PRINTED BY POINTMAX

Nr. 36

2011

WINE. LIFE. STYLE

de vinuri în degustare
Richard Fox:

37

„Mulþi vor sã vândã, dar nu ºtiu nimic despre vin“
Dosar:

Vrancea vinului pierdut Run, Forest(er), run! Zilele Vinul.Ro la Constanþa
peste 150 de vinuri 1-2 aprilie

Lansãri de primãvarã
Distribuþie asiguratã prin InMedio, Poºta Românã ºi

Premiile de Excelenþã
Sponsor principal:

Parteneri:

Parteneri media:

• AndreiCrivãþ.ro • VinulDeDuminicã.blogspot.com • VinªiPlec.winespot.ro • CipWine.blogspot.com • Paharnicul.winespot.com • MihneaMãruþã.ro • Rãspunsuri.rol.ro • FromGrapesToWine.wordpress.com • Business.ro

9 medalii de aur 108 medalii de argint
Aflã care sunt medaliaþii pe www.Vinul.Ro

deþinutã de Antinori. pentru cã foarte multã lume este reticentã cu anumite produse numai pentru cã nu ºtie cum sã le foloseascã”. precum ºi un bilet la o tombolã cu premii. Fiecare vizitator va primi inclus în costul taxei de participare. VINUL DE CORCOVA A FOST APRECIAT LA BERLIN Participant ca subexpozant la Târgul Internaþional de Turism de la Berlin. recoltã redusã. ne va permite sã beneficiem din plin de creºterea existentã în aceastã categorie dinamicã. “Ne bucurãm de parteneriatul cu Alexandrion Grup România ºi credem cã acesta prezintã oportunitãþi pentru ambele companii în a profita de potenþialul de creºtere existent pe piaþa bãuturilor alcoolice din România.Ro – Constanþa sunt aºteptaþi sã ia parte atât cunoscãtori ºi pasionaþi de vinuri cât ºi simpli curioºi. în care va colecþiona toate gafele fãcute de bucãtari mai mult sau mai puþin celebri. ªtefan cel Mare nr. precum Cabernet Sauvignon. don’t tell me”. 1-2 APRILIE În perioada 1 – 2 aprilie 2011. Evenimentul va avea loc la Restaurantul Cafe Cafe din cadrul Hotelului Cherica (4*. desfãºurat în perioada 9-13 martie. a fost numit oficial „Omul anului 2011” de cãtre prestigioasa publicaþie de vinuri Decanter. reþete rafinate ºi absolut delicioase. Reprezentanþii publicaþiei au declarat cã acest titlu reprezintã un omagiu adus celui care „a reprezentat o razã de luminã în industria vinului italian în anii ’70 ºi ’80. Timp de cinci decenii. Fan declarat al principiului „show me. Cristian va filma integral prepararea reþetelor mai dificile. Str. marile stele din Sauternes. Un alt motiv de bucurie pentru Corcova l-a reprezentat interesul multor agenþii din Germania.vinul. la mijloc de martie. Astfel. cât ºi în cel al marelui public. Cel mai mare consum s-a înre gistrat chiar în prima searã. VINURILE DE SAUTERNES. ca „enolog-junior” la crama San Casciano.com.EN PRIMEUR ALEXANDRION. Constanþã. ALES „OMUL ANULUI 2011” DE CÃTRE DECANTER Giacomo Tachis. „Scopul meu este. PARTENERIAT DE DISTRIBUÞIE CU WILLIAM GRANT & SONS Alexandrion Grup România a semnat la începutul lunii un acord de distribuþie cu William Grant & Sons. Dar cât timp vor mai purta aceastã denumire? Aceastã este întrebarea pe care ºi-o pune „Le Journal du Vin” vizavi de vinurile de Sauternes. ªi-a deschis propriul portal. care a servit acest vin preºedintelui american Franklin Roosevelt ºi premierului britanic Winston Churchill. Adicã doar 3% din suprafaþa viilor bordeleze.ro evenimente • bloguri 3 . Giacomo Tachis este cel care a introdus soiurile bordeleze. Mai precis. Elveþia ºi Polonia de a include vizitarea cramei în pachetele lor turistice. 250 de sticle. www. Zilele Vinul. ÎN PERICOL Sunt numite Vinurile de Aur. când vinul Corcova a însoþit mâncãrurile tradiþionale la „Ziua României”. director comercial la Alexandrion Grup România. GIACOMO TACHIS. „pãrintele vinului italian modern”. anticipând renaºterea acesteia”. fan al vinurilor de calitate. cea de-a III-a ediþie desfãºurându-se în premierã în oraºul Constanþa. în timpul Conferinþei de la Ialta. care ºi-ar putea oricând schimba gusturile. domeniile din regiunea BarsacSauternes ocupã doar 4000 de hectare. rafinarea vinurilor prin fermentaþie malolacticã ºi maturare la stejar. realizarea unei corecte îmbinãri între bucãtãrie ºi vin. a precizat Francois Sommer. dar ºi vinurile potrivite pentru a savura preparatele prezentate. 4. în primul rând. suprafaþa de producþie a vinurilor albe dulci ºi licoroase a scãzut cu 20%. Potrivit specialiºtilor. “Adãugarea noilor mãrci globale de whisky portofoliului nostru de bãuturi premium. lider sovietic nãscut în Georgia. ªerban Dâmboviceanu a constatat cã stocul scãzuse cu aproximativ UN SITE CARE-ÞI FACE POFTÃ: CRISTIAN BOEREAN Cunoscãtor experimentat al multor bucãtãrii internaþionale ºi. Vinurile producãtorului din Mehedinþi s-au bucurat de un mare succes. De asemenea. Tachis s-a aflat în prim-planul vinului italian. consacrarea pe plan internaþional cunoscând-o dupã demararea colaborãrii cu San Guido. densitate ridicatã. fiind unul dintre principalii susþinãtori ai practicilor devenite acum standarde în vinificaþie: selecþia clonelor. Vor fi douã zile cu vinuri de excelenþã ºi oferte speciale de unde nu vor lipsi gustãrile asortate. din 1945. în ultimii 15 ani. aflate deja în mâinile unor proprietari cu greutate.Ro continuã seria evenimentelor lansate la Bucureºti. o frumoasã surprizã amatorilor de gastronomie. Biletele de acces pot fi achiziþionate de la intrare. a investiþiilor familiale ºi graþie fidelitãþii unor clienþi. dinamismul categoriei de whisky ºi forþa Alexandrion Grup pe piaþa româneasca – vor conduce ambele afaceri cãtre succes”. care momentan deþine drepturile exclusive de comercializare în Statele Unite ale vinului georgian Khvanchkara. Iar dupã primele douã zile. Însã celelalte sunt în pragul dezastrului. Austria. acum în vârstã de 77 de ani. 26 de domenii viticole cu AOC Barsac sau Sauternes sunt de vânzare. Apoi voi încerca sã aduc în faþa amatorilor preparate ºi ingrediente mai puþin cunoscute. a adãugat Gyuri Eperjessy. GEORGIA VREA ÎNAPOI VINUL LUI STALIN Georgia a demarat un proces în instanþele civile americane pentru a recâºtiga dreptul de comercializare a vinului favorit al liderului sovietic Iosif Visarinovici Stalin. vizavi de Irish Pub) ºi va gãzdui o varietate de vinuri ºi gustãri.cristianboerean. La începutul acestei luni. Tignanello ºi Solaia. ZILELE VINUL. pe lângã posibilitatea de a degusta vinurile expozanþilor ºi un platou cu gustãri asortate. degustãri • ºtiri la zi www. site pe care care vom gãsi. deþinutã de Casa Bolgheri. anunþã producãtorul român de bãuturi alcoolice într-un comunicat de presã. Alte proprietãþi supravieþuiesc doar în urma unor reduceri drastice ale cheltuielilor. ar reprezenta soluþii pentru ieºirea din aceastã crizã. Cristian Boerean le-a fãcut. Corcova Roy & Dâmboviceanu se întoarce în þarã cu veºti bune. în ceea ce acum numim „Super Toscanele” Sassicaia. oficiul mãrcilor înregistrate din Georgia a început negocierile cu compania americanã Dozortsev and Sons. Vinul Khvanchkara este cel mai popu lar vin georgian ºi este produs doar în cantitãþi limitate în vestul acestei þãri. Potrivit reprezentanþilor Alexandrion Grup. Iar volumul vinurilor produse aici reprezintã numai 2% din totalul vinurilor de Bordeaux. anunþã The Drinks Bussines. sunt în pericol. atât în rân dul specialiºtilor. precum ºi renunþarea la orgoliul de a-ºi pãstra marca. Sassicaia. totodatã. La expoziþia Zilele Vinul. parteneriatul încheiat cu William Grant & Sons va contribui la creºterea notorietãþii portofoliului existent. Doresc sã mulþumesc companiei Cristalex pentru contribuþia în dezvoltarea brandurilor noastre de-a lungul ultimilor ani”. în cadrul cãreia a oferit pieþei unul dintre cele mai impresionante vinuri italiene. În 1968 acesta a devenit directorul tehnic al cramei. în care stan durile au fost vizitate numai de profe sioniºti. a declarat Cristian. în schimbul preþului de 20 de lei între orele 13:00 ºi 20:00. Glenfiddich. nu par sã aibã probleme. Notorietatea acestui vin demidulce a crescut datoritã lui Stalin. înfiinþarea unei cooperative. Balvenie ºi Tullamore Dew. Sigur. care pregãteºte ºi o altã surprizã. Area Director Europe la William Grant & Sons. categoria „Bula bucãtarului”. a început 1961. ªi nu numai din cauza randamentului scãzut al producþiei. de acum înainte.RO LA CONSTANTÃ. conform ultimelor statistici. Cariera lui Tachis. Cred cu tãrie ca reputaþia mãrcilor William Grant & Sons. în acest moment. De ce? Unul din primele motive îl reprezintã faptul cã. care. parteneriat care include distribuþia brandurilor Grant’s.

178 funcþionau ca antrepozite fiscale ºi aveau dreptul de a comercializa vin. tot nu iese la numãrãtoare cantitatea lipsã. Din acest an.ro evenimente • bloguri Sã nu ne ascundem dupã deget: Vrancea are un loc rezervat în topul producãtorilor de vin mult ºi prost. butucii au ajuns groºi precum braþul.000 de gospodãrii cu specific vitivinicol. Lucreazã cu pasiune ºi are drept þel crearea de vinuri cât mai curate. ci un mod de viaþã: peste gardurile caselor se întrezãresc. sã zicem. 15 sau 20 de tone la hectar. iar culesul de toamnã înseamnã câte 10. Iar de data aceasta. vase de polistiren (polstif-uri)..000. nu pentru calitate.unele post apocaliptice. În 2009. îndreptându-se spre cramele care au schimbat faþa vinului românesc. altele proaspãt renovate. cu totul. RADU RIZEA Este locul în care îþi aduci brusc aminte cã România avea. Cu paºi mici. deocamdatã. de obicei de la Vincon. treci de Buzãu ºi de tentaþia cârnaþilor de Pleºcoi ºi ajungi într-o zonã în care te întrebi dacã a existat vreodatã ceva în afarã de struguri ºi de vin. DAR PUÞINE ªi totuºi.3 ºi 5 litri. E clar cã Fiii Vrâncioaiei au lãsat sabia pentru foarfecã ºi scutul pentru damigeanã de multã vreme.. aºa cum spune o zicalã conservatoare. existã ºi ceva semne de mai bine. 4 degustãri • ºtiri la zi www. . Apar deja an de an câte un Sauvignon Blanc sau câte o ªarbã care ne lasã cu gura cãscatã. cã e pe drumul cel bun.curãþenia ºi prospeþimea vinurilor de aici s-a fãcut deja cunoscutã în mare parte din þarã. Daniel Guzu întoarce spre pãmânt o parte din banii câºtigaþi din vopseluri. pentru cã în Vrancea încã se lucreazã pentru cantitate. nici 10. „Vrancea . Vrancea are 25. spre 200. cele pe care o mânã glumeaþã a scris „bãuturã cu aspect de vin“).vinul. cu cât mai puþin sulf. ªi nu vorbim de cantitãþi oarecare. „mai binele“ nu e „duºmanul binelui“. Crama Gîrboiu repune Vrancea pe hartã ºi ca producãtor de vinuri roºii de calitate. Unde e vinul de pe celelalte 24. iar restul zac în paraginã. „Vinul lu’ bunicu’“ nu este o expresie. deºi situaþia din Vrancea este ciudatã. odatã cu lansarea liniei „Bacanta“.ro încã de la început. Murfatlar. UNDE E VINUL? În orice cârciumã intraþi sau la orice raft de vin din supermarket veþi privi.lumea dispãrutã a vinului românesc“. Restul e pierdut. viþele bãtrâne au cu ce sã-i hrãneascã. „Supravegheatã“ în degustãrile Vinul. din 3-4 nume). în 1989. poate cã doar viile de la drum sunt lucrate. în pet-uri de 2. Dintre acestea. Cotnari ºi Recaº nu au. în afarã de câteva mici livezi. Nici mãcar nu poþi sã suspectezi vreo afacere necuratã: proprietãþile sunt fãrâmiþate de la reîmproprietãrire. Poate e cel care refermenteazã pe sub paturile din cãmine studenþeºti. Vincon. La tot pasul se întrevãd puncte de vinificaþie . Multe podgorii sunt îmbãtrânite. SEMNE BUNE. Nu e de mirare cã vrâncenii se numãrã printre cei mai activi militanþi împotriva bãuturilor fermentate liniºtit (BFL-urile. altã parte se vinde „la ºosea“. deci nu existã vreo conspiraþie responsabilã pentru exportul la negru a mii ºi mii de vagoane de vin. Jidvei. Eºti în Vrancea ºi. mai degrabã. bidoane pline cu licori incerte. ªi nu ar fi fost nici o exagerare! Treci de Dealu Mare si de cãrãrile ce ies din „Drumul vinului“. dar în direcþia corectã. Ceva mai spre Panciu. La Crama Gîrboiu. Matematica îºi pierde sensul când aduni. teascuri. suprafeþele primilor patrucinci mari producãtori de vin. existã o sticlã din Vrancea. Strugurii cresc în voie. ici-colo.000 de hectare. Alte câteva sute de hectare sunt lucrate de cãtre noul val de producãtori (care e format. iar spalierele de beton ºi-au pierdut geometria. poate cã toþi românii au câte un bunic în Vrancea. de la an la an.000 de hectare de vie. nu mai existã nimic în afarã de viþã-de-vie.000? O parte e cumpãrat în vrac de cãtre marii jucãtori. lucrurile sunt deja clare . adezivi ºi alte cele. Însã nu suficient pentru a explica unde e vinul. Oricât ar fi vrâncenii de bãrbaþi. Ziarul de Vrancea numãra nu mai puþin de 35.DOSAR / VRANCEA Vrancea vinului pierdut „Vrancea ºi dinozaurii“ s-ar fi putut numi articolul acesta sau. ºi chiar de-ar bea doar vin în loc de apã. Vincon exploateazã în jur de o mie de hectare. Totuºi. Crama Natura a dovedit.

Sunt 24. oameni buni. Cursa cãtre calitate a atins ºi Vincon-ul.. unul dintre greii pieþei româneºti. ºi putem bãga deja mâna în foc cã ne mai paºte o surprizã plãcutã dinspre Vrancea. de la clasicele Feteºti la Zghiharã. Da. în Vrancea existau nu mai puþin de 35. în primul rând. pentru a „compensa“ aciditatea. fãrã fonduri europene.. din toate regiunile. 178 funcþionau ca antrepozite fiscale proiect ºi nici generaþii de vin perindate cu deceniile prin aceleaºi budane roase de timp. pânã în prezent.. poate cã standardizarea producþiei din cramele vizitate pânã acum ne-a pãcãlit. Chiar dacã mai existã mici probleme în constanþa ºi stabilitatea unora dintre vinuri. printre exponenþii noului val. Nu pare foarte plauzibil dar. cu aproximativ 20 de hectare în exploatare.vinul. care este farmecul artizanatului ºi seducþia tradiþionalului. Fraþii Lucian ºi George Neacºu au pornit din Vrancea ºi au ajuns sã facã vin ºi lângã Huºi. „bãieþii de la oraº“. consultantul care a creat primele vinuri de la Gîrboiu ºi care încearcã acum sã punã pe picioare o cramã-boutique.000 de hectare care îºi aºteaptã o minte luminatã ºi un cont în bancã egal cu tot ce s-a investit pânã acum în vinul românesc. Potenþialul zonei este nemãsurat. Vrancea poate sã facã vin. Poate ne-am dedulcit noi la vinuri bune. mulþi dintre localnici preferã sã lase mai mult zahãr în vin. Am lãsat la urmã compania Senator Wine. degustãri • ºtiri la zi www. au lucrat. Senator puncta decisiv pe o niºã rãmasã. în mod straniu. altã parte se vinde „la ºosea“. care ar putea sã nascã vinuri de o prospeþime ºi o vitalitate cum nu se prea gãsesc în România. Mariana Ochean. în loc de o vinificare corectã. într-o proporþie covârºitoare.. Însã. cu vinuri tratate deosebit ºi produse în cantitãþi mai mici decât cele cu care ne-a obiºnuit acest nume. Doar dacã ar fi sã luãm în considerare ce rezultate a avut pânã acum cu vinurile altora.ro evenimente • bloguri 5 .000 de gospodãrii cu specific vitivinicol. ºi prin dealurile Tirol-ului. Însã. Busuioacã sau Bãbeascã Gri. Cadarcã. De aici vom avea în curând prima linie dedicatã pentru HoReCa. speranþa moare ultima. ºtiþi deja. cãtre pãmântul remarcabil al Vrancei: sunt soluri acide. „tradiþional“ nu înseamnã încremenire în În 2009. Dintre acestea. nici oþet. AMAR? NU. toate investiþiile (nu puþine!) venind din buzunarele proprii.DOSAR / VRANCEA O parte din vinul de Vrancea este cumpãrat în vrac de cãtre marii jucãtori. Urmeazã. ºi la Însurãþei. ACID Excursia echipei Vinul.. neacoperitã: cea a soiurilor româneºti rare. poate fi ignorat. pentru cã este un caz deosebit.3 ºi 5 litri Natura promite sã devinã în curând unul dintre jucãtorii de top din Vrancea. însã vinul. poate am uitat noi.. reuºita remarcabilã a companiei a fost lansarea gamei Monºer.ro în Vrancea a fost un pic dezamãgitoare. Pãrerile de rãu se îndreaptã. mirosul de beci nu înseamnã nici mucegai. farmaceuticã. Rezultatul este acel „demisec/demidulce“ în care piaþa româneascã bate pasul pe loc de douã decenii. în pet-uri de 2. La sfârºitul lui 2009. care nu cuprinde decât soiuri autohtone.

însã cu o specificitate seducãtoare. Vinul. ca- . Evident. avem o capacitate de producþie de 200 de vagoane ºi o capacitate de depozitare de 250 de vagoane. are tot ce e nevoie. un Sauvignon Blanc „de dicþionar“. bibilitã. Feteascã Regalã. cu aer modern. ªarbã. de igienã. adunând resursele proprii ºi finanþãrile venite prin SAPARD ºi FADR...cã a fost un an prost. Despre eforturile fãcute pentru a atinge acest prag. bine. A fost destul „OAMENII NU VOR SÃ PLÃTEASCÃ PENTRU CALITATE“ Am mai auzit ºi în alte pãrþi povestea cu via din Vrancea. Per total.. în ciuda unui mic rest de zahãr. Feteascã Albã. cu mucegai.. structura podgoriei? S-au strâns 198 de hectare. El lucreazã vinurile. Ar reprezenta cam un procentaj de 12%. Feteascã Neagrã. A fost o combinaþie ciudatã de cãlduri excesive ºi ploaie.. a rãmas bun.. Au venit reprezentanþii ONDOV. dar asta e valabil pentru vinurile din 2010. au început scuzele . La vie au fost fondurile de reconversie. Pinot Noir. Muscat Ottonel.. de producþie? Nu a cerut nimeni ca vinurile sã fie excelente ca sã obþinã DOC-ul. Cine se ocupã acum de vinificare? Avem un tehnolog foarte promiþãtor. vinuri despre care nu pot sã spun decât cã puþeau. A urmat.vinul. „NU A CERUT NIMENI CA VINURILE SÃ FIE EXCELENTE CA SÃ OBÞINÃ DOC“ RADU RIZEA În urmã cu doi ani. am plantat Sauvignon Blanc. din Republica Moldova. de neplãcut. Cum s-au prezentat mostrele? Nu pot decât sã spun cã îmi pare rãu cã nu aþi participat. Cum aratã. Traminer ºi Shiraz.. în final a fost refuzat DOC-ul pentru 6 vinuri dintre cele 44 care au fost degustate. În via veche mai avem Merlot. Pur ºi simplu cãdea pieliþa de pe ei. cu siguranþã unul dintre cele mai plãcute vreodatã în România. Aligote ºi ªarbã. cu consultantul Mariana Ochean.Ro a sta de vorbã cu proprietarul cramei. care este îngrijitã. Aþi colaborat. ai ADAR-ului. În via nouã.. sacii sunt lãsaþi în soare. Punctajele obþinute au fost deseori la limitã. însã lucrurile o iau razna în clipa în care se ajunge la vinificare. Chiar în timpul excursiei noastre prin Vrancea. unul dintre cei mai buni din ultima vreme. pentru partea de combinat. Crama Gîrboiu se impunea printre bucureºtenii iubitori de vin ca fiind primul producãtor al unei ªarbe competitive. în 2010.DOSAR / VRANCEA Constantin Gîrboiu: „Singura soluþie pentru Vrancea. Cele din 2009 de ce au ieºit prost? A fost un an excelent.. producãtorii. cã una. dar am avut vinuri pur ºi simplu murdare. cu arome de polstif.. la momentul primei ªarbe. se ridicã la 4 milioane de euro. Sã vedeþi ªarba în fermentare! Zici cã fierbi soc! centralizarea vinificãrii“ La cât se ridicã investiþiile de pânã acum? Totalul. Aici cum a fost 2010? La fel de prost? În unele zone am pierdut ºi jumãtate de producþie. cã alta.. În 2011. de Lume Nouã. Bine. la aceastã orã. compacte. vã daþi seama cã se scurge must. Dintre acestea. cu sumele standard per hectar. ai Ministerului Agriculturii. iar strugurii arãtau ca opãriþi. Valentin Sercovschi. Am avut o producþie medie de aproximativ 6 tone la hectar. sub îndrumarea lui Sergiu Vântu. Probleme de standarde. 75 au fost replantate cu ajutorul programului de reconversie. Riesling. odatã cu lansarea liniei premium. Dar ce a rãmas. Feteascã Regalã. care are vârsta între 1 ºi 5 6 degustãri • ºtiri la zi www. Nu pot decât sã spun cã unele vinuri nu meritau nici mãcar calificativul de vin de masã.ro evenimente • bloguri ani. aþi gãzduit degus tarea ONDOV pentru acordarea denumirii de origine controlata unor vinuri din Vrancea. înainte de toate. dar ºi despre planurile de viitor ale producãtorului din Vrancea.. de fapt? Unul dintre momentele critice este culesul.. venit în România via Crama Ceptura. se poate spune cu certitudine cã Crama Gîrboiu a devenit primul producãtor de calitate din Vrancea. Ce se întâmplã.. Se culege în saci de plastic. Constantin Gîrboiu. Bacanta.

Vrancea TEL: 0237. mai ales pentru vinurile roºii din gama Varancha ºi pentru gama Crama Gîrboiu.915 sau trimiteþi un e-mail la andrei@plescoi.. cramã dupã cramã. atunci trebuie sã recuperezi banii din preþul pe sticlã. De asemenea. nu direct de vin prost. Soluþia este sã promovãm vinul bun. ªi am avut surprize plãcute. foarte ma- hectar . decât sã bea un kil de vin prost. teoretic.079 FAX: 0237. fiecare are câte un hectar ºi de pe hectarul ãla vinde toatã vara! E aberant.. se oxideazã. dã altul cu 3 lei. n-ar mai apuca sã culeagã.. cum merg vânzãrile? Pentru vinurile îmbuteliate.993. pe ei nu îi intereseazã decât suma plãtitã. dacã investeºti în tehnologie. cã aºa ºi-a zis el. Feteascã Regalã. Pinot Noir.232. Pe de altã parte. Pentru Crama Gîrboiu.. ªi-aºa se riscã mult pierderea momentului optim de cules.“ gurii imediat la cramã. Traminer ºi Shiraz . Lângã mine... (vase de polistiren de înaltã densitate care. ºi nici acelea nu sunt suficient de curate. cramã dupã cramã. evenimente speciale (organizãm prezentãri ºi degustãri la cerere).079 E-MAIL: office@cramagirboiu.. dacã ar mai fi ºi sã recolteze în lãdiþe ºi sã fie transportaþi stru- „N u o sã prind eu sã vãd Vrancea curãþatã! Iar despre centralizare.. care cramã? Majoritatea producãtorilor din Vrancea lucreazã în continuare cu polstif-uri... nu e interesul celor mari sã ne unim. ar trebui sã fie neutre re: oamenii nu vor sã plãteascã pentru calitate.. curat ºi ieftin. Altfel. sã întrebe de un vin corect. Inconºtient.232. însã presiunea financiarã era suficient de mare cât sã cearã direct vin prost. Se întrevede aºa ceva? Nu o sã prind eu sã vãd Vrancea curãþatã! Iar despre centralizare.. unde cifrele aratã destul de bine. e bãtãtor la ochi. Am avut clienþi care îmi cereau direct: „Dã-mi un vin prost!“. Ar urma apoi împãrþirea vinului în funcþie de cantitatea de struguri adusã la vinificare.. sub un Furnizor de vinuri bune ºi consultanþã onestã ºi competentã pentru restaurante. ªarbã. Orhideelor nr. realizau cã e o legãturã directã între cât plãteºti ºi ce obþii. Focºani. apoi. Ce se poate face pentru a îmbunãtãþi imaginea vinului vrâncean? Controalele funcþioneazã? Cine sã controleze? Ce sã controleze? Uitaþi-vã la ºosea. produse tradiþionale de Pleºcoi aduse în Bucureºti cu maºina frigorificã direct de la producãtor! u! No uþie trib ul Dis judeþ a ºi în nstanþ Co Sunaþi cu încredere la 0722. Eu dau vin vrac în piaþa din Focºani cu 5 lei. de 1.re intrã imediat în fermentare.. sã zicem. cadouri ºi colecþii particulare! „C ine sã controleze? Ce sã controleze? Uitaþi-vã la ºosea..).ro SUPRAFAÞÃ: 198 de hectare SOIURI: Sauvignon Blanc. nici nu au cum sã facã altceva. 17/6. Muscat Ottonel. E aberant! Mãcar sã încerce.pentru cã sunt foarte mulþi. n. e bãtãtor la ochi.r. pentru cã e tot mai greu sã gãseºti mânã de lucru pentru cules. au început sã vinã comenzi de la Selgros ºi Metro. Pânã ºi boschetarii au înþeles diferenþa: a venit unul ºi mi-a luat jumãtate de litru.ro CRAMA GÎRBOIU – MERA COM INTERNATIONAL ADRESA: str. sã fie un singur punct de vinificaþie pentru toþi cei care au suprafeþe de.cramagirboiu.5 litri. de succes sunt bag-in-box-urile. Soluþia este sã promovãm vinul bun. nu e interesul celor mari sã ne unim.ro WEB: www. Feteascã Neagrã. Dar asta e. fiecare are câte un hectar ºi de pe hectarul ãla vinde toatã vara! E aberant. Singura soluþie pe care o întrevãd este centralizarea procesului de vinificaþie.“ din punct de vedere aromatic. mai bine jumãtate de litru de vin bun. se duce de râpã totul. Aici intervine a doua problemã..

Astfel a apãrut Vincon Vrancea. struguri ce erau vinificaþi dupã metode tradiþionale. datoritã capacitãþii sale de a se adapta la preferinþele consumatorilor. VALENTIN CEAFALÃU Cea mai mare societate producãtoare de vin ºi produse pe bazã de vin din Vrancea a fost înfiinþatã în 1949 ºi purta denumirea de „Mat”. Feteascã Neagrã. “Dupã mai multe propuneri am hotãrât împreunã cu colegii mei ca numele societãþii sã fie asociat într-un fel de obiectul de activitate. Apãrutã într-o industrie dominatã în acel moment de mult mai cunoscutele vinuri de la Murfatlar si Jidvei. o analizã atentã a evoluþiei acestei companii din momentul apariþiei pânã astãzi indicã clar faptul cã Vincon-ul se identificã cu istoria gusturilor consumatorilor români. care sã aibã puþinã aromã ºi cu rest de zahãr. Vincon a reuºit în timp. reprezentanþii Vincon au hotãrât sã se concentreze asupra preferinþelor de atunci ale consumatorilor. a fost achiziþionatã o linie de îmbuteliere de ultimã generaþie. cu o culoare uºor gãlbuie. De-a 8 degustãri • ºtiri la zi www. Vrancea din România. în cadrul cãreia a luat contact cu vinurile ºi distilatele de vin ale producãtorilor din Bordeaux ºi Cognac.vn@vinconromania. ce a dat posibilitatea sã se treacã la îmbutelieri de soiuri în condiþii optime. potrivit acestuia. Vincon Vrancea VINCON VRANCEA ADRESA: Str. deoarece. care dupã patru-cinci luni de la lansare a devenit unul dintre cele mai vândute vinuri din România ºi timp de trei ani acest vin s-a comercializat cu programare Georgel Costache. Focºani. ADAPTAREA LA PIAÞà Primele eforturi de aliniere a vinurilor la gustul pieþei apar în jurul anului 1988. Dupã colectivizarea din ’62. Românii erau obiºnuiþi cu aceste branduri. atât înainte cât ºi dupã Revoluþie. ªarbã ºi Merlot . în zonã s-au format cooperativele agricole ce aveau ca domeniu de activitate exploatarea viilor. Tãmâioasã româneascã. Pânã la Revoluþie. dar prin politica firmei ºi prin produsele noastre am reuºit sã ne facem cunoscuþi Georgel Costache. fãrã prese sau fermentatoare. Aºa a luat naºtere Muscatelul. unitatea se transformã într-o societate comercialã. de la vinuri ºi coniac”. Uºor învechit. a cãrui activitate în compania TEL: 0237222100 FAX: 0237221574 E-MAIL: office. lucru ce a dus la apariþia a 25 de unitãþi de vinificare.DOSAR / VRANCEA Vincon Vrancea istoria gustului la români „A m realizat faptul ca românii preferau un alt tip de vin. Dupã o bursã de un an în Franþa oferitã de OIV. în care sã pãstrãm aroma naturalã a strugurelui”. „Am dat vinuri cãtre toate unitãþile. „ am realizat cã singura perspectiva este sã propunem vinuri cât mai naturale. cu o culoare uºor gãlbuie. Busuioacã de Bohotin. proaspãt. precizând cã. Centrala Viei ºi Vinului nu a considerat oportun sã facã o investiþie pentru achiziþionarea unor linii de îmbuteliere în zonã. Aceste unitãþi au stat la baza înfiinþãrii Întreprinderii de Stat Vinalcool Focºani. cunoscute de 30 de ani care îmbuteliau ºi fãceau export ºi care au bãgat vinurile ºi pe piaþa din România. cu o parte din banii câºtigaþi cu acest vin. Însã. sã câºtige un bun segment din piaþa autohtonã a vinului. Vincon Vrancea De-a lungul vremii. prin achiziþionarea a trei instalaþii de tip Charentaise ºi înfiinþarea unei distilerii la Focºani. afirmã Georgel Costache.ro SUPRAFAÞA: 1500 de hectare SOIURI: Muscat Ottonel. în „N e-a fost destul de greu pentru cã existau companii ca Jidvei ºi Murfatlar. unitatea a reprezentat unul dintre principalii furnizori de vin vrac pentru realizarea planului de producþie anual pentru toate judeþele vrânceanã a început în 1987. Georgel Costache se întoarce în România cu gândul sã producã un vin tip „primeur”.com WEB: www. precizeazã Georgel Costache. Imediat dupã ‘89. în 1980 a devenit Întreprinderea Viei ºi Vinului Vrancea. Avea cinci unitãþi în care se colectau strugurii din zonã. Din acest motiv. declarã Georgel Costache. care sã aibã puþinã aromã ºi cu rest de zahãr. „Atunci am realizat faptul ca românii preferau un alt tip de vin. Cabernet Sauvignon. când echipa condusã de Georgel Costache renunþã la pasteurizator ºi la instalaþia de îmbuteliere la cald. aici s-a investit destul de mult. Uºor învechit. la cãzi. în acea perioadã. la mare modã în Hexagon. pentru cã se credea cã în Vrancea se poate trãi numai din vie ºi din vin vrac”. Deoarece consumatorul din România nu s-a arãtat foarte deschis faþã de acest tip de vin. director general al Vincon Vrancea. Riesling. care dupã patrucinci luni de la lansare a devenit unul dintre cele mai vândute vinuri din România ºi timp de trei ani acest vin s-a comercializat cu programare”. cu intervenþii cât mai puþine. chiar ºi cãtre unitãþi de export. sub denumirea de Vincon Vrancea. Din acest punct de vedere noi am avut un fel de handicap. când a fost numit directorul tehnic al unitãþii. unul dintre cei mai mari producãtori de vinuri din România. Astfel. nu s-a bucurat tot timpul de critici tocmai pozitive. Tot în aceeaºi perioadã s-au pus bazele primei unitãþi din România pentru învechirea distilatelor de vin.vinconromania. Sauvignon Blanc.ro evenimente • bloguri lungul anilor ’70. Avântului 12. Pinot Noir. Vincon Vrancea. Aºa a luat naºtere Muscatelul.vinul. care mai târziu.

inox-uri pentru stocare. prese pneumatice. a fost greu ca în timp sã ne creãm o imagine care sã arate românilor cã ºi în Vrancea se pot face vinuri bune. Beciul Domnesc este locul unde este depozitatã vinoteca Vincon.000 de hectolitri. sub formã de cruce.ro evenimente • bloguri INVESTIÞII ÎN CRAMÃ ºI ÎN VIE Pânã în 2002. în 2011 vor fi demarate douã planuri de investiþie a câte douã milioane de euro pentru dotarea cramelor cu instalaþii de fermentare dirijatã.5 milioane de euro. În urma urma programului de reconversie. pentru cã am înþeles cã pe piaþa pot rezista doar cei care au plantaþi proprii ºi care pot controla calitatea încã din vie”. aminteºte Georgel Costache. Vrancea. dar prin politica firmei ºi prin produsele noastre am reuºit sã ne facem cunoscuþi”. Din punctul acesta de vedere. dar mai ales o mare parte din vinul de aici. De aproximativ cinci ani societatea a demarat un proiect de asociere pe 25 de ani cu Staþiunea de Cercetãri Vitivinicole Odobeºti. pentru cã s-a renunþat la comerþul cu vin vrac. directorul general al Vincon Vrancea Georgel Costache. în arealele Huºi. Vincon Vrancea deþine 11 crame active. Din acest punct de vedere noi am avut un fel de handicap. punctele principale de atracþie fiind Beciul Domnesc ºi Crama Paradis. ºi în acelaºi timp sa schimbat ºi politica comercialã. partea de dotare pentru a obþine vinuri de calitatea mai bunã. ªi din punctul acesta de vedere ne-a fost destul de greu în timp”. iar proprietarul Vincon devine Luchi Georgescu. Clãdirea din piatrã ponce.200 de baricuri de stejar de 550 de litri. Românii erau obiºnuiþi cu aceste branduri. Cabernet Sauvignon. Riesling. cunoscute de 30 de ani. De asemenea. cele mai vechi vinuri datând din 1949. povesteºte directorul Vincon.DOSAR / VRANCEA 1995 apar primele vinuri soiuri de calitate de la Vincon pe piaþa din România. Tãmâioasã româneascã. Vincon a replantat 352 de hectare de vie. care îmbuteliau ºi fãceau export ºi care au livrat vinurile ºi pe piaþa din România. Potrivit lui Georgel Costache. Busuioacã de Bohotin. Am realizat faptul cã dacã vrem sã ne consacrãm brandul trebuie sã vindem numai vin îmbuteliat. cât ºi la export”. a încheiat directorul Vincon. cu o capacitate totalã de 400. Vincon-ul nu a avut vie proprie. chiar ºi pentru Vincon au existat momente când asocierea cu numele regiunii a reprezentat un dezavantaj. a fost de mai multe ori þinta unor critici venite atât din partea consumatorilor. Astãzi Vincon Vrancea are în exploatare 1500 de hectare de vie. „Ne-a fost destul de greu pentru cã existau companii ca Jidvei ºi Murfatlar. Panciu ºi în judeþul Constanþa. Merlot ºi Pinot Noir. De asemenea. atât pe piaþa internã. La Crama Paradis sunt produse toate distilatele de vin de la Vincon. cu soiuri precum Muscat Ottonel. investiþie echivalatã la 6 milioane euro. regiunea unde în trecut s-au fãcut multe falsuri din pãcate. unele continuând ºi în prezent. ºi de aceea au luat decizia sã înfiinþãm plantaþii noi cu soiuri cãutate de consumatori. „Împreunã cu doamna Georgescu am luat decizia sã luãm terenuri cu vii. suma investiþiei fiind de 3. Feteascã Neagrã.vinul. VRANCEA – RENUME SAU DEZAVANTAJ Cu toate cã este una dintre cele mai mari regiuni vitivinicole din þarã. declarã 9 . cât ºi din partea specialiºtilor. Coteºti. o a doua cauzã pentru renumele Vrancei este reprezentatã de faptul cã în perioada comunistã aici s-au plantat foarte multe vii destinate producþiei cantitative. Sauvignon Blanc. a fost ridicatã pe ruinele fostei crame construite de Prinþul Sturdza în 1838. „A fost o schimbare radicalã deoarece din momentul acela s-a schimbat partea de tehnologie. ªarbã. În prezent. strugurii fiind achiziþionaþi de la producãtorii din zonã. Mã bucur cã între timp aceste acte s-au mai diminuat. vinificatoare. acestea fiind învechite în peste 4. degustãri • ºtiri la zi www. În anul 1999 societatea se privatizeazã în urma unei licitaþii. Odobeºti. Georgel Costache. „În timp am simþit-o ca pe un dezavantaj cã Vincon se aflã în Vrancea. Anul acesta vor mai fi replantate încã 242 de hectare de vie.

care. Susþinut ºi de cãtre Adrian Sava. în cadrul vizitei în Vrancea am trecut din nou pe la Cra10 degustãri • ºtiri la zi www. E o problemã de timp pânã lucrurile vor reveni la normal. unele în fazã de vinificare. pare sã fie aciditatea ridicatã. Anul acesta. bine scoasã în evidenþã. dar este sesizabilã. Claudiu Porumb. degustând vinurile acestei crame începând cu recolta 2008. care caracterizeazã atât vinurile albe.vinul. Cea mai mare încercare pentru oamenii de la Natura. dacã þinem cont de faptul cã odatã cu trecerea timpului atât via. mânaþi de curiozitatea de a vedea la ce nivel se situeazã recolta lui 2010. precum ºi renunþarea la sorbatul de potasiu. ocupându-se cu producerea vinului. Sorin Macoviciuc încearcã sã-ºi punã în practicã cunoºtinþele la Crama Natura. Vinuri cu un alt tip de abordare în vinificaþie ºi o mai multã grijã faþã de produs. ºi cupaje pentru a identifica cea mai bunã „reþetã” pentru vinurile de care îngrijeºte. cu diferite grade de ardere. am declarat cã aºteptãm sã vedem ºi recoltele viitoare. a antreprenorului Daniel Guzu. bunicii. administratorul cramei. strãbunicii. afirmã Macoviciuc. pânã la tehnica de vinificare ale vinurilor. Crama Natura a ajuns dupã mai multe încercãri ºi experimente sã se înscrie în rândul producãtorilor cu intenþii de calitate din regiunea Vrancea. cei doi specialiºti care lucreazã vinurile Natura în vie ºi în cramã . care are un important aport în ceea ce priveºte plantaþia. caracterizate de o aciditate ridicatã. VALENTIN CEAFALÃU Vinul. INVESTIÞIE DIN PASIUNE „Sunt nãscut în zona Panciu ºi pasiunea pentru vinuri e moºtenita genetic. unde s-a dedicat nu numai producerii vinurilor ºi a vinurilor spumoase. cea mai mare din toatã þara”. toate semnele indicând o creºtere naturalã a calitãþii produselor propuse. În afarã de noile vinuri. cât ºi experienþa oamenilor de aici au avut de câºtigat. În momentul când am analizat portofoliul din 2008 al Cramei Natura. acesta încearcã sã îºi punã amprenta asupra personalitãþii noilor vinuri. oferindu-le structurã. progresul calitativ al acesteia fiind semnificativ comparativ cu recolta anterioarã. Vrancea are potenþial pentru vinuri de înaltã calitate. aditiv alimentar folosit la stabilizarea vinurilor. tot ca un experiment este vãzutã ºi încercarea de a controla bacteriologic crama prin tratamente ºi filtrarea aerului. acestea din urmã având parcã un plus de claritate ºi de expresie aromaticã. Diferenþa dintre vinurile din 2009 ºi cele din 2010 nu este una foarte mare. cât ºi pe cele roºii. Comunismul a deteriorat mentalitatea localnicilor punând accentul pe cantitate.ro evenimente • bloguri ma Natura. subliniind cã totodatã se experimenteazã ºi o reducerea cantitãþii de sulfiþi din vinuri. noutatea de la Crama Natura a reprezentat-o cooptarea în echipã a vinificatorului Sorin Macoviciuc.DOSAR / VRANCEA Intenþii bio la Crama Natura Înfiinþatã în 2005. vor fi lansate pe piaþã ºi primele vinuri spumante ºi petiante de la Crama Natura. Dupã o experienþã de mai bine de 13 la ani la Bucium. potrivit lui Sorin Macoviciuc. actualmente la Domeniile Dealu Mare Urlaþi. altele gata de îmbuteliere. pãrinþii. În curând.Ro a urmãrit timp de trei recolte evoluþia producãtorului din Panciu. Ceea ce mã bucurã e cã dragostea Adrian Sava ºi Sorin Macoviciuc. ci ºi a distilatelor pe bazã de vin ºi de mere. „promit o experienþã gustativã unicã datoritã aciditãþii ridicate a solurilor. pe lângã vinurile 2010. noul vinificator a început sã facã teste cu diferite esenþe de stejar. „Curãþenie nu înseamnã neapãrat ºi steril”. dar care susþine vinurile. determinaþi de unele deficienþe de tipicitate ºi expresivitate. ªi chiar dacã a preluat recolta de la „jumãtatea drumului” de la fostul oenolog. Deocamdatã. Lucru absolut normal. La nici mai puþin de un an am avut ocazia sã degustãm vinurile din recolta anului 2009. nu numai pentru recolta 2010.

Feteascã Regalã. gustul a rãmas fixat pe vinurile demidulci.269. Bãbeascã Neagrã. Nr.vinul. Chardonnay ºi Feteascã Neagrã.269. ºi la 120-130 de lei. unde e crama. Cabernet Sauvignon. Preþul de listã al vinurilor din linia superioarã de calitate este de 30 de lei. trebuie sã ai o avere mai mare. din aceastã recoltã. Ion Puºcã. Ca sortimentaþie. În ciuda rusticitãþii celor mai multe vinuri. Muscat Ottonel. Sauvignon Blanc. Feteascã Albã. iar dacã stãteam sã o analizez economic. Dan Nica. patronul Viticom.douã credite în valoare de 20 ºi. iar dacã o stãteam sã o analizez economic. Din 2005. Merlot ºi Cabernet. nu exista decât un grajd cu beci.110 lei. ca orice investitor. nu o mai începeam. majoritatea strugurilor provenind de pe parcele luate în arendã. cu o capacitate de aproximativ 600.fost dominion al dr.000 de sticle pe an.DOSAR / VRANCEA de vie nu a dispãrut. ªarbã. Feteascã Regalã. Feteascã Regalã. Panciu. dar pânã la urmã am gãsit unul dispus sã construiascã ce ne doream“. Cabernet Sauvignon. Capacitatea de producþie este de aproximativ 50 de vagoane. VITICON PANCIU ADRESA: Str Libertãþii. Pentru vinurile roºii existã un tranzit scurt prin butoaie vechi de stejar. Cabernet Sauvignon. În urmãtorii doi ani la Crama Natura urmeazã sã mai fie plantate încã 6 hectare de viþã CRAMA NATURA ADRESA: Sat Sârbi. peri ºi cireºi. ajungând la o cantitate medie de opt tone la hectar. Sauvignon Blanc. Muscat Ottonel. Feteascã Regalã. Cu siguranþã va ajunge ºi în paharele consumatorilor”. astãzi suprafaþa pe care o exploateazã ajungând la 55 de hectare pentru viþa de vie ºi 50 de hectare pentru livezile de meri. Viticom vinde prin intermediul magazinelor Metro. rezultatele financiare fiind modeste ºi obþinute în timp îndelungat”. sunt vândute la Lido ºi Marriott degustãri • ºtiri la zi www. Crâmpoºie. „Am început afacerea în 2002. Vom produce. Galbenã de Odobeºti ºi Bãbeasca. Cea mai mare parte din bani au venit prin investiþii proprii . Daniel Guzu investind ºi în construcþia unei crame moderne. spune Vasile Nica. ªarbã. Bãbeascã Neagrã. în aceastã podgorie au fost replantate soiurile Feteascã Neagrã. Mulþi arhitecþi au refuzat sã facã proiectul.557 FAX: 0237. Soiurile cultivate de cãtre Viticom în Panciu sunt Traminer. Fireºte. atât vinuri seci. parte evaluatã la acea vreme la 15. când aici. Fiul. dupã terminarea amenajãrii plantaþiei de viþã de vie. Muscat Ottonel.277351 SUPRAFAÞA: în arendã. capacitatea de stocare a sãlii de baricuri fiind de ºase vagoane. a început sã cumpere terenuri viticole ºi livezi în zona Panciu. cât ºi vinuri cu rest de zahãr“. Galbenã de Odobeºti ºi Bãbeasca. iar la livadã cu una din Olanda. unde acesta a creat spumantul care l-a consacrat . Comunã Þifeºti. Feteascã Albã. respectiv. Merlot.Ro. explicând cã. proprietarul Cramei Natura tru a atinge excelenþa este nevoie de investiþii considerabile. 25 de hectare SOIURI: Traminer. Crâmpoºie. ca sã faci o micã avere. „Am început activitatea cu vinul ca hobby. conform propriei declaraþii de avere din martie 2008. Întrebat cât din aceastã nouã aventurã este business ºi cât pasiune. când leam explicat ce vrem. spunea Daniel Guzu într-un interviu pentru Vinul. 5 miliarde de lei vechi. împreunã cu procesul de reabilitare al cramei au costat mai multe milioane de euro. pentru mulþi români. multã inspiraþie ºi noroc proprietarul Cramei Natura declarã: „Este adevãrat cã pen- de la peste 1. Muscat Ottonel.766 E-MAIL: office@casapanciu. Daniel Guzu afirmã cã „am început activitatea cu vinul ca hobby.ro evenimente • bloguri 11 . 132. se aflã în proprietatea lui Vasile Nica. nu vreau pe viitor sã pierd bani!”. Feteascã Albã. jud Vrancea TEL: 0237. Vinurile lui Vasile Nica. nu o mai începeam“ – Daniel Guzu. Judeþ Vrancea TEL: 0237. una dintre ultimele care mai produce „oficial“ vin în Panciu . La vie s-a lucrat cu o companie din Arad. Legat de credinþa potrivit cãreia în vinificaþie.000 de proprietari. Firma.are puþin teren în proprietate. La acestea se adaugã suprafeþe încã neintrate pe rod de Chardonnay ºi Feteascã Neagrã. SUPRAFAÞA: 105 de hectare SOIURI: Feteascã Neagrã. însã ajunge. deþine 40% din companie. Viticom Panciu. stocarea fiind fãcutã în majoritate în vase de inox ºi polstif. La tatãl ministrului RADU RIZEA SC Viticom SRL Panciu. „În 2010 am pierdut peste 20% din producþie. care produce vinuri sub brandul „Grand Via“. tatãl fostului ministru al comunicaþiilor. în HoReCa. Feteascã Albã. Replantãrile. Cora ºi Billa ºi are etichete listate la Marriott ºi Lido. aprox.

Mariana Ochean .101 SUPRAFAÞA: aprox. clãdirea a fost proiectatã în aºa fel încât spaþiile destinate procesului de procesare ºi vinificare sã se îmbine organic cu restul încãperilor (magazin. cu paharul de degustare în mânã lângã fiecare tanc sau baric“ . în unele vinuri de la Crama Natura.266 FAX: 0237. precizând cã principalele soiuri vizate sunt Feteascã Regalã. Mariana Ochean spune cã se bazeazã foarte mult pe intuiþia afectivã. majoritatea activitãþilor vitivinicole de mici dimensiuni din regiune desfãºurându-se în gospodãriile particulare. „modelarea vinului încã din faza de must. „Nu realizez vinurile dupã o anumitã reþetã. în care se pot vinifica 34 de vinuri separat. Mariana Ochean considerã cã ultimii trei-patru ani au reprezentat începutul unei noi cariere a vinului românesc. anunþã Mariana Ochean. Rieslingul? Nu cred cã vina e doar a consumatorului cã nu se instruieºte. se poate spune cã aceastã zonã poate fi comparatã cu Toscana. Despre Vrancea ºi vinurile ce pot fi produse aici. Mariana Ochean s-a strãduit sã readucã vinului din Vrancea.DOSAR / VRANCEA Arta Vinului „boutique winery“ în Vrancea Dacã ar fi sã iei în considerare numãrul de mici producãtori de vinuri înregistraþi la Registrul Comerþului în Vrancea. De asemenea. unde calitatea primeazã în faþa cantitãþii.232. sãli de degustare. Mariana Ochean. dacã nu mai bine. Momentan în exploatarea cramei se aflã trei hectare de vie. Mariana Ochean spune cã au un potenþial fantastic. Realitatea este însã diferitã. Feteasca Albã. Trebuie sã interacþionezi cu utilajul. ªarbã INTUIÞIE AFECTIVà ÎN VINIFICARE Referitor la modul de abordare în vinificare. are o capacitate de 23 de vagoane de vin ºi este dotatã cu utilaje de ultimã generaþie ºi 24 de vase din inox. aflate chiar lângã cramã. mai nou. „Nu realizez vinurile dupã o anumitã reþetã. În aceastã industrie nu se poate fãrã implicare emoþionalã. Acum am început sã lucrãm cu drojdii neutrale care nu influenþeazã foarte mult aromele primare ale soiului”. afirmã vinificatoarea. însã pentru viitor Mariana Ochean mai intenþioneazã achiziþionarea a aproximativ 30 de hectare la Cârligele. dupã reguli de vinificare asemãnãtoare cu cele de acum 20 de ani. proiect a cãrui valoare se ridicã la aproximativ 550 de mii de euro. „Dacã totul decurge bine. precum ºi în cele de la Casa de Vinuri Beciu sau Nicoarã ºi Fiul. Condiþiile pedoclimatice din zonã permit. Realizatã dupã modelul micilor crame italiene. Tãmâioasã româneascã ºi ªarba. însã în ultimii ani. birouri). curãþenie ºi personalitate. „Foarte mulþi ani am cãutat sã aduc în vinuri arome exotice de ananas. în ceea ce priveºte densitatea de crame de tip „boutique”. Vinurile din Vrancea trebuie lucrate cu mare atenþie ºi se preteazã atât de bine la batonnage”. oneste. dar în acelaºi timp susþine cã mai este „nevoie de de multã comunicare în baza unor vinuri corecte. care alterneazã cu cel bazic. ci ºi a producãtorului cã trimite pe piaþã vinuri îndoielnice”. trebuie sã înþelegi vinul. datoritã solului acid. transformare lui în ceea ce îþi doreºti. Pasiunea pentru vin ºi vinificaþie a determinat-o sã punã bazele propriei crame. VALENTIN CEAFALÃU Poate cã numele sãu nu este. cu treceri naturale ºi totodatã foarte practice. unul rãsunãtor pentru industria vinului din România. Jud. ºi alte 15 hectare exploatate în asociere cu altã firmã la Dumbrãveni.225. ci mai mult dupã cum îl simt. lângã localitatea Coteºti. fructul pasiunii etc. deocamdatã. Focºani. ARTA VINULUI ADRESA: Bdul Independenþei 35. Eforturile sale ºi ale echipei de specialiºti pe care o conduce au putut fi vãzute ºi degustate în primele recolte de la Crama Gîrboiu. prospeþime. 20 de hectare SOIURI: Feteascã Regalã. proiect al unuia dintre cei mai cunoscuþi oenologi din zonã. cu paharul de degustare în mânã lângã fiecare tanc sau baric. potrivit vinificatoarei. în toamna lui 2011 vom avea prima noastrã campanie”. din poziþia de vinificator-consultant pentru mai multe crame zonã. capitole la care vinul vrâncean a fost ºi încã este deficitar într-un procent destul de mare. Vrancea TEL: 0237. De ce sã inventãm alte ambalaje când noi nu ne cunoaºtem vinurile? Câþi dintre noi cunosc Feteasca Regalã. nu sunt reþete prestabilite. Cocheta cramã aflatã la câþiva kilometri de Focºani. ci mai mult dupã cum îl simt. Tãmâioasã româneascã. iar de multe ori nu am ºtiut cum sã negociez acest tip de implicare ºi de aceea am avut ºi de pierdut”. Existã totuºi ºi o excepþie: viitoarea cramã Arta Vinului. þinta sa este sã producã vinuri ale cãror arome sã se apropie cât mai mult de cele de soi. subliniind cã.

pentru linia de îmbuteliere ºi pentru creºterea capacitãþii de stocare. urmând ca în 2011 sã fie replantate încã 50. ca ºi în Vrancea. vom fi aici. pe lunã plinã. Dacã se va forma. Cabernet Sauvignon. iar planurile de viitor includ. Între timp. toate investiþiile au fost fãcute din fonduri proprii. etc). piaþa a evoluat.ro evenimente • bloguri 13 . ªi aici. prioritatea noastrã este dezvoltarea segmentului de vinuri ecologice de la Însurãþei. Odobeºti ºi Vârteºcoiu. alãturi de fratele sãu. Bãbeascã Neagrã.ro SUPRAFAÞÃ: 850 de hectare SOIURI: Feteascã Neagrã. pentru care ar fi nevoie de ceva tehnologie suplimentarã. RADU RIZEA Drumul cãtre notorietatea de astãzi a început. cea mai mare suprafaþã compactã fiind tot în jur de 15 hectare. în prezent.ro WEB: www. ªtiu cã. Tãmâioasã româneascã. Vinificarea. destinat retehnologizãrii. de aceastã datã în Tirol. Drept urmare. ºi cu un conþinut redus de sulf . A urmat apoi un atac timid spre segmentul premium. Lucian ºi George Neacºu vor sã ducã soiurile romaneºti în segmentul premium doar 135 de hectare . record de Compania Senator s-a lansat pe piaþã în forþã la sfârºitul anului 2009.940 E-MAIL: office@senatorwine. la începutul lui 2003 venea prima investiþie într-o suprafaþã considerabilã. Zghiharã. cu Senator Private Collection. exportul. unde putem sã facem vinuri fãrã pesticide. cea mai compactã dintre suprafeþe fiind mai micã de 15 hectare. Aligote. Per total.în mod obiºnuit cam jumãtate din minimul practicat la vinurile obiºnuite. pentru soiurile rare (Zghiharã. „Momentan.DOSAR / VRANCEA Senator. Merlot etc. era gestionatã la punctul de lucru din Odobeºti. vor urma lungi ºi obositoare replantãri. nu vom culege noaptea. iar cu aceste fonduri europene vom asigura ºi tehnologia necesarã scopurilor noastre“. Bãbeascã Neagrã. spune George Neacºu. care vor scoate o vreme din producþie o parte dintre suprafeþe. cel puþin pentru urmãtorii doi ani. într-un program de finanþare europeanã în valoare de 3. apoi 85 de hectare.. cu un deceniu în urmã.237. iar centrul din Odobeºti va intra. absolut tot ce am câºtigat. coproprietar. unde suprafaþa agregatã este de 250 de hectare. proprietãþile erau risipite. Þinta este. Riesling. printre altele. am reinvestit. Maior Gheorghe Pastia nr.5. odatã cu lansarea liniei Monºer. Pânã în prezent. Mai este mult de fãcut.8 milioane de euro. din acest an. Feteascã Albã. Sauvignon Blanc. fãrã chimicale. de sub 10 hectare.vinul. unde au avut loc ºi primele investiþii adevãrate în utilaje. Cadarcã. Însã. ºi dezvoltarea segmentelor premium ºi HoReCa. inclusiv unele extrem de rare.“ afirmã George Neacºu. ceea ce o plaseazã printre cei mai mari cinci producãtori din România. Senator deþine o colecþie ampelograficã de excepþie. Senator prelua încã un IAS. pentru cã nu existã încã o piaþã pentru un asemenea produs. Dupã Odobeºti a urmat achiziþionarea fostului IAS Ghermãneºti. Cadarcã. compania a ajuns la 850 de hectare în exploatare.230. „Nu pot da o estimare a investiþiei totale. Busuioaca de Bohotin. la Însurãþei.800 FAX: 0237. Feteascã Regalã. în suprafeþe încã mici. prima selecþie concentratã exclusiv pe soiuri româneºti. Galbenã de Odobeºti. degustãri • ºtiri la zi www. odatã cu luarea în arendã a 40-50 de hectare rãspândite prin Vrancea. Bãbeascã Gri. între Panciu. La sfâr- dinamicã ºitul aceluiaºi an.. la Berzovia. Deocamdatã. Lucian. în valoare de 4 milioane de euro. atunci ca ºi acum. Pânã acum au fost replantate SENATOR PRODIMPEX ADRESA: Str.senatorwine. Bãbeascã Gri. deocamdatã. care a constituit baza de lucru pentru cele 80-90 de hectare arendate în zonã. la fel ca în cazul în care ar exista cerere pentru vinuri biodinamice. Probabil cã vom începe sã implementãm programul la sfârºitul acestui an. însã.50 în 2009. al companiei Senator. la pachet cu 245 de hectare. evident. Focºani TEL: 0237. evident. prin achiziþionarea fostului IAS Dropia din Însurãþei. Existã un proiect deja aprobat. ªarbã. Mai mult decât atât. pentru retehnologizare. de la început ºi pânã astãzi. S-a nãscut astfel ºi un punct de vinificare cu capacitatea de producþie de aproximativ 250 de vagoane.

Soiurile dominante sunt ªarba. Din fostul IAS Coteºti. marile cãlãtorii încep cu un singur pas.. Aºteptãm rezultate mai relevante în anii ce vor urma. Prin preluarea fostului CAP Jariºtea (cooperativa agricolã de producþie. Capacitatea de producþie este de 100 de vagoane. suprafeþele s-au fãrâmiþat ºi fiecare a început sã 14 degustãri • ºtiri la zi www. aproape intim punct turistic. Sauvignon Blanc ºi Chardonnay . lansând ºi un vin dedicat pensiunilor cuprinse în Asociaþia Naþionalã pentru Turism Rural. Capacitatea de producþie a ajuns la 100 de vagoane. cu sãli de învechire pentru vinuri.ro WEB: www. se mai produc struguri ºi pe 40-50 de hectare luate în arendã. a rãmas un mic colos. Se produce mult pentru vrac. dat fiind faptul cã peste jumãtate din suprafaþã (42 de hectare dintr-un total de 66) este ocupatã de vie bãtrânã. iar anul acesta vor mai fi replantate încã 22. tehnologul Cramei de sub Tei Pânã acum.Iaºi. deschizând magazine în Bucureºti. numele este mai degrabã echivalent cu cel al unei excentrice locante. pentru dotarea laboratorului ºi amenajarea spaþiilor de îmbuteliere ºi depozitare. Existã ºi vinuri îmbuteliate sub acelaºi brand. însã recolta anului 2010 nu a adus decât 72 de vagoane. O parte dintre echipamente sunt uzate moral. la un standard modern. ca arhitecturã. Riesling. a fost plantatã ºi o micã suprafaþã de Feteascã Neagrã.DOSAR / VRANCEA CAP-ul de sub tei Numele de Jariºtea a cãzut.. fiecare cu câte 7 hectare. în arendã SOIURI: ªarba. ceea ce îºi pune destul de puternic amprenta asupra produsului final . Sauvignon Blanc-ul ºi Chardonnay-ul. întro vreme. Feteascã neagrã ºi Aligote achiziþionarea unei linii de îmbuteliere. una cu vie de 1-2 ani ºi. Dacã ar fi sã facem o predicþie. A rãmas bine în picioare un mic. susþinut într-o mare mãsurã de calitatea vinurilor. „Crama de sub Tei“. cum mândrã se intituleazã crama Dyonisos. Cu un an în urmã. Prin Bucureºti. cele mai bune vânzãri înregistrându-se pe segmentul bag-in-box (20.. cu tunele mai înguste (3 metri!). RADU RIZEA Podgoria Coteºti îºi câºtigase. Deºi partea de vinificaþie primarã ºi cea de îmbuteliere au ajuns.. deþinut de Vinarte. un bun renume. Feteasca Regalã. cu condiþia ca în acest timp sã intre în tehnologie ºi mãcar 2-3 milioane de euro. Suceava ºi Vaslui. potrivite fie pentru mese mari de degustare. Feteasca Regalã. ca de obicei. jud. A venit perioada comunistã. Însã. singurul program SAPARD accesat a fost de 300 de mii de euro. Vrancea TEL: 0237. În rest . Vrancea MOBIL: 0744694687 TEL: 0237 679364 FAX: 0237 679364 E-MAIL: office@odovitis. RADU RIZEA SC Odovitis SRL încearcã de o vreme sã schimbe lucrurile. Mai spectaculos este spaþiul de sub pãmânt. Bãbeasca Neagrã. prin acest program. În 2010 au fost replantate 14 hectare. s-a centralizat producþia. specializatã pe bucate tradiþionale. pentru înlocuirea basculei-pod (locul în care se cântãresc camioanele cu struguri aduºi la cramã). un mic conac.. fie pentru depozitarea baricurilor.vinul.odovitis. întru totul asemãnãtor. Recent. având drept obiect o suprafaþã de 35 de hectare. ªarba. Recent. iar acesta a fost fãcut. sunt Feteasca Regalã. Astãzi ar fi nevoie de o investiþie mare în tehnologie. însã acestea au o penetrare destul de redusã. pentru cei care ºi-au primit certificatele de naºtere mai târziu) în 2003. în zare.252. sub brandul Vinul Turistului. cel puþin. s-a trecut de la calitate la cantitate. însã ºi DYONISOS COTEºTI ADRESA: Coteºti. explicã tehnologul cramei. ªarba. în uitare . 10 ºi 3 litri) ºi PET. au urmat retrocedãrile. deºi primii paºi cãtre vinificaþia modernã au fost fãcuþi deja. Pavel Negurã. care trãdeazã ceva ezitãri în procesul de vinificare. Cu alte cuvinte. pentru foºtii puternici ai zilei..ro evenimente • bloguri lucreze pe cont propriu. construit între 1984 ºi 1989. una exact ca cea de la Stârmina. jud. vânzãrile þintind deocamdatã predominant zona Moldovei .calitatea nu este punctul forte al acestor vinuri. cu punctul de vinificaþie de la Stârmina. de ceva vreme. alta de inspiraþie medievalã. Riesling-ul. 40-50 de hectare. Odovitis a devenit unul dintre punctele marcate pe „Drumul Vinului“ din Vrancea. Primele replantãri au început în 2010 ºi vor continua în acest an. Bãbeasca Neagrã ºi Aligote-ul. Apoi a venit ‘89. Ecologic ºi Cultural (ANTREC). o parte din vinuri continuã sã fie depozitate în budane vechi de stejar. fosta fermã a partidului acesta are dezavantajul de a avea „punctul de belvedere“ orientat cãtre nimic: o parcelã neplantatã. Breaza ºi Braºov. Soiurile dominante de la „Podgoria Valahã Coteºti“. banii fiind folosiþi pentru ODOVITS FOCºANI ADRESA: comuna Jariºtea.ro SUPRAFAÞA: aprox. Astãzi.146 SUPRAFAÞA: 66 de hectare SOIURI: Feteasca Regalã. am putea spune cã se pot aºtepta vinuri bune de aici peste cinci . Dyonisos.cel puþin ca zonã producãtoare de vin.pustiul podiºului. cu douã crame etajate. însã. o „fermã de partid“ exemplarã.ºase ani. Paul Negurã. a luat fiinþã o companie cu 70 de hectare de vie în proprietate. Odovitis a dezvoltat ºi o micã reþea proprie de vânzãri.

Din fericire. locul este fascinant prin istorie. ºi-a fãcut-o la Vinalcool. Mirosul de fermentare din halã are note ascuþite. ªcoala cea mai importantã.000 de kilograme de struguri Merlot la hectar! Compania a început în 2005.com SOIURI: Feteascã Albã. vodcã ºi vinars în cantitãþi impresionante. în afarã de Facultatea de Agronomie. La Faraoane. Pe plantaþia familiei Copaci se cultivã Feteascã Albã. Pe scurt.ro evenimente • bloguri 15 . unul dintre inginerii care au schimbat faþa vinului vrâncean în perioada comunistã CRAMELE FARAOANE ADRESA: loc. unul dintre inginerii care au schimbat faþa vinului vrâncean în perioada comunistã. Muscat Ottonel.791 TEL: 0237. Producþie faraonicã. Erau vremuri în care ºtiai de unde provine un vin. Muscat Ottonel. ROTRADE WINE ADRESA: Str. Traminer roz. Inginerul vinificator pare abia ieºit de pe bãncile ºcolii. compania RoTrade Wine din Jariºtea este opera a doi gemeni din localitate . Avântului nr. vinurile îmbuteliate sunt disponibile în puþine locuri. ºi o parte din lipsa sa de experienþã este surprinsã în diferenþele de la un an la altul din Sauvignon-ul Blanc pe care îl primim spre degustare. Feteascã Regalã ºi Sauvignon Blanc. direct din tanc. Merlot. cât sã se vadã. Localitatea Focºani. însã.jud.anul în care apãrea prima cramã a familiei Copaci. Are o capacitate de producþie de 100 de vagoane. unde se produceau lichioruri. însã doar din struguri achiziþionaþi de la producãtori. SC Cramele Faraoane deþine astãzi suprafeþe rãspândite în trei zone din Vrancea . ceea ce pare puþin. Fiind vorba de trei terase. Recent. plinã de inox-uri. din a cãrui cramã se mai þin astãzi în picioare doar niºte ruine.317.vinul. Traminer roz. Rezultatul. de 1. podea antisepticã. tot ce se gãseºte într-un punct de vinificaþie de modã nouã. avantajele sunt de partea producþiei mai noi. Fãrã a avea mari pretenþii de calitate. semn cã ceva nu a mers foarte bine la culesul strugurilor. în timp ce pe terasa superioarã stau strugurii cu cea mai mare nevoie de soare: Pinot Gris. la mijloc stau Feteasca Albã ºi cea Regalã. când solurile sunt atât de hrãnitoare.DOSAR / VRANCEA RoTrade Wine promisiunea celor doi Copaci RADU RIZEA Înfiinþatã în 2007. semn cã existã intenþia de dezvoltare pe piaþa de retail general. spaþiu generos.fraþii Copaci. meritã toatã aprecierea. crama a intrat în plin proces de rebranduire. Hala din materiale moderne (din zona aºa numitelor crame de sand- Toader Manole. Râmniceana ºi Beciu. La Cramele Faraoane se schimbã doar via. Furmint. pentru cã pivnicerii purtau grija vinului propriu. degustãri • ºtiri la zi www. „în vale“ au fost plantate soiurile de producþie mare . Au trãit ºi au fãcut vin aici familii vechi de evrei ºi de boieri. pe structura fostei Ferme 10 din cadrul IAS Odobeºti. ªef al societãþii este Toader Manole. de pânã la 10. predominant cernoziom cu texturã nisipoasã ºi sol brun-roºcat de pãdure. tot în Jariºtea. Deocamdatã. Investiþia a fost mare. Se produce ºi ªarbã. filtre ºi echipamente moderne. vermuturi.679. Pare simplu. dupã cum spune ºi numele firmei. cele din Faraoane. Furmint. dupã disponibilitãþile financiare calculate la fiecare sfârºit de an.Faraoane. Sunt plantaþii înfiinþate între 1983 ºi 1993 dupã cerinþele (citeºte „comenzile“) Vinalcoolului. În contrast. mai ales pentru o zonã precum Vrancea. curãþenie de farmacie. cu producþii medii de 10-12 tone la hectar pentru soiurile cu denumire de origine controlatã ºi de 15 tone la hectar pentru vinurile de consum curent. semn de evoluþie ºi învãþare. în care multe crame par sã fi rãmas neschimbate de secole. evident. Feteascã Neagrã. Cabernet Sauvignon lioane de euro. cel din urmã soi provenind de pe 6 hectare din Beciu. Vrancea MOBIL: 0744. dar ºi Duiliu Zamfirescu. climatizatã.2 miwich).Plãvaie ºi Mustoasã. Feteascã Neagrã. cea mai lãudatã ºi. crame. distilerii de drojdii. participând la construirea unor ferme de partid. primul brand al firmei este 1938 . predominant în Vrancea ºi Moldova. Sau nu suficient.305 E-MAIL: office@rotrade-wine. cea mai bunã zonã pentru vinuri albe din toatã Vrancea. evident! RADU RIZEA Existã lucruri care nu se schimbã niciodatã. jud. Vrancea SUPRAFAÞA: 25 de hectare SOIURI: Pinot Gris. cu sprijin SAPARD. Faraoanele. 15. Merlot. Cele mai importante sunt. Cabernet Sauvignon ºi Bãbeascã Neagrã.000 de vagoane pe an. faþã de recordurile care se înregistreazã în zonã: 19. din câte se pare. Feteascã Regalã ºi Sauvignon Blanc ºi Bãbeascã Neagrã. unde cultura este organizatã dupã structura geograficã. cu 25 de hectare de teren.

echilibrat de aciditate. Producãtor: Senator Wine Nuanþe de mãr copt.Ro. pe lângã cele de grapefruit ºi cireºe albe. Singurul loc mai favorabil pentru roºii pare a fi regiunea sudicã. VALENTIN CEAFALÃU Cu toate cã poate pãrea un numãr foarte mic comparativ cu numãrul producãtorilor de vin din aceastã regiune. Este foarte bine structurat.5 % vol. zahãrul depãºind aciditatea. caise verzi. În gust este destul de plãcut. pe final devenind uºor vegetal. 77 de puncte Producãtor: Crama Gîrboiu Gust cu atac citric.8 puncte. Vincon Vrancea.. strãlucitoare. Singurul lucru comun al celor trei subregiuni este aciditatea ridicatã a solurilor. cu o evoluþie liniarã. nu este foarte bine structurat. acesta fiind singurul producãtor din Vrancea ale cãrui vinuri au trecut pragul de 80 de puncte. uºor condimentat ºi mineral. portofoliul acestui producãtor fiind foarte vast. banane ºi cireºe albe. Finalul citric. condimentat. mai mult spre petale de trandafiri uºor uscate. dulce ªARBà LIVIA 2009 DOC Coteºti 12.. sec MUSCAT OTTONEL CASA PANCIU 2009 IG Dealurile Vrancei 12. aromatic amintind de miere ºi flori de tei. apropiatã de graniþa cu judeþul Buzãu. alc. lucru care îºi pune amprenta implicit ºi asupra vinurilor. ºi un postgust intens de mere. cu o oarecare mineralitate.) Dealurile Vrancei SAUVIGNON BLANC BACANTA 2009 DOC Coteºti 14 % vol. cu 71 de puncte. fructul pasiunii. Aromatic trimite atât olfactiv. Cârligele) este în totalitate potrivitã pentru soiurile albe. demisec SAUVIGNON BLANC SAGIO 2009 DOC Panciu 13 % vol. extract redus Peste 40 de vinuri din Vrancea au fãcut obiectul degustãrii organizate de editorii Vinul. fiecare dintre ele cu specificul ei pedoclimatic. pe final devenind vegetal.7 puncte. 74 de puncte Producãtor: Crama Natura Restul de zahãr din gust în plus vine sã compenseze aciditatea ridicatã.Ro poate reprezenta un punct de plecare în creionarea unei imagini cât mai elocvente a potenþialului viticol al zonei ºi în stabilirea caracteristicilor comune ale vinurilor produse aici. supracopt. alc. vinurile de aici fiind caracterizate de aciditate foarte mare. Din pãcate.5 % vol. cu o medie de 79. Din aceastã cauzã Vrancea nu pare sã fie zona propice pentru vinurile roºii. sec FETEASCà ALBà SAGIO 2009 IG Dealurile Vrancei 13 % vol. mai aºezate.. alc.4 puncte ºi Crama Natura. iar timpul stat în sticlã pare sã îi fi adus niºte tonuri de bomboane ºi gutui. De fapt.. ºi arome elegante ºi tipice. FETEASCà ALBà BACANTA 2009 IG Dealurile Vrancei 12. cu arome de soc. sec Producãtor: Vincon Vrancea Un vin care va fi lansat pe piaþã abia spre sfârºitul anului. mineralitate. lucru ce recomandã sã fie consumat cât mai repede. având un sol calcaros ºi expoziþie sudicã ºi sud-esticã. cu arome de mãr ºi caise verzi ºi aciditate destul de ridicatã. mere coapte ºi iarbã uscatã.Ro vinurilor din aceastã regiune pe primul loc se aflã Crama Gîrboiu. iarbã uscatã ºi miez de nucã. În gurã este aºezat. alc. 77 de puncte TÃMÂIOASà ROMÂNEASCà AMBROSIO 2008 * 11. dominate de notele de drojdii. SAUVIGNON BLANC LIVIA 2009 DOC-CMD Coteºti 14. Coteºti.5 % vol. dar fãrã prea mari pretenþii. stã destul de bine. ale cãrui vinuri intrate în degustare au avut o medie de 71. Gustul curat. Este urmat de cãtre Senator Wine cu 71. limete ºi flori de viþã de vie..59. aceastã degustare nu s-a înscris printre cele mai reuºite degustãri organizate de Vinul. 70 de puncte 16 degustãri • ºtiri la zi www. Gustativ stã mult mai bine decât olfactiv. lucru ce-i oferã timp sã mai creascã. media punctajelor obþinute de cele 42 de vinuri din aceastã regiune fiind de 70.DEGUSTÃRI / VRANCEA aciditate ridicatã. cu note de grapefruit ºi pere coapte. popular. miez de pâine ºi condimente. Nu are un echilibru deosebit zahãr-aciditate. Un vin curat. cu un pic de salvie. de sub care se ivesc niºte atingeri de drojdii. cu senzaþii de cremºnit ºi curmale. alc. care comparativ cu celelalte douã zone este caracterizatã de o aciditate mai redusã ºi o coacere mai rapidã a strugurilor. sub care se ascund niºte note de drojdii. intens ºi citric. 72 de puncte Producãtor: Crama Natura Pare sã fie atins de un început de oxidare. alc. flori de viþã de vie. elegantã. tipic. 84 de puncte Producãtor: Crama Gîrboiu O Feteascã albã foarte bunã. Postgustul este condimentat. iar Viticon Panciu. nu este foarte liniar din cauza aciditãþii ridicate care se desfãºoarã în valuri. În aceeaºi situaþie este ºi partea nordicã a regiunii (zona Panciu). Nasul aminteºte de banane. aromele sale apropiindu-se de cele de lãmâi verzi. de grapefruit.2 de puncte. 78 de puncte Producãtor: Crama Gîrboiu Intens. pomelo ºi frunzã de tutun. cu o aciditate bine integratã ºi unele senzaþii dulcege de banane în postgustul lung. extract redus ºi o acumulare aromaticã interesantã. cât ºi gustativ cãtre dulceaþa de trandafiri ºi boabe struguri dulci. îl face sã parã prietenos.. dar foarte bine reprezentate. sec Producãtor: Crama Gîrboiu Un vin cu o culoare galben-verzui. pe final vinul devenind uºor cretos. Gustativ pleacã dulce în atac. Zona centralã (Odobeºti.. mulþi dintre vinificatorii din zonã vinificând cu rest de zahãr pentru a echilibra surplusul de aciditate.5 % vol. Toate vinurile au fost oferite de cãtre producãtori. Restul de zahãr. pe final dezvãluind note de citrice. Regiunea Dealurile Vrancei este împãrþitã în trei subregiuni. Momentan.5 % vol. selecþia realizatã de Vinul.8 % vol. alc. Ceilalþi producãtori au obþinut urmãtoarele medii: Odovitis Jariºtea .. cu note lejer amãrui ºi din când în când cu unele zvâcniri dulci. alc. de la Vincon Vrancea au fost degustate doar câteva etichete (printre care s-au numãrat ºi douã vinarsuri).2 de puncte. dar care suferã uºor la capitolul tipicitate.Ro luna aceasta. Notele de degustare ºi punctajele acordate acestora pot fi gãsite în baza de vinuri a siteului Vinul. 57 de puncte. alc. 71 de puncte Producãtor: Crama Natura Floral. ºi cu senzaþii de mãr copt. plãcut.vinul. dar caracterul aromat ºi senzaþiile dulci îl fac sã fie destul de popular.Ro.. Aciditatea mai are nevoie de timp sã se integreze. 73 de puncte SAUVIGNON BLANC VARIUS 2009 IG Viile Caraºului 12.ro evenimente • bloguri . Într-un top al producãtorilor din Vrancea în funcþie de notele acordate de editorii Vinul. (Din cauza spaþiului tipografic redus nu au putut fi publicate toate vinurile degustate.

care aºeazã alãturi de fructele roºii coapte niºte tonuri de vanilie. nefiind de multe ori pe aceeaºi lungime de undã. 69 de puncte Producãtor: Crama Gîrboiu Cu toate cã lemnul dominã uºor aromele de fruct copt. pe final devenind uºor amãrui ºi metalic. Producãtor: Odovitis Jariºtea Un vin îmbãtrânit cu un nas de drojdii.2 % vol. de cutie de lemn. alc. subþire. Un vin scurt. ce i-a dat note de miere ºi coajã de lãmâie. Atacul este catifelat de niºte senzaþii de vanilie ºi cocos... Gustul. de gutuie. Aciditate ridicatã. 75 de puncte Producãtor: Vincon Vrancea Tonuri aromatice mai evoluate. cu arome de viºine coapte ºi prune verzi. din cauza aciditãþii ridicate.. Are potenþial de creºtere. 69 de puncte Producãtor: Vincon Vrancea Aciditatea ridicatã ºi corpul subþire nu reuºesc sã susþinã aportul de zahãr al acestui vin. închis ºi suprafermentat. iod. 83 de puncte MERLOT BACANTA 2009 DOC Coteºti 14. cu tanini astringenþi. dar bine integratã. cu aciditate ridicatã ºi postgust de frunzã uscatã. sec Producãtor: Senator Wine Arome închise. cu tresãriri minerale ºi de condiment. sec BÃBEASCà ROSE CASA PANCIU 2009 IG Dealurile Vrancei demisec FETEASCà NEAGRà BACANTA 2009 IG Dealurile Vrancei 14. de peltea de gutui. dar dupã un timp dezvoltã arome interesante de vanilie. dar mai ales în postgustul de prune uscate ºi iarbã crudã. gemuri de fructe de pãdure ºi „ceva“ de cereale.. alc. 69 de puncte 67 de puncte TÃMÂIOASà ROMÂNEASCà GRAND VIA IG Dealurile Vrancei 14. alc. 77 de puncte 76 de puncte FETEASCà NEAGRà CASA VRANCEA 1949 2004 DOC-CMD Coteºti 12. nu foarte intensã. În gust stã mai bine decât aromatic.. dulce TÃMÂIOASà ROMÂNEASCà VIÞà ROMÂNEASCà 2006 IG Dealurile Munteniei 11 % vol..9 % vol. 81 de puncte Producãtor: Crama Gîrboiu Culoare roºu-rubiniu.. trufe. frunzã uscatã ºi cutie de lemn.5 % vol. piele. cu senzaþii de miez de nucã. iarbã uscatã ºi iuþiri de sulf. panseluþe ºi atingeri de hârtie de filtru. Final acid. cu tonuri evoluate.. transformate de timp în nuanþe de condiment. vinul este bine structurat. cu o evoluþie decentã. alc. Trimite cãtre fructele confiate ºi roºcove. Cu toate cã este un vin tânãr (unele note lactate). leuºtean.5 % vol. care se sprijinã parþial pe aciditatea ridicatã. demidulce FETEASCà REGALà CRAMA DE SUB TEI IG Dealurile Vrancei 11. 74 de puncte Producãtor: Vincon Vrancea Nasul aratã o combinaþie de arome de mere.6 % vol. rom ºi capucino. alc. Un vin scurt.5 % vol. alc. Gustul dulce.ro evenimente • bloguri . sec ªARBà CRAMA DE SUB TEI IG Dealurile Vrancei 12 % vol. 59 de puncte 59 de puncte 58 de puncte TRAMINER GRAND VIA IG Dealurile Vrancei 15 % vol.5 % vol. atât olfactiv. senzaþii care nu se exprimã foarte graþios. Gustativ porneºte cu note dulci. cocos ºi cacao. Restul de zahãr este singurul lui punct forte. sec MERLOT LIVIA 2009 DOC-CMD Coteºti 14. Din punct de vedere structural este caracterizat de o aciditate ridicatã ºi taninuri astringente.. cu început de oxidare. dens. cât ºi gustativ. gemuri de prune ºi condiment. Zahãrul ºi aciditatea se exprimã în mod diferit. Aciditatea ridicatã îi promite o evoluþie frumoasã. lucru ce poate fi simþit ºi în gustul dulce. alc. Producãtor: Crama Gîrbiou Existã un bun ºi elegant echilibru între notele de fructe ºi lemn. taninurile având nevoie de timp pentru a se integra.. destul de expresive. îmbãtrânit ºi sãlciu. alc. iar postgustul dulce trimite cãtre dulceaþã de gutui ºi vanilie. dulce ZGHIHARà DE HUºI MONºER IG Dealurile Huºiului 12. ºi îºi pune amprenta pe tot parcursul gustativ. alc.vinul. Aromele de prizonierat de sticlã amintesc de florile uscate. piele ºi curmale. iar pe final dezvãluie pe lângã notele de fructe roºii coapte ºi niºte note lactate. sec MERLOT AMBROSIO 2008 * DOC Coteºti 13. alc.5 % vol. Gustul pare mai tânãr.. alc. În atac nu este foarte convingãtor. tincturos. în schimb pare mai subþire din cauza aciditãþii ridicate. Feteascã neagrã ºi Merlot cu arome plãcute ºi interesante. sobrã.5 % vol. ciocolatã ºi viºine. 50 de puncte Producãtor: Crama Natura Culoare rose-trandafiriu mai închisã ºi arome de viºine negre ºi gem de cireºe. de cireºe coapte ºi viºine. alc.DEGUSTÃRI / VRANCEA TÃMÂIOASà ROMÂNEASCà MONºER IG Dealurile Huºiului 11 % vol. Un Merlot tânãr. mentã strivitã ºi uºor hidrocarburi. cu uºoare tente de piele.. Este un vin subþire. Gustativ este într-o stare destul de avansatã de oxidare. Producãtor: Senator Wine Culoare aurie. Producãtor: Odovitis Jariºtea Arome oxidative. alc. vinul are o prezenþã aromaticã foarte elegantã. cu senzaþii uºoare de zahãr caramelizat. sec Producãtor: Viticon Panciu Unul dintre cele mai „greu de bãut” vinuri cu care ne-am întâlnit. Postgustul este dominat de note ierbos-gemoase ºi de taninii astringenþi. de vin uºor oxidat si arome îmbãtrânite. sec Producãtor: Vincon Vrancea Un vin tincturos. datoritã aromelor de prune. Este foarte bine structurat. Are nevoie de timp sã evolueze. cu tente de muºcatã. alc. cu senzaþii de zahãr caramelizat ºi hârtie de filtru. dar în acelaºi timp prietenoasã. sec FETEASCà NEAGRà AMBROSIO 2008 * 13. care stau pe un corp nu foarte dens. 73 de puncte 17 degustãri • ºtiri la zi www. sec SENATOR PRIVATE COLLECTION 2007 IG Dealurile Vrancei 14 % vol. miere. nu este foarte vioi. completate de niºte note amãrui. dar reþinute. dulci. sec Producãtor: Senator Wine Un cupaj de Cabernet Sauvignon. cu tanini uºor astringenþi ºi postgust gemos. Pe postgust descoperã niºte note de cafea ºi condimente.. Alcoolul iese din corp atât de tare încât trimite cãtre alcoolul etilic. pe care zahãrul îl face popular. demisec Producãtor: Viticon Panciu Un vin de ºcoalã veche. ferigã..

cu niºte vagi tente de prunã ºi caise coapte. cu siguranþã vor avea o bunã evoluþie Producãtor: Odovitis Jariºtea Starea de oxidare i-a adus note de roºii uscate. alc. degustãri • ºtiri la zi www. cireºe. alc.. cu aciditate ridicatã ºi structurã nu foarte solidã. Trimite aromatic cãtre mure coapte. demisec CABERNET SAUVIGNON BECIUL DOMNESC 2006 DOC-CMD Odobeºti 14. zahãrul îi dã un plus de atractivitate ºi popularitate. postgustul fiind caracterizat de senzaþii condiment ºi coacãze negre.vinul.5 % vol.9 puncte – vin excepþional. Nu are un echilibru bun între zahãr ºi aciditate. dupã care aduce niºte tonuri dulcege. Producãtor: Senator Wine Dã dovadã de o tipicitate bunã. Gustul demareazã dulce. BÃBEASCà NEAGRà GRAND VIA IG Dealurile Vrancei 14 % vol. caramel..5 % vol. chiar dacã plãteºti mai puþin de 10 lei! Între 60 ºi 69. cu un postgust cald. cât ºi gustativ. Nu da pe el mai mult de 17 lei! Între 70 ºi 79. cu senzaþii de cireºe negre ºi pãmânt umed. nucã ºi mere coapte ºi ciocolatã. cu un postgust granulat. Taninii amãrui aduc în postgust niºte sâmburi de mãr. cu toate cã a fost un vin bun. viºine amãrui.ro evenimente • bloguri Producãtor: Vincon Vrancea Culoare caramel mai închisã ºi arome intense. MERLOT BECIUL DOMNESC 2006 DOC-CMD Coteºti 13 % vol. Producãtor: Vincon Vrancea Complex ºi impunãtor.9 puncte – de bãut doar dacã eºti nevoit. vanilie. cu note de gemuri dulci. 70 MERLOT VARIUS 2007 IG Dealurile Vrancei 12.. care se instaleazã pe tot parcursul gustativ. curmale ºi cafea. demidulce Producãtor: Viticon Panciu U vin cu arome gemoase. este echilibrat de senzaþiile dulci. Un vin simplu.9 puncte – pãrerea noastrã este sã nu-l bei. ardei gras. taninii din postgust fãcându-l sã parã foarte amãrui. Din punct de vedere gustativ suferã la mai toate capitolele. chiar meritã sã faci eforturi financiare! * Vinurile Ambrozia au fost degustate înainte de lansarea pe piaþã. alc. Aciditatea ridicatã dominã gustul de coacãze. Vârsta îºi spune ºi ea cuvântul. iod ºi cocos. demisec CABERNET SAUVIGNON VARIUS 2008 IG Viile Caraºului 13 % vol. sec Producãtor: Senator Wine Din pãcate. cireºe. FETEASCà NEAGRà SAGIO 2009 DOC Panciu 14 % vol.9 puncte – vin pe care poþi sã-l recomanzi ºi altora... acest vin se aflã la un capãt de linie. care acoperã senzaþiile alcoolice. frunzele uscate ºi de mentã. 68 de puncte 67 de puncte 62 de puncte BÃBEASCà NEAGRà CRAMA DE SUB TEI DOC-CMD Odobeºti 12 % vol. alc. acid ºi tern. dar oferã un oarece confort gustativ. Este supracopt ºi fãrã echilibru. 72 72 de puncte 72 de puncte BÃBEASCà NEAGRà CASA PANCIU 2009 IG Dealurile Vrancei 13 % vol. cu tipicitate aromaticã bunã ºi note dense de coacãze. pãmânt ºi frunzã uscatã. sunt dominate de niºte senzaþii foarte intense de zahãr vanilat ºi viºine. 61 de puncte 61 de puncte JAD XO . cuiºoare ºi curmale. sec Producãtor: Vincon Vrancea Un vin încã tânãr. Complex ºi impunãtor: nuanþe catifelate de caramel. este destul prietenos. miere. direct. Structural nu exceleazã. dezamãgind din cauza aciditãþii ridicate ºi a corpului subþire.. reductive ºi gust cu aciditate ridicatã. Gustul are o aciditate ridicatã ºi taninuri nu foarte astringente. energic ºi condimentat.SPECIAL RESERVE 28 de ani 40% vol. alc. alc. curmale ºi condimente. Nas evoluat. dezvoltând niºte tonuri mai puþin plãcute. 0. la primul contact vinul prezentând arome mai sobre. 94 de puncte 91 de puncte 18 .3 % vol.. sec Producãtor: Crama Natura Culoare ºi arome tipice acestui soi. Alegerea perfectã.. cu o culoare chihlimbarie cu urzeli aurii ºi intensitãþi liniºtitoare de cafea. Dacã te intereseazã calitatea. alc. Structural pare tincturos. cu o texturã catifelatã ºi postgust de piele ºi cãpºune. Sfatul nostru este cã poþi da pe el ºi 30 de lei Între 80 ºi 87. mai catifelate. 72 de puncte 70 de puncte Producãtor: Vincon Vrancea Este într-un fel etalonul vinurilor roºii din zonã: nu este extractiv.7 l MIORIÞA XO 12 ani 42% vol. dupã care devine destul de acid. Gustul foarte arzãtor.9 puncte – vin de calitate peste medie... ce aminteºte de tãrâþele de grâu. sec LEGENDà Sub 50 de puncte – nu îl recomandãm în niciun caz Între 50 ºi 59. dar pe final devine destul de citric. alc. destul de sobre de ciocolatã neagrã din nas. Atât olfactiv. Lasã impresii de muºeþel.. vanilie ºi cocos. Producãtor: Crama Natura Notele dense. catifelate. demisec FETEASCà NEAGRà CRAMA DE SUB TEI IG Dealurile Vrancei 12 % vol. iar postgustul este simplu ºi destul de acid. Ele se aflã încã în faza de maturare la sticlã. notele aromatice dense de marmeladã cãpãtând niºte tonuri iodate de nucã.. Aciditatea ridicatã îl subþiazã. alc. alc. pânã în 70 de lei Între 88 ºi 91. În gurã este copt. dulce ºi destul de subþire. tu decizi cât te þine buzunarul Între 97 ºi 100 de puncte – vin pe care îl întâlneºti rareori în viaþã. de prizonierat de sticlã. Are potenþial de creºtere. dar trebuie consumat cât de puncte mai repede. sec Producãtor: Vincon Vrancea Niºte iuþiri de hidrocarburi contamineazã tonurile de tufãnele.. fãrã de puncte sã fie echilibrate de aciditatea ridicatã. sec CABERNET SAUVIGNON * AMBROSIO 2008 DOC Coteºti 14 % vol. paleta sa aromaticã amintind de caisele coapte. pânã în 125 de lei! Între 92 ºi 96. Producãtor: Odovitis Jariºtea Arome destul de neutrale. alc. viºine ºi frunze uscate din nas.DEGUSTÃRI / VRANCEA CABERNET SAUVIGNON. Zahãrul îi dã un plus de atractivitate din punct de vedere gustativ. alc. Gustul nu se ridicã la nivelul nasului. alc. demisec FETEASCà NEAGRà MONºER 2008 IG Dealurile Huºiului 12. În ciuda unui uºor început de refermentare.9 puncte – vin remarcabil. Producãtor: Senator Wine Pare uºor obosit.

lãmpile cu xenon ºi-au fãcut treaba ºi în douã ore eram în Bucureºti. sperãm. 2009. ªi aici se vãd urmele ninsorii. ne mai DRIVE-TEST ÎN VIE Totul în viaþã este perfectibil. Iar în maºinã sunt deja 350 de kile. E relaxat.. Bolidul e stabil ºi la 160 km/h. Adicãtelea motor boxer de doi litri jumate. Culmea. In portbagaj au mai apãrut câteva cutii cu vinuri. Anvelope de iarnã. Sarcina maximã admisã a fost depãºitã cu zeci de kilograme. 1.. Bolidul. Se simte bine printre vii. Dar proba de foc abia urma. Garda la sol a rãmas la 20 de centimetri. dar la peste 120 climatizarea nu prea mai face faþã. la Jariºtea. E frig afarã.6. Pe Radu. De la aceastã idee a pornit noua abordare pe regim a vinului românesc în paginile Vinul. Ba chiar dau drumul la trapã. Subaru Forester. ºtiri la zi www. Dar e ºi Subaru Forester.15 am. Tot frig. via. Mai bine. Încã tânãrã. ªi. automobilul. troiene de un metru. Ar vrea gheaþa sã ne facã figura. Mai iese fumul. Vreme numai bunã pentru o Bacantã. Tracþiune integralã. Crama Gîrboiu. Ea ne-a dus ºi ne-a adus „frumoºi ºi deºtepþi“ din cele douã turnee precedente. Gentlemen. În 10 minute am trecut de Voluntari. oamenii care lucreazã în domeniu. drumuri mai mult sau mai puþin modernizate.. Uºor cu genunchii la gurã. Dar suspensiile rezistã. Unde ningea ca-n poveºti. run! Frânele þin. Pe marginea drumului.DOSAR / S IDEWAYS Run. Forest(er). nu se mai plânge Vali de frig. O nouã zi.ro. Nici nu mai conduc. pe Mariana Ochean. nu. 2009. baºca turbo. Lui îi place. Traseul Þifeºti – Panciu poate reprezenta o variantã pentru organizatorii Raliului Dakar. Prietenul nostru.. Suntem în Focºani. Vom încerca sã evidenþiem în aceastã rubricã atât performanþele cât ºi toate lipsurile bolizilor cu care am asaltat pante. chiar ºi pe zãpadã. Chiar ºi celor din Þifeºti. E gheaþã pe drum. nu în ultimul rând. 230 de cãluþi putere. Plecãm. prin Odobeºti. odinioarã a partidului. Cel care ne poate ajuta sã descoperim cã în România existã cu adevãrat ºi un alt drum al vinului. ªi tot aceastã maximã ne-a determinat sã-l aducem în faþa cititorilor pe prietenul fãrã de care greu ne-ar fi fost sã prezentãm vinul. Maºina e tot mai încãrcatã. Nici zãpada care acoperã în întregime drumul de acces spre Crama Dyonisos. dar promiþãtoare. De la Gîrboiu. Dar un Subaru e un Subaru. Iar la drum. Nokian WR. Conduce preventiv. piatrã lângã bolovan. Principala e curãþatã. Amortizoarele erau la 70% înainte de circuit. Între Cârligele ºi Vârteºcoiu a nins sãnãtos. Ne întâlnim ghidul. dar controlul stabilitãþii e beton. Chiar dacã s-au mai adunat eºantioane. Nici Radu n-a fost chiar relaxat. Mariana e cu un Golf. Doi metri ºi 10 centimetri ºi un chintal jumate nu reprezintã cel mai dulce vis al proiectanþilor de caroserii. Run. Am bãut-o pentru prietenul meu.000 de hectare de vie.vinul. Cel care ne-a purtat ºi. Nici al consoartei.. dar celelalte strãzi sunt veritabile patinoare. Noi am cam obosit. primeºte ºi-o Feteascã Neagrã. probele pentru degustare. Radu Rizea e o provocare pentru industria automobilisticã. în portbagaj ar mai fi loc. nu doar cel pe care îl strãbate. de pe masã pânã la gurã. Uneori. Iar când intrãm pe dealuri. parcã stãm. Subaru îºi face treaba aproape singur. Vali mai bombãne în spate cã i-e frig la picioare. E frig. Dar Subaru nici nu crâcneºte.00 am. Drum? E mult spus. Pe drum naþional zburdã cu nonºalanþã. Urcãm.5 XT. ªi ne duce ca vântul cãtre ultima noastrã þintã. Cabernet Sauvignon sau Tempranillo. minus 5 grade. prin reprezentant. ªi e iarnã. start your engines! rãcorim. care a vrut sã stea în spatele lui Radu în acest tur care a însumat peste 500 de kilometri. însã. Forest(er). 25. E 6. care trãieºte permanent cu ideea cã scaunul ei de copilot va ceda. spre Coteºti. Noi mergem înainte. Unul puternic. cramele ºi. dar se simte greutatea...ro degustãri • • bloguri evenimente 19 . baricatã. ºi la gura mea. fac faþã tuturor capcanelor. Mai ales cã de ore bune se lãsase întunericul. terase. Groapã lângã ºleau. ªi erau peste 150 de kilometri pânã acasã.. Te pomeneºti cã i-o plãcea vinul.. ne va duce ºi de acum înainte peste tot pe unde se face vin în þara noastrã. Suspensiile. ºi mai preventiv. 9. Aveam emoþii. Cred cã ar bea ºi-un pahar de vin. Alternanþa asfaltgheaþã nu ne sperie.. în pahar. deh. aºa a fost ºi în Dealu Mare. Unde Subaru ia o pauzã de-o noapte. Ieºim iar de pe european. aºa. de pe drumul cãtre Crama Natura. un nou drum. Tot ea ne va cãra ºi acum. Aºa a fost ºi în Oltenia. Dar l-am pus eu sã nu-ºi punã bocancii lui Insulated? I-aº da mai multã cãldurã. Dar nici nu vom ascunde performanþele. AWD. 2. Forester. Sau un Negroamaro din Puglia. Feteascã Neagrã. Nici al lui Vali. Bucureºtiul e liber la ora asta. ca el. run! HORIA HASNAº Vrancea. pe Vali ºi pe mine.

românii. dar e clar cã dupã aceea nici capul n-ar trebui sã ne doarã. La gramajul astã are carne pe oase? Ba bine cã nu! Dacã Paºtele cade prea devreme. oare de ce n-om mânca noi. Cãliþi ceapa tocatã în ulei. mai mult oase ºi puþinã carne pe deasupra. ambele demontabile cât ai bea un pahar de pelin. Puneþi apã ºi zahãrul într-o crãticioarã. la foc mijlociu spre tare. deci mai grãsuþ.5 kg. 1 lingurã de zahãr. Stingeþi flacãra. Chiar dacã vã place carnea de miel usturoiatã bine. piper ºi amestecaþi bine. 2 linguri de ulei de mãsline. apar probleme. cu tot cu os. în al doilea rând. Ingredientele pentru 4 persoane sunt: 1 pulpã de miel de circa 2. În acest timp. Mai întâi. Mâncãm zdravãn în prima zi. urmãtorul miel îl cumpãrãm la anu’ ºi la mulþi ani. Ia încercaþi! Pentru 4 persoane dotaþi-vã cu 8 costiþe de miel. au fost de neuitat. nu-nþelegi nimic din carnea lui. dacã e uscat). drob ori fripturã. stropind-o din când în când cu supã caldã. Scoateþi capacul. stivuiþi cu grijã în nenumãrate TIR-uri (discuþie de ºpriþ.ro evenimente • bloguri mativ 20 de minute. faceþi o fantã în carne (în partea opusã osului). adãugaþi verdeaþa tocatã fin. la foc mijlociu spre tare. Unde mai pui cã pe teritoriul mioritic mai sunt cunoscute ºi alte reþete. carne de miel mai des? E bunã. total sau parþial. tot meritã sã încercaþi ºi reþeta de mai jos. puþinã mentã are niºte efecte surprinzãtoare. dupã ce în prealabil a ciocnit câteva ouã roºii ºi taman înainte de a se înfrupta din pascã ºi cozonac. Când e cazul. e un meniu tradiþional. menite sã aducã un plus de prospeþime în farfurie. supã. pe cât posibil. era chiar de Paºti ºi a dat o excelentã patã de culoare (gustativã. ªi unde mai pui. nu se pune!). mai gustãm puþin la prânzul urmãtor ºi gata. fireºte) printre ouã. chiar dimpotrivã. 1/2 legãturã de pãtrunjel. 100 g miez de nucã. Dar dupã aia am mâncat-o de Crãciun ºi rãu nu mi-a fost. pânã când zahãrul se dizolvã . Nimic de zis. cã amãrâtã aia de cãrniþã mai are ºi acel miros specific. sare. sare. 1 ceapã. Aºa însã. rumeniþi costiþele. ne mai revoltãm puþin ºi retoric când aflãm cã toþi mieii ne pleacã spre Turcia.BON CHEF RO care nu-i de toate zilele MARIUS CRISTIAN WWW. preparaþi sosul. unde trebuie sã mai stea aproxi 20 degustãri • ºtiri la zi www.COSTACHEL. Încãlziþi amestecul la foc mic. dupã cum vom vedea mai jos. Când devine translucidã. fie ºi numai din motive de bun caz. Timp în care în farfuriile noastre poposesc doar porcul ºi pasãrea. Nu carnea e cea care are mirosul respectiv. Detractorii tinerei ovine au la îndemânã doar douã argumente.RO De Paºti. sã-i dãm condi- Mielul nostru tradiþie. bãgaþi-le în cuptorul încins. cã altceva nici nu-i. PULPÃ DE MIEL CU SOS DE MENTÃ Sã ºtiþi cã. treburile sunt ºi mai simple. Hristos a-nviat! În cel mai COSTIÞE DE MIEL UMPLUTE CU NUCI ºI STAFIDE O reþetã excelentã. fripturã. mielul propriu-zis fiind. fragede ºi aromate. dupã ce aþi eliminat scobitorile. de care a scãpat doar oaia aia de Dobrogea (batal!). piper. bietele costiþe s-ar fi uscat de-a binelea pânã când cãldura cuptorului ar fi reuºit sã pãtrundã pulpa. hai noroc vecine. umpleþi cu amestecul preparat mai înainte ºi închideþi cu ajutorul unor scobitori. dintre toate condimentele. dintre care mielul haiducesc. amestecând tot timpul. piper Înmuiaþi stafidele într-o ceaºcã de apã cãlduþã. 1 lingurã cu vârf de rozmarin proaspãt tocat (1 linguriþã cu vârf. Puneþi carnea într-o tavã unsã cu ulei. acompaniat de o salatã verde cu ridichi. ºi frigeþi carnea timp de 20 de minute. mai ales pentru amatorii de costiþe! Când am mâncat-o prima oarã. susþin ei. dacã e ceva mai mare (mai adolescent. aproape tot românul mãnâncã miel. 40 g pesmet.vinul. desigur. 8 linguri de oþet de vin alb. reduceþi puþin flacãra ºi continuaþi coacerea timp de circa 50 de minute. fie el deghizat în borº. Din acest punct de vedere. de dimensiunea pulpei. Dacã n-ar fi fost preparate aºa ºi ar fi trecut ºi ele la fripturã generalã. când tot ciclul descris mai sus se repetã implacabil. se ºtie. Când sunt rumenite uniform. foarte plãcut ºi pe care îl respectãm. putem bea prima gurã din pelinul respectiv. piperul ºi rozmarinul ºi frecaþi bine pulpã de miel cu acest amestec. copt în blanã într-o groapã plinã cu jãratec. clasicã e lãmâia dar. Bãgaþi tava în cuptorul încins. iar pentru sos vã mai trebuie 1 legãturã de mentã proaspãtã. meritã oricând un premiu de excelenþã. cu capacul pus. 4 linguri de apã. deranjate uneori de o bucãþicã de vitã (mã refer doar la carne. ªi cum ãsta e intervalul de timp despre care vorbeam. sare. vegetarienii sunt rugaþi sã nu se revolte!) Chiar aºa. În ceea ce priveºte mirosul. Cu ajutorul unui cuþit subþire ºi bine ascuþit. e ieftinã ºi n-ar fi chiar o problemã sã o gãsim pe aproape întreaga perioadã a anului. 1 lingurã de cimbru proaspãt (1 linguriþã dacã e uscat). drob. e fragedã. ci grãsimea (vorbim încã de miei. Serviþi friptura fierbinte. la oaie e altã poveste). zic ei. sã zicem aºa). stropiþi cu supã caldã. mielul se împacã cel mai bine cu rozmarinul ºi cu usturoiul. adãu gaþi stafidele scurse ºi miezul de nucã tocat mare. nu ne rãmâne decât sã-l degresãm cu grijã. începe sã aibã ºi alte preferinþe. La primul argument se rãspunde lesne. cozonac ºi pascã. supã. În vasul în care aþi preparat umplutura. 30 g stafide. cã bine-i zic occidentalii micuþului care are pânã la 10 kile „miel de lapte“. Dupã care ne aducem aminte de fiul oii abia în anul urmãtor. Dar. Amestecaþi sarea. Adãugaþi puþinã supã ºi fierbeþi 10 minute. care sã fie. cel care are între 10 ºi 20 de kilograme (uneori chiar mai mult) ºi o vârstã cuprinsã între 80 ºi 130 de zile. Aºadar.

dupã care nu ne rãmâne decât sã constatãm cã pariul cu timpul ºi pelinul e câºtigat. mai puteþi adãuga zahãr). ca ºi în cazul rozmarinului. deoarece parfumul sãu foarte puternic devine foarte repede dominant. sãraþi ºi piperaþi. în timp ce frunzele uscate parfumeazã fripturi. eventual împreunã cu altele. cu o sfoarã ºi se pun în ceea ce va deveni sosul mâncãrii. mai va! Nu cu texte prin reviste se sporeºte consumul unui anumit fel de carne. ajunge mai mult în lichioruri. o scoateþi din cuptor ºi o þineþi la cald. Partenerul lui obiºnuit în ale aromatizãrii este usturoiul. În rest. apa îngerului) care se zice cã redã persoanelor vârstnice prospeþimea tinereþii. thymian (germ. timo (it. thyme (engl. ba chiar mai ºi miroase foarte bine. Astãzi. În bucãtãrie o întâlnim cel mai adesea la departa mentul dulciuri: îngheþatã. Când e gata. În alte limbi: thym (fr.ro evenimente • bloguri 21 . tãiatã fâºiuþe. În alte limbi: myrte (fr. mirto (it. dar pânã sã gãsim miel în piaþã ºi în magazine ºi vara. mai ales împreunã cu cãrnurile la grãtar. Altminteri.). dar nu lipseºte nici din unele tocãturi (micii!). unde se împacã excelent cu fripturile de berbec ºi îºi bagã aroma prin taboulé-ul libanez ºi (mai rar) prin kebab. alcoolice sau nu. se freacã mai mult prin Orientul Mijlociu. Adãugaþi zeama care s-a format la frigerea mielului (strecuratã) ºi continuaþi fierberea pânã când sosul începe sã se îngroaºe (circa 10 minute). pisaþi într-un mojar zahãr tos cu câteva frunze de mentã. cã sigur ºtiþi despre ce-i vorba. boabele se utilizeazã cam ca ienupãrul. sare. Trebuie folosit însã cu precauþie. Serviþi mielul cald. ªi cã veni vorba despre sosuri. 200 ml supã de legume. myrte (germ. piper.) RO MENTà (Mentha piperita) Existã mai multe variante de mentã. în ce în sos intrã cel de-al doilea. Curãþaþi usturoiul. Extraordinar desert. Închideþi flacãra. Putem aºadar mânca miel ºi dupã Paºti? Desigur. În alte limbi: romarin (fr.). 2 lãmâi. Când e gata mâncarea se scoate buchetul). Tãiaþi carnea ºi serviþi-o cu sosul cãlduþ. stropit cu zeama care a rãmas în tavã. Cât despre pelinul invocat în naraþiune. ghiaurilor. pfefferminz (germ. anglofonii Peppermint.). Culmea este cã noi îl folosim mai ales uscat. Pe vremuri. uleiul de mirt era folosit pentru prepararea unui distilat de frunze ºi fructe („l’eau d’ange“. în special de miel ºi de vânat. patiserie etc.) CIMBRU (Thymus vulgaris) Una din cele mai folosite ierburi aromatice de pe la noi. Carne este din belºug. 1 fir de mirt (facultativ). l-aþi pasat sau l-aþi trecut prin sitã) îl veþi pune în sosierã. aºezaþi în ea zeama ºi pulpã de la 1 lãmâie.). fireºte cã a fost doar o figurã de stil. florile precum cuiºoarele. rosmarino (it. Despre celebrul ceai de mentã nu vã mai povestesc. ºi nici despre alte bãuturi. În bucãtãrie. În general merge foarte bine cu lactatele (iaurt în special. cu porcul ºi cu fasolea boabe. ciocolatã. Mergem la turci. La jumãtatea coacerii întoarceþi carnea. precum „myrte“-ul corsican. aveþi nevoie de 1 pulpã de miel de circa 1 kg. timp de 3-4 minute. în care bãgaþi partea galbenã de la coaja celor 2 lãmâi. Acoperiþi tava cu folie de aluminiu ºi puneþi-o în cuptorul încãlzit. Cã teoria de mai sus o fi ea corectã. dar ãsta de care vorbim acuma e cea mai parfumatã. la foc tare. în prealabil. Este însã extraordinar pentru a aroma carnea de miel ºi de oaie. Dacã îl gãsiþi proaspãt (ºi e mai bun aºa). PULPà DE MIEL CU SOS DE USTUROI O reþetã în care lãmâia ºi usturoiul îºi schimbã cu voioºie rolurile. 1 linguriþã de piper verde. friptura obþinutã putându-se aºeza pe orice masã. se folosesc în combinaþie cu carnea de iepure viþel ºi pasãre.).vinul. opãriþi-l în apã sãratã.). nu-i rãu sã reþineþi cã puteþi aroma fripturile la grãtar bãgând în jar crenguþe întregi de rozmarin. alã turi de usturoi. lãstarii tineri ajung în salate. Împreunã cu pãtrunjelul ºi dafinul formeazã baza a ceea ce francezii numesc „bouquet garni“ (se leagã aceste aromate. degustãri • ºtiri la zi www.). Ca o micã exem plificare.). Scoateþi-l ºi pisaþi-l într-un mojar. Cât despre sos. Curãþaþi pulpa ºi. Sãraþi ºi piperaþi la final. sare. Rezultatul însã întrece orice aºteptãri. 3 linguri de ulei de mãsline. Nu v-aþi sãturat de clasicul miel la tavã? Pentru 4 persoane. ºi în unele dulceþuri.) mentele care-i plac (usturoiul ºi rozmarinul vor fi întotdeauna primele pe listã). cu ajutorul unui cuþit subþire ºi foarte bine ascuþit. myrtle (engl. numai sã vrem. din marinate ºi din cârnãþãrii. zeama de la 1/2 lãmâie. Utilizatã mai mult în complet. deºi sub formã proaspãtã (ca ºi în cazul imensei majoritãþi a ierburilor aromate) aroma lui este mult mai puternicã. prima folosindu-se pentru împãnare. Adãugaþi ierburile aromate ºi sucul de la cealaltã lãmâie. Fiind un antiseptic puternic. îi recuperãm ºi sã te þii bairam. sã nu deduceþi cã s-ar fi apucat vreun producãtor sã recupereze aceastã veche tradiþie. presãraþi amestecul rezultat peste felii de ananas proaspãt.) ROZMARIN (Rosmarinus officinalis) O verdeaþã specific mediteraneeanã. rosemary (engl. pentru el vã trebuie 6 cãþei mari de ustur oi. pentru circa 1 orã. tãiatã bucãþele. inclusiv (sau poate mai ales!) pe cea de Paºti. 1 fir de cimbru. adãugaþi menta tocatã ºi oþetul (dacã doriþi. þineþi marfa la frigider 2-3 ore ºi serviþi. Francezii o numesc Menthe poivrée. scopuri medicinale. Încãlziþi supa într-o cratiþã. În plus. Dar cel mai bine se înþelege cu fructele.). prin care intervine.. deoarece mascheazã aroma specificã a acestei cãrni. nu lipseºte din murãturile în saramurã. iar sosul de mentã (pe care.BON CHEF cu vin. Ungeþi o tavã cu ulei. mai ales sub formã de salatã. menþionatã încã din Vechiul Testament. dar ºi smântânã) cu castraveþii ºi cu mazãrea. adãugaþi pasta de usturoi ºi fierbeþi totul circa 10 minute. Lãsaþi sosul sã se rãceascã.). asemãnãtoare întrucâtva cu acele de brad. mai ales cã-i atât de simplu de fãcut! În alte limbi: menta pepe (it. ale cãrei frunze. crengile aruncate peste jar aromeazã plãcut fripturile la grãtar. rosmarin (germ. practicaþi niºte incizii. o menþiune specialã în cazul cimbrului meritã cele MIRT (Myrtus communis) Plantã mediteraneanã. dar îºi mai bãga nasul ºi prin crãtiþi. în care aþi pus ºi zeama de lãmâie. aºa cã multã vreme va mai trece pânã când turcii nu ne vor mai spune aferim! pentru miel nouã.. cu puþinã sare ºi boabele de piper verde. se pare cã la noi chestia aia cu „foaie verde rozmarin“ se pare cã a rãmas doar în folclor ºi prea puþin în farfurie.

timp de 6 ani. dar nu doar „din pahar“. o ºcoalã recunoscutã oriunde în lume. scrie review-uri de restaurante pentru City Compass ºi organizeazã seri de asociere a vinului cu mâncarea.CONNAISSEUR / INTERVIU Richard Fox: „Sunt mulþi români care vor sã vândã vin ºi nu ºtiu despre vin“ nimic Richard Fox locuieºte. ultimul pas înainte de Master of Wine. iar pânã când am împlinit vârsta legalã pentru a consuma alcool pot spune cã am avut parte de o dozã sãnãtoasã de vinuri bune. mi-am continuat studiile WSET.vinul. „MAREA PIAÞÓ Cum se vede vinul românesc în Marea Britanie? Pentru mulþi. probabil cã va scoate din beci una dintre „sticlele bune“. În 2009. am plecat doi ani în Australia. dacã o vizitaþi pe mama. RADU RIZEA Pasiune moºtenitã sau descoperitã accidental? Pãrinþii mei aveau aceastã pasiune. nu trebuie sã te aºtepþi la profituri în primii 56 ani. practic. unde m-am apropiat de lumea barurilor ºi a restaurantelor. Marea Britanie este „Piaþa“ sau „Marea Piaþã“. ªi astãzi. E de gãsit mai degrabã la un restaurant pentru expaþi decât la o expoziþie de vinuri. ajungând cu studiile la doar un pas de titlul „suprem“ de „Master of Wine“. cred cã am început sã beau câte un pahar de vin pe zi de pe la vârsta de 5 ani. trebuie sã fii constant în cali tate ºi trebuie sã livrezi constant“ pentru cel mai important retailer independent de bãuturi. L-am cunoscut la o degustare organizatã de restaurantul Malagamba ºi m-a cucerit de la prima înghiþiturã de sherry fino. care este. deºi este unul dintre cei mai educaþi cunoscãtori ai Bucureºtiului. pãstrate pentru ocazii 22 degustãri • ºtiri la zi www. Dupã ce mi-am terminat studiile. asortat cu mãsline verzi. MAREA BRITANIE. Ajunsesem sã gestionez douã magazine ºi sã supraveghez alte 20.ro evenimente • bloguri speciale. E drept cã este o piaþã de 10 miliarde de lire ster- am urmat primul nivel al cursurilor WSET . În acest timp. Personal. Ea a trebuit sã vinã în România. adicã. În 1996 am ajuns în Hong Kong. la sfârºitul cãruia am obþinut diploma „Advanced Certificate“. unde m-am însurat cu iubita pe care o cunoscusem în Hong Kong.Wine and Spirit Education Trust. cu un modul de doi ani. în 1991. gustã vinuri ºi mãnâncã în România de destul de multã vreme. ºi energie. iar eu am urmat-o. dupã care m-am întors în Marea Britanie ºi „Î n Marea Britanie. dupã turul lumii din 2008. Da. Thresher Group. am ajuns la Moscova. M-am întors în Marea Britanie ºi am lucrat . dacã vrei sã intri pe piaþã. însã a rãmas mereu o prezenþã discretã. Aþi învãþat „din pahar“. timp în care trebuie sã investeºti ºi bani.

Cel mai mult vin este bãut în segmentul 25-35 de ani. . cã este ºi piaþa pe care încearcã sã se impunã toþi producãtorii. an de an. Se cumpãrau cantitãþi mari. În Australia nu e greu sã „repeþi“ un vin. Nu existã „pe încredere“ atunci când mergi la restaurant. În plus. dacã dã Tesco o comandã ºi nu existã un stoc de livrat instantaneu. pentru vinurile româneºti? Sã ofere calitate peste preþul cerut. Trebuie ridicatã ºtacheta. Producãtorii trebuie sã ºtie clar cã end-user-ul nu „V estea bunã este cã românii produc genul de vin care le place britanicilor: cãrnos. Ori.. apoi sã aducã o poveste. Dacã nu ºtiu ce este.etichete curate ºi constanþã în gust. în timp ce segmentul de 40 de ani cumpãrã o sticlã de 20 de lire.. E drept cã este o piaþã de 10 miliarde de lire sterline pe an.. În ce zonã de preþ ar trebui sã se plaseze? Luând în considerare miile de oferte care apar anual. Trebuie sã ºtii foarte clar ce faci. chiar deloc. de calitate. nu mai e cazul. sã vã cunoaºteþi foarte bine clienþii ºi felul în care aceºtia cumpãrã. iar în sticlã trebuie sã gãseascã ceva pentru care meritã sã se întoarcã. Cel mai mult vin este bãut în segmentul 25-35 de ani. Este important. cât câºtigã lunar clienþii tãi ºi ce cred ei despre vinul tãu. Sunt mulþi care vor sã vândã vin ºi nu ºtiu nimic despre vin. însã asta înseamnã.. ºi cã cel mai mare segment de piaþã din Marea Britanie este acoperit de vinurile australiene. în Europa. iar un vin de 6 lire era deja relevant. cu mult alcool.. nu trebuie sã te aºtepþi la profituri în primii 5-6 ani. trebuie îmbunãtãþit jocul. pe piaþa britanicã erau 80% vinuri de sub 5 lire. Cine face asta acum va câºtiga meciul. O asemenea piaþã nu poate fi abordatã cu uºurinþã. cu mult alcool. Amesteci vinuri din toate zonele ºi ai. Vestea bunã este cã românii produc genul de vin care le place britanicilor: cãrnos. pentru petreceri. vinul românesc. în timp ce segmentul de 40 de ani cumpãrã o sticlã de 20 de lire“ ETICHETE CURATE. mai sunã la acel furnizor a doua oarã? În nici un caz. dacã vreþi un loc pe aceastã piaþã. ªi mai e o problemã mare: educaþia. Nimeni dintre cei sub 25 de ani nu mai bea vin. De ce? Pentru cã au venit cu douã lucruri . Marea Britanie este „Piaþa“ sau „Marea Piaþã“. mai ales sticle de doi litri. Aveþi 2000 de ani „E ste important. Normal cã de istorie a vinului ºi nu ºtiu de ce lumea nu a aflat încã acest lucru. vinurile româneºti nu ar trebuie sã atace deloc piaþa HoReCa. Nu trebuie doar cunoºtinþe oenologice. 50% din vin se vinde prin supermarket-uri. Se bate mult pasul pe loc din cauza preþurilor neprietenoase. Nu e suficient sã aºezi un vin pe raft. în vremea în care eram student. acelaºi produs. pe care îl cunoaºte. ºi energie. în primul rând. ºi îºi va pierde dorinþa de a experimenta cu Chardonnayuri din Burgundia. însã asta înseamnã. iar în cazul unui vin foarte bun sunt informaþi noua prieteni. În urmã cu 10 ani. Cred cu tãrie cã România ºi Moldova sunt ultimele douã locuri în care mai poþi sã bei un vin foarte bun la bani puþini. este supermarketul. timp în care trebuie sã investeºti ºi bani. la profituri. trebuie sã îi dai consumatorului un motiv sã îl cumpere. Nu e cazul. ªi pânã îºi gãseºte locul pe piaþã sã nu caute profitul. dacã vreþi un loc pe aceastã piaþã. dacã vrei sã intri pe piaþã. sã vã cunoaºteþi foarte bine clienþii ºi felul în care aceºtia cumpãrã. 50% din vin se vinde prin supermarket-uri. geografic. din toatã lumea“ un consumator simplu se va întoarce mereu ºi mereu la acelaºi Chardonnay. cred cã un palier de 5 lire sterline ar fi bun. În Marea Britanie. Credeþi cã. Astãzi. Însã e mult de lucru la margini comerciale. Nu poþi sã vinzi ceva ce nu cunoºti. nu cumpãr ºi gata! Aici intervine povestea pe care trebuie sã o spunã vinul. puternic. ci doar ieftin. cine te cumpãrã la raft. CONSTANÞà ÎN GUST ªi care ar fi ºansa. Gândiþi-vã cã România este.. nu era considerat prost. atunci.. cã este ºi piaþa pe care încearcã sã se impunã toþi producãtorii. tocmai aici e problema: românii sperã sã se îmbogãþeascã peste noapte. trebuie sã fii constant în calitate ºi trebuie sã livrezi constant. puternic“ bea în bar. ci consumatorul. din toatã lumea. însã aici sunt clienþi care cumpãrã câte trei sticle de 6 lire. unde de la o etichetã la alta ºi de la un an la altul diferã ºi conþinutul sticlei. mai ales în zona de restaurant. LIPSà DE EDUCAÞIE A VINULUI Mai cred englezii cã românii fac vin mult ºi prost? Sincer vorbind. O pãrere personalã despre vinul românesc? Eu îl gãsesc fabulos. în acelaºi timp..line pe an. în acelaºi timp. Ultimele studii aratã cã un vin bun este recomandat de cãtre consumator cãtre cinci prieteni. trebuie sã ºtii tot: cine te „P entru mulþi. de exemplu. pentru cã este permis. însã aici sunt clienþi care cumpãrã câte trei sticle de 6 lire.

evenimentul reprezintã o inovaþie în domeniul târgurilor de vin. Spumantul Prince ªtirbey (ediþie limitatã de 5. Casa de Vinuri Iordache. Domeniul Coroanei Segarcea.Ro. Faþã de ediþia anterioarã. Cramele Halewood.Ro au mai fost prezenþi cu stand doi producãtori de ciocolatã. Un concurs inedit a fost organizat de cãtre magazinul de ustensile de bucãtãrie. ospãtari sau barmani ai mai multor locaþii din Bucureºti ºi din þarã. au intrat automat în tragerea la sorþi care a avut ca premii în sticle de vin de la expozanþii prezenþi.000 sticle) a fost produs pentru a aniversa împlinirea a 10 ani de la restituirea domeniului ªtirbey din Drãgãºani Baroanei Ileana Kripp. grupare ce are ca principal obiectiv promovarea genericã a vinurilor ºi cramelor din aceastã regiune. dar ºi o gustare oferitã de restaurantul Margo Lounge.Ro a invitat la târg crame de niºã din toate zonele viticole ale þãrii. plãtitorii de bilet. strãnepoata prinþului Barbu ªtirbey. actori. vin produs din soiul Crâmpoºie. la cea de-a doua ediþie a târgului Zilele Vinul.RO Pentru a oferi publicului din Bucureºti ocazia de a lua contact nemijlocit cu potenþialul ºi oferta fiecãrei regiuni viticole. Vinul. Poziþionat în Centrul vechi al Capitalei. Via Sandu (Drãgãºani). Choco Fashion ºi Sweet 4 You. Crama Opriºor. premii ºi vinuri de calitate Peste 100 de vinuri au fost prezentate publicului bucureºtean de cãtre cei 15 expozanþi prezenþi la cea de-a doua ediþie a târgului Zilele Vinul. de data aceasta noutãþile au venit din partea unor crame precum Crama Basilescu (Dealu Mare). VINUL. cât ºi de simpli pasionaþi. scriitori de succes. Agricola ªtirbey a lansat în cadrul târgului primul spumant din podgoria Drãgãºani. Vinfaraalcool. Tot o noutate a reprezentat-o ºi prima apariþie publicã a nou-înfiinþatei Asociaþii a Producãtorilor de vin din Drãgãºani.Ro.Ro zentat portofoliul de vinuri Corcova Roy & Dâmboviceanu. 24 degustãri • ºtiri la zi www. precum ºi flori de ciocolatã. semnatã de Anne Nebert.ro evenimente • bloguri . Domeniile Dealu Mare-Urlaþi. În cadrul târgului Zilele Vinul. Expoziþia de vinuri s-a bucurat de o participare numeroasã. în cadrul târgului au fost organizate tombole cu premii pentru toþi invitaþii. a fost organizatã ºi o expoziþie de picturã.ro. jurnaliºti ºi oameni de televiziune etc. unii dintre aceºtia fiind prezenþi pentru prima datã la un eveniment de profil. eveniment organizat în perioada 26-27 februarie. trufe de ciocolatã. Astfel. Vinarte ºi WineRo.Ro. Agricola ªtirbey. În preþul biletului de intrare a fost inclusã degustarea vinurilor prezentate de expozanþi. R O / E V E N I M E M T Zilele Vinul. la restaurantul Margo Lounge din Centrul vechi al Capitalei.Ro este un eveniment lunar de promovare a culturii vinului pentru amatori ºi profesioniºti. în cadrul acestuia participanþii trebuind sã recunoascã cât mai multe arome din trusa specializatã „Le Nez du Vin“. producãtori care au încântat publicul vizitator ºi la prima ediþie a expoziþiei de vinuri Zilele Vinul.Ro. care au oferit vizitatorilor o gamã variatã de bomboane. Bucureºtenii sunt tot mai interesaþi de vinurile bune În afarã de producãtorii de vinuri. Zilele Vinul. manageri. cât ºi duminicã standurile expozanþilor fiind vizitate atât de proprietari de restaurante. reprezentanþi mass-media. Gramma Wines (Iaºi) ºi Crama Gîrboiu (Vrancea). În premierã absolutã. atât sâmbãtã. Alãturi de aceºtia ºi-au mai preFete frumoase ºi vin de calitate la Zilele Vinul. ediþia a doua: lansãri. VinChile. Fusion Technique.vinul.V INU . Pe lângã lansãrile ºi prezentãrile de vinuri. dar ºi posesorii de invitaþii.

.

Galuºcã Boutique Wine ºi F’autor). cu potenþial de creºtere) ºi Drãgaica Roºie 2009 (vin. o combinaþie rat ºi cele douã vinuri lansate de Domeniile Ostrov – Sauvignon Blanc 2009 ºi Cabernet Sauvignon rose 2010 –. Dintre expozanþii prezenþi doar câþiva au reuºit sã propunã câteva noutãþi comparativ cu ediþia anterioarã. cu o expresie aromaticã exoticã ºi impunãtoare. în spaþiul expoziþional de la World Trade Plaza Hotel Pullman. ºi asocieri de vinuri propuse de membri Federaþiei Somelierilor din România ºi cei ai Asociaþiei Somelierilor din România. aciditate foarte bine integratã ºi structurã bunã). interesantã. reviste de specialitate. vinurile Casei de Vinuri Huºi (Zghiharã de Huºi 2009. Unul dintre cele mai aºteptate vinuri de cãtre pasionaþii din Capitalã a fost Merlot Notorius 2007. . Merlot Reverence 2009 ºi Cabernet Sauvignon Reverence 2009) nu au reuºit sã impresioneze. Crama Opriºor a introdus câteva vinuri surprizã printre cele consacrate. ierbos. Bãbeasca neagrã Glia 2008 reprezentând principalul pariu al producãtorului. pe lângã lansãrile programate în cele trei zile de expoziþie.producãtori ºi importatori de vinuri. elegant ºi catifelat). se poate spune cã se simte o creºtere calitativã a pieþei vinului. cu arome intense de flori ºi miere. unul dintre cele mai bune vinuri albe ale acestui an). delicatã ºi foarte tipicã. dar ºi Chardonnay V-Drinks de arome catifelate ºi captivante prin complexitate. urmând aceeaºi linie ºi programul evenimentului a fost anul acesta îmbunãtãþit faþã de cel de la ediþiile anterioare. moderne ºi expresive de vinuri roºii din Vrancea) au reprezentat vârfurile de lance ale Cramei Gîrboiu la Good Wine. expozanþii s-au strãduit sã se prezinte cât mai bine în faþa vizitatorilor. Et Cetera. aproape 30 de expozanþi .ro evenimente • bloguri lor relfectându-se ºi în vinurile propuse de aceºtia. Târgul a reprezentat o oportunitate foarte bunã pentru Senator Wine sã lanseze trei game de vinuri diferite. cu arome de cireºe ºi flori de mãr. eforturile de producþie ºi marketing ale producãtorilor ºi importatori26 degustãri • ºtiri la zi www. cu standuri destul de bine amenajate ºi cu vinuri de calitate. magazine de vinuri -. curate ºi directe. fiind introduse ºi show-uri gastronomice. are în plus o Tãmâioasã româneascã 2010. Vizând o lãrgire a gamelor pentru segmentul premium. vinificat în alb (foarte parfumat. Pelican Negru.CONNAISSEUR / EVENIMENT GoodWine 2011 – lansãri de primãvarã Cu toate cã timpul trecut de la ediþia anterioarã a fost relativ scurt. bine lucrate. Equinox. VALENTIN CEAFALÃU Ca ºi în cazul ediþiei anterioare. În afarã de producãtorii români.vinul. Alte vinuri prezentate în premierã de Crama Opriºor au fost Feteasca Neagrã Caloian 2010 (tânãr. organizatorii târgului au mai invitat la târg mai mulþi importatori de vinuri. dar ºi un Rose 2010. Astfel. cea de-a cincea ediþie a târgului de vinuri GoodWine a reuºit sã strângã la mijlocul lunii martie. Cramele Recaº a adus la GoodWine proaspãtul medaliat cu aur la Vinalies Internationale. restaurante. 2011. care au atras vizitatorii la standuri cu o ofertã foarte variatã de vinuri de calitate. cu un bun raport preþ-calitate ºi un plus de popularitate dat de restul de zahãr. Cotnari a pregãtit pentru acest târg o Feteascã Albã 2009. Dacã ar fi sã realizãm o analizã a industriei vinului din România în funcþie de prezenþa la GoodWine – martie. douã vinuri vii. Solo Quinta (elegant. unele dintre ele fiind deficitare la mai multe capitole. Vinaria Nobilã. din Cabernet Sauvignon ºi Pinot Noir. Acestea stau bine atât la impresia artisticã (etichetele fiind concepute de George Moisescu). o micã parte dintre aceºtia aflându-se în premierã la o astfel de manifestare. proaspete ºi prietenoase. 50 dintre acestea fiind lansate în premierã în cadrul evenimentului. Printre surprizele târgului s-au numã- 2010 ºi Sole Rose 2010. dar surprinzãtor de complexe. Încã tânãr. Din pãcate. Partener principal al evenimentului. care depãºesc cu o clasã vinurile prezentate pânã acum de acest producãtor: atent lucrate. linia Caloian conþine acum ºi un Zinfandel 2010. iar gama La Cetate Miracol. dar ºi la la nivel calitativ. realizate de peste 10 restaurante ºi ºcoli de bucãtari din Bucureºti ºi din þarã. vinul are capacitatea sã întreacã în expresie multe din vinurile Rotenberg. Bacanta Feteascã neagrã 2009 ºi Merlot 2009 (exemple excepþionale. cu arome sobre. intens. dintre aceºtia prezenþele cele mai apreciate avându-le Heinrig Distribution ºi Michel Torino (Argentina). Omnia (vinuri organice) ºi Suav (linie dedicatã femeilor). O apariþie exoticã ºi în acelaºi timp interesantã în cadrul târgului a fost cea a Asociaþiei Micilor Producãtori din Moldova (Mezalimpe. De altfel. produs de Cramele Rotenberg. cu o personalitate distinctã. cu adresabilitate diferitã: Glia (soiuri româneºti).

Trecând peste aspectele vizuale marcate de o robã verzui-gãlbuie cu þinutã aristocraticã. se pare. Iatã ce scriam anul trecut despre „fratele mai mare“: „Totuºi. acompaniate de tuºe fine de vanilie. Federaþia Mondialã a Marilor Concursuri Internaþionale de Degustãri de Vinuri ºi Bãuturi Distilate (VINOFED). DR. performanþa româneascã la ediþia din acest an (doar de douã ori argint: Wolfhouse rose 2010-Cramele Recaº. singurul concurs din Franþa care beneficiazã de patronajul a trei dintre cele mai importante organisme internaþionale de specialitate angrenate în promovarea vitivinicolã la nivel mondial: Organizaþia Internaþionalã a Viei ºi Vinului (OIV). creaþie biotehnologicã a societãþii Cramele Recaº. e un vin de „influenþã“ a noii lumi vitivinicole. CONSTANTIN CROITORU... vinuri roze seci. cu tendinþe profund avangardiste“. vinuri licoroase. Constantin Croitoru (al doilea din dreapta) alãturi de o parte din membrii comisiei de jurizare a concursului Vinalies Internationales 2011 degustãri • ºtiri la zi www. echipa de specialiºti de la Recaº împreunã cu familia de oenologi australieni (ce acordã asistenþã tehnicã în fiecare campanie de vinificaþie). dr. vinul alb sec Solo Quinta 2010 reprezintã o adevãratã inovaþie biotehnologicã. vinuri efervescente.) ºi triumfãtoare (. MEMBRU ÎN JURIUL CONCURSULUI Triumf trofeu În perioada 24 februarie – 2 martie 2011 s-a desfãºurat la Paris cea de-a XVII–a ediþie a prestigiosului concurs Vinalies Internationales. deoarece la categoria vinuri albe seci Trofeul Vinalies Internationales a fost obþinut în acest an de vinul Solo Quinta 2010. petale de trandafir.. vinul te uimeºte prin simbioza dintre forþa ºi complexitatea mirosului ºi bogãþia ºi intensitatea gustului. Feteascã neagrã Segarcea 2008-Domeniul Coroanei Segarcea ºi de douã ori aur: Lacrima lui Ovidiu 12 – Murfatlar România ºi. distilate de vin) la care se acordã la fiecare ediþie Trofeul Vinalies Internationales pentru mostra care la categoria sa a obþinut cea mai mare medie aritmeticã a tuturor notelor acordate de membrii unui juriu. iar vinurile componente par a fi reprezentate în proporþii aproape egale). (. ca de altfel ºi la al doilea sau chiar la al treilea. prezentatã în continuare) a fost mai triumfãtoare ca oricând. vinuri roºii seci. mã cam ia ameþeala (. didactic de sferic! Prof. univ.. fiind deopotrivã fructuos. Sauvignon-ul blanc ºi Feteasca regalã (experienþa îmi spune cã acesta ar fi scheletul în ambele cupaje. Structura originalã a concursului cuprinde ºapte categorii de vinuri ºi produse vinicole evaluate (vinuri albe seci. Procedând în acest mod. La primul nas.CONNAISSEUR / PREMII ROMÂNIA LA VINALIE INTERNAÞIONALES 2011 transformat într-un PROF. Uniunea Internaþionalã a Oenologilor (UIOE).) când încerc sã-mi imaginez cum a fost elaborat ºi în ce proporþii „magice“ au fost cupajate soiurile.). meriºor. o inovaþie biotehnologicã. fiind tot un cupaj de 5 soiuri în care s-au pãstrat Chardonnay-ul. Sauvignon blanc ºi Pinot Gris!) alãturi de „împaratul“ soiurilor roºii (l-am numit pe Cabernet Sauvignon!) „travestit în straie de prunc“ (adicã vinificat în alb !) în „ogradã regalã“ a soiului Feteascã (sã nu uitãm niciodatã gazdele primitoare!) mi se pare cel puþin o „nebunie“ frumoasã ºi cutezãtoare.ro evenimente • bloguri 27 . inflorescenþe de salcâm.. vitalitate ºi vigurozitate). iar impresia retronazalã te trimite în odaia de oaspeþi a bunicilor garnisitã cu gutui ºi flori de câmp presãrate prin aºternuturi ºi unghere.vinul. Ca ºi „fratele mai mare“. UNIV. citrice. reconfirmând medalia de aur anterioarã obþinutã de „fratele mai mare“ nãscut în 2009 la ediþia precedentã din 2010 a prestigiosului concurs.)! Oricum. mere verzi ºi coapte deopotrivã. originalã ºi unicã (. Este un vin sferic. scorþiºoarã ºi unt proaspãt) într-un mozaic aromatic omogen ºi plin de rafinament. SOLO QUINTA 2010 – CEL MAI BUN VIN ALB Mai puþin numeroasã ca medalii.. iar Pinot-ul Gris a fost înlocuit cu Muscat Ottonel ºi Cabernet-ul Sauvignon cu Feteascã neagrã. Gustul este profund marcat de cei „4 V“ (vioiciune. dar. Acest vin a obþinut mult doritul ºi râvnitul trofeu. floral ºi vegetal. sã elaborezi un vin alb sec de cupaj în care sã „înghesui“ laolalta „trei crai“ ai soiurilor albe (i-am numit pe Chardonnay. vinul se prezintã cã o noutate permanentã în care impresiile olfactive foarte agreabile se succed ºi se asociazã armonios (mãturã verde. voluptate. fructul pasiunii... a transformat acest vin de cupaj într-unul mai românesc. cu o structurã originalã ce a devenit prima manifestare de acest gen acreditatã ºi certificatã dupã cele mai exigente reglementãri ºi norme de calitate (ISO 9001 versiunea 2008). vinuri dulci naturale.. ºi mai faimos ºi mai expresiv decât recolta anterioarã.. Acest concurs reprezintã una dintre cele mai renumite confruntãri internaþionale pentru vinuri ºi produse vinicole.

Ionuþ.razvan-voiculescu.. Odatã intrat în curte. prieteni de-ai mei o realizeazã-n faþa aparatului meu.. El în schimb. hainele groase. Foto ºi text: rãzvan voiculescu (blog. Acolo. focul începea sã ne încãlzeascã ºi slana sã sfârâie pe disc. Ne-am în- . „bucãtarul meu cu pasiune“. verii.ro evenimente • bloguri Ne-am calculat greºit timpii de deplasare. cârnaþi.vinul. m-am împretenit repede cu familia care o deþinea.CULINAR / S PECIAL Bucãtãria Hoinarã (cãlãtorie de fotografii ºi emoþii culinare) VÂLTORI ÎN FOC În aceastã paginã vã povestesc despre cãlãtoriile spre „orizonturi fãr’ de hotar“ pe care mi le gãsesc.ro) De satul Suciu de Sus din Þara Lãpuºului mã leagã o amintire aparte. cu gust ºi suflet.. Aºadar l-am rugat pe Viorel sã aducã un disc ºi câteva lemne de foc. pentru o „gãteala“ în ograda lor. îºi spalã covoarele. dar ºi despre „bucãtãreala“ pe care. lãmpile ºi aparatul meu de foto au fost repede descãrcate.. am renunþat sã ne închipuim cã putem prepara o mâncare gãtitã. juniorul. cuverturile. Ionuþ. Pe un astfel de frig de ianurie. funcþiona cu zgomot ºi miºcãri bãlãngãnite o batozã din timpuri apuse. ne-am gândit sã alegem un loc inedit. Întuneric fiind. la vâltorile din spatele curþii. legume. s-o auzi. Ingrediente. alimenta cu lemne. Iarna. 28 degustãri • ºtiri la zi www. carne. Acolo. pe timpul primãverii. Era un spectacol so vezi. oale... tot satul. fãrã sã fie deranjatã. s-a întors cu disc. astfel cã sosirea a fost pe înnoptate. Locaþie: unde nu te aºtepþi. ce miresme! În urmãtoarele minute. iar ªerban pregãtea câteva legume uitate prin maºinã. Dupã aprope doi ani am revenit cu ªerban. privirea mi s-a oprit în gospodãria unei familii. Doamne. Victoria. apa curge printre mecanismele de lemn.. horincã ºi slanã din podul casei. Viorel. uleiuri. Pe când lucram la albumul despre aceastã regiune ºi strãbãteam satul cu pricina.

Proiect susþinut de S. porcul de 190 de kg pentru care a avut milã sã-l taie de Crãciun. .. Nu mai conta gerul ºi faptul cã trecuse de miezul nopþii. A urmat apoi rumenirea cãrnii de pui ºi a feliilor groase de pâine. apa de la vâltori curgea printre sloiurile de gheaþã ºi se manifesta zgomotos.E. în spate curþii. Nici vocile noastre nu erau mã prejos. Înmuiate puþintel în slãnina topitã de pe disc. cumpãratã de la magazinul sãtesc din Suciu. . ne ameþiserã cu mirosul de rumeneala. pe care o reparã în fiecare iarna. despre negocierea spãlãrii la vâltori. „serviciu“ care se plãteºte prin troc din te miri ce. Unse apoi cu ceva usturoi erau tocmai bune sã fie mâncate cu frigãruile aburinde. ne dezgheþase de tot.V. fum ºi slanã.R. ca apoi sã funcþioneze toatã vara pentru ei sau muºterii.cãlzit cu horinca casei ºi cu ºi mai multe lemne pe foc. Viorel a început sã ne povesteascã despre cei 30 de stupi ai lui. acolo.. Le þinuserãm goale suficient. cãci „bucãtãreala“ cu bunãtãþi de þarã ºi vin „cuvee“ de la oraº. Spre sfârºit am deschis o sticlã de vin „orãºenesc“ ºi dupã primele pahare. ograda plinã de curcani frumoºi ºi þanþoºi.ne-am mai liniºtit dupã ce stomacurile încetaserã sã se mai stâmbe la noi.E. Acolo. Între timp am prins toþi puþinã veselie. la focul de la vâltori. iar gustul slanei ºi a cârnaþilor din pod deveniserã plãcerea serii. nu mai puþin despre folosirea batozei familiei.

Holul e plin cu imagini ale VIP-urilor ce au cãlcat pragul acestei podgorii ºi de frumoase fotografi alb negru sau color fãcute de Antonio. care astãzi þine mai degrabã de o dezvoltare pe plan informativ. creând un contrast uimitor pentru fotograful de ocazie. solul ºi clima perfectã pentru a da un vin de mare calitate. Nu e sigur cã se poate transmite. personalul restaurantului Palo. cu un zâmbet larg ºi aparatul fotografic în mânã. o . (. Cred cã fiecare dintre noi a fãcut mãcar câte un „job“ care nu i-a adus satisfacþii. (…) Dar astãzi parcã e altfel.) Situat în provincia Avellino. Altfel spus.. Suntem o echipã micã ºi pestriþã. ne aratã imediat cu mândrie seturi de fotografii spectaculoase nud pe care le-a realizat în Sahara cu un superb fotomodel. Renumit ºi de gãsit în tot sudul Italiei.. TAURI ºI TAURASI DE CANTINE ANTONIO CAGGIANO Construitã în regiunea Contrada Sala. un mic oraº în regiunea Sannio din Campania.. traduce în forma-i purã aproape de poezie tot ceea ce zice. Trecut de vârsta la care limitãrile sociale sunt încã de luat în considerare ºi îþi impun o anume conduitã. profesional. Am lãsat în urmã portul Napoli unde angajatorul nostru Disney Cruise Line a ancorat modernul Disney Magic la nici 500 m de 30 degustãri • ºtiri la zi www. de eternul feminin.(.) Vorbeºte mult ºi gesticuleazã ºi mai mult. fortul de piatrã ce dominã oraºul. Catalogate drept DOCG (Denominazione de Origine Controllata e Garantita) de cãtre sistemul italian de acordare a treptelor de calitate. restaurantul cu specific italian este „barca de salvare“ a gurmandului obsedat de gourmet. Aglianico. o þarã cãreia i-am bãtut þãrmurile ºi porturile de zeci de ori în cei 12 ani de peregrinãri pe ºi cu vapoarele de croazierã pe care am avut plãcerea sau nu sã lucrez.SOMELIER / G LOBETROTTER Campagna istorie. câþi oameni. bucuria. ca orice italian care se respectã. infinita plãcere a papilelor gustative. Palo a strâns echipa celor mai profesioniºti ospãtari ºi talentaþi bucãtari de la bord într-un scop comun. dar asta e o altã poveste. Nu e de departe pentru prima oarã când pun piciorul într-o podgorie. corectã a vorbelor lui. vinurile din Taurasi ce poartã acelaºi nume sunt produse din Aglianico. adaptare cât mai coerentã. aparat fotografic care se declanºeazã aparent involuntar de fiecare datã când o femeie frumoasã îi trece prin faþa lentilei. Ne-a întâmpinat la intrare. toate cuvintele meºteºugite ºi alambicate. o pivniþã. atâtea naþionalitãþi de pe aproape toate continentele. un efort în a transmite pasiunea ce o pune în descrierea istoricului locului. a gãsit în Taurasi. Am mai avut norocul. istoricul oraº Taurasi este un punct de referinþã pe harta viticolã a Italiei. orice scuzã e bine venitã pentru o vizitã la o podgorie precum Azienda Agricola Antonio Caggiano.. Cei trei dintre noi carel înþelegem în limba natalã ne luptãm în a face o traducere. producãtorul. ºi e puþin mâhnit cã tot ceea ce ne spune trebuie tradus în englezã. În ochi i se citeºte flacãra celui mânat doar de suflet în acþiunile lui.vinul. singurul la bord unde prezenþa copiilor nu este acceptatã. menite sã ne facã sã înþelegem pasiunea lãuntricã cãtre vin ºi tot ceea ce înseamnã el pentru „el“. vinuri ºi „dolce far niente” EDUARD JAKAB eduard_jakab@hotmail. de a mã bucura de miracolul numit vin direct de la producãtori ºi vinificatori. O oazã de liniºte ºi rafinament culinar al pãrintelui aflat în vacanþã cu copii. un soi de strugure rotund ºi albãstrui în culoare. întâlnit ºi ca cã Aglianico di Taurasi ºi câteodatã în cupaj cu alte soiuri. Ne îndreptãm cãtre Taurasi. sincer. de la cei ce ºi-au lãsat o urmã din propria personalitate în ºi pe sticlele ce le poartã numele sau tradiþia. de ce sã nu recunoaºtem.com Asociatia Somelierilor din Romania . ºi mai ales în efortul imens fãcut pentru a construi ºi crea o podgorie. Campania.ro evenimente • bloguri citadela veche.membru The Court of Master Sommeliers USA Certified Sommelier Wine & Spirit Education Trust London UK Certificate & Higher Certificate Asociatia Degustatorilor Autorizati din Romania degustator Nu e pentru prima oarã când pun piciorul pe pãmânt italian. a felului în care vinul se face aici. Cam- pania. Azienda Agricola Antonio Caggiano este proprietatea unui arhitect pasionat de vin. fotografie ºi.

. Dupã ce achiziþioneazã o sticlã de vin de la raft din gamele menþionate. a fotografiei în special. în cazul gazdei noastre. Bechar un vin de o culoare aurie. alte brânzeturi. Nu e italianã. Încercãm pe rând tot ceea ce Cantine Antonio Caggiano are în portofoliu: Tauri ºi Taurasi. Toþi cei prezenþi râd sau zâmbesc ºi atmosfera devine repede una relaxatã de parcã toþi la unison am marºat în viteza „dolce far niente“ a ritmului italian de viaþã la þarã. fãcut 100% din Fiano de Avellino. cumpãrãtorii trebuie sã fie invitaþi de cãtre promoteritele campaniei. Taurasi de Can- treaga echipã devine o singurã entitate decisã sã se bucure de aceastã dupã amiazã frumoasã de toamnã. Colegi mei din India. unde butoaiele de stejar sunt la loc de cinste. este primul pe care îl degustãm.. fotografie care poate fi descãrcatã apoi de pe pagina de Facebook a campaniei. dacã aparatul afiºeazã trei „Jderi” de aceeaºi culoare. dacã afiºeazã doi „Jderi” de aceeaºi culoare. paste ºi nu pe ultimul loc vin. Devon. a vieþii la þarã. accentuat de marea cruce creatã din sticle ce troneazã pe perete. ºi trecem la treburi serioase. suntem prieteni ºi tovarãºi de muncã ºi parcã în- Atenþie! Jderu ºi Cãlãuza sunt în campanie Crama Opriºor a lansat. Jamaica.. Antonio Caggiano patroneazã masa unde se servim bucate simple italieneºti „al fresco“. fermentat în containere de inox la temperaturi controlate acest vin este îmbãtrânit pentru 18 luni în baricuri franþuzeºti provenite din faimoasele pãduri Vosges ºi Trancais. totul de la zero. primeºte douã sticle vin miniaturã. locul are ceva magic din poveºtile romantice. orice cumpãrãtor de vinuri Jderu sau Cãlãuza din magazinele în care se desfãºoarã campania poate câºtiga premii constând în vinuri miniaturã sau în sticle de vin la 0. a paharului.) . dupã înmânarea premiului. vinul ne leagã. este construitã la marginea podgoriei care parcã asediazã terasa ºi întreaga clãdire. cu un aer antic. Se deschid câteva sticle de vin. (. a celor hotãrâþi sã uite de micile neajunsuri ale vieþii ºi aºa ca întotdeauna. Totul a fost minuþios construit dupã planurile gazdei. Campania dureazã pânã pe 23 aprilie.75 l. Fiagre. Vremea e frumoasã. Argentina. Africa de Sud. cu valenþe de vanilie. ºi ne îndreptãm cãtre locul unde vom lua prânzul. între 21 martie ºi 6 aprilie. Suntem invitaþi spre ieºire. la care pot câºtiga respectivele premii în vin. Desfãºuratã în perioada 21 februarie – 23 aprilie în Craiova. primeºte o sticlã de Val Duna de 0. sã participe la un joc interactiv (sã acþioneze o „slot machine“). Salae Domini ºi ne îndulcim cu un vin desert. acþiunea are ca obiectiv popularizarea mãrcilor Jderu ºi Cãlãuza în rândul vizitatorilor marilor centre comerciale. cu o aromã complexã de flori. Australia. cupajat din Greco di Tufo ºi Fiano di Avellino. Brazilia. Vedem în spatele grilajelor sticlele frumos rânduite a anilor precedenþi. Sibiu ºi Bucureºti. 100% Aglianico di Taurasi. Emanând un aer de Hemigway la bãtrâneþe.) Purcedem cãtre pivniþa construitã spectaculos ca un labirint ce se terminã într-o salã mare. cumpãrãtorul primeºte o sticlã vin miniaturã. între 11-23 aprilie. cu pãrul cãrunt dar plin de energie. Detaliile care te duc cu gândul cãtre ruinele unui vechi castel medieval sunt la tot pasul. plantate încã din timpurile lui Napoleon pentru industria navalã a timpurilor. Mel. forþând delicat buna dispo- tine Antonio Caggiano mai petrece 18 luni în sticlã pentru a matura aroma intensã de fructe de pãdure. Nu trece mult ºi apar platouri de mezeluri ºi brânzeturi ºi se deschid sticlele de vin roºu DOCG Taurasi. Urmãtoarele apariþii ale „Jderilor” vor avea loc la Real Sibiu. câºtigãtorul se poate fotografia alãturi de mascota campaniei. a frumosului în general ºi. la sfârºitul lunii februarie. Dacã aparatul afiºeazã „Jderi” de culori diferite. deºi prin gestica intensã ºi zgomotul mare pe care-l facem aºa ar pãrea. o structurã modernã. Alte mezeluri. ziþie asupra fiecãruia dintre noi. Cu toþii vorbim limba bunei dispoziþii. invadate de frumoasã vegetaþie tipicã sudului peninsulei. sudeazã prietenii ºi impulsioneazã iubiri: a aproapelui. Pensiunea destinatã agroturismului. voie bunã ºi povesti interesante. Ungaria. costumate în Jderiþe. Bechar. gnocchi con pomodoro.75 de Val Duna. (.. SUA. Înainte de a ieºi pe piaþã. clãdirea are farmec aparte. Clãditã din materiale reciclate de la unul din marile cutremure ale Italiei ºi roci gãsite peste tot în regiune. De asemenea. Totul are un aer misterios ºi oarecum mistic. Italia ºi Croaþia vorbesc dintr-o datã aceeaºi limbã. o nouã campanie de promovare în mai multe oraºe ale þãrii.ADVERTORIAL Eduard Jakab ºi Antonio Caggiano casã de oaspeþi pentru agroturism. caldã fãrã sã fie copleºitoare cum destul de des este în sudul Italiei. Serbia. Astfel. melanzane. pentru gamele de vinuri Jderu ºi Cãlãuza. ºi la Bucureºti.

Tot din Evul Mediu dateazã numele primului „chef” celebru al Franþei. Începutul a fost greu. unul dintre favoriþii Regelui Soare. numele tãu e Franþa Sã scrii despre bucãtãria francezã? „Vast proiect!”. cu penajul mult mai impozant al lebedei sau al pãunului. adicã. primul gând te duce la Franþa. Þara în care proverbul „Nu trãieºti ca sã mãnânci. cât ºi pentru faptul cã. mult pânã la naºtere.CULINAR / FRANÞA Gastronomie. de porc. Poate ºi pentru cã dacã spui gastronomie. pãsãri cu o carne extrem de aþoasã ºi dezagreabilã. sub numele „Noul bucãtar regal ºi burghez”. acoperite. Poate cã e mult spus.vinul. þara care a lansat standardele bucãtãriei moderne. Louis al XIV-lea. Francois Massialot.. pentru cã a mânca bine. din respect pentru stomacurile nobile. care foloseau mai mult ca farfurii decât ca hranã. ingredientul principal al sosurilor ºi în care carnea era la mare cãutare. Ea a evoluat dea lungul secolelor. Guillaume Tirel. Parisul a început sa dea ora exactã în bucãtãria Franþei. o vreme în care anotimpul ºi calendarul liturgic stabileau meniul zilei. la fineþea meniurilor de astãzi. într-o perioadã în care speranþa medie de viaþã era de maxim 45 de ani. La þara care a creat „haute cuisine“.. in fapt un precursor al primului dicþionar culinar. HORIA HASNAº Bucãtãria francezã este de fapt un conglomerat de stiluri gastronomice derivate din tradiþie. Desfiinþate fiind opreliºtile impuse de breaslã. Specialiºtii spun cã el a apãrut în 1651. pentru cã un francez va aprecia întotdeauna o masã bunã. erau considerate mari delicatese ºi erau servite la marile banchete în penele lor. Charles de Gaulle. E o trecere de la grotescul banchetelor somptuoase ale Evului Mediu timpuriu. atunci când Francois Pierre de La Varenne a publicat prima carte veritabilã despre bucãtãrie. cu ciocurile ºi picioarele poleite cu aur. mai ales curcanul. Perioadã în care panificaþia se rezuma la anticele turte. A trebuit sã treacã ani pânã când. „Bucãtarul Francez”.. fiind permanent influenþatã de schimbãrile sociale ºi politice pe care le-a traversat Hexagonul. dar ºi pe cei mai celebri bucãtari. Lebãda ºi pãunul. încet. 40 de ani mai târziu. Mult îndrãgitul termen „haute cuisine” nu mai avea REVOLUÞIA DIN BUCÃTÃRIE DIN JALE S-A-NTRUPAT GASTRONOMIA Începuturile bucãtãriei franceze se ascund undeva în negura Evului Mediu. PRIMII PAºI ÎN HAUTE CUISINE Încet. Sã o prezinþi in numai doua pagini? Aproape imposibil. Noile produse aduse din Lumea Nouã ºi-au gãsit rapid locul în bucãtãrie. fie ea de vitã. când a apãrut în douã volume. fie de delfin. bucãtarii au dat frâu liber imaginaþiei. cineva sã se gândeascã sã înlocuiascã carnea zburãtoarelor sus amintite cu pãsãri mai prietenoase cu digestia. ce-i drept. el a prestat în bucãtãriile regale vreme de 66 de ani. „Le Cvisinier Francois”. în care doar gustul si prezentarea preparatelor nu mai sunt suficiente pentru a spune cã ai mâncat bine. balenã sau marsuin. Timp în care boabele de mustar erau 32 degustãri • ºtiri la zi www. e integrat total în mult mai cuprinzãtorul concept „bien-etre”.ro evenimente • bloguri Revoluþia Francezã a adus libertate ºi în bucãtãrie. A fost momentul în care a ieºit la rampã Marie- . adicã faimosul „bonne chere”. Cu siguranþã. ci mãnânci ca sã trãieºti” ar fi repudiat de la prima enunþare. în care deseori zeci de feluri diferite erau servite simultan ºi în care mâna reprezenta tacâmul universal.. Era o vreme în care fructele si legumele rãdãcinoase erau fierte în miere pentru a fi conservate. dacã e sã luãm în calcul cã la o singurã cinã organizatã de Catherina de Medici s-au servit nu mai puþin de 66 de astfel de zburãtoare. scria „Bucãtarul regal ºi burghez”. Celebru atât pentru asezonãrile realizate. nu mânca tot ce prepara. dar evoluþia rafinamentului în bucãtãria francezã e echivalentã cu revoluþia tehnologicã. cunoscut sub numele de Taillevent. ar fi rãspuns un alt simbol al Franþei. Cartea sa a fost completatã ºi reeditatã de câteva ori pânã în 1712.

apoi mestecaþi pânã când merele s-au înmuiat. Oricum ar fi. 4 bucãþi sãnãtoase de bloc de foie gras (cu tot cu grãsimea galbenã). evoluþia gastronomiei franceze nu se va opri aici. dar meritã! – ºi bãgaþi formele la frigider. bechamel) în favoarea asezonãrilor cu ierburi proaspete. costã. sosul spaniol. preferabil balsamic Înlocuirea preparatelor de tip haute cuisine cu unele de inspiraþie regionalã Adoptarea de noi tehnologii ºi de echipamente moderne în bucãtãrie Meniurile sunt create pentru satisfacerea dorinþelor clienþilor Bucãtarii sunt inventivi ºi realizeazã noi combinaþii. Apoi asediaþi frigiderul. Puneþi merele la rumenit ºi adãugaþi sarea ºi amestecul de condimente. în care fiecare fel avea propria lui farfurie ºi. majoritatea pornind de la cele trei sosuri de bazã. nu înainte de a verifica dacã vecinul pompier este acasã. evident. Umpleþi formele cu compoziþia. 3 sau 4 mere. mãcar pentru câteva minute. 3 linguriþe de 4 epices (un mix de condimente care conþine piper. Pe lângã optimizarea servirii. considerat un adevãrat pãrinte al sosurilor în gastronomia francezã. cu siguranþã cã în Franþa se va mânca la fel de bine. a primit titlul de bucãtar al secolului. scoateþi tartele din forme (puteþi pune douã. Poate ºi pentru cã deja existã tot mai multe voci care afirmã cã porþiile din meniurile „Nouvelle Cuisine“ sunt prea mici.. carte care a stabilit bazele bucãtãriei franceze. vã spun din experienþã). Dacã daþi de ea. NOUA BUCÃTÃRIE E DEJA BÃTRÂNÃ De aici pânã la stilul anilor 70-80. unt de calitate. puneþi-o pe foc mediu pânã când grãsimea începe sã fiarbã. Careme are meritul de a fi simplificat ºi codificat o bucãtãrie extrem de stufoasã. Omul providenþial. sã fie un start de vreo doi centimetri – ºtiu. veloute ºi cel bechamel.vinul. n-o iertaþi! Vã veþi simþi rege. cât sã vi se facã o foame de lup. nucºoarã. 10 grame de zahãr. Lãsaþi compoziþia la copt pânã când o parte din mere s-a topit ºi s-a caramelizat. O operã care conþinea peste 5000 de reþete ºi pe care. Escoffier are în palmares publicarea „Ghidului Culinar”. Însã indiferent de câte merite are Careme. Iar cel mai cunoscut reprezentant al ei. e drept. piper PREPARARE: Dupã ce aþi alergat prin tot oraºul ca sã gãsiþi turta dulce. Tot în scrierile sale apar pentru prima datã sufleurile. printre care. evident. a introdus servirea „a la russe”. a reeditat-o de patru ori. fidel principiului cã în bucãtãrie. Tãiaþi merele în cubuleþe. Escoffier a creat istorie în perioada mandatului sãu de 23 de ani de la hotel Carlton (1898-1921). masa gastronomicã a francezilor este obiect de patrimoniu. degustãri • ºtiri la zi www. uneori ºi ghimbir). în care sarcinile erau repartizate pe cinci poli specializaþi. ½ pahar de calvados (merge si cu coniac). nu în ultimul rând. „Noua Bucãtãrie“ a fost definitã de jurnaliºtii de gastronomie Henri Gault ºi Christian Millau prin zece caracteristici reprezentative: Eliminarea complicaþiilor excesive din bucãtãrie. cunoscut sub denumirea de „Nouvelle Cuisine”. fãrã coajã (preferabil ºi fãrã cotor ºi codiþa.. ºi-un Chateau d’Yquem. Merge. pentru a pãstra savoarea ingredientelor. de-a lungul vieþii. Inventator a numeroase preparate. modernizarea ºi organizarea „haute cuisine” îi sunt atribuite lui Auguste Escoffier. sã fie mãcar o lingurã. Cãutaþi tigaia în care aþi pus grãsimea. Noblesse oblige. cu un adaos de rafinament adus vechilor reþete þãrãneºti. apoi cu ficatul propriu-zis acoperiþi turta dulce pânã la asfixiere. apãrut odatã cu marile hoteluri din Europa ºi America. din 16 noiembrie 2010. însã. Peste 100 de sosuri îi sunt atribuite. trei secunde jetul uscãtorului de pãr pe forme. a promovat gastronomia ruralã.CULINAR / FRANÞA TARTE CU FOIE GRAS ºI MERE Ingrediente: 4 felii de turtã dulce. ies mai repede si mai uºor) ºi. „Piersica Melba“ ºi „Crepes Suzette”. Turnaþi calvados-ul ºi flambaþi. Paul Bocuse. Poftã bunã! Dacã aveþi ºi-o Sirena Dunãrii prin apropiere. suc de lãmâie ºi oþet. progresul acþioneazã în fiecare zi. sare. o tãiaþi în felii grose de cel mult un centimetru pe care le decupaþi cu forme rotunde cu un diametru de 6-7 centimetri ºi înãlþime de minim 4. scorþiºoarã. le nivelaþi ºi le ascundeþi timp de trei ore în frigider.ro evenimente • bloguri 33 .. în 1903. UNESCO. ca ºi în viaþã. Cu siguranþã. el a inventat „brigada bucãtãriei”. astfel ca timpul de preparare a comenzilor a scãzut considerabil. Chiar dacã multe dintre preparatele lui ar pãrea astãzi cel puþin extravagante. Reducerea timpului de gãtire a preparatelor. Antoine Careme. Puneþi grãsimea de la foie gras intr-o tigaie.. În fond. Turnaþi încet zahãrul. apoi o luaþi de pe foc ºi o lãsaþi sã se rãceascã. n-a mai fost decât un pas. A scos sosurile grele din meniuri. cuiºoare. Utilizarea de ingrediente cât mai proaspete Înlocuirea meniurilor stufoase cu unele mai scurte Eliminarea marinatelor din carne si vânat Renunþarea la sosurile groase (spaniol.

În liniºtea absolutã a depozitelor. pentru 22 de luni ºi aurie pentru parmigiano de peste 30 de luni. Astfel. Dupã câteva luni de zile sunt verificate ºi marcate cu o ºtampilã. extrem de bogat din punct de vedere nutriþional. Dar nu în ultimul rând. Dupã câteva zile aceste forme inscripþionate sunt introduse într-o soluþie salinã saturatã. adâncã ºi rotundã. pe toatã circumferinþa formei este înscrisã marca Parmigiano. unde se usucã. toate înscrise ºi controlate de Consorzio del ParmegianoReggiano. Acesta conþine anul producþie. argintie. „salamoia”. formând o coajã exterioarã naturalã. Fiecãrei forme i se ataºeazã un numãr. este lãsat în cãzi mari de inox pânã a doua zi. adicã al depozitului unde are loc maturarea. care va însoþi brânza ca o carte de identitate. ARTICOL DE MARIAN TIMOFTI.”. formele sunt aºezate pe rafturi de lemn. În final. cea care va da formã finalã a brânzei. SOMELIER EDITAT DE HORIA HASNAS Zona de producere a acestei veritabile „regine“ a brânzeturilor este cuprinsã între Apenini ºi fluviul Po. Dupã circa 50 minute. de forma unui clopot rãsturnat.O. cu o mare concentraþie de proteine. luna ºi numãrul de identitate al „caseificio”-ului. prin sute de puncte. Formele care au trecut testul mai stau 12 luni la maturare. se utilizeazã 600 de litri. o parte din provincia Mantova ºi o parte din Bologna. Are o istorie de peste nouã secole. perfect comestibilã.CULINAR / ABC Regina brânzeturilor: Parmigiano-Reggiano duce fenomenul de precipitare a granulelor de brânzã formate.Reggiano. Formele care nu corespund sunt excluse. prin testarea cu un ciocãnel special ºi a unui ac spiralat. Anual au loc 104 controale pentru fiecare formã în parte. E istoria unei zone extrem de fertile. Tot acest proces de maturare este controlat la fiecare 15 zile. Puþini sunt oamenii care nu au auzit de Parmezan. vitamine.ro evenimente • bloguri „Formaggio Parmigiano“ ºi „Grana Reggiano di Reggio Emilia“ au devenit „Parmigiano-Reggiano”. prin pirogravarea coajei cu un arzãtor cu care se imprimã denumirea de „Parmegiano-Reggiano D. În aceastã regiune sunt aproximativ 4000 de crescãtorii de vaci de lapte. iar pentru fiecare formã intrã în scenã „casari”. Parmigiano – Reggiano este un veritabil simbol culinar al Italiei. dupã care este imprimat pe formã. 34 degustãri • ºtiri la zi www. când are loc separarea pãrþii grase a laptelui (parte care se ridicã deasupra ºi este folositã la producerea untului) ºi a laptelui aºa zis „untuit”(scremat). Pentru a ajuta consumatorul sã identifice vârsta exactã a brânzei Parmigiano reggiano a fost creat un sistem de timbre colorate. Laptele fãrã grãsimi este pus în vase de cupru. „Extra“ sau „Export”. o cooperativã ce a fost înfiinþatã în 1934. Parmigiano-Reggiano este foarte uºor digeribil. Laptele.P. culoarea portocalie este folositã pentru cel de 18 luni. Aici se încheie ciclul de producere ºi începe ciclul de maturare. „casar”-ul analizând olfactiv evoluþia îmbãtrânirii. Reggio Emilia. a metodelor tradiþionale de prelucrare a laptelui ºi a utilizãrii ingredientelor naturale. se pun într-un tifon ºi sunt introduse cu totul într-o formã din lemn. Parma. unde rãmân circa o lunã de zile ºi de unde brânza extrage sarea de care are nevoie. li se ºterge marcajul precedent cu puncte ºi sunt puse în vânzare ca Mezzano. Acesta se introduce în formã ºi apoi este scos. Însã istoria asocierii dintre producãtori dateazã de pe vremea când cãlugãrii benedictini au început producerea acestui tip de brânzã dedicat unei lungi maturãri. adicã meºterii acestor aºa-zise fabrici. dar de categoria a doua.vinul. este o poveste despre rãbdare. când cele douã denumiri acordate de fapt aceluiaºi produs. Dupã câteva ore se imprimã pe fiecare formã un numãr de matrico. muls seara. Consideratã cea mai naturalã brânzã. are un gust unic ºi inconfundabil. a animalelor crescute 100% în mod bio. Este fiert la 55°C. tot un Parmigiano-Reggiano. temperaturã la care se pro- . se extrag aceste granule. întro atmosferã cu temperaturã ºi umiditate controlate. cel care traverseazã nordul Italiei de la vest la est. Modena. dar ºi una dintre cele mai vechi. Din acest moment LAPTE ºI RÃBDARE Pentru fiecare kilogram de Parmigiano-Reggiano sunt necesari circa 16 litri de lapte.

aºezaþi foile de salatã. fiind greu de gãsit ºi în þara de origine. adaptat oricãrei vârste ºi oricãrei situaþii: de la antreu ºi pânã la desert. Orezul. care se topeºte. supã de legume ºi amestecãm la final cu Parmigiano Reggiano. condimentând orezul cu aroma sa inegalabilã. intersectând-ule cu felii de Parmigiano Reggiano. sare ºi piper. pe care le dezvoltã. pânã ce se rumeneºte puþin. Oþet Balsamic Tradiþional de Modena. dar nici o Cadarcã de Miniº nu este de lepãdat. iar cu sosul obþinut ungeþi feliile de file din farfurii (cuajutorul unui penson de bucãtãrie). de preferabil cât mai matur. 50gr de Parmogiano Reggiano (12-18 luni. care se utilizeazã ºi la prepararea de pesto. preferabil Carnaroli. nu foarte corpolent. apoi se adaugã 100 ml de apã. Pere cu Parmigiano-Reggiano Ingrediente: 1 parã maturã. Vinul pentru asociere: Un Dolcetto d’Alba este ideal. 10 cl de ulei extravirgin de mãsline. Poate fi gãsit în supe. nu-l vom gãsi probabil niciodatã pe piaþa româneascã. se lasã la fiert pânã scade apa ºi se adaugã ceapã ºi vinul. pe care le puneþi pe o farfurie întinsã. pânã la terminarea ornamentãrii platoului. tot aceste vinuri ar completa cel mai bine acest preparat. e bine sã folosim la prepararea acestui orez un vin roºu cu struc- turã lejerã. tãiatã mãrunt. Un Novac sau un Negru de Drãgãºani de la Prince ªtirbey ar merge perfect. Orez cu vin roºu. vin care a fost încãlzit în prealabil ºi continuãm prepararerea orezului. aºezând feliile pe o jumãtate de farfurie de desert.vinul. Oþet Balsamic Tradiþional de Modena. 4-5 frunze de mentã. pentru spaghette). se pun bucãþi de Parmigiano Reggiano (24-30 de luni) pe cealaltã jumãtate de farfurie.1/2 de cãþel de usturoi. dupã gust. tãiaþi-l în felii subþiri. 50 gr de Parmigiano Reggiano. adicã aproape 6 ani ºi jumãtate. cu acele frumoase arome de miere de albine ºi mentã degustãri • ºtiri la zi www. pe fiecare bucãþicã se picurã Aceto Balsamico Tradizionale de Modena ºi se decoreazã cu frunzele de mentã. ªi pentru cã o regulã de aur spune cã vinul din mâncare trebuie sã fie ºi în pahar. consumat simplu sau ca ingredient pentru o multitudine de feluri de mâncare. Adãugãm progresiv. Barbera d’Asti ºi Parmigiano Reggiano di Montagna 77 de luni de la Caseificio Santa Rita –Parma Prãjiþi o jumãtate de ceapã. în ulei extravirgin de mãsline. în paste ºi în orez – la acesta din urmã se poate folosi cu succes coaja durã. transparente. 30gr de pinoli (sâmburele din con de pin. pentru cã pe cel de 77 (ºaptezeciºiºapte) de luni. Feliile de file de viþel se decongelazã total (fiind foarte subþiri). fãrã sã-l decongelaþi. Prepararea sosului: puneþi toate ingredientele într-un mixer. 10 gr de nucã. Cel mai potrivit ar fi un cupaj de Inzolia cu Cataratto. tãiate foarte subþiri (cu ajutorul aparatului de curãþat cartofi este foarte uºor) ºi picuraþi sosul rãmas deasupra. Pentru prezentarea produsului mai sunt necesare câteva foi de salate diferite. pentru al putea felia uºor).CULINAR / ABC calciu ºi sãruri minerale. Pentru sos: 50 gr de busuioc.ro evenimente • bloguri 35 . Preparare: Sãraþi ºi piperaþi file-ul de viþel. La centrul farfuriei. sare. pentru o coacere completã. Scoateþi fileul congelat ºi. iar din soiurile autohtone putem sã avem încredere în Feteasca Albã (Crama Basilescu) sau Aligote (Crama Olteanu) Carpaccio de viþel cu Parmigiano-Reggiano Ingrediente: 250 gr file de viþel. tot cu ulei extravirgin de mãsline. Se curãþã para ºi se feliazã pe lungime. Cu ajutorul unei folii pentru alimente înfãºuraþi-l în formã de salam ºi puneþi-l la congelator. Ca sã ne adaptãm la realitãþile româneºti. piper. se prãjeºte ºi el puþin într-o altã tigaie.

E greu însã sã vorbeºti despre toate astea fãrã sã aminteºti de vinurile emblemã ale Italiei. ciocolatã. Astãzi vorbim despre Cuvee IX (2009). 36 degustãri • ºtiri la zi www.ro RÃZVAN JURCA www. la agitare. cu fructe confiate . cincimii din cupaj. tutun ºi asprimi vegetale. Urmeazã acest al treilea. Cramele Halewood Pe mire îl ºtiu de ceva vreme. viºine. care a fost supusã maturãrii la baric de stejar american timp de 3 luni). îþi pare rãu cã se terminã atât de repede. 2010 (. produs de Domeniile Dealu Mare Urlaþi Este un asamblaj de Feteascã neagrã. cafea. cei doi tinerii se înþeleg de minune.jurca BOGDAN BOCºE vinuldeduminica. Este un vin destul de bogat. În gurã fructul câºtigã pe final în complexitate. gliceros. piper. cred. Nu produc vinuri de 10 lei. Afirmaþia nu e greºitã. Apoi. cafea. am sã vã spun de la bun început cã e cel mai bun Amarone pe care l-am bãut eu vreodatã. Citeam la un moment dat într-o carte despre Amarone della Valpolicella. pe care greu o mulþumeºte ceva când vine vorba despre un vin care trebuie sã fie ºi gustos ºi fiþos.RECOMANDÃRI / B LOGGER GEORGE MITEA lucruribune. care se luptã eroic sã þinã în frâu cele (þineþi-vã bine!) 16 grade alcoolice. Sole Rose împleteºte armonios buchetul aromatic tipic al Merlotului (coacãze roºii.com ALIN IONIÞà www. din partea buzoianã a podgoriei Dealu Mare. Culoarea este intensã.Feteascã Albã Vitis Metamorfosis 2009. un Recaº din gama titratã Sole. un însoþitor mai potrivit al prânzurilor uºoare decât o sticlã din ediþia limitatã de 12. E de prisos sã vã mai zic cã ºi reuºesc sã le învingã. Vinul se simte moale în toatã cavitatea bucalã ºi învãluie simþurile cu tonuri de tutun.com/razvan.com/ FORZA ITALIA(NÃ) Incantation 2008.) Am prezentat. Recaº – Sole. care evolueazã în pahar (…). Ca sã nu mai lungim vorba. κi zice Sauvignon Blanc. 2000 de sticle produse. prunã. sec. 14%.curmalã ºi prunã. Rezultatul prezintã la pahar o delicatã culoare de petalã de trandafir cu un nas discret. deci. marmeladã. morcov ras. un debut bun. De la 80 lei. E descendent dintr-o familie aristocratã originarã din Franþa. Alte Feteºti mai invidioase din fire cã ele nu s-au mãritat cu vreun prinþ. coacãze coapte. Finalul este ridicol de lung. cum cã ar putea fi plasat undeva între Barolo ºi vinul de Porto. în special în zona Californiei. dar n-aº vrea sã ºtirbesc din individualitatea acestui sortiment preparat prin metoda cunoscutã sub numele de appassimento. tutun. deschid cu aceastã ocazie un nou subiect de discuþie.indicii ale unui potenþial de învechire mediu. cerneloase. ºi care nu mi s-a pãrut greu de încercat (…). Cine crea sã se întâlneascã cu Sauvignon Blanc Feteascã Albã Vitis Metamorfosis 2009. în ciuda finalului lung. zmeurã ºi trandafir) cu gustul elegant de fructe roºii vanilie ºi piersicã bine coaptã (datorat.punctulpevin. cireºe amare. Sunt unii dintre cei care atacã segmentul premium de la început. vinul fiind unul exemplar de echilibrat.. dar în a cãrui prospeþime se regãsesc pe un lung parcurs. la mine acasã. de-a lungul timpului. apoi piper ºi lemn. asta-i clar. vorbim încã despre un vin:). dar fãrã a-i lipsi fineþea (da. Merlot ºi Shiraz. ºi aduce note plãcute de lemn parfumat. Nasul indicã un vin extractiv. Gura însã. ciocolatã. sugerând ceva cernelos. Naºii nu-s tocmai de pe la noi.facebook. cu viºinã. de vin puternic. adãugându-i-se note dulci-amãrui. Gustul indicã un mix de easy-drinking ºi profunditãþi nebãnuite: senzaþii dulci de dulceaþã de cireºe amare. care apar dupã vreo douã ore de aerare.blogspot. Împreunã. Culoarea este roºie-purpurie intensã. chibzuiþi. destul de abundenþi. o poate face contra sumei de 19 RON în magazinele Cramelor Halewood. Tanini fini. Gustul aduce a cireºe negre. minerale (praf de cretã). dar am sã vã recomand în acest numãr. în care sunt convins cã de data asta un cuvânt greu de spus îl vor avea delicioasele interjecþii. cu senzaþii zemoase de cireaºã coaptã ºi dulci. Impresia generalã este contradictorie. care a ajuns sãºi facã un nume bun ºi prin pãrþile Statelor Unite. gustul fresh ºi sprinþar punctând clasa de elitã a acestui vin în care alcoolii de modã veche (în sfârºit “doar” 13. se elibereazã arome mineral sãrate. Feteasca Albã poartã cu ea mirosul aromat al teilor ºi al florilor de ºoc în vreme ce Sauvignon Blancul a adus cu el mireasma fânului proaspãt cosit ºi a citricelor. prin comparaþii de acest gen. Aromele se perindã catifelat.000 de butelii din noul Sole – radios ºi catifelat ca un apus de soare la antipozi ºi rãcoritor cã briza pe o plajã din Ibiza. Cabernet ºi Merlot. aciditate mare . fructe de pãdure dar ºi note vegetale de ierburi aromatice. ce ar mai fi de zis? Credeþi-mã cã ºi mie îmi vine greu sã mã decid cu ce sã încep. Nimic mai fals. uºoare note iodate. sprintenã ºi voioasã. ca mare favorit. Merlot. aºadar potrivit pentru o alegere în restaurant (…). E vorba de familia marchizului Antinori din Italia ºi de negustorul de bãuturi Halewood din Anglia. smochine. scorþiºoarã. rând pe rând ºi. plus uºoare note cerneloase ºi minerale. O datã intrat cu ei în vorbã rãmâi plãcut surprins de prospeþimea ideilor pe care le au sau de fineþea cu care abordeazã chiar ºi subiectele mai sensibile. o fatã cuminte de la þarã.ro evenimente • bloguri Campolongo di Torbe Amarone della Valpolicella 2003 Ca sã poþi vorbi despre forþa vinului italian. 14% alc. taninos. Miau lãsat impresia unui cuplu coerent ºi complementar cu care sper sã mã întâlnesc ºi în anturajul unor fructe de mare proaspete. Merlot Rose. viºinã.. Deci. ferm. Primul nas aduce vanilie ºi ciocolatã. un astfel de vin emblematic. Eu n-am sã vã vorbesc despre vinul italian în general pentru cã nu mi-ar ajunge coloana asta oricum. e un exemplu de catifelare. flori uscate. Nasul e frumos zugrãvit cu note de coacãze negre. permiteþi-mi sã-i dau cep ºi sã încep a-l bârfi zicând “oau!” .5%) sunt magistral susþinuþi de aciditatea plãcutã ºi de un infim rest de zahãr care-l poziþioneazã în clasa vinurilor seci foarte prietenoase cu degustãtorul.blogspot. au început sã bârfeascã ºi sã spunã cã la mijlocul mariajului ar fi vreun interes. rubinie cu rame granat. cei doi naºi s-au gândit sã ofere tinerilor un viitor ºi le-au clãdit ºi o casã: Vitis Metamorfosis unde stau alãturi de prietenul lor. Vinificat în 2010 de Hartley Smithers ºi Nora Iruarte din Merlot 100% recoltat de pe dealul Uberland.vinul. GURA LUMII SLOBODà FIE: Sauvignon Blanc . eºti obligat sã aminteºti de istoria. Mireasa e o româncã de-a noastrã. 70 lei. Cuvee IX (2009) Lacerta Winery Vreau sã vã atrag atenþia asupra acestui producãtor nou. se completeazã frumos mai ales dacã-i vezi cum se prind învãluiþi în aceleaºi culori proaspete galbenverzui. un vin de corpolenþã medie crescãtoare. 84 pct. da’s oameni de treabã. un cupaj de Cabernet Sauvignon. Finalul este destul de persistent. cacao ºi mirodenii. 87 pct. Iar pentru gura lumii. douã rose-uri româneºti care mi-au plãcut fãrã rezerve: deja tradiþionalul Terra Romana de la Serve ºi mai nou apãrutul Rotenberg. ce au strâns ceva avere la viaþa lor ºi au ºtiut sã ofere copiilor lor o educaþie aleasã. despre varietãþile locale ºi tradiþia sa. coacãze. curmale ºi stafide. V-am zis deja cã e cel mai bun Amarone. Pãrinþii ei au botezat-o Feteascã Albã ºi aºa o ºtie lumea ºi azi. nuanþele de mai sus. Pentru primãvara aceastã toridã (ºi vâra incendiarã care urmeazã). nu vãd.

roca încinsã. este bine structurat ºi intens. curat. lãmâie verde. dragii mei. aºa cum îi stã bine unui Merlot. Le are pe toate: fruct copt ºi delicios. Finalul este mediu. floare de fructul pasiunii. . cu o precizie matematicã. Un vin care se preteazã la peºte gras ºi scoici St Jacques. Corpolenþã medie. Nasul este dominat de nuanþe de mãr verde.blogspot. în jur de 100 de lei în magazine ºi cred cã ceva mai scump în restaurante. mãr ºi citrice. aciditate bunã dar în nici un caz excesivã. O alternativã la mult mai scumpele ºampanii franþuzeºti ºi întotdeauna un prieten de nãdejde. ananas ºi flori de tei. Poate fi savurat solo dar ºi în compania unor preparate culinare diverse.com Prince Matei Melot 2007 – Vinarte Acest vin este bun de tot. lãmâie. 2008 Dönnhoff Niederhäuser Hermannshöhle Riesling Spätlese Culoarea este galben aurie. e foarte bogat. Este accesibil în acest moment. din nou mere verzi plus ceva fructe tropicale pe final. foarte bogat. 2008 ªtirbey Sauvignon Blanc Vitis Vetus Culoarea este galben deschis cu tente verzui ºi o limpiditate bunã. cred cã este unul dintre puþinele vinuri cu pretenþii de pe la noi. nuanþe puternice de ciocolatã. Din câte cunosc. cu o mineralitate foarte plãcutã de rocã umedã cu o tentã discretã de condiment. nu am o experienþã prea grozavã în a diseca astfel de vinuri. care îºi meritã banii. concentraþia ºi echilibrul sunt absolut remarcabile. Are început. onctuos dar revigorat de o aciditate ridicatã. cu arome dulci de ananas caramelizat combinate perfect cu arome minerale de petrol. în consecinþã.. Gustul este destul de fân ºi sec. Vreo 60 lei direct de la producãtor. un balans perfect între senzaþia de dulce pronunþat din gurã ºi finalul demisec. ceva mai elegant ºi nu din cale afarã de fructuos. În jur de 50 de lei la Crama ªtirbey. Este complex. vinul se deschide cu arome de mãr verde.5% alc. vinul va intra în adormire. (. Perlaj fin ºi destul de abundent. are o structurã aproape perfectã. cu o aciditate bunã ºi o mineralitate ce aminteºte de un Sauvignon Blanc din Pouilly Fume. mere ºi pere coapte.com COSMIN GROZEA fromgrapestowine. mijloc ºi un postgust foarte persistent. echilibrat. acest vin este importat de Cramele Recaº. iar pe mãsurã ce se aereazã. Ceva îmi spune cã într-un an.wordpress. Cu 8. Aceasta aciditate ridicatã oferã un echilibru magistral vinului balansând perfect senzaþia de dulce intens. Preþ în jur de 130 Ron cu tot cu transport din Germania. Concluzia e simplã: un spumant excelent pentru preþul sãu . aproape frizzante. unul dintre cei mai importanþi producãtori din Spania. cu un postgust mineral-fructat plãcut. Textura. dar are o viaþã lungã în faþã. Vinul are o corpolenþã medie. acesta este Riesling la superlativ. pãmânt ºi o adiere de fum. doi. cu arome bine definite de rocã. Post gust uºor mineral ºi condimentat.. Nasul este curat.) Nu sunt un mare fan al spumantelor ºi.CIPRIAN HARET cipwine. cu aciditate ºi taninuri abundente dar excelent îmbinate. Finalul este lung ºi intens. În gurã se disting arome pure de ananas. condimente asiatice. Aºa cã voi fi oarecum „grãbit“ în a-mi aºterne notele de degustare în acest caz. cu arome minerale ºi de ananas în postgust. Gustul are o corpolenþã plinã. piersicã ºi fructe tropicale. fum. rocã. Codorniu – Cava Raventos Reserva Exemplul de faþã este o creaþie a deja celebrului brand Codorniu. Nasul este intens.37 Lei din Billa. ceva parã. echilibrat ºi reductiv. E clar cã avem de-a face cu un stil reþinut. Ce sã mai.

ªi asta din cauzã cã leam deburbat. Dacã la aceste lansãri mai adãugãm ºi inaugurarea unui punct de degustare al Cramei Rotenberg.SUPEPREMIUM / LANSARE Notorius Rotenberg. Cât ºi mirarea cã iese atât de bun. ba chiar unii spun cã e mai bun. pregãteºte schimbarea generaþiei actuale de vinuri cu una nouã retail-ului e ºi el superb. care e ºi cel mai important client pentru mine. Asta însã nu o pot garanta. i-au plãcut enorm. Viu. în roto-uri me- relativ puternicã. Apropo. De fapt. Sper sã aibã un potenþial de învechire cel puþin la fel de bun ca 2007. sã-i zicem. deºi foarte corpolente ºi ele. pri eteni ºi potenþial prieteni. Prin ce se diferenþiazã acest vin de de restul gamei? Notorius este un vin destinat pieþei HoReCa ºi magazinelor de specialitate. În mod sigur însã va atrage atenþia! Ca ºi vinul. struguri atent selecþionaþi ºi îndemânare. vinurile din 2008. proprietarul Cramelor. . Anul acesta a venit rândul unei alte demonstraþii de Merlot: Notorius 2007.vinul. mic conac boieresc caracterizat de cãtre proprietar ca fiind o emulaþie „a stilului lui Mincu.ro evenimente • bloguri complexitatea lui îl caracterizez ca fiind „întortocheat“. prieteni ºi potenþial prieteni. scoþându-le sâmburii dupã prima sãptãmânã de fermentare. Corcova face! Pânã una alta mã umflu ºi eu în pene ºi vreau sã împart cu cât mai mulþi oameni. Iniþial vinul va fi mai ieftin. din Rotenberg 2007 mi-a rãmas doar rezerva personalã de 1000 de sticle. Cramele Rotenberg se pregãteºte ºi pentru schimbarea generaþiei actuale de vinuri cu una nouã. sunt mult mai puþin astringente ºi de aceea mai uºor de bãut ºi ca atare mult mai periculoase. care prin 38 degustãri • ºtiri la zi www. mult mai bune ºi mai mature. învechit în lemn. Cât ºi mirarea cã iese atât de bun. au nasul mai complex. VALENTIN CEAFALÃU De curând aþi lansat pe piaþã Notorius Merlot 2007. Cui se adreseazã Notorius ºi ce ne puteþi spune despre modul de vinificare al vinului Notorius? Vinul se adreseazã iubitorilor de „Rotenberg“. Mustul a fost fermentat timp de 5 sãptãmâni. Când îmi voi pierde entuziasmul pueril pentru ceea ce fac ºi mã voi decide sã mã ocup sistemic de marketing. În afarã de lansarea acestuia. cãci vinul e un organism. ºeful de cramã ºi Dan Ionel. Mihail Rotenberg. Pe de altã parte. Contorsionistul de pe etichetã poate scandaliza unele persoane. cu un echilibru mult mai bun între lemn ºi fruct. vinuri bine primite de „criticã” ºi consumatori. o satisfacþie mult mai mare decât recoltele precedente. Soþiei mele. Când îmi voi pierde entuziasmul pueril pentru ceea ce fac ºi mã voi decide sã mã ocup sistemic de marketing. În curând va avea loc o schimbare de generaþii în cadrul gamei de vinuri Rotenberg. voi face campanii de promovare profesioniste. Pentru mine e deja un semn bun ºi o garanþie de liniºte în casã. de unde ºi eliminarea taninilor mai duri. dar diferit. iar vinul a fost fãcut. adicã de roºu foarte puternic. bucuria mea de a face vin ºi de a-l bea. Desenul etichetei este fãcut de Ana Ruxandra Ilfoveanu ºi l-am ales împreunã cu George Moisescu din colecþia mea de graficã. Am cam 15. fie cã acestea s-au numit rând pe rând Cramele Rotenberg. Cu un pic de intuiþie. Vine sã completeze Rotenbergul clasic ºi Emeritrus. voi face campanii de promovare profesioniste. Urmeazã o nouã campanie de promovare precum cea de anul trecut? Credeþi un experimentat om de business: ceea ce facem nu se poate numi campanie de promovare. vinul din 2007 din via numitã Jugaurs a evoluat incredibil de bine. prin ochii unui boiernaº de þarã. iar vinul a fost maturat în butoaie noi de stejar românesc timp de 9-12 luni. cu o oarecare lipse de exactitate caracteristicã pentru finisajele þãrãneºti”. Am oprit comercializarea lui în retail sub brandul Menestrel ºi l-am redirecþionat spre HoReCa ca Notorius. bucuria mea de a face vin ºi de a-l bea. dar calitativ nu cred cã e mai prejos decât Merlot Rotenberg. Vor reuºi acestea sã se ridica la nivelul aºteptãrilor clienþilor dvs? Va trebui sã-i întrebaþi pe ei. Mult mai mult decât 2007. Sper însã cã nu îmi voi pierde vreodatã entuziasmul „viniviticol“. se poate spune cã producãtorul din Dealu Mare a adus câteva îmbunãtãþiri definiþiei singurului soi pe care îl are în culturã. „artizanalã”. directorul de vânzãri. cu arome de ciocolatã. Sunt mai puþin taninoase. cafea. un vin „întortocheat“ Ultimele primãveri au reprezentat pentru Cramele Rotenberg prilejul propice de a arãta pieþei din România mai multe moduri de exprimare ale versatilului soi Merlot. atunci se poate spune cã 2011 va fi un an cel puþin interesant pentru producãtor ºi admiratorii vinurilor sale. fãrã ai scoate sâmburii. potrivit lui Mihail Rotenberg. Ce pãrere aveþi despre noile vinuri în comparaþie cu cele din recoltele anterioare? Eu cred cã sunt mult. Rapsod sau Emeritus. Menestrel. dar ºi de viºine ºi fructe negre de pãdure.000 de sticle. indiferent de segmentul de piaþã vizat. ca dealtfel tot 2007-le. Pur ºi simplu mã laud cã un copil cu „jucãrica“ mea ºi o ofer ºi altora sã se joace cu ea. Singura problemã e cã Menestrelul 2008 destinat canice la crama de la Vadu’ Sãpat (acum Antinori). Cum a luat naºtere acest vin? Ni s-a terminat Rotenberg 2007. alãturi de Eugen Stancu. De aceea ºi astringenþa „P ânã una alta mã umflu ºi eu în pene ºi vreau sã împart cu câþi mai mulþi oameni. a cãrei componenþi promit.

cu valuri de ierburi ºi o aciditate uºor înþepãtoare. 18 lire sterline). 35 de dolari) Bogat ºi rotund. prune ºi note florale.tolos@amelie. descris ca „întunecat. recolta 2010. ALEGEREA CUNOSCÃTORULUI: Quinta do Vale Meao. Bucureºti. 2008 (4 stele. Argentina. Vinul. Marlborough. din zona CafayateSalta.Ro se poate face numai cu acordul prealabil al editorului. 2008. flori ºi minerale. Portugalia. Meandro. 19 dolari).993. Douro. cu un caracter puternic picant. Este „al doilea vin al genialului producãtor Francisco Olazabal“. afumat ºi cu senzaþii de gudron“.ro Editor Horia Hasnaº horia@vinul. De bãut pânã în 2028. Plin de fructe ºi condimente. Atractiv prin corpul cãrnos ºi plin de arome de fructe coapte. „Chakana“.ro) Director ediþia online Bogdan Gavrilã bogdan.Recomandãri internaþionale ª i în aceastã lunã. 4 stele). dublatã de un final crocant. Sauvignon Blanc. ISSN 1844-3915 www. la închiderea ediþiei noastre.ro este editatã de SC Cezar Connaisseur SRL.076 Fotoreporter George ªerban DTP Omni Press & Design (www. un cupaj de opt soiuri locale. Barolo. (89 de puncte. dar ferm. Alexandra Enea. editorii WS descopereau douã vinuri europene ºi un „clasic de Lume Nouã“. (11.ro Editor senior Radu Rizea radu@vinul. aflata la o înãlþime considerabila. Beaujolais.vinul. Descris ca fiind „cel mai vibrant“ Torrontes al Argentinei.15 lire sterline. la mare altitudine. Dão.gavrila@core-target.ro Redactor-ºef Valentin Ceafalãu vali@vinul. suculent ºi cu un finiº surprinzãtor de proaspãt. Torrontes.29 lire sterline. suculent.376. Sergiu Nedelea.ro Project manager ediþia online Alexandra Enea alexandra. Este uºor aromatic.915 Ovidiu Bordea ovidiu@vinul. cu mare potenþial de învechire (recomandarea este de a-l bea pânã în 2016). Chile. cu mult piper alb ºi fragi uscaþi.ro Publisher Cezar Ioan cezar@vinul. ÎNTRE 15 ºI 30$: Spy Valley. Cote de Py.ro Redactori Dora Todea.ro • 0724.enea@amelie. 2006 (93 de puncte. cu o senzaþie de corpolenþã care depãºeºte aºteptãrile. La construirea finiºului participã condimente. cu arome de cireºe negre. Grilos 2008 Un stil proaspãt. Syrah Reserva. Responsabilitatea pentru articolele publicate revine autorilor. Este una dintre cele mai vechi podgorii din zona Morgon. 2010 catalina. Morgon.opd. dominat de Touriga Nacional. (8. Alexandra Holhoº Publicitate Andrei Chica andrei@vinul. cãrnos. cu o personalitate clarã de Douro. cu tanini supli ºi o texturã bogatã. pentru a-ºi pãstra prospeþimea. Franþa. Preluarea de texte ºi imagini din aceastã publicaþie sau de pe site-ul Vinul. VINUL ROºU AL SÃPTÃMÂNII era Falernia. un vin de cinci stele: Jean-Marc Burgaud. deºi poate fi abordat chiar ºi acum.ro • 0722.95 lire sterline. PESTE 30$: Giovanni Rocca. 12 dolari). Un cupaj de Touriga Nacional. Strãlucitor ºi cu structurã fermã. Un aperitiv perfect. Tinta Roriz ºi Alfrocheiro (88 de puncte. In acest an au produs un Gamay dens. vinificat doar în recipiente de oþel.Ro vã prezintã câteva dintre recomandãrile edi torilor din presa internaþionalã de specialitate (Decanter ºi Wine Spectator). Elqui Valley. VINUL ALB AL SÃPTÃMÂNII era. 4 stele) ALEGEREA DECANTER vine dintr-o zonã de best-buy: la doar 11. SUB 15$: Casal De Tonda. cu note feroase ascunse sub arome de viºine ºi prune. produs într-o zonã rãcoroasã. cu arome intense de fructe negre. Se deschide cãtre tonuri de mure. este un vin modern. . 2009.ro Manager dezvoltare ediþia online Cãtãlina Toloº La închiderea ediþiei noastre. oferã arome de piersicã ºi citrice.

Absolvent al prestigioasei CIA (Culinary Institute of America) ºi cu spinarea înmuiatã în cei peste 25 de ani petrecuþi în bucãtãrii profesionale. restaurantul face mai mult profit din „extras“-uri. Adaosurile la vin sunt în general bune. Acest ultim proiect. marinate în lapte de balenã ºi rotisate cu ierburi aromate de pe Himalaya“ sau alte asemenea bazaconii. Mãcar la un nivel decent. Timp de o sãptãmânã. bere sau cafea.vinul.ACCENT Ofensiva vinului „Niciodatã industria vinului nu se va putea compara cu cea a berii“. Mecanismul acestui demers este unul foarte simplu. mai aproape de vin. l-am identificat/definit ca fiind un adevãrat stil de viaþã. Spuneam mai de mult cã educarea prin imitaþie (rãutãcioºii o numesc snobism) este tot un tip de educaþie. pe terasele partenere ale eveni mentului. Potrivit statisticilor. însã din aceastã expunere lipseºte un mic detaliu: berea este un produs democratic. consumul de bere în România în 2010 a fost de aproximativ 97 de litri pe cap de locuitor. Cartea e scrisã de celebrul Anthony Bourdain. a determinat pe foarte mulþi dintre berarii cu pretenþii sã îºi reconsidere strategiile ºi sã copieze câte ceva din modul de promovare a vinului. la terasã. alb. dar nu poate fi considerat un adevãrat stil de viaþã (cine îºi doreºte ca model în viaþã un „hooligan“ care duhneºte a bere ºi îºi încurajeazã echipa favoritã din toþi rãrunchii la terasele din Centru?!). ºi cei care „fac ce trebuie“. iar costurile cu oamenii ºi echipa mentele necesare pentru pãstrarea ºi servirea lui sunt relativ mici – mult mai mici decât în cazul mâncãrii“. ºi clienþi mulþumiþi. se va vorbi numai „vin“. „propovãduia“ un amic la o ºuetã de searã. Concluzia ce decurge din aceste statistici poate pãrea bru talã. În afarã de „piei de cloºcã adolescentã. Aºa au apãrut degustãrile de bere. berea îmbuteliatã în sticle de spumant ºi maturatã în butoaie de stejar. 40 degustãri • ºtiri la zi www. Vestea bunã e cã – deºi presupune un oarece efort de educare – ºtiinþa vinului se deprinde. Dupã mai multe eforturi realizate la nivel declarativ ºi publicistic. Aºa a luat naºtere seria de evenimente Zilele Vinul. cu cele douã continuãrile ale lui – „Vara în alb“ ºi „Toamna în roºu“ – îºi doreºte sã aducã consumatorii din Centrul Vechi al Capitalei – pentru început –. Doar ultimii câºtigã pe termen lung. „Primãvara în rosé“. nu luaþi în seamã traducerea-mi rudimentarã de mai sus). poveste etc) încât un cârciumar priceput ºi pregãtit are mereu de unde alege cu ce vin sã-ºi satisfacã clientul. caracterizat de cele trei atribute de mai sus. decât din produsele de bucãtãrie! Dar e foarte important sã ºtii sã vinzi aceste „altele“! Oricât de mult ai vrea sã creºti preþul la apã. gusturi. Dar sã încerci sã vinzi vinul fãrã sã te pricepi deloc la vin e o pãcãlealã care nu þine mult (e ca ºi cum te-ai apuca sã repari sistemul electronic de ghidare al unei rachete. Spuneam mai demult cã existã douã tipuri de cârciumari: cei care „fac ce fac ºi ceilalþi“. unii obiºnuiau sã cheltuiascã ºi câteva mii pe vin. oricât ar fi de genial bucãtarul ºi oricât de sofisticaþi clienþii. La buzunar. existã un produs (sau ar trebui sã existe) la care o astfel de limitare de preþ e mult mai laxã: vinul. România se aflã între primele 12 þãri din lume în ceea ce priveºte consumul de vin. Ba chiar mai mult.Ro. Aceste date sunt mai mult un motiv de falã pentru instituþiile ºi patronatele din industria vinului. Întru-totul de acord. dar ºi cel mai nou proiect Vinul. echipa Vinul. principalele argumente pe care îºi baza pledoaria fiind consumul ridicat la nivel global al produsului din malþ. Pânã ºi modul de servire a berii în pahare de vin a devenit o practicã des întâlnitã pe terasele ºi în restaurantele din Occident. ci doar la bunul-simþ al acestora. la „peºte“ etc. Ca o curiozitate. care contribuie cu succes la reþeta financiarã. ªi bani. Nu vom face apel la tehnici de gherilã pentru apropierea consumatorilor de acest produs. însã de multe ori se omite sã se precizeze faptul cã aceste cifre sunt susþinute de autoconsum ºi de piaþa nefiscalizatã (ca sã nu spun ilegalã) a vinului. E un fragment despre restaurantele new-yorkeze de lux. de multe ori. prezentator al emisiunii No Reservations. La dorinþa de a evolua de la categoria de „bãutor cu burta“ la cel de consumator rafinat. pe plajã. Însã oferta de vinuri este atât de vastã (mãrci. „care nu s-a stricat încã“) – un operator de restaurant trebuie sã priveascã vinul ca pe o sursã inepuizabilã de profit. la întâlnirile „cu bãieþii“. v-o recomand în primul rând pentru onestitate ºi pentru calitatea scriiturii!. Pentru cã vinul înseamnã printre altele ºi rafinament. cu puþinã bunãvoinþã. am ajuns la concluzia cã intenþiile de educare a publicului consumator din România nu pot îºi pot atinge þinta cu adevãrat decât în momentul în care le aplici în practicã. aceste exemple pot fi întâlnite. existã o li mitã dincolo de care nu poþi trece. la colþul strãzii. însã este cât se poate de realã: românii nu ºtiu sã consume vin! Responsabil. nuanþe. Este consumatã mai peste tot: la meci. raþional. Chiar ºi mâncarea are o astfel de limitã. Acest grad de accesibilitate a berii. în þãrile cu un grad de civilitate uºor mai ridicat.Ro a susþinut acest tip de consum. Bourdain ºtie foarte bine ceea ce ºtie orice cârciumar de þarã . difuzatã ºi în România pe canalul Travel & Living. dar totodatã unul foarte eficace: puterea exemplului. dacã nu la nivel de specialist. dupã cum am spus. majoritatea clienþilor te va sancþiona rapid. fãrã sã ºtii cum aratã un comutator – poate vei reuºi sã-þi impresionezi audienþa într-o primã fazã. soiuri. precum ºi nivelul investiþiilor în imagine ºi în marketing ale acestuia. aºa cum vedem în alte pãrþi.ro evenimente • bloguri .Ro. din cartea Medium CEZAR IOAN Raw (excelentã. hamei ºi apã. elegant. În numãrul viitor al revistei vom reveni cu mai multe detalii despre acest proiect. Sherlock! – dacã încerci sã vinzi de cinci ori mai scump acelaºi vin din supermarket. Încã de la primele apariþii ale revistei.pãstrând proporþiile: uneori. roºu ºi de calitate. Deocamdatã. Începe noua ofensivã a vinului! VALENTIN CEAFALÃU Cine câºtigã cu vinul? Toatã lumea „(Dintre) clienþii care cheltuiau câteva sute de dolari pe mâncare. chiar dacã ai restaurant în Turnul Eiffel. Dacã nu gândeºte ca blonda – care nu vede utilitatea unei a doua cãrþi în biblioteca personalã (pentru cã mai are alta. rosé. cu aproximativ 23-24 de litri pe cap de locuitor. cu efecte pe termen lung. dupã care nu vei stârni decât hohote de râs). locuri de origine. Evident – bravo. dar cu timpul ele vor apãrea ºi pe plaiurile mioritice.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful