegetufie fi Jdrd pdmdnt..babilitate. a$teaptd. Cel pulin asa este versiuneaoficialI" pentsu cd unii experfi relev[ fapnrl ctr nu este cxclus ca aceastasI justifice aparida unei noi baze militare ameriNu ar fi pentru prima oartr. sunt Ia fel ca PdmAntul. c pe acea planetd se qfid zdcdminte de metale cu totul dW l. Sup. Ronga Riki ti-a luat din notl numele de Rangi Topa.de faDtInsula Paqteluinu reprezin0l ahceva decat un v6rf de munte ce s'_a aflat pe displruhrl continent pacific4 statuile fiind vestisii al.i ridicat la inatlimea de 7 m. SUA i orimit'din partea stahrlui Chile permisiunea de a construi acolo o pisfA de 'nterizfre. o mitcarea $i lumina planetei l/enus sunt produsul aerulul.gi p. Irnportanta geosh-ategica insulei pas. pozilia sa usor inclinat?t . Fundatia este formatll din blocuri uriase de piati" in [rcutate de cateva sute de tone.teluirezulel si din faonrl a cI. Mafte ti Jupiter. A cdzut de suspe pdmAnt. a navelor spaliale. Acolo nu existil cwrenll de aer. instr I demonstrat cI edificiile pascuane srmt anterioarc din prmct dc vederecronologic. dintre carc unele mtrsoarl in lunsime Irste 20 m. acea planetit are fuma unui glob de piatrd Si metal.218 OS. ce este multicolor verde-n egru-a Ibastrula Iben-ro Su . pima planetd pe care o vor canoagteoamenii va f Yeruts. de cu tonrl alt tip dec6t cele din insuh.. spro deosebire de statuile din temphl care parctr sunt tumate intr-u tipar unic. nu au energie electricll nahrrald." La fel de interesantesunt qi unele din credinlele blqtinagilc. nedesprinstrtotal din lrrc(ii carierei. Ludvik Soucek: Op. a ca acest fenomen si se intAmple este ext€m de micl astronomii nu au examinat deloc posibilitatea exist€ntei unei lestrturi intre -infima ci. Un timp a pivll q asteptat. aceastitinsull a fost utilizaul ca punct de in ag'rcsitmea americani irnprotrivaVietnamului. in schimbul sumei de 16 milioane dolari. c trebuie sd-i strdpungi inveliSul metalic cu Jlacilrd de piatrd pentru a ajunge la vdna de minereu. a doar Pdmdnul are locuitoi de culori difefte: t existd un singur Soare $i nimeni nu poate trdi pe el. . este de 50 de ori mai grcu decdt blocurile -folosite la constmcliapiramidelor egiptene.25 m3 si o greutate de 820 tone. citate de Ludvik Soucek in Bdnuiala unei umbre'. civilizafiei ce s-a dezvoltat pe rcspectirul continent. c pe Lund trdiesc finle umsne. decAtcele de pe Pdmdnt.djrea.

In afarn de sin[ile megalitice care pot fi incadratecu o anumittr marjit de eroare intr-o anumitii gnrpa. din cadrul complexului pare se fi fost megalihrl.r ul"i multiple de pietre verticale.2 metri. unde cea mai inalt! are 3.. in Pentru exemplificarc voi prezenta cazul r€prezentativ al sferelor gigantice din Costa RicaSFERELE DE PIATM In anut 1940. se bucurl de o faimtr deosebiQl Patru aliniamente'! imprcsionantese intind pe o distanF de aproape 8 krn.tunului Si se indreaput spre est-nord-est. Tot spre est.i aleile de megalili de la Camac. Cea mai mare sferl descoperitilpdntr in prezent cantitregte16 tone Ei este folosita penru decorarcaoras-uluiSan Jose.F. iar localnicii ii spxreupiedra pintada. Kermaio.. incepind de la incint . O incintil de formtr-aproximativ pAtratitse invecineazacu t3 qiruri paralele.. astilzi spar! cunoscutsub nvnele de Er Grih (piatra Zinelo) sauMarele Menhir Spart Cele patru buctr1iuriaqein care s-a sfdramat menhirul zac la extremitateaunui fost tumul'de l6ne6 Locmariaquer. prcsupusea avea semnificafie astronomictrsau astrologictr. la mic[ distantasprc est pot fi admirats pietsele ince qi mai mari ale aleilor de megaliii de la Kermario. KUHLEN SISTEMTJL OCI. rmde cat€va din casele actuale srmt din piete verticale a.alcntuite din 540 de pietre. amplasatit la 0. existi unele constructii carc nu pot fi sistematizate nici una din categoriile prezentateanterior. observatoareastronomice sau obiecte de cult. Era lung de 100 metri gi lat de 30 de metri. respandite in cele mai nea$eptate locuri gi realizate cu o precLie uimitoare. conform clreia aceasta fi fost o rampi de lansare a navelor a{a-zis extrat€rcste.2. care se intind cat vezi cu ochii. Bra$ov. Cea mai importantl piatrf. l t giruri aproximativ paralele de megaligi. profesoml Marcel Homet a descoperit in nordul Braziliei. Cei mai mari dintre megalitii de aici lp0 7 m inaltime $i. cu o inallime medie & 1.Stone a descoperit in Costa Rica sute de sfere de piatre. unde trei piete uriaqe fac rmghi drept cu aleile. in fine.'LT DE DOMINARE A LIJMII 22r a fost consideragt&ept un argument in favoarea ipotezei lansate ar de adepfii S. in categoriasituritor megalitice ale ctrror destinalii probabile au fost acelea de observaloar€ astonomice sau de amplasamente digioase pot fi incadrate formalirmile megalitice de la Stonehenge . Cel de-al teilea aliniament de pietre se aflI qi mai sprc e$. Supr fala lui era acoperitit. ALEILE DE MEGALITI DE LA CARNAC Ansamblul de megalili de la Camac.seg6sesc.sllaqul modilof'. artreologul Doris Z. Jermifer W€sawood:Lacai miste/ioase. marcheazl prmctul de plecare ' i put . Aleile de piatrd nu srmt drepte. insi nici unul dintre ele nu Drezinet argumentehotArdtoare. cu diverse desenesimbolice. ajungind ta 0.. Micu{ul c{trm k Menec. la fel cu cei din Le Menec. In legtturA cu originea pietrelor au fost vehiculate doutr tcorii. locul rmde menhirul s-a prlbufit in urma cutrem-urului din 1722.EAitura Schci.ci descriu. .8 km de capetd qirului. transportarca $ ridicarea pe verticald a acesteist6nci de 350 de tone ar putea crea probleme deosebitechiar qi pentru tehnica actuald. motivalia care a stat la baza ridicarii ansamblului rnonolitic nu a putut fi inci descifratt. aceasg incincl are un diametru de circa 100 m' dar parc neinsemnati in comparalie cu aleile de megalifi din apropiere. Cel mai mare dintre ansamblese afltr in vecinltatea c!tunului . Deqi aliniamentele din Le Menec sunt suficient de impr€' sionant€prin lungimea lor. situat la':r aproxiniativ I km nord de Camac. incheindu-se cu o alttr incintil & pietre.La scut timp.'locul arderii". De5i reallzatea acestor impr€sionanie constructii a necesitat un volum wiaq de munci. Se ' considertrctr fiecare $ir era alcatuit in(ial din circa 1000 de pietrc ti ct toate cele patnr alei (Le Menec. cu dimersiuni cuprinseintre c61ivadecimetri qi cdliva metri. descresc kr\ misurtr ce inaintezi spre captrtul aliniamenhrlui lung de f.20 OS. o curb{ care se arcuiegteutor sprc nord-est. In totat. un ou gigantic cioplit in piaEn. cunosculi sub denumirea de mmhire' .ezate unele inconjurate de o elipsi alcltuit?l Engd altele. strlbltind ' pldurile de pini ale rcgiunii.pe o intindere de 600 mz. pomesc din drcptul cf. La ' est de incinta din Le Menec se gisesc inlltate 1099 de piet€' dispuse in I I alei. Formattr din 70 de megalili. de-a ltrngul cursului superior al fluviului Iiio Branco. care parc sA fi fost legat odinioari de ansamblul din Kerlescan. hngl Kerlescan . 1997. $tiinF actuah atribuie acestor blocuri diferite utilititi: monumente firnerare. Pietrele stmt aranjatedupl mirime. Mrsurand initial peste 20 de metri indllime. posibil a constitui opera mai multor generalii. . cel mai mare din lume la ' ora achrald.' I Le Menec de l6ngl Camac.7 m indfime. qi cele circa l0O de pietre ale aliniamennrlui fvfiiul Menec.9 m. Altitudinea menhirelor scadetreptat spre captrtul qinrlui. Kerlescan Si Micul Menec) erau integrate intr-un unic gi superb ansamblu'.

deoarcce toate civilizaliite Arnericii Centrale qi de Sud adorau Soarele sub forma unui disc slr[lucitor qi nu a rmei sfere. provincia citeva piramide uriaqe construite din p6mnnt. Spruce Hill . aclirme a rr. instr teoria folosirii acestorala celebrareaculului Soarelui nu este probabilil. nu a crescut nici macar un fir de iarb1.a ridicat o problem[ deosebitl. KTJHLEN SISTEMTJL OCLILT DE DOMINARE A LTJMI 223 Una din ele zus{ineactr in sfere este ascrmsaur.oape o mita. terenul d.seridicl o st6ncd . Texas.. este Si faptul cit indienii nu au ptrstrat nici o tradifie retativ ta sociedllile umane care au existat iandva in aceastaregiure si nu stiu nimic despre istoria ruinelor. Urmele lor mai pot h vAzute si astilzi la Fort Hi .i Glenford Fon.-ooi. iar multe altele au fost descop€rite pe virfurile mrmtoase ale lanlr. s-a observat c[ sunt formate din blocuri ordonat -torul"aqezateSi legate cu un liant a c6rui compozilie nu a fost incA stabili6. eventualpe pante.-"1" "on"Oin"irf"i qary scoas5dintr-rm fumal. Doutr sfere uriaqe se afld pe insula Camaronal.. afa incdt ofilenrl a atribuit dezastul unei eruptii vulcanice'. sA langAAten4 acolo existaustuchrri de dimensiuni venite dintr-o epocdanaerioare. contribulia adusi de noile investigafii la imbogllirea imaginii noastre despr€ activitat€a civilizaliilor ce au existat in tecutul indep&tat al omenirii poat€ fi sernnificativE. umede sau accidentate. in Rlodesia (Africa de Sud_Esti"i"lopi". Carierelede piatrd din care trebuie se fi provenit materia Primn n-au fost descoperite niceieri... ce a crescut progresiv prin invelirea lui cu lavr. timpul celui de-al doilea rlzboi mondial. in Golful Dulce. ceea ce a dus la distrugerea multora dintre obiecte.dezvdluind un perete interior prelucrat. l. Aralt de circa 36 de metri Si.OS.. e.Despre acestea.nuit "iriUii". Eitremitatea sudica ". nu au ilsd nici o legahri cu exploziile nucleare efectuatein poligonul Pentagonului' Descrierea lor a fost ficuttr penau prima oarit in 1850.un seism a provocato falie in versintul unui munte din Paraguay.ti sosili in viitorul star ^. Degi ritmul descoperirilordin domeniul siturilor megalitice este exhem de lent. River.rl unor inAllrmi greu accesibile. aliniate dupd o linie perfect dreapdl. ar fi opera mernbrilor uriei rase atbe.cercetate atent.realizate din blocuri de Diaffi..adevdratpompei american. ""tatlioi in .IaE cateva exemple concludente. B4tinatii le spun mingz ceregti. _. dar Valea Vonii este steriltr.cat $ cele din pidurile virgine moctloase din zona de cimpie. un cerc€titor a afimat chiar ce ruinele seamend teribil di mult cu cele al" arse-descoperite Africa de Nord si Orientul Miilociu. ce poarttr inctt strucliei ciclopice din carc provine. at6t cele situate pe litoral.rlcanilor este deosebit de fertil.datorit?tefectelor timputui. primii coloni. t790 qi 18t0. a fost descoperidlo masivit constnrclie centraltr. de exemplu. Sorin gtegnesdr: Sfdareo Tinpului. . zon^ din sudul deqertului' Nevada.Ca si nu mai amintim ci acestea srmtamplasatein locuri aflate la mare distanp de poalele vulcanilor. Neobi.Inry -it otuo_(SUA) au fost surprinsist gtrseascl regiuneruinelea circa in IUU de cetitn cu ziduri groase. iar a doua a fost lansatil de oamenii de gtiin{i.'p-_ iar se inalp inexplicabilulcomplex de clldiri din Zimbabwe. Datelenu au fost datenubliiiiatii_ Cu mult inainte ca Parthenonul fie construitp. De obicei.*t inta $e fzjune. Ruinele. ALTE SITURI MEGALITICE ln Valea Motii. amfs4ele unor constructii ciclopice par simple bucdfi de itanca ar.in juml c[reia zac ruinele unei cetAli care are circa o rnill lungime. sunt amplasate dup[ o anumit?t schemr' iar transportarea lor pe terenuri nomioase. De asemenea. . In 1947. asemeni unui bulgare & zApadL. oilotii in americani au identificat in Chin4 la circa 60 km de Sian_Fu. ce -Shensi. Sfercle costaricane. care a Hit in Australia cu mii de ani in urm5. asernnnltoare "nei scrieri necunoscute.insl numtrrul foarte mare de obiecte glsite contrazice ganseleprobabilistice ale rmei formiri nahrrale. deqi Costa Rica se afl6 Artr-o zonl de lrrlcani activi. aveauinillimi cam de doui ori mai inalte dec6tcele Oin gsiDt si laturabazeide circa450 de metri. efecteleteribilei arme a secolului datlt la carc oamenii nu cunoqteau XX. La Rockwall. inaltit_de 20-30 de picioare (6-9 m). ln centul oragului. Editura Zont. roca ce_l susfine purt6nd"si ea urme Planulstrlzilor gi alineamenrul caselor.E drept cI in cateva cazuri ar fi putut apare o sfere perfect geometrictr. rar rn lmpre1uffnl exis0l numeroaseansamblurisimilare." intindea pe o distanli Ae ap.Patm dintre ele poarti chiar semneciudate. cet?lti abandonatein virfi. Construc(ii"1" similare pot fi int6lnite gi la 50 de km nord de Rope _.legendaspunecf.de Ives William Walker..Surprins de aspectul lor. din vremuri imemoriale. cum sunt.deso# . 1992.rlui Cordillera Brunquera. topite parcl de o fantastictr temperatud. care afirmau c[ sfereleau aptrmtprin rostogolirea pe pantele vulcanilor a unui miez dur. rezultate in urma pelucririi unor blocuri de granit in greutate de p6fi la 24 de tone.ExistenF blocurilor vitrifiate atestl producereaunei teribile calamitlfi.. BucuttEti. Acolo.

care s6 ii permita str stipineascd intr-{ anumig misuri capricioaselefenomeneale nahuii' Legende. utilizarea aparatelor de zbor . . in prezent. fard vreo urmi vizibilf. folosirea curenh-rlut prelucrareala rece a metalelor 9i a electric gi a energiei nucleare.verde sau chiar incrustalii multicolore. au identificat in aceste bucAfi izo0opi radioactivi de aluminiu. Antropologul Alden Mason a afirmat ctr pe podigul peruvian. ce subcons. Bucurc$ti. inndnd in posesiaunor lingouri de aur incase.i dovezi materiale zugereazi folosirea unor tehnici avansatecu multe mii de ani inaintea epocii contemluminii anificiale' optice.precum fl realizareade dispozitive mecanice de inalcl prccizie' 6. in acelaqi muzeu pot fi admirate elemente electrice inzestrate cu electrozi de cupru qi cu un electrolit necunoscut. care a fost topit $ transformat in buuterii. existi serne care vin str conteste aceastiiviziune simplisttr asupra evoluliei civilizagiei umane 9i sd confirme ipoteza prezentei unor numeroase succesiuni culturale. La Muzeul din Bagdad sunt expuse baterii electrice cu pile uscate. dar sunt goale la interior. galbentr. . imbinate altemativ. Degi s-a incercat fabricarea lor in renumitele sticllrii veneliene.i a celei contemporane.intr-un anumit grad"de ce a fost ar:ceptatf cu atata us. Stair. care afirmtr ctr acesteaau fost aduse de . aplicarea unor metode cartografice eYoluate.a.i a rachetelor. AIte suse menlion€azi cI bijutierii din Lima. pot fi realizate doar prin utilizarea oxidului de ceriu. ar. caracteristic unei anunite societtrli umane.probabil fiindc5 nu a fost necesartr . s-au^gtrsit podoabe de platina" metal care se topelte la 1730"c. in mod paradoxal. fapt ce explice. chiar qi pentru bestinasii africani. numite aggzc. descoperirile qtiin{ifrce nu reprezintii altceva decat rcdescop€rid ale y9I 9f::: iinte'dob6ndite in cursul unor existenteanterioarc. la o valoare echivalenti cu de c6teva ori greutatealor.OS. fapte consemnatein cronici .au constatatc[ densitatea metalului galben era dubld decit cea normaltr.. KUHLEN SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LIJMII sau c:rre s-a crczut ctr ar fi patat/templu/fort?ireaF chiar minele de aur ale regelui Solomon. .i la suprafa@' ctr Desi istoriaoficiald sustine civilizaliile anticenu s-au ndtcat la un nivel tehnologic deosebit.generarea de realizarea dispozitive Dorane: piehei. Originea lor a rimas incertd. a c[ror origine se pierde in negura timpului.i tehnico-stiintifica nu a redus cu nimic ignoranta caracteristictr spirinrlui'uman. Este realizat in totalitate din piatrl tiiati' intr-o zond unde piatra taiact . adici a unui oxid ce poate fi obtinut numai pe cale electochimica. ale subcons-tientului' rmor experientedepozitate '.urintl ideea conform cereia actuala civilizalie -unica ce a reugit sn iasl din planul animalitEtii qi sa-creeze este instrumente de lucru eficiente. Din pecatenu s-a mai prstrat nici un egantion din ciudatul material. in general. Iat?tciteva din descoperirile ce pot constitui element€ de sustinerea acestei ipoteze: In Liban au fost gdsitebucili de roci vitrificat?i. 1984.*neriente denozitatein zonele abisale asleapti momentul prielnic pentru a ie. functionand dupl principiul galvanic. care. put6nd avea diverse culori: albastri. o Multe din statuetelede aur gi argint realizate de strdvechii locuitori ai Americii de Sud gi Centrale par ficute dintr-o singuf. este determinat de rm factor imposibil de -acceptat de citre doctfura filosofic[ ce sti la baza actualei civilizalii' Avem in vedere implicaliile teoriei reincamlrii suflehtlui omenescasupra snrdiului evoiufiei tuturor societiitilor umane. Ludvik Soucek: Bdnuiala unei umbre. de-a lungul unor perioade extrem de indelungate. toate tentativele au dat grq. erau de formA cilindricl. O alti cat€gorie de argumente care vin in sprijinul teoriei evoluliei ciclice-a omenirii b constituie mbrturiile istorice ce dovedesc posibilitatea accesului civilizaliilor ancestralela nivele Stisau in orice caz comparabilecu intifice ii tehnoloqicesuperioarc atins de actuala ciJilizatie.steciudateperle de sticld. dezvoltarea ".reactualiztrri ale tientului.nu a fost niciodatli folositi. Editura Albatos. bucatA.oamenii cu piele albd Si plete lungi care au cobordt din cer". Unele piese sunt arxamblate din mai multe elementede aur si argint.-^' .in particular' Conform acestei viziuni. cele mai ctrutate podoabeerau ni. o In rcgiuea de v€st a Africii ecuatoriale. l.alizeleefectuatede dr. TEHNOLOGII ANCESTRALE Din Dunct de vedere spiritual' tinde tot mai mult sI se impunil ideea cd nivelul dezvolttrrii t€hnice. veritabilele aggn deosebindu-se de la prima vedere de imita{ii'. in bat 9i Egipt au fost descoperitenigte lentile de cristal llefuit. Localnicii le atribuiau puteri magice qi le phteau in aur. de suduri.a-numitele tectite.

staniu zirconiq cadmiu. fiind expuse la temperaturi foarte inalte. KI.rlde faEo Un cui de fier lung de circa 18 cm a fost descoperit de spanioli intr-o minl de argint din Penf in secolul al XVI-lea. ln urma testelor efectuate s-a ajuns la concluzia cd granitul conlinea un procent ridicat de cobalt gi de corpuri metalifere. ceeace dovede$e faptul cI acestea fost supuse unor tensiuni electrice putemice. l0olo cupru qi 5olomagneziu sunt. a fost descoperitrm vas ln forml de clopot. Pentru a contura o imagine cdt mai clar[ a tehnologiilor folosire in trecutul mai mult sau mai pulin Atdep&tat al omenirii. In urma lmor analize s-a descoperitcA ele au suferit cendva. 1992. in 1973. conform afirmagiilor lltcute de oamenii de gtii4a peruani. 2. mai asculite decat tili$ jugherelor de otel qi mai flexibile decit lama celor mai bune sibii de Toledo.pietr€" negre ciudate. o piesn de aluminiu. o vip de vie sau ghirlandn. Corpul vasului searnlnA la culoare cu zincul. Bucuegi. in nici un caz. iar ln canti6li mai mici plumb. Sorin $t fdncscu: $idatea TimpuM. 1. vorba de acel metal relativ moale.8olo siliciu. In urma examintrrii de cltts€ specialipi.l6 cm la bazr. Edihtra Zona. India.Hadschar El Guble'. o ta granita dint€ Tibet gi China in zona Baian Kara LI4 arheologul Ci Pu Tei a descoperi! in 1938.expus[ la British Museum din Londr+ indice datele trecut€ $i viitoarc ale eclipselor de Lunar in Australi4 Franp. tehnicl sau form!. intr-o carier! situattrpe albia rmui riu secatde multit vreme. primul metal folosit.. Nu era.mai recentedecat piesa de la Aiud. aparent. ci pot fi deos€bitechiar . lncrustatecu argint pur. de dimensiuni reduse (7-9 mm). prelucrate in cele mai mici detalii. miniei sau fericirii. o Piese strdvechi confecgionate din aluminiu au mai fost descoperite qi in monnantul generalului chinez Ciu-Su Q65-316 d. cu destinatie necunoscutil.226 OS. nici uneia din civilizagiile crmoscute in momentr. cu dimensiunile de I I cm inalfime. argint qi galiu'. l.. Liban gi Chile existil nigte. ritnul vibratoriu al farfuriilor era deosebit au de ridicat. de as€rnenea incnrsta6 cu aryint. suprafelele erau oxidate pe o adiincime mai mare de I mm. o Vechii incasi erau dqinltorii unei metode de prelucrare speciali a aramei. un bombardarnentradioactiv putemic. se poate descifra pe fala lor cu ajutorul lupei. cobal! bismut. r t ingl Aiud.8% zinc. iar stratul de sedimentesub carc a fost gfsit obiectul dep4€a l0 m grosime. un numlr de 716 farfuii de granit. Chr. o ln Tukestan. incat. flexibil qi duqtil cunoscut in Europa ince din anii 2500 i. Dac[ filonul se formase conform proceselornatuale cunuF cute. Calaramele de c€nturl ale ofi{emlui chinez. bogate in aluminiu qi beriliu. fdcute dintr-un aliaj de araml.. Pe lanui sunt gaseimagini ale unei flori. Chr.JHLEN SISTEMTJL @ULT DE DOMINARE A LTJMII 227 c . o O tilblig de origine babiloneanit. cantlrcqt€ doutr milioane de kilograme $i este prelucrat?l. o In urma exploziei unei stinci din Dorcester. vechimeapironului poate fi esirnatil la zeci de milioane de ani. care leagl centrul farfuriei de circumferinlS. Daci e sA dtrm crezar€ afirmaliilor conchistadorilor spanioli. securile qi v6rfirl l[ncilor lor. 6l% cupru. regimea Chou-Chou. sau un aliaj ln carc se glse$te o importandl cantilate de argint. nu numai expresiatristelei. 6 crn la virf gi 3 mm grosime.foarte demult. a fost gisit. s--aestimat cd acestaar€ o vechime de cateva sute de mii de ani. care le permitea oblinerea unor performante remarcabile. cutitele. in 1851. ni$te ingineri au gtrsit obiecte de formit semicirculard executate dintr-un material necunoscut ceva intre sticli gi ceramicl. Fiecarc farfiuie este groase de doi centimetri gi are in mijloc o gaurtr de unde pomette o dartr dubll in formll de serpentinl. compuse din 85% aluminiu. voi face de in continuare o sistematizre a principalelor asPecte ordin tehnic ce ridictr semne de intrebare asupra versiunii oficiale cu privire la evolulia omului pe Terra. Aliajul de aluminiu din carc era compus con(inea: 89olo aluminiu. erau mai rczistentedecat platoqele cuceritorilor.). Pta:m Sudului din Liban. LENTTLE tr DTSPOZITTVE OPTICE ln ruinele cedtlii de la Sacsayhuamanau fost descoperite o mullime de statuetede piatrS. Aceste microsculPturi sunt atat de perGct lucrate. Deoarece aliajul imbdtrdnise. nichel. ce rcprczindl siluete umane sau animale. s-a stabilit cd obiectrl nu corespundeprin stil.i in jurul pI4ii inferioare a vasului.

existl anurnite descoperiri atat de qocante. p€ntm a Slefui un asemenea obiect jocuri de lumini. deqi unii specialiqtile atribuie origini diferite. nu qi momenhrl in care a fost realizt. 1992. ahturi de ele. probabil. in orbite iar apar pet€ ti meori scurte imagini.. din Mexic. datoriti rmor cauzerSmase necunoscute. insE. bineinteles. iar al treilea a fost descoperit la Lubaantu4 in Honduras. unui fenomen de rczonanI5. craniul prezinti o aureoltr. realizat dintr-un ale bloc de cuart transparcnt. dus acolo. Dupd cele dou! orificii aflate la baza craniutui. al doilea . craniul las?tuneori imprcsia ctr scoate ni$e sunete surde. gi a cilrui forml generah este similad aceleia a rmui cnniu omenesc. Sodn $tefrncscu: SJidarea nmpuluL Editura Z. procesuluide interferenlda luminii albe in straturile subtiri.aripile unei mu$tear Wtea sd o acopere".lnteresant est€ faptul cd tn ruinele Cadaginei au fost descoperite camee filigranate. in special din catza fenomenelor pe care le produce. Toat€ l. Nu s-a putut explica.. Printre acestea. la finele secolului trecut. Totodatit s-a stabilit ci lucrarea nu a fost tumatit gi nici realizaCtcu instrumente qi s-a calculat ctr rmui om i-ar fi trebuit in jur de 30O de ani de muncl f2irn inferuperc. probabil. Datoriti. apreciind ci au fost executatefie in Babilon. conform carora prco1ii-astronomi egipteni observaubolta cerului prin niqte tubrn s)J levi.. DeSi a fost cercetat cu microscopul electronic li au fost studiat€microfotografiile executatedup[ el. Spre deosebire de aceste realiztrri remarcabile din domeniul prelucr[rii cristalelor.prczintil unele nuante care se schimbl mer€u: odatil bate h violet. undeva in Orienhrl Apropiat. zi $i noapte. nu s-a putut stabili decit vechimea cristalului. Bucur€tti. 1984. Figurinele care provin. o serie de lentile qi prisme creeazd Luminat din lateral sub un anumit unghi. lentile de cristal llefuite.un loc special il ocupn niqle generatoare speciale de lumini" a ciror caracteristiceprincipali este €A fi. foarte perfeclionatet . Craniul. Ludvik Sot'a*i Bltnuiala unei t.ridiclt o serie de probleme ce nu pot fi solutionate ffui a acc€pa faptul ce izvoditorii lor dispuneau de rm sistern de lentile pentru mdrit. de ce maxilaml inferior a fost fdcut mobil qi pentru ce el poate fi deta$atde cap. a amplasat in virfirl Farului din Alexandria. probabil. CRANIUL DE CRISTAL De fapt nu este vorba de un singur craniu. incandescentil. ci de trei: unul se afti la British Museum din Londra. 5i se glsege intr-o coleclie particularl" tot in capitala Frantei. KTJHLEN SISTEMTJL OCTJLT DE DOMINARE A LTJMII 229 htrstrturile caracteristic€ale diferitelor neamuri din vlemea aceea. impdrahrl egipean Ptolerneu III. Evergetul. rrnrt Si cristal de stincd gi are o grcutate de aproximativ 5 kilograme.zz mecanism secret ca ajutorul cdruia puteau f observae corilbiile la mai depdrtdri. s-a dedus ci est€ posibil ca el str fi fost utiliz t in temple.reprezent6ndu-1. aseminitoare curcubeului.Buculeqti. Deoarecela ora actuah nu existi aparatecarc sApermitit dataxea . in interior. znrlJaztec al mo4ii . duptr plr€rea speciali$titor. Prin perfecliunealor.nrre. fie pe continentul american. 2. altndatit in verde.tiintific[ a acestui obiect. din s€colul XIII d.228 OS. transparEnte. elaboraie cu aceeaqigrijl a detaliului qi lucrate. . Edihrra Albatos." Existents in antichitate a unor t€hnici avansatede prelucrare a sticlei este confirmatl qi de descoperireaunui mist€rios obiect.se alli la Muzeul Omului din Parisz. iar pe frunte aparpet€ de diferit€ nuante. incat ele rtman o enigrni chiar qi pentru nivelul actual al qtiinlei qi tehnicii. pe Mr'craztecutil.cu instrumente de opl qi aparate optice. DacI analiznm relattrrile mai multor autori. decet sisteme de protejare a vederii impotriva orbirii provocate de strtrlucireacemlui.mc- . ne putern da seamactr este mult mai probabil ca acestea si fie sisteme de lentile. Duptr rmele izvoare ale epocii. deci a rocii din care a provenit. la care s-a referit Titus Liviu: . acestei pdrfi de cristal. se poate intelege gi de ce ei nu permiteau neiniliajilor str priveascl prin inshumentele lor. qi.de scurdl durat?t. mai ales atunci cand este balansat $i pentru efectul hipnotic pe care il are.ona. acestetei cranii au trdsituri comune. presupusa fi fost folosit in cadrul ceremoniilor religioase. apoi in purpuriu qi chiar in gIlbui-chihlimbax. una din minunile lumii acelei vrerni. De asemenea. Chr. nu a putut fi identificat?tpe suprafatalui nici cea rnai mictr'zgariehrit. Ftrrtr ajutorul lentilelor nu lnate fi explicati nici realizarea sculpturii in fildeq a cva&igei lui Medimece. acestemicrcsculpturi pot fi comparabile doar cu unele exemplarejaponeze de netsul<e. datoritit. asemdntrtoare rmui geamdt sau unui danglt de clopot Dact o razA la*r este indr€ptatn spre cavitatea nazal5 se produce o coloratie vie. deci dintr-o perioad! anterioartrurcdrii pe tron a dinastiei incaqe. sau chiar in rislritul asiaticCraniul aflat la British Mus€um este rcalizat dintr-un bloc de cua4 curat.

OS. KUHLEN

SISTEMTJLOCULT DE DOMINARE A LTJMII

231

fioneazn perioade extsem de indelungatc f[ri nici o surstraparent! de energie extemtr. LAMPILE ETERTIE La mijlocul secolului al XV-lea a fost descoperit la Roma un mormant mai pulin obignuit, a c5rui vechime a fost stabilita, dupf, inscripliile gasite la fap locului, la circa 1500de ani. ln el, ,gfundat tntr-un lichid, a cdrui compozilie a rdmas necanosclttd, zdcea trupul Tulliei, Jiica lui Cicero'. Corpul era intr-{ perfectl starc dc conservare, nici una din tdsdnrile fetei nefiind altera6. La picioarele defimctei, o candeld rlspandea o luminn palidl. Cum nimeni nu mai umblase anterior pe acolo, inseamni cA ardeade un mileniu qijumltate! Din nefericire, la pulin timp dupl aceea,flac5ra s-a stins $ nimeni nu a r€uSit sI explice rernarcabilalongevitate a felinarului. Un studiu amanuntit asupra ceea ce a ramas din doua Lampi ve$nice aflate la Muzeul Leyda, ar putea oferi o solu$e. Ins{ se parc ctr acest aspect nu interesezl pe nirneni. Ldmpile la care nc referim au fost gesite intr-{ mlndstirc din Anglia, la incepunrl secolului al XV-le4 in timpul rcgelui Henric al VIII-lea 6i sc presupunecl ardeaudin secolul al lV-lea. In Germania anului 1604 a fost descoperit, in interiorul rmei caveme, un morm6nt. Conform rmei inscripfii gravate pe o place de arame,monumenhrl firnerar apa4inealui Christian Rosenk€utz, decedatin 1484,presupusfondator al societiltii secr€teRose-Croix (Crucea de Trandafri). Primii care au petnms in sanctuar,au fost intigafi, in primul rend de lumina ce scllda toate obiectele din mausoleu,lumind ce era generaUl rnai multe ltrmpi etemefi carc, de aqacum se intimpl[ cu toate lucrurile importante, s-au stins inainte ca secretul si le fi fost pdtnms. Singura menlionare desprerespectiva asocialie s€crcUlpoate fi glsit2t doar in Fama Fratemitatis Rosae Cracis, manifestul confreriei intemeiate de RosenlreuE, publicat in 1613, la 9 ani duptr descoperireamormintului. Iatjt ce puteau citi parizienii anului 1613, int-un afig lipit pe zidruile co;covite gi str6mbe ale viitorului orag al luminilort: ,,Noi, depulali ai colegiului pincipal al Rosc-Croix, facem sejur vizibil Si invizibil in acest ora$, prin grasia Celui Prea Inalt. Ardtdm Si invdlitm a vorbi ldrd cd4i sau semne, toate graiurile ldrilor unde wem sd ne ofliim pelrtru a-i salva IE oqmeni, semenii
f. Sorin $tefanescu:Slidarea Tinpului, Editura Zona, Bucu€tti, 1992.

no;tri, din gretmld fi moarte. Dacll cineva este cuprins nunai din cuiozitate de dorinla de a ne vedea, nu va reusi niciodatit sd comunice cu noi; dar dacd doreStesd ni se alitture, noi, care citim gdndurile, ii vom ardta adevdrulpromisiunilol noastre:pAnd-ntr--atAt cd noi nu spunem local unde ne aflllm pentnt cll gdnduile unite ca voinla realit a cititorului vor f capabile de a ne face lui cunoscuSi el noud." Si O sutil de ani mai t6rziu a fost descoperitun alt templu subteran care-i apar{inea rmui membrual conferiei.ln ziua de lS m i 1717, oamenii carEau pituns ln sanctuarau strsit un fotoliu de piatrl pe care era aqezatun btrrbat mumificat, ce perea a citi dintr-o carte voluminoastr,sprijinitn pe genunchi. Langtr necunoscut,rm felinar emitea o luminil pltrcuul. Brusc, o mAntra cadavmlui a coborat De nea$teptate, strivind lampa eteml;i bagand groazain vizitatori.' Roger Bacon, Geoftoy de Villehardouin, Laonikos Chalchochodylas, Georgios Akropolites, Abul Fedq Abul Fergius, pomenesc qi ei desprcneobiqnuitelemiiloace de iluminat ce par sit fi fosl destul de bine cunoscut€ in Evul Mediu. De forml sfericl si confeclionat€dintr-un material care,,fru era nici piatrit, nici stictd, nici metal dar seamllnll cu toate acestematerii la un lof,. intIau singure in flrncfirme gi nu foloseau nici unul din materialele combustibile cunoscutein acea vreme. Degajau o c durl gi o lumintr intense RtrI a scoate fum, iar lovite explodau violent, distrugand palarc_ ce0gi, a{a cum s-a intampht in Ciprq la Famagusta in qi 9i Nicosia. Cdnd uul din aceste globuri care ardea Jdrd incetsre r fosl.. ., anmcat in marc, fiind considerat ,,lucr[tut diavoleasctr furtuna izbucnitil din senin gi moafiea peqtilor din zon6 au inttrrit ideea originii neplrnantenea straniilor obiecte.Legendeeuropene,asiatice 9i africanesuqin cd ele ar fi fi}st dilruit€ oamenilor de fiinte coborite din cer. Colonelu.l Fawcett, rcnurnit explorator a.l continentului latino-american, afirma ctr ora;ele ascunsein jungll sunt luminate de sfere sdlucitoare, iar locuitorii lor s,unt,desceidenlii unei mari civilizalii dwrutd'. Din nefericire, Fawcett a disp[rut pe cand incerca si descopercfabuloaselecet?tti,inainte de a divulga sursa neobi$nuitelorinforrnalii pe care le delinea. Preced6ndu-l cu cateva secole, cronicarul Barco Centenerra $esc.na el o,Junit mare", fixate in varful rmui st6lp inalt 9i carc 9i lurnina in intsegimecetatea,denumiti de conchistadoriGran i4arco (in Matto Grosso, la izvoarele paraguayului). ln cursul luptei de

:

1

l
I

I
ti

OS. KTJHLEN

SISTEMIJL OCULT DE DOMINARE A LUMII

233

cucerire; misteriosul obiect a disptrrut fnr6 urm5, luat probabil dc blqtinaqii care s-au retras in desi_sul impenetrabil al junglei. .Conform exploratorului gi scriitorului australianlan Idriss, clpe|etiile merilor, fiburi din insulele Oceanului pacific, erau po. sesoareleunor asa-numite ,,buia", toiege care ptrreau sA aib6 o foarte inter€santi proprietate. Astfel can4 in tirnpul ceremoniilor, definltorii le indrcptau sprc cer, din v6rful lor 1ds.ne4 mai ales inainte de filrtunA, o intensl lumini albastrl-veranie. asemtrntrtoarc flash-ului fotografic. Pentru realizarcatobgelor ,,buia,, se foloseau tr€i pietre ovale, a cdror compozigieIdriss nu o cunoa;tea,introduse intr-o aestie groasl de bambus. Tot din piatrl par a fi confecfonate si sferele din vdrful unor stalpi inahi, care strAluceauasemeni unr tuburi de neon peste colibele rmui sat de la poalele muntelui Wilhelminaf.,Ioua Guinee, afa cum men{iona, in 1963, C.S.Downyx, automl suprinzitoaEi descoperiri. Beneficiarii originalei instalafii, care inFa singurl in funpliune la cf,dereanoplii, aveauun nivel de dezvoltareechivalent cu ceea ce se corsideri a fi fost paleoliticul timpuriu. sSingurelernijlo*e care pot fi intrevdzute astdzi $i care ar putea egala.performantele enigrnaticelor limpi eteme, s-ar putea baza pe energia nucleari. Condilia ar fi, insd, ca realizarea lor str fie miniaturald, nepericuloasa,extrem de friabill, extrem de usor de folosit $i sAnu necesite intrednere. Cum, insl, legendarete felinare nu aveau nevoie, aparent, de nici un fel de combustibil, este mai probabild utilizarea surselor de energie neconventionale,deqi apl! cafiile practice din acest domeniu se lasi incA afteptate chiar $i pentru ;tiin{a actuah. O posibilitate ar putea-o constitui valorificareaasa-numitilor curenli teluici ce curg in proflnzimile pdm6ntului gi inmagazineaztrenergii imense, iar o alta - utilizarea c&npului electic, care atinge in orice de pe suprafala globului terestru,in medie, 75 volli pe metru. ^loc In momentul in care seapropie fiutuna sau inaintea cutremurelor, el poate deplgi chiar 4000 de volti/m. Tehnologiile contemporaner\tilize TA aproape in exclusivitate prelucrarea la cald a materialelor, fiind mari consumatoare de energie gi contribuind la poluarea cu substantenocive a mddiului inconjuretor. Dovedind un respect mai mare pentru naturt, anticii au pus la punct metode de prelucrare a materialelor la rece, f6rl consumuri excesive de ctrlduri qi energie. in favoarea acestei afirmalii vin marturiile referitoare la utilizarea unei tehnici de Ctiere la rece gi a unei tehnici de inmuiere a pietrei.

TEIINICA TAIERtr LA RECE Pe vremea lui Ludovic. al XIII-le4 un alchimisl pe nrrne Meuves, se l[uda c[ stapene$e formula uui produs (a ctrrui compozilie a refuzat s5 o divulge) cu care, llecand buc[ti de fier. le tlcea casanteca sticla. Dincolo de ineditul acesteipovestjri. Robert Charroux s-a referit ln Istoria necunoscutda oam'enilorde acum o sutd de mii de anir la o interesantil experiente realizaul ina-un laborator: ,,Experimentatorli a pus in rotalie un disc sublire de olel, cu o mare vitezd. perifericd (viteza tangenpialil 7700 m./min).MeAtete apropiate de acestdisc neted,in m$care, sunt tdiate cu repeziciune. fird a exista weun contact efectiv. Tdietura Jdcutd in melal este c€va mai mare decdt grosimea discului. ln dmpul operaliunii, metalul tdiat, care poate f un olel foane dur, se inmoaie pe o anumitd addncime ;i picdturile strillucitoare de metal topit sunt rec!, cdci le cqd incd moi in palmd, Jdrd a provoca arcui gi,pe o hdrtie albd, fdrii a o innegri- Picdatile nu sunt oxidate, nefiind arse. Iatd, deci, lumind Si frsiune produse prin mgcare, -Jdril degajare de cdldurd- Regdsimaici demonstra1ia aceluifoc, calficat de alchim$ti drept natural dor ;i despre care se spune cd nu-arde mdinild'. TEHNICA h{IVTUTNRII PIETREI Beltran Garcia afirma ct anticii crmofteau o plantil cu ajutonrl cereia cea mai dure roctr se transformaint-o pasti similari argilei, devenind maleabiltr$ uqor de prelucrat VoAelita in formete d6rite. ea se inelrea apoi la soarein numai caieva ore. In cusul siplturilor efectuaGintr-un teren funei.ardin zona centrall a perului, arheologii au descoperit rur vas plin cu un lichid negru si v6scos. Vnrsat din neatenfie, acesta a transformat pietrele, sub privirile uimite ale martorilor oculari, intr-o pastAsimilarl lutului. O rclatare asemihdtoareapareqi in jumalul colonelului Fawcett, explorator britanic care a sfirsit prin a disparc in jungla Am^zonulur. lnh-o zl, parcurgandmalurile riu.lui pereaEdin peru" a constatat cu surprindere ci pelechea de aplrltori pentru picioare pe carc o purta, era pe cale de a fi distnrsdde sucul frunzelor rogii c[moase 9i ale hrfisurilor joase, strivite in tr€cere.Un localnic le llrumi 'tacul folosit de inca$i pentru a modela pietrele,', afirmafia av6nd la origine, se pare, un procedeu de mult uitat. Brevetul tehnolosiei apa4ine, insd" mnform unor cercetiri, mierlei de aptr cu creistl
|. Sorin $te6nescu: SJidarea Ttnpului, &iitura Zona, Bucuregi, 1992.

OS. KIJHLEN

SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII

235

albl" cinclus leucocephalus,care tdiegte in Alpii Bolivieni. Despre ea se afirmtr ctr igi face cuibul in gluri sferice slpate cu ciocul in roca duri, in prealabil inmuiatd prin frecare cu frunzele unei anumite plante. Conform wror ates0lri documentarc ;i studiind bijuteriile qi obiectele de podoabtrincrustateperfect cu pl5cule de fildeq, la care nici cele mai bru;te schimberi de temperah.uinu formeazi intersti(ii, se pare cA cioplitorii de fildeg din Roma cuno-steausecretul fi ptrstraucu mare sfinlenie m€toda prin care fildequl putea fi irrmuiat, modelat qi din nou intitrit. Fildequl, provenit din collii de elefant, era p€lucrat din timpuri sdvechi in Egipt, in regiuneaMarii Egee, in Mesopotamia, in Creta gi in Grecia, de unde era importat ca material de podoaba qi de Roma. lnmuierca col$lor de mamut era, de altfel, cunoscutit qi constructorilor paleolitici ai celebrei metopole Sungir de l6ngit Vladimir. Ne confirmtr acest lucru miile de obiecte confectionate din coll de mamut, printre carc cufite de vanltoare gi sulile drepte,lungi de doi metri. Cercelirile Artreprinse T.Bulavincevovei, specialisttr de in studiul relatiilor om-mamut din epoca pal€oliticA, au evidentiat faptul ctr pentm confectionarea unei asemeneasuli(e ar fi fost necesaredoue sute de kilograme de materie prim5. Arheologul american Hyatt Verrill, care si-a consacrat 30 dc ani din viali cercet2lriicivilizatiilor dispdrutedin America Centrali qi de Su4 considera ci marile Iucrlri ale oamenilor din vechimc n-au fost facute cu scule de tiliat piatra, ci cu o pasti radioactivl care rodea granitul. Aceasti pasct, moqtenititde la civilizatii si mai vechi, Verrill pretindeac[ ar fi vdzut-o in miinile ultimilor vrljitori, Intr-un remarcabil roman, Podul de Lumind, el descrie o cetotc preincas5h care se ajunge trecand o punte de luminl, un pod do materie ionizata, ce aptrrea;i dispnrea dupd voie qi care permitcl hecerea printr-un defileu st6ncos, imposibil de trecut altfel. Po parcursulvielii, Verrill a afrmat cd romanul sAuera mai mult dec0t o legendtr. Alte legende mentioneazl 9i r.rn alt mijloc inedit do prelucrare a pietrei: folosirea unei roci care taie stanca obiSnuitl aqa cum diamantul taie sticla. Oricat ar pareade ciudat, electricitateanu esteapanajul exclutlv al civilizaliilor cu un grad inalt de dezvoltare tehnico-stiintifiol, Mtrrturii istorice qi descoperiri artreologiceconfirmtr acestadevlt In mare parte lgnorat,

ELECTRICITATEA

h\ ANTICHITATE

secret al magicienilor: peste tot tF intAlnrm cu vraja care ucide leul diijeiz<I semu. Acest leu estellbcul ceresc,in timp ce,selmri sunt crrenlii elecnici si magnericiai pimin_ tului. Etiphas L€vi

,";trff: fxr:;#,tr,::r #':7#

foarte" ;;;- ;;;; st,r!yt,it(icand mai-degrabd un fascicot dL ;;"d;";'d*;";;i \rngur de mare voltaj... Frcsca nu prezint?l doi .gipt""i f*taiJ (('va obscur pe bra1e,ci oameni clrind doul U.,irf .f! .a.". rlrmensiuninu pot fi intalnite nici in prezent. Cum, frr"!" rrtrnmea personajelor desenateera dircct propodionaltr f" "gfp;i i-Inoo.,:':lp t.., aplicdnd it "., regur" lut"T p.supune, .rcctea puteau fi in realitate mult mai mici, jlu "ii"ii"-r." "il.ir.iii" extrerni" ;;;;;:

(hepnnghiutare. Referitor .iul*i, dr. l.i, u""rr, b_?.i, .i] la copie yw1, ,Cablurilgsyltt.o fdeld a ," ," 1olo""sr"siiriiri ,t mod carent, Cablul este ilustrat ca """o ceva gri

I , Il..yq _38,pe cand efechra sepeturi Ia Khujut Rabu,a/ba&, 1r lvilhelrn Koenig, arheolog german angaJat de Muzeul din Bagdad, a descoperii trn obiec-tcu tohn iesit;in * Ju" inalt de l8 cm, din lut ars, conqin4nd "o_urr* ;e l0 cm, av6ndfirndul izolat *fUt, p.rrt,,;";;;.;;fii "idd*;";;;i;i ;, o vgrgel de fier, ce era conrdat2t arita ca qi "" il 9i ;fi f;;;;; uneiacgiuni chimice.Cilindrul era sudatcu * ai": a.-of',r_ULjtor ftrropo4ie3/2), identiccu tipul de atiaj de6# fi##;il#. Degi.elechotinrl fost in intregimeuscar a oe tecereatimpului,tonrsi sol4iile chimice.ce puteau fi Tolositein u""1" ;;;;p;;';?i; a pune _funcfure bateri4 erau suficiente.Wiif"ra ii fri. -C_, inginer -inGE's pittsfield/Ir4assachusetts, la u etemenre fotosit "on",r,rit iti'i,lz'.oiii &eptelecrolit $ia .uan r J. .rp-."opii'ui;*;..;# de ani inainte de Volta 9i Calvani, pe reritoriuj bakulu; bal;il; clecu'ice reprezentau noutate. nu o lrr.rping insn ;i mai departein tecut cunoasterea ._-,Y.n:le,indicii cnergrerelecFrce.In temolul zeitei Hathor, din Derd"ralfuip; cxisti o fresct, mult?l weme conslderata o adevlrag sarad, ar_ heologicl. Neidentificateleobiectede cult pe care l" tr""r;froi.tr personaJe, seamtrneizbitor cu becurile electrice de ma; ;"-,.* fl$ezatepe izolatori ceramici $i conectate prin cabluri ta o cutie

.Cdnd . cdci toli ou avul senzafii cd pdmdntul s-a despicat. ar$i de acestd armd. Nepofti'ul era atunci zgdl1dit atdt de rdu' tncdt incepea sd lipe cerAn! indurare. iar razo Pe care o arunca era'zugrdvitd in culorile curcubeului Nimeni nu-. Au fo$ atAt de infricosali.. dar sensurile nu sunt precis slabilite. se folosesc aproxmattv 40 de expresii.i-. I i ENERGIA NUCLEAR. Toate elem."nea noaplea... Si nu numai desfigurarea de fo4e. fapte consemnatein cronici gi dovezi materiale su_ gereazi folosirea energiilor intime ale materiei in scopuri Oistuctive cu multe mii de ani inainteaepocii contemporane.p. KUHLEN SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII fdcute de Bertolocci. Aunci Jechiel apdsd cuiul.f.' N AXTTCUTruTN al FredericSoddy(1877-1956)."". citat de Sorin $tefdnescu in lucrarea Bibtioteca SJidarea Timpuluil. inc6l niciodatd n--au mqi revenit sd-l deranjeze pe magician".. 'Du$manu! cddeq $i arborii disttt$i de un oibil incendiu. arse de energia acestei arme.irii partii..t a onucat d" . tnghilindu-i pdnd la genunchi'.r. si"a i""gr_r.. ameainldri. I'll i I lr ) ._ co-sdtor. i":?::12 sigind innebunili.entele pdreau confze. Noni se st/dnserd in atmos/eni $i ploud cu sdnpL. -Eyoii.mer. Irtt i zi. semdnau cu trunchiui de arboi calcinafi. cel mai vechi Iiterar frinJus. Orizontul se lumind.Cred ca in tlecut a-u existat civilizalii cure cuno$rcau energL alomicd si care au fast distruse total de /olosirea necont(o"latui oii"ii energii".. Rabbi apdsa pe un cui ftrat in cabinenl sdu.. Cel mai curajos apucd ftrios de ciocdnel." . pircindu-se mai bine.-^"i. orasele in cenuSd ".t" t fi-U"i"f -i. ydntui reci inceiurd sd sufe..il strdtucitor i'ta.. Cdnd un intrus sau un cuios rdu intenlionat incerca sd odtrundd in camerd lovind insistenl $i enervant cu ciocdnelul 'menlic de la usd.J. "r. Calcinali de puterea teibild a acestei a'rme.. la fereqstra magicianului apdrea o lumind atdt de strdlucitoare.laureat premiuluiNobel in anul 1921 pentru studiile sale privitoare la chimia substanplor radio$' l. Annci ni vdzurdm . Singura diferenl5 i.OS.ratura indiani veche.io.i amintea sd se fr stins si se afrma cd Wntru a funcliona nu avea nevoie nici de JitiL nici de ulei sau de altd substanld combustibild cunoscutd in acea vreme. straniului fenomen pe care magicianul il declanSa. Iat?i ce mentioneazt croruca: . ""rpiri" Ramayanei gi ai ltedelor se luptA cu o .Mahybharatel cnergle o_ur5 ce nu poate fi asemuittrin toata istoria cunoscuti . contine o descriere remarcabild: . dupd cole s--au imprdStiat care incotro. ii carele. Una dintre dovezile decisive care vin in sprijinul teoriei evo luliei ciclice a omenirii o constitr-tie qi mdrturia utilizirii e-nergiol nucleare cu mult inaintea descoperirii ei in secolul al XX-lea' nve sr penhu cerceclrile sale privind aparilia qi caracteristicile izotopilor. declanSdnd astfel un fulger albastru intre cui Si ciocdnel. pentru cuvantul \ .IJn proiec.aceslei arme.foc. cir Jtacan.. Incidentul a provocat rumoare in oraq li' drept umare. rdnililor nu mai erau vizibild. Explicaliile acer' tuia se pare cd i-au oferit atat d€ marc satisfaclie suveramlui. . dintre care unele se refera la stiintele ocutte sau ta magnelism.i oras.." sale vimqna o singurd sdgeatd asupra celor'tr. imigindndu-si cd pdmantul se va crdpa sub tdlpile sale Si-l va inghiSi. ci mai ales numiml . Si s-a idicat din lumina Jdrd de sJiir5it un nor strdlucitor.r. Lat. " Legelde. mai strdlucitor decAt o mie ie sori. regelo a avut cateva intrevederi confidenliale cu rabinul. Cartea a Saptea din Mehabharata.] u-piJJ distrugerilor si armele folosite sunt parctr preluate Oi" anafeteunli conflagralii modeme. -Mahabhqrate: tmeatat .de teroeri ii m4tocutpailii i ll lL il ll i il il.. Sorin Steebescu: OP. pdrea cupinsd de febrd.Gurkha -onr.. sub domnia lui Ludovic cel SEnt (Fmnta. Soareie se inrar. iredeau ei. incAt acesta l-a protejat cu toati autoritatea sa de dugmanii pe caro inevitabil si-i ftcuse. kabalistul Rabbi Jechiel utiliz in mod curent energia electric5. ttiirti it -ca '"t"rg". lu:efrcei tnJrcnroare. Imediot. lAnturi rele iniepurd sd su|te. it a e Magna Conform affmaliilor Rabbinica (vol 3).. secolul al XIII-lea).!t.i". u omenirii decatcu cel de-al doilea rtrzboimondial. asediatoii au cdzut unii peste altii.-pneva. Mii di care cddea" ai. Ailii ..tenebrele acopeird armalele. t"ii"7-)rri)) catdura . un grap ostil s'-<t adunat in fala intrdni strigdnd in acelasi timp de mAini penlru a rezist.. incAt nici un ochi nu putea sd o priveascd prea mult Jiird a orbi... zbierdnd ca arli. Chiar apa lierbea $t Junlete care tdiau aici erau azvirlite in viltoare. LEGENDE tite.r eneDrele acopereau armata intreqgd. cddeau din toate pd4ile. se gaseste tot-in . nota in lucrarea sa Expunere asupra radiului: . O afttr mtrrtude a dezastrului provocat de arrna numita .

u .rxui..iilH. de regula.i la o iradiere de IO.::1" l. l:t::: ::::.T::i^tT^"'Ylj'"T':.: * 1 mag i ci eni to rt..-!... iqr cele zece puncte ale orizontului s-au umplut de fum.Domnul Andrd Helbronner. prin multiplele sale ferestre.nce."iri.'ifi.fi1T". se aude un zgomot teribil.i!':*{y. annca fltrciri rogii in vlzduh..rr. . r. printr-o coincidenltr. 9' c?rel-a pusin gardi in privinlacerc"ur unui personaj uriliz5rii energieiatomicedin cele mai vechi rimpuri a rost. trebuiau s! dea jos de pe ei tot ce e.ri'.?rFAPTE ISTOR]CE o'"d' ffi:1T:.irr ""Jj..1""_:si d".i. din anul 1889.:.'-o7ora r"i*.jl'..a de metal. S.... care prezintA o particularihte . p"". iar .::r:..^l.o cometd in regiunile astrale $i solare".. KUHLEN SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LTJMII Cand Aduna iqi lansead sigeata din arcul s5u._". Proiectilul .--.i...r+. cred..TiJ _g::o* .".:#111 "i ai. .'.: irtX.ffir1". ior pdrul ....i. care rdmine in urma folosirii armei." Chiar daci se accepti ideea ctr autorii anonimi ai epopeilor indiene au fost daruiti cu o excep{ionalf.i pucio." a lui Alexandru Mare lndta O"'Jdidlrn.ili..erri.:il*.. * il. cd Harusur. capitala 3iiffilni::*:H :ln:"t"::*ingi1il:'i:nffi ''i.)fi . .i unghiile cad'.". "1T. i avans4ndchiar cifra de 75./r .#i.ili.'....'"r]. incat plrea . rtinple au simlit cdldura emanatd de energia armelor Si tot ce era viu a resimlit efectul ddundtor."'i . Daca solda(ii aflau din timp cd arma respectivi urma sI fie folositi.iil*l"Tlll "if"."? de ..$. Avertismentul era insotit qi de consecintele nercspect?irii indicaqiilor: . fantezie..* conlirmatade Jacques ... dar rm simplu experiment poate demonstra contrariul acestci afirmalii..'.tot ce e viu pdle$le Si pierde din putei.-. :ar:o'l1.i'"i cet din . Exisut insA cateva specii de scoDioni. care.Ce .insl.:''. iar dupi explozie str se arunce in apa qi sI se spele cu griji pe ei qi pe tot ceea ce pusesera mdna. ^^_D-":"n"Tu foane sugestivd: _i. precum .:::1o:j5 _erau I*ill...Jff fosr .. care. trebuie remarcat ct traducerile lor sunt anterioare epocii atomice.'* .. termen intalnit in multe locuri ale eposului.. $i EdituraNemira 1"..iui..Despre teribila armi se sprme cil . Andrc Hehronner si a ficut cerleuri ".::#l: e in6ri a . al cdrui asistent sunteli. lar ciocnirea a doutr arme in atnosferi este descrisd astfel: .:r j"^:^:.. este racquesBergier:Dtmtneap nasicienitor.."t"ii.. s..238 OS.. in o".." 2 ^r-1\: f..tsd. Xl s--a revdrsat :--a -ridkat " +r asupra Sodomei.:: o:::r. r.._ ment ln care Bergierpovesteste c 9l Intregii ca :ste trlvocar moriv al su4)rinzir..fe asemenea._i..i"Fii::i:::1::'. ridicate t". fost cetd! din iur' toti tocuitorii cetdtilor si roor" urgh. ..i instructirmile de protectie prez€ntate sunt mult prea frapante: arma avea capacitatea de a omori pe tofi rtzboinicii care purtau pe ei ceva de metal....."_..." r. -""..soarele nu poate s-o intreacd in strdlucire"... Deqi se vorbegte clar de .J H. rffi:"j:Tl: lll"ii"T. $i dismlse au "'piooi.*g.umbreld' unor orag€ c6ndva infloritoare.'i. o.".. printre care qi o 239 dupl 1000 r.li. Ceruile au fost cupinse de fldcdi.it . Scomionul supravietuieste.T.a .. mdile ti toli copacii s-au cutremurat." ru....?'"si .care provoca pierderea cunogtin(ei).i.*..ii.ii"iuii:l D. . Tot in Mahabharala existtr referiri la o ciudatA armtr care paraliza ogtile du.'"r"_Jni: il?"'. dar rccomandA in esenld acelaqi lucru in cazul unui bombardament nuclear.i .-uf Bergier.carea lucratca .semnificafie poate avea etul si fulgerul ln stttre sd_l .:.i. Pdmdntul ca munlii.t'. itoona ii pi.mane (mahanastla . r.1.'.pustiu".!"1_! "". orice aluror este de prisos. I complet inrtrmate.#.'. L"ri.!l rmperiurui Hitit. prima ttrlmdcire europeane fiind cea a lui Roy.'iil"ili."irt.3fi .'j'.:n..O J:n: din pdmdnt.. Ptmantul este zguduit ca de ..cdd*ea unui munte peste un alt munte" si.Cele douii orrne s-au hdlnit la jumdtatea drumului in vdzduh. precum ti despre un vehicul dublu etajat. in timpul zborului..ldiu ffi."?i..t.O0O unii . a prev5zut groaznica realitate a secolului nostrq toit$i descrierea efect€lor armelor folosite. Instructirmile de apfuare civih sunt redactate intr-un limbaj mai pulin expresiv. .'.Iy":..l!!"..t sale campanii? Sa se fi inr :!ij{{i:1:.-i"i-.ff i". ln India gi (5rife arabe este larg rnspindit?t ideea cd scorpionul este imun la foc.b.pedepse$te Pdmdntul cu 12 ani de secetd $i omoard pe Jdt in Sfintecele mamei".i "_-i.. specie ind_iantr (pra lamnaeus fulvipes).inguri expunere 50_t00 500. superior tuturor armelor.. l.#.".si c"^ro..000 r.#." " .. _T. Remarcabil este gi termenul de . :?. .:_L. pedepseihotAratede Dumnezeu pentru Sodoma si este.cade ca o Jlacdrd arzdtoqre".#.ai.un vint violent suJld din toate direcfiile "..

firtr a se folosi curentul elecnic gi tehnica vidului.patinoarul. specialiqtii au constatat.i culcq la pdmdnt oraSe integi.suprafaltr. Edirura Elit. dar perfect o-oselii*t" curate. de sticll libian. tncd weo cdsiva savanli contemporani. Continuand excavaliile. format dintr-un material avdnd aspecnrl unei sticle verzui. mai int6i urmele unei civiliatii agrarc vechi de 8. ploiesti. Iar radioactivitatea artiJiciald produsd poae sd otrdveascd atmosfera planetei in cdliva ani. pot aparute parctr sub influenla unor temperaturi extrem de ridicate. Vd spun foarte direct: qlchimiStii .Barry Hill.sullnvemess. Nici Europa nu duce insd lipM de mlrturii edificatoare. DOYRZI MATERIALE Scheletele umane calre au fost glsite in ruinele de la Mohenjo-Daro s. in timpul unor strplturi arheologice efecnrab pe valea Eufratului. Domnul Helbronner a binevoit sd md lind la atrent ca unele rezultate oblinute $i in special at apailia radioactivitdlii corespunzdtoare po loniului. a rezultat din combinarea geometrici de cuburi de Uz:s ii de grafit. pe unele blocuri de granit ale celebrei cetitti preincageSacsayhuaman fi observateirprafele sticloase. amplasale virful unor coline sau al unor promonlorii nahtrale in abrupte. Acest fapt este cu atat mai surprinzitor. qtiut fiind faptul ctr granitul arc nevoie pentru a se topi de temperaturide peste i:OOo C. cazrnalele s-au lovit de un strat dur. atunci cdnd un fi lament de bismut este volatilizat de o descdrcare electricd in deuleiu la inaltd presiune. apoi ale unui popor de pdstori.. in general. Foarte interesanttr sub acest aspect este gi sticla de cua4 pur din pustiul Libiei.itlire. uneori numai pe o pane. Cercetirile au arttat ca nu estevorbade radioactivitatea prin misciri rocilor alunse tectonice. De asemenea. pe o suprafaltr de 136 x 56 kmz. Teh_ nica. topirea nisipului p6nit la transformarea sa intr-un fel de sticlit vefzule.-foart" greu de obtinut cu mijloace clasicegi practic irnposibilde realizatin-aer liber. KUHLEN SISTEMUL OCL'LT DE DOMINARE A LUMII 241 tn cdutarea energiei nualeare. net naturali.240 OS. in parlea inGrioara. alteori oe ambelep44i. Cele mai tipice dintre toate snt Craig pitoedrick Si drd Hill of Kissock. dar nu in ce mod Qi de cltre cine. Ia valorile radiagiei izotopii determinaqi'nesi suslindnd acest punct de vedere.000 de ani). l6ngd ora. duptr care s-a ajuns la un strat ce a fost stabilit cd data din presupusa epocd de pia$ (vechimea de 16. care se geselte la aproximativ 800 km sud-vest de Cairo. Arheologul Jules Marion descriefoarte Dlastic aceste fortificatiica fiind asemanAtoare o acropole cu ziditAcu mului L Roberr Charroux: Cartea trecatutui misterios. care a avut loc in reactorul atomic al lui Enrico Fermi. din Dacd incintele sunt protejatede meterezemai inalte. Nu numai pe dumneavoastrd vd Wn in pericol.itd. Suntetifoarte aproape de reu. In plus.i sub formtr de buclti destul de mari (525 kg . la rm nivel situat qi mai adiinc./Pakistan prezint?i un inalt grad de radioactivitate. in continentul sud-american. sub forma unor elipse.Agrest a constatat o radioactivitate ridicah daloratd unor izotopi cu timpi lungi de injumlt. care se inalli ca doi stalpi uriaqi pe doun coline aJlatela trei mile distan{duna de alta. arhipeleagul 9ry_d". Sunt de temut Wntru intreaga omenireEliberarea energiei nucleare este mai u$oard decdt cred4i. ce este vorba de un impactit degi n-au fost descoperitenici cratere gi nici urme de meteoriti Sticla din degertul Libiei se prezinti . arheologii au dezvelit.realizirii este necunoscute. acestea prezinttr gi ele semne indiscutabile ale aceluiasi fenomen: vitrificarea. Po. ca.lg. . Ea-se deosebegte de toate celelattevarieUfi de sicla ". in zona Miri Moarte. La capitul celalalt al globutui. ta marginea golfului Moray. fie cI este vorba de sticld vulcanic[ (obsidian).Muzeul din Calo). de altfel. Despre aceste cettrti se qtie cd au fost distruse brusc. fizicianul M. Tot in apropiere de . la bazaunui zidConform afirmaliitor fdcute de Robert Charroux in Cartea trecutului misteiost. de regull.i Harappa. Castle Sptniy Tory1-Nol& qi ruinele din insula Sanday.tiau asta de mult timp"Confirmarea a venit in momentul in care prirna reactie controlatil in lan1. in zona centrald a deflagraliei. zidurile sunt construite pietre graniticevitrificaie. cele mai importante forturi vitrificate din Scolia sunt Crarg Pi oedich Ord Hill of Kissock. pe care parcl l-ar strijui sa nu fie atacii cumva dinspre mare. cu cdt se qtie cd dupi prima explozie nucleara efectuatil in degertul Nevada. Cercetdrile efectuate au dus la concluzia ctr aceastil formaliune a aplrut prin topirea nisipului din desert qi se considertr. din cdteva grame de melal se pol fabrica etcplozivi atomici . sdrni Wrmit sd vd pun in gardd? Lrcrdrile cdrora vd consacrali dumneavoastrd si colegii dumneavoastrd sunl teribil de pnmejdioase. strat duptr strat. fie de impactite ori tectite veritabile qi prezintd as€m5naricu sticli andrutn pnn topirearocilor ca urmarea unei explozii atomice. topite. FORTUMLE YITR]FICATE Forturile vitrificate se int4lnesc in Frant4 Scotia si alte zone ale Europei gi se prezintli.000 de ani.

mtrciuca eroului sffibate aerul. indiferent de natura acestuia. RACHETE ANTICE Antichitatea nu ducea lipsi de sugestive demonstratii de fon5. Lucrul cel mai interesant este acela cd nu gdsim aici nici un fel de wmd de mortor. fost inaltat un zid de granit.500 de me&i .Jninunat proiectil. insi. inchigi la culoare. ln franla au fost identificate pdntr in prezent 12 fomfi vitrificate. Treptat. Hassan al Ramah a scns Arta de a lupn cu masinile de rdzboi. insi nu se $ie nimic desprevdnta sau originea acestora. rn alt arab a calificat rachetele drept .Spefiul dintre cei doi pereli este umplul cu un strat de gronit topit. probabil. Bolovanii fortului.Cele mai importante sunt forturile de la Chateauvieuxgi Robandelle (pe malurile riului Creuse.a c&ei parte de sus. Zidul care inconjoarl acestoval are la bazi grosimeade aproxirnativ 7 metri. de Nadaillac.larlucrul ce intrigd cel mai mult esteacelacl in padea interioare a zidului este complet vitrificattr. Aceasta are rm perimetru de aproxinativ 1. care.d.strdlucind de o lumind inJinitd ". se observdpiclturi mari vitrificate. in care nu numai cl l .. iar in Vienne exis6 o construclie de acelagi gen la Thons. pdnd la o inallime considerabild. sursa de caldura iare a fumizat uria5a energie termica necesara vitrificirii se afla in inte_ riorul incintei. destul de asemlntrtoarela culoare gi consistenli sticlei obisnuite.pAnii in mijlocul infemului". a ficut urmetoarea descriere:. singuml aspect care demonstseaza atingerea unui nivel lehnic deosebit de ridicat de cet€ umanitA(ile preiitorice.turtitd si adusl la forma unei terase ovale. Dou[ secole mai tirziu. KIJHLEN SISTEMIJL OCULT DE DOMINAR"E A LLMII regularitate. in Bretagne. consm.cel mai important fort vitrificat este cel de la Peran. tlei metri. care se spijind pe un postament de tuf. iar dacit se sparg. apoi de romani qi dupt aceea de vrzrgotl. Pe acestestructuri de de baz.Zidul esterealizat din blocud de granit de dimensiuni ciclopice. dup6 ce a trecut prin tofi palmierii $ a perforat muliftele . un savant arab a aprofundat subiectul intr-un tratat complet. Interiorul zidurilor de granit vitrificat este izolat de perc(i printr-rm strat de pamant. ea fiind readusi in actualitate de cttre chinezul Wu Ching yao abia in anul 1040 d. Chr. la Saint-Suzanne. in departamentulOme gi in departamentul Mayenne. s-a ridicat apoi drept in vAzduh sub forma unei lebede si . La poalele acestei bizarerii arhitecturale se afll un zid care imbractrintxeagaconstrucliede jur-imprejur.?l. Utilizarea energiei nucleare ca armi de distrugere in masi de civilizaliile care au existat in trecutul indepartat al omenirii nu constituie. despre care nu se Stie decat ctr a fosl stApanita pe timprui de cel1i. Vitrificarea este aici superficiald gi nu deplgegte de regull 2 cm in profunzime. a revenit de unde a pomit. ce fac parte integrant?i din constructie. M. cu mici varialii de-a lungul distanlei pe care o strtrbate. folosind ceea ce purta denumirea de .fapt ce deosebe$te radical construcliile de aici de cele existente ScoSia". Specialiqtii au analizt diferitele indicii gi au ajuns la concluzia ctr in momentul cand granitr:l topit s-a lipit de pereti.sdgeli de foc". situate fa{a in fatA).r acopert o suprafa(i de circa 13 hectare. ce te duce cu gdndul la craterul unui ltlcan in miniaturi. care au fost probabil supuseunor temperaturi deosebit de ridicate.. sunt arse ca zgura vulcanictr. are in mijloc o adancihrd cam de doi metri qi jumltate profunzime. La acestease mai adaugi si cele situate in apropiere de Argenton. iar pentru a-si inspdim6nta dugmanii. Un specialistcare a cercetat a arnlnuntit locul respectiv.Cabva blocuri de piatra.. ln 1249.sdgeli chineze$ti". inclusiv in scopuri militare. astfel incat este aproapecu neputinttr str se smulgtr o aqchiedin monolitul acesta. reguli. lat de patu meti $i gros de 60 cm.242 OS.lctia era terminat. tehnologia producerii acestor arme s-a pierdut. de Ia Thauron gi de la Saint-Georges-de-Nigremont.. Incinta fortului de la Chateauyieuxestetot ovoidal5"ca aproape toate celelate.. apardtorii lmperiului Celest au respins cavaleria mongold ce asedia Kai-Fung-Fu. prin men(ionarea expliciti a formulei pmfului de pup6.Ambele forturi domintr valea riului Ness.in parteaunde panta este mai abruptA. . avdnd lungimea axei longitudinale de 128 de metri. iar in 1280. La fel de importante sunt Si mtrrnrriile care atesti utilizarca rachetelor $i a navelor de zbor de civilizaliile antice. aflate in stare vitrihcat. Rama trage cu arcul stru regesc un .invdluitd in Jldcdi ca un meteorit de foc" gi peste tot pe unde trece rlmane numai cenu$t. in vreme ce in exteriornu existl nici o po(iune unde si se vadi apaceva! La fel stau lucrurile gi cu sdvechea forchalA de la Ribandelle-du-Puy-de-Gaudy.iar la padea de sus deptrge$te. in care a dezviluit su-bstantelenecesare fabriclrii pulberii si in care salpetrul era numit semaificativ *dpadd de Cltiy" In anul 1232.i cI. in Ramayana. Astfel. sunt imenqi qi legali intre ei printr-un mortar aplicat in straturi de grosime inegaltr"dar devenit extrem de dur.

l-<t izbitura ei. cositorul si mercurul. . dupd o lungi perioadtr de eclipsa. pentru a permite navei sd se menlind in vdzduh. rachetade lupti a reintral pe neasteptate cu multa eficientA Si in arsenalul armatelor. Rama zburq cu vimano sa pe o rqzd puternicd ce strdlucea ca soarele Si al cdrei zgomot semdna cu v4|ietul mdii.c. sari pesle mare Si salveazd-ne! Tatdl tdu este zeul vAntului.?lsi chiar indicalii privitoare la consnuclia lor. firzeele lansate de rachetigtii prinplui de Mysore. de dimensiuni monumentale. . APARATE DE ZBOR Eposurile vechi indiene qi puranele. sursa de energie.. in timpul decoldrii se deschid supapele celor opt levi indreptate in jos $i capetele de sus ale acestore sunt inchise. de ficd Serpii au scos Jldcdri pe gurd $i au mu.Vimanica Sastra" o constituie desenele dintr-un templu sIpat in stancA.ea Timpului. 1992. egiptenii mai cunoqteau auml.In mijlocul navei se aJlii o cutie metalicd grea. Un fel de ilustralie Ia . cdnd ai ydzut soarele. parte din energie este transmisd apoi levii din spate. Jdcdnd un zgomot qsurzitor. Tippoo Sahib. zincul. Ma$ina poate apoi urca spre cer. Bitaia rachetelor era de apmape 2 lsn. precum gi alte scrieri provenite din aceeasi arie culturali. Proiectilele. la un foc anume potriit. Haider Ali.. Din aceastd cutie. energia se difuzeazd spre opt brale cu oif. " inse. in afard de fier.ciile tndreptate tn jos. Scrise pe vremea cdnd Roma nu fusese incd intemeiat?t si card . producAnd mari pierderi trupelor invadatoare engleze. intid at Vimqnica Shastra.miracolul" grec se ascurdea in nebuloasaunui viitor incen. viteazule. fiul lui Haider Ali. mercurul. ior cei care-i urmdresc traiectoria ou impresia cd vdd o perld uriagd". Bucure$ti..tt stdnca. $i-a fluturat Hanuman coada sa lungd ce strdltrcea sinuos in vdzduh. muntele cel mare s-4 cutremurat $i copacii au pomit-o pe umele ei in ind. in apropiere de Haiderabad. Sunt capabile sd parcurgd distanle nesJArtite $i sd se m$te de sus tn jos Si de jos in sus. in imensa bibliotecf. Regele urEilor i-a spus lui Hanuman: . situat la Elora. foarte simple. arama. de s-a preJdcut intr-o pard de ftrc." ^fotin Ramayana se giseqte o descriere a zborului unei vimane. Reprezentlrile coincid cu descrierile din manuscrisele sanscite'. muntele sfint din Himalaya. pe care erau fixate cartuqe de fier cu rol de camere de ardere. prin intermediul hitiflor. care a hlit in jurul anului l0O0 i. Perelii sunt impodobili.ntregi. el li-a dat forla. qi cu scene de lupttr in care apar maqini de rdzboi zburf.ua ou de foc care se menline pin el insuSi". Rama s-a aliat cu Hanuman. cuprinde opt capitole inso{ite de diagrar4e $i enumertr 3l de subansamble esen{iale ale aeronavei gi 16 metale sau aliaje. Chr. ln cursul campaniei de pe coasta Coromandel. a mdrit corpul artificierilor. pe care a numit-o. KUHLEN SISTEMIJL OCULT DE DOMINARE A LUMII 245 a expus tehnologiile de fabricare a pulberii si proiectilelor. un adevarat potop de foc s-a abdtut asupra falnicei cavalerii britanice. erau confectionate din tije de bambus de peste 3 m lungime. determindnd cu ajutorul lor. in lndia'. Studiul. bunul rege al maimu(elor. care foce ca navo sd inainteze.La porunca lui Rama s-a inallat cu un bubuit asurzitor deasupra noilor o yimana strdlucitoare. yieluitoarele ascunse in pesteri au urlat de spaimd.llimi. trebuie sA recunoaqtem cI aceste descrieri ale unei nave de zbor sunt destul de tehnice. in mdruntaiele masinii se afld o instalalie cu un cdzdnel de Jier tn care se tnJierbdntd. de la 1200 la 1500 de oameni. alte infiangeri jenante pentm britanici.. de manuscrise a Academiei Intemationale de CercetAri Sanscrite din Mysore a fost descoperit un manuscris vechi de circa 3000 de ani. Curentul de foryd se opinte$le in pdmAnL ridicind astfel nava in aer. Cdnd ea se afld la o anumitd indllime. simbolize^z5 regedinla zeului Shiva pe Kailhasa.244 OS. atribuit inleleptului yoghin Bharadava.toare. Templul lui Kailasanat. In afard de oceasta. forla este tTansmisd pin doud levi groase fxate la pupa Si prora navei. 9i este inconjurat de jur-imprejur de alte 30 de sanctuare.i enumerarea a 16 metale este un fapt remarcabil pentru o perioadl in car€ istoria oficialtr considere cd in Egipt abia incepuse epoca fierului. ofer6 descrieri concrete ale urtor masini zburtrtoare. oifciile superioore se inchid pe jumdtate. argintul. Patru rezer-voare ca mercur pet'mit acestei instelalii sd producd un curent de fo4d. inointe Si inapoi. ale tacticilor de lupt. dar a prezentat gi o torpild incendiart propulsattr cu doui fuzee de mari dimensiuni. a c5ror denumire nu a putut fr tradusi cu o suficientA precizie: . De cdnd erei copil. in deceniul 1780-1790. Editum Zona. mai ales cdr{ile 6-10 din Mqhabharate. ai crezut cd oi in fala ta un frucl rosu Si ai sdit pAnd h cer trei sute de mile . Sunt marini care zboard Ia mai tndllimi datoitd meratrului ii carentului puternic care le mdnd.. Cea mai mare l. Sorin $tefdnescu:SJida.Ridicd-te. Ca urmare a succesului obfnut. La inceputul secolului al XIX-lea. in afard de chipurile zeilor.

zburd. a renuntat la experientele sale.fidarea Timpului. distanle enorme vor fi strdbStute cu peste 200 de leghe pe zi (1000 km). Degi inifial entuziasmul a fost general. se poate deplasa in lin$te. Cu ajutorul acestor masin| finlele umane pot sd zboare in aer. se Jiicu gata de plecare. Inchizitia era foarte putemice. in cartea sa. cd. servitoii si masele de lucrdtoi trebuiau sd meargd pe jos sau sd cdldtoleascd in cdrule grosolane trase de animale ciudate. KUHLEN STSTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII 247 . Cum sumele necesare emu deoarte de a fi modeste. in care autorul. Acesta nu era un mijloc de lransport pentru oamenii obisnuifi. trebuie sii fre . nu au fost traduse decat intr-o infimi masurl in limbile europene: . vorbeste chiar de baloneli umfla1i cu hidrogen qi de un generator de gaz. de un eveniment petuecut in 17 aprilie 1709. Din nefericire. ascensiunea verticald.nchise ti bine acoperite. Turcu: OZN .isto e stanie {i ade\dratai. atunci cdnd regele Joao al V-lea al Portugatiei. in regiunile stelare.Cdnd zorii se ivird.246 OS. " Referindu-se la o perioadd mai recenti a istoriei. la 15 august.4bura chiar de la o planetd. in care se aftta:. trebuie sd dureze mult timp.nd pe drumuile cerului".lucd efectele menlionete de el. poate transporto pasageri. Anumite vimane puteau sa urce pind in regiunile solare Si chiar dincolo cle ele. etaje . Navele qeriene erau cam ceea ce sunt asldzi c. C6lin Turcu arati. plasate deasupra unei ciudate panze concave sub care era prinsi nacela. Sorin gtefanescu amintesle. inapoi. cobordrea yerticald. cu ajutorul unei ajustdri a pdrlilor mecanice care dau o mbcare perpetud. Forla Si rezistenlo ocestor ma$ini depirul de mateialul folosit.te sunetul. Rama.Mijloacele de locomolie ale atlantilor erau minunete. iar satanica creafie a iezuitului trebuia sA-si inceteze existenta. se pare c6 asigurau rrll al doilea sistem de propulsie. Celin N. Editura Elit-Comentaror. in vederea realizarii unui vehicul zburitor. a emis o hotdrdre cu privire la finan(area cdlug6rului iezuit Bartholomeu Lourenco de Gusmao. Planurile au fost arse sau au displmt $i ingeniosul cilugar.istoie stranie ti adevdrqtd'. La bord izbucni insd un incendiu. cu scopul de a incuraja petiyionaral sd se consacre cu rdvnd spre imbundtdlirea matinii core este capabild sd pro. iar masindria sa Passarola Grastrxea). Degi cuprind sute de volume. al cerui secret afirma cA il deline de la amerindienii in mijlocul cArora tr5ise numerogi ani. Era mare Si Jin decorat. Acest car se propulsa el insuSi. nu reugise si retini decat modul de realizare a unui vehicul aftnosferic. inointe. .ulterior descoperirea a fost trecut sub tAcere. Iatd cdteva din calitdlile unui cor aeridn: poate deveni invizibil. Dar cum arata vehiculul observat $i admimt de at6t de mulli oameni? Conform grarurilor." Gusmao venise la Lisabona din America de Sud cu numai un an inainte. cobordrea normeld. nava ateizA rapid.. lnformalii asemdndtoare se gdsesc !i in literatura creata de preolii lama din Tibet. de forma unei p5sAri cdreia nu-i lipseau nici coada gi nici aripile batante.Subdiviziunile miScdrilor yimanelor sunt: inclinalia. sub privirile uimite ale cu4ii gi regelui. Ca urmare. Dar. Scot Elliott. dacd se folose. era un fel de gondoli. Bile de chihlimbar gi sfere magnetice. iar focul a fost stins cu mare dificultate. inaintarea pe distanle lungi. Emitee un sunet melodios.vehiculul s-a ridicat mult deasupra cur(ii din Casa da India.Avea doud. ascensiunea normald. fiind hotarat sA construiascl un fel de avion. in cTirea S. |. dovedind un respect deosebit fa(a de ordinele superiorilor. se poate realiza la dimensiuni mai mici. deasupra oceanelor sau a uscatului. a fost editat in Anglia un volum ciudat. Ptrrintele iezuit Manuel Antonio Gomez. Pe 30 octombrie. Si a coborat intact. un nou test alu un succes deplin:. cllAtorilor sau mirfurilor va putea fi efectuat cu mare usurinta etc. ordon pedeapsa cu moarteo impotriva greSelii. iar Jiinlele cereSti sd coboare pe Terra. transportul hupelor. cu o pensie anuald de 600. in special in c6r{ile sfinte Kantjur qi Tantjur... care nu puteau fi trecute cu vederea: Porhrgalia va deveni stipana vnzduhului. care se presupune ca era folosit in dispiruta Atlantidd: . Sclavii.. vimanele trebuie sd aibd o mare flexibilitate a piirlilol mecanice. un loc in Colegiul din Barcelona. OZN .000 de reis pentra toata viala. ti garantez.i numeroase camere cu ferestle $i era impodobit cu drapele Si stindarde.Fiind de acord cu sfatul consiliului meu. 1992 . un rnodel al aparah. desi a!.usese prilejul sa cunoasca mijlocul prin care te puteai ridica de la pAnant si . de asemenea. Gusmao fiind poreclit foador (zbtJr{tarul).rluise ridicd incet cativa metri de la pimint. la siErqitul secolului trecut. cdci masina zburdtoare era atunci un fapt implinit. la alta". ludnd cerul cereac W care puspaka i-l timkese prin Vivipishand. descrie in detaliu un tio de disc zburAtor sau de nava spaliald.tleasca sau mai degrabd yahnl particular. se adresa regetui promil6nd o sumedenie de avantaje. Regele fu de acord.

i faLd inconjorul Pdmantului fiirti sd se opreascd. in timpul unei cll5torii in India.sea metalul.i lucioasd ti sEdlucea in noqpe cu $i cum ar Ji fost acoperile cu o zugrdvire luminoasd. deSi de un lip necuno. pdnd nu era oprit. Cea mai intaesantd parc sd Ji fosl metoda de propulsie. Ceea ce inriga. se pare cd <vill>-ul per. Khalil Messiha. fixate pe omoplali. Mijloal atmosferd intr-un mod simplu ti pulin coslisilor. dintre care poate fi amintit faptul ca in San Salvador t fost desconerittro tavtr din argili.tcut. cum ar fi coatla venicali si extremiElile aripilor desfasunte curbate inainte. care era apoi bdtut cu ciocanul si sudol electic cdnd trebuia.seze in aer. tivi de aur. a avut ocazia sd examineze vechi manuscrise hinduse. planea"l pe o distan(i apreciabild. Degi initial a fost considerat reprezentareaunui soim. De asemenea. Vimanele erau fdcute din lemn seu din metql.i si o datd pus in niScare. el contihua sii se invAfteascd pAnd ce piesele. satt rrtai dtgrubri limibld numdi de grudul de uzurd al metalului.sule se uzuu. acliona usupra aparatelor mecanice.tit texl. La inceput. pdnd ce mecani. existi si dovezi de ordin material. existi copia unui foarte controversat obiect gasit intr-un mormant precolumbian. Cdnd sefolo.' ce vrrheau de zbonri care ocopereuu fird esc<tld f peste 5000 de lon. aripioare je coadA. insa. Dttcd nu." in lucrarea (Jniversu! secret din Mu. intr_o inediti expozi(ie al cirui scop a fost de a demonstra nivelul stiinlei zborului in E^giptulAntic. Discurile erau hrmate dintr_un aur .oamenii se deplasauprin aer asezatioe uriase "i. Altujul era alb ca aluminiul li chior mai u. in stranii vehicbte din care tAgnescfum qi flictri.. care amintesc je covoarele fermecale orientale. suprafala lor era in aporenld dintr--o singurd bucald. unele dletalii. I_ansatcu mina. a arltat cd acesta este. nave de rdzboi care puteau .Un desen cuprinzdnd insmrc$uni penhu constnrclia masinii de propulsie era luat din zbur. perfect netedd . tumud asemanltoare se inalte si pe crestele mun{ilor peruvieni.ibare si a motorului sdu. La li:l s-au comportat toate cele 14 modele expuse in 1972 la Mvzeul de Antichi0tti din Cairo. acesta era in general un aliaj din doud met. Aceste nave zburdtoare puteau s.sonal a funizat forla motrice. James Chwchward povesteqtecI.i scdnduile folosite erau extlem . Nu aveau nevoie de csrburant.. uneori cu $ase sau opt. care fac aluzie Ia aceste masinr zburatoare. J?ird suduri vizibile.coperitd de $tiinld. pe suprafala c5reia sunt rcprezen_ tali oameni zburAnd deasupra palmierilor. modelul unui planor. dar in ele . Cdnd rdzboiul si nenorociile sunrd sJArtitul yargei de Aur.ircri. Aceste nove erau in general cu doud locuri.. KUHLEN SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII 249 cdci ele trebuie sd li fost foarte coslisitoare. care are o vechime de circa lg00 dc ani. Toate au fost consideraie povegti pdnl c6nd. Motorul semdna pulin cu lurbina nooslrd acludl. Am gd.snul sdu se epuiza.or dec6t el. La mii de kilometri distanlA. tehnologia actuali poate fi considerata primitiva in compara(ie cu aceste realrziri ale recutului indeplrtat. in afari de mdrturiile de ordin cultural.1e subliri. Pimele erau Jdcute din lemn . Dar fie cd erau din lemn sau din metal. in unele privinle.i care. in mod deosebit sunt tumurile in interiorul cdrora nu se ooate pdmmde decat prin acoperis.rd se depla. erau dimensionate in firnctie de numarul si greutalea plsagerilor..p. profundor etc. Fizionomia loi era net diferitd de cea a populaqiilor negroide. Aceastd fotld. dar aceetld netodd a fosl inlocuitd mai firziu pintr-a fo4. indicd foalte precis cd ele erau autonome $i cd zburau prin ele insele. cabind de pilotaj. parbriz. Acestee erau constntile pentru o lransporta 50-100 de rdzboinici. Originalele mijloace de o:aniport. Pe scheletul unei nave oeriene se intindea o foaie mare din acest metal. nu se mai oprea deloc. inginer in aeronauticl. ca despre care preolii ii spusesera erau copii ale unor arhive dintr-un templu ce d. In Zimbabwe pot fi vlzute ruinele unei cetiti desDre care nu se stie cand pi de ce popor a fost construiu. h smryitul secolului al XX-lea. deoarece ele erau in mod Jiresc ni$te mecanisme de distrugere mult mai eliciente. Legendele amerindiene . Legendele ahrm6 ci acesteconsiructii erau locuinlele oamenilor zhur. Autonomio lor de zbor eru nelimitutd.248 OS.la Muzeul din Montreal. ere de naturd etericd.te injecra o suhslunld care Ie micsora greutalea si le ficea extrem de rezistente in ocelq$i timp. Toate tettele. dr. in vecinitatea enigrnaticelor ruine au fost descoperite mai multe statui ce intmchipaulameni cu aripi de ctudbugi. intr-o zi.in wemuri demult apuse. Trebuie sA re_ cunoastem cA. cdre n-a Jbst incd de.tle albe si unul ro1u. de fapt. Un obiect similar a fost descoperit intr-un mormant egiptean. inlocuiau din ce in ce mai mult navele meitime.linuia dinainte de civilizalia indiann: . UniL specialisti il considertr a fi modelul redus al unui avion preistoric supersonic:aripa delta.

OS. qi nici pentruirrc". SfipAn celor doud cornuri. trecutcu vederea aceavreme. care ariitau patrimii ". rndicate sunt insuleacoperite un stratcontlnuude Qi cu "e sheatAcare le leagAde continentin zona firii Reginei Maud. cd surpriza s-a produs atunci cdnd unii geogralt au observat mari similitudini intre relieful continentului qi insulelor din Marea Caraibilor. ce le fdcea si vibreze cu o anumiti fiecven(i. diverse desene reprezenta[d nave.. . in i.lta. al XVI-lea de cercetatorul cartografulolandez Ei Gerhard Mercator....nici pentru iaeeapan. precum si a unei alte hani. "" "j.rOiciirr_ pe aila. care tocmai in acea weme hcepuse str piarda teren in fala noii ipotezea PdmAnh:lui formd sferic{.d""Ir.eng corelatie cu dezvoltarea unor metode cartografice avansate..onelocuitd a lumif. ar6tacA metodade intocmire care a hA4ir. facsimilul ha4ii lui Piri Reis a fost studiat de cartograful american... in timpul celui de-al doilea rizboi mondial.arabisi turci. care^adescoperit modalitatea proiectiefiolositi. em mai corecttrdecatha-rta din 1569.Mercatordin 1538. amplasarea lacurilor qi muntilor din C-"dr. ***. de pregdtire a operatiunilor din nordul Afiicii.a ei matematica. s-a fofosit de hi4i vechi ale lumii. desenatintr-un mod deformat pe harta lui Piri Reis qi h5(ile elabomte la cererea Ministerului Aplririi al SUA. in 9 culori 9i cu p54i aurite. pozilia lor geograficl gi chiar istoria descoperirii lor.-Un SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII . comitehj de organizarea Anului Geosrafic Intemationala incredinlatharta intoimit5 de piri Reis. Marturiile istorice care le atesta existenta cu mult ilainte de punerea lor la punct de cehe acnrala civiliza(ie intdresc ideea conform cireia deplaslrile pe calea aemlui nu constituie apanajul exclusiv al omenirii actuale. . . Lovite cu un baston special. fera calotaei de gheaF. dar nu uru I*" trasatin prezent ajutorulfotografiilorluatedin auion. deci ba. care a observat existcnta unei proiec{ii de un tip special l.pJ"i.. Alte cercettrri au fost efectuate ae cu. in anul 1953. cu o densitate mai mica decit cea cunoscutil in prczent..ci "urr1 cu confieu_ raFa..realizati abia in sec. iar mai rdrziuqi i. s-au constatatinsa abia in anii tg+S_l-qSZ.rira". se ridicau in vizduh si rtrmeneau suspendate atdta timp cal dura vibratia metalului. de catre istoricul turc Halil Eren Eldem. traditia nu pune capacitatea de zbor a ciudatelor tivi pe seama unei fo4e supranaturale.*. Contrar aqtepttrrilor. in scopuri strategice. p*8ri"i iezuitDaniel Linehan. . Ludvik Soucek arati in cartea sa. Utilizarea aparatelor de zbor pentru realizarea cdlAtoriilor de lungtr durati nu poate fi fdcuti decat in stl... O insemnare ftrcuti chiar de autor. cuprinz6nd semne folosite in portulanele italiene qi portugheze. elaborate canografulOrontiusFincusin 153i. continuitatea gi direqia de zbor depindeau de ritrnuf bdtAilor adminisrate farfuriei zburdtoare.al XVf_teat si _ faptul cel mai interesant."ii.i . cdpitanutFinn Ronne. pozilia insulelor'ain ariipelagll Falkland(cunoscure abia la slinitul sec. mentioneaza ci harta a fost intocmitt in perioada 9 martie .pe care a desenat-odupd ce coastavestici a fost mui Uirre "*pio. :er-1tnati aceste he4i ca insule. Alexandnt.Artarctideicontinentale.an t W"fte.rs.t"g. Se pare ctr unele hdr(i au fost satvate de ta dstrugerea generaltra documentelorantichit tii 5i au ficst anoi 9::nannani ..reprezentAnd pu(in cunoscuh c.Ip1"*torul polar.tniliat fataur !i a amrratului Byrd si ulterior coordonatoral expediliei anglo_ norvegiano-suedezein Antarctida.. .. f?lo_s]T Hana iur.asu a AJrenclt de sud.conturul Antarctidei. de In anul 1955.". _Yn Iost tnserrnarca piri Reisconformcireia in alcatuirea lui ha4ii sale el. de d" :IF. desenat pe un pergament lucrat din piele de gazeli. 1984 251 (proiec(iaechidistantA). Ludvik Soucek: Bdnuiala unei lrt l. precum qi insemntrri cuprinzind informalii cu privire la flora qi fauna diferitelor regiuni. acesta a confirmat exactitateacu care au fost trasatecontun_ilI. . printre manuscrisele aflate in biblioteca muzeului adlpostit in impundtorul palat Topkapi din Istanbul qi se prezinti sub forma unui fiagrnent de planiglob. de Nord. Piri Reis ibn Hadj Mehmet. la Gelibolu (Galipoli). Era vorba de similitudinea aqa-zisei p.. al Dupemai . directorulObservatomlui Westonsi senrt ain serviciuluicartografic Marineiamericane. ci pe seama mliestriei megerilor care $tiau si combine dimensiunile gi compozi{ia lor in vederea oblinerii efectului dorit. .G. Viteza. aplrute ca urmare a imbinirii incorecte a hl4ilor originale..desenatei. Cfu.oieclii echidistanre.antuiui nu plan.. punctul cel mai nordic al continentului. seismice. Bucuresti... ir..7 aprilie 1513. Autenticiratea he4ii lui piri Reis."#" de de proiecliein plan a suprafelei globului plmdntesc. .a la . BdnuiQla unei umbre'. cApitan de marini Arlington H-Mallery. animale 5i figuri fabuloase. Munfii continentul"i s.a-i ""ij"i. HARTA LUI PIRI REIS Harta a fost descoperitii in anul 1929 d..i . To-ate acest. a f. pledeaz. uparent minor. KUHLEN deosebit. Editura Albattos.

Deqi continentul Antarctida aratd ca o masd unicS de gheald. aia cum a fost odinioari. Cu ajutorul celor mai modeme dispozitive de sondarea ghelii. desigur. dar aratA. din 1502.. realizala. o separalie despre care nu s-a $tiut pana in 1959. in 1532. Este posibil ca originalele si fi fost desenate in urmi cu 8. este vorba de doud insule gigantice. In urma core. Una dintre hdr{ile studiate de cAtre academicianul liancez Philippe Buache (1737). prevdzutd cu o placd dorsald de 16 x J2'cm2. Existenta unor metode cartografice de mare precizie presupunet pe de alti parte. Alte hiti prezinE unii ghelari din timpul ultimei ere glaciare. ar diviza continentul sudic in doui. ap€ curgatoare qi ora. dar lipsa mijloacelor tehnice adecvate lucrului la mare adAncime a ficut ca cercet5rile sd fie abandonate.situaE la sud-est de Cyhere. KUHLEN SISTEMUL OCT. O dovada pertinentA in acest sens o constituie descoperireaastrolabului din Antikythera. cd. pe baza determinirilor fAcute cu aparatele de mAsuri.i Americi.lSrii complete a caracteristicilor cartografice cu h54ile modeme. Antarctida de Est ar fi separatade Antarctida de Vest de-a lungul Munlilor Transantarctici.. scufunditorii au identificat o epavd anticA dezmembratl si acoperitA in intregime cu depuneri calcaroase vechi de doui milenii. un vas al pescuitorilor de bureli su4rrins de fi[tuni a fost obligat sA ancoreze la adipostul micii insule Antikyhera.un indiciu in privinla faptului cE sursa lui Hadji Ahmed igi are originea la sliqitul ultimei ere glaciare. format din circa 20 de roli dinlate. Arheologul Valerios Stais. a remarc at cd . avdnd ca temA studiul h64ilor de navigalie ale antichitilii. O alti harri. Anul lntemalional al Geofizicii. Profesorul Charles Hapgood. amtA un curs de apA care tr-averseazaAnbrctida qi care. spre satisfac{ia ulterioari a antropologilor americani suslin5tori ai .e. Tr5s5tura caracteristici a acestor ha4i antice recopiate o constituie faptul ctr pe ele se gAsesctrasate cu exactitate coordonatele si longitudinile. ceea ce denog posedarea cunollinlelor de geometrie sfcrici.mai multe bucdli dintr-un mecanitm. in prezent se gtie.. Anglia si lrlanda. intre pelopones . concluzia sa eronati despre inexisten{a continentului fiind. Duptr o lungn si migiloasi muncd de restaurare. o copie dupt altele mult mai vechi. Dar cum de . acum esteposibil str se demonstreze cA. Harta Ibn ben Zara a Mdrilor Mediterane qi Egee pare exacti in privin(a coastelor. capabile sl. istoric qi cartogra{ a desfdlurat un vast program de cercetare timp de mai multi ani. deci cu mLrlt timo inainte de incepunrrileoficiale ale istoriei. figurine din bronz si diverse obiecte de arti elenisticA.ofi cial5" a Antarctidei? Secfiunea din harta planetara Orance Finne. rcalizeze mAsuratori geografice Si asaonomice cu o acuratele deosebiti. fnalizatt abia -l . atribuiti lui Hadji Ahmed.i Creta. provocatd numai de faptul cd nu a navigat sulicient de mult spre sud. iar pe o alttr hanA Sfemtoarea Behring nu cste basattr. cateva insule care nu exist6. dar se pare ca arati o punte de uscat intre Siberia qi Alaska .ea fiind strabituti de un lsftn. cu sute sau poate chiar mii de ani inainte de descoperirea .000 de ani. cand nivelul apei la scari planetart era considerabil mai scrzut. precum si folosirea unor instrumente geodezice de mare precizie. a fost descoperit abia in jurul anului 1780). de fapt. copiate dupd originale strivechi. ce purta ceva asemdndtor unor cadrane circalare". nedescoperit pini in 1818. a rezultat cd originalele nu puteau fi realizate lhri cunoaQterea uror metode ce au fost utilizate abia dupi perioada Rena$terii (cronometrul. arheolog. copiati dupd o stravechehafi5 greceascA. si utilizarea unor dispozitive meczutice de inaltd finele.'LT DE DOMINARE A LUMII 253 motiv hogrator pentru cibtoria capitanului Cook in cdutarea Antarctidei I-a constituit insugi faptul c[ aceasta apirea pe multe din h54i. prezint?idesertul Sahara ca rm {inut fertil cu lacuri mari. asa cum de fapt a fost candvq in wemuri foarte indepdrtate. descrie r6uri care acurn sunt ghelari. La 60 de metri sub nivelul mirii.252 OS. care prezinti continentul Antarctida. ASTROLABUL DIN ANTIKYTHERA in primavara anului 1900. analizend cu atentie obiectele depuse spre pistrare la Muzeul din Atena.originii asiatice".'.i se acccpti. ale ciror urme sunt incd vizibile in unele pi4i din Europa. dacd gheala ar lipsi. care nu numai cA prezinel coastele vestice ale celor dou. denumittr . aldturi de insulele cunoscute. O altii incursiune in trecutul indepafiat are loc prin intermediul unei hA4i turcesti de la 1559. in absenta ghelii.000-10. mai precis nu mqi sunt deasupra nivelului apei: acestea sunt reprezentate ala cum aretau la slargitul ultimei glacialiuni. necesar pentru determinarea longitudinii.stiau asta realizatorii hdr{ilor originale consultate de Buache. nu inainte de a fi prelevate numeroase fiagmente de statui din marmuri. pare sd rt fost conlinut intr-o cutie de 16 x 20 x 5 cm3.King Jaimes World Chqrt.

Investigafia fltcu0t in 1976de navaCalypm. Cum cea mai marc Darte a lor r€prczentautabele de observalii astonomice.au devenitvizibile o partea gradaliilorsi inscriptiilor 'p. f T"_".rur.drlrp"frri:-d. fJ AristoteL cat $i in lucrnrile de arhitechuil ate lui Vitruvius."{ inrlgmi comparabile r6no..r-" #. 'f.i.. efl rcpr€zin0t cei 76 de ani ai ciclului lurur (4 x 19) gi cicli de "f* ecliose Iunarc de 223 \:ri. . ci o ren_ dem..tiJic American (ivnie 1959) cd snasinilria este tafet de uluinare ci un avion * . il.: r3.-i.se afld raDoca.-.T "r.. Editura ZoDa.p9nr. Chr.ntrtoar€cu cele scrise de Germinus. oescopent.-ir'J astonomice pe care le purta mecanismul.i-i*l* il .pu cltmi culturate deo*bik.i.^.H*"H. .i-t:. ..gbi. exactitate. -r"4 ctar care sunt principiile carc au stat la baza constsuirii tur. colo-de sub dunelede nisip... ca producerearolilor dintate strcunoasctr un de evof"ti" f.." Sir.hescu: S/idarea Timpului. primul TLT. afirma in rcvisla Scie. preluate de U *ton'o_il :iT:" lure folosea notaliile sexagesimale babilonieni. dar nu p"""il:"#. deoarec€ modelele geometrice ale sistemului solar din epoca nu permiteau transpunerea operaliilor numerice 'prin :lYY mampulare mecanic5. cu acelea A" Ufo"*ifor_tiri-'0" "?ii"l :tlcularc.. in anul g6 i. acesta a reutirs. .Astfel.. nu depalte de Mareb Cyemen).:. Era h .lt ilt ta G.* u . Grecia.-i. insdqi folosirea rolilor dinlate reprczintil un mister. citat de Sorin I Solta *Tk * $t€ftrnescu il il.. m mormdntul lui Tutankamon.. f.'"g". lc|."op"ir".#L t-ri. ele pot in suslinerea viziuni comptetdiferite. Chr.u...OS... tn urma unor gpatud efectuate "^"^1^ sub ruinele .i. mult mai .De 'n fotografii aerienercatizatein zona deJ_ hrlui Cobi au evidenliar imeise structuri de ceteqi. l."g"driui... Dovezi referitoare la existenp unor societef care au L vi""r.:. *H".'#1"fth_Hllli 3::T:-Ilftt.Precizia cu care au fost executateangrenajetegi reductoarcle se ridicl la nivelul celor mai bune tuirari -efechrate ae meqterii ceasomicari ai RenasJeriisau de creatorii unor celebre mstrumenE ashonomice. SJdarea Timpllui.ir. KTJHLEN SISTEMT..T. pe firndul lacului Copais (Lividia). t_una Venus qi zodiacul.Tll."T F3yd crar. fi tncadrat€ intotdeauna anumrreuparc.::. u'i"rt"_-6'J. In ziduri au fosi identificare .. exact in locul rmde in urml fusese pescuit surprinzatonrt .r. ar. Chr. . aceastas-a scufi.Arabiei. D IS P A R U TE ..ui in sj:yt?rinde. datarea a-primit .din u|t." I fi -Try :"]€.. .] ry1*hrrde. Referindu-se la aceastil remarcabili a"... De altfel. conceput de Hiparh.ln se aflA ruinele unei cet?tda cirei edificare se pierde i" . 1992.." studiulcivilizaliilor disparut $i -msranF" in mod oficial de isroriacl""t"e. numer€le 76. Irxcrip{iile mecanismului meafionau Soarele. Sorin $tef. Cu toate cd se aminteste despre' ele af6t in lucrarea Probleme de mecanicil (anul 330 i Cfrrj. oeii **.7fcLarilic?lri. .19 gi 223 fr:rrrd gor"t"..*. "oiU"ire este . perioadi era la moda sislemul geocentric..regr'nea era teritoriu inverzit asemenea.".etaje.cn atul Berga.ftil#ilt contribui la unei I C) CIVIL IZA TII ..pe *neologice efectuale cele mai diferite zone in _.. $r..i"l fn p"]i'. fost d€sconerite temeliile unei alte ceilfd._ \r.Jenxt (E annata imperiaE dupl inlbugirea unei rtrscoale locate..urdat.Arheologia nu esre o .tqe d. Din acest motiv dispozitivul .."s 1".b"f.dtE.""hfi. Pe drum. Bucuresti. a rczultal ctr nava era romantr $i transportala artisric at ora. ""_."1.roditor. prince.lr. prima ma$mApentu fabricarea rotilor atins nivele ruryl"ut"." avansezeipotez4 bazul pe forma caracterelorgeceEi" c6 "" obiectul ruseseconstrurt intre anii 100_50 i.rT.Leonardo "uJrnilJ "iliii 1500.orir"r. .l.rf."..lui pergam (.fiinld.-fu'. askonom grec car€ a locuit in Rodos in jurul anului 25 i. yg[ba dqet de teorctiziri.TT"ryT ale grobutur pamantesc scosla luminavestigii au .IL OCIJLT DE MMINARE A LTJMII in anul 1955.Ar..j.d. MortirDer Wb€eler carese pr€supune a fostconsr-uiut ca (circa200 malul raului Mara . Iinefea gi perfec$unea de executie a obiecnrlui dezviluie in mod cert un nivel tehnic superior tutumr i""t"-ent"fa"ti"" cunoscut€.'d. utilitatea acesioraa ramas necunoscutitd?:.exptoratorur "rhid#.ticorclat cu perfeqionarea mecanisrnelor iroces de teasomic. insil.. not "bie"t.*.i.lu calcul ce permirea gesirca fazelor *fa. -cu l5.r* sr fi fost edificatdpe timpur cdnd.

.canadienigi sovietici au descoperit urme cu totul neobiqnuitepe fundul mtrrilor qi oceanelor. falie ce are lunsimea de peste 70. considerate fi cI a li . Menzie. Tot cu acest prilej s-a mai adus la cuno$tintacelor interesati sonarula detecht si ni$te dealuri. USS Eltanin staliona la 100 de mile vest de Capul Hom qi specialiqtii fotografiau cu un aparat automat fundul oceanului.lipsa de oxigen qi lurninn. in nici tm caz.-&-. ucid orice forml de via{n. Explicalia oferiti a fost aceeacd umele au fost ltrsatede o specieuriagtrde viermi de mil. de pe fundul moiirlos al mdrii. adinca de Deste2.insi nu-si amplasase dispozitive in zona respectivA. un aparat ciudat instalat pe nisip.giganticeurme de senile. oblinutA de nava americand USS Eltanin. pe fotografii se disting clar statuetelede piatrS. britanici. iar expedifiile submarine ale oceanografului Jacques Piccard au dus la descoperirea unor adevtrrate.asa incat e de presupuscA terenul pe care se afll localitatea s-a scufundat.pe firndul plat al oceanului. insi. au fotografiat coastaperuandde-a lungul a 80 de km la vest de Callao (Lima). franceze.ce se intindeau pe sute de metri. in ultimele trei decenii. la adAncimea 2970 de metri. in decembrie1869. iar prima linie continea 25 de sernne-Nimeni n-a reuqit sL precizezein ce limba erau scrise. nuneroaseexpedilii oceanografice americane.. Literele erau drepte. dar mai ales presiuneaenorm5. in aprilie 1965. care indicd vestigiile urui vechi oras scufundat. ce lasd urme similare celor hsate de pagii unanl. care s-ar deplasa ele rulllg. sovietice gi italiene au descoperit ziduri ciclopice mai mari decat cele de la Tiahuanaco gi nurneroasepiramide tetraedrice regulate. Robert J.japonezi. Nici o institu(ie lriinlificA sau militari. intregul aparat semana cu o anten5 telemetricd. Formdnd cu panea centraltr unghiuri de 90.Anton Brunn. conducdtorul programuluioceanografic Unial versitS(ii Duke din SUA. Cea mai senztionald dovadA a fost.Thomas Hopkins.acolo unde temperatura sctrzutil.000 de metri. o planttr sau un animal. La 29 august 1964. cu iniltimea de 200 de metri in presupusazonE a Triunghiului Bermuddlor. oceanografii de la Universitatea Columbia au fotografiat pe fundul Oceanului Arctic gigantice urme de paqi omenegti. de urme identice au fost filmate si in Atlantic de echioa comandantului Cousteau. s-au executatnumeroase forografii subacvarite. ceea ce era evident. in deceniul '50-'60. intinsd qi executattr condilii geologice foarte in dificite. prin migcdri ondulatorii.I\4TI complexi de canale.OS. in anul 1966. Misteriosii umaloizi pdreau a se fi plimbat nestingherti la mii de metri adencime.in decursul timpului. Dispozitiwl necunoscut consta dintr-un cilindru lung de aproximativ un metru. sunt taiate proflrnd in roca Si au si rolul de suflatori. echipajul a constatat uluit ci pe un cliseu aparea cat se poate de clar. inginerul Allen Honey. acoperite cu hieroglife.osele atlantice gi a rmei gigantice scd. prlbuEireain subteran unei a importante rnase de cirbrme a scos la iveal[ o placi de ardezie a cirei suprafald era in intregime acoperitd cu mai multe rdnduri de semne ciudate. impreuni cu alti specialisti afla1i la bordul vaporului .tehlica deceniului '70 nefiind capabild de asemenea performanle. dar specialigtiiau ajuns la concluzia ci ele au fost tiiate in timpul transformlrii lemnului in cdrbuneSi au estimatvcchimeaplicii la 250 de milioane de ani. a declarat ci obiectul nu putea fi. cercetAtorii americani.cu trepte formate din dale de piaffi cu latura de 60 m. cu tm releu de televiziune sau cu un releu de radioteleviziune. sub nivelul actual al mirii. In zona Gropii lui Milne Edwards..000 km. intreaga lucrare este exfrem de complexi. lansa rpoteza ce obiectul era un dispozitiv pentru inregistrarea activita{ii seismice.britanice. El se gisea plasat chiar pe marginea continentali sud-americartr a giganticei falii tectonice care inconjoari Terra. cercet?ttorii sovietici au fotografiat in largul coastelor Ecuadorului.lcience publiiqtion. acisre vergele aveau la fiecare cap5t mici protuberante citindrice. exact pe aaseul curentului Golf StreamIn cadnrl cercet2irilorefechratein timpul Anului Geofizic Iniernalional. KUHLEN SISTEMUL OCULT DE DOMINAIIE A LL. DupA developare..intre anii l97l si 1973..tot in Ohio. Ulterior. editorul revistei . care se intinde pe mai bine de 600 km. apa4indnd escadrei Nrtarctice Militan Sea Transportation ^Sen r?es din US Nary. Dar cine instala in 1964 seisrnografela 3800 m ad6ncime? Un sprijin deosebit pentru sustinereaunei viziuni diferite asuora trecutului indeptnar al omenirii il aduc si unele cerceari de oriin linevistic. Dr. biologul navei. pe carc erau fixate mai multe vergele paralele $i egale.la Oceanul Pacifrc. pomind din 50 de canale.. urc[ in loc str coboare. fiancezi. Puturile colectoare. situai la adncimea de 3800 de metri.ri. destinate str dirijeze apa uzat?lin mare.Astfel.

sistemul qutpo. pan6 la granila cu Ecuadorul. pe oase. Nici p6nd in prezent nu se stie cum au putut evolua acestelimbi aqa-zis primitive pAni la stadiul respectiv de dezvoltare. aveau o semnificalie definittr exact. De altfel. in mitologia incagd se vorbe5tedespre zeul cu pielea albd gi barbi mare.OS. capitala regatului incas. care a ffiit inainte de potop in Tiahuanaco Ei i-a invalat pe bd$tina5i scrierea cu noduri. ce oglindegte aceastdarmonie in muzicf. din punct de vedere semantic. poezie. Pentru perpetuareaacestei scrieri. aparUnand culturii incale. Se mai itie doar cA un fir negru insemna timpul sau o boali. sub forma unei plase fine de lumini. gdsrtecu prilejul unor sipih. se introduceau in morminte pentru a-i da drcedatului indicatii importante pentru lumea de dincolo. in perioada sa de inflorire maximl. atAt in Univers.n numar impar dc dimensiuni.in mod nejustifcat. centrul celui mai putemic stat care s-a dezvoltat weodatA in vechea Americtr de Sud. Acest alfabet este compus din qapte flori. ii corespunde petala unei flori. pe lemne sau pe perelii pegerilor. mirime. cele despre ' . care poate fi vizualizat cu ajutorul unei litere. cu cdt ele reflecti. Printre altele. adic5. acei quipo-camayoc. cuvinte gi simboluri. Sanscrita brahmanilor este scrisi in alfabetul devanagari (scrierea zeilor). Florile. conform c5reia inca$ii nu aveau o scriere propriu-zisi. care a fost folosit2l cu mult inainte ca regii mitici incasi si-si fi inceput domnia. ci qi un comportament etic elevat. pini in centrul achralului stat Chile. puse de-a lungul unor Enururi.cinile in perioada presupusei epoci de piatri qi pe care o vorbesc brahmanii. De aceea"aceastdlimbA arhaici. iar spre sud. Cercetitorii au estimat ctr primele incerciri de scriere. in insdqi structura si esenla categoriilor lor gramaticale. este considerat de matematicienii modemi ca fiind unul dintre cele mai mari mistere. Respectivele quipo sunt o infiruirc de noduri. fiecare avAnd un numir diferit de petale. o veritabild eliti de invalali. conform invdttrmintelor brahrnane. mai bine decdt limbile modeme. Ei considerA. Ei se bucurau de multi consideralie. S-ar fi incercat. Nodul. curator emerit al Muzeului de Antichitnti Americane al Universititii din Pennsylvania. iar prin abstractizarea acestor simboluri-imagini au aparut primele semne alfabetice. Cu toate acestea. in Europa qi Asia Mici. topologii nu au reugit si studieze decat nodurile cele mai simple. Fibrele din bumbac sau lAnI de lama aveau lungimi diferite 9i erau atamate pe un bit sau de un fir separat mai gros. ce-qi are ridi. una din cele mai complexe limbi. descrie in lucrarea sa The Ancient Civilization of Peru. Sunetele astfel compuse formeazA sanscrita. nu numai datoriti rangului. scribul de stat al incagilor putea transmite orice cifri gi orice stare de fapt. legdturile complicate intre cifrA. sfoara principald sau secundard. panA li necesitatile stiinlei filologice contemporane. au apdmt acum 15. KUHLEN SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII Este pufin cunoscut faptul ci unele limbi primitive manifesti o remarcabiltr capacitate de abstractizare 9i c5. deoarece nu poate exista decat intr-r. Este vorba de limbile brahmanilor (sanscrita). care pot fi desemnati cel mai bine sub nnmele de scribi de stat. ci qtirile desprerecoltA se transmiteau cu fire verzi. astronomie gi matematice. acele quipo.ri arheologice. ci gi datorit?iconstiinciozitatii Ei exactiti(ii lor si beneficiau de o educalie in cursul clreia deprindeau nu numai arta de a face acele quipo. In ceea ce privegte limba elitistA a inleleplilor amoutas. Cu ajutorul lor. Instruirea se f6cea la Cuzco. fiind inexistcnt in plan qi in spaliile superioare plane. Profesoml Johr Alden Mason.000 de ani. in gcoala scrierii din Afii. aceasta a dispirut in intregime. medicind. fapt care i-a determinat pe speciali$tii in lingvisticd si susfnl versiunea oficiald. un fir argintiu insemna via{i sau pace. mayaqilor si a populaliei aymara. mai poafiA numele de limba floilor.000-18. a tinc{ionat in regatul inca.. lngimrea de noduri pentru transmiterea stirilor este o metodS straveche. quipo-camayoc invalau importanta fibrelor gmrului si a nodurilor. chiar dacd aceastanu corespundecriteriilor modeme. unele limbi cu o pronun(ati facilitate a scrisului nu se ilcadreazi in acest model al aparifiei. Aspectul este cu atat mai remarcabil. str se prindi vizual fi grafic sunete. care formeazd baza in scrierea quipo. succesiune. in cadrul cdruia fiecarc sunet. care s-a intins. cA ramtsi{ele acestui limbaj. in nord. Din Cuzco era administrat un intreg imperiu. nu sunt suficiente pentru a da o imagine necesar de amplt despre posibilitAlile acestei scrieri. Existenta scrierii esteo certitudine. cat gi in fiecare fiin(d (plantI. sunt legate intre ele datoriti unei culori de bazi qi reflecti armonia creafiei. bazati pe reprezentiri de imagini. Despre importan(a fiecdrei componente a acestui sistem complicat de informare nu ni s-a transrnis nimic. facute pe pietre. care se afli. Teoria ohciali sustine ca primele limbi scrise au fost o formi de arti abstractd. Viracocha. sunt mai evoluate decdt limbile modeme. filosofie. care. animal sau om).

nici un evenimentistoric. dacd se iqu in considerare perfecliunea Siforla sa de expresie. deoarececontine cea mai lungl serie de hieroglife din cultura mayagtr. De exemplu. o datd cu smryitul cultudi carc l-a generat. de naturtr rr. a ardtat ci qi polinezienii foloseau qurpo-ul incagilor gi ce scrierea cu noduri era cunoscuti qi in Mohenjo-Daro. Relieful este. Dr. Locul de origine al poporului numit. dup[ cum poate fi vorba de un fapt observatde narator. rclatat de cineva sau visat. Chr.limbajul indienilor hopi din America Centrala estemult mai adecvat giin[elor exacte decat oricar€ din limbile actuale de pe Terra. KUHLEN SSTEMUL OCIJLT DE DOMINAR.. ci cuvinte-evenimente.in mar€ parte.Ar fi interesantde studiat 9i o posibill legeh. Lipsa acuet de informalii este resim(itit si in ceea ce priveste originea limbii maya. se considertrci unele pasaje se referi in mod explicit la oamenii qi zeii care au jucat un rol important intr-o istorie veche de mii de ani.000 kmz). iar ciliele erau incolorc. unele descoperiri din domeniul arheologiei preisto- rice datend de la inceputul mileniului II i.apusese. !i rigorile statului Etnologul suedezErland Freiherr Nordenskioel4 cunoscutpentru meticulozitatea cerceclrilor sale. p6ntrla care temerarii vizitatori trebuie si urce 19. un om a traversatraul intr-o barcI. CIVILIZATIA MAYA Istoria civilizaliei Maya este mai veche decat cea a aztecilor fi cea a incaqilor. $tidle transmiseprin intermediul scrreii quipo ajungeaudin Anzi penl departein Asia" iar acestfapt aratAcd este vorba d€spre rm sistem de comunicarece unea culturile preistoriceale popoarelor avansate.i simbolud). teritoriul ocupat (320. De asemenea.tc)este considerat a fi podigul Guaternalei. Aceast?l culturl coincide in timp cu cea sumerian[ !i a marcat apogeul intre slarqitul celui de-al patmlea gi mijlocul celui de-al treilea mileniu i. Se presupune ca incagii foloseau la calcule sistemul zecimal. a cdrui performanlA initiall s-a pierdut aproapecu totul. Palenquea fost unul din cele mai importante centre mayage. de la care mayagii incep calculareatimpului gi implicit calendaml. .rlcanic6. perfect drcpte. cit fi limba aymara sunt vestigiile unui sistem de comunicare extrem de diferentiat. Mai mult" cuv6ntul-eveniment trei moduri: certitudine.atunci inceputul ei ar corespundeanului 3l I I i. Este posibil ca scriercachipo sa fi fost preluact de la o civilizalie anterioarS. in formele ei vii 9i autentice.Cea mai remarcabill dintre clidirile de la Palenqueeste TemplulInscripliilor. nu tma alfabeticd. Desi gu au fost descifratein totalitate. Atit scrierea quipo. Chr. Edificiul a fost dennmit Templul Inscripliilor. dar gi cea existent! f[cea posibili o comunicareexac9l {i inteligentil. vorbeste despre acest lucru in termenii lJtrmltoi: .Cel care scia putea expima oice cavA $i orice formd gramaticald".rmbiene care a avut un sistem dezvoltat de scriere. Nu estec1rnimic mai prejos decdt scierea noqstrd. Guatemalei gi Hondurasului.rt dintre scriereachipo qi semneledin degertulNazca (cu liniile lor gigantice.rnaya" (numele real nu se cunoas. Pe fiecare din cei patru piloni ai templului sunt sculptatesiluete umane.Ambianta qi condiliile geograficegeneralenu erau deloc dintre cele mai favorabile. capitala culturii din Valea Indusului.260 OS.iar aria in care s-a dezvoltat aceasetcivilizatie coincide cu actualele teritorii ale Peninsulei Yucatan. Nikolai Gruber. deoarecenu cuprinde cuvinte-verte ..cu un nivel cultural ei ridicat gi reshansl apoi in capacitatea de exprimare la necesitilile militar inca. nici un fapt social."Scrierea maya este una dintre per/ortnanlele cele mai uimitoare oblinute de un popor.cu munfi care ating 4000 de metri inillime gi cu pod\uri care ajung p6n[ la 2000 de metri. Degi popoml maya €ste singurul popor al Americii prccoh. ceeace inseamni cI doar catevasute de ani despartaparifia acesteicivilizalii de aceeaa Egiptului.EA LUMII 261 rlzboaie cu fue roqii. docent in limbi americane vechi la Universitatea din Bonn. aplicendu-se mai adecvat continuumului are spaliu-timp in care trlim. de care sunt legate animale .. apttr str redea mesajul poeziilor sau al emotiilor. Singureleinformalii asupravielii acestuipopor le dau cronicarii spanioli din secolul al XVI-lea (cele mai importante fiind cele ale lui Diego de Landa). in loc str sprmi.in mdrime naturalt. deci la 4 secole dup6 ce aceast2l civilizafie. Modul de transmitere al gtirilor era evident o scriere.in numtrr de 620. Chr. totu$i in textele rtrmasenu se menlioneaztrnici un nume. comparabil cu celebrele Chichen Iua din Yucatan 9i Tikal din Cuatemala. Daci ar fi 9 lutm in calcul anul mistic. Fobabilitate qi imaginalie. prezentind trei zone distincte.8 m pe sctrrileabruptedin fala piramidei. indianul hopi va folosi gnrpul om-rdu-barci in trei combinalii diferite.i cuvinte-substantive. dar gi cu vtri deosebit de fertile.

astfel incdt ele ofertr imaginea impozantii a boltii ceresti instelate. ins5. Durata anului solar a fost fixat{ la 365. ce apa4inea regelui Pacal (secolul al VII-lea). Utilizau anul Caracol. ln acest mod. care urc5 pind la cel rnai inalt prmct de observatie. in ceea ce era practic. Templu lui Quetzalcoatl de la Chichen ltza uimegte si astAzi. Indeplrtand dala Lhuiller a deschis un mormdnt vechi de peste un mileniu. Mirajril dureaz5 in total 3 ore si 22 de minute. Cbdirea observatorului. iar constucfia in sine nu cdpeta sens decat in raport de indicaliile calendarului. sinrat5 la 100 km sud de Mexico. Au cartogrartat cerul. stiinla mayaqilor o depdqea pe aceea a grecilor qi a romanilor. ce a ridicat-o.i egiptenii cunogteau aceeagi aproximare. Av6nd profunde cunogtinte matematice . int-un anumit loc. in ceea ce nu era practic. Tikal.inteligen(i mogteniti". El are inll{imea de 65 de metri qi seamana mai mult cu un tum decdt cu o piramidI. probabil. Asgzi.i astronomice. calendaml justifica fiecare piatri a edificiului. Despre rnayaqi. cel mai precis din cele cunoscute pani in prezenE intrigtr prin perioada enormi (400 de milioane ani) pre care o ia in calcul.. arheologul me"\ican Alberto Ruz Lhuiller a gasit o dali udaqi in podeaua templului si. care se gasesc la 50 km nord de Mexico qi sunt raspandite pe o suprafaJtr de aproape 20 kmz. KTIHLEN SISTEMT'L OCTILT DE DOMINARE A LUMII 263 PanI in 1949 se qtia prea pulin deqre Templul brscripliilor. este mai mare decit aceea a piramidei lui Keops. Neranjo gi Copak. Construiau observatoare cu cupole rnai bine precum orientate decat cel din Paris. care a dus la inflorirea rmor onrqe ca Palenque. dar nu Stiau sd cAntdreascd un sac cu seminle". in timpul echinocliului de primlvart li toamn[. este prima gi cea mai veche Observatorul de la Chichen l construc(ie circulari ridicatl de mayaqi. a gdsit capdtul rmei sciri blocate de rm munte de piete gi sfarfmituri. au realizal lucruri mirele. a fost plrisit. ridicatii pe o terasi in trei trepte. Suprafala bazei piramidei de la Cholula. acoperit de o vegetatie abundentS.. din secolul al XV[I-lea. anul solar de 365 de zile si anul venusian de 584 de zile. dar nu au descopeit pincipiul rotii. care se afla chiar la nivelul pamantului. Dupd trci ani de muncd intenstr.John Erick Thompson. a afirmat ca: . din motiye care au rfunas enigrnatice. ce stnt€a vertical li scheletele a gase tineri. dup6 restaurare. data rezultaci din construclia piramidelor. ci pur qi simplu de la una anterioara. Civilizalia maya a fost rodul rmei evolulii de cel pulin 30O0 de ani. ci deoarece calendarul cerea ca la fiecare 52 de ani sA fie ridicat un anumit edificiu. el a reugit sa o curete. Calendanrl maya. Piedra Negras. in multe domenii. care a fost denumit Tilul IV. ce se onduleaz5 pe treptele fe(ei nordice a templului. dintr-oda6 si cu atat mai pulin in conaili de panice. jonglau cu numere de ordinul milioenelor. ln acel an. in cupola care il acoper5. exodul din vechiul in noul imneriu n-a av. cu un anumit numlr de nivele. IatA cel mai clasic exemplu de . dupf. dar cel mai interesant aspect este acela c6 toate clldirile din oragele Chichen I . Acest vechi imperiu. Despre piramidele de la Teotihuacan. Inciperea in care se afla sarcofagul era imenstr. iniuntrul lui se circule pe o scare in spiraltr. cel mai probabil nu de la o civilizalie celesti. De asemenea" in jungla guatemaleza. . aflat in bazinul riurilor Usumacinta qi Peten.2420 zile. in ciuda afirmatriilor unor autori. el se asearnand p6n5 la confuzie cu un observator din zilele noastre. cel mai pasionat cercetStor. Deqi se considera ctr . unde a pus bazele unui nou imperiu. fapt ce a necesitat o munca aproape la fel de grea ca qi ridicarea lor. ---rbr.OS. ei au dus Ia o perfecliune minulioasi cronologia qi stiinla calendarului. Capan gi Palenque au fost ridicate conform normelor acestuia: nu se construiau piramide gi temple pentru cI era nevoie de ele. sunt practicate deschizituri orientate spre stele. se inalF mult deasupra frunzigului padurii.2422 zile fatA de durata exactil reab de 365. Ch. iar pe pere(i erau imagini sculptate ale celor noua Zei Mayagi ai intunericului.ele construclii egiptene. nu eu izbutit. existenla calendarului maya este mult mai evidenti. in pndurile virgine din Guatemala qi Yucatan se gasesc ruinele unor monumente care pot sta alituri de urias. Lhuiller a descoperit o dall triunghiulard de piatri. un joc de lumini gi umbre triunghiulare dau irnpresia misctrrii unui garpe uriaq. deoarece locuitorii omselor au acoperit majoritatea piramidelor sfinte cu grtmezi de p5mant. a fost descoperit un presupus templu mayag. In fiecare an. Yaxchilan. se Stie doar cA sunt orientate dupi norme asaonomice. Marele exod al mayagilor a a!'ut loc in perioada anilor 800-925 d. Tical. pe trei terase in capitala Chichen I . Seibal. El are forma unui zigurat gi este asem6n6tor celor din Mesopotania gi a unora din Egipt. in5'ltat sacru de 260 de zile. iar la poalele scfii. adic| cu o precizie mai mare de o miime.llt loc. populalia maya mut6ndu-se in nordul Yucatanului.

(.uf Brunton. a afirmat ci acesta este probabil cel mai important complex subteran din punct de vedere arheologic din America.t O" trataie stirn(ifice de medicinl. care a rimas in mare parte neexplorat. au fost inundate dupa ce au fost sculptate straniile siluete din piatrd. ce sim_ bolizeazd pe cei patru pdzitoi saci a.ctrci perioadasa de superioitate culturala fi a!'ut o evolulie bmsc!.i unele legende antice."..ofi_ ciald" continud si susjind ci civilizafia egipteanaa fort cor.it"Uii. au scos la iveald resturi de vegetatie oceanice. 1997. Ch. acestei lumi..ltinagii care treiesc in apropiere au doar niqte legende foarte vagi in legdturd cu acestea.ci pur gi simplu a apfnit: mstrumertele. Dr. Istoria timpurie a Egipruiui Anic conline o. tlucuresti. stalactitele si stalagmitele din pegteri. literatura cuprindeaun sortimena foarte-bog. dar noi. incepdnd c" lm.s. medicina. Cei care au sculDtat tnis.JlLd .sti oameni au pierit cu totii in urma unei catastrofe care l.40. Ie_am dat complet uitdrii. Degi se pare cd generatii succesive de mayagi au ocupat complexul de pe$teri Loltun. Lolfirn insearr. de pe dealurile Puuc din centrul Yucatanului. Printre cele mai neobiQnuite descop€riri facute de doctorul Valentine se numdd statui colosale. in respectiva p€gteri. statuile mai vechi par sa apartinl unei culturi complet diferite de cea a maya5ilor. in jurul anilor "*t. Floarea de piatrtr. SJitLrul>. sculptate. Charles Betlitz: Misterul lumilor rtale. Manson Valentine.Valentine remarcd. exista numeroase davezi cd multe sculpturi ciudate. tehnica. Dr..tturile S.. "u de rid. Egiptul Secret in pofida unor semne de intrebare st6njenitoare. sttdjerul de$ertului.. ca p€talele unei flori. gtilnp si organizareamarilor oraqepar si se ti proOusOlntr_o d. de la stadiulanteriorneolitic.. faptul ctr maya$ii spun cA ei nu au nimic comun cu sculpturi precum cele de la Loltun sau din pegterile invecirnte gi ctr acesteaau fost aSezate acolo de primii locuitori ai Yucatanului. ce aminteqte de lotus. Semnele lisate de apl in interiorul pesterilor $i pe aceste statui arat4 cA pegerile. Editura Lucman. formafiui modificate si glife nu sunt opera mayaqiloq ci a uneia sau mai mrdtor firse mai vechi.000 .stranieanomalie. care in prezent se aflA b cateva sute de metri deasupra nivelului mdrii. Se pare ca ace. care se ramifictr din imensul vestibul de intrare. explorand iintdnile saare cenotes din apropiere. se pare cu foarte mult timp in urmi din coloanele de piaH.' . CTVILIZATIA EGIPTEANi . P. ce arninteqte uneori de Orientul Mijlociu antic.istoria .icat . ce reprezint5 o importanta sursa pentru cercetAtorii in domeniul arheologiei. KUHLEN SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII Drept dovadl stau sistemele de pelteri ce formeazi Complexul Lobun. datAcu revolu(iasriinlifici ce a urmat "ni]. cei Jiird noroc. existE nici un punct de asem6nare)qi sI ii afibuie o lr""lri-" O" aproximativ 6500 de ani. bd.au estimat varsta civiliza(iei de pe -"T9"Ji$"9t Nil la 20.. insi.2500. cunoscut?l gi folositi de om din vremuri imemoriale. O dupa .. qi manuale si lucriri de anticipalie.i Chr-.teau aceste fiinte sublime. arta.000 de ani. pe cele patru linle diine care ereculd ordinele Zeitdlii mitologice.itut mileniului tT 9IV i. f6ri doveziale unor etaDe de oanzilie obisnuita. care a studiat sistemul de peqteri. a fost confirmati atunci cand scafandrii. din'zilele noastre. este un simbol arhaic rmiversal qi venelirt.. textereligioase. la care fac referire .. apreciind nivelul deosebitde ridicat al gtiinlifice egiptene.miturand tot ce€ace se gas€a la suprafattr gi l5sand numai sculpturile din pegteri ca o mirtuie a felului in care si-au gAsit slirsitul. Existi.Ea nu a evoluat. O dovadi griitoare a nivelului de Jult rre al civilizaliei egiptene antice il constituie gi faptul cA.OS. si unele mtrrturii care con_ trazic evaluarileistorice contemporane. de altfel. pe care ii numesc prrs.temfiranf. a distrus Yucatanul in vremuri indepdrtaie.Daly King.i cum ar fi fost importate dintr-o alti resiune.linxului cuno. ASa cum se int6mpld de obicei. ingineria. Teoria conform careia intreaga portiune calcaroasa a zonei s-a aflat sub apa. acei oameni mici de staturd Si cocoqati.Floarea de piatrd " Qi este denumit astfel datoritA aranjamentului s6u unic de coridoare si sili. celelalte culturi incipiente din Orientul Mijlociu (desi nu -cu. CercetatoriiSchwallerde Lubicz $i C.-rL . supra_ veghetoii tdculi Si discreli ai umanitdiii sr alestinului sdu. ce a fost gisit pe multe clidiri sacre Ei pe frunlile zeilor din intreaga lume antic6. arhitectura. Duptr cum arati Charles Berlitz in Misterul lumilor uitater .

cele c6teva obiecte de art?tdescoftrite..OS. clnii perEi ai erau tiiafi in granit gi alabastru. la sudul marilor piramide ti la vest de ruinel€ Memphis-ului existau cAtevaintr{ri intr-o vast! relea de galerii. Se amintege.i cel anterior.340 de ani.. Astfel. ci pe valoarea fixl a razei sau axei polare. cat gi.aivechi de 6000de ani. 1 Complexul de galerii qi camerece formau ansamblu. a timpurilor ce vor veni qi a fieclruia din evenimenteleviitoare care vor suweni in Egipt. genera(ie dupi generatie. ptrreau executateprin galvanoplastie.. urmele ce dezviluiau originea atlanticI a adevtrrafilorsii f-O. Interesant este gi faptul ctr primele piramide egiptene searnind at6t cu ziguratelemesopotamiene.AbsolvenliiMani $coli erau cei care nu mai vedeau nirnic in oglindi. Ulterior s-a ajuns Ia concluzia c5.$tiinlelor Medicale.i l-au asigurat cA datele gi calculele lor sunt absolut exacte. Marea $coald.din plcate la fel de obscur ca . Astfel. intiregte afirmalia ci prirnul monument era consacrat Istoriei .cateva L'EgE)te detaliiinteresante et I'Oceanie.Herodot. de oglinda adevdrului. teane. Aspectele prczentate anterior nu reprezinta decat o parte din semnelede intrebare ce se ridicl in legeturd cu originea uneia din cele_mai fascinanteciviliza{ii pe care o cunoaqteisiori4 cea egip. desc:per. istoria gi cronica vremurilor trecute.rtceteva constructii de mari dimensiuni gi un templu. pentru marii initiafi ai lumii. Biblioteca din Oxford adtrposte$te manuscris al scriitorului un copt Mas-Udi (957 d. de o exceplional[ frumuse{e. In plus. -- . la considerdndc[ acestaar reprezentaa zeceamilioana parte dintr-un meridian. avea o particularitat€ carc i_a ce-rcetatori: puiau nici inscriplii qi nici gravuri sau nu :urpnT q€ basoreliefiri ! h plus. in interiorul lor ..reprezentand atateageneralii succesive de mari preoli egiptenicare s-au perindatde-a lungul a I1..l. aitmeticd ii geometrie penlru a rdmAne mdrturie ti spre folosire celor care vor putea sd o tnleleagd". pusesela punct o gtiinF care asgzi estetotal necunoscutA:optica psihologicd. care s_au strdduit se . deoarececontururile Prmantului nu sunt regulate qi fiecare meridian are propria lungime.$tearge. care qi-a consacrato bund parte din viali pentru a studia tradifile gi istoria Afiicii de Nord.Importan(a ei estecu atet mai mare cu cat ea lumii . Un alt manuscris. semnala. pentru c[ se purificaser[ p6n5 la a elimina tot ce era rf.teh_ nicl inventaut abia in secolul al XIX-lea. care. o unitate de m6suri mai exacti ar trebui sA se bazeze nu pe meridian. in acelagi timp.rzaastrz al oglbzii pure". Preotii i-au aretat statuile lor pentru a-i demonstraci fiul l-a urmat intotdeaunape tatll lui . p. susline cI preolii din Teba i-au tot arAI 341de statui uriage." L pistrarc tot ceeace reprezinuicrmoa{tereacumubti in cursul istoriei ". f5rtr vreo referinlil cunoscut?l cubitul antic. Iat?tratiuea pentru carc istoria civilizafiei egiptene trebuie tratati in strdnsi legtrhrrdcu cea a legendareicivilizatii a Atlantidei. privind Egiptul.tiri.t" umane. carc se prcsupunecI iqi desfdrura activitatea in ^ .irea spirituah a aaeplitor. Baronul d'Espiard de Cologne.). Prin urmare.Lipsa unor dovezi de ordin arheologic rn. Chr. spun tradifiile.zA. qi cu unele piramide c6t ale civiliza{iilorprecolumbiene. el este mai scut cu 5 miimi. ceea ce duce in final la concluzia ca sistemul egiptean era mai logic decat cel folosit in prczent. carJ nu reflecta decdtoartea negativl a fiinpi umane. astfel. ele sunt si vor fi loc de refugiu in cazul unui nou cataclism. intrucat ei au notat totul.in partea a doua a .in timp ce al doilea.i Astronomiei. care a condus Egiptul inainte de Potop.u in el. Un astfel de candidat senumea'. departede a fi o simpltr coincidenfi" nu estealtcew decat rodul activit4ii anumitor fo4e oculte.preolii au derys toatd $tiinlape care o aveauin arte. s5pendh circa lg m sub baza Sfinxului. de fapt. in care acesta afirma ctr cel care a dispus construirea marii piramide ar fi fost regele egiptean Surid. in aceste catacombe. oamenii de qtiinF fi'ancezi au adoptat meaul ca rmitate de lungirne. KTJHLEN SISTEMUL OCTJLT DE DOMINARE A LUMII 267 Revolutia Francf.in cartea in 1882. in piramida orientala (Kheops) au fost inscrise atat sferele cerelti gi figuri reprezent6ndstelele gi traiectoriile lor. Confirmarea a fost ftrcuti de Auguste Mariette. piramidele nefiind altceva decit simple releveuri ce marchesztr zone im_ portante din misteriosul sistem de constructii ascunsde stratul gros de nlsip. Egiptul antic.Istoriilof' sale. ce formeazt adevtrratecetifi subterane.oferea modalidtlile de a transcendedincolo de aparenJele fizice gi era utiliza?t pentru destrvir.

clutind datele necesare p€ntru clarificarcl existentei Ai disparitiei Atlantidei.Dimineala.i de data tradilionald a lui platon. grdmezile de mo4i. la nord-est de Golful Caraibilor. un val uria. in doud. marea maJoritate a cercetitorilor sunt de acord asupra ipotezei cA Golfstromul incilzegte Eunrpa de Nord doar de 11. Chr. planetoidul s-a prabuSit in mare. greutateagi energia sa fiind suficiente pcnlnl a pulveriza un continent ca Asia. Trei zguduitui au umat una dupd alta . Credem cd existd unele temeiuri sd presupunem cd aceosta a fost scufun_ darea pincipald a A antidei.imile de oameni inspdimanbli de ercnimenteb bizarc. idr lesturi de piatrd talcanicd zburau prin aer.ddeau pe PdmAnL pe a$ezdrile oamenilor.. isi incheia volwnul Atlanri(la cu mai multe concluzii: . in ceala cenu$ie. etape.F. Ceologul qi astronomul austriac Otto Muck.Bucuresti. s_au scufundot deJinitiv in emisfera nordicd. Data la care a a\. pe cdt se pare. care. Conform altor calcule. au provocat inundaJii de neimaginat. iar a doua. fulgerele c. propusd de Muck qi corectatA de Ludwig Zeidler. trebuie sI fi avut circa l0 km diametru li o m[!dl de un bilion de tone. ceva a indepdrtat bariera care bloca deplasarea spre nord a curen{ilor din Golful Mexic. Studiind cu atentie distribulia punctelor de impact. Pare foarte verosimi! cd 5i dupd scufundarea piincipald au rdmas resturi mici ale continentului dispdrur. probabil.EdituraAlbatros. dar scufundarea Jinald a arut caracterul unui cataclism raDid.Jirov. " Alexei Nicolaevici Tolstoi. S-a iscat o fultund.i o Ploaie lorenliald.000 si anul 10. dar dovezile nu sunt incd suficient argumentate. poate chiar mii de metri. -Sdruialaunei umhre. Din fericire.tt loc catastrofa. Orq. Sub addposrul ziduilor marelui oras. cu centrul plasat in Oceanul Atlantic. S-4 pornil . cu numai 28 de ani de cea calculat?iorin folosirea relatArilor lui Platon cu referire la momentul scufundirii Atlantidei. Chr. Etapa in6i a avwt loc. mul. poate. violent resim{it pe aproape intregul glob: fundul oceanului s-a pribugit la 6000-9000 m. innebunit(nre. la latiht. N. in imperiul gdndirii abstracte. in secolul al Vl-lea i. in jurul anilor 1300-1200 t. magacittlii continuau sii-li ia zborul din varful marii piramide placate ctt aur.000 i. a zguduil deodatd PitmAntuL Dinspre nord s--a ridical din ocean. acum I I milenii.509 ani.Atlantida s--a scufundat acum 9500+1500 de ani. Un cutremuL cel de--al patalea. distrugAnd bt ce ela viu in calea sa.i Atlan' lida a dispdrut. Chr. Deci.ul Porlilor de Aur s-a scufundat in valuile inspuntate. unul dintre cei mai perseverenli gi competenti cercetAtori in domeniul atlantolosiei. data coincide si cu nalterea calendarului maya. iar valuri cu in6l{imi de sute. cale s-4 ndpustit pe PdmAnt. lmpacnrl cu oceanul a provocat insA un adeverat cataclism. Chr. Resnrile meridionale din regiunea ecuatoiold s-au sczlfundat defrnitiv.fiai putemic incd. in schimb. un soare sangeiu $i bolnav Iumina ruinele.. insule sau chiar mase continentale au disparut inghilite de ape. in timpul trecerii prin atrnosferd. conform lui Ludwik Soucekr. cateva iiagmente desprinse din corpul principal au lovit America.inile lor zburdtoarc. de formd ovoidald 5i au incepul sd pdrdseascd PdmAnul.000km' in centrul suprafetei respective se afl5 oragul Charleston. s-a constatatc[ ele pol fi hcadrate intr-un sector de cerc. intre anul 13."tapa in genera!.spanditepe 165. intre anul 9000 si enul 8000 i.linea insulelor Azore. aproximativ 3000 de cratere ale caror dimensiuni vaiazA de la cdliva metri la 1500 m. lves Pacqualee Si Vladimir Scerbakov. probabil Si mai tdniu.Toate aceste datdri tarzii necesitd insd conJirmdi ulterioare ". a calculat c[ obiectul. aceqstd datd estefoarte epropiat. dar. a Atlontidei a atprins in total nu mai mult de 5000 de eni..olo in anul l93l au fost descoperiteprin fotograrnetrie.268 OS. Isi luau zbotul spre spaliile planetare. gfidinile furnegande. pe deasupra oceanului involhurat de ape. Cabva sute de ma$ini \i-au luat zborul. iesind din valuile de fum Si cenusd spre spaliile itstelate. Ea diferd. PdmAntul a rdmas a. scufuntlirea principald Chr. botezat dc el planetoidul A. Confirmdrile au fost aduse de Jacques yves Cousteau.in Carolina de Nord gi Sud. KUHLEN SISTEMUL OCIJLT DE DOMINARE A LUMII 269 ATLANTIDA . cea mai importanrd. este b iunie 8498 i. care s-a produs. Magacittlii s-au ndpustit spre ma. ldsind urmele din Carolina. Si . care in cartea in cdutarea AtlanL Ludvik Soucek: !9g4. rf. .

ln panea dinspre mare era o cdmpie despre care se spunea cd era cea mai frumoasd dintre . Ei au provocat inainte de mileniul X i. inctr de la originile ei. KUHLEN 271 tidei. Conform opiniei unor iniia(i. Zidul ce inconjura exteiorul insulei afost tmbrdcat cu o mantie de aramd Si apoi au topit cositor pe partea Iui interioard. ^9i au pregatit in perioada anilor I1. stdpinitoru! legilor. exact asa cum spusese zeul cd se va intoarce intr-o bunl zi. enigmaticul instigator la distrugerea arhivelor mayaqe.J)ar cind partea divind din ei a inceput sd fe cupinsd de sldbiciune. existenla unei profunde leglturi intre activitatea pe care a desfds. toltecii care i-au precedat. a hotdrdt sd-i pedepseascd.. In acestecondilii. Sorpr i--<tu hdrdzit lui Poseidon insula Atlantidei.oate. Pimul rege a lost Atlas. iar acesta i-a alezat pe copiii ce ii avea de Ia o femeie muitoare intr-un loc din insuld. din care igi nag originea popoarelor din arborele mediteranear $i iniliatorii celei de--s doua spirale in evolulia omenirii. dar deloc intamphtoare. a consemnat intr-un moment apropiat de cucerirea inilial[ a Yucatanului. ce situeazi continentul dispdrut in Atlantic. Aceste legende persistente s-au dovedit a fi 9i unul din factorii cruciali in pr[bufirea Imperiului Aztec 9i mai €rziu al oratelor mayage sub asalnrl spaniolilor. in Atlantida existau. exact in anul prezis de Cayce. Ceea ce surprinde este tocmai faptul au fost fdcute ci descoperirile din zona insulelor Bimini-Aldros de c6tre doi membri ai ACI.. ce lucea ca focul.'. a studiat rtmdfitele. numiti Aztlan sau Atlan. Zeus. numili . Cortez si armato sa de conchistadoi Qu sosit in anul-nume al zeului Quetzalcoatl. c6nd tradifia era incd proaspdt2t. Coincidenlele sunt prea tulburdtoare pentru a nu genect semne de intrebare: se pare ca anterior debarcdrii europenilor in Americ4 terenul fusese bine pregdtit de cei ce aveau in plan cucerirea lor gi distrugerea urmelor vechilor civilizalii amerindiene. in timp ce adevdrul a ramas in posesia Piramidei Oculte. intre cele doul fiactiuni sociale. iar zidul care inconjura acropola a fost impodobit cu oicalc. doui cataclisme: unul. care a transformat continentul in cinci insule. indici o origine esticd si strtirltr a populaliei. din cauza desei amestecdi a ceea ce este muitor ti cAnd ceea ce este omenesc in ei a tnceput sd predomine. care. mai tarziu. apoi altul in juml anului 28. c[ toate tradiliile din aceast?tp€ninsulf.000 i. ca si cwn ac€sta s-ar fi intors de ziua sa de na5tere. fie o rudi apropiat5. zeul zeilor. ap[rut' la Moscova. Volumul confirmd ipoteza conform cdreia atlan{ii apa4ineau rasei Cro-Magnon. divergenlele s-au accentuat cu timpul. in opera sa Citias.000 i. Aztecii din Mexic. n--au mai fost in stare sd poarte povara bogipiei lor $i $i-au pierdut oice ruSine.considerau ctr se trag dinh-o insule situael in marea de est. Este interesant de remarcat. de altfel. Cdnd aaecii au vtrzut pielea palidd a spaniolilor. venili de pe mare. Chr.. Chr. Platon a recunoscut. in 1987. ca element al pseudoreligiei New Age. A fost momentul lansarii unui mit. iar primejdia utilizirii armelor distrugitoare (arrna mo(ii' conform lui Cayce) de cttre fiii lui Belial a devenit iminenttr. prilej cu care intreg Plmantul a fost impt4it in loturi mai mari sau mai mici: .Copiii Legii lui Unul" qi cei care nu respectau o anumitd moralitate. marele inifiat grcc nu a descris complet fosta civiliza{ie.elat. in documentele afiivate dupd cucerirea spanioltr.Asocialiei pentru Cercetdri si lluminare". au fost aproape siguri c[ aceqtia erau solii lui Quetzalcoatl li c[ blondul capitan Alvarado (pe care l-au numit Tonantiuh) sau Cortez.Jiii lui Belial". ci a spus prea mult€ din cele ce nu trebuiau cunoscute.SISTEMLJL OCULT D8 DOMINARE A LUMII OS." Platon a pus evenimentul scufundirii continentului gi pe seama dectrderii morale a locuitorilor sdi: . . locul unde strtrmoqii lor au debarcat pe coasta mexicani (aproape de Vera Cruz) $i cum Si-au adus cu ei nepretuitele lor ci4i Si picturi. parca evit si precizeze ceea ce ar fi putut fi esenqial p€ntu istoria timpurie a omenirii. printr-o coincidenp incredibile. in junrl anilor 50. atunci cAnd plecase cu corabia citre Hue Hue Tlapallan. Incidenta profefiei amest€cat'il cu traditiile unor binefAcatori de origine divind. Chr. tot in acest conlext. Din motive rimas€ nelimurite. dupi ce ne pune in temd cu lux de amlnunte desDre Adantida.i a . fie zeul insuqi. Activitatea mediumului a fost finalizatA prin infiinterea . Marea enigntr a operci Citias constil tocmai tl faptul cd. au adoptat integral a5a-zisa ipoteztr clasicl. Ei descriau chiar. care eEru numili .000-10. al cdrui ochi nu poate Ji ta. doua tendinte conceptuale: erau cei ce-pi puneau viala in slujba Binelui. Episcopul Landa..urat-o mediumul Edgar Cayce gi modalitatea de promovare a minrlui Atlantidei. cici. arninteqte de o tragere la so4i fdcutit de zei. era. Platon..Fundaliei Edgar Cayce" . rnayasii si alte tribui din America CentraLa.000 distrugerea tobla. este unul dintre aspectele cele mai neobiEnuite ale cuceririi civil! zaliilor amerindiene.

memoria gi telepatia $i a forma m ecran impotriva penetrafiei gAndurilor negative.i Llecdderea Atlantidei Lemuria pierdutd' Edintra . care transmiteau qi amplificau fo(a gandului.OS. incluz6nd Madeira gi Insulele Canare. situat la vest de Flores. ce se intind pe o suprafa{i mai mare decdt a Portugaliei. Ctrlin. ajunqi intr-un anume Dunct al oceanului. situat intre America .Acest punct de vederecoincide. cu locul indicat de Platon. care se fbcea pe bucdli de metal sau pe un po4elanului.Aparatele de lupti aeriand puteau lua la bordul lor panl la 100 de tupt:ltori. Degi civiliza{ia atlanta cuno$teafo4ele ascunseale naturii gi avea un control asupraunora din acestea. Civilizalia atlant6 cunoqteaaeronavelesi mijloacele de locomolie. De asemenea..i cercetirile gtiintifice. aduc argumentereferitoare la existenla unui continent vechi.capacitatea de memorar€ a cristalului il face de neinlocuit in tehnologiarealizdrii calculatoarelor ti ca element de stabilizarc a frecventelor in transmisiile undelor radio. Mai mult' misuritorile efectuatecu metode noi de investigaresubacvatici au eviden{iat faptul cA platoul subacvaticdin jurul Azorelor cuprinde peninsule. De asemenea. cultul lui Lucifer qi magia neagrS. Aurel Popescu-Bdlcestisustinein carteasa. iar folosirea abuziv[ a propriecltilor unor cristale a contribuit la distsugerea continentului. peste o treime din cercetitorii care au studiat problema atlanticS.000de ani. Ca o reconfirmare a utilitililor cristalelor. n:ebuieamintit ctr in Fezent. asemtrnarea . Dr.ritualuri 9i arhitecturi.Astfel. cultivind grAul si orzul Qirealizand diferite incnrcislri artificiale intre diverse animale.localizata" in mai multe regiuni ale globului.Civilizatia Atlantidei cunosteaenergia nucleard s. cu adAncimi de 300 . iar cea mai mare parte a ei s-a aflat deasupraapei in urma Dacd cu 12. Bucurcsii. ca gi dorinla elitei de a pdstE secretelecivilizaliei atlante. pentru a stimula clarviziunea gi autosugesti4 a amplifrca intui{ia. . doui miliarde de oameni fiind inghititi de ape in timpul primului diluviu planetar.au situat-o in zona platoului scuflrndatdin jurul insulelor Azore. sugereazdcu tarie existenta rmor linuturi scufundate. . aFibut luciferic.i Europa. munli gi vii.precum gi alte v6rliui submarine. CONFIGURATIA ADANCURILOR MARINE Deqi Atlantida a fost .atlanlii cuno$teau material asemtrntrtor gazele toxice. Principalele sursece fac referire la continentul scuiirndat in_apeleOceanul Atlantic pot fi impl4ite in cinci categoriiprincipale': marine. golfuri. se refere la partea cea mai vasti a qanfului muntos atlantic. a putut folosi nici un mijloc nu pentru a se proteja in fa{a p€depseidivine. nivel al platoului Azore. nu au ayut o asemenea ca dezvoltare. erau pus€ in miqcare mori qi aeronave.arryCart Bucuresti. complet diferentiat din punct de vedere topografic de campia abisalSinconjuritoare a adevaratuluiocean. pe care le foloseau in luptlt cu ajutorul unor dispozitive asemdn6toare rachetelor. . Atat marturiile vechilor scriitori.i diferite tiPuri etnologice. l. existent la vest de Bazinul Iberic qi la est de Bazinul Nord-American . Ei cunosteausudura electrici qi dispun€aude mijloace de multiplicare a textului scris. Rdzboiul ingeilor $i crearea omuluit cd. asemanarea dintre crezurile religioase. cuprins intre adevlratul fund de mare. dintre limbi . prin fenomenul de rezonanp. mArturiile vechilor scriitori qi vechile legende despre potop. configuraliaadAncurilor o distributia faunei si florei.i in plus.nerc$i atlanli practicau magia neagrl gi cultul luciferic. KUHLEN SISTEMIJL OCI-'LT DE DOMINARE A LUMII emigrareaunei ptr4i a atlanlilor in Egipt devine logictr.Scott-Efliot: l. cat. ob{inem dimensiunile unei insule uria. 1994. Aurel PopescuB6lceltit Rit2boiul ingedor ti ctearea omului. la fel ca multe alte insule din apropiere. istmuri.i de Cimpia Abisald. la intreaga zona se gasegte adancimi ce variaza intre 120 9i 27O metri.nutr. folosind in wijitorie for(ele oculte ale spiritelor satanice gi ci niciodat?l de-a lungul istoriei.i putereagSndului amplificaci prin cristalul de cua(. Pe intreg cuprinsul continentului se aflau stafii formate din imense pietre de cristal de cua4. . Editura L. Anumite trasaturi ale Azorelor qi chiar unele tradilii maritime ale locuitorilor de astizi ai insulelor. intr-o mtrsuri mai mare sau mai mictr. unele tehnici din domeniul psihologiei folos€sc cristalul de cua4 pentru echilibrarea corpului eteric al omului qi pentru amplificarea capacit?lilor paranormale.e sau ale unui mic continent. Atlantii cunoqteau$i dezvoltau agricultura.600 luim al doilea de metri. pescarii obignuiesc ca. . sa-qi Mdrirea W. precum $i sistemelede aprovizionarecu apAale oragelor. Prin acestefo4e.

274

OS. KUHLEN

SISTEMTJL OCULT DE DOMINARE A LLMII

scufunde gelefile pentru a obfine apa dulce, iar la o sutil de mile in vestul arhipeleagului,pescarii clmosc lm loc rmde-gi Flot ancora ambarcaliunile,deqi pare situat in mijlocul oceanului.Nu de putine ori nf,voadelele sunt rupte de stinci col6uoase,acolo unde firndul apei-ar trebui str se afle la mare adincime, In prezent, fimdul intregului Ocean Atlantic este reprezentat glafic pe h64i. Acestea arat2lc[ ill mijlocul lui existil o imensI ridicdturd, care se intinde catre sud-vest, de la 50" nord, ctrtrecoasta Americii de Sud, apoi cttre sud-est, sprc coasta Africii, schimbdndu-gi din nou direclia inspre insula Ascension,de unde pomeste drept cetre sud, spre Tristan da Cunha. Diterentp de nivel este destul de marc, ajungandp6nn la aproximativ 2700 metri inIllime, culmi fiindu-i insulele Azore, Ascension si Tristan da Cunha. Un briu de aproximativ 6300 metri strdbatefimdul Oceanului Adantic, dar numai cdteva pn4i mai inalte reugescsI iasl pan[ la suprafap. StructurabrAului arat?lcd estecompus din roci vulcanice, urme ale acestorroci fiind reglsite pinl in zona coastelorAmericii. S-a demonstratdeja, prin cerceuti s-tiinlifice minulioase, cd fimdul oceanului, qi in particular cel din jurul insulelor Azore, a fost scena unor misctrri vulcanice la scari mare, iar perioada geologicd in care acesteas-au produs e foarte bine precizafi. Starkie Gardner considertr ce in perioada Eocenului, insulele britanice flceau parte dintr-o insulS mai mare s:ru dintr-un continent ce se intindea in Atlanticr. Potrivit lui Gardner, ,yn traiect mare de pdtndnt aista demult, acolo unde acwn se intinde mqrea: insulele Comwall, Scilly Si Chanel, Irlanda Si Bitania sunt rdmd$itele tmor culmi existentecAndva". Existenfa unor mari suprafele de uscat in mijlocul Oceanului Atlantic a fost dovedit?iqi de o expedife stiinfifici ruseascd,care a dragat roci la nord de insulele Azore, de la o ad.4ncime 2000 de de metri. in urma studierii lor, s-a demonstrat faptul ctr acestea s-au format la suprafala apei, in urma cu 17.000 de ani. O altil operaliunede dragaxe intreprinstrin secolul XX, cu prilejul reparirii tmui cablu submarintransatlantic,tot in vecinatateainsulelor Azore, a adus la suprafati buctrli de tachilite, un soi de lavtr sticloasdcare se formeazi deasupraapei, la presiune atmosferic{. S-a estimat c6 rocile respective aveauo vechimede circa 12.000de ani. Ziduri enorme, realizate din blocuri lungi de 8 metri si inalte
l. W.Scott-Elliot Op. cr?

de 6 metri. situate la adancimi mai mari de t4 metri, au fost gesite p€ fundul apelor marocane, in partea mediteraneantra s$rntorii Cibraltar. Ulterior s-a constatatfaptul ca acestease prelungescpe distante de cateva mile qi ce structura generaltr a acestor ziduri, inconjurate de pietre mai mici, seamlne izbitor cu lucrdrile in piatrtr de propo4ii ciclopice, de pe coastele Atlanticului $i din insulele apei. ce Meditemnei, se afle inci deasupra a fost descoperitit o largtr platformd continentall, ln America cu o Htime de cetevasutede mile, ce seintinde de la N€wfoundland pdntr la Noua Scolie, similarl cu irceea existente h est de zona Cape Cod, care se intinde pdnl in Florida latit tot de cateva sute de mile, dar care se ingusteazi pan[ h o medie de 90-100 de mile in larg. Aceastl zonA subacvaticf,,care probabil ci a fo$ cendva teren uscat, se mdregte in regiunea Bahamas, in largul peninsulei Yucatan Si in largul coasteinordice a Americii de Sud' se ingusteazi in Brazilia gi apoi se ldrgeqtedh nou la cateva sute de mile la sud de Rio de Janeiro. Oceanul Atlantic este impf,4it pe mijloc de un qir de lanluri muntoase,care pomesc din Islanda spre partea nord-estica a Americii de Sud, cotesc spre est pana aproapede Africa Si s€ continutr sore sud. in resiuneade latitudinesudicl de 38u qi de logitudine unele vesticade lO0--:/, pe o linie dreapti ce incepela Lisabona, din acestevdrfirri mtmtoase ies la suprafala Atlanticului penlu a deveni Insulele Azore. Din platoul subacvaticprincipal al Insulelor Azor€ - Pico - se ridicf, rm munte uriaS, inalt de 7300 metri' din care 5000 de metri se afla sub ap6, restut ridicdndu-se pestenivelul apei. Piscul abrupt Pico aminte$e de descriereafecutll de Platon marelui munte din insula principald a Atlantidei, care se ridice in mijlocul unei cimpii mlnoase. DISTRIBUTIA FLOREI 9I FAUNEI O ipotezl universal acceptati de cetrc naturaligti este aceeaci fiecare specie de plante qi animale igi are originea intr-un singur prmct de pe glob, de la care,de-a lungul timpului, s-a extim. Lu6nd in calcul acest element, cum se explic6, atunci, faptul cd anumite fosile au fost gisite in locuri cu totul diferite, ce nu au punli de comunicare intre ele? AAt pentru biologi, c6t 9i pentu botaniqti, existentaunor specii de flori 9i faml identice pe continenteseparate de marile oceane reprezint2l,de aceea,inctr o mare necunoscuL'

276

OS. KTJHLEN

SISTEMI,JL OCTJLT DE DOMINARE A LUMII

Enigrna s-ar putea explica, totufi, dacl s€ admite ctr a existat o perioadt in care acestecontinente au fost candva legate, fapt ce a permis o migrafie naturaltr a plantelor qi anirnalelor. De exemplq fosile ale rmor cemib au fost grsite atit in India gi Afric4 cit qi ln America de Sud gi in cea de Nord, iar descoperiri frcute in stratelefosilifere din NebraskA par a demonsfa ctr originea calului este legat! de partea vesticd a tumii htrucat doar aici au fost identificate atat fosile ale lui, cet 9i diferib fome int€rmediare ale precursorilor s!i. Prin urrnarc, este greu de demonstratprczenta calului in Europa, ftrI a lua in calcul existenla, ?ntr-o anumict perioadr" a-mei intinderi de plmant neinterupte intr€ cele doutr continente.lnainte de a fi domesticit, acestanimal a vietuit in starc silbaticit in Europa qi Asi4 datitrile meryind pdnl cltre F€supusa epocil de piaffi. In ceea ce priveEteregnul vegetal, observim ctr cea mai mare parte a florci europenedin vdrsta Mincenului, descoperi0lh sFatete de fosile din ElveJi4 existi gi in America 9i, pa4ial, in Africa. Dar aspectul cel mai important referitor la America ll reprczintit fapurl ctr o mare pade a plantelor, ce se gisesc in partea dinspre Atlantic a continentului, se regAs€scqi pe coasta de vest, de cete pacific. Aceasta par€ a demonstra cil ele au inFat pe continent dinspre Atlantic. Profesonrl Asa Grey a adtat cd din 66 de genuri si 155 de specii glsite in pndurile din estul Munlilor Stdncosi,numai 3l de genuri gi 78 de specii se gisesc si la vest de aceqti munfi. Cea mai interesantitproblemd o ridicn insd o speciede bananier, nulnitl Musa Paradisiaca sau mai uzual, 6azaru. Profesorul KunEe, eminent botanist german, se intreabl cum a ctrltrtorit planta originard din Asia topicali qi Africa, ciltre America, deoarece, dupd cum se qtie, ea nu are seminle, nu se poate inmutli prin altoi si nici nu arc tuberculi carc sf, se Fallsporte usorl. R.Adtrcina este putemic ramificatil" iar a transporta o aserneneaplan6 necesig o atentie deosebittr, nerezistind ta un n-anzitindelungat.Singura modalitate ea prin care se poate explica aparijia sa in America este ctr a fost transportati de oameni, intr-o perioadtrc6nd regiunile polare aveau o climtr topicaltr- KunEe rcrnarca: ,,O plantd cultivatd, ce nu are seminle, a fost cttltivatll cu mult timp inainte, ceea ce conduce la concluzia cd oceste plante s-au caltitqt incd de la inceputul
l. W.Scott-Elliot Mltrired ;i decddera Atlontideilzmurio C5lin, Bucurciti, 1994. Dicrdutd. EAifita

peiudei diluviene ". Rtmane se se rlspundl la trtreblrile: unde a ixistar civiliza6a sau civiliz^tiile carc au cultivat aceastaplant:l? Unde a existat clima care a permis migratia acestei plante Si condi$ile adecvatetransportului ei? Est€ binecunoscut faptul cI 9i cultivarea grdului' aqa cum il cunoa$temnoi, nu s-a putut realiza decit in anumite civilizalii. Degi dintr-o fosill' se gtie ctr inctr din nu i se poate detectadescendenla prcsupusaepocd de piad, in Europa se cultivau deja cinc! varie6{i de geu. Regiunile rmde au existat varietitile originale, acum disparute,precum 9i civilizatiile care le-au cultivat folosind sele4ia' continente distre6uie ceutate in ceea ce curent denumim acl,rulr pirruE. SIMILITUDI]YI DE LIMBAJ Tribul Guanche din Insulele Canare a pdstrat ueme de cateva mii de ani in traditia orall si scristr, rela6ri despre un eveniment care pare sI confirme afirmaliile lui Platon cu privfue la Atlantida' Cnnd primii navigatori spanioli au ajuns in Insulele Canare, in secoN al XIV-lea ei au glsit reminiscentelermei culturi avansate qi bine organizte, ce cuprindea clidiri din piatr[, texte scrise, venenu€a soarelui, lumii, lupte cu tauri qi chiar zece regi aleqi' ce amintesc de c€i zece regi ai Atlantidei (pomenili d€ Platon) qi de cei zece regi ai culturii mayafe- Cercetar€alimbii guanche qi a posibilelor sale conexiuni cu basca,beftera, egipteanaantice $i cu misterioasa temanagh,limba unui trib tuareg izolat din Sahar+ ar putea str ofere unele surprize lingvistice 9i culturale. C6nd bdgtinaqiiguanche au putut se comunice cu spaniolii, ei qi-au exprimat surprindereacn 9i al{i oameni, in afarn de ei inqigi' au supravie{uit catastofei abatute ,asupra foshrlui lor finut, care fus€se mult mai intins. De fapt, pentru b4tinasj, catastrofa finald s-a produs o datit cu venirca spaniolilor, care au flcut ca limba 9i cronicile autohtonilor guanche se dispart, impreuni cu cea mai marc part€ a populatiei. Dinte cuvintele guanche care au supravietuit, unele cuvinte de baze" cum ar fi cele pentru 'Zeu " ,,soarc" $i ,Junn" F€zinut similitudini intercsantecu figurile mitologiei grecegti.Astfel, cuvanhrl guanchep€nru ,reu" est€coroz, care searntrn[ cu Cmnos, tianul care a stepanit universul 9i al cirui nume a figumt mulE vreme in legenda Atlantidei. Cuvinhrl guanche p€ntru ,,soare" em a/ro, iar cuvantul pentru "lund" eta sel,

OS. KTJHLEN

A LTJMII SISTEMI,'L OCULT DE DOMINARE

279

corespunzandin marE masuri zeului grec al Soarelui, Helios qi zsilei Lunii, Selena. Fenicienii au fost, probabil, primul popor mediteranian care a folosit alfabetul fonetic, caracterelefiind consideratesimple semne pentru sunete-Curios estectr, la o datit desirl de prematurS,a existat un alfabet fonetic gi in America de Sud, la mayaqii din peninsula de Yucatan. Tradiliile rnayaqilorplaseazS, altfel, originea civilizaliei lor intr-un linut situat in est, peste mdri. Cea mai autorizattr personalitatein domeniul lingvisticii mayaqe,Le Plongeon,a ridicat o intrebarc leginrnl: ,,O lTeimedin limba maya$destegreacd purd Cine a adus dialecnl lui Homer tn America, sau cine a dus in Grecia limba mayasilor? " qi mai surprinzitor este faptul ctr 13 litere din alfabetul maya! se aseamdnl foarte mult cu semnele hieroglifice egiptene,folosite pentru aceleagilitere, dqi se considerd ctr el este descendentdin sanscrita. Limba din Jara Bascilor est€ singura dintre limbile europene care nu are similitudini cu nici o alta de pe tot continentul european. Potrivit afrrnatiilor facute de cercetatorulFarrar, nu a existat niciodati nici un dubiu, ci aceasti limbl izolat2i - ce $i-a pistrat identitateaproprie intr-un coll indeptrtat din veshrl Europei, vorbit?i inhe doutr regate putemice - s€ aseantna ca stnrc$rt cu limbile aborigenevorbite int-un vast continent aflat la antipod. Un alt element ce se poate obserya cu destul[ utudnla este dintre numeroasecuvinte ebraice ;i unele extraordinaraasemAna.re cuvinte, cu sens identic, din limba chiapenecs(rm dialect lnaya!), precum ;i din cele mai vechi limbi din America Centrald. In mod limbilor vorbite de cele mai sdlbaticeneamuri similar, asemdnarea care locuiesc pe insulele din Pacific, a fost folositl ca argumentalie in favoareadescendenleilor dintr-o singurt rag, ce a locuit pe un singur continent, Pacifica sau Lemuna. ASEMINARI DE TIPURI ETNOLOGICE Multe din monumenteleAmericii Centrale sunt omate cu chipuri de negri, iar unii idoli sunt reprezentati, de asemenea,de oameni cu cranii mici, ptrr scut, foarte ondulat gi buze groase. Vorbind despre primul meleag, locuit de rasa gnatemale{ Popol Vuh afirml cd ,,oameni de culoare neagrd ii a/bd " au locuit pe acel ptrmint fericili, ,,ir mare pace", vortind o singura limba. Relatarease continutr cu descriereamigraliei oamenilor respectivi de pe meleagurile lor natale, cu referinte la alterarea limbii lor

tfr[-"

pt""*

vest' unoradintreei ctrtreest' iar a altoracltre

sore America Centrall' con-sidera ""'"i"'il;;"; s- ithsonian Reportt 'profesorul Retzius America sunt aproape.inrudili cu din ,6 ;n;i';;iJ;,"phalae lnsulele canare qi cu-lopulatia de-pe [piffi ;;;;;'din Un alt cercetiltor' f,e h oceanul Atlantic ale Africii Afi;i; p". qt-"1 dt ":1,:: populalie de aza aceasta i",itil, foTa.u.."-Tll'I esip'eniAcee?li -."fi.". e de atlanli t,it".r l?ttJi'*C dincolo de coastaAmencrl'.m in lnsuleleCanare' *"";i "J"-"t pielii acestor populalii ese maron-ro-$catll' ;i;"*a ;;#-;; asemln[toaT se discriau ca fiind' o rasa roscat2i' ii.irt" iirGi t'a din America cerceutorul Shon ?l-T piei roqii ;;;"-t% dovedit de penrani apar tot ca o rosd ro$cal-4rd.miefapt --vechii )itt*L de Pdr Sdsite in mormintele lor"' )"^"rri""

.r;;;i'di"

nriu-al-uru tI ARITITECTURA .. pe primii aventunen Nimic nu pare a-i fi surprins mai mult -il;-ic asemantri ce veche cr€dintele lumea li tllctTt" ai 'it*t-f -T^Tii in constant?lclldirilesil-"fl] prezenpei
;i Peru decit exu'aordinarcle

SIMILITUDIM

lN CRED-INTE

ili""'rr*

a"i"?p*a'""i"t",'*;::-1'Jft *:1?:1tff l';t#tl; au privit aceste asemf,nen ca fx
;4ffi;t#il;e-qi
ale urmrnt religioase au constinrit principalele motive in lndia fu Pctpt' ".i"^oi"riilot ;"deri in alttr parte' nici ihiar i;h;;;t profimd venerala ca la triburile de fi';;';A-L il# cu -pe Mothul acesteivenerdri era similar *ti"*' i.#i fi ^aceta est in-europa' ca si in America" d€ci in il.co;*e,i,i..,ii;*' dar tmeori al viefii fizice'. ca si in vest,cruceaera srmoorulvielii' era De asemenea valabill in ambele eteme ;;;iJ;;;l "ie1ii discului solar' emisfere, venerarea ""T;ft cuvintelor ce insemnau Dumnezeu ;t-; .tt"ilitudine a cu erecesc{ kas, 1u As$;|,'-Dyatts-pitor din sanscriti' seamanl 14 0)ronuntatftv:!):\'Tf celticeleDia ti fi;;;;i;; cu ebralcul rdn' ", to o afinitate cu termenul egipteNr Tau' "orrOu"" Zeo' cu termenii mexicaniTeo sa:u --r- ? '- 'ni erau practicated€-.toate popoarele'-lrt botezului *f*if" mar Intar in ;andidalii la iniqierea Mistere erau BtbiiJ;ii;pi.
*"'" t. ;ffi Cllin, Bucure$ti,1994' pierdutd' EAio'tra tt decdderea Atlantidei lzmuria

cit 9i prinrre evrei. Revenind in Mexic 9i Peru. Aelian afirrna cI Theopompus(40O intre r€gelefiigienilor 5i Silenus.Joate triburile de indieniformau cdndvaun Mb nlare $ Iocuiau pe o insuld dinspre rdsdit"' -Ei a} Elv:rsat marea ambarcaliuniuiaTe"'in carestramosiimdienllorLJat(ota . dincolo de coloQnele lui Hercule (st'arntauea Gibraltar).. de unde au adusinapoi. Queaalcoatl in valuri. qi Peru aveau chiar gi un ceremonial asemdnitor impirtnqaniei. comportamentul .reinvierea $i ierlarea pdcatelor ".. Lind. aceasta urm[ fiind oficiati de preoli prin unirea mdinilor mirilor. America Centralf.de ca LesendasDune zeitatea e descrisca un birbat de culoare alba' a. Grecia. sau la triburile celtice din Britania.tUu u dut forma literelor din alfabetul mexican 9i a Bi r fo"t ""f "u. intr-o canoe conpe fectionata din . cea mai mare autoritate in domeniu este Platon' In lucrarea sa Timaios.p insulri mare in Oceanul Atlantic.-Chr. care a potnit din aPeleAtlanticului 'ci furie si ostilitaP Wste inteaga Europd si peste Asia"' . ce .intre altele. desi indieniidin cele doud Americi nu au barb6' "ui. Scandinavia' China. Proclus citeazi un pasaj dintr-un scriitor antic.i la aproape I ."un sistem Printre indienii din America de Nord circula o legenda sciere". in lucrareaDe Bqptismo. elementelegate de existentaunei insule extrem de mari.an l. prin care prdjiturelele. dincolo de Atlantic.Honduras.r. triburile din Mexic.OS. el se referf. numite Atlantida. soare Dotrivit cArciasFamofii lor au venit dintr-un inut "dinspre 'celor spuse rdsare"." acestui popor. din post gi clsltorie. aceeafipovestire.pun"] Oi" es. Marcelus vorbeste.istoria.Cartiie din America Centraldmentioneaza o pane din concd tinennrl american s-a intins mult in Oceanul Atlantic' aceastil resiune fiind distrusd mai apoi de o serie de cataclisme infriurl u. o i.Numite . insemnate cu tau (o form6 egipteana a crucii) erau perfect mancate.care pentru mult timp .. primul trait in secoN I i. artele.cu exact aceleaqidealii' -versiune)' mexicani (fieiare trib av6nd propria lor n le"itr lu preium gi la popoareledin Guaternala. Triburile din Mexic. puterea esupra insulelor mai mici". dincolo de coloanele lui Hercule. Indienii Iowa si Dakota credeau'conform a.t loc la anumite intewale de timp' Se fac referiri "" "t?tour". iertarea ptrcatelor.i notate de istoricul roman Timagenes' care a au fost ^"-*"o. $i tadiliile din lara Galilor trei cataclisme. ele se asemSnau cu turtele sacre din Egipt sau de la alte popoare din rdslrit.semnulcrucii qi rugtrciunile inalFrc penmr spdlareapdcatelor.enkerl de strdmo$ii/or".i obiceiurile oamenilor Atlantideil. Proclus afirma ce locuitorii uneia dintre aceste insule aveau in traditia moQteniti de la strdmogii lor.iei de qarpe. in care acesta se referea la insulele situat€ pe mare.Scott-Elliot: Op. Chr. mai mare decit Asia.invadatorii -treilea galii arieni. Este suficient sI amintim cA' atat in lndia.Peru . I mentioneaz tot Uimitoare . trebuie aratat ce acolo botezul pruncilor era un ceremonial din solemn. Ia cdteva zile de navigat de pe coasta Africii" Evident. . ctr popor de rdzboinici putemici. intitulati Crit ds eu Atlonticus. nu face altceva dec6t str relateze pur qi simplu despre. Trei popoarediferite au trlit in Galia: din indepartata insultr .) a inregistrat intrevedere c6nvorbirein cadrul careiacel de-al doilea se refereala existenla rnui mare continent. in Atlantic. iar intr-o altii scriere. MARTURILE VECHILOR SCRIITORI in lucrarea Vaia Historia. Tertulian arita ct acestorali se promitea . Vuiot J.frt-ut o lesendtr potrivit careia o parte a $rii lor se intindea cdndva' demilt. la un continent-insuld.el a pomit-o c5tre est. in Timaios el se referi la . dar care a fost distrusS' --unele tradilii ale galilor. America CentralSgi Peru se aseameni cu popoarele lurnii vechi qi in ceea ce privegte riturile legate de confesiune. DupA ce i-a inv4at pe oameru realizat calendaml multe lucruri pa-snice. ale caror populalii pdstreazdamintirea unei insule cu mult mai .. despre existenla in Atlantic a lapte insule gi state. la rindu-i. Europa gi Libia la'un loc.constAnd sropireacu apa. .carnea lui Dumnezeu".i uniformitatea legendelor despre-pggp' ^ .In plus. Caldeea' Babylon' Medina.tn au stat sdptimeni in gir. care mdti weme a condustoate celelalte insule din Oceanul Atlantic. al u iti-tli"i. dupl car€ au dat de uscat' ar mexicana Quetzalcoatl fi venit..Aceeasj povesteeste pusa Si seama din Yukatan' Zamna. Diodorus Siculus povestegte c6 fenicienii au descoperit .. legendaare aceleaqielernentede bazi poate in emisferavesticl. fiei dinfe acestecataclisme' directe Ia despreo vizi6 facu6 de trei fii ai regelui Poool Vuh relate^za intrdin Qu'inches o tllra"de la estde ldrmul mdii -de undev. referitoare la Atlantida' D" mentionate .nooulatia indieen[ al doilei .parintelecivilizaqiei lui ciudatit vine 9i de la cel1ii din Britania' care-au b "o. Mai mult decat atet.i-q exercitat 'xrai. KUHLEN SISTEMTJL OCULT DE DOMINARE A LUMII 281 botezali. W.

in nordul teritoriului ocupat de civilizagia atlantictr. Pe toata aceastii intindere. au fost pe timpul cat acest continent era deasupra nivelului marii.fn al saselea an Kan.tr de milioane de ani cu un alt continent. formuleaztr ipoteza conform c[rcia rasa umand qi-ar avea originea pe un continent arctic. Oiginea speciilor.dnl similar cu biblicul Adam. dar qi in India sau in arhipeleagulMalaeziei? Solulia ar constitui-o existenta rmui vechi pfunant de bgeturl. Geofizicienii dr. Adoma. ci a cuprins mai multe mii de ani. in cele din urmd. Avind o vechime de circa 3500 de ani. Urmltorul fragment din traducerea ficut?t de Le plongeon ci4ii mayagilor din Yukatan..Amos Nur. care a sfirsit Si el sub apele oceanului acum 500. S-a estimat cd acest continent s-a aflar deasupraapelor in epocile Paleozoicului. pe care l-au denumit Pacifica. cAtre coasta de est a Aaicii. de-a Iungul coastei sudice a Asiei. care indicA existenla unui lanl muntos submarin. canea prezintil fenomenul ce a alrrt loc cu 8060 de ani inainte de scrierea sa. p6nd in 13 Chuen. precum qi o parte din sud-vestul Americii. simultan cu scufundareainsulei Poseidonis. HYPERBOREA In cartea sa Paradisul regdsit sau leagdnul rasei umane. culmile cile mai inalte ale unei regiuni ce se intindea de la insulele Sunda. in Pacificul de nord a existat rm alt vast continent.000 de ani. Coroborareacu date din domenii conexe a dus la lansareaipotezei existentei in timpuri strAvechi a unui continent. aflat?l in Drezent la British Museum. care se intindea in actuala zontr a oceanelor Pacific gi Indian qi care a fost d€numit pacifica sau Lemuria. Aceste forle lncdtuiate au . cerc€tiltor la Institutul Weiznann din Tel-Aviv. se scufunde $i sd se ridice de cdteva oi. occuental sunl deooltate epicentrsl zpnelor in care au aistat fostele civiuzalii din Atlantida Si Pacifica (principiul remanenlei).000 de ani. se afle wr br. descrie catastrofa ce a dus la scufirndarea insulei Poseidonis: . care a fost preluat cu directi rcferir€ la maimutele lemuriene. Numele de Lemuria. Este interesantde rem rcat cd centelz cele mai putemiae ale civilizaliei acnrale de til.cl. Auscalia si Insula PasJelui. dar catastrofafmalS care a scuftmdat in ape aproape intregul uscat s-a petrecut acum 12. Deqi teoria evolutionismutui darwinist afirma cd oamenii se trag din maimute (eventual lemuriene). nurneroasele insule ce sunt rdspendite pe int€g cuprinsul Oceanului pacific. Adom.rm se exphca ahrnci existen{alemurului qi a altor plante qi animale.a fost utilizat pentru a acrcdita ideea c[ omul provine din acest€a. Conform teoriei respective. scoa4a pdmAntuhi a cedat si zece pri au fost sJiirdmilate Si imprdStiate.sasa oamenilor vmtli din pdmAntul roSu". De altfel. Neputdnd sd facd. pomind din apropiereacoasreide vest a lndiei si p6ni la insulele Seyihelles. . Tot atunci s-a in tat continentul lemurian. KUHLEN SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII 28? toate triburile de indieni din America de Nord. pe care zoologul englez Philip Sclater s-a qi grlbit sr-l numeascd Lemuria.000 de locuitori ai tor.000d€ ani. este atestatitexisten(aunei alt continent misterios. faimoasa Hyperborea a vechi- . i-a plas t W savan(iintr-{ dilemd: dacl specii similare au evoluat dintr-un sdmos comun. conform ptrrerii unor ini1ia1i. La capdnrl opus al globului. Lucrarea din 1859 a naturalistului Charles Darwin. Ar fi Duer sA credem cA h mijloc este doar o simpll coincidenli. insula Madagascar qi Mauriciu. pe dam de Muluc din ziua Zac.i de culmi marine. lara dealurilor din noroi.iu de atoli coraliferi s. Hyperborea. William F. este o notiune lemuriand./dcat ca pdmdiul sd. un exemplu clasic de impunere a unei E teorii ftiintifice prin argumentepseudo-qtiintifice! Distmgerca continentului Pacifica nu s-a fdclrt inh-o zi. E o relatare ce ne pune profund pe ginduri.Singurele regiuni neacop€rite d€ ape au fost cele cunoscut€ asdlzi sub numele de Califomia Qi Arizona. Existenla sa dateaze de mai mult de 200. cu 8060 de ani inainte de scierea acestei cdrti". care ins€amn. Mezozoicului si la inceputul Tertiarului. pdmAntul Jiind incontinuu zgilpiit de fo4e vulcanice. ctll. nici intr-un an. profesor la Universitatea Stanford/California gi Zwi Ben Avram. Troano MS.282 OS.Warren.inainte de marea civiliztie lemuriani. s-au petrecut cwtremure ingroziloare ce au durat. intr-un spatiu r€strans. acestea au dispdrut cu toli cei 64-000. au adus dovezi care sustin ideea existentei unui continent uriag in Oceanul Pacific acum 265 de milioane de ani. nu s-au descoperit probe concr€te ale acestei descenden(e. in Afiica. PACIFICA Continentul atlantic a coexistat o perioad. precum $i linutul Mu au fost sacrficate: de doud oi s-au inallat si dintr-o datd au dispdrut in infianeric. Jdrd intrerupere. in locuri diferite. pasajut reprodus in continuare. aduce o oarecare luminA asupra subiecnrlui in discutie.fold grozdviei conwrlsiilor.

deoarece caracteristicile specifice le deosebesc net de marea comu- . Hyperborea s-ar fi aflat pe atunci in Marea Nordului qi s-ar fi scufundat in cursul unei ere glaciare. ai cirei locuitori.i perfect?i in.4m gdsit' de fapt.tri. de citre doui discuri ce se roteau cu marc vitezi in sensuri opuse.cel mai vechi. este faptul cd existi totuqi unele mici gmpuri umane care nu pot fi incadrate in nici una din acaste mari gupe. atunci cdnd au apd. in afara argumentelor evidenliate anterior. trtriau peste 1000 de ani ftrri si imbitrineasci. Deta.u. s-a dovedit a fi. Ceea ce este cunoscut mai pulin sau chiar deloc.ti liabl ca bazd a unui program pentru calculator. Se presupune cA nu au cunoscut rdzboaiele gi s-au hrdnit cu vegetale. pe care poporul o mai vorbeQte qi astizi si de a carei perfec{iune.re se poate presuprme cf. mai multe conceme mari Fi-au anrmlat interesul pentru aceasti limbd.OS. folosind sintav awara. Conform unor prezumtive texte referitoare la Thule. hiperboreenii erau avansali din punct de vedere tehnic gi pilotau Vrill-ya. a populat zona din jurul Iacului Titicaca din timpurr imemoriale.limbi. blonzi."u. La sosirea lor in regiune au descoperit oraful Tiahuanaco. rogie 5i neagra.rut pe malul lacului Titicaca' Ceea ce i-a surprins pe cercetatorii care le-au studiat limba.area de viziunea oficial6 asupra istoriei. a putut realiza un algoritm de traducere multilingual cu aplicare universald' Expe(ii. tuneluri uriase in scoa{a pamantului qi s-au stabilit sub regiunea Himalaya. a constatat: . nitate care locuieste pe Terra. matematic perfecttr. o cale sd invdl computeni orice gramaticd. un neam de zei.vor. ce se autodefineqteca fiind .popor de pe Pimint '. sunt de pdrere ca cercetirile se afltr in fala unei brqe decisive de utilizare irn scopuri lingvistice a computerului. Ele utilizau ca suport pentru deplasare cempul magnetic al Pamantului.. incdt esti inclinat sd cr i cd cineva a creat-o dupd un anumit plan"' E greu de admis cd aceasti. galbena. Sa fie ace. in pofida nivelului tehnic ridicat pe planeta noastr6' ca. hiperboreenii au strpat cu ajutorul unor maqini mari. o lard a soarelui gi a fructelor.itA ldiomul folosit probabil de aristrocralia incaqd 9i de amautas (albi) ca bazi pcntru iimba lor elitistd. care a tradus-o algo-. orofite concemele de calculatoare. POPULATII MISTERIOASE Este ltiut cd in prezent pe planeta noasha existd patru rase principale: albA. Unele ipoteze plaseaze originea inigial4 a hiperboreenilor in sistemul solar Aldebaran. cu ochi alba. unde soarele nu apune niciodatd gi unde au trtrit strlmoqii rasei ariene.ti daci poporul aymara si-a desivrEit singur limba lui frumoasS . impusd de suprastmctura oculti prin mijloacele clasice de propagandn in scopul menfinerii sub control a omenirii.timpul lungilor'lui migalii din preistorie sau daca acei constnrctori necunoscuti ai oralului Tiahuanaco le-au lSsat mosten[e propna lor limbd. iar capitala s-a numit Shambhala. Este o limbd supe-rbd' Este itdt de corectd Si clard' ca nici o altd limbd cunoscut<i. o limba perfectd. ar h fost albi. a fost faptul cd aceasta are o logictr Ei o claritate desdvAr. Se crede cA Uhima Thule a fost capitala primului continent populat de aga-zisa rasd ariand. iar Guzman de Rojas. ritrnic. ar putea proveni de la niSte oti-itirri. spre mirarea lingviqtilor dc astlzi. care se numea H1. Legenda aminte$te cd atunci cand Hyperborea a inceput sA se scufunde. aparate de zbor ce pot fi aseminate OZN-urilor. Accste discttri zburdtoare utilizau levitalia. Pdni acum c61iva ani.perborea gi era mai veche decdt Atlantida. gi de o serie de descoperiri de ordin etnologic. lmperiul subpamintean astfel creat a luat numele de Agartha. care nu aveau nici mlcar o scriere. Locuitorii continentul dispdrut ar fi avut o in6llme de patru metri. in prezent nu se mai poate . sa iy. matematicianul lvan Guzman de Rojas din La Paz I Bolivia ) a descoperitctr so-uctura linrbii poate fi transcrisi foarte ugor intr-un cod algebric Folosind n. matematic logicd. cari au urmfit munca lui Guzrnan cu mult interes. l-au avut la sosirea rolul acistora in evolutia omenirii nu a a!'ut un caracter determinant' eforturile lor fiind dirijate cu preponderenti cAtre adaptarea la noile conditii de existentI AY]VIARA Tribul aymara. Scandinavii pitreazi legenda despre Ultima Thule.tia umalii vizitatorilor celesti sau isospatiali care au sosit pe Pament intr-un trecut mal muli sau mai pulin indepirtat? Dimensiunile reduse ale respectivelor pe comunitiiti demonstreaztr c[. Astfel. ce se oblinea prin gcncrurca unui putemic camp magnetic. {ara minunatd din nordul indeptrrtat. al cirui astn: principal se aflA in constela{ia Taurus. KUHLEN SISTEMIJL OCTJLT DE DOMINARE A LUMII 285 lor greci.. inte timp. poate fi fundamentatA. vechi 5i pdrdsit.

i un cap alungit spre spate. intr-un trecut foarte indePdrtat. Ljltitnii unnali ai tribului misterios mai pot fi vtrzu(i gi asebi liingll cocioabclc lor din papuri totora. ceilalli locuitori ai lacului. pentu Genezi si pentru ei insisi.pe albi. Ast5zi. ultimul termen estedesemnatla toate popoareleprin cuv6ntul om.Capetele noastre sunt altfel decdt ceb ele altor indieni. din perioada cdnd pdmdnnl era scufundat in semiintuneic. Suntem foarte bdtrani. Ne alldm aici dinaintea incasilor. care apa4ine popoarelor preistorice ale continentului sudamerican. $i tot atunci viala din orasul de piatrd din Anzi s-a stins. din starea lor c()nlcnrplativtr. a consemnat despre conqtiinta de sine a tribului de indieni urmdtoarele: . ins5. care ffiiesc in munlii Baian Kara Ulla din Tibet. Tiriu. Populalia aymara a invins tribul uro 9i l-a alungat. cAnd nu existau incd oamenii pe pdmA $i cdnd soarele incd nu se afa pe cer. se crede ctr limbile. In cea de-a doua epocd istoricd. 1996. sunt mai degrabl un rezultat. Titicaca era mult mai mqre decAt qstdzi.20 m.286 OS. datoittr caracterelor somatice gi genetice cu totul deosebite. o urmare a dezvolterii constiintei. cdnd era luminat doar de lund si stele. iar aceQtia s-au stabilit pe insuleleartificialedin trestie. In decursul mileniilor. Nu simlim figul noplilor pe lac. Sunt hinle slabe. noi nu sunlem oameni. suntem cei mai vechi". Semdnau fiinlelor fabuloase cu patru degete care pot Ji vdzute gravate pe blocurile de piatrd din Tiahuanaco. cu 2.Ace$ti oameni care Pun atAtu accent pe faptul cd tn realitate nu sunt oameni. Editura Saeculum I-O. de aceea nici nu ingheSdm frig.td!Cerului. Noi nu suntem oameni. cu orbitele foarte mari li capacitatea cutiei craniene superioari cu 100 de cmr mediei rasei Homo Sapiens. Etnologul Jean Vellar4 carc a trtrit un timp indelungat printre ultimii dintre ei. nrai inchisll dccAt a cclorlal(i indieni din Anzi qi nu doresc sA se alilturc lumii mocleme. Etnologul si arheologul Miroslav Stingl a studiat tribul uro gi l-a descris astfeL .000 de ani inainte de incagi. au ardtat altkL aveau brale si picioare mai lungi .000-3. Noi nu vorbim de o limbd omeneascd. aunci cdnd populalia cot-sun nu mai exisla pe pdmanL ier tn locul ei apdruserd adevdralii oamenL populalio uro a fost vitregitd de soartd. sdngele lor si mai apoi capul li statura s-4u modiJicat. Sdngele nostn4 e negta. incat munca nu are nici rm sens pentm ei. Ast zi se cunoaste aymara este un trib lbartc vcchi. care pot fi preluate prin transmiterea unei vechi tradifii nepresupunand o gandire pronunlattr. Spre deosebirede tehnicile simple sau de folosire a uneltelor. nu pot fi incadrali in nici o rasi umand terestri. Archeologia). . Pima. Pdrinlii nostri au trdit incepdnd de atunci pe aceste locui. a fost perioqda in core s-au construit pe altiplano vechile oraie.. fragile. deosebesc doud epoci in istoria lor. l.i cd limbile sunt o premisa penhu gindirea conqtienti. Science and Mechanichs. dar istoria tribului uro. pe checiuo. URO in perioada colonizirii zonei lacului Titicaca de cltre triburile aymara. si iastr din tradiliile lor. Exceplie face doar popula{ia uro! Acegtia igi spun ne. dupd cum au remarcat prestigioase reviste {iin\if\ce (Lik. ascundeinci misterel.'LT DE DOMINARE A LTJMII 287 cerce6torii lingvigti erau convin. Au pielea inchisd la culoare. De regultr. Am fost aici inainte ca soarele sd inceapd sd lumineze pdmdntul. noi care ne numim cot-sun. a caror statura nu depAgegte1. aceTti cbt-sun pe care nici frigul noplilor andine $ nici furtunile de pe lac nu-i ating. In interiorul lor insd au rdmos <ol-wn Si de dcecu rut au uilat cum sunt defapt neoamenii". chiar cele mai simple.iar oamenii nu ne tnleleg. oameni. DROPA qi HAM Triburile Dropa . . Comelia Petratu Ei Bemard Roidinger: MeiaJ? ale unei abe ciritizalii. Toate popoarele cunoscutede pe planeta noastrAau in limbajul propriu o denumire pentru creatorul Univenului. dintre care cel mai minunat era Tiahuanaco. Sunt atAt de inrdddcinati in felul lor de via{i contcmplativl.. sd Ji creal oamenLpe aymora. neoamenii. iar in cursul examenelor medicale s-a putut constata cd au un puls situat sub limita normald. Foarte interesant este faptul cd populalia uro considerd cd de mult. Actualele triburi Dropa qi Ham sunt compuse din aproape 3000 de oameni..Noi. Pe vremea aceee. Sdngele lor era Si el altfel. ace$tiaau putat lupte cu un trib agezatpe malurile lacului.Analiza sanguind a relevat ca gmpa lor de sdnge este unica in lume. aiungirul sd semene cu omenirea noa-ttrd.unde locuiesc cA $i asgzi.pentnr fdudrea unei limbi estenevoie {e o fantezie gi de o fo4l creatoare caxe depiqesc capacitilile obignuite gi sunt de neimaginat f4ri o con$tiin(d diferentiati. Bucuresti. ba chiar inainte ca Ta. Ciudalii omulefi tibetani au fost descoperili in 1935. Science et Vie. KUHLEN SISTEMUL OCI. cu oasele delicate qi subliri.pietrele din de$eltul lca. misterjogii uro.i Ham.

vehiculele aeriene au fost avariate. Drept urmare. Lunii qi a citowa zeci de stele in perioada respectiva. Arheologii chinezi au gtsit in aceste grote. au o perforalie centraltr. arheologul chinez Tsum-Um-Nui a inceput si cerceteze cu o atentie deosebita cele 716 discuri de granit glsite in peqterile din Baian-Kara-Ula. legate toate prin linii punctate Si o serie de mormint€. considerate sacre .000 de km distanli de cele mai apropiate populalii albe.0O0 de oameni in 1978). cercetitorii chinezi au a\. Plf. inse. situate in munlii de la vechea granilA chino-tibetand. in tradi(ia veche asiaticl. Ainos gi-au pnstrat nu numai limba. la 20.l98O menlioneazi: ainos .00o de ani. De zece ori pdnd Ia rdsdritul soarelui. iar vizitatorii au trebuit sl facd efofturi substanliale pentm a calma spiritele qi a se adapta noilor condilii de via{5. ln general. In realitate. bdrbolii. similar omoloagelor muzicale ale zilelor noastre. Surprizz cea mai mare a fost atunci cAnd doi dintre membrii expedi(iei au dezgropat in grota principaltr un ciudat disc asemtrnrtor celor de pick-up.Astfel. insa aveau cranii uria. Arii au trecut.. ei au inleles pin semne cd vizitatoii venili din cer aveau inrenlii posnice {i oamenii dropa ou putut sd se apropie". alte legende de acest gen amintesc ci poponrl chinez a cobor6t pe Terra venind din Lunl. dupd cum precizeazi legendele. qi care. De la aceaste gaure pome$te spre margine o zgdrieturi dubli. h cativa kilometri de peqterile in care locuiesc astizi cele doui triburi. in mod evident o scriere. acesta este maximum de informalii care se pot afla din manuale sau chiar din muhe studii de specialitate asupra acestui popor pulin numeros (aproximativ 50. existi cateva grote mari. V6rsta lor a fost estimati prin metoda C-14 la circa 12. neputind fi inialnict la alte popoare. in afara de aceasta. au o conforma(ie total diferitA de a oricinri tip cunoscut. in forma de spiralt.. Evenimenhrl a provocat mare agitalie printre autohtoni. care nu depdgeau un metni indltime. pilozitatea gi pigmentatia rasei albe.000 de ani. Analiza materialului prelevat de pe suprafala ciudatelor obiecte a indicat existen(a in compozilie. reprezin6 Soarele.c. a unei importante cantitAfi de cobalt. in afard de studiul propriu-zis al membrilor celor doud triburi (astazi vanatori si pistori). sositi din non". Duptr 2 luni de cercetiri intense. ce contineau 409lo cobalt qi 89/oaluminiu. cu piele galbend. Sub impactul triburilor barbare. obiceiurile. era vorba de veritabile discuri electromagnetice.cile au fost supuse apoi unei testtrri mai complexe.ciudati popula(ie albl din insulajaponezl Hokkaido. ce gmpa sanguind a populaliei Ainos este diferittr de cele obiqnuite. Din aceeaqi perioadi dateazl $i desenelc care acoperd pcrelii grotelor. nemaiputAndu-le repara. in timp ce o pane din mongoli au fost dqi in spa(iul cosmic. . dar executat din piartr dur6. transpunerea in imagini sau sunete a ciudatelor oscilatii a equat. ce redau cu precizie pozilia Soarelui. Luna qi aqtri necunosculi. unde au edificat constelatia Ursa Mare. prima expedife arheologicn gi antropologica chineze a fost organizztA abia in 1950.rrt gansa unica de a descoperi o scrie de probe materiale care vin in sprijinul ipotezei ce aceasti populalie nu are origine terestra. pe ecranul unui osciloscop s-au inregistrat vibralii cu rm ritrn particular. cu capacitateade 2500 cmr. ca 9i cum discurile ar fi fost incarcate cu o anumiti sarcind electricd. sute de schelete ale unor fiin1e urnanoide. kmeile si copiii s--<tuaddpostit in peSteri.Oamenii mici de staturd. care a supravie(uit de-a lungul mileniilor in mijlocul Asiei. splendid executate qi finisate. in 1965. precum gi o frescl reprezentind o escadrild de mici nave aeriene apropiindu-se in zbor oblic de munlii teregtri. au fost descoperite in total 716 discuri identicc cu primul. Scheletele umane. fnt-un tdniu. prezentand evidente caracterc somatice europide.30 m.Oamenii dropa au cobordt din cer cu navele lor aeriene. Pugini qtiu. puse in contact cu o sursa de energie electrici. iar noii venili. Discudle sunt relativ subtiri si. inalte de circa 1. s-a constatat ct acestea erau cu totul altfel decat nitte simple obiecte din piatri executate in paleolitic. . innau imediat intr-o vibra(ie puternictr fi ritrnica. AINOS Dictionarul Grand Larousse. s-au vazut nevoili sI rAmdni definitiv pe Ptrmdnt. Grupare etnice stranie. KUHLfN SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII 289 dar din cauza rtrzboaielor haotice care bintuiau regiunea. rasa lor s-a stins treptat. trupuri pltp6nde si erau foane lenli in miqclri. prognatismul. evenimentul s-a petrecut in urmtr cu 12. pe suprafala discurilor era gravat qi un mare numdr de semne. Conform unei prezumtive traduceri: . aveau capete enorrne. amintirea intAmplfii Conform cifrelor avansate de cercetiltori.288 OS. Analizate la Beijing. Tot ceea ce a r5mas sunt discurile.i in care nu a mai intrat nici un om de sute de genem(ii. iar a trecut in legendele locuitorilor din zond. in timpul aterizirii. cultura gi modul de via1tr. inlllimea medie de 2 metri. ce desenele trasate pe stAnca peqterilor de la Baian-Kara-Ula. Cu toate eforturile cercetAtorilor. alineate in apropierea grotelor.

meftefuguile... ero arginAe ziua y"kk"\ Si iiii n hmpul nopSii. AN EXE Anexa nr. fapt inexplicabit daca linem cont q€ rmpr€Jurarca ei erau plasati intr-{ mnA ce teritoriali dominati de popula(iimongoloide. bombardamentatomic sau clasic).jntr-un trecwt foarte indepdrtat.qgricultura. iteazulSi inyelepal zeu Okilatrumi-Kamui a aterizet in no. considerabil mai numeroase. "cutuf Si sperAmcA nu va trece mult p6na c6nd invtr1a1iivor outea sI integreze intr-un tot unitar elementele izotate. sprB a ne reda t€cunrl qi mai ales . cateva zeci de . lucrare sociala cu rol de mendnere a uniutlii poporului. -ii".. o depozit al vechii intelepciuni Si qtiinte egiptene.dd insulei Nava sa metalicit.l caracterelebiologice qi genetice ale rasei albe. in_ Yl. Pa\tlloat Piramida lui Kheops $i secrereleinilialilol ei. Am prezentat doar cet€va din faptele carc pledeazd Dentru existenp unui alt adevtrr dec6t cel onciat p.1 DEST INATII P R E ZU MTIV E P TR A MID E LoR A LE a mormant al faraonilor. previziune cifiatA a viitorului lumii. O a a o a o a a o observatorastronomic: granar. instalalie pentru provocat ploi artificiale (condensator de vapori de apt).Eliina t997. sclipitaare. All. Nimeni nu a rcusit si afle cAnd qi de unde au venit strAmosii popllaliei Ainos in Asia. dispdrand Wntru totd una.. Specialiqtii sunt.. misterioal si totodaUl incitante...s_a'tniltlat ca nava sa spre stele. reprczentarcsimbolicl a muntelui pe carc s-au salvat unii oarneni in tirnpul Potopnlui. le_a dat un cod de legi morale qi sociale. tfi care.in6mplltof. istoric.dndu-i. 25 de proprietnfi geometrice ale acesteia. ins5. a adllpost impotiva unei catastrofe de propo4ii (ciocnirea planetei cu un asteroid.producdnd un zgomot ca de tunet atunci cdnd se indqa spre cer. sistem de drenaj al apei. de acord ci eJ putin probabil ca dinre miliardele de oameni apartinind mrpului rasial mongoloid si aparl . Legendele lor afirml cA . pil?t elecaici giganticl. Bucurctti.i" deschide fercstreleclte viitor.pe care le-a grupat in urmitoarele categorii: l. rulLeN dar Si strucfrIrabiologica a rasei. An exa n r. o monument dedicat gtiintelor.ivind t -nost.' os.pr" u . arta Si inletepciunea. El a stat cAeva anotimryi printre oameni.2 GEOM ETR IA P IR A MID E I K H E OP S LU I Pomind de la cele doua nurnere remarcabile ce sunt cuprinse il geometria piramidei. . Paul loan' a r€ulit s[ releve in lucrarca sa dedicaet Piramidei lui Kheops. releu de transmisirmi. a templu.

punctul-defierbereal apei se poateexprima printr_o rclalrc simpll intse ? qi numirul de aur. masa molecular[ a azotului. numdrul de aur este . o distanla dinte P[ment $i satelitul struestedescrisi de raDoflrtl dintre volumul Pem6ntului volumul piramidei: qi . iar denumirea genericl pentru acesttip de fenomanea primit numele de efect de piramidl. poate fi calculatAprecis cu ijutoml n. o mai multe piramide pot fi aranjate ata incat str amplifice efectul de piramidd.6lg.r 301: Proprietilile fzico-chimice ale materiei sunt reflectate in: o unghiul piramidal descrie at6t structura molecularl a d1^_i. .1" uu. KUI|. r tetraedrii au un efect similar: .i la piramidele ce au numai muchii.4ntului raza sli:rer 9i inscrisl in piramidd. prezen{aunui capac p€ntm bazl nu are nici o importanta. . fluidul esenlial al vie(ii. a aoei: . suntdescrise reliqii simplc. propo4iile dintre segmentele esen{iale ale corpului uman respectllvaloarea numirului de aur. distantaPrrnant-Soarc estedescrisi d"'i"tii-. pot fi calculate prin intermediul numerckr II qi A. a fost constatati o asociere chre intre girul lui .i numdrul de aur.Studii intreprinseintr-o perioadi relativ recenti au eviden(iat faptul ci structurile de tip piramidal concenteazf. o lungimea medie a arcului meridian de l0 este descrisr.3 . raportul dintre raz ecuiloial.trN SISTEMTJLOCULT DE DOMINARE A LUMII 293 Caracteristicile corpului uman pot fi exprimate prin: . .rul total de elemente chimice naturale ale ptunantului se poate calcula impit4ind innlfimea piramidei la numirul dc aur. . . o rapoartele consecutive timpilor de revolulieale planetchrr.i o expresie a instinctului. Relafia cu Terra se reflecttr in: o suprafata planeteiesteun multiplu al innllimii piramider. Anexa n r. .r inscrise in piramidl . .. de in care inbi pltratul numirului de aur:l. nu este necesard rcspectarea proporfiilor Marii Piramide pentsuobtinerea efectului.h. fartr ptrmant si phrk). piranrirtcr. c6t !i structura spaliali a atomulrri de carbon: o numtrrul de aur descrie exact masa molecularf. . masa atomictr a uraniului este descristr exact de mtrrimcil bazei plFah:lui piramidei. energii de un tip necrmoscutpentru nivelul gtiintei actuale. numtrrul principalelor planete ale sistemului solar. o raza Terrei poate fi calculati cu ajutorul volumului stln. in timp ce panourile montate f6ri a forma muchii fi colturi nu produc efect de piramidi. temperatura normala a corpului uman gi masa molecularll medie a aerului. Domeniul vegetal: o pe bazz rcapari{iei fnmzelor pe tulpina multor plante.. toate unghiurile remarcabile ale piramidei sunt un multiphl de 9. r palma omului descrie aceeagigeometrie piramidall. descriu trirmghiul mare piramidal. efectul de piramidd scadedramatic c6ndplanul bazei deviazi de la orizontaltr"devenind zero c6nd piramida este complet risturnatil.292 Relalia cu sistemul solar se exprim5 prin: os. ale in ordineadep&t5riide Soare. EF ECT UL D E P IR A MID A Denumirea in limba copt?t a piramidei inseamlS omul su /zrzile.irnIrrllui . component majoritar al atmos ferei. o cimpul este maxim cdnd una din felele pirarnidei este orientat?tspre nordul mag4etic gi minim cdnd ughiul fap de nordul magnetic are 45u.Fibonacci (a clrui limitil este numdrul de aur) gi orientareaoptimd spre lumina solara. o numd. o meridianul car€ tece exact prin centrul piramidei imprrrrc uscdrulin douApe4i egale(meridianul 31010'9i paralct. efechrl este prezent. a ptrm. o diametrele ecuatoriale a Fpte planete. Experimentele practice au aretat ci energiile vehiculate in cazul acestor fenomenerespectdcateva caracteristici principale: o materialul din care este confeclionati piramida nu prezint?l decit o importanp secundari.

4 P RI NCI P A L E L E N A V E DISPARUTE S A U A B A N D O N A TE iN Z O NA T R I U N G H I U I . i €gistratil la New Yorh a fost gilsitlt plutind in derivi. 1924:Raiuke Maru.6 c/min: sud .. propor{ional. De exemplu. ftegati britanice / a plecat din Bermuda spre Anglia cu 290 de pasagerila bord / displrutil. US^9 Cyclops. Venezuela/ transporta 300 tone de insecticide / a trecut de St. nav6 mare. spre Norfolk. de transport a marinei SUA. care crestegi se extinde in inallime. mult inclinatA. apoi a displrut. est . trunchi de con. in cazul unei piramide din carton de numai l0 cm. l6ngl coasta Floridei. o energia specificl fenomenului se manifesul in tot spatiul inchis de respectiurl corp. 02 februarie 1963: Marine Sulphur Queen. in func1ie de orientarca fall de punctele cardinale: nord . cu dou[ catarge. 3288 de metri inaltime Si ar avea un diametru de 22166 metri.cu catargelepa4ial distrusefi cu ancora atim6. Anexa n r. cu trei catarge/ gesi6 la putin timp dupa plecareadin Manzanillo. efectul se intensificl foarte mult.lotul este in ordine". o in interiorul piramidei s-a pus in evidentA existenta unui curent asemlnAtor unui vant cosmic ce sufl6. frarrcezA / gtsitA pe ruta EuropaHavana.Vincent a fo$ gasit abandonal la 300 km zud de Mobile. inctucdtura intaccl qi nici o persoane la bord. .cu un singur cdine la bord.000tdw / a plecat pe 4 martie din Barbadosspre Norfiolk cu 309 pasagerila bord / uemea era buntr/ nu s-au transmis mesaje radio / nu s-au gdsit rlmqile. o energia implicati in realizareaefectului de piramidi poate fi transmisi printr-un fir de cupru pdnl la locul folosirii. l6ngl Bermuda. virtejul respectiv ajunge la aproximativ 2. 04 martie l9l8: navf. vest . KUHLEN SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII o fenomenril se manifestit qi in cazul altor corpuri geometrice: trunchi de piramidn. cargou cu un echipaj de 43 de membri / ultima oar[ a fost reperat langtr insula Cat.i mai rapid in v6rftrl piramidei decat la l/3 de baz6: o dacd virflrl piramidei este confectionat dintr-rm cristal de cua4.14 c/min. abandonatitla 74 km de Bermuda / pinzele erau srAnse qi corpul navei proasptrtvopsit. in zona Triunghiului. cargoujaponez. abandonat. pirarnide in trepte. Georgia. Virginia. ianuarie 1950: SS Sandra.Augustine.nd/ calendarul ctrpitanului artrtadata de 04 octombrie. a displmt f6ra g hnseze vreun mesaj / nu s-a gtrsit nici o epavl / naviga de la Beaumont. cu echipajul complet / ultima oartr a fost reperat langi Dry Tortuga. lungd de 160 de metri qi cu un deplasamentde 19. aprilie 1932: rrlr John and Mary. o energiaiqi poate transferaproprie6tile unei anunite cantitdti de ap4 o cristalele de cua4 pulseazi diferit. navtr german[ din lemn. con. februariel940: ial'trtl Gloria Colite din St. UI BERMUDELOR t l84O: Rosalie. probabil. Bermuda. dinsprevest. Cercetlrile au pus in evidenli un vortex de energie emanatdin apexul piramidei.80 m. Texas. a cemt ajutor prin radio intre insulele Bermuda gi Cuba. octombrie l9O2: Freya. Pentru cazul particular al Piramidei lui Kheops. plantele se dezvolti mai repede intr-un con decat intr-o piramidl . de regultr.4 c/min. Alabama / totul la bord era in ordine: 22 octombrie 1944: cargoul cubanezRubicon a fost gtrsit de Paza de Coasti in Golf Stream. spre Puerto Cabello. 1925: SS Cotopaci a dispirut pe ruta dintre Charleston 9i Havana: l93l: Snvenger.40 m gi are un diametru de circa 1. punctul corespunzdtor planului sihrat la l/3 din inalgirnenefiind decet rmul din focare. cargou de 350 picioare lungime / naviga de la Savanah.9 c/min. martie 1938: Anglo-Austalian. h exterior pinl la o anumita distanp $i pare proiechtA din vdrf gi din cotfri. cargou cu un echipaj de 39 de membri la bord / ultimul mesaj primit de la vest de Azore comunica: . Florid4 apoi a displrut flri urmi. . ianuarie 1880: AtalantQ. inalfne. cargou de 136 metri lungime. septembrie 1955: iahtul Connemaro Iy a fost abandonatla 600 km sud-vest de Bermuda. Cuba. cu pdnzele intinse.294 OS. vortexul energetic ar atinge.

. martie lg5o: Globemaster. o 28 august 1963: doui avioane-aistemi noi. de tipul KC-I35' apa4inand fo4elor. o 28 decembrie1948:DC-3. o 30 octombrie 1954: Super Constel/adon al Marinei SUA s-a in partea de nord a Triunghiului cu 42 de . .OS. o 22 septembrie 1963: un avion C-132 CarSomaster s-a . iaht de cursebun Denhuorice un fel de vreme. pe ruta spre Kingston.Jamaica. a disptrrut in sud-vestul zonei Triunghiului cu trei oameni la bord. fiecare din ele cu cite pitru motoare / plecate de la baza Homestead. Flying Boxcar. cu zsce o 05 iunie 1965: un avion C-ll9 oarneni la bord. KUHLEN SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII o 0l iulie 1963:Sno'Boy. plus echipajul. o 09 noiembrie 1956: un hidroavion Martin PsM al Marinei SUA a dispirut cu l0 membri ai echipajului la bord. o aprilie 1970: Milton latrides. navigind de la Newport News spre Germania. Anexa n r. panicularl / pasagerulqi proprietarul au disptrrut pe cind nava se afla la o milS de Miami.000 tdw. o 1947: Superfort. pe cAnd zbura spre Jamaica. cu un echipaj format din 32 de membri. intre Palm Beach Ei Grand Bahama. trimis pentru a veni in ajutorul TBM-urilor / dupl 20 de rninute legtrturaradio s-a infterupt si avionul a dispdrut. o 02 februarie 1952 York Transponor' britanic / disparut in partea de nord a triunghiului.cu o lungime de 15 metri. a pierdut contactul radio la 380 de mile nord-vest de Bermuda / avea 3l de persoanela bord c6nd a disparut. r 05 aprilie 1956: un bombardier B-52. in misiune secreti de reaprovizionare in zona Atlanticului. transformat in cargou. cu un echipaj de 40 de membri. BERMUDELOR D I S P A RIT II DE o 05 decembrie1945: cinci bombardiere TBM Avengers. lAngtr Bermuda. o 24 decembrie 1967:. un avion C-54 al armatei SUA. Florida. a displmt la 100de mile de Bermuda. pe cend zbura spre Idanda. spreNortheastCay. avion american / dispdrut in apropierea laturii nordice a Triunghiului. Florida / echipajul format din 14 membri / douf. Renovoc. Witchcraft.. l6ngd o geamandurl. cu patru oameni la bord . r martie 1973:Anita.a disparut pe ruta de la San Juan/Puerto Rico spre Miami / 32 de pasageri. plecat de la New Orleans. via Bermuda 9i Jamaica / legdtun radio s-a pierdut la 380 de mile sud-sud-vest de Bermuda. ore de zbor normal / disDtrruti la aproximativ225 mile nord-estde bazl.evapomf in drum spre Azore. a disparut la sud-vest de Bahamas. un avion cu patru motoare. naviga de la Kingston./Azore. o decembrie 1967l. o ll ianuarie 1967: tm avion chas€ YC-122. aparfindnd Forplor Aeriene americane a disparut pe ruta Langley Field . o 05 decembrie 1945: un hidmavion pBM Mortin. PRI NCI P A L E L E AVIOANE iN rNrUNCrt'rUr. cargoude 20. o 08 ianuarie 1962: un avion-cistemtr KC-50. a dispdrutpe cdnd se apropiade uscat. cu 33 de pasageri la bord.pierdut in zona Colf Stream-ului. cargou aflat in dmm spre Capetown. : o 29 ianuarie 1948-Ster Tiger. cu un echipaj format din l3 membri. au disparut la 300 de mile sud-vest de Bermuda. zbura de la Londra spre Santiago (Chile). ce se afla I.Virginia.volatiliz^f pasageri la bord.aeriene americane. aeronavd sorl cu Star Tiger. aflate intr-un zbor de airtrenament de Ia baza Fort Lauderdale.5 o 17 ianuarie 1949 Star Ariel. navi mictr. . de tip Tudor IV. un charterparticular. ambarca{iune pescuitde 20 de de metri lungime. transformat in cargou civil. I lg kn spre sud / a displrut cu tot echipajul. tip apa4inand Marinei Militare.

. ..2 s.. .'.. ... LUCEAFARUL 150 ....n . .. EX. V E RS UL U I . FLUVI SUBTERANE 116 . .. GEOGRAFICE .. ' 4. ASTEROIZI 149 . .. . . . C azul wilh€lm Reich '..87 . ... .. .p . ..r . .*""" ' " ' ' ' ' '7e ' uisnrsotdRr-oiuiin'' a) PIRAMTDA oCULTA . . a) TEORIA EVoLUTIEI A OMENIRII . . DESCOPERIRI 110 . 2. . ... 93 TE H N OLOGI A O ZN . _3:ZONE COM'LEMENTARE .: ::::.. .2t z.. '. . . . . .. . .. .. ...TRTUNG HTULBERMUDEL'R .84 .tNrTrEREiNpRororsroRrE. r. . .87 . . . . FOSILE ENIGMATICE 169 Ir.. LACUL ALCHICHICA '.. ... ....il. : . LEGTCE A OMENIRIT c r nomn pAM Al tr uLU lor - . ..it .. . .. . . .. . -21 . AMPRENTE IMEMORIALE 167 .... . ulcnomoipJi-si.. . : : : : " " " ...SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII 301 U Cupr ins . . ERUPTII VULCANICE 155 . . URMELE PRIMORDIALE ALE OMULUI . : ' . .74 . . : cARAcrERrsrrcrcENERALE. 102 D C ON FIGU R A TI A REALA A TERREI . .87 . . . ' 106 . .ERIMENTUL.coM'LEMENTARTTATEA . .92 O o F E NO ME N U L . . . . ...c. . . S E M NA LE MIS T ER IO A SE 3... 139 144 b) FENOMENECATASTROFICE .. L '.. . MARTURTALE supRAVrETUrroRrLo*'.. .ISTORIASECRETAAOMENIRII LINIARE' ALEATORII. . . . . CunOunrul qt coDUL cuLoRrLoR . . cr v[r zAT rr cE LE srE . .'.97 . . . g o RT U L . .. . ... .sArELrTrr r'onos . . t22 r22 130 . ")c-ry11?lTrrHrpERspArrAl.. . . . . ... . . .'. . .ll7 . 5 ..r. . ACTIVITATEA 158 TATFUNURILOR . NT M UL ..36 r.M AHATMA 9I ..prRAMrDAroseiricur' : : : :: : : : : : : :ll . E CHER Uq I C O M P A S U L . .. .... .. NEMESIS t52 ... .. : : : : : :. . .rronra nnl. . N . 7 3 l. ..... .. . .. 2 v a s n cl . .. S T E A UA / SOA R E L E ..... .. . . A RCAql M r s r R r A . . .. . .lsroncirour. . tono . . : :. "" .i.'. . 97 . SCENARIUL VERSIUNII OFICIALE . : .. l(x .. Mi j l oaced€ pr opulsie . . ...iiviiiiri $r'irbrriirin u*r_. .M r r u L sHA MB HA LE r .. . TRIUNGHIUL . 2.ntrllii rirliirbinrs'roi. INT'ERSAREA CAMPULUI MAGNETIC AL 158 PAMANTULUI . o. I2I III..... S A R P ELE / BALAURUL / DRACO NUL . . ... ..'. . l0 a) PRINCPIUL ANTROPIC r .... . . .s r .... STIUCTURA UNIVERSULUT .87 . : : . . .89 c ) P RO F E I I I .. -.. A N. 166 ..lrAntunrr rNcoMoDE 113 . MITUL POTOPULUI 144 147 MODELAL TEORETIC . : : : : .pnornsonur.. .srsrEMUL ocur. ... . . 160 PENTRU SUPRAVIETUIRE c) ALTERNATTVE 166 ISTORICE DISIDENTE d) MARTURII I. : : : : 1 6 2. .'l: "bnn. . '. *LA NE T A M AR T E . . . ... " " " '81 . Z . . ' . rn nrlli I.. . . ... . .. . LUNA 4..' : : : : : : '. . .99 e) MITU L OZN .. TEORTA EVOLUTTEI CTCLTCE. A : :. ARGUMENTEqTIrNTrrcE ..rA ' .i : :3 *oTq:T_1ll_t1Trar. . . . .i. . .'HILADEL'HIA... .

.. . . KUHLEN SISTEMUL OCULT DE DOMINARE A LUMII 303 ..l?llllMEcAl...4 crvnzlfta ...TRAMIDELE iN LUME _ _s. AvMARA 285 . .265 EGIPTEAN... ta) .. . . i... .. P LA T O U L M AR C A H U AS I ... ALETLE MEGALTTI ..........2I0 .. 208 . : .!:fT_nE$rDrspozrrrvEopncE.... 250 H A R TA LUI PI RI RI .NANM{)oL.PISTELE' DIN VALLE DE PAdPA N..I7I .. . .l PREZUMTryE ALE PIRAMIDELOR DESTINATII ..... CoNFIGURATTAADANCURTLOR 273 MARTNE .. ... ....... zzl . ..302 2.Ic. .. MARTURIILE 280 VECHILORSCRIITORI ...OTIIq RITUALURI $I ARI|rrEcruRi . j ... .. ^- . ztl . . . .. ..ALrEzoNE MISTERIOASE .l P A qrrr..TER AS A DTNB A A LB E cK .... LT U R AMA SMA ...ERTUL rC^'...0 ... ..2 GEOMETRIA PIR.rrrcE . SIMILITUDINI iN CNN.293 Anexa nr3 EFECTUL DE PIRAMIDA 294 Anexa nr.253 .... 6.. ' ... : : : : : : : : :'. iSi is. I9O .. . .IZC. . .ArNoS . ....'.... 244 A P A R ATE DE ZBO R .289 ANEXE ..{'. ...d $r'". . . .rni. .. .. . t. . ... i.260 crvrllzATrA MAYA .... OS.MACTIU_P|CCHU.... .. 247 R A C H ETE ANTI CE ... .{\.... .. nrge* or n_rr.. ENERGIA NUcLEARA ..291 Anexa nr. SIMTLTTUDINI LIMBAJ .286 . .2O7 EFEcruL prRAMrD. z4I BIBLIOGRAFIR . . 228 .: : : : :'.. sAcsAyHUAMAN .291 Anexa nr.DESCOPERIRI 3. . -. ..c.24O ... ' .in i. .. . ..'. DrsrRrBUTrA FLOREIEI FAUNET . BTBLToTECA LrTHtcA DrN DE. ...E R IA L. URo.rn .237 ..'. . I S .. .DROPAtiHAM. ... .277 DE DE ASEMANART TTPURIETNoLocIcE .213 255 .. DE : : i72 .::. . .crlll....... ...i4 ...... PACTFICA " " 282 . ELEcrRrcrrATu in lxrrcunarr .... . . .. SFERE LE prA TR.ffllllE|. . ...l . . .. S I H OT E -AL IN . z1a ...g I*) l y LD E c R rs rA L . F oRT U R IL E IT R IF IC AT E V . .. .... .il"n's- - ' l8s . _ _:1!-IESITURTMEGALTTTCE .......275 .224 .268 ATt AlrrDA . . ..4 NA\'E DISPARUTE SAU PRINCIPALELE ABANDONATE iN ZONA TRJUNGHIULUI BERMUDELOR 296 Anexa nr. : . 4... : ' ... 2r7 . .. . TEOTIHUACAII . T E H N IcA rn n rrr.i{ l . TIAHUANACO .. ... . . . .. RE-TEAUASUBTERANA irx rrnu-gi ecul_ DOR pE TERRA ..2tA POPULATII MISTERTOASE .23g .. CU. . . .. . .283 HypERBoREA .ur......clrlcHrrA.... .IIIILE-DETUNELURTSrGALER|r: .. .. S-ETE CIDd)Es srMBoLrsT.. DE DE LA cARNAc .... i. . L.fl 1 u l .. Za1 . T E HNO L OGII AN C E ST R AL E ...IPILE ETERNE 230 ili ijl i3i ..... rt. . ..... ... r..5 DISPARTTII DE AVIOANE iN PRTNCTPALELE TRIUNGHIUL BERMUDELOR ....i DE . 298 . ..'. .. .. ASTROLABUL DIN ANTIKYTHERA . .. . ... .I7O . .... . GEOGLIFUL DIN PARACAS . DISPARUTE e) crvLrZAfII . lx LE G EN D E F A PT E o R IC E ET Doy E z I M AT . ARHTTECTURI MEGALITICE . : .{MIDEI LIJ'I KIIEOPS . .. . T E H N T cA MU rE R R E R E T prr rtT lN .. ... .i .'... .. . cE . . r9O """192 " ' " ' 193 .EBrMrNrsiAt\rDRos ..