Fundamentalismul religios

Conf. univ. dr. Sandu Frunză

Schema generală a experienţei religioase

bigotismul. tradiţionalismul agresiv. exclusivismul.Ambiguitatea termenului fundamentalism   în limbajul comun: poate desemna erezia. în analizele academice: 7 modele (Majid Tehranian):  fundamentalismul ca anti-elitism  fundamentalismul ca anti-secularism  fundamentalismul ca anti-imperialism  fundamentalismul ca anti-comunism  fundamentalismul ca anti-modernism  fundamentalismul ca anti-feminism  fundamentalismul ca mişcare anti-decadentă . orice formă de radicalism. intoleranţa.

 ambiguitatea privind emergenţa fundamentalismului:  este un fenomen al modernităţii  este o temă recurentă în istoria religiilor  Dificultăţi:  dificultatea de a da o definiţie unică fundamentalismului  dificultatea de a stabili o esenţă fundamentalismului (inexistenţa unui „tip ideal”  dificultatea de a distinge între tradiţii religioase fundamentalismele religioase a a şi .

Tradiţia religioasă şi Fundamentalismul Tradiţia religioasă . mai mult sau mai puţin violentă. (Menachem Friedman) . Reprezintă o confruntare. al cărei adevăr îl păstrează în forma sa originară. a tradiţiei cu modernitatea.un sistem cultural rezultat de-a lungul unei evoluţii a credinţelor şi practicilor comunitare derivate din revelaţia divină. (James Davison Hunter Fundamentalism: An Introduction to a General Theory) Fundamentalismul .grupurile ce se manifestă ca mişcări social-politice protestatare şi se auto-prezintă ca o alternativă la statul secular-liberal al occidentului.

Mittleman .aspecte ce particularizează fundamentalismul în raport cu tradiţia religioasă  fundamentaliştii îşi construiesc propria bază socială pe noua realitate a modurilor de organizare presupuse de laicizarea societăţii spre deosebire de instituţiile religioase tradiţionale. mişcările fundamentaliste au moduri de organizare modernă.Alan L. de o mare complexitate. cel mai adesea autonome şi cu o identitate distinctă mişcările fundamentaliste reprezintă forţe antiseculare ce s-au adaptat la condiţiile luptei presupuse de structurile seculare dominante   .

3) Identitatea este modelată de o serie de eshatologii dramatice de sorginte divină 4) fundamentaliştii îşi mitologizează duşmanii. . fixează graniţe care protejează grupul de contaminare şi îi păstrează puritatea. 5) agresivitatea activităţii misionare. Martin şi R.“Trăsături de familie” ale fundamentalismului religios (Marty E. Scott Appleby): 1) este o formă de idealism religios 2) refuză raţionalitatea secularizată şi orice înclinaţie spre relativism.

în adoptarea selectivă a unor elemente din ambele. al evaluării modernităţii. 9) demonstrează o afinitate mai mare pentru modernism decît pentru tradiţionalism. relevă un impuls totalitar 7) se dovedeşte a fi selectiv cu tradiţia şi cu modernitatea. ci radioul. 8) Liderii carismatici şi autoritari joacă rolul central în procesul interpretării tradiţiei. biserica sau moscheea locală. televiziunea.Trăsături. 10) fundamentaliştii recurg la apelul de masă prin mijloacelor moderne de comunicare în masă. un pericol imediat. continuare 6) este anunţată o ameninţare iminentă. internetul . centrele de formare a noilor identităţi nu mai sînt sinagoga.

Lupta – modul de gestionare a violenţei  Marty E. Martin şi R.  luptă cu anumite “arme“.un cumul de sensuri totalizate în ideea de luptă  luptă pentru a apăra o viziune asupra lumii pe care au adoptat-o sau au moştenit-o şi pe care doresc să o facă mai puternică sau să o impună ca universală. transformate în fetişuri.  luptă împotriva celorlalţi  lupta se desfăşoară din voinţa divină sau cel puţin sub pavăza lui Dumnezeu.  luptă deoarece îşi văd identitatea ameninţată . Scott Appleby .

 de la refuzul modernităţii la contracararea globalizării occidentalizării. după caz. a celor care relevă secularismul.Lupta – modul de gestionare a violenţei  O mare diversitate de mişcări luptă pentru o varietate de probleme:  de la respingerea impunerii fiscale a instituţiilor private la problema rugăciunii în şcoală.  de la probleme locale foarte specifice la probleme de strategie mondială. .  de la acţiunile desfăşurate împotriva retragerii trupelor americane din Coreea de Sud la prezenţa acestor trupe în Arabia Saudită sau Afganistan.  de la respingerea valorilor laice la respingerea culturii occidentale construită pe valorile iudeo-creştine sau.

Caracteristici generale ale mişcărilor fundamentaliste • Scripturalismul • Reacţia la modernitate • Unitatea dintre puterea religioasă şi puterea politică • Resemnificarea teologică a istoriei • Violenţă simbolică şi terorism .

autoritar şi nemediat) ca bază a sistemului educativ. Fundamentalismul iudaic • Aaron Kirschenbaum. Jacob Neusner . dat o dată pentru totdeauna.„scripturalismul” este prezent în modul în care textele sacre sînt utilizate (îngust. .Scripturalismul Fundamentalismul creştin • înţelegerea scripturalismului ca literalism • Biblia cuprinde şi exprimă în mod literal adevărul absolut. • Michael Rosenak . ea este destinată să reglementeze toate acţiunile şi să modeleze întreaga creaţie umană.literalismul nu a fost şi nu este o caracteristică a interpretării în iudaism.

o ordine politică bazată pe implementarea unei utopii legaliste a cărei elemente arbitrare sînt cuprinse sub emblema sacră a islamului. Jihad. Distincţia între Marele Jihad şi Micul Jihad (Ahmed Rashid. The Rise of Militant Islam in Central Asia) . plecînd de la legea Coranului.Fundamentalismul islamic • Scripturalismul: a construi. • Ex.Scripturalismul .

 Bruce B. Lawrence (Defenders of God: The Fundamentalist Revolt against the Modern Age) – o ideologie religioasă ce ţine de condiţia modernă .Reacţia la modernitate  James Davison Hunter – fundamentalismul şi modernitatea sînt corelative.

raţionalismul.  Jurgen Moltmann. relativismul.)  Ernst Gellner – societatea contemporană pune în evidenţă tabloul clar a trei opţiuni ideologice ireductibile: fundamentalismul.Reacţia la modernitate (cont. Gellner propune o lectură a fundamentalismului prin grila a ceea ce el repudiază: – atitudinea lumii moderne faţă de religie – mentalitatea secularizată a occidentalului. Fundamentalism and Modernity – primii fundamentalişti nu au reacţionat împotriva modernităţii. ci la criza pe care modernitatea o produce în comunitatea religioasă şi asupra certitudinilor pe care aceasta le practică .

extrapolarea sentimentelor de insecuritate de care indivizii sînt stăpîniţi. din cauza slabei sale credinţe în Dumnezeu. •de natură socială .frica fiecărui individ de a nu se pierde pe sine şi de a nu pierde ceva semnificativ pentru comunitate. Identifying Constructively Our Interreligious Movement  importanţa raportului fundamentalism/relativism •atitudinea de negare a oricărei tendinţe de relativizare a modului de cunoaştere propus de mişcările fundamentaliste. •refuzul acestora de a accepta orice integrare sau asimilare în numele relativităţii. .  două surse ale negării şi refuzului relativismului: •de natură individuală .Michael von Bruck.

Miroslav Volf  Fundamentalismul preia în mare măsură tehnologia modernă pentru a o utiliza în promovarea mesajului său antimodernist.  Fundamentalismul are cel puţin trei trăsături în comun cu modernitatea: – individualismul – acceptarea raţionalismului ştiinţific – fundaţionalismul epistemologic – porneşte de la o credinţă fondatoare – *element distinctiv: exclusivismul militant. violent cu care îşi comunică mesajul .

Unitatea dintre puterea religioasă şi puterea politică Fundamentalismul: o formă de asociere a politicului cu transcendenţa în condiţiile date ale modernităţii Alan Mittleman: fundamentalismul .o reacţie la fundamentarea guvernării pe ideologii secularizate. . pe ideea suveranităţii populare şi pe principiile eficienţei.un răspuns religios la problema modernă a secularizării guvernării .

sărăcirea unei mari părţi a populaţiei în procesul de urbanizare forţată. elitele tradiţionale şi-au păstrat monopolul politic prin manipulări electorale.  . and Globalism)  .  .credinţa că modernizarea nu poate oferi un sistem coerent de valori. Turner.Motivele respingerii în fundamentalismul islamic a experienţei seculare moderniste Bryan S.  . Postmodernism. nu au reuşit să creeze posibilitatea exprimării libere a opţiunilor politice.în ciuda unor schimbări radicale.credinţa că statele arabe. deşi au promovat politici naţionale liberale. Orientalism. * Fundamentalismul islamic a venit să umple tocmai golul ideologic care separa viaţa cotidiană de ideologia marxistă sau cea a occidentalizării .

istorice şi politice sînt echivalate cu o interpretare a voinţei lui Dumnezeu.Resemnificarea teologică a istoriei  mişcările fundamentaliste dau o interpretare religioasă sau chiar mistică evenimentelor contemporane semnificative.  analizele .

America este Noul Israel dăruit cu o vocaţie unică şi un destin special .11 septembrie . . .începutul unei noi pietăţi şi a unei reîntoarceri spre loialitatea naţională.Creştinism   Jerry Falwell .cel mai important semn al iminentei reveniri a lui Hristos.naţiunea americană are misiunea de a readuce întreaga lume la Creştinism . .destinul Americii este destinul întregii omeniri.cea mai importantă zi din istorie de la înălţarea lui Iisus la cer încoace .Falwell: „cei ce au mîndria de a fi americani nu trebuie să îşi ceară scuze pentru aceasta” pentru fundamentaliştii creştini americani .crearea Statului Israel în 1948 .14 mai 1948 .

Gush Emunim (Blocul Credincioşilor).  Holocaustul . care presupune o schimbare importantă în dialectica exil-mîntuire  .o modalitate prin care divinitatea a constrîns poporul ales să se reîntoarcă şi să se reunifice în Pămîntul Făgăduinţei  Războiul de şase zile din 1967 .Iudaism Ex.trecerea la o realitate religioasă şi geopolitică nouă.

.o pedeapsă adusă de Dumnezeu asupra musulmanilor.renaşterea conştiinţei islamice este un rezultat al războaielor arabo-israeliene din 1967 şi 1973. Yvonne Haddad .Islam      modul de percepere a victoriei în context coranic: victoria este obţinută de cei cu care este Dumnezeu. războiul din 1967 .Soluţia: respingerea ideologiilor de inspiraţie umanistă occidentală şi orientarea totală spre realizarea islamului în lume . pentru devierea de la destinul lor religios.o catastrofă şi o umilinţă. .

Iudaism  Gush Emunim .? .plan terorist de dinamitare a moscheilor ridicate pe esplanada Templului. fundamentalismul este asociat cu violenţa publică.  pentru evrei implantările de colonii sînt un pas înspre epoca mîntuirii Israelului  cum se explică violenţa deşi în buna tradiţie a lui Rabbi Zvi Zehuda Kook au un respect deosebit pentru stat. armată.Violenţă simbolică şi terorism  Ca fenomen global. parlament etc.1984 . instituţiile sale.

Poporul şi Tora  modul în care este concepută filosofia legii . Institutions. The Politics.nici legea. and Culture of Gush Emunim găseşte două posibile motivaţii:  ideologia fundamentalistă face o distincţie clară între sacralitatea Statului Israel şi sacralitatea Pămîntului lui Israel (Eretz Yisrael).• Ehud Sprinzak. Acesta din urmă este mai sfînt decît Statul avînd în vedere triada sfîntă care include Pămîntul. nici guvernarea nu pot să oprească colonizarea evreilor în teritoriile aparţinînd evreilor prin poruncă divină .

Creştinism acte de terorism desfăşurate în numele apărării valorilor autentice ale religiei creştine   Mark Juergensmeyer Terror in the Mind of God.  – atacurile reverendului Michael Bray împotriva clinicilor în care se practică avortul. – atacurile teroriste ale lui Robert Rudolph îndreptate împotriva simbolurilor imoralităţii sexuale: barurile în care se adună lesbiene sau gay – bomba ce a explodat la jocurile olimpice din Atlanta în 1996 . The Global Rise of Religious Violence.

Islam   Al-Qaeda. – atacul de la 11 septembrie 2001 a avut în vedere obiective simbolice ale dominaţiei militare şi economice americane cum sînt Pentagonul şi World Trade Center. însoţită de imaginea ascetic-demonicvizionară a lui Osama bin Laden. avînd ca obiective: – biruinţa asupra obiectivelor simbolice ale occidentului – o modelare islamică a întregii lumi. Michael Pohly. Khalid Duran .ideologia lui Osama bin Laden se bazează pe globalizarea“terorii sfinte”.  miza efectivă a luptei şi terorii fundamentaliste: probleme locale ce pot căpăta o semnificaţie mult mai largă prin implicaţiile induse în contextul relaţiilor globale .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful