Caracteristica generală a întreprinderii

Noţiunea de organizaţie, concept, roluri şi trăsături Orice societate, în general ,ca şi fiecare individ, în parte, pentru dezvoltarea sa are nevoie de anumite bunuri şi servicii. Acestea pot fi achiziţionate prin producerea proprie a lor sau prin cumpărarea lor. Datorită unei nevoi din ce în ce mai mare şi mai diversificate, obţinerea se realizează prin cumpărarea acestor bunuri sau servicii de la unii producători specializaţi care asigură necesarul mai multor indivizi. Specializarea în producerea unor anumite bunuri sau servicii implică apariţia întreprinderii, în care are loc unirea factorilor de producţie din care se obţin aceste bunuri sau servicii. Întreprinderea sau agentul economic sunt persoanele sau grupuri de persoane fizice sau juridice care în calitate de participanţi la viaţa economică au roluri şi comportamente similare. În sensul ei economic, o firmă (întreprindere), ca agent economic-indiferent de mărimea lui de forma de proprietate, de forma de organizare-produce bunuri şi servicii destinate întregii societăţi sau numai unui segment în vederea obţinerii scopului urmărit, obţinerea profitului. Deci ca o celulă de bază a economicului, firma(întreprinderea) este veriga organizatorică unde are loc combinarea factorilor de producţie(resurse umane şi materiale energetice) cu scopul producerii desfacerii bunurilor economice (produse, servicii şi informaţie) în structura, cantitatea şi calitatea impuse de cererea de pe piaţă şi obţinerii unui profit. Întreprinderea în cadrul procesului de producţie suportă costuri corespunzând remunerării factorilor de producţie utilizaţi, care trebuie compensaţi prin rezultatele producţiei sale, deci întreprinderea în mod necesar trebuie să producă o valoare excedentară costurilor sale. Întreprinderea se delimitează prin genul specific de activitate, prin conducerea şi gestiunea economică unică, prin unitatea sa financiară. Activitatea întreprinderii generează două grupuri pe fluxuri: a) intrări de factori de producţie, al căror cost determină fluxurile de cheltuieli ce apar în cadrul organizaţiei către agenţii economici care furnizează aceşti factori. b) ieşiri de bunuri şi servicii etc, produse şi puse la dispoziţia celorlalţi agenţi economici care, la rîndul lor, generează fluxurile de venituri obţinute în urma comercializării bunurilor respective.
3

Întreprinderile organizate în orice domeniu de activitate au în comun cîteva reguli şi anume: - pentru a produce este nevoie să utilizeze factori de producţie; - factorii de producţie nu sunt inepuizabili şi trebuie utilizaţi cît mai bine; - pentru a supraveţui şi a se dezvolta, întreprinderea trebuie să fie rentabilă; - activitatea economică în ansamblu său trebuie condusă bine. Abordate într-o concepţie sistemică, firmele(întreprinderile) prezintă un ansamblu de trăsături care definesc atît specificul obiectivelor lor, cît şi nivelul atins în transpunerea practică a acestora. Astfel întreprinderea este: a) sistem complex întrucît combină toţi factorii de producţie, fiecare din aceşti factori fiind alcătuiţi dintr-o mare varietate de elemente, între care se stabilesc multiple şi profunde legături. b) sistem socio-economic unde are loc legătura între factorii de producţie în cadrul procesului de producţie generator de bunuri materiale, conform obiectivelor fixate în funcţie de raportul cerere – obiective - piaţă. Punerea de acord a componentelor obiective-piaţă necesită ierarhirizarea obiectivelor întreprinderii şi articularea lor într-un ansamblu unitar, prin programele de activitate folosirea mecanismelor economice. Mecanismul economic al întreprinderii presupune folosirea unui sistem de reguli, metode şi instrumente(pîrghii financiare) pentru organizarea şi conducerea activităţii în toate componentele sale încît eficienţa să fie maximă. c) sistem tehnico-productiv în sensul că mijloacele de muncă, materiile prime şi materialele utilizate se crează anumite conexiuni. Acestea se manifestă prin dependenţa tehnologică dintre compartimentele în care se realizează activităţi de producţie. În pactică, întreprinderea se manifestă ca un organism unitar tehnicoproductiv, prin prizma a două criterii: -omogenitatea procesului tehnologic din secţiile producţiei de bază; -omogenitatea producţiei fabricate, în care scop sunt reunite procese neomogene sub aspect tehnologic. d) sistem organizatoric administrativ explicat prin cîteva aspecte: în momentul înfiinţării, întreprinderea capăta statul de persoană juridică, primeşte o denumire precisă, are un sediu al său şi un obiect de activitate bine determinat. În strînsă legătură cu profilul şi complexitatea obiectivelor stabilite, întreprinderea îşi defineşte propria structură organizatorică, dispune de un regulament propriu de organizare şi funcţionare. e) sistem dinamic organic adaptiv, întreprinderea îşi desfăşoară activitatea sa, sub acţiunea diferitor facori endogeni sau exogeni, adaptînu-se astfel atît la evoluţia macrosistemelor din care face parte, cît şi la cerinţele generate de dinamica elementelor încorporate.
4

f) sistem deschis, întreprinderea manifestîndu-se ca o componentă, în interacţiunea constantă cu celelalte elemente a sistemului caruia îi aparţine şi unde au loc intrări şi ieşiri. g) sistem autoreglabil, adaptiv întreprinderea are capacitatea oferită de autonomia sa funcţională, de a-şi modifica activiatatea în scopul realizării obiectivelor propuse. Astfel procesul de management se realizează în cadrul unui sistem autoreglabil adaptiv, care comportă blocuri suprapuse cu metode de autoreglare ierarhizate în funcţie de natura obiectivelor pe care le vizează. a) rolul economic se poate caracteriza prin aceea ca: - întreprinderile atrag şi combină factorii de producţie. Managerii caută să obţină cel mai bun rezultat la cel mai mic cost şi în acest scop ei acţionează permanent pentru optimizarea combinării factorilor de producţie. - întreprinderile au ca fmalitate acivităţii lor executarea de bunuri şi servicii, managerul reanalizînd permanent factorii şi combinarea lor, în funcţie de situaţia pieţelor de aprovizionare şi desfacere. - întreprinderile distribuie veniturile, ceea ce corespunde acţiunilor specializate de remunerare a factorilor de producţie utiIizaţi(salarii pentru muncă). b )rolul social al firmei este determinat de faptul că acestea sunt agenţi economici, a căror activitate nu poate fi studiată decît în contextul social existent. Firma există prin indivizi, respectiv prin salariaţii săi şi consumatorii bunurilor oferite pe piaţă, faţă de care manifestă un rol social specific, respectiv: - faţă de salariaţi care îşi consacră o mare parte a vieţii lor cotidiene muncii în cadrul întreprinderii şi care trebuie să găsească aici condiţii favorabile atît din punct de vedere al muncii cît şi al salarizării lor. -faţă de consumatori, firma trebuie să caute cea mai bună adaptare a bunurilor şi serviciilor propuse la solicitările clienţilor, ea trebuie să furnizeze o informaţie completă şi obiectivă asupra produselor sale, prin politici de publicitate, reclamă adecvata.

5

Capitolul 1
1.Mediul extern al întreprinderii

1.1. Conceptul şi necesitatea cunoaşterii mediului extern al întreprinderii
Întreprinderea este un sistem deschis fiind influenţată direct de către alte întreprinderi şi indirect de către factorii economici, socio-culturali, politici. Mediu extern - reprezintă totalitatea factorilor şi a organizaţiilor care influenţează direct şi indirect activitatea întreprinderii. Datorita complexitatii si multidimensionalitatii mediului in care isi desfasoara activitatea intreprinderea, in literatura de specialitate exista numeroase puncte de vedere cu privire la conceptul de mediu extern. Astfel, la modul cel mai general Kotler considera ca mediul extern reprezinta totalitatea fortelor necontrolabile la care intreprinderea trebuie sa-si adapteze politica si sa constituie din participantii si fortele externe care influenseaza asupra posibilitatilor intreprinderii de a dezvolta si mentine tranzactii avantajoase.(Cornescu V. Managementul, Bazele generale , Editura Actami 1998, pag 47) Daca avem in vedere locul si rolul participantilor la acest cadru de desfasurarea activitatii intreprinderii, interactiunea si intensitatea cu care actioneaza fortele constitutive, influentele pe care le exercita, putem delimita doua componente: 1.micromediul 2.macromediul

1.2. Micromediul ,caracteristica micromediului intreprinderii
Mediul intern al întreprinderii este constituit din agenţii economici cu care întreprinderea intră de obicei în relaţii directe, influenţele fiind puternice şi reciproce, reprezetând în fapt un ansamblu de condiţii, activităţi şi relaţii specifice. Ele asigură cadrul în care se aplică şi se verifică politica de marketing, având deci rol esenţial în elaborarea mixului de marketing. Deşi cu privire la componetele micromediului există în literatura de specialitate mai multe puncte de vedere, considerăm că în perioada actuală nu pot fi ignorate următoarele: furnizorii de mărfuri, prestatorii de servicii şi forţa de muncă, intermediarii, clienţii, concurenţii, conducerea şi organizarea internă, precum şi organismele publice, a căror activitate se răsfrânge nemijlocit asupra întreprinderii.
6

Noţiunea de furnizor şi analiza acestui factor Furnizorii sunt cei care asigură întreprinderii resursele necesare desfăşurării normale a activităţii economice, dar şi concurenţilor. Sunt reprezentaţi prin diverse firme de afaceri sau persoane particulare, care pe baza relaţiilor de vânzarecumpărare, pun la dispoziţie materiile prime si materialele, combustibilul, energia, apa, echipamentul tehnic sau execută o largă gamă de servicii, deosebită însemnătate având serviciile bancare. Un loc aparte îl au relaţiile cu "fumizorii" de personal, reprezentaţi prin unităţi de învăţământ, oficiile de forţă de muncă, persoanele aflate în căutarea unor locuri de muncă, precum şi întreprinderi particulare care au ca obiect de activitate plasarea forţei de muncă disponibile. Deci fumizorii pot afecta direct activitatea de producere a întreprinderii şi anume dacă au o putere de nogociere înaltă pot crea unele probleme şi anume crescînd preţul, reducînd calitatea şi modificînd condiţiile de livrare a produselor lor, au posibilitatea de a reduce rentabilitatea sectorului. Mîna de lucru poate fi de asemenea considerată ca un furnizor capabil de a exersa o mare influenţă în diferite sectoare. Angajaţi extrem de competenţi sunt greu de găsit pe piaţă, cum de altfel o mînă de lucru sindicalizată poate, prin negocieri, sa-şi prevaleze o parte substanţială din profitul sectorului. Un grup de furnizori poate deveni puternic dacă: - este dominat de un număr restrâns de firme şi este mai concentrat decât sectorul de activitate în care-şi vinde produsele; - nu este obligat să facă faţă unor produse substituibile care se adresează aceluiaşi sector de activitate; - sectorul de activitate nu constituie un client important al grupului de furnizori; - produsul său constituie o intrare importantă pentru activitatea derulată de cumpărător; - produsele grupului sunt diferenţiate sau impun costuri de schimbare a partenerului de afaceri. Intermediari ,caracteristici. Intermediarii sunt reprezentaţi de firmele care ajuta întreprinderea la promovarea, vânzare a şi distribuirea mărfurilor către consumatorul final, sub forma: firmelor de distribuţie fizică (de comerţ, transport etc.), agenţiilor de service de marketing (cum sunt agenţiile de publicitate), societăţilor de asigurare. Verigele care acţionează între producător şi consumator de-a lungul unui canal de distribuţie mai sunt numiţi şi intermediari, acest cuvînt însă are două sensuri: - un prim sens este acela de element aflat între elemente exterme ale unei mulţimi sau care face trecerea de la un element la altul.
7

care presupun prezenţa vînzătorului la raft ca intermediar. verificarea calităţii în laboratoare şi cu apărătură specializată. unităţi cu autoservire sau liber-service dar cu mărfurile expuse în rafturi şi comerţ prin reţelele de automate.stocarea mărfurilor în vederea realizării unor fluxuri continuie către cumpăratorii situaţi în aval.comerţ mobil realizat la chioşcuri sau cu mijloace de transport special amenajate. comercianţilor cu amănuntul sau unor utilizatori care le achiziţioneazăîn vederea prelucrării ulterioare. nu cumpără pentru a vinde şi nu intră în relaţii contractuale cu posesia mărfii.comerţul prin corespondenţă sau prin intermediul mijloacelor video sau audio.. După tipul reţelei utilizate comerţul cu amănuntul poate fi: . 3) Comercianţii integraţi realizează atît comerţul cu ridicata. 2) Comercianţii cu amănuntul sunt comercianţii care achiziţionează mărfuri direct de la producători sau de la comercianţii cu ridicata pentru a le revinde consumatorilor finali. ambalare. Intermediarul este în acest caz tot un comerciant dar care spre deosebire de angrosist şi detailist. .un al doilea sens al cuvîntului defineste o operaţie economică specifică. depozitarea şi preţul. .întreprinderi mari care dispun de mai mute depozite în diferite zone geografice din care distribuie apoi marfurile spre punctele proprii de vînzare cu amănuntul. supermagazinele). el facilitînd anumite schimburi care cer o pregătire specială de care producătorul nu dispune. − comercianţii asociaţi care acţionează pentru realizarea unor obiective comune privind aprovizionarea. . Pe lîngă facilitarea actelor de vînzare şi cumpărare comercianţii cu ridicata îndeplinesc şi numeroase funcţii care avantajează atît producătorul cît şi consumatorul: . . În procesul distribuţiei îşi desfăşoară activitatea mai multe categorii de intermediari: 1) Comercianţi cu ridicata achiziţionează partizi mari de mărfuri pe care le revînd în partizi mai mici asortate. 8 .intreprinderi comerciale care se aprovizionează cu cantităţi mari de mărfuri de la producătorii interni sau din import(hypermarket. promovarea produselor. de facilitare în schimbul unei sume de bani a legăturii dintre vînzător şi cumpărător. aceea de intermediere. informarea comercianţilor cu amănuntul şi a consumatorilor. cît şi comerţul cu amănuntul şi pot fi organizaţi sub mai mult forme: .studierea pieţei. schimburi care cer timp mult pentru găsirea cumpărătorului. . Pe piaţă rolul intermediarului pur este mic.efectuarea unor operaţii de condiţionare.comerţ stabil realizat prin intermediul unor unităţi clasice.

conservatori sau timizi. În principal. un ansamblu de forţe acţionează asupra unui sistem de puncte materiale. către studiul mărimii şi sensului acestor forţe. în mecanică. analiza forţelor concurenţiale are în vedere anticiparea modului în care se vor deplasa factorii aflaţi la baza acestor forţe şi de a reacţiona corespunzător la deplasarea lor. motivele reuşitei concurenţilor importanţi. Analiza trebuie orientată către determinarea forţelor esenţiale ale sectorului analizat. reprezentând acţiunile pe care diferitele elemente ale sistemului le exercită asupra sa. şi care deşi primează interesele economice se desfăşoară nu numai cu mijloace economice. Concurenţii sunt de obicei firme sau persoane particulare care îşi dispută aceiaşi clienţi (beneficiari) sau furnizori de bunuri şi servicii. reprezentate practice de entităţi identice. firma este supusă unui sistem de forţe după aceleaşi principii după care. cât şi spre cunoaşterea posibilităţilor pe care le are firma de a le influenţa. În mediul său concurenţial. inovatori. pentru fiecare întreprindere este absolut necesar să descopere: structura şi amploarea concurenţei. în care învinge întotdeauna cel mai bun. ea este determinată în general de aceleaşi forţe de bază. Concurenţii unei întreprinderi pot fi: 1) Firme care fabrică acelaşi bun sau efectuează acelaşi serviciu 2) Firmele care produc produse substituibile 3) Firmele noi care intră pe piaţă Firme care fabrică acelaşi bun sau efectuează acelaşi serviciu care se confruntă 9 .Concurenţii. întrucât în economia de piaţă este indispensabilă înfruntarea pentru obţinerea unor condiţii mai avantajoase de producere şi desfacere a bunurilor şi serviciilor. Chiar dacă intensitatea competiţiei diferă de la un sector la altul. puterea de negociere a clienţilor şi cea de negociere a furnizori lor. cât şi de un sistem de forţe exterioare. concretizată într-un comportament specific mai ales în ceea ce priveşte modalităţile de intervenţie pe piaţă şi tipul de relaţii practicate. presiunea exercitată de produsele de substituţie. tipuri de concurenţi Concurenţii sunt agenţii economici cu care intră în competiţie orice întreprindere. ceea ce le conferă postura de: lideri. Ea va fi deci influenţată atât de un sistem de forţe interioare. ci şi extraeconomice. Aceste forţe sunt: gradul de rivalitate între concurenţii existenţi. întrucât concurenţa este o luptă dură. care acţionează asupra sistemului datorită altor elemente ce nu aparţin acum acestuia. dar pe care el le poate asimila în viitor. cu ţelul atingerii unor performante deosebite. ameninţarea noilor intraţi. precum şi şansele de ai învinge. Ei pot deţine un anume loc şi importanţă pe piaţă.

ritmul lent de dezvoltare al sectorului. iar rivalitatea lor poate îmbrăca diverse forme: concurenţă prin preţ.legi care protejează interesele generale ale societăţii . factori demografici. face deseori neobservată sporirea numărului "rebelilor". introducerea de produse noi. şi totuşi să înregistreze o eficienţă şi o capacitate competitivă redusa. Astfel încât putem aprecia că actuala legislaţie economică cuprinde o arie largă de reglementări. . conservarea mediului ecologic. O rivalitate intensă este în beneficiul clienţilor şi evident în detrimentul rentabilitătii concurentilor existenti. ameliorarea serviciilor sau garanţiilor pentru clienţi. în cazul în care dispune de un management performant. Caracteristica factorului de management. demografic şi ecologic. în care statul să apară ca un factor esenţial de sprijinire şi ocrotire. care să permită integrarea fiecărei întreprinderi în ansamblul pieţii naţionale. ele având consecinţe nemijlocit asupra politicilor de marketing elaborate de către fiecare întreprindere. protecţia economiei şi a pieţii naţionale. care consideră că acţiunile lor nu vor fi observate de firmele rivale. prin care cerinţele obiective ale economiei de piaţă să fie respectate. bătălii publicitare. aceşti factori sunt: factori de management. factori ecologici. O întreprindere poate avea un nivel de dotare tehnică şi tehnologică superioară faţă de alte întreprinderi din mediul intern şi internaţional. concurenţii dintr-un sector luptă unii împotriva altora pentru obţinerea unor poziţii avantajoase. sociale şi politice care au loc. Pe lingă aceşti patru factori principali care au fost menţionaţi în paragrafele precedente mai sunt şi alţi factori care tot au o influienţă asupra activităţii întreprinderii.cu aceleaşi probleme şi expuşi în general aceloraşi riscuri. In etapa de tranziţie la economia de piaţă.prezenţa unui număr ridicat de concurenţi sau a unor concurenţi de dimensiuni relativ egale. Porter menţiona ca rivalitatea intensă care există între concurenţi este rezultatul acţiunii unui complex de factori structurali.îmbunătăţirea calităţii vieţii. conservarea resurselor naturale. desfăşurarea unei activităţi normale trebuie să se sprijine pe o legislaţie naţională corespunzătoare. 10 . care se resfrânge asupra modului în care se desfăşoară activitatea de piaţă a întreprinderii. Pornind de la aceste cerinţe stringente de creare a unui cadru legislativ corespunzător proceselor economice. care se găsesc în strânsă legătură unii cu alţii: . care determină firmele concurente să se angajeze într-o luptă aprigă pentru cote de piaţă. -3 . în ultimii ani în ţara noastră s-a desfăşurat o amplă acţiune de elaborare a unui pachet important de noi acte normative în paralel cu abrogarea unora sau modificarea altora.

din interiorul căruia factorii mai sus-enumeraţi se manifestă cu intensităţi diferite. regăsită într-o multitudine de ipostaze (societăţi comerciale. instituţii ş. mai ales în condiţiile unui exces de capacitate.fac parte. .regii autonome.cele unde evolutia merge în sensul unei ameliorări a raportului calitate-pret în comparatie cu ce propune actualmente sectorul. ceea ce duce deseori la diminuarea sensibilă a preturilor.costurile fixe înalte obligă firmele sa-şi utilizeze complet capacitătile de care dispun. modalităţile de coordonare. printre alţii. strategia naţională economică.cele care sunt fabricate de sectoare cu profituri ridicate şi unde marja scăderii pretului devine importantă. mecanismele de control ale suprasistemelor din care face parte firma respectivă.a. . reprezentată de: consumatori. Cele mai întâlnite astfel de produse sunt: . Caracteristica clientelei Clienţii constituie componenta cea mai importantă.Alături de factorii economici. concurând firmele existente. utilizatori industriali. deorece ei alcătuiesc piaţa de desfacere a oricărei întreprinderi producătoare. calitatea studiilor. .). agentii guvernamentale şi internationale etc. Din categoria factorilor de management care presupun totalitatea elementelor manageriale ce influenţează direct sau indirect unitatea economică . angrosişti. firma. metodelor şi tehnicilor manageriale furnizate de ştiinţă. sistemul de organizare a economiei naţionale.barierele înalte de ieşire din sector obligă unele fIrme să rămână şi să continue lupta aici. Firmele noi care intra pe piată reprezintă fIrme care pot intra sau care au intrat deja in sector. . Firmele care produc produse substituibile sunt acele produse care îndeplinesc o funcţie asemănătoare cu cea a produsului analizat. factorii de management exogeni firmei au o influenţă considerabilă asupra acesteia. generând astfel o concurentă puternică.lipsa diferentierii determină deseori cumpărătorii ca în alegerile lor să se axeze pe pret şi calitate. îşi derulează activităţile în contextu lunui mecanism economic de piaţă. . mecanismele motivaţionale.diversificarea concurentilor şi mizele strategice înalte generează comportamente diferite în sector. Fiind o componentă majoră a economiei naţionale. Aceştia aduc cu ei noi capacităti strategice şi dorinta de a cuceri părţi de piaţă. chiar dacă cîştigul lor este redus sau înregistrează pierderi. 11 .

iar intensitatea lor este în functie de puterea detinută de fiecare grup. case de investiţii. efectele negative asupra activităţii 12 .Instituţiile de mass-media sau mediile de informare în masă include organizaţiile care vehiculează ştiri. 6. radio. grupuri ale minorităţilor. • când produsul realizat de sectorul de activitate nu este important pentru calitatea produselor a serviciilor cumpărătorului. Acţiunile lor pot avea un efect substanţial asupra rentabilităţii sectorului. • când cumpărătorul dispune de informaţii complete despre cerere.Instituţii locale.produsul achiziţionat necesită importante cheltuieli de aprovizionare sau are o pondere semnificativă în totalul achiziţiilor făcute de cumpărător. reşedinţele vecinilor etc.este un grup concentrat sau achiziţionează o cantitate mare din produsele vânzătorului.Asociaţii ale cetăţenilor reprezentate de organizaţii ale consumatorilor. mai ales când imaginea are de suferit. . faţă de care întreprinderea are unele obligaţii legale. 2. . . imaginea publică a întreprinderii are importanţă mai ales direct şi imediat în cadrul local.Instituţii guvemamentale.când se confruntă cu un cost redus de schimbare al partenerului de afaceri.organele fmanciare influenţează capacitatea întreprinderii de a obţine fonduri băneşti pentru desfăşurarea activităţii şi sunt reprezentate de: bănci. cum sunt: organele vamale. televiziune etc. reprezentate prin organizaţii comunitare. reviste.produsele achiziţionate din sectorul de activitate sunt standard sau nediferenţiate. 3. 4. .Clientela sînt acele persoane care decid de la cine vor procura de la noi sau de la concurenţii noştri care încearcă să obtină reduceri de pret negociind servicii mai intense şi de mai bună calitate şi agitînd rivalitatea între concurentii existenti. Organismele publice şi conducerea internă Organele publice reprezintă orice grup care are un interes actual sau potenţial cu impact asupra capacităţii organizaţionale de atingere a obiectivelor întreprinderii. preţurile de pe piaţă şi chiar costurile fumizorului (el dispunând astfel de o putere mai mare de negociere).Atitudinea publică general. deşi aceasta nu acţionează într-un mod organizat. companii de asigurări etc. de justiţie etc. 5. grupurile ecologiste. Se cunosc mai multe tipuri de astfel de organisme care înconjoară întreprinderea şi o influienţează direct asupra activităţii sale: 1. Astfel un grup poate fi considerat puternic daca se indeplinesc urmatoarele condiţii: .când obţine profituri reduse şi vrea deci sa-şi reducă cheltuielile de aprovizionare. opinii prin:ziare.

Acest tip de mediu asigură stabilitatea întreprinderii. dar nu este un tip caracteristic..m. Bazele generale. îi poate utiliza în interesul ei dacă se adaptează cadrului creat de aceştia. se întâlneşte destul de rar în ultimele decenii. dar pe care. întreprinderea trebuie să se caracterizeze prin flexibilitate. frecvente. Conducere este în drept să analizeze singură care este segmentul de piaţă pe care îşi va realiza produsele cine vor fi fumizorii ş. J. Mediul schimbător . schimbător şi turbulent. punîndu-i probleme dificile de adaptare. Mediul turbulent . Dinamica şi complexitatea macromediului determină ample modificări în activitatea întreprinderii. dar şi de zone în care ea actionează. depinde direct de atitudinea conducerii. comportamentul şi poziţia concurenţei şi cel guvernamental. cauza reprezentând-o evenimente neesenţiale. acest tip de mediu imprimă o viziune prospectivă întreprinderii. elasticitate a structurilor. Mediul stabil -este un moment de scurtă durată se caracterizează prin modificări la intervale mari.pag 51) menţiona că interacţiunea mediu-întreprindere se poate sintetiza sub forma celor trei tipuri de mediu: stabil. cunoscîndu-i. adesea transformatoare. bruşte. care pot conduce la discontinuitate în activitatea ei. Pentru a face faţă acestui tip de mediu. Macromediul deţine locul esenţial în ceea ce priveşte orientarea activităţii întreprinderii în conformitate cu nevoile societăţii. adoptarea unei anumite strategii şi tactici. de optica în care aceasta abordează desfăşurarea întregii activităţi. în genere greu de anticipat. în 13 . ceea ce supune întreprinderea unor presiuni deosebite. factorii macromediului Macromediul întreprinderii este format din sistemul factorilor exogeni care au o influienţă indirectă asupra întreprinderii şi care întreprinderea nu-i poate controla.se caracterizează prin permanente modificări care sunt uşor de prevăzut. Management. el influenţând acţiunile întreprinderii prin mai multe tipuri de comportamente: comportamentul cumpărătorului şi comerţului. supleţe.Actami 1998. ceea ce-i dă posibilitatea să-şi stabilească cele mai potrivite mijloace şi forme în vederea confruntării cu ceilalţi agenţi economici este tipul obişnuit de mediu cu care se confruntă întreprinderile în etapa actuală. care sunt uşor de prevăzut. în direcţii imprevizibile.întreprinderii nu întârzie să se arate.3. Ed. Caracterisica macromediului. Conducerea şi organizarea internă a întreprinderii constituie un element esenţial al micromediului. 7.Atitudinea internă este reprezentată de totalitatea angajaţilor întreprinderii şi se referă la climatul intern de muncă. în final. în funcţie de mărimea şi profilul activităţii. de aceea pune puţine probleme de adaptare a întreprinderii. cu multiple implicaţii. deoarece.Stoner (Cornescu V.a.d 1.este defmit de schimbări foarte accentuate.

ecologică etc. psihosocială. tehnologic.este elementul esenţial atât la nivel naţional.financiare. nivelul şi ritmul dezvoltării economice. În etapa actuală. riscul: politic. constatăm că cele mai multe întreprinderi nu sunt pregătite pentru a acţiona într-un astfel de mediu. puterea de cumpărare. economic. Macromediul exercită o gamă variată de influenţe asupra întreprinderii. care trebuie abordate într-o strânsă interdependenţă. unele dintre ele fiind puse în situaţia de a nu se putea adapta rapid la noua configuraţie a mediului. la noi metode. financiar pe care întreprinderea trebuie să le aibă în vedere în alegerea variantei optime a strategiei. pârghiile economico. Ed. juridică. către nevoile de consum către mediul lor extern. demografică. Factorii economici Mediul economic. Mulţi autori menţionează că nu trebuie luat în cosideraţie doar părţile pozitive pe care le oferă mediul dar şi cele negative prezente sub forma de riscuri. Azi. Management. chiar dacă sunt de natură foarte diversă: economică. tehnico-ştiinţific. contribuind decisiv la satisfacerea trebuinţelor oamenilor. juridic. care să asigure promovarea 14 . Adaptarea firmelor la cerinţele pieţei interne şi externe necesită dezvoltarea corespunzătoare a activităţii de marketing. Cei mai importanţi factori economici pot fi concretizaţi în: piaţa internă. întrucât influenţează decisiv funcţionarea şi dezvoltarea ei. Trecerea la economia de piaţă. de altfel. cât şi internaţional cu impact semnificativ asupra întreprinderii. Astfel mai mulţi autori analizînd mediul extern consideră că cei mai importanţi factori exogeni care influenţează activitatea întreprinderii sunt cei care compun mediul: economic.. contribuind astfel la accentuarea caracterului turbulent al mediului. Bazele generale. ca de altfel însuşi sistemul economiei de piaţă. piaţa externă. Astfel. Mathe (Cornescu V. demografic.vederea adoptării rapide la un nou mod de acţiune. social-cultural. socială şi politică din perioada de tranziţie. tehnică. în acelaşi timp. Introducerea şi promovarea spiritului de marketing produc o răsturnare a raportului tradiţional dintre întreprindere şi piaţă. constituie componetele lui. determinat de situaţia economică. presupune o anumită intervenţie a statului prin mijloace exclusiv economicofinanciare numite pârghii economico-financiare. prioritar acceptarea ideii de orientare a activităţilor microeconomice către piaţă. politică. culturală. educaţională. în ţara noastră se poate aprecia că întreprinderea acţionează într-un mediu turbulent. mai mult ca oricând firma trebuie să producă şi să ofere pieţei ceea ce se cere. prin intermediul unui complex de factori care. natural şi juridic.pag 53) desemnează cinci tipuri de risc pe care le generează mediul. ale societăţii.Actami 1998. care presupune. potenţialul financiar. politic.

nivelul producţiei şi alte caracteristici ale activităţii întreprinderii. Pe de o altă parte o activitate eficientă desfăşurată în cadrul întreprinderilor a instituţiilor de învăţămînt în cercetare va conduce la cresterea potenţialului financiar al ţării. ca urmare a asigurării unei forţe de muncă de înaltă calificare cu toate efectele pozitive ce decurg din folosirea acesteia. Cele două aspecte au un rol decisiv în susţinerea procesului de reformă dacă se ţine cont de situaţia deosebit de critică a economiei din acest punct de vedere.m. mărimea capacităţii de producţie. dintr-o anumită ţară. Potenţialul financiar. Puterea de cumpărarea populaţiei influienţiază activitatea de producere a întreprinderii. Astfel existenţa unui potenţial finaciar ridicat impune existenţa unor servicii avantajoase acordate de sistemul bancar din ţara dată.în principal din industrie . favorizează dezvoltarea economică a ţării respective. Anume aici se poate de menţionat care este mărimea PIB-lui.şi ritmul lent de înnoire a produselor şi tehnologiilor reclamă impulsionarea activităţii de cercetare-proiectare şi conceperea unor produse şi tehnologii cu parametri calitativi şi economici superiori.a. Cu cît puterea de cumpărare a populaţiei creşte cu atît va creşte şi producţia şi invers. PNB-lui care este procentul de crestere economică care este rata inflaţiei care este nivelul şomajului ş. Prin intermediul acestui factor. capacitatea de inovare etc. utilajelor. influienţează activitatea unei întreprinderi.d. mediul este influienţat de activiatea întreprinderii. Cuprinzând ansamblul elementelor cu caracter tehnic şi tehnologic. culturii. unei ţări. Mediul tehnic şi tehnologic Factorii tehnici şi tehnologici sunt reprezentaţi în principal de: nivelul tehnic al maşinilor. finanţarea învăţămîntului. concomitent cu retehnologizarea unor 15 . Nivelul şi ritmul dezvoltării economice influenţează nivelul de dezvoltare al întreprinderii. centrat pe principiile economiei de piaţă. Gradul avansat de uzură a fondurilor fixe . în sensul că un potenţial financiar ridicat favorizează creditarea activităţilor productive. nivelul tehnologiilor folosite de întreprinderi. prin aceea că dacă se fabrică unele produse cu costuri mai reduse va conduce la micşorarea preţului ceea ce mai apoi poate conduce la creşterea cererii la produsul respectiv. pe gradul de înzestrare tehnică şi pe ritmul modernizării produselor şi tehnologiilor. cu impact asupra firmei. această categorie de factori îşi pune amprenta. în principal. instalaţii lor furnizate întreprinderilor din ţară sau din străinătate.pluralismului economic şi înfăptuirea unui mecanism economico-financiar adecvat. Astfel. desfăşurarea unei activităţi la un înalt nivel în cadrul unei instituţii de învăţământ superior. licenţele cumpărate. capacitatea de documentare.

credinţe şi normele care modelează societatea şi reglementează comportamentul indivizilor şi a grupurilor în general prin ambianţa de muncă şi viaţă. prin intermediul pieţii. ritmul şi amploarea introducerii progresului tehnic. se poate constata că aceasta se află la un nivel egal. în comparaţie cu creativitatea tehnică. Analizând nivelul dotării tehnice şi a tehnologiilor utilizate de o întreprindere. De asemenea. sistemul de planificare ş.în special pârghiile economico. condiţiilor. cât şi maniera de adoptare a deciziilor de modernizare a proceselor de producţie. condiţiile pieţii. tradiţii. De altfel. prin ansamblul factorilor specifici. care la rândul lor generează decalaje economice între naţiuni. raportul concurenţei de care întreprinderea trebuie să ţină seama. în comparaţie cu alte întreprinderi din ţară şi străinătate cu obiect de activitate similar.întreprinderi sau sectoare de activitate. care au impact direct asupra 16 . peste sau sub nivelul acestora. Mediul socio-cultural educational Acest mediu este constituit din totalitatea factorilor. modificarea stilului de viaţă. Calitatea acestora condiţionează. De asemenea. Mediul extern tehnic şi tehnologic. relaţiilor şi instituţiilor care vizează sistemul de valori. prin activitatea conştientă a indivizilor şi grupurilor care activează în societate. o corelare a competitivităţii şi profitabilităţii firmei în noile condiţii ale tranziţiei la economia de piaţă. astfel. sub multiplele sale ipostaze. asigurându-se. ceea ce face posibil ca cercetările demarketing să asigure întreprinderii "reţete de succes". obiceiuri. calitatea producţiei. Aceste elemente afectează activitatea întreprinderii prin modalităţi specifice de corelare a intereselor individuale şi sociale. nivelul costurilor de producţie. cât şi ca furnizor. şi structura consumului.a. Rolul managementului constă în conceperea şi fundamentarea strategiilor şi politicilor microeconomice. afectează consumul prin schimbările psihologice. Decalajele tehnice şi tehnologice care apar în astfel de situaţii generează decalaje economice dintre întreprinderi. sistemul de organizare a economiei. este deja demonstrat că cercetarea de marketing are o mare operativitate de acţiune şi costuri mai reduse. evoluţia nevoilor societăţii şi. De precizat că acţiunea acestor factori trebuie corelată cu cea a factorilor economici . în general rezultatele economice finale ale întreprinderii şi organizaţiei în general. nivelul profitului. De fapt. ca urmare. la rândul său.financiare şi de management. intreprinderea se implică în dinamica mediului tehnologic atît ca beneficiar. noile descoperiri tehnico-ştiinţifice modifică capacitatea şi structura producţiei. influenţează: nivelul productivităţii muncii.

sub aspectul calităţii producţiei. Spre exemplu.) apartenenţa la grupuri şi comunităţi economice şi politice. la susţinerea activităţilor socialculturale. deoarece are implicaţii atât directe. manifestate prin: organizarea şi guvernarea statală. cât şi indirecte. mai ales prin gradul de implicare a statului în economie (sub forma subvenţiilor. economică pe care o promovează. dar în general activitatea unei organizaţii. şi invers. la susţinerea acţiunilor de ocrotire a sănătăţii etc. Relaţia dintre organizaţie şi mediu poate fi exemplificată şi în sensul influenţei. Activităţile cultural-artistice. o bună funcţionare a întreprinderilor productive din cadrul unui mediu naţional reprezintă premisa favorabilă pentru ca acestea să contribuie cu o cotă mai mare la dezvoltarea învăţământului din respectivul context. inovaţii şi chiar a aplicării acestora în activitatea productivă şi invers. contribuie la buna desfăşurare a activităţilor în cadrul organizaţiilor şi invers. politicilor antitrust etc. în multe situaţii acestea stimulează creativitatea personalului. în general prin concepţia de integrare în viaţa 17 . prin aceeaşi grupă de factori. Spre exemplu. Mediul politic-o legislativ Climatul politic intern şi internaţional afectează întotdeauna activitatea întreprinderii. organizaţiei asupra mediului. în general prin prisma eficienţei economice. şi în domeniul managementului etc.comportamentului consumatorului. Mentalitatea. influenţează această activitate prin faptul că ele contribuie la refacerea forţei de muncă. politică. măsurilor protecţioniste. nivelului productivităţii muncii. Nivelul de dezvoltare al învăţământului favorizează pregătirea forţei de muncă şi implicit eficienţa activităţii unei întreprinderi productive. În cadrul unei societăţi în care ponderea cea mai mare o deţine populaţia rurală. influenţează activităţile desfăşurate de respectivele persoane în cadrul organizaţiilor. în general cu un nivel de calificare redus. ca un ansamblu de concepte şi convingeri care determină comportamentul şi gândirea unei persoane. Totodată. dezvoltarea unei întreprinderi va fi influenţată negativ. printr-un sistem sanitar bine dotat şi bine structurat. pentru unii fără nici o legătură cu activitatea organizaţiilor. o bună funcţionare a întreprinderilor productive conduce la creşterea veniturilor salariaţilor şi implicit a capacităţii acestora de a participa la diferite acţiuni socialculturale. cu toate efectele favorabile asupra eficacităţii activităţii desrnşurate de către respectivul personal care a participat la astfel de activităţi. la ridicarea nivelului şi calităţii pregătirii de specialitate. Menţinerea capacităţii de lucru a forţei de muncă prin acţiuni de ocrotire a sănătăţii. un învăţământ tehnic de înalt nivel reprezintă o premisă favorabilă creşterii numărului de invenţii.

conservarea mediului ecologic. desfăşurarea unei activităţi normale trebuie să se sprijine pe o legislaţie naţională corespunzătoare.economică şi politică mondială ce se promovează. În etapa de tranziţie la economia de piaţă. în ultimii ani în ţara noastră s-a desfăşurat o amplă acţiune de elaborare a unui pachet important de noi acte normative în paralel cu abrogarea unora sau modificarea altora. ele având consecinţe nemijlocit asupra politicilor de marketing elaborate de către fiecare întreprindere. conservarea resurselor naturale. Caracteristica factorului de management. aceşti factori sunt: factori de management. dar şi de sistemul instituţional naţional şi internaţional. Cadrul juridic este reprezentat de sistemul legislativ din spaţiul economicgeografic în care-şi desfăşoară activitatea mtreprinderea. care obligă la etichetarea corectă (sinceră) a produselor etc. finalizarea profitabilă pe piaţă. Ca atare. care se resfrânge asupra modului în care se desfăşoară activitatea de piaţă a întreprinderii. împotriva preţurilor prea mari. naţionale. Pe lîngă aceşti patru factori principali care au fost mentionatţi în paragrafele precedente mai sunt şi alţi factori care tot au o influienţă asupra activităţii întreprinderii.legi menite să apere concurenţa şi care cer ca practicile de marketing să fie corecte şi egale pentru toţi partenerii.legi care protejează interesele generale ale societăţii – îmbunătăţirea calităţii vieţii. protejarea intereselor economiei. 2 . care să permită integrarea fiecărei întreprinderi în ansamblul pieţii naţionale. dar şi prevenirea orientării în direcţii nefavorabile. prin care cerinţele obiective ale economiei de piaţă să fie respectate. Sistemul instituţional-legislativ stabileşte cadrul în care întreprinderea îşi poate desfăşura activitatea asigurând utilizarea resurselor. Pornind de la aceste cerinţe stringente de creare a unui cadru legislative corespunzător proceselor economice. de cadrul legislativ al pieţelor externe. 18 . factori ecologici. Toate aceste elemente pot să stimuleze sau să frâneze activitatea pe care o desfăşoară întreprinderea pe piaţa internă şi internaţională. Astfel încât putem aprecia că actuala legislaţie economică cuprinde o arie largă de reglementări. sociale şi politice care au loc. în care statul să apară ca un factor esenţial de sprijinire şi ocrotire.legi care protejează cumpărătorul împotriva produselor necalitative poluate fizic sau moral. demografic şi ecologic. protecţia economiei şi a pieţii naţionale. este de susţinut părerea conform căreia legislaţia reglementează conduita în afaceri prin trei tipuri de legi: 1 . 3 . factori demografici.

deşi de tranziţie spre economia de piaţă. Din categoria factorilor de management care presupun totalitatea elementelor manageriale ce influenţează direct sau indirect unitatea economică . amplificarea autonomiei decizionale şi operaţionale a unităţilor economice a permis transformarea acestora în agenţi economici. modalităţile de coordonare. firma. în pofida unor blocaje de natură economică. în cazul în care dispune de un management performant. strategia naţională economică. instituţii ş. regii autonome. încă prezente în economie. Un astfel de exemplu ar fi că managementul practicat la nivelul guvernamental influienţează autonomia întreprinderilor. acestea pot face obiectul transferului de cunoştinţe şi implicit se pot folosi şi în organizaţiile de la nivelul naţional. printre alţii. Mediul demografic este variabila macromediului cu multiple cerinţe asupra activităţii întreprinderii. metodelor şi tehnicilor manageriale furnizate de ştiinţă. sistemul de creditare al acestora. Fiind o componentă majoră a economiei naţionale. în care planul naţional unic era principalul instrument de managemant. şi totuşi să înregistreze o eficienţă şi o capacitate competitivă reduse. din interiorul căruia factorii mai sus-enumeraţi se manifestă cu intensităţi diferite. calitatea studiilor. Astfel dacă la nivel mondial se practică o serie de metode şi tehnici performante de management. sistemul de organizare a economiei naţionale. financiară. în etapa actuală. descentralizarea managerială şi. volumul investiţiilor şi implicit ritmul de dezvoltare al fiecarei întreprinderi în parte şi a economiei în ansamblu.). constituind unul din factorii formativi ai cererii de mărfuri. dar şi în postura de creatoare a acestora. organizatorică etc. Din simpla enumerare a principalilor factori de acest gen 19 .fac parte. iar întreprinderile simpli executanţi ai sarcinilor de plan transmise "de sus în jos". implicit. îşi derulează activităţile în contextul unui mecanism economic de piaţă.a. deoarece populaţia în caliate de partener al acesteia se află atât în postura de beneficiar al rezultatelor obţinute de ea. Dar activitatea întreprinderii nu se rezumă doar la cadrul economiei naţionale dar este influienţată şi de nivelul managementului practicat la nivel internaţional. Comparativ cu sistemul economic socialist. Funcţionarea organizaţiilor este influienţată puternic de sistemul de management practicat la nivel naţional cît şi cel internaţional în care activiază organizaţia. regăsită într-o multitudine de ipostaze (societăţi comerciale. deci ca sursă de muncă. Alături de factorii economici factorii de management exogeni firmei au o influienţă considerabilă asupra acestia. mecanismele motivaţionale. mecanismele de control ale suprasistemelor din care face parte firma respectivă.O întreprindere poate avea un nivel de totare tehnică şi tehnologică superioară faţă de alte întreprinderi din mediul intern şi internaţional.

durata medie a vieţii . precum şi sistemul de învăţământ. ponderea populaţiei ocupate. ce prestează servicii de acest gen.resursele naturale. toate trebuie concepute şi operaţionalizate încât să faciliteze derularea unor activităţi microeconomice rentabile. dar să şi combată degradarea lui. mai ales a celor neregenerabile şi epuizabile. dintre care sunt: relieful. evaluarea. ci şi prin nivelul poluării acceptabile.ne dăm seama de maniera complexă în care influenţează unitatea economică. aflat în plin proces de restructurare. motivarea şi promovarea salariaţilor. structura socio-profesională a acesteia. Competenţa devine elementul hotărâtor în conceperea şi derularea tuturor activităţilor de personal şi. prin exigenţele sporite pe care le ridică în ceea ce priveşte selecţia. de înaltă competitivitate. populaţia activă. De aceea. de calitatea lor depinzând calitatea activităţilor microeconomice. Încă din faza de proiectare a întreprinderilor şi apoi în faza de construcţie a acesteia va trebui să se tină cont de conditiile de relief de climă de necesitaea amplasării acesteia în apropierea surselor de materie primă şi alţi factori de 20 . fauna. totodată condiţia fundamentală a succesului fmnei într-un mediu concurenţial din ce în ce mai acerb. Un alt factor impotant este mediul natural sau ecologic cum mai este numit şi de alţi autori. mediul natural a devenit o componentă a macromediului care nu mai poate fi ignorată. încadrarea. Etapa de tranziţie spre economia de piaţă îşi pune amprenta şi asupra modului de asigurare şi perfecţionare a managerilor şi specialiştilor din unităţile economice.numărul populaţiei. Mutaţiile ce se preconizează în perimetrul acestor factori sunt numeroase: de la deplasarea substanţială a populaţiei ocupate spre sfera serviciilor la orientarea spre asigurarea cantitativă şi calitativă a nevoilor de cadre ale economiei. flora. rata natalităţii şi mortalităţii. clima în general cadrul natural de desfaşurare a vieţii. La asigurarea unei competenţe manageriale şi profesionale ridicate a personalului de conducere şi execuţie în cadrul firmelor un rol important îl au firmele de consultanţă. O asemenea situaţie este justificată de poziţia prioritară pe care resursele umane le ocupă în cadrul firmei. în etapa actuală. întrucât este unanim acceptată ideea că aspectele ecologice constituie restricţii în calea dezvoltării întreprinderii nu doar prin reducerea resurselor puse la dispoziţie. Factorii ecologici sunt reprezentaţi de componentele mediului înconjurător omului. orice întreprindere este obligată să folosească numai tehnologii nepoluante şi să-şi organizeze astfel întreaga activitate încât să protejeze mediul ambiant.

menţinerea echilibrului ecologic. Astfel. tranportul cu avioanele supersonice. deftişarea masivă a pădurilor etc. exitenţa unor materii prime ce nu se vor epuiza în viitor crează condiţii favorabile dezvoltării unor întreprinderi dintr-un anumit sector al economiei naţionale prin influienţa favorabilă asupra eficienţei. combinat cu creşterea exorbitantă a preţurilor. elaborarea unor strategii pe baza unor resurse regenerabile etc. De aceea se impune o creştere a preocupărilor pentru acţiuni pe termen mediu şi lung în vederea cunoaşterii şi protejării mediului înconjurător cum ar fi: folosirea unor tehnologii de producere nepoluante. resursele natura le în special apele au cea mai mare inluenţă asupra activităţii întreprinderii. Caracterul practic neregenerabil a unor surse de materii prime. După aceea funcţionarea întreprinderii depinde de componentele mediului înconjurător şi în primul rînd. 21 . de resursele de materii prime. rentabilitateaşi nu ăn ultimul rînd preţul de vînzare. influienţează costurile de producţie.producţie. Dintre facorii ecologici. Prin activitatea desfaşurata întreprinderea influienţează şi ea mediul natural fie în sensul menţinerii şi păstrării acestuia fie prin degradare. Deja se cunosc efectele unor activităţi precum ar fi: expunere continuă a substanţelor otrăvitoare. poluarea mediului.

spalarea auto s.L.Moldova si statutul societatii. “DioPlus” se specializa in vinzarea anvelopelor pentru automobile. Durata societatii: Durata societatii este nelimitata. schimbul uleiului. 22 .1. care le comandam de la distribuitor. Din anul 1995 SRL. " DioPlus " are certificatul de înregistrare a întreprinderii eliberat de Camera de înregistrare de Stat de pe lîngă Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova avand forma de societate cu raspundere limitata.Capitolul 2 2.a. “DioPlus” dispune de un sediu mare cu personal calificat. Drochia. Scurt Istoric a intreprinderii Societatea cu raspundere limitata “DioPlus” in forma sa actuala este rezultatul transformarilor organizatorice incepute in anul 2000. diagnostica automobilului. Societatea are sediu central in mun. Edinet. camioane si tactoare din Russia si Ukraina. In anul 2000 face parte din clubului concernului "Continental" sub denumirea de "ContiClub" In prezent SRL.Valea Crucii. de asemenea ofera o gama larga de prestare a serviciilor de demontare.Ocnita. “DioPlus” a fost infiintala in anul 1993 urmand a-si incepe activitatea prin deschiderea unui magazin in orasul Chisinau . Capitalul Statutar la infiintare fiind de 5400 lei SRL. montare a anvelopelor. din anul 1999 incepe o colaborare strinsa cu firma "BANNER" din Austria care produce acumulatoare pentru automobile. cu incepere de la data inregistrarii in Registrul Comertului. urmand ca in decurs de 7 ani sa se aplice o strategie a diversificarii firma promovand activitati in domenii de afacere care s-au diversificat in mod clar de domeniul pe care s-a axat initial astfel ponindu-se de la comert s-a incercat o extindere in domeniul prestarii serviciilor. care poate oferi o consultatie pentru alegerea cea mai optima a anvelopelor pentru automobilul clientului. Din 1993 SRL.R. si care isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile R. Intreprinderea S. str. “DioPlus” a devenit un diler autorizat al concernului german "CONTINENTAL" ce produce anvelope pentru automobile si camioane. Caracterizare agentului economic „DioPlus” SRL 2. Chisinau.11 si magazin in sectorul Buiucani pe Alba Iulia. 75 de asemenea si in raioanele de nord a republicii in or. de asemenea sunt primite comenzi de la clienti pentru anumite marimi de anvilope.

Botanica.Moldova. nivelul ierarhic si relatiile organizatorice. ponderea ierarhică (aria de control).de prestari servicii . Buiucani al municipiului pe str. care se regăsesc în orice organizatie indiferent dacă are sau nu caracter industrial.75 unde sund deservite mai mult masinele auto. SRL “DioPlus” este gestionata de domna Romanova-Mazina Ludmila Alexandru in calitate de director general. acumulatoare. ) . pise de schimb auto. montarea. De asemenea mai exista o filiala a firmei in sec. sunt: postul.de comert cu amanuntul .Structura organizationala Principalele componente ale structurii organizatorice. functia. unde circula multe automobile si anume camioane. acumulatoare) .2.) 2. cetateanca R. Chisinau. avand puteri depline asupra organizatiei. uleiuri. -director-tehnic Dontov Iurii Filaret cetatean R.a. Alba Iulia. “DioPlus” actioneaza in domeniul prestarii serviciilor si comertului. Obiectul de activitate Domeniile declarate in statutul societatii sunt: . Valea Crucii. -contabil sef d-nul Onufrei Valentin 23 .a. firma are o amplasare destul de buna si convinabila. fiind foarte comod pentru orce lucrare necesara de efectuat pentru automobilul clientului.11 la periferia orasului.Moldova. demontarea anvelopelor.Moldova. str. filtre. pomparea anvelopelor. Amplasarea teritoriala SRL „DioPlus” se afla in mun.prestari servicii : (schimbarea peselor.comert cu ridicata: (anvelope. servicii spalatorie s. balansare. lampe auto s. sec.comert cu amanuntul: (anvelope. avind atit magazin cu o bogata gama de anvelope pentru automobile si camioane cit si service auto si spalatorie auto. compartimentul.In prezent SRL.de comert cu ridicata . avind sub conducere 40 de lucratori: -director comercial d-nul Cinchivschii Victor Ion cetatean al R.

Fiecare pesoana angajată are separat incheiat contract de muncă conform regulamentului. prin deciziile luate personal si solidar. Colectivul este stabil pe perioada de peste 4 ani.a Numărul personalului angajat în serviciul la situaţia de 01. proportional cu cota de participare la capitalul social varsat. vor fi stabilite si distribuite pe baza bilantului contabil. Schema structurii posturilor 24 .01. Directorul general raspunde personal si solidar pentru daunele aduse societatii. Dividendele sau eventualele pierderi ale societatii . Persoanele cu răspundere materială au încheiat contract individual de răspudere materială deplină. 1 pesoană temporar.-contabil-operator d-na Musteata Natalia -contabil-casier d-na Stelea Dorina -casier d-na Marcu Ludmila -secretara d-na Slut Irina -agent comercial d-nul Sirbu Ion -manager personal d-na Spinu Raisa -manager vinzari d-nul Crudu Sergiu -lacatusi auto -spalatori auto -paznici -servitoare s. In prezent la întreprindere sînt angajaţi în serviciu pemament 40 persoane.08 este de 41 persoane.

Întotdeauna în vârful unei astfel de piramide se află conducătorul colectiv şi individual. autoritatea şi răspunderile sunt bine definite. conducătorii de la centrul intreprinderii pot să dea dispoziţii pe linie ierarhică unor conducători ai unor compartimente funcţionale. cultivând şi promovând spiritul de sinteză.Director General Director Comercial Director Tehnic Contabil Sef Secreara Agenti Comerciali Manageri Vinzari Mecanic Auto Lacatus Auto Contabil Operator Contabil Casier Casier Alti lucratori În cadrul societăţii cu raspundere limitata “DIO-PLUS” există o structură ierarhică.  Posibilitatea elaborării operative a celor mai corespunzătoare decizii. 25 . el este uşor de aplicat în procesul conducerii. Ca atare la orice nivel ierarhic un subordonat nu primeşte dispoziţii decât de la singurul conducător . Aceasta se caracterizează printr-un sistem de delegări de autoritate. acesta constituind o bună şcolă de formare a cadrelor de conducere. În acest sistem de organizare structurală fiecare şef este obligat prin răspunderile sale să cunoască. acestea fiind destul de simple. Acest tip de structură prezintă următoarele avantaje:  Sisteme de comunicaţie având canale de legătură relativ scurte sunt rapide în sens descendent şi ascendent. Întrucât acest tip de structură este simplu de înţeles. Există însă şi unele dezavantaje a acestui sistem de organizare:  O circulaţie greoaie a informaţiilor pe plan orizontal.  Prin numărul redus de membri.  Nu apare necesitatea solicitării specialiştilor în stabilirea schemelor organizatorice. acţionând cu eficienţă mare. în faţa căruia răspunde pentru acţiunea sa.sau circulară. evalueze.  Şeful trebuie să aibă o pregătire multilaterală. care poate fi rectangulară – verticală sau orizontală . Structura de conducere a unei firmei este reprezentată printr-o organigramă. iar la bază se găsesc executanţii. care exercită conducerea operativă. optimizeze toate activităţile cerute de realizarea unui obiectiv. deoarece legăturile dintre compartimentele situate la acelaşi nivel nu se pot realiza decât prin intermediul şefului ierarhic superior.

regulamente. de obiective. b)să respecte disciplina de muncă.igienei de producere. de dezvoltarea în perspectivă.Cu privire la protecţia muncii”intrată in viguare prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr.standardele. de acceptarea delegării de autoritate.să sporească productivitatea muncii.o înaltă calitate în lucrul îndeplinit şi înaltă cultiră a producerii.actele legislative a Republicii Moldova. f)să păstreze în ordine şi curăţenie locul său de muncă.626-XII din 2 iulie 1991 precum şi Codul de legi cu privirea la muncă. 26 . şcolilor medii speciaslizate şi şcolilor de învăţămînt public general care se află în momentul corespunzător la practică precum şi alţi participanţi la diferite forme de muncă. d)să studieze şi să însuească practic precum şi să respecte cerinţele normelor.Drept normă fundamentală în protecţia muncii serveşte Legea Republicii Moldova . standarde.faţă de locurile de muncă.1. Lucrătorii întreprinderii sînt obligaţi: a)să lucreze cinstit si constiincios. actele normative internaţionale ratificate de Republica Moldova şi toate prevăzînd cerinţele de securitate şi igienă în organizarea muncii. Organigrama rectangulară verticală este construcţia grafică în care nivelurile ierarhice sunt subordonate de sus în jos.instrucţii.regulilor şi a altor acte normative cu privire la protecţia muncii..să execute la timp şi precis dispoziţiile administraţiei.să respecte igiena în încăperi şi pe teritoriu.securităţii contra incendiilor.normele formele de instruire în protecţia muncii sînt obligatorii pentru toate întreprinderile funcţionării şi lucrătorii lor.Organigrama este o reprezentare grafică a structurii de conducere. e)să înceapă lucrul fiind în astfel de aptitudine pentru muncă ca să nu se expună pericolului el însuşi şi să nu prezinte acest pericol pentru alţi colaboratori. iar legăturile ierarhice sunt redate prin linii continue. Organigrama firmei “DIO-PLUS” este rectangulară verticală. În stabilirea organigramei trebuie ţinut cont de particularităţile intreprinderii. normative. Legile fundamentale cu privire la protecţia muncii in cadrul intreprinderii “DioPlus” 1.Legile. c)să respecte disciplina tehnologică.să respecte durata orelor stabilite pentru muncă.să se prezinte la timp la serviciu.să obţină o producţie de înaltă calitate. Legilor cu privire la protecţia muncii sînt supuşi toţi lucrătorii care sunt la muncă cu întrepriderile şi instituţiile de diferite forme de proprietate şi gospodării precum şi studenţii din sistemul de învăţămînt superior şi elevii şcolilor profesionale. Regulamentul disciplinei de muncă şi regimul intern de muncă.

Pentru timpul de întrerupere a lucrului la întreprindere. 2. din Austria . schimbarea caracteristicilor economice ale unui produs.la locurile de lucru din cauza unor încălcări a legislaţiei cu privire la protecţia muncii comise fără vina lucrătorului. Pentru participarea activă în lucrul de protecţie a muncii colectivele de muncă şi lucrătorii luaţi aparte sînt posibili de a fi stimulaţi. b)mustrare. Garantarea lucrătorilor contra staţionării nevoite în caz de a refuza să lucreze cînd lipsesc condiţiile de asigurare a muncii.a. De obicei se pot combina două sau trei în una singură. Marfa (anvelopele. găsirea şi ocuparea unei breşe tehnologice d. e)concediere.3.Pentru încălcarea disciplinei de muncă şi a cerinţelor regimului intern de muncă lucrătorul poate fi supus următoarelor sancţiuni: a)observaţie. Strategiile de promovare a calitatii Activitatea Firmei DioPlus este comertul. loveşte acolo unde nu există nimic c.în secţii. acumulatoarele) sunt de o calitate inalta. de acceia managerii firmei lucreaza asupra promovarii produselor si a calitatii lor. insa multi dintre cumparatori nu cunosc lucrul asta.pentru lucrător se păstrează locul de lucru. d)transferare la un serviciu cu remunerare inferioară pu un termen de pînă la 3 luni sau trecerea la mun post inferior pe acelaşi termen. 27 . Strategiile de promovare a calitatii sunt: a. „Gislaved” s.Refuzul lucrătorului de a executa un lucru pentru care nu s-au asigurat condiţiile de protecţie a muncii şi persistă pericolul de a se aduce prejudicii sănătăţii sau însăşi vieţii lucrătorului se consideră drept motivat cu plin temei şi nu poate avea nici o consecinţă de responsabilitate pentru acest lucrător. care ii permite sa sa importe productia de la unii din cei mai buni producatori cum ar fi concernul „Continental” din Germania.postul ce ocupă i remunerare salarială în mediu. ale unei pieţe sau ale unei industrii Aceste strategii nu se exclud reciproc. c)mustrare aspră. aruncă în luptă toate resursele pe care le ai b.

După 60 ani. A achiziţionat patentele de vitamine pe care nu le vroia nimeni. a angajat cercetători de la Universitatea din Zurich oferindu-le salarii de câteva ori mai mari decât cele de profesori pe care nici industria nu le oferise până atunci şi a investit toţi banii pe care îi avea şi pe cei care i-a putut împrumuta pentru fabricarea şi comercializarea acestor produse. nu cu produsele. Odată lansată. A mizat apoi pe vitaminele nou descoperite într-un timp când existenţa lor nu era acceptată de lumea ştiinţifică. Hoffmann . necruţătoare şi nu admite greşeli. Dacă reuşeşte recompensele sunt mari . dacă nu chiar spre o dominare a noii pieţe sau a unor noi industrii. omul de afaceri tinde spre supremaţie. Se concentrează asupra pieţei şi este dirijată de aceasta. Cu această strategie nu există o a doua şansă. Originile ei sunt umile. Ex: De mulţi ani.La Roche deţinea jumătate din piaţa mondială a vitaminelor. Şi totuşi cei doi termeni sunt potriviţi pentru că descriu o strategie în substanţa ei. altfel totul este compromis. Bineînţeles că era în urma marilor producători de vopsele din Germania şi a două sau trei firme din Elveţia. când patentele au expirat.Aruncă în luptă toate resursele pe care le ai Acesta este felul în care îşi explică victoriile un general federal din timpul războiului civil din America. Până în 1925 fabrica vopsele textile. firma Hoffmann . Aceasta strategie nu înseamna crearea unei afaceri noi imediat. dacă nu merge de la început atunci nu va merge deloc. In strategia sa. ceea ce înseamnă miliarde de dolari anual. este greu de reglat sau de corectat. Este strategia cea mai puţin previzibilă. Loveşte acolo unde nu este nimeni Conceptul de imitaţie creatoare conţine o contradicţie: ceea ce este creator trebuie să fie şi original iar imitaţia nu este creatoare.La Roche din Basel Elveţia este cea mai mare şi cea mai profitabilă companie farmaceutică. dar tinde de la început spre o poziţie de conducere. Omul de afaceri nu face ceva ce a făcut deja altcineva dar consideră că inovaţia sa este mai buna decât ceea ce au făcut predecesorii săi în domeniu. Imitaţia creatoare începe cu pieţele. Breşele tehnologice 28 . deşi acesta este scopul. Această strategie trebuie să lovească direct la ţintă.

Cei care practică această strategie se aleg cu bani. Acesta este ultimul scop al unei firme cu activitate economică şi se poate realiza în patru moduri diferite: a. Putem analiza si o politica europeana de promovare a calitatii Politica europeană pentru promovarea calităţii are două părţi: o viziune strategică a calităţii pentru Europa care-şi propune să identifice punctele cheie pentru dezvoltarea unei imagini şi unei culturi europene a calităţii şi un "program european pentru promovarea calităţii" care va duce la materializarea acestei viziuni . prin livrarea a ceea ce reprezintă valoarea pentru client. * O viziune strategică pentru Europa 29 . Este posibil ca produsul sau serviciul la care se referă să existe de mult timp.Toate strategiile discutate până acum aspiră la conducerea sau dominarea pieţei în vreme ce strategia breşei tehnologice aspiră la deţinerea monopolului întro zonă limitată. transforma acest produs sau serviciu vechi în ceva nou. prin sistemul de preţuri c. Din punct de vedere fizic nu este nimic nou. De îndată ce această enzimă a fost folosită şi patentată. Schimbarea valorilor şi a caracteristicilor In această situaţie strategia însăşi este o inovaţie. Strategia. îi schimba valoarea. prin adaptarea la realitatea economică şi socială a clientului d. Din punct de vedere economic există ceva diferit şi nou. însă. Firma Alcon a obţinut o enzimă folosită în chirurgia oftalmologică. Nici un chirurg nu mai lucrează fără ea. Aceasta tinde să-i facă pe cei care o practică imuni la concurenţă şi imposibil de provocat. utilitatea şi caracteristicile economice. Cel mai important lucru în această strategie este să fi foarte discret în ciuda faptului că produsul este esenţial procesului. a avut o poziţie de bariera. Există trei moduri distincte de abordare a acestei strategii: • strategia barierei • strategia calificării în specialitate • strategia pieţei STRATEGIA BARIEREI Ex. creând utilitate b. aşa cum este de exemplu serviciul poştal care are o vechime de aproape 2000 ani. Scopul acestei strategii este crearea unui client.

Cu scopul ca aceste imagini şi culturi europene privind calitatea să fie acceptate şi asimilate de operatorii europeni. ele trebuie bazate pe diversitatea culturală şi bunăstarea Europei. motivarea şi satisfacerea personalului. viziunea strategică trebuie să contribuie la crearea unui punct de referinţă pentru a face să fie sigure atât continuitatea diferitelor dimensiuni ale calităţii în Europa cât şi legătura dintre operatori şi autorităţile publice. efectivitatea companiilor vizând excelenţa. consumatorii şi clienţii sunt satisfăcuţi .mediul înconjurător este respectat 1. 30 . o perspectivă internă intenţionând să facă să fie sigură desfăşurarea mai eficientă a variatelor funcţiuni ale strategiei şi managementului şi o dezvoltare a resurselor umane.cetăţenii. mai degrabă decât pe elemente exclusiv tehnice cum ar fi asigurarea privind calitatea. ştiinţifice şi academice. în acelaşi timp trebuie să fie orientate către excelenţă.numărul locurilor de muncă este dezvoltat pe baza competitivităţii. lucrul bine făcut. numărul locurilor de muncă şi de a se conferi o mai mare competitivitate generală companiilor ca şi de a oferi o viziune asupra rolului diferiţilor parteneri publici şi privaţi.companiile sunt conduse eficient . Accentul trebuie pus pe un management strategic al calităţii bazat pe satisfacerea clienţilor. motivarea şi angajamentul liderilor de management şi politici constituie elementul cheie în succesul economiei europene şi unul dintre principalele principii ale acestei politici noi. In mod specific.personalul este bine instruit. Această politică europeană pentru promovarea calităţii plănuieşte întărirea competitivităţii generale a companiilor prin două orientări majore: . ea trebuie să stimuleze discuţiile ca şi evoluţiile politice. Conştientizarea. resursele disponibile sunt bine utilizate . motivat şi dezvoltat . inovaţiei şi creativităţii generale Viziunea strategică intenţionează să sublinieze importanţa dezvoltării unor imagini şi culturi europene cu scopul de a se încuraja creşterea economică. care caută în primul rând să facă sigură conformitatea cu specificaţiile.o perspectivă externă focalizată pe satisfacerea clientului şi respectul pentru mediul înconjurător ( într-o abordare generală a calităţii vieţii) 2.Adoptarea acestei politici pentru promovarea calităţii este bazată pe o viziune strategică asupra calităţii pentru Uniunea Europeană în care: . In consecinţă.

premiul european de calitate Acesta a fost lansat în 1992 de EFQM în cooperare cu EOQ şi cu sprijinul Comisiei de Promovare a Calităţii. Modelul folosit ca premiu poate fi utilizat pentru a se autoevalua.diverse planuri privind calitatea . Autoevaluarea implică o trecere în revistă sistematică şi continuă a activităţilor şi rezultatelor companiei şi face posibil să se identifice punctele tari şi elementele de îmbunătăţire în abordarea calităţii companiei.diverse premii naţionale privind calitatea Programul european de promovare a calităţii cuprinde trei orientări principale pentru intervenţie şi reflecţie: 1. motivării. cu acordarea atenţiei cuvenite principiului subsidiarităţii. să crească angajamentul şi motivarea dezvoltării capitalului uman şi sa dea oamenilor o responsabilitate mai mare 2.proiecte de cooperare şi asistenţă tehnică pentru ţări terţe .* Un program european de promovare a calităţii Implementarea programului european de promovare a calităţii (EQPQ) va trebui să fie bazată pe o strategie de acţiune unificat şi unic coordonată la nivelele comunităţii. motivarea. administrat de EFQM . Acţiuni: 1. Iată câteva exemple de acţiuni şi iniţiere aflate în desfăşurare: . să dezvolte coeziunea tuturor celor implicaţi în jurul imaginii şi culturii privind calitatea propunerii * Creşterea angajamentului. Aceasta metodologie prezintă un număr de avantaje: 31 . El vizează încurajarea şi recunoaşterea atingerii excelenţei de către companii în privinţa managementului calităţii ca mod cheie pentru a dobândi îmbunătăţirea continuă a competitivităţii. îmbunătăţirea calităţii aparatului productiv european 3. nivelul de responsabilitate alocat şi cunoştinţele personalului la toate nivelurile.premiul european de calitate. responsabilităţii alocate ca şi dezvoltarea capitalului uman Obiective : Să crească angajamentul.programe de instruire pentru dezvoltarea resurselor umane şi pentru creşterea cunoştinţelor şi priceperii acestora .schema de eco-management şi audit a comunităţii care face să fie sigura legătură şi integrarea cu managementul calităţii pentru a se evita consumul inutil de resurse . atât publici cât şi privaţi. în privinţa abordării calităţii care este esenţială pentru tratarea cu succes a provocărilor societăţii moderne. a diverşilor participanţi.

De aceea Comisia de Promovare a Calităţii plănuieşte să sprijine EQP îndeosebi prin EOQ în cadrul instruirii continue a muncitorilor cu scopul de a întări şi transforma sistemele existente de calificare a profesioniştilor într-un sistem european original. noi metodologii. servicii publice şi clienţi. cercetare şi dezvoltare de noi tehnologii şi metode pentru întreţinere şi control. 3. broşuri de informare şi afişe) pe teritoriul UE prin intermediul organizaţiilor naţionale şi europene. Săptămâna europeană a calităţii Scopul organizării unei săptămâni europene a calităţii este de a concentra într-o singură săptămână o campanie de conştientizare publică şi demonstrare a avantajelor şi importanţei calităţii pentru competitivitatea economiei europene. promovarea dezvoltării şi răspândirii noilor metodologii ale calităţii 2. Reţele şi foruri universitare Comisia intenţionează să încurajeze universităţile să-şi lărgească şi să întărească legăturile între ele în domeniul calităţii prin reţele.integrarea proiectării industriale. pentru operatori economici. Calitatea în cursurile educaţionale are loc prin promovarea introducerii şi dezvoltarea calităţii în predarea cursurilor tehnice şi universitare. îmbunătăţirea calităţii produselor si serviciilor. să-şi împărtăşească experienţele în acest domeniu şi să elaboreze programe comune de instruire la nivel european. comunicate de presă. Aceste reţele vor permite să coopereze mai bine. proiectare industrială. Acţiuni: 1. deschis şi credibil. compania a crescut accelerat nevoia de a avea personal instruit şi experimentat.poate fi un mijloc efectiv de identificare si concentrare a eforturilor companiei 2. Comisia de Promovare a Calităţii plănuieşte să sprijine EQP (platforma europeană pentru calitate) pentru desfăşurarea de activităţi şi iniţiative integrate (de ex. Un sistem pentru calificarea specialiştilor în calitate Ca reacţie rapidă a calităţii ca element al managementului. 4. * Imbunătăţirea aparatului european Obiectiv Creşterea componentelor economiei europene atât pe piaţa internă cât şi pe piaţa mondială prin inovare tehnologică. promovarea proiectării industriale în planificarea şi dezvoltarea de produse 32 ..o bază detaliată pentru decizii strategice . conferinţe. 5.

Abordarea calităţii aşa cum este propusă în această lucrare nu mai constituie o soluţie tehnică sub autoritatea şi responsabilitatea câtorva persoane (destinată rezolvării unei probleme tehnice) ci o soluţie strategică generală de responsabilitate a fiecăruia. Bilanţul financiar (în mil. necesită o tratare prealabilă a posturilor de activ şi de pasiv după criteriile de lichiditate-exigibilitate. promovarea cercetării. 6. are meritul de a pune in evidenţă riscul de insolvabilitate al întreprinderii. 5. producţie. cu scopul de a creşte eficienţa şi competitivitatea companiilor ca şi calitatea vieţii oamenilor. Aceasta consta în incapacitatea intreprinderii de a-şi onora angajamentele asumate faţă de terţi.calitatea în servicii.aspecte privind mediul înconjurător promovarea integrării aspectelor privind mediul înconjurător în ciclul de viaţă al produselor. încercare. dezvoltării şi demonstrării noilor tehnologii de proiectare. promovarea studierii şi utilizării noilor metodologii privind calitatea serviciilor. De aceea ea reprezintă pentru economia europeană o cale posibilă către excelenţă.lei) Denumire indicator Activ Nevoi permanente: Imobilizari necorporale Imobilizari corporale Imobilizari financiare Nevoi temporare: Stocuri Creante Titluri de plasament 33 2006 35450 10000 25000 450 11700 5200 4500 550 2007 40450 7500 32500 450 17590 6800 8750 150 .3. numită în practica ţărilor occidentale analiză patrimoniala. 4.4. pornind de la elementele conţinute în bilanţul contabil. Construcţia bilanţului financiar. îndeosebi în sectorul public.noi tehnologii.legăturile cercetare-companie promovarea legăturilor între cercetare şi companii. ţinere sub control şi organizare. Datele necesare analizei financiare sunt preluate din bilanţul financiar. Analiza Financiara a intreprinderii Analiza lichiditate-exigibilitate. 2.

Disponibilitati Total activ Pasiv Capitaluri permanente: Capital Social Rezerve Rezultatul net nerepartizat Provizioane reglementate mai mari de un an Datorii financiare mai mari de un an Resurse temporare: Furnizori Datorii salariati Datorii buget Datorii bancare mai mici de un an Total pasiv 1450 47150 38050 25000 10000 0 1500 1550 9100 5400 100 580 3020 47150 1890 58040 44340 25000 15000 0 2000 2340 13700 7100 150 690 5760 58040 În plus. CU MARFURILE MARJA COMERCIALA ANUL2006 114000000 16000000 98000000 ANUL 2007 286000000 162000000 124000000 Marja comercială realizată în 2006 şi 2007 demonstrează un excedent din vânzarea mărfurilor.PRODUCTIA STOCATA + VENITURI DIN PRODUCTIA DE IMO 34 . a activităţii comerciale a firmei. PRODUCTIA EXERCITIULUI = PRODUCTIA VANDUTA +/. rezultând obţinerea unui profit din activitatea comercială. MARJA COMERCIALA = VANZARI MARFURI . creşterea înregistrată de acest indicator semnifică o îmbunătăţire. din punct de vedere financiar.COSTUL MARFII VANDUTE INDICATORI VANZARI MARFURI CH.

creditori. stat. serviciilor cumparate de firmã de la terti. în special muncã si capital. IMO.INDICATORI PRODUCTIA VANDUTA PRODUCTIA STOCATA VENITURI DIN PROD.CHELTUIELI PERSONAL -IMPOZITE SI TAXE INDICATORI ANUL 2006 VALOAREA ADAUGATA 16345293 VENITURI DIN 0 SUBVENTII CH. energiei. peste valoarea materialelor. actionari si firmã prin capacitatea de autofinantare. INDICATORI ANUL 2006 MARJA COMERCIALA 1559126 PRODUCTIA 23403188 EXERCITIULUI CONSUM TERTI 8617021 VALOAREA ADAUGATA 16345293 EXCEDENTUL BRUT AL EXPLOATARII (EBE) = VALOAREA ADAUGATA +SUBVENTII .CONSUMURI DE LA TERTI Valoarea adaugatã exprimã cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie. CU IMPOZITE SI 992070 35 ANUL 2007 2137130 29318335 9834038 21621427 ANUL 2007 21621427 0 1342698 . Acestã valoare adãugatã reprezintã sursa de acumulãri bãnesti din care se face remunerarea participantilor directi si indirecti la activitatea economicã a firmei: personal. PRODUCTIA EXERCITIULUI ANUL 2006 19585302 116059 3701827 23403188 ANUL2007 25655039 117148 3546148 29318335 VALOAREA ADAUGATA = MARJA COMERCIALA + PRODUCTIA EXERCITIULUI .

a datoriilor cãtre bugetul statului si de remunerare a investitorilor de capital (actionarii si creditorii).TAXE CH. EBE exprimã capacitatea potentialã de autofinantare a investitiilor (din amortizari. CU PERSONAL EBE 3922119 11431104 3730050 16548679 EBE exprimã acumularea brutã din activitatea de exploatare.lei 70 60 50 40 30 20 10 0 a 2004 nul a 2005 nul a nul 2006 a 2007 nul cifrade a ceri fa rez tul dinexploa re ulta ta REZULTAT CURENT = REZULTATUL EXPLOATARII +VENITURI FINANCIARE . mii. prin deducerea tuturor cheltuielilor (plãtibile si a celor calculate) din veniturile exploatãrii (încasabile si a celor calculate). nu si plãtite. REZULTATUL EXPLOATARII = EBE + RELUARI ASUPRA PROVIZIOANELOR +ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE .AMO SI PROVIZIOANE CALCULATE . EXPLOATARE Profitul din exploatare exprimã mãrimea absolutã a rentabilitãtii activitãtii de exploatare.ALTE CH.CHELTUIELI FINANCIARE INDICATORI REZULTAT ANUL 2006 11067023 36 ANUL 2007 16012710 . tinând cont de faptul cã amortizarea si provizioanele sunt doar cheltuieli calculate. de achitare. provizioane si profit).

CHELTUIELI PLATIBILE 37 .PARTICIPAREA SALARIATILOR LA PROFIT) .IMPOZIT PE PROFIT INDICATORI ANUL 2006 REZULTATUL CURENT VENITURI EXCEPTIONALE CHELTUIELI EXCEPTIONALE REZULTAT EXCEPTIONAL VENITURI TOTALE CHELTUIELI TOTALE REZULTAT BRUT IMPOZITUL PE PROFIT REZULTAT NET ANUL 2007 11666281 18845 47797 -28952 27345851 15708522 11637329 3532385 8104945 17240531 309114 274673 34441 35075443 17800471 17274972 2404685 14870287 CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE(CAF) = VENITURI INCASABILE .EXPLOATARE VENITURI FINANCIARE CHELTUIELI FINANCIARE REZULTATUL FINANCIAR REZULTATUL CURENT 606178 6920 599258 11666281 1632646 404825 1227821 17240531 REZULTATUL NET = REZULTATUL CURENT + REZULTATUL EXTRAORDINAR (.

CALCULATE VENITURI CALCULATE CAF ANUL 2007 8104945 433747 492536 8046156 14870287 972465 1421773 14420979 Capacitatea de autofinantare exprimã un surplus financiar degajat de activitatea rentabilã a firmei.VENITURI CALCULATE INDICATORI ANUL 2006 REZULTAT NET CH. SI EXTRAORDINARE INCASABILE . EXPL. PLATIBILE VEN. respectiv sursa financiarã generatã de activitatea industrialã si comercialã a firmei dupã scãderea tuturor cheltuielilor plãtibile la o anumitã scadentã. Se poate determina prin douã metode : Metoda deductivã CAF = EBE + ALTE VENITURI EXPL. FIN . EXPL. FIN. PLATIBILE IMPOZITUL PE PROFIT CAF ANUL 2006 11431104 62748 1 132487 47797 3532385 8046156 ANUL 2007 16548679 53958 0 519987 296960 2404685 14420979 Metoda aditivã: CAF = REZULTAT NET +CHELTUIELI CALCULATE . PLATIBILE + VENITURI FIN. SI EXCEP. FIN. INCASABILE ALTE CH.Capacitatea de autofinantare reflectã potentialul financiar de crestere economicã a firmei. INCASABILE .CH.PARTICIPAREA SALARIATILOR LA PROFIT INDICATORI EBE ALTE VEN. SI EXTRAORDINARE PLATIBILE -IMPOZIT PE PROFIT .SI EXCEP. INCASABILE CH. Ea nu are decât un caracter potential dacã nu este sustinutã de 38 .ALTE CHELTUIELI EXPL.

39 .mijloace financiare efective. Aceasta semnifica o potentiala remunerare in termeni monetari de care pot dispune participantii la finantarea firmei.Cresterea economica CFD = CFgest . surplusul monetar degajat prin cresterea trezoreriei nete în ultimele douã exercitii financiare dovedeste cã cea mai mare parte a acestei capacitãti de autofinantare este sustinutã de o trezorerie efectiv disponibilã. determinand astfel scaderea cash-flow-ului de gestiune. ceea ce a dus la o depreciere a capitalurilor.∆IMO . iar pe de alta parte modificarea imobilizarilor (∆Imo>0). Ori. CASH-FLOW DISPONIBIL CFD = CFgest . este necesara o atragere de noi capitaluri de la acestia sau gasirea de noi surse prin contractarea de datorii financiare sau credite de trezorerie pentru acoperirea golurilor de casa. deci depinde de amploarea autofinantarii si de modificarile patrimoniale datorate miscarii capitalurilor proprii si imprumutate.∆NFR In perioada analizata firma inregistreaza un cas-flow disponibil negativ. ci dimpotriva. Acest flux financiar negativ are drept cauza rata inalta de inflatie din acesti ani. Marimea efectiva a acestei remunerari este data de valoarea cash-flow-ului disponibil. adica activitatea firmei nu genereaza un flux de lichiditati catre actionari. marfuri si produse. VARIATIA IMO VARIATIA NFR CFD 5515423 687340 0 6202764 76637898 -3541512 -66893622 8104945 1616325 0 9721270 14916465 -4332734 -862461 14870287 3329194 10287 18209768 22113079 1067643 -4970955 Prin valorile sale pozitive si crescatoare se evidentiaza faptul ca activitatea de gestiune a firmei degaja un flux de trezorerie pozitiv. care a determinat pe de-o parte cresterea preturilor la materiale. ANALIZA CASH-FLOW-URILOR CASH-FLOW DE GESTIUNE CFgest = PN + AMO + DOB REZULTAT NET AMORTIZARE DOBANZI Cfgest.

In anul 2007 firma apeleaza la credite bancare pe termen lung.FIN DOBANZI CFDcreditori CFD 2005 72298438 5515423 -66783015 0 0 0 -66783015 2006 12257937 8104945 -4152992 0 0 0 -4152992 2007 19682389 14870287 -4812102 1205939 10287 -1195652 -6007754 Pe anii 2005 si 2006. unde exista in cadrul firmei doar o categorie de investitori.Defalcat in raport cu cele doua destinatii ale sale.VariatiaCPR CFDcreditori = DOBANZI . valoarea CFDactionari va corespunde valorii CFD. releva o atragere de resurse din afara firmei pentru acoperirea cresterii stocurilor si creantelor in anul 2007. ANALIZA RENTABILITATII Analiza rentabilitatii firmei se realizeaza pe baza ratelor de rentabilitate economica si financiara. cash-flow-ul disponibil se prezinta astfel: CFD = CFDactionari + CFDcreditori unde: CFDactionari = PN . in anul respectiv CFDcreditori a carui valoare este negativa. rata ridicata a influatiei a determinat cresterea postului bilantier de rezerve.68950750 0. Desi in aceasta perioada rata de distribuire a dividendelor a fost in medie de 45% din profitul net. Astfel.Variatie DATORII FINANCIARE INDICATOR VARIATIE CPR REZULTAT NET CFDactionari VARIATIE DAT.160774689 40 . Aceste valori se datoreaza faptului ca remunerarea potentiala pe seama cash-flow-lui de gestiune (care in cazul actionarilor apare sub forma de profit net) este mai mica decat fluxul de trezorerie determinat de modificarea capitalurilor proprii. Marimea negativa a CFDactionarI nu reflecta neaparat o stare nefavorabila pentru firma. Rec = (EBIT1-TAX1) AE0 = (PN1+ DOB1) / AE0 AE = IMO + VARIATIE NFR Rfin = PN1 / CPR0 INDICATOR 2005 2006 2007 REC 0.1009364 0. dar mai ales pe baza factorilor de influenta cantitativi si calitativi in care se descompun aceste rate. si deci implicit a capitalurilor proprii.

246773081 REC 0. Marimile rentabilitatii financiare indica eficienta plasamentului facut de actionari in firma.68950750 0.160774689 Firma are capacitatea de a degaja o acumulare bruta dupa acoperirea cheltuielilor variabile din cifra de afaceri.651508214 BRUTE RATA ROTATIE 1. Ratele de rentabilitate sunt formate dintr-un factor cantitativ (rata de marja) si unul sau mai multi factori calitativi (rate de rotatie si de structura). rentabilitatea ei economica este egala cu cea financiara. Acesti factori servesc in special la alegerea directiilor de actiune pe viitor pentru cresterea rentabilitatii. Aceasta are capacitatea de a remunera actionarii prin dividende.19924956 0. Deoarece in anii 2005 si 2006 firma nu este indatorata. si anume rezultatul net al exercitiului.689507502 0. De asemenea. insa acest lucru trebuie realizat cu luarea in considerare a raportului pret/cost. Rfin = PN/CPR = PN/CA * CA/AE * AE/CPR = Rata marjei nete * Rata de rotatie a activului economic in CA * Rata de structura a capitalurilor 41 . O solutie pentru cresterea rentabilitatii economice ar fi cresterea factorului cantitativ (rata marjei brute).10093643 0. care sa asigure autofinantarea cresterii economice a firmei si remunerarea actionarilor.160663545 2 3 Valorile ratei rentabilitatii economice pe perioada analizata evidentiaza faptul ca activul economic investit are capacitatea de a degaja un flux monetar pozitiv.1009364 0.378427461 0.50658296 0.RFIN 2 3 0. se pot fructifica avantajele unei specializari profunde in prestarea unui anumit serviciu sau a unei diversificari a serviciilor firmei. de a constitui rezerve si de a asigura continuitata si dezvoltarea activitatii din surse proprii. rentabilitatea economica poate fi ameliorata prin cresterea factorului calitativ asupra caruia nu exista restrictii exterioare firmei.822033477 0. Astfel. Rec = (PN1+DOB1)/AE0 = (PN1+DOB1)/CA0 * CA0/AE0 = Rata marjei brute * Rata rotatie a activului economic in cifra de afaceri INDICATOR 2005 2006 2007 RATA MARJEI 0.

insa avandu-se in vedere situatia firmelor concurente.6494% RATA LICHID. EXPLOATARE RATA LICHIDITATII PARTIALA = ACR-STOCURT / DAT. a factorilor calitativi sau a ambilor. in general.16066354 2 5 La randul ei si rentabilitatea capitalurilor proprii poate fi majorata prin cresterea factorului cantitativ.50658296 0.19924956 0.10093643 0. Riscul de lichiditate este. ANALIZA RISCULUI „LA DIO PLUS” Lichiditatea Riscul de lichiditate este acela de incapacitate a firmei de a plati datoriile care au devenit scadente. Cresterea factorului cantitativ presupune cresterea marjei nete existente in vanzari dupa eliminarea tuturor cheltuielilor.9827% PARTIALE RATA LICHID. dar si de alti interesati sa observe capacitatea de plata a firmei.5898% 60. din vanzarea carora va incasa bani. adica printr-o exploatare extensiva a activului economic.4011% 66.82203347 0. 45. Pentru a face fata platilor firma „DioPlus” desfasoare o activitate prin care transforma activele sale in produse si servicii. Aceasta analiza se realizeaza cu ajutorul ratelor de lichiditate.68950750 0. 52. Aceasta se poate obtine printr-o majorare a tarifelor.0011% 72. EXPLOATARE RATA LICHIDITATII IMEDIATA =DISPONIBILITATI / DAT. analizat de banci. rentabilitatea financiara creste prin cresterea ratei de rotatie.24677308 7 1 1 1 1 0. De asemenea. RATA LICHIDITATII GENERALE = ACR/DAT.6016% IMEDIATE 42 .INDICATOR RATA MARJEI NETE RATA ROTATIE RATA STRUCTURA RFIN 2005 2006 2007 0.65105782 1 4 1. 55. GEN.37842746 0. sau prin cresterea indatorarii firmei. dar numai cu conditia respectarii corelatiei: Rec > Rdob.EXPLOATARE INDICARORI 2006 2007 RATA LICHID.

firma are capacitatea de a face fata angajamentelor asumate pe termen lung. Acest alternativa trebuie adoptata.In comparatie cu valorile referinte minime. firma nu este capabila sa faca fata angajamentelor asumate fata de terti. in sensul ca in 2006 se inregistreaza o scadere brusca a capacitatii de plata a datoriilor de exploatare. firma intalneste dificultati in onorarea datoriilor pe termen scurt din creante. Acest fapt este evidentiat de valorile ratelor de solvabilitate (rata de indatorare. care corespund nivelelor impuse adesea de catre banci. iar pe de alta parte dezvoltarea unei politici agresive cu clientii prin reducerea soldului creante-clienti micsorand astfel durata de incasare. care este mai mica de 0. ceea ce semnifica inexistenta fondului de rulment. deci firma nu dispune de resurse pentru a-si asigura finantarea activelor circulante. in anii urmatori firma se afla in incapacitate de plata a datoriilor scadente sub 1 an. perioada de acoperire prin castig a dobanzilor). se observa ca firma se confrunta cu dificultati in ceea ce priveste plata datoriilor devenite scadente rezultate din operatiile curente si din prelevarile obligatorii. insa. SOLVABILITATEA Din punct de vedere al solvabilitatii. Din punct de vedere al lichiditatii. cu luarea in considerare alimitelor impuse de riscul indepartariiclientilor spre alti furnizori. O solutie indicata pentru perioada urmatoare de activitate ar fi pe de o parte realizarea unei concordante intre scadentele creantelor si cele ale datoriilor pe termen scurt.8. in care valorile ratelor de lichiditate tind catre cele de referinta. fapt evidentiat de valorile ratei lichiditatii partiale. De asemenea. fapt ce poate fi cauzat de incapacitatea firmei de a-si recupera la timp creantele. De asemenea o gestiune adecvata a stocurilor si o politica mai putin agresiva in ceea ce priveste fondul de rulment pot determina o ameliorare a lichiditatii. Aceeasi probleme apare si in situatia achitarii obligatiilor pe termen scurt din disponibilitati. Rata lichiditatii generale este subunitara. 43 . insa valorile continua sa fie sub cele de referinta. levierul. Cu exceptia primului an (2005) din perioada analizata. Evolutia celor 3 rate de lichiditate in perioada analizata este similara. La sfarsitul anului 2007 se observa o ameliorare a situatiei firmei in acest sens. acestea din urma fiind mult prea mici la un moment dat in comparatie cu marimea datoriilor devenite scadente la acel moment. Firma poate opta pentru obtinerea de disponibilitati si la stimularea platii creantelor in numerar prin acordarea de disconturi.

010744496 PAD 1510 Rata de indatorare generala mult sub 50% semnifica faptul ca firma nu intampina nici un fel de dificultati in rambursarea datoriilor si plata dobanzilor corespunzatoare conform conditiilor prestabilite prin contract. utilizarea de astfel de capitaluri imprumutate nu va fi eficienta. in perioada analizata. Valoare PAD mai mare decat 1 dovedeste ca firma „DioPlus” SRL poate face fata platilor cu dobanzile din surse proprii (profit net si amortizare).Firma. deoarece are posibilitatea sa le ramburseze din capitalul sau propriu. si-a acoperit necesarul de finantare din surse proprii si datorii cu scadente sub 1 an.010630279 DATORIILOR LEVIER 0. Graficul vinzarilor exprimata in lei in anul 2006 44 . Conform marimilor inregistrate de ratele de solvabilitate. Abia in cursul anului 2007 firma apeleaza la credite bancare. daca rentabilitatea economica pe viitor nu va depasi aceasta rata de dobanda. firma poate apela in continuare la credite bancare pentru a-si forma volumul de resurse banesti necesare continuarii activitatii. Raportul Datorii financiare/Capitaluri proprii mai mic decat 1 evidentiaza ca angajamentele bancare ale firmei pe termen mediu si lung sunt garantate de capitalurile proprii. Nivelurile inregistrat la ratele de lichiditate se afla sub cele cerute de banci si astfel exista riscul ca obtinerea de credite sa se faca la o rata de dobanda mai mare. aceste rate trebuie asumate si in functie de pozitia sa de lichiditate. Iar. Insa. ceea ce poate a determinat si slaba pozitie de lichiditate. si va determina in timp scaderea puterii firmei. dezvoltarii si efectuarii de noi investitii. INDICATOR 2007 RATA 0.

14000 000 12000 000 10000 000 8000000 6000000 4000000 2000000 0 1 trim 2 trim 3 trim 4 trim vinz ari venit Graficul vinzarilor exprimata in lei in anul 2007 16 000000 14 000000 12 000000 10 000000 8000 000 6000 000 4000 000 2000 000 0 1 trim 2 trim 3 trim 4 trim vinz ari venit Concluzie: analizind organigramele vinzarilor putem spune ca pe an ce trece se simte o crestere a vinzarilor. de asemenea creste si venitul la care o intreprindere adera si pe baza careia activeaza. din surse proprii.a. banci s. 45 . de unde se simte si o crestere a cantitatii marfurilor importate. in plus intreprinderea isi poate inchide (achita) datoriile fata de furnizori.

In funcţie de nivelul concurenţei.  alegerea celor mai eficiente mijloace pentru îndepărtarea concurenţilor.  preocuparea de a fi cel mai bine informat. Preţul de concurenţă nu este un preţ de relevare şi nu acţioneza ca barieră la intrarea în ramură a altor producători.  asigurarea unui minim de profit . fiecare 46 . dar ea se manifestă şi între consumatori. iar câştigul net să fie cel mai bun. regulile si cerintele unei intreprinderi cum sunt:  vânzarea mai puţin scumpă. reteaua de comert este destul de deasa cu concurenti puternici cum ar fi: Michelin.2.a Scopul intreprinderii noastre este de a desfasura o activitate ce tine de comertul atit cu amanuntul cit si cu ridicata. Autoprim s. Bridgestone. Problema concurenţei prezintă interes în primul rând pentru producători.5. El este un preţ acoperitor al costului. Good Year. fiecare agent economic este preocupat pentru conducerea activităţii sale astfel încât firma lui să fie cea mai competitivă. In municiul Chisinau unde se afla firma. respectind normele si legislatia in vigoare.  apărarea imaginii produsului. Cunoscând condiţiile de funcţionare a pieţei asigurate de transparenţa acesteia. Relatia Preturi – Concurenta O concurenta sanatoasa in orce afacere este un lucru bine venit.

chear si de la concurenti. reprezentate practice de entităţi identice. care se găsesc în strânsă legătură unii cu alţii. Ameninţarea noilor intraţi Noii intraţi reprezintă firme care pot intra sau care au intrat deja in sector. Chiar dacă intensitatea competiţiei diferă de la un sector la altul. • ritmul lent de dezvoltare al sectorului. mai ales in condiţiile unui exces de capacitate. urmărind permanent echilibrul dintre resurse şi cheltuieli. care consideră că acţiunile lor nu vor fi observate de firmele rivale . concurând cu firmele existente. puterea de negociere a clienţilor şi cea de negociere a furnizorilor.producător îşi poate orienta producţia prin costurile de exploatare. • costurile fixe înalte obligă firmele sa-şi utilizeze complet capacităţile de care dispun. nivelul inalt a culturii de deservire. ca sa atraga cit mai multi cumparatori. presiunea exercitată de produsele de substituţie. ceea ce duce deseori la diminuarea sensibilă a preţurilor. ea este determinată în general de aceleaşi forţe de bază. face deseori neobservată sporirea numărului "rebelilor". principalele tipuri de bariere de intrare într-un sector sunt: • economiile de scară (sau de talie). generând astfel o concurenţă putemică . • diversificarea concurenţilor şi mizele strategice înalte generează comportamente diferite în sector . Gradul de rivalitate între concurenţii existenţi Rivalitatea intensă este rezultatul acţiunii unui complex de factori structurali. • lipsa diferenţierii determină deseori cumpărătorii ca în alegerile lor să se axeze pe preţ şi calitate. chiar dacă câştigul lor este redus sau înregistrează pierderi. caz în care este posibilă o reacţie puternică a firmelor concurente. Aceste forţe sunt: gradul de rivalitate între concurenţii existenţi. Anturajul si conditiile bune create pentru cumparatori. adică fenomenul de scădere a costurilor medii pe termen lung datorat creşterii volumului producţiei şi vânzării. • barierele înalte de ieşire din sector obligă unele firme să rămână şi să continue lupta aici. Aceştia aduc cu ei noi capacităţi strategice şi dorinţa de a cuceri părţi de piaţă. acces liber la informatia despre productia propusa pretul si calitatea sunt un factor foarte important pentru firma. care determină firmele concurente să se angajeze într-o luptă aprigă pentru cote de piaţă . ameninţarea noilor intraţi. fie pe scară redusă. caz în 47 . carel obligă pe noul intrat să pătrundă pe piaţă fie pe scară mare. cum ar fi: • prezenţa unui număr ridicat de concurenţi sau a unor concurenţi de dimensiuni relativ egale.

deci necesitatea de a investi resurse financiare considerabile pot constitui bariere serioase în special în sectoarele în care costurile ridicate de publicitate sau cercetare-dezvoltare nu mai pot fi recuperate. costurile de schimbare a partenerului de afaceri. 48 . Analizele forţelor concurenţiale permit un prim diagnostic al structurii unui sector. În plus. ambele variante fiind deci indezirabile . adică costurile cu care se confruntă cumpărătorul atunci când trece de la produsul unui furnizor la produsul altui furnizor.• • • • • • care el este nevoit să accepte un dezavantaj de cost. studiind intensitatea luptei concurenţiale şi determinând atractivitatea firmei la acest nivel. Concluzie: Pentru pentru a cunoaste mai bine concurentii nostri este necesar de a analiza fortele lor concurentiale. limitării accesului la materiile prime. Dar sectorul se compune dintr-o diversitate de segmente care nu se supun forţelor concurenţei în aceeaşi manieră şi cu aceeaşi intensitate. politica guvernamentală dusă de stat în domeniul eliberării licenţelor. dezavantaje de cost faţă de clienţii existenţi pe piaţă. diferenţierea prin produs realizată de firmele ce operează pe piaţă . urmărind aceeaşi strategie sau o strategie vecină pe un anumit număr de dimensiuni strategice. un anumit număr de firme realizează aceleaşi practici strategice. accesul la canalele de distribuţie. nevoia de capital. în cadrul sectorului. Este important deci să se scindeze entitatea "sector" în unităţi de analiză mai fine şi mai omogene (segmente sau grupuri strategice). limitând sau împiedicând intrarea în sector. reglementării şi restricţionării anumitor activităţi poate avea efecte directe sau indirecte asupra noilor intraţi.

prin sincronizarea acţiunilor ei cu schimbările din configuraţia mediului.Capitolul 3 3. în primul rând ale pieţei interne şi externe. socio-economic. necesităţi aflate în continuă creştere şi diversificare.Ca sistem dinamic. bine fundamentate ştiinţific. din 49 . ale mediului extern în cadrul căruia organizaţia sau întreprinderea se constituie şi se dezvoltă. precum şi a modificărilor cantitative şi calitative care apar în sfera lui. Cunoaşterea caracteristicilor şi a mutaţiilor intervenite în structura mediului extern este o condiţie fundamentală a satisfacerii cantitative şi calitative a unei anumite categorii de trebuinţe de către întreprindere. chiar anticiparea evoluţiei viitoare a mediului. întreprinderea preia din mediul extern resursele de care are nevoie le introduce în procese specifice. O puternică influenţă asupra rezultatelor activităţii întreprinderii aşa cum am văzut o exercită mediul extern în care aceasta activează. se impune cu necesitate cunoaşterii conţinutului şi a cerinţelor mediului. ci un mijloc prin care se satisfac anumite nevoi ale societăţii. care trebuie să stea la baza elaborării unor strategii realiste. astfel încât întreprinderea să se poate adapta la noua lui structură. fizionomia şi mecanismul lui de funcţionare precum şi capacitatea întreprinderii de a fructifica oportunităţile şi a evita primejdiile pe care acesta i le furnizează. INFLUIENTA MEDIULUI EXTERN ASUPRA ACTIVITATII INTREPRINDERII Organizaţia în general şi întreprinderea productivă în special nu reprezintă un scop în sine.1. De aceea.

societăţii în ansamblul său şi chiar mondosistemului. Într-o altă idee se poate de reliefat şi un alt element şi anume taptul că asigurarea resurselor umane. financiare şi informaţionale de care firma are nevoie pentru funcţionarea şi dezvoltarea sa nu este posibilă. şi elaborarea de strategii şi politici de firmă realiste cu un grad ridicat de fundamentare ştiinţifică. fără luarea în considerare a factorilor de mediu. de altfel. cât şi pertru adoptarea şi aplicarea de decizii şi acţiuni care să reflecte necesităţile şi oportunităţile prezente şi de perspectivă al mediului ambiant. iar îndeplinirea corespunzătoare a funcţiilor sale economico-sociale nu este posibilă fără cunoaşterea şi valorificarea. în prezent. materiale. pe un plan superior. evoluţiile factorilor de mediu constituie o importantă premisă atât pentru asigurarea unor subsisteme organizatorice şi informaţionale eficace. cantitative şi calitative. Valorificate în procese complexe sub forma potenţialului atras în circuitul economic. a factorilor de mediu. lucrări cu caracter industrial ori servicii prin care întreprinderea răspunde necesităţilor economiei naţionale. Desfăşurarea activităţilor firmei în condiţii de calitate şi profitabilitate ridicate nu este posibilă fără conceperea şi realizarea unor strategii adecvate. luarea în considerare a evoluţiilor mediului extern reprezintă o condiţie fundamentală a satisfacerii. întreprinderea este o componentă de bază a mediului extern. În al patrulea rând. de amplificarea interdependenţelor cu mediul în care îşi desfăşoară activitatea. aflate într-o continuă creştere şi diversificare. ca un sistem de intrări (din mediul extern). după cum fundamentarea unor politici realiste este sensibil facilitată de existenţa unor strategii adecvate. Prin intrări.devenite factori de producţie . cât şi pe cel al "ieşirilor" . În acest sens. Integrarea armonioasă a acesteia în mezosisteme. reflectat atât pe planul "intrărilor" . Practica economică a 50 . întreprinderea se adaptează la mediu. macrosistem şi mondosistem implică o raportare permanentă la cerinţele umane. iar prin ieşiri aceasta va influenţa mediul. Necesitatea abordarii mediului extern al firmei Evoluţia întreprinderii moderne este marcată.care rezultă produse. extern). expresia acestei evoluţii o reprezintă accentuarea caracterului deschis al firmei concepute ca sistem. Pe această bază se asigură. servicii sau lucrări care vor fi transferate aceluiaşi mediu ambiant. informaţii şi servicii . în care evoluţia factorilor de mediu este "prinsă" corespunzător. cantitativ şi calitativ. acestea .prin care se integrează în mediul extern naţional şi internaţional şi care cunoaşte o varietate şi intensitate cu mult sporite faţă de perioada anterioară.bunuri materiale. a unei anumite categorii de trebuinţe de către întreprinderea respectivă.permit obţinerea de produse.factori de producţie şi informaţii. procese şi ieşiri (către mediul. În primul rând.

Angajaţii simt că. Orientarea spre proces în raport cu orientarea spre rezultate. Limitat în raport cu profesional. O altă problemă cheie a restructurării întreprinderilor este legată de cultura organizaţională. Orientarea spre muncă prevede îmbunătăţiri în cadrul muncii. În condiţiile economiei de piaţă principala componentă a mediului în care apare firma. Fiecare zi e bună şi aduce modificări. mijloceşte legăturile multiple ale întreprinderii cu mediul ambiant. În acest caz fiecare zi de activitate în firmă seamănă cu cea precedentă. Orientarea spre proces înseamnă că oamenii evită riscurile şi fac un efort limitat de muncă. Aceasta din urmă. Salariaţii gândesc la viitor. însă aplicarea lor în practică este problematică. Sistem deschis în raport cu sistem închis. în firmă sunt luate în consideraţie şi problemele personale ale angajaţilor. fiind un sistem de coordonare a activităţii economice a agenţilor economici. Sistem deschis înseamnă că firma e un sistem deschis pentru noii angajaţi. Dimensiunile evidenţiate descriu particularităţile culturii organizaţionale. Ultima reflectă un mod specific a colectivului întreprinderii de a acţiona şi interacţiona. Prima parte a acestei dimensiuni este asociată cu caracteristica firmelor japoneze. prin intermediul cărora se asigură legătura cu mediul. care sunt primite de angajaţi. Salariaţii îşi derivă identitatea din organizaţie (limitat). adaptabilităţii şi flexibilităţii firmei în raport cu mediul. Prima parte a acestei dimensiuni reflectă că. atât în calitate de producător cât şi de consumator. 6. Mecanismul pieţei reprezintă pentru întreprindere terenul de realizare a fluxului aprovizionare – producţie – desfacere. normele de organizare cuprind comportarea lor atât de acasă. Organizaţia răspunde de bunăstarea salariaţilor săi. 4. Orientarea spre salariaţi în raport cu orientarea spre muncă. Cultura organizaţională are următoarele şase dimensiuni: 3.dovedit că numai în măsura în care se cunosc şi se valorifică evoluţiile factorilor de mediu se pot concepe şi funcţionează corespunzător toate subsistemele managementului microeconomic. competenţa profesională a salariaţilor. În acest caz în firmă pot să se adapteze doar unii. Pe baza lor nu se pot formula 51 . Angajaţii nu consideră că firma angajează numai pe baza competenţei. angajaţii se simt închişi. În cazul firmei ca sistem închis. Realizarea obiectivelor întreprinderilor (creşterea rentabilităţii şi a eficienţei economice pe baza sporirii cifrei de afaceri pe seama fiecărui produs) este în funcţie de sporirea supleţei. Orientarea spre rezultate reflectă că angajaţii se simt confortabil în situaţii deosebite şi permanent fac maxim de eforturi. este piaţa. secretoşi. cât şi de la serviciu. Firma efectuează angajarea salariaţilor luând în consideraţie problemele sociale şi de familie. 5.

Un obiectiv tot mai răspândit al firmei devine cifra de afaceri. Astăzi tot mai mulţi adepţi au afirmaţiile lui Alexis Jacquemin precum că firma. b. care acţionează nemijlocit asupra dezvoltării întreprinderii. dar poate să nu fie necesară sau poate fi chiar dăunătoare pentru organizaţiile implicate în fabricarea produselor standard într-o piaţă competitivă a preţurilor. este foarte greu de a modifica valorile colective. Managerul firmei trebuie să cunoască configuraţia culturală a organizaţiei. Un aspect cultural poate fi valoros pentru un scop sau mai puţin valoros pentru alt scop.reţelele. orientarea spre client este puternic relevantă pentru întreprinderile angajate în activităţi de deservire şi în producerea de obiecte de calitate pentru uzul consumatorilor. care reflectă ponderea firmei pe piaţă. deoarece ceea ce este bun sau rău depinde în fiecare caz de direcţia care o are întreprinderea. Firmele vor avea comportamente diferite şi în dependenţă de specificul mediului ambiant în care activează.OBIECTIVELE ECONOMICE ALE FIRMEI ÎN CONDIŢIILE ECONOMIEI DE PIAŢĂ În condiţiile contemporane întreprinderea este un organism foarte complex. atunci strategia de formare a firmei care prevede o competiţie în domeniul de servicii clientului nu va avea multe şanse de izbândă. Compararea caracteristicilor diferenţelor de cultură la diverse niveluri ne dă posibilitatea de a evidenţia direcţiile de utilizare în procesul de restructurare a întreprinderilor a caracteristicilor culturii organizaţionale: a. Pentru a determina multiplele forme de comportament al firmei trebuie ca să se ia în consideraţie următoarele momente: 52 . La nivelul Micromediului o influienţă substanţială asupra obiectivelor firmei va avea numărul firmelor şi puterea lor economică de a influienţa piaţa. c. Procesul de restructurare a întreprinderilor trebuie să ia în consideraţie faptul că. Se potriveşte cultura organizaţională strategiei de restructurare a firmei? E necesar de a determina părţile puternice şi slabe ale configuraţiei culturale existente. Adesea este necesară efectuarea unui diagnostic cuprinzător al stării prezente a culturii şi a subculturilor organizaţiei.2. De exemplu. nu-şi poate limita obiectivul doar la maximizarea profitului. care se confruntă cu o mulţime de obiective contradictorii ce ţin de tactica şi strategia dezvoltării şi de satisfacerea intereselor proprietarilor şi ale managerilor. fiind un organism complex. 3. Diagnosticul cultural trebuie să contureze harta culturală a întreprinderii şi să ajute la crearea posibilităţii de a determina care strategii sunt necesare pentru întreprindere şi care nu sunt potrivite. De exemplu. mentalitatea economică a angajaţilor. dacă o cultură este puternic normativă.

durabilitate). Clasic: concurenţă pură (perfectă). care îşi realizează oportunităţile oferite de aceiaşi piaţă. analiza tipurilor de concurenţă crează posibilitatea de a evidenţia mai bine legătura dintre fenomenul concurenţial şi varietatea. în condiţiile contemporane este eterogenă şi îmbină consumatori productivi şi neproductivi. Analiza tipurilor de concurenţă are o însemnătate substanţială în două aspecte. Schumpeterian: impulsul inovării în condiţiile concurenţei monopolistice. Aceasta înseamnă că ele vor tinde să îmbine scrupulos interesele curente de asigurare a veniturilor cu interesul de dezvoltare şi consolidare a poziţiei firmei pe piaţă. dinamică a tipurilor de agenţi economici. ci şi la viitor. Aceasta din urmă. Prin urmare. alţii însă vor tinde să-l procure la un preţ cât mai scăzut. fiabilitate. Conform teoriei economice. cu niveluri diferite de disponibilităţi financiare. consumatorii aceluiaşi produs formează segmente de piaţă diferenţiale. interesele şi aspiraţiile producătorilor în calitatea lor de ofertanţi. deoarece nu dispun de venituri mari. Ultima reprezintă linia de acţiune aleasă în mod conştient dintr-un număr oarecare de posibilităţi în scopul atingerii unor obiective în condiţii de eficienţă maximă. h. − Libertatea de a acţiona. totuşi pregătirea deciziei cere participarea unui număr mare de comportamente şi de personal. Pe de altă parte. 53 . Tocmai varietatea şi dinamica tipurilor de agenţi economici contribuie substanţial la sporirea performanţelor sistemului economic. atunci unii îl vor procura indiferent de nivelul preţului unitar. Dacă. alegerea este făcută doar de o singură persoană. a unor reguli şi stări psihosociale care impun sau favorizează anumite acţiuni sau comportamente din partea agenţilor economici. Neoclasic: creşterea rolului monopolului şi oligopolului. Firmele în activitatea lor se vor orienta nu numai la ziua de astăzi. în final. − Activitatea de piaţă a întreprinderii este marcată de prezenţa întreprinderilor concurente. g. − Că dirijarea activităţii firmei se efectuează prin decizii. Alţi consumatori se orientează doar la calitatea înaltă a produsului. localizate în perioade diferite de timp: e. Pe de o parte. pot fi distinse patru moduri de abordare a activităţii agenţilor economici. această analiză evidenţiază faptul că competitivitatea firmei este determinată de costul de producţie al produsului (serviciilor) şi de calitatea produsului (design. utilizând în acest scop diverse căi şi metode. De restaurare a competiţiei prin dereglementări şi demonopolizări. Dacă consumatorii doresc acelaşi produs. f.− Pe primul plan se cere să se evidenţieze şi interesul clientei. − Existenţa în mediul economic a unor reglementări juridice.

M.Pentru ca decizia să fie optimă. În condiţiile economiei de piaţă principalul element al mediului în care apare întreprinderea ca producător şi ca consumator. care face parte din managementul întreprinderii şi care este după părerea mea cheia succesului a majorităţii întreprinderilor (anume a celor din R. iar ultimii nu investesc nici într-un domeniu de activitate al ţării. juridici ş. Un aparat avansat de investigare şi de prelucrare a datelor care ar asigura raţionalitatea alegerii. în prezent. despre care s-a vorbit mai detaliat în lucrare. g. demografic etc.M. Concluzii: Studiind diverse materiale.a. Un volum mare de informaţii care să reflecte adecvat fenomenele şi procesele economice. putem menţiona că mediul în care întreprinderile activează este schimbător şi pe parcursul timpului tinde spre a fi turbulent (modificările sunt foarte frecvente din cauza crizei politice şi economice ce afectează sfera de activitate a întreprinderii. Analizând starea economică actuală a R. În dependenţă de starea acestor factori distingem diferite tipuri de mediu. deaceea produsele autohtonele nu pot concura pe piaţa mondială cu alte produse. de amploare variată şi cu influenţe puternice asupra firmei. asociaţii profesionale. care nu furnizează materiale prime. o ocupă totuşi piaţa (despre acest element s-a vorbit mai detaliat în lucrare). putem spune că întreprinderea intră în relaţii directe cu astfel de elemente ale mediului: furnizorii. după părerea mea.). Propuneri: Aş dori în continuare să specific un factor important. sociali. din cauza că republica Moldova nu dispune de capital monetar. resurse energetice. greu de anticipat din cauza instabilităţii). investitorii. că performanţele 54 . politici. putem face următoarele concluzii: − fiecare agent economic inclusiv întreprinderile autohtone (Republica Moldova) îşi desfăşoară activitatea sa într-un mediu care îmbină diferiţi factori ca economici. − analizând Micro şi Macromediul întreprinderilor.a. referitoare la tema abordată în lucrare. prestatorii de servicii. − un rol primordial în activitatea întreprinderii cu acţiuni indirecte şi pe un termen lung o au mediul economic.Un obiectiv economic care să se poată cuantifica. Un rol important din aceşti factori. în schimb având un preţ ridicat şi fiind de calitate joasă. f. organe de stat ş. Eu cred. îl au furnizorii şi investitorii. trebuie să existe următoarele elemente: e. clienţii. din cauza situaţiei instabile în economie.

încetează – cu mult timp înaintea publicării – de a mai fi operante. Un argument suplimentar – şi poate mai convingător – este oferit de discreţia absolută manifestată de marile firme. pot oferi concurenţei informaţii preţioase. reclamă concentrarea raţională a tuturor resurselor disponibile şi canalizarea eficientă. Şansele de succes în afaceri. aceasta din urmă. atât despre natura obiectivelor. 55 . sunt considerabil sporite şi – în acelaşi timp – controlate. ale unei întreprinderi. coordonată. cât şi despre modul de atingere a lor. nu poate fi preluată şi aplicată ad literam de către o alta – chiar dacă. prezentate în literatura de specialitate. ci şi la posibile stări conflictuale în interiorul organizaţiei. Stucturile organizatorice unor companii renumite. a eforturilor depuse de către firmă. dacă firma dispune de o structură organizatorică adecvată scopurilor fixate. În pofida faptului că nici o structură organizatorică.economice a oricărei întreprinderi (societăţi comerciale) sunt indisolubil legate de propria structură organizatorică. concordantă cu natura şi cu amploarea activităţii desfăşurate şi adaptabilă condiţiilor de mediu. tipică unei firme. referitoare la structura organizatorică. o structură organizatorică greşit concepută va avea efecte contrare celor dorite. activează în acelaşi domeniu – secretul este impus de considerentul că detaliile. în ceea ce priveşte propriul mod de structurare organizatorică. propuse pentru o anumită activitate economică. Această afirmaţie categorică îşi găseşte justificarea – practică şi teoretică – în faptul că atingerea obiectivelor. În final putem spune că. conducând nu numai la creşterea nejustificată a costurilor de producţie sau la reacţii întârziate faţă de cerinţele pieţei.

Bruhn. Burduş E.Fundamentele managementului organizaţiei. Hriscev E.Marketing Heroism M. Ed.. Gavrilă. Ed. Nicolescu O. 9. Economic.Management. Burlacu N .Management. Ed.Chişinău. Economică 1999 6. Bucureşti 2000 10. 7.Bibliografie: I.. Bazele generale. Ed. T.Managementul general al firmei. Chişinău 2003 8. Cotelnic A. Bucureşti 2000. ASEM 1998 . Economică 1999 5.Marketing Silvia Hamău. A TIC 2003 56 .Management. Editura Economică 2002 2.Managementul activităţii de producţie. Editura Actami 1998 4. Economică. Comescu V. ASEM 2000 3.Marketing.Managementul firmei.

Bărbulescu. Bucureşti 1999 57 .11. ASER.Economia şi gestiunea firmei.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful