STUDII DE ARHITECTURA POPULARA STUDIUL ORGANIZARII DE SATE SI GOSPODARII TARANESTI DIN TRANSILVANIA

Judetul Sibiu - Comuna Rasinari A. Studiu de ansamblu De la Sibiu spre sud, mergind pe o sosea judeteana bine pietruita si bine intretinuta, ajungi dupa o ora si jumatate cu trasura in comuna Rasinari. E situata la poalele muntilor Coasta Boacei, Coasta lui Coasma si Cetatuia. Un drum comunal leaga acest sat de Cisnadioara - Cisnadie si un altul de Poplaca - Orlat. Comunicatia cea mai usoara, pentru orice fel de debuseu, e pe soseaua ce duce la Sibiu. Comuna Rasinari are trei catune: Traineii, la distanta de 3 km; Prislov, la 2 km si Riul Sadului, la 30 km departare, in munte. Prin satul Rasinari trec doua riusoare, riul Caselor si riul Stejei, avind directia cam sud-nord. Fata de terenurile de cultura, satul cade excentric, hotarul Sibiului se intinde pina aproape de Rasinari, de asemenea hotarul comunei Cisnadie. Spre sud, mosia se intinde cuprinzind muntii afectati ei, cam 40 km. Terenuri de cultura propriu-zise sint putine si mici, mosia consta din fineata si padure. Sistemul gospodariilor e cel masat in sat si inca foarte strins, aproape inghesuit, ca la oras. Clima regiunii e clima de munte, temperatura rece, ploi abundente. Din cauza pozitiei lui, satul e ferit de vinturi, cele dominante sint cel de rasarit si cel de apus. Iarna cu zapezi incepe in noiembrie si tine pina in aprilie. mai in sus, in munte, ea incepe chiar de prin septembrie si zapezile nu se curata decit tirziu in mai. Seceta nu se cunoaste. Comuna Rasinari numara 6 000 locuitori, dintre care 5000 sint in satul Rasinari si restul in catune. Sint 1370 gospodarii numai in Rasinari. Suprafata satului e de 244 iugare. [. . .] Ocupatia de capetenie a locuitorilor estc economia de vite, cultivarea pamintului, exploatarca padurilor. In general, unul si acelasi om se ocupa de toate trei, avind una ca principala si celelalte doua ca anexe. Si tot ca anexe se pot considera micul lor comert de tirg la Sibiu, unde isi desfac produsele, si carausia in Sibiu. Parte din locuitori, 300-400, barbati si femei, pleaca la lucru la cimp si la fabrici, iar alta parte, 20-30, servitori in orase, de obicei femei. [...] O industrie dezvoltata in sat nu este in asa fel ca sa absoarba o parte din activitatea satului. Sint insa citeva mori de apa si citeva gatere (2-3), tot de apa minate. O veche si renumita instalatie industriala este a lui Ion Lungu. [...] Planul satului e foarte neregulat, asezat in cotiturile vailor ce le formeaza cei trei munti. Strazile nau o dimensiune fixa, aceeasi strada variaza de la 8-15-20 metri, pe o distanta clc 200 m. Ca piete, anume fixate in sat, nu este decit una de linga biserica, unde se face si tirgul saptaminal, care are o dimensiune de 40 m latime si 100 lungime. Mai sint insa piete formate de cotiturile riurilor sau din intilnirea strazilor care sint mai mici si nu-si au valoare ca plan, dupa cum se vede din schita planului satului. Ca apa de baut, locuitorii intrebuinteaza apa din riurile ce trec prin sat, pe care o iau dimineata si o pastreaza peste zi. Mai sint si citeva fintini din care se aprovizioneaza cind vin ploi si apa riurilor e tulbure. Strazile sint pavate cu piatra, bolovani si scurgerea apelor e lasata de obicei la mijloc. Cheltuielile

a se vedea schita de ansamblu a gospodariei. o curte are cam 400 m2 fara nici o legatura cu intinderea exploatarii. caii de caruta. In sat nu se aduce decit pentru nevoile de aci: nutret pentru vaca. Casele sint facute din birne. in medie. E de observat ca amestecul intre caramida si piatra nu se face conform principiului ca piatra sa formeze partea exterioara a zidului. Sint putine exceptii. iar gradinile din sat foarte neregulate si foarte mici. nu e fasonata. negeliv. acoperisurile sint de sindrila.20/0. precum si celelalte acareturi din cur te. facute in piatra si caramida. gramada de caramizi a fost amestecata cu cea de pietre si mester ul a luat ceea ce i-a cazut sub mina. Ca ocupatie anexa se poate socoti agricultura. cind strada nu are o orientare perfecta. casele n-au fatada mare la nord. incit nici nevoile familiei nu le satisface. casele o au si unghiul ce se formeaza este acopenit cu gard cu acoperis sprijinit pe zidul casei. Gradinile. Gospoduria vaduvei Comsa Mitrea (tip mare) Ocupatia de capetenie a sateanului a fost oieritul. gardurile dinspre strada. Acoperisurile caselor sint de tigla si sindrila. in general. In termen mediu. Caramida e de calitate inferioara.] Pentru intinderea ce ocupa curtea cu cladirile si gradina sateanului precum si dispozitia cladirilor. Birnele din care sint facute casele sint. Din cauza ca locuinta vine ridicata de la pamint. la zidire. cum ar fi cele de deasupra deschiderilor mai mari. cum ar fi arendarca pasunilor si finetelor de pe mosia comunala. si de multe or i si in curte.08/ 0. Luminarea satului se face cu lampi de petrol. ci numai sparta in blocuri usor de zidit.30 m si altele si mai mici. Tendinte de noi . Motivele care au condus la aceasta dispozitie nu sint speciale. rar de alta esenta. oricum s-ar suci strada. ci cu marimea vaii pe care e asezat satul. iar caramida partea interioara. Studiul gospodariilor In general. Toate casele. La celelalte constructii ale gospodariei. acolo se tin nutreturile.50/0. boii de jug. predomina sindrila. fie rasarit sau apus. toate tencuite in interior. nici gospodariile n-au o orientare fixa fata de punctele cardinale. de brad. au cam 200 m2. Piatra e un calcar rezistent.. dupa cum merge strada de la sud la nord sau de la rasarit la apus. ci pe straturi orizontale si acestea de multe ori neregulate. acum vaduva traieste din averea ramasa.15/0. B. Acolo sint surele si grajdurile mai mari.35 m. cu cerintele multiple de satisfacut. Astfel. daca sint in numar mare. pardoselile toate sint de scinduri. abia poti intoarce carul.20-0. Marimea curtilor nu este in legatura cu intinderea exploatarii agricole sau ocupatia sateanului. sint facute pe soclu sau postament de piatra. in general. formeaza cu mortarul un fel de beton. [. gospodariile sint asezate cu latura mica la strada. unele tencuite. iar vitele. in munte.de pavare si de intretinerc le suporta comuna (primaria) care isi are veniturile ei. dezavantaje nu sint si sateanul e multumit. pamint de cultura fiind putin. in afara de darile locuitorilor.. cele obisnuite 0. curtea e foarte mica. Niciodata. Chiar grinzile care au de suportat un zid. cele mai mari nu intrec 0. Piatra se ia din muntii apropiati si e zidita in blocuri mai mari sau mai mici intr-un amestec de mortar de var. nefacindu-se o cultura in mare. Curtea locuitorilor nu se utilizeaza in vederea exploatarii. care. Dispozitia e mostenita din mosi stramosi si. rar stejar.70 m. 7-8 case. Tendinta este ca locuinta sa fie la strada si dependintele la fund. Cum strazile sint neregulate ca traseu. sint tot de brad. pe alinierea strazii. iar cele mai mici 0. umplind gaurile. intra in considerentele generale. exceptiile sint putine. isi au ocolul in afara de sat. De multe ori iti face impresia ca. Asa sint facute soclurile si postamentele si. De multe ori. Casele insa au orientare fie sud. altele aparente in exterior.

amenajari cu cresterea exploatarii se simt putin la gospodaria din sat si mai mult la ocolurile din munte. Aceste ulcele si farfurii sint vechi. camerele au 3 m inaltime. unde se locuieste iarna. "casoaia". zis tinda. E un dispozitiv special la sobele de zid pentru prepararea mincarii.5 m in strada si cam 1.iar poarta din lemn de brad. Contra vinturilor si gerului de iarna la ferestre are jaluzele de lemn. de aici intri intr-un fel de vestibul. Casa de locuit are trei incaperi principale si o bucatarie jos. peste care sint batute scinduri. n-au avut nici un arnestec la construirea casei. sint atirnate ulcele de pamint cam de 1/2 litru. zisa "camera". Atirnate pe o mica culme prinsa de grinzile tavanului. afara de o latura ocupata de lavite cu "toale". Banii i-a avut sateanul. Modul lor de folosinta se specifica in plan. Nici statul. casa e retrasa si nu se pot supraveghea din ea lucrarile ce se fac in restul gospodariei. pina la acoperis. piatra. ar avea un aspect placut de intimitate si de gospodarie bine aranjata. Imprejmuirea la strada e facuta din zid . din munte. dai intr-o camera. tigla de la Sibiu. din grinzi de brad. atirna diferite stergare cu tesaturi frumoase. de lemn de brad. tot de jur imprejur. se mostenesc din tata in fiu si servesc la nunti si pomeni. un fel de salon. tesaturile. spre strada dai intr-o camera mai mare si curata. Luminatul casei se face cu lampi cu petrol. Tavanul. iar sub polita. Scara si balustrada pridvorului. perdele. In exterior. nici comuna. locuinta indeplineste toate conditiile: e spatioasa. piatra si caramida.5 m in curte si restul. Camera mare. de asemenea. icoane si tablouri cu legaturi de stergare alese sau cusute. care-i foarte ingenios si care se vede in schita cuptorului. Ca mobilier. unde se atirna carnea la afumat. rezemind acoperisul pe vechea sura. Din punct de vedere igienic. expunere la sud . lemnul. casa pare un calcan la care s-au facut citeva ferestre. n-are nimic de arta decit ulcelele si farfuriile vechi. una pentru "tinda si camera" si. Considerentul care a condus la acest fel de amenajare a fost forma terenului. Spre curte. In curte. La bucataria de vara. care se gaseste cum cobori scara pridvorului. Catre strada. caramida de la Poplaca. Casa e facuta din piatra. balconul e acoperit de citeva vite care se intind pina peste acoperis. In sat doar magazia se mareste adaugindu-se in spate sau in fata o noua incaper e care se acopena. Sus pe pereti. e bine luminata si aerisita. Fata de restul constructiilor. Chiar fara vitele acestea. acolo se maresc si se amenajeaza sure si grajduri. "casoaia". de asemenea. Materialul e procurut de propriutar. Casa e facuta in anul 1867 si a costat 4500 fiorini. vechi. Celelalte constructii sint facute din birne. fara nici o incalzire. soclul care se ridica la 2. In restul timpului "erau" sa ramina un cui fara ulcea. Pe pereti. de cuie. pe un soclu de piatra. e facut un cuptur care ocupa cam jumatate din intreaga incapere. Citeva briuri de profile si acoperisul facut peste ferestre nu infrumuseteaza aspectul casei. unde se tin lucrurile vechi ale casei. La ferestre.adapostita de vinturi. este asezat "blidarul". in rind cu celelalte camere. Incalzitul se face cu sobe de zid. cautind parca sa acopere lavitele. Gospudaria ia apa din riu.stilpii . O scara urca in "pri(d)vor". Pardoseala. Fumul se lasa liber intr-un mare cos. Acest cuptor reprezinta tipul model de cuptor necesar unei gospodarii. un fel de polita pe care sint puse farfurii vechi. Poarta nu preziuta . E tipul general al caselor din Rasinari. e amenajata astfel: banci de lemn de jur imprejur. aproape de tavan. acestei camore ii zic "casa ia mare" sau "casoaie'. Mesterii au fost angajati cu ziua.

E asezata cu fata la sud. restul de birne tencuite.. A cautat mult cheile pina sa poata descuia casa si camerele. Gospodaria vaduvei Stanca Lacu (tip mic) Ocupalia: economie de oi. si masa. insa.. Gospodaria lui Patru Bara (tip mijlociu) Gospodarul se ocupa cu "econumia de oi" si. De obicei. rezemat de taietura . Sateanul nu da ajutor decit cu transportul materialului. e cu pomi. Dispozitive coutra furtului par a fi numai la strada.30/0.. Doua camere. exterior. iar in interior numai bucataria de vara. [. ca obiecte de arta. Incalzirea se face cu soba de zid pentru tinda si camera-una. Are pompa in curte. unde poarta are 3 m inaltime. ca anexa. icoane etc. insa. Luminatul se face cu lampi cu petrol. azi 30000 de lei. celelalte netencuite in interior. scoaterea seului prin fierbere. Imprejmuirea e de scinduri..50 m. azi valoreaza mult mai mult. Insa aeratia probabil se face prin percti si tavan. de jur imprejur. departata cam 6 m de la strada. tencuite.camera ia mare". Invelitoarea e de sindrila. lucrarea linii precum si desfacerea acestor produse.interes Restul imprejmuirii e facuuta din lemn. pare a se neglija sau a nu se teme de furturi. nu se poate face o cota pentru gospodarie. Casa e igienica. pe vremuri. [. solid lucrata si bine zavorita. are tesaturi frumoase vechi si farfuriile si ulcelele iarasi vechi. formeaza toata casa si. Acoperisul e de sindrila. cu si mai multe farfurii si ulcele. Acelasi dispozitiv pentru prepararea mincarii ca cel descris. in prelttngire. care au grija de vite si el nu se ocupa decit cu desfacerea. Soclul casei e facut din piatra. materiale pentru care se platca o suma foarte mica comunei. Prin "economia de oi" se intelege cresterea oilor si transformarea oricaror produse. "economia de pamint". Mobilierul il formeaza lavitele. Casa e asezata cu fata la sud. Gradina se intinde pe o coasta de deal si are 516 m2. Soclul e de piatra.] Casa de locuit. care e de lemn. sau. Costul intregii gnspodarii a fost de 700 fiorini.0. S-a construit cu piatra din munte si lemne din padure. cum se zice aici. In . Vara maninca in bucataria de vara si se culca in pridvor. cultura pamintului. dupa imprejmuirea gradinii. Costul revine aproape numai pentru mesteri. Casa a costat 400 fiorini. "in munte". Acoperite toate cu sindrila.. nu prea stau in casa.. De obicei sateanul isi are ciobanul sau ciobanii lui. scaune. Toate celelalte constructii din gospodarie sint facute tot din birne. Toate constructiile sint facute cu ajutorul mesterilor salarizati pe zi (2-3 fiorini) si mincare. Plantaiii: citeva bucati de vita linga casa si citiva pomi in gradina.] Curtea cu constructiile ocupa 96 m2. agricultura. Costul general al cnnstructiilor gospodariei ar fi fost. in care locuiesc. cum ar fi transformarea laptelui in brinza. cu toate ca ferestrele sint mici . iar. chiar pe alinierea strazii. deoarece in casa nu se simte mirosul greu al aerului statut. 6000 fiorini. Casa de Locuit. Fata de valoarea proprietatii. restul din birne tencuite interior si exteriur. aceeasi dispozitie descrisa la prima gospodarie.

Gospodariile sint strinse in sat. [. Acelasi dispozitiv pentru prepararea mincarii ca la tipurile aratate. Ca mobilier a se vedea schita de scaun si "blidar". o sura si un grajd sub acelasi acoperis de sindrila. ci dupa . ajutindu-se unul pe altul.30/0. sint amestecate cu hatisuri de stejaris. un sat rasfirat pe o vale.. adica la soba de incalzit e prevazuta o plita. Luminatul cu gaz. Clima regiunii e de munte: iarna cu zapezi incepe in noiembrie si dureaza pina in aprilie.dealului. departate intre ele cu 5-8 km. Satul Cirjiti e asezat in forma de Y. au presarate sate micute. seceta urmeaza la 4-5 ani o data si vegetatia nu este atit de bogata cum este la munte. cu casa cu tot. Toate constructiile. Oameni primitori si deschisi. 0. pamintul argilos si cind ploua drumurile sint imposibil de umblat.] Locuitorii se ocupa cu cultivarea pamintului. In tot satul sint cam 400 locuitori si 90 gospodarii. mai mult de cucuruz. De altminteri. se insiruie pe citeva ulite satul Cirjiti. Aer are putin. Putinii. ferestrele sint foarte mici. Pamintul e extrem de sarac. Coastele dealurilor sint foarte repezi. si niciodata aceiasi. Judetul Hunedoara .. atit cu Deva cit si cu Hunedoara. drumul devine Si mai prapastios. Celelalte constructii. tavanul e foarte jos. 80-120 gospodarii. Toate vaile de pe aici. Ocupatii anexe nu au. cu ramura de jos spre SE. de altfel. porumbele si paducei. nu-s nici comercianli. Locurile de cultura. Incontinuu trebuie sa fie ingrasat. buni romani. se munceste greu si produce putin. pe un drum de care foarte anevoios. toata regiunea dintre Hatcg si Mures. la cosit. desi noutatile patrund cu greu pina la ei si cultura in scoala e derizorie.30 m. din aceasta cauza. Maximul de pamint ce are un satean e 10 iugare. facute din birne pe soclu de piatra. la carat ete. un cuptor inchis cu scinduri.Comuna Cirjiti A. cei mai multi au 5--6 iugare. nici nu-si parasesc satul pentru a merge sa-si cistige hrana mai usor. Prin sat curge un mic piriias ce trece drumurile fara poduri. ca in regiunea Sibiului. iar cind cobori in vale. Ex.. Doi-trei se ajuta reciproc la treierat (mlacit) griul. Cam o treime din locuri au ramas. ei muncesc cam de-a valma. cobori intii in Almasul Sec. dupa numarul caselor. Terentlrile de cultura sint raspindite de jur-imprejurul satului. muncesc cu ziua la cei care au. astfel ca formeaza un fel de bucatarie de vara. raminind locurile parasite.: unul are nevoie de o masuna de cucuruz. o capata in schimbul a o zi de coasa. Terenurile de cultura sint asezate pe coastele dealurilor pietroase si adesea pamintul vegetal se spala de ploi. necultivate. Studiu de ansamblu Pornind de la Deva. legaturile cu centrele apropiate fiind foarte grele. Din Almasul sec urci o alta culme de deal. au costat 200 coroane. Cu toate acestea. Incalzirea se face cu soba de zid ce cuprinde ambele camere. care n-au deloc. tupilat dupa o muchie de deal. E aproape pierdut in valea lui.

Nici bilci.poate ca si din cauza ca o munceste prea mult. se tine in niste lazi mari cu capac. nici tirg.]. Mai fiecare locuitor are fintina in curte si cei care n-au vin in curtile celor care au. Din piatra complet sint doar 4 case in tot satul. Casa de locuit e putin departata de la gardul strazii . 60 porci. Celelalte cladiri din gospodario sint asezate imprastiat. cind strada cade la sud si cu spatele. [.. Curtea cu gradina cu tot are cam 174 de iugar. tencuita exterior si interior. vei gasi sura cu grajdurile sub acelasi acoperis si.cum se intimpla.00 m . Mai toate sint cu fatada mare spre miazazi. Vama la accasta masina se ia o masura pe zi. nici 50 fiorini. cind strada cade la nord. chiar iarna. fara alta ocupatie anexa. e zidita cu mortar de pamint. la loc rau. Materialul din care construiesc casa si celelalte acareturi este birna. 3 (trei) cai. Satul se aprovizioneaza cu apa din fantini. Gradina incepe de la sura in fund si imparte locul de gospodarie cam in doua parli egale (cam cit ocupa casa.cind strada merge sud-nord . Nu exista nici un fel de intretinere a cailor de comunicatie. Nu exista nici o intreprindere industriala. chiar si atunci cind strada ar trece prin spate.50-6. satul formind parca o familie. chiar lu soclu.. Porumbul se tine in patule. 300 oi. Griul. Piatra. locuitorii merg la macinat la 12 km departare. sint asezate lateral. Loc de arie nu trebuie si n-are. in termen mediu. Treieratul se face cu mlacin .. insa. pina atunci. [. curtea cu dependintele.avind. la Cozia. care sint foarte . Exista doar o masina de mina in sat care bate intre 40-60 masuri pe zi. satul e foarte neregulat. nici chiar mori de macinat. Gospodaria Mada Cristina (tip mare) Se ocupa cu cultura pamintului. au 8-10 m. mai inainte.sau cu fata.] B. Productia unul iugar este cam 1015 masuri (dublu decalitru) de griu si cam tot atit de porumb. Acoperisurile sint de sita. peste tot. toate insa sint mai mult sau mai putin perpendiculare pe strada si merg spre ea cu latura mica. se tine in podul surii iar. paie si numai putine sint de tigla. gospodariile sint asezate sau cu o latura . ca dimensiuni. spre deosebire de tintrtul Sibiului.se bat snopii de griu cu mlacin in sura . Ca plan. peste care bat scinduri in coplama. Pardoseala e de pamint galben. nici plantatii publice. nu paralel. omul tine. Soclul e de piatra. neimpietruitc. mai toate fiind dreptunghiulare. Astazi nu se stie cit ar costa pentru ca nu s-a vindut si nici nu s-ar vinde. cam tot atit e si gradina de mare). dupa ce se bate. snopii de griu sint viriti in podul surii si grajdurilor ei.1. 60 vaci. 400 fiorini un iugar la un loc bun. Satul nu se lumineaza cu nici un fel de lumina. Pamintul costa. insa nu o pot ajunge toti. flori. Studiul gospodariilor Fata de strada.aceasta pe "indelete". nu in axul gospodariei si axul surii vine perpendicular pe axul gospodariei. e legat de bucatica lul de loc . iar. care sint bagate in magazie sau "camara". In tot satul sint 50 boi. oamenii gospodaresc mult pe linga casa.. pina nu se bate. pe aceasta poirtiune. nici o infrumusetare a satului. Tavanele sint de (birne) grinzi. Strazile sint nepavate.

Focul se face cu lemne. imprumutindu-se unul de la altul. pentru ca e legata cu pamint. ci doar legata cu cuie de lemn care trec ades prin trei piese. Ingrasamintul intrebuintat pentru cimp este gunoiul de vite. care se pune la "simfaieni" pentru a se cunoaste casa de crestin. cade usor. Pentru ca sa bage carul (incarcat cu griu sau fin) in sura. Acoperita cu sita. Credite faceau intre ei. nu e solid. Pentru modul de aranjare al celorlalte constructii (sura.] Casa de locuit. grajd. cu balcon la strada si pe latura de la intrare. ci mai mult tin alimentele si are o vatra pentru foc. Motivul care a condus la acest aranjament nu e decit imitatia sau obiceiurile apucate din batrini. cind acesta era suficient si avea si suma pentru bardasi. Piatra se lua din dealurile dimprejur. Felul acesta de constructie. Din punct de vedere igienic. camerele. insa aeratia e completa prin cos. dimineata se scoala odata cu lumina.. in lungul gospodariei. pentru acoperisurile mari si incarcate cu paie pe o grosime de 50 cm. fnsa sc repara imediat de gospodina. Cum viata membrilor casei se petrece mai mult afara. sfnt lavite. casa de locuit e asezata complet cu spatele. apoi se culca. Aci maninca vara si se culca baiatul. care incalzeste numai o camera.] Incalzitul camerei se face cu o soba bine construita. de aceea acoperisul se lasa intr-o parte. Costa cam un zlot metru de grinda 12/14 cm. pe care locuitorii il string linga grajd. stringind din vreme bani de casa. lucrata fara multe imbinari. Fata de gospodarie. daca nu s-o putea. Casa s-a facut intrebuintindu-se "bardasi" cu ziua . Inirebind ce vor face la iarna. unde au cuptorul de "pita".mici. ne-om face lumini din cioburi" (opait). In schimh. luminatul se face cu focul de la vatra. mi s-a raspuns: "doar o veni de dincolo si. cantitatea nu se poate determina. [. asezata pe soclul ei de piatra. lumina. acest fel de asezare al casei nu prezinta un inconvenient.axa de la poarta de intrare. adica ii transforma in material si. un alt obicei se intilneste aici: la poarta e o prajina inalta de 4-5 m in virful careia e un buchet de flori cu busuioc. Ei nu cunosc dezavantaje. Intr-una din camere locuiesc toti ai casei. Luminatul se face cu gaz. se impaca perfect cu modul de aranjare. Mijloacele banesti si le procurase anevoie sateanul. Singure. acolo nu locuiesc. ferita de umezeala.. Tencuiala peste birne e facuta tot cu pamint.. Din punct de vedere estetic. pe soclu de asemenea. Ca mobilier. atit cit maninca. e de birne tencuite. Astazi se platesc 20-30 zloti.2-3 zloti pe zi. iar acum. Mai au o camera separata de casa. insa ramine asa. locuitorii luind din padure sau din copacii proprii atat cit le trebuie. Lemnaria de dulgherie e aproape nefasonata. casa are o infatisare destul de frumoasa. Sita costa 5-10 coroane mia. Construita pe soclu de piatra cu mortar de pamint. din cind in cind.50 m si cu balconul pe toata lungimea fatadei de strada si celei mici de la intrare. casa indeplineste conditiile de curatenie. in lung. care e mare. Casa se compune din doua incaperi. trcbuie sa dejuge boii si apoi sa-l . camera e impodobita cu stergare vechi. Cealalta camera ii zic "vatra". in dimensiuni potrivite. nu mai sint insa blidare cu farfurii si ulcele. are un cuptor bun de gatit iarna. Materialul si 1-a procurat sateanul. insa un dezavantaj este ca sura si grajdurile nu vin perpendicular pe . isi facea casa. inalt de 2. in zidarie. din balconul de la intrare se vede gospodaria piezis. masa. cind gazul ajunge cu greu aici. [.) se va vedea planul de ansamblu.. Piatra intrebuintata e aproape bruta. cotet de porci etc. doar cojita. vatra si cuptorul sint mai putin luminate. sint puse blocuri mai mari. pardosite cu pamint.

[. Este o gospodarie nou intocmita si. Judetul Caras Severin . linga constructiile existente. ba un cotet. Asezarea incaperilor s-a cautat sa fie cu fata la sud. Casa si dependintele (hambare) vin asezate pe latura de nord a terenului. Acoperisul de sita. acestea umblind peste tot locul. adaugind. unde se afla si claile de fin. alaturata. separata de grajdul cu sura si patului. Catre strada are poarta si usa de scindura.] Are fintina cu roata in curte. Gasa. aproape de intrare. sape si furci pentru paie. Cladirea costa 400 zloti. de furturi nu se tem. fara nici un copac sau altfel de gradina. cu citiva pomi si cu o mica gradina de zarzavat. au aer si lumina. Are doua incaperi si jos un fel de camera cu cuptor. cu prispa ei in colonada si soclul ridicat. Asa la actuala gospodarie. Camerele sint igienice. ingradita separat. insa aici nu serveste decit sa delimiteze proprietatea. tragea carul direct in sura. pina sub acoperis. ca dispozitie in plan. De la aceasta si mai in fund. micuta. loitre de car. intr-o alta. Luminatul cu gaz. este o alta curte.40 m.. ba o magazie sau un patul etc. pe cind cu sistemul celalalt. acaretul ramine disponibil si-l utilizeaza punind inauntru diferite scule de munca. in cea veche a ramas. apoi varuita. toti fiind ca intr-o familie. Lucrata ingrijit si solid. in exterior. Imprejmuirea este de gard din stacheti de crengi cam 2-4 cm grosime. Dezavantajos e ca nu au curte de pasari si porci. cuptorul de pita. fiecare nevoie ce se creeaza face pe gospodar sa o satisfaca. Tencuita si zidita cu pamint.80/1. Iarna gatesc mincarea si locuiesc sus.Comuna Hodos (regiune de ses) . E facuta din piatra. aduce orientarea de sud. Facind noua casa. fara alta ocupatie anexa.. In fundul curtii. total 950 m2. intr-o camera. prevazute cu plita pentru pregatit mincarea. Toate constructiile sint facute din birne tencuite si acoperite cu sita. curtea e foarte murdara. Gospodaria Fararu Gheorghe (tip mijlociu) Ocupatia proprietarului e cultura de pamint. ferestre de 0. e dreptunghiulara si nu cuprinde decit construciiile gospodariei. ca motiv de amplasare. Casa de locuit a costat cam 400 fiorini si gospodaria toata 2 000. De obicei. [. sc intinde gradina cu pomi si fineata. Curtea. Nu-i nici estetic. avind fata spre sud. peretii sint grosi de 50 cm. casa de locuit a fost unde acum este cuptorul. are un aspect frumos.. Incalzirea camerelor se face cu sobe de zid. [. erau "claie peste gramada" stavile de tesut. Casa de locuit. nici practic. iar in cealalta camera era lada in care isi tin griul..impinga cu miinile.] Curtea si constructiile ocupa 450 m2 si gradina de pomi 500 m2. iarasi despartita cu gard.. ce serveste si ca depozit de alimente si unde se maninca si se gateste vara..] Indata ce nevoia inceteaza.

A. Satul e masat. [. fara piete anume destinate. B. ci de birne fasonate in scinduri groase. care are 444 iugare. pe un drum ce merge la comuna Darvar. Salay Geza. avind de cealalta parte grajdul. Grajdurile inchid o curte a casei si. Sistemul insa nu e de birne incalecate. 570 suflete. In spate sint sure. 80 porci. Mai are o strada paralela cu aceasta si altele de intersectie. cel mijlociu 10-12 lanturi si codasii 1-5 lanturi. in spatele lor. cel de rasarit aduce ploile. Pamintul valoreaza 2-4000 de coroane iugarul. Casa de locuit vine putin retrasa de la strada. Pentru dispozitia constructiilor. Este si un proprietar mare. Ocupatia de capetenie a locuitorilor e cultura pamintului. la ceilalti. 3040 m. astfel ca gospodariile au orientarea nord-sud. vine curtea agricola. Seceta nu e periodica.Buzias si trece spre Darvar. . Gradina e in continuare. gospodarul putind supraveghea continuu orice miscare se produce in gospodaria lui. perpendiculare. Studiu de ansamblu Satul Hodos e asezat linga soseaua Lugoj . Gospodaria lui Dimitrie Moise (tip mare) Gospodarul se ocupa cu cultura pamintului. Vinturile nu sint prea puternice. In sat sint: 3 perechi boi. Materialul de constructie cel mai raspindit e birna tencuita. de la care urmeaza gradina. frinta la un colt in lungul gospodariei. 130 cai. fixate intre stilpi (A se vedea gospodaria lui Damaschin Halas). Aprovizionarea cu apa se face din puturi. Studiul gospodariilor Gospodariile au forma dreptunghiulara. Strazile sint largi. Satul e asezat in lungul drumului ce porneste din soseaua Lugoj . Dispozitivul e cit se poate de bun. cotete. paiele etc. 134 gospodarii.Buzias bai. Drumurile principale au directia rasarit-apus. Clima e cea de ses. Pardoselile de scinduri si lut. din 1913. Acum. Sint si de cei care nu au dcloc si acestia lucreaza in comuna. 40 oi.] Curtea si gradina ocupa un lant... are si ea forma dreptunghiulara si e asezata intr-o parte a gospodariei. 960 iugare numai tarina. ca la munte. Casa ocupa toata fatada la strada. 170 vaci. E cam la 15 km departare de Lugoj. Sint cite 3-4 ani consecutivi secetosi si apoi altii ploiosi. Terenurile de cultura se intind de jur-imprejurul satului. Cel mai cuprins om din sat are 50 lanturi. cu latura mica (cam 30 m) la strada. la proprietari. a se vedea planul de ansamblu. Nu se lumineaza. se mentin anii secetosi. Curtile au aproximativ 1/2 lant-1500 m2. Acoperisurile sint de paie si tigla. sau in imprejurimi. ci variaza.

E veche cam de o suta de ani. Costul cladirii. se bat nuiele si se tencuieste. E facuta din birne. infatisare placuta la exterior. Luminatul se face cu gaz. In general. Stilpii si grinzile de talpa si cosoroaba sint fasonate in sectiune dreptunghiulara sau patrata. Intre stilpi vin si se aseaza bucati de birne de 6-8 cm grosime si 10. care sint fatuite in sectiune dreptunghiulara. Ferestrele sint mici si inaltimea tavanului e de 1. E igienica. numai ca. in fata casei. Gospodaria lui Nicolae Voda (tip mic) Proprietarul se ocupa cu plugaria.50 m.. are o alta casa. Tesaturi si cusaturi. E aparata de vinturi printr-o galerie de jur-imprejur. Poarta e facuta in gangul dintre case. scaune si mese de lemn. impodobesc casa. sau se tencuieste. inaltime suficienta la incaperi. In exterior se lasa lemnaria aparenta. gospodarii harnici. incit grinzile s-au rupt si ameninta sa se prabuseasca. Constructiile au fost facute cu lucratori speciali. cum e cazul de fata. tinda cu vatra si o camera de locuit. cu oarecare piese facute in sistemul taranesc. aci incep si celelalte esente. lucreaza de-a valma cu lucratorii agricoli la cimp. A se vedea planul. Se formeaza astfel scheletul de lemnarie. Pe deasupra.. unde se intrebuinteaza lemnul aproape brut si nu se fac cioplituri decit pentru imbinari. cea din fund 3600 coroane. Incalzirea camerelor se face cu sobe de zid. muncind la altii. La capete. salcim.] Curtea cu gradina ocupa cam 500 m2. care se leaga sus cu grinzi. ca gorun. E facuta din caramida. Apoi. acoperita cu paie. Casa de locuit. pe cind la munte esenta de lemn intrebuintata e aproape numai brad. [. Celelalte constructii sint tot de zid.Casa de locuit. E facuta din birne. acoperita cu tigla. Si astfel se formeaza peretii de lemn. Casa de locuit. salcie etc. [. pentru a putea intra in santul prevazut in stilpi. Destule tesaturi de lina si pinza. Sistemul de constructie e urmatorul: pe talpile de jos se pun stilpi de lemn. incaperile pardosite cu scinduri. E atit de veche.15 cm latime. In curte nu are decit casa cu cotetul de porci. lucrate cu gust. Florea Stănculescu. Gospodaria lui Damaschin Halas (tip mijlociu) Ocupatia: agricultura. Corpul lateral a ocupat 6004 coroane.] Modul de aranjare e cel obisnuit. Imprejmuirea este de nuiele. la distanta de 1-1. contributia gospodarului a fost procurarea materialului. Gospodaria e foarte cuprinsa. constructia e mai ingrijit facuta ca la munte.. Casa are doua incaperi.80 m. aviud ferestre mari. iar in spate are grajdul. Mobilierul e de tirg. peste 150 de ani. Imprejmuirea e din stacheti de lemn. acoperita cu paie. aceste bucati sint ascutite.. Contribuţii la afirmarea arhitecturii româneşti . Mobilier: banci.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful