You are on page 1of 54

Institutul de Pregătire Psihopedagogică Universitatea de Arte “George Enescu” Iaşi

Psihologia educaţiei
-

suport de curs -

Nivelul I (studii de licenţă), Anul I, Semestrul I 2012-2013

Lect. univ. dr. Dorina Iuşcă

Psihologia educatiei

lect.univ.dr. Dorina Iusca

CUPRINS
1. Obiectul psihologiei educatiei ……………………………………………………………….4 1.1. Delimitari conceptuale…………………………………………………………………….4 1.2. Domenii ale psihologiei…………………………………………………………………...6 1.3. Contexte de valorificare a perspectivei psihologice în cadru educaţional………………..8 2. Dimensiunea psihologica a pregatirii profesorului…………………………………………9 2.1. Implicatii ale personalitatii in profesia didactica………………………………………….9 2.2. Competenta didactica……………………………………………………………………10 2.3. Profesorul intre autoritate si putere……………………………………………………...11 2.4. Stiluri educationale………………………………………………………………………12 2.5. Factori subiectivi in aprecierea activitatii elevilor………………………………………13 3. Educatie si dezvoltare umana………………………………………………………………14 3.1. Factorii dezvoltarii ontogenetice………………………………………………………...14 3.2. Teoria dezvoltarii cognitive (J. Piaget)………………………………………………….15 3.3. Etape timpurii ale dezvoltarii si importanta lor pentru invatare………………………..18 3.3.1. Perioada prenatala………………………………………………………………..18 3.3.2. Copilaria mica……………………………………………………………………29 3.4. Caracterizarea varstelor scolare…………………………………………………………22 3.4.1. Prescolarul……………………………………………………………………….22 3.4.2. Scolarul mic…………………………………………………………………..…..23 3.4.3. Pubertatea…………………………………………………………………..…….24 3.4.4. Adolescenta…………………………………………………………………..…..25 4. Procese psihice implicate in activitatea de invatare………………………………………26 4.1. Gandirea…………………………………………………………………………………26 4.2. Memoria…………………………………………………………………………………30 4.3. Motivatia………………………………………………………………………………...34 4.4. Perceptia …………………………………………………………………………….…..38 2

Psihologia educatiei

lect.univ.dr. Dorina Iusca

5. Aptitudinile si importanta lor in scoala…………………………………………………..40 5.1. Inteligenta ca aptitudine generala……………………………………………………....40 5.2. Teoria inteligentelor multiple (Howard Gardner)………………………………………43 5.3. Implicatii educationale ale teoriei lui Gardner………………………………………….47 6. Rezolvarea conflictelor in context educational……………………………………………50 6.1. Delimitari conceptuale ………………………………………………………………….50 6.2. Surse si tipuri de conflicte……………………………………………………………….50 6.3. Ascultarea activa si asertivitatea ca tehnici de prevenire a conflictelor…………………52

3

Psihologia educatiei

lect.univ.dr. Dorina Iusca

Obiectul psihologiei educaţiei
Delimitari conceptuale
Utilizarea cuvintelor “psihic” sau “psihologie” a devenit atât de frecventă în ultimii ani, încât semnificaţiile acestora se pierd în experienţa pe care fiecare dintre noi o are în legătură cu multitudinea de perspective în abordarea fenomenelor sufleteşti. Domeniul obiectiv al psihologiei este ilustrat chiar de etimologia acestuia; termenul îşi are originea în limba greacă, el derivând din psyche care înseamnă suflet, suflu şi logos – cunoaştere. Interesul pentru descifrarea misterelor psihicului a existat dintotdeauna, dovada acestuia fiind prezenţa în toate limbile vorbite a mii de termeni care descriu manifestări sau însuşiri psihice.
“Deşi în societăţile primitive oamenii semănau mai mult între ei decât cetăţenii societăţilor civilizate, totuşi, deosebiri între indivizi au existat întotdeauna: unii sunt mai curajoşi, altii fricoşi, unii sunt vioi, vorbăreţi, alţii calmi şi tăcuţi, unii foarte îndemânatici, alţii stângaci ş.a.m.d. Astfel de particularităţi au fost observate, fiind foarte importante în practică: în timpul vânătorii organizate de un trib, în faţă erau puşi cei mai curajoşi şi cei mai abili ţintaşi; cei fricoşi îndeplineau rolul de hăitaşi, alungând vînatul cu mult zgomot.”1

Putem vorbi astfel despre psihologia naivă sau psihologia simţului comun, care se învaţă din practica vieţii cotidiene, odată cu însuşirea limbii materne. Înainte de tratatele de psihologie, au existat proverbe care anticipau prezenţa unor comportamente în anumite situaţii date.
De exemplu, proverbul Dai omului un deget şi el îţi ia toata mâna prezice că în anumite situaţii un individ poate deveni lacom în condiţiile în care i se oferă ceva.

Snoavele şi poveştile populare sunt şi ele cercetări intuitive asupra unor comportamente, unele dintre acestea având chiar şi o puternică funcţie terapeutică.
1

Andrei Cosmovici, 1996, Psihologie generală, Editura Polirom, Iaşi, p. 13;

4

Psihologia educatiei

lect.univ.dr. Dorina Iusca

“Un împărat era pe un vas împreună cu unul dintre cei mai buni servitori ai săi. Servitorul, care nu mai fusese niciodată pe mare, a ţipat, a plâns, a tremurat şi s-a tânguit o bună parte din drum. Toţi erau drăguţi cu el şi încercau să-i calmeze temerile, dar bunătatea lor ajungea doar la urechile sale, nu şi la mintea sa temătoare. Unul dintre sfetnicii împăratului n-a mai putut suporta să audă ţipetele servitorului şi s-a adresat acestuia: “Măria ta, cu permisiunea voastră eu îl pot calma”. Fără a ezita, împăratul i-a dat voie să facă ceea ce creadea de cuviinţă. Sfetnicul l-a aruncat în apă pe plângăcios. Simţind că se scufundă, acesta a reuşit să se agaţe de vas şi i-a rugat să-l ia din nou la bord. Marinarii l-au tras de păr înapoi. De atunci el a stat foarte liniştit într-un colţ. Fiiind întrebat de împărat cum de a reuşit acest lucru, sfetnicul i-a răspuns: “El nu ştia cât de mare era pericolul în apă. Astfel, el nu putea să îşi dea seama cât de minunat este să aibă scânduri trainice sub picioarele lui.”2

Obţinerea de informaţii în psihologia naivă se face pe baza intuiţiei, tehnică ce se păstrează şi astăzi, fiind utilizată ca strategie suplimentară în profesiile de medic, profesor, scriitor, artist, avocat ş.a. Posibilităţile ei au însă destule limite, neprogresând mult de-a lungul secolelor, oferind ocazia psihologiei ştiinţifice să completeze, chiar să contrazică unele aspecte ale psihologiei simţului comun.
Un asemenea “adevăr” provenit din popor este următorul: cei care învaţă mai lent reţin mai mult decât cei care învaţă mai repede. În realitate, studiile asupra învăţării au demonstrat că nu există nicio corelaţie semnificativă între viteza învăţării şi eficacitatea ei.

Reflecţiile teoretice asupra fenomenelor sufleteşti au apărut ca urmare a trei fenomene impresionante pentru existenţa umană: moartea, visele şi bolile psihice. Abordarea lor s-a făcut din perspectivă teologică, filosofică sau ştiinţifică. În secolul XVIII se va încetăţeni termenul de “psihologie”. Iniţial îl vom găsi în 1590 în titlul unei lucrări a lui Rudolf Goclenius (Psychologia, de hominis perfectione) care însă trata problema psihicului din punct de vedere ontologic. Ulterior, cărţile lui Ch. Wolff, Psihologia empirică (1732) şi Psihologia raţională (1734) vor aduce în prim plan abordarea bazată pe experienţă, pe metoda ştiinţelor naturii, deosebită de cea ontologică, preocupată de esenţa sufletului. Anul 1879 este anul naşterii psihologiei ca ştiinţă, atunci când Wilhelm Wundt inaugurează la Leipzig primul laborator de psihologie experimentală. Primul român care a lucrat în laboratorul lui Wundt şi şi-a susţinut doctoratul cu o teză de psihologie a fost Eduard Gruber. Întors la Iaşi, el a înfiinţat un centru de cercetare similar în cadrul Universităţii “Al I. Cuza”. După un an însă, el s-a îmbolnăvit şi a murit, laboratorul rămând în părăsire.
2

Ion Dafinoiu, 2000, Elemente de psihoterapie integrativă, Editura Polirom, Iaşi, p. 205;

5

dr. luarea de decizii. a caracteristilor unui fenomen.  psihologia rezolvarii conflictelor – forme si cauze ale conflictelor. 6 .  psihologia socială – aspecte ale comportamentului social. Conform definiţiei lui Andrei Cosmovici. Pe cât de simplă pare definiţia psihologiei. cercetările sale asupra senzaţiilor auditive concretizându-se în lucrarea Elemente de psihologie fiziologică. memorie. cognitiva (“music cognition”). explicare = stabilirea cauzelor care îl produc. terapeutica 3 descriere = stabilire a componentelor. Domenii ale psihologiei De altfel.  psihologia dezvoltarii – caracteristici specifice vârstelor. încă neclarificându-se se anume este un fenomen psihic. domeniul psihologiei ca ştiinţă este atât de vast. Dorina Iusca Wundt este unul dintre promotorii psihologiei muzicale. perceptie. În laboratorul de la Leipzig el şi-a format o nouă teorie asupra auzului muzical pornind de la importanţa componentelor organului lui Corti şi a analizei psihologice a senzaţiilor sonore. gandire. neuropsihologica (ce are in vedere proiectia cerebrala a muzicii si modul in care antrenamentul muzical influenteaza dezvoltarea creierului). pe atât de controversat este domeniul ei de studiu. în zilele noastre.  psihologia muzicii – cu dimensiunile perceptiva (“music perception”). motrica (implicata mai ales in interpretarea muzicii instrumentale). a cognitiei si influentei sociale. încât vorbim despre mai multe psihologii. factori si etape in dezvoltarea umana. limbaj. contribuind la perfecţionarea percepţiei timpului. Fiecare dintre acestea îşi aduce aportul în domeniul se studiu propus. determinând atât progresul domeniului în sine (în publicitate sau în educaţie. aspecte ale negocierii. sau către legăturile reprezentărilor sonore în timp. de exemplu) cât şi perfecţionarea tehnicilor psihologice de cunoaştere. a organizării ritmice. psihologia este ştiinţa care se ocupă cu descrierea şi explicarea3 fenomenelor şi însuşirilor psihice verificabile. strategii de prevenire si rezolvare a conflictelor. către tonul afectiv ce însoţeşte senzaţia auditivă.Psihologia educatiei lect. a relatiilor interpresonale.univ.  psihologia cognitivă – ipostaze ale cognitiei: atentie. Studiile sale s-au centrat către timbrul muzical dat de numărul de armonice. afectiva (“musical emotion”).

Noua viziune presupune raportarea muzicii la propriile dominante individuale si stabilirea celei mai bune interactiuni intre muzica. Dorina Iusca (“music therapy”). Eforturile cercetatorilor din psihologia muzicii s-au concretizat in jurnale de specialitate precum: • Psychology of Music – Glasgow Caledonian University. 7 .Psihologia educatiei lect.univ. neglijabil reprezentata in peisajul romanesc. leadership. SUA. SUA. Cercetarea stiintifica in domeniul psihologiei muzicii. muzica fiind o componenta cheie a numeroase situatii din viata individului. SUA. Aceasta dimensiune transdisciplinara asupra fenomenului interpretarii muzicii a extins astfel granitele muzicologiei si psihologiei catre o noua treapta in evolutia cunoasterii umane si artistice.  psihologia cuplului şi a familiei – relatiile in cuplu si in familie. • Nordic Journal of Music Therapy – Grieg Academy Music Therapy Research Center. Australia. Music Perception – University of California Press. procese afective specifice. Journal of Research in Music Education – The National Association for Music Education. sociala (referitoare la modalitatile de utilizare a muzicii in cadru social – marketing. Norvegia. intimitatea. cinematografie. Marea Britanie.  psihologie organizaţională – individul in organizatii. Marea Britanie. caracteristicile grupului de munca. SUA. polifonica sau armonica a acesteia. mass-media.dr. caracteristici ale personalitatii creatoare. Asia. SUA. vestul si nordul Europei sau Australia. • British Journal of Music Education – University of Cambridge. Implicatiile muzicii atat la nivel individual cat si social justifica atentia a psihologilor pentru identificarea celor mai eficiente modalitati de valorificare a unui fenomen care consuma atatea resurse. institutii publice. Marea Britanie. comunicarea organizationala. melodica. Interpretarea muzicala nu mai inseamna doar citirea unei partituri. • Journal of Music Therapy – American Music Therapy Association. abordarea unei stilistici interpretative in consonanta cu istoria muzicii si exercitii tehnice instrumentale. tipologii si modele teoretice ale personalitatii. publicitate. sine si ceilalti ascultatori.  psihologia creativităţii – forme si factori ai creativitatii. Music Educators Journal – Michigan State University.  psihologia personalităţii – trasaturi de personalitate. timp si energie. a constituit un complex obiect de studiu al autorilor din Statele Unite ale Americii. • • • • • Music Performance Research – Royal Northern College of Music. • Psychomusicology – Center for Music Research at Florida State University. analiza ritmica. Reserch Studies in Music Education – University of Qeensland. eficienta organizationala.

centrul de interes al educaţiei îl constituie elevul cu trăsăturile specifice vârstei dar şi personalităţii sale. valorică (caracter) şi aptitudinală sunt alte aspecte importante. Procesul învăţării este poate cel mai studiat aspect al psihologiei educaţionale. 8 . succesul şi insuccesul şcolar. elementele de psihologie a vârstelor se vor axa în special pe urmărirea dezvoltării cognitive şi morale a elevului. psihanalitice etc) de tratare a tulburarilor psihologice. concretizat în teoriile dezvoltate de-a lungul timpului. fiind importantă cunoaşterea stilurilor didactice. este constituit dintr-un un fenomen complex. cu dimensiunile dinamico-energetică (temperament). ca parte integrantă a domeniului larg al psihologiei. În concluzie. De aceea.univ. de a cărui eficienţă în cunoaştere depind realizările multor demersuri ale profesorului in activitatea sa de zi cu zi in cadrul clasei de elevi.  psihoterapie – strategii (cognitive. creativitatea strategiilor didactice. Alte centre de interes ale psihologiei educaţionale sunt: comunicarea didactică. Guthrie sau B. comportamentale. a componentelor aptitudinii pedagogice sau a factorilor subiectivi implicati in aprecierea activitatii elevilor. cognitiviste si constructiviste ale invatarii. grupul şcolar. Skinner. etiologia si formele de manifestare a tulburarilor mentale.F. Thorndike. Pe de altă parte. cheia succesului activităţii unui bun profesor).  psihologia educaţiei – studiul fenomenului psihic în context didactic.3.  psihopatologie – diagnosticul. Contexte de valorificare a perspectivei psihologice în cadru educaţional . Pavlov şi continuând cu adepţii condiţionării precum E.R. Personalitatea educatului. E. Sunt abordate aici teorii asociationiste.dr. Procesele psihice implicate în învăţare includ atât procesele cognitive (senzoriale sau superioare) cât şi pe cele reglatorii precum atenţia sau afectivitatea şi mai ales motivaţia (tehnicile de motivare a elevilor constituind printre altele. obiectul psihologiei educaţionale. dimensiunea psihologică a pregătirii sale. Dorina Iusca  psihometrie – strategii de masurare a fenomenelor si trasaturilor psihologice. Psihologia educatiei are in centru personalitatea profesorului. P. E. începând cu I. J. Tolman. în special la vârstele şcolare. 1. strategiile de rezolvare a conflictelor în context educaţional. Watson.Psihologia educatiei lect.

univ. a grupului de elevi). pronuntie literara. ingeniozitatea. acestea determinand.  echilibrul emotional. existenta unor controverse cu privire la definirea statutului profesional al cadrelor didactice. Dimensiunea psihologica a pregatirii profesorului 2. Astfel anumite trasaturi de personalitate au influenta asupra eficientei cu care o anumita persoana profeseaza in sfera didactica.  un vocabular dezvoltat si o exprimare elevata. Una dintre controversele legate de profilul cadrului didactic se constituie in jurul afirmatiei care propune caracterul innascut sau dobandit al capacitatii de a fi profesor. Dintre aceste trasaturi se evidentiaza:  empatia (capacitatea de a cunoaste si de a trai sentimentele.  spiritul de observatie.  atentia distributiva. a materialului didactic. Activitatea realizata de un profesor este una dintre cele mai complexe. cercetatorii din domeniu sunt de acord cu faptul ca personalitatea este o variabila relevanta in ceea ce priveste profilul profesional al unui cadru didactic de succes. ca si cum ai fi celalalt.  capacitatea de organizare (a ideilor. ci si de o latura profund umana.dr. Implicatii ale personalitatii in profesia didactica Exista o varietate de opinii referitoare la profesia didactica. mimica gestica. de asemenea. relevata prin ansamblul de valori.  inventivitatea. ea fiind caracterizata nu numai de o dimensiune instrumentala (cunostinte. capacitatea de a duce un lucru pana la capat.  rabdarea. insa fara a pierde starea de „ca si cum”). perseverenta. competente).Psihologia educatiei lect.1. Dincolo de aceasta dimensiune. gandurile celui din fata ta. alti autori afirmand ca meseria de profesor se invata ca oricare alta meserie. sentimente pe care profesorul le exprima voluntar sau involuntar in spatiul scolar. Bloch (1968) sustine ca abilitatea de a-i invata pe altii este innascuta.  un sistem valoric bine delimitat pe care sa il transmita elevilor.  expresivitatea in voce. Dorina Iusca 2. atitudini. 9 .

 competenta psihopedagogica – sintetizata in: capacitatea de sintetizare a informatiei. de determinare a gradului de dificultate al acesteia.a.430. spiritul metodic si clar in exprimare si in activitate.  competenta morala – ce determina promovarea valorilor umane general valabile. 10 . Iasi. ca profesor sau ca diriginte. Pregatirea psihopedagogica. inainte de a exercita aceasta meserie. orice individ trebuie sa realizeze o autoanaliza responsabila cu privire la avantajele pe care le detine dar si la provocarile pe care le poate experimenta in acest amplu mediu care este scoala.  competenta manageriala – exprimata prin capacitatea de organizare. administrarea corecta a recompensei si a pedepsei. dezvoltarea personalitatii elevilor. intrun context socio-cultural si institutional specific. capacitatea de accesibilizare a continuturilor.Psihologia educatiei  sociabilitatea. 2008.2. 4 Dan Potolea s. de conducere a clasei.  competenta psihoafectiva – ce presupune capacitatea de motivare a elevilor pentru invatare. Editura Polirom. ea fiind intemeiata pe un ansamblu de trasaturi si dezvoltandu-se prin interactiune cu ceilalti. Dorina Iusca Personalitatea cadrului didactic este una dintre cele mai complexe structuri psihologice.dr. Din acest motiv. atat prin comportamentul profesorului. aprecierea obiectiva a activitatii acestora. intelegerea lumii lor interioare. Liviu Antonesei aprecia ca profesia didactica presupune manifestarea unui set de cinci tipuri de competente:  competenta culturala – ce consta in cultura generala si cultura specifica domeniului in care preda profesorul. forta si oprortunitateac decizionala. 2. p. lect. respectarea trasaturilor individuale ale celor ce invata.univ. Analiza propusa de Antonesei releva inca o data complexitatea statutului / rolului de cadru didactic precum si importanta abordarii la nivel individual a dimensiunilor competentelor profesionale specifice domeniului scolar. cat si prin activitatile propuse elevilor. Competenta didactica In 20024.

nu este indicata a fi utilizata mult in mediul scolar.  putetea legitima – care decurge din pozitia avantajata pe care o persoana o ocupa.  puterea de coercitie – concretizata prin pedepse. un cadru didactic are nevoie de autoritate asupra clasei de elevi sau asupra colectivului de parinti. respingere.  puterea de informatie – cineva care are acces la informatii pe care le poate divulga.Psihologia educatiei lect. concept definit drept capacitatea de a produce efecte dinainte stiute in comportamentul celorlalti. retine sau falsifica dupa propriile interese. prestigiu care vine din experienta sau din cunostinte. datorita varstei. Diferent aintre autoritate si putere consta in dimensiunea personala / impersonala a fiecarui fenomen psihologic. complimente. directori etc.univ. colegi. Profesorul intre autoritate si putere Pentru a isi putea exercita profesia. capata putere asupra celor care nu au acces la aceste informatii. incurajari pentru efortul depus in cadrul scolar. Psihologii au identificat sase tipuri de putere:  puterea de recompensa – operationalizata prin situatia de a putea oferi elevilor note mari.  puterea de referinta – puterea care decurge din sentimentele pe care cineva le are fata de o persoana. Autoritatea este definita drept un sistem impersonal de norme care intruneste consensul unor indivizi.3. conditiei financiare. Dorina Iusca 2. profesorul poate face uz de oricare dintre tipurile de putere descrise anterior. din dorinta de a fi iubit. in ideea eficientizarii strategiilor de predare sau in managementul clasei de elevi.  puterea de expert – situatia in care acceptarea unei idei sau realizarea unui comportament depinde de prestigiul persoanei.dr. un profesor poate recurge uneori la strategii legate de putere. In mediul scolar. apreciat. 11 . recompense. aprobat de catre aceasta. ridiculizare. postului de manager etc. Ca sa-si mentina autoritatea.

nu se dezvolta nicio initiativa din partea elevilor referitoare la inceperea unei activitati noi sau la continuareaunei activitati deja incepute. Stilul educational se exprima in modul de conducere si organizare a clasei. Profesorul distribuie frecvent aprecieri (critici si laude) intr0o maniera personala.univ. Stilul democratic poate fi caracterizat astfel: profesorul propune clasei si negociaza cu elevii obiectivele. Acestia au identificat trei stiluri de conducere: autoritar. In ceea ce priveste atitudinea grupului fata de profesorul autoritar. strategiile de instruire folosite. spijin reciproc. se disting doua variante: unele grupuri reactioneaza agresiv fata de lider prin tendinte de revolta extrem de pronuntate. unde spiritul latent de revolta impotriva liderului reprezinta o forta de coeziune a grupului. modalitatile de control si sanctiune. spiritul de echipa fiind anihilat de individualism. activitatile.4. Interesant este faptul ca apar si situatii de prietenie. R. pana la agresivitatea colectiva a mai multor subiecti impotriva unuia dintre ei care devine „tap ispasitor”.Psihologia educatiei lect. tehnicile motivationale si procedeele de evaluare. Dorina Iusca 2. in timp ce alte clase pot avea o reactie apatica. sarcinile de realizat de catre fiecare elev. activitatile. In cazul in care profesorul intarzie la ora. Cea mai cunoscuta clasificare a stilurilor educationale apartine lui K. Lippit si R. dand dovada astfel de absenta a initiativei in activitatea de invatare. Stiluri educationale Diferentele de comportament ale profesorilor in ceea ce priveste interactiunea profesorelev au condus ladefinirea si caracterizarea stilurilor educationale. fara a face cunoscute copiilor criteriile de evaluare. iar intre ei se inregistreaza schimburi spontane de confidente privind diferite 12 . atmosfera generala fiind una de cooperare. White. deschidere catre comunicarea sincera a ideilor.dr. Atitudinea generala este rece si impersonala. In relatiile dintre membrii grupului se inregistreaza manifestari de iritabilitate si ostilitate la adresa colegilor de grup. planificarea continutului. Stilul autoritar se caracterizeaza prin faptul ca profesorul este cel care decide obiectivele. metodele si mijloacelede realizarea a activitatilor. abandonand toate responsabilitatile in sarcina profesorului. etapele de desfasurare a acestora. mijlocele si metodele ce vor fi folosite.K. In grupurile conduse democratic elevii incearca apropieri mai personale si mai amicale fata de profesorul lor. democratic si laissez-faire. Lewin si colaboratorilor sai.

ei fiind mai dispusi sa-si recunoasca reciproc valoarea. Lipseste insa indrumarea sau evaluarea activitatii de grup. Dorina Iusca aspecte ale vietii fiecaruia. 13 . Ca urmarea a acestui stil de conducere. 2. orice profesor isi formeaza anumite impresii despre elevii sai in legatura cu posibilitatile acestora. aceste erori avand efecte negative in realizarea unei evaluari obiective si corecte. Pana la urma. aprecierea unui elev la o anumita materie se face potrivit situatiei obtinute la alte discipline. determina cresterea capacitatii de comunicare interpresonala si o tendinta mai puternica de angajare in rezolvarea sarcinilor. sunt neatenti si descurajati de neimplicarea profesorului.univ. constient sau inconstient. Implicarea profesorului consta in furnizarea de mijloace si informatii. In momentul in care profesorul paraseste grupul. isi asuma rolul de lider si reusesc sa coordoneze mai bine activitatea decat adultul pasiv. elevii nu se angajeaza in invatare. aceste pareri vor influenta. Factori subiectivi in aprecierea activitatii elevilor In activitatea didactica exista o serie de situatii in care profesorul poate aprecia gresit elevii clasei. Elevii se simt mai liberi si mai doritori sa se implice in organizarea grupului.dr. deoarece genereaza comportamente acceptabile din punct de vedere social.5. Stilul laissez-faire se traduce printr-o atitudinede pasivitate din partea profesorului. Amintim pe cele mai frecvente efecte perturbatoare in apreciere si notare: • efectul “halo” – consta in extinderea unor calitati secventiale la intrega conduita elevului. Nemultumirile nascute din sentimentul lipsei unui real progres provoacda frecvent exprimarea unor remarci de genul „Ar trebui sa facem ceva”. in lipsa profesorului. cercetatorii au ajuns la concluzia ca cel democratic este superior. dar aceste sugestii sunt rar concretizate. iar comportamentul lor se schimba foarte putin atunci cand acesta lipseste. Exista mai multe solicitari reciproce de atentie si aprobare din partea membrilor grupului. din cauza absentei unor tehnici de decizie in comun asupra unui proiect. daca ii sunt solicitate. Rezolvarea problemelor apare ca rezultat al propriei activitati a elevilor. De aici si eficienta scazuta. • efectul “Pygmalion” – aprecierea rezultatelor unui elev este influentata de parerea fixa a profesorului despre capacitatile elevului. Copiii manifesta mai putina dependenta fata de profesor. acesta este activ dar lipsit de productivitate. Uneori unii elevi. acesta lasand grupul sa decida cum va desfasura activitatile. comportamentul si randamentul elevilor. Comprand cele trei stiluri.Psihologia educatiei lect. Sunt insa situatii didactice in care stilurile autoritar si laissez-faire isi dovedesc utilitatea in cadrul educational.

în funcţie de particularităţile ei de dezvoltare. Dezvoltarea omului se realizează pe două planuri: ontogeneza (numită şi dezvoltarea scurtă). • efectul de contrast – apare prin accentuarea a doua insusiri contrastante care survin imdediat in timp si spatiu. • eroarea logica – abaterea de la obiectivele si parametrii initiali la altii secundari. intraindividuale.dr. Dorina Iusca • ecuatia personala a evaluatorului – fiecare cadru didactic isi pastreaza criterii proprii de apreciere. permiţând identificarea strategiilor de predare-învaţare-evaluare corespunzătoare fiecărei clase. exceptie de la regula face prima lucrare care este raportata doar la baremul de corectare. astfel. cum ar fi constiinciozitatea. 3. altii apreciaza originalitatea solutiilor etc. se manifesta mai ales la profesorii incepatori. Psihologia dezvoltării are drept obiect de studiu ciclul vieţii umane. reprezentată de totalitatea schimbărilor sistematice.univ. filogeneza (numită şi dezvoltarea lungă) a cărei etimologie (grecesul phyle. specie şi genesis – naştere) sugerează studiul evoluţiei omului. o teza mediocra dupa una slaba pare buna. Factorii dezvoltarii ontogenetice Cunoaşterea caracteristicilor individuale şi de vârstă ale elevilor este una dintre condiţiile principale de la care porneşte orice profesor în activitatea sa didactică. • efectul de ordine – pe parcursul corectarii lucrarilor profesorul devine din ce in ce mai exigent. unii sunt mai generosi. antropologice şi psihologice. efortul. astfel. acesta fiind realizat de către ştiinţele biologice. Îndeplinirea acesteia optimizează actul educaţional. • efectul tendintei centrale – profesorul cauta sa evite extremele scalei de notare din dorinta de a nu gresi sau a nu deprecia elevii. acuratetea lucrarii etc . Psihologia dezvoltării adună informaţii despre: 14 . Educatie si dezvoltare umana 3. care au loc pe parcursul vieţii fiecărui om. grup. • efectul de similaritate – tendinta profesorului de a-si corecta elevii prin raportare la propria persoana.trib.1.Psihologia educatiei lect. bio-psiho-sociale.

copiii de 7 ani înţeleg faptul că în cele două pahare se află aceeaşi cantitate de apă. crescuţi de animale. întâlnim în literatura românească. deşi au supravieţuit. Referitor la factorii care intervin în dezvoltarea umană. este una din figurile centrale ale teoriei dezvoltării cognitive. Dorina Iusca 2. oameni. ceea ce este ereditar nu coincide cu ceea ce este congenital. comportamentul indivizilor la diferite vârste. direct sau indirect. El a observat faptul că toţi copiii par să descopere lumea în acelaşi mod. specific umană. epistemolog şi psiholog elveţian. 4. care mijloceşte şi diversifică raportul dintre om şi mediul său. Teoria dezvoltării cognitive – Jean Piaget Jean Piaget (1896-1980). 2) mediul este totalitatea elementelor cu care individul interacţionează. în absenţa unui factor activator (mai ales în privinţa aptitudinilor). 15 . schimbările de comportament survenite odată cu creşterea în vârstă. dacă mutăm apa dintr-un vas larg şi scund într-unul îngust şi înalt. Ceea ce ţine de ereditate se poate manifesta în diverse momente de vârstă sau poate rămână în stare de latenţă pe tot parcursul vieţii. De asemenea.univ. Ştim că ereditatea trăsăturilor biochimice este mult mai bine cunoscută decât ereditatea însuşirilor psihice. evenimente din mediu care influenţează comportamentul. biolog. Copiii „sălbatici”. o convergenţă între trei mari direcţii: 1) ereditatea este însuşirea fundamentală a materiei vii de a transmite de la o generaţie la alta.2. favorizând dezvoltarea omului prin intermediul societăţii şi a societăţii prin intermediul omului. variaţiile între indivizi şi manifestările lor. De exemplu. lect. pe parcursul vieţii sale. 3. pentru că nivelul apei este mai ridicat.dr. nedevenind ceea ce erau programaţi ereditar. s-au animalizat. 3. El poate fi determinant în dezvoltarea personalităţii. În schimb. copiii de 3-4 ani sunt convinşi că în al doilea se află mai multă apă.Psihologia educatiei 1. făcând aceleaşi erori şi ajungând la aceleaşi soluţii. Prin ereditate şi natura specială a dezvoltării sale. mesajele de specificitate sub forma codului genetic. 3) educaţia este activitatea specializată. puiul de om este singurul care nu poate fi asistat de alte specii fără a-şi pierde specificitatea.

Psihologia educatiei lect. de textura obiectelor. Putem vorbi astfel de reacţii circulare (o reacţie devine semnal pentru o altă reacţie). 3) stadiul operaţiilor concrete (7-12 ani). Învăţarea dobândeşte trăsături specifice în funcţie de fiecare stadiu de dezvoltare mentală. 1. prinderea unei jucării este urmată de agitarea ei. are tendinţa de a pune mâna pe orice. duce la gură obiecte). Investigând intelectul copiilor. după care. organele de simţ (este interesat de orice lucru viu colorat. Tot acum se realizează permanenţa obiectului care este capacitatea de a lua în calcul obiectele în absenţa lor. 2) stadiul preoperaţional (2-7 ani). aşezaţi-o după un paravan. de aceea activitatea didactică a profesorului trebuie să aibă în vedere metodologii acordate modului de asimilare a cunoştinţelor caracteristic acestor etape. elaborate. ea fiind semnul instalării reprezentării ca proces psihic. el îşi stimulează analizatorii. atunci veţi şti că a atins etapa în care îşi poate reprezenta mental lucrurile în absenţa lor. De exemplu. la acţiuni senzoriomotorii coerente. El explorează. 2. copilul încearcă să înţeleagă mediul său în manieră activă. fără scop. în faţa lui. palpează şi examinează obiectele şi persoanele care îl înconjoară. Practic. El afirmă că. Dacă el o caută după paravan. luaţi o jucărie care îi place şi i-o arătaţi. având formată deci permanenţa obiectelor. stadiul preoperaţional 16 . mai ales pe jucăriile care sună. Pentru a vedea dacă un copil are formată permanenţa obiectului.dr. 4) stadiul operaţiilor formale (12-16 ani). copilul trece de la mişcările dezorganizate. Dorina Iusca Piaget nu consideră că mediul îl modelează pe copil. demonstrând că v-a urmărit mişcările făcute pentru a o ascunde. stadiul senzorio-motor Este stadiul în care copilul apelează la senzaţii şi percepţii pentru a cunoaşte lumea din jurul său. la fel ca şi adultul.univ. Jean Piaget a identificat 4 stadii principale în dezvoltarea gândirii: 1) stadiul senzorio-motor (0-2 ani). astfel încât copilul să nu o mai poată vedea. În această etapă.

ideea de competiţii individuale sau pe grupe. stadiul operaţiilor concrete Este stadiul în care operaţiile gândirii trebuie să aibă o bază concretă. Acum învăţarea prin imitaţie are un rol foarte important. respectarea unor reguli. Dintre tipurile de jocuri amintim:  jocul senzorio-motor (2-3 ani).dr. Dacă profesorul vine îmbrăcat precum un personaj din desene animate sau dacă înainte de începerea activităţii aduce în sala de grupă o păpuşă care „prinde viaţă” în mâinile lui.univ. Este perioada învăţării limbii materne (eventual şi a unei alte limbi străine în aceeaşi manieră ca şi limba maternă. Elevii nu pot analiza sau compara dacă nu au în faţă obiecte care să îi ajute în efectuarea operaţiilor mentale. 3. Jocul este principala formă prin care învaţă preşcolarul. sau dacă în urma realizării creaţiilor pot obţine mici recompense precum buline roşii sau dulciuri.  jocul de construcţie (3-4 ani). în dezvoltarea psihomotrică. În jocurile lor. cunoaşterea se face prin intermediul proceselor senzoriale. ajuta în formarea reprezentărilor. Reprezentarea înălţimii sunetelor dintr-o tonalitate se poate face. însuşirea unor roluri. Dorina Iusca Se caracterizează printr-o intensă dezvoltare a limbajului verbal şi a simbolicii reprezentative.Psihologia educatiei lect. bătăi din palme. desenând chiar o scară cu opt trepte. manipularea unor jucării muzicale. nu vom fi surprinşi să vedem faptul că o fetiţă îşi ceartă păpuşa exact precum o face mama ei. De aceea. începe să numere degete sau beţişoare. are rol în dezvoltarea gândirii şi socializare. este considerat un antrenament al ipostazelor sociale de mai târziu. bilingv). copiii repetă ce spun cei mari. cânt în dialog. Învăţarea unui cântec va fi eficientă daca include onomatopee. jocurile preferate. mişcări acompaniatoare. unele mai înalte (tonurile) altele mai mici (semitonurile). motiv pentru care orice activitate didactică realizată cu copiii aflaţi în această etapă de dezvoltare trebuie să conţină elemente ludice. de exemplu. Realizarea unei activităţi de educaţie plastică va fi mult mai atractivă pentru preşcolari dacă tematica aleasă este reprezentată de personaje din poveşti pe care le-au auzit anterior.  jocul cu reguli (5 – 7 ani). fiind întrebat care este rezultatul adunării lui 2 cu 3.  jocul de rol (4-5 ani). copilul fiind practic. Citirea unui solfegiu în care notele sunt confecţionate din hârtie şi aplicate pe un 17 . un copil de 7-8 ani. De aceea. Profesorul care predă muzica la şcolarul mic trebuie să se folosească de o multitudine de imagini sau obiecte concrete. copiii vor fi mai motivaţi în învăţare.

Arta îşi are locul binemeritat în antrenarea gândirii abstracte. Aceste completări şi infirmări ale teoriei piagetiene nu îi reduc acesteia forţa. Etapele timpurii ale dezvoltării si importanta lor pentru invatare 3. 4. * Perspectivele critice asupra teoriei lui Piaget aduc în prim plan vârsta corespunzătoare stadiilor de dezvoltare.univ. inca din a 15-a zi de la conceptie incepand sa se formeze. Multe dintre conceptele sale fundamentale au fost integrate în gândirea colectivă.3. Perioada prenatală Dezvoltarea mentala a omului dovedeste un debut timpuriu.1. iar in luna a V-a apar primele santuri pe suprafata emisferelor cerebrale.Psihologia educatiei lect. operaţiile desfăşurându-se doar în sfera mentală. Este momentul de vârf al dezvoltării gândirii logice. Dorina Iusca portativ ale cărui linii sunt colorate aduce plus de interes din partea elevilor. creierul umana este proportional dezvoltat si relativ mare. iar teoria sa continuă să servească drept punct de referinţă pentru majoritatea cercetărilor asupra gândirii copilului. Numeroase cercetări ulterioare au demonstrat faptul că unii copii trec prin aceste etape cu mult înaintea vârstei sugerate de Piaget. 3. aplicaţiile muzicale ale teoriei tonalităţilor solicită raţionamente cu un nivel ridicat de abstractizare şi generalizare. din care se va dezvolta ulterior encefalul. pe fata dorsala a embrionului. prin tehnici specifice. o ingrosare numita placa neurala. Manipularea simbolisticii lucrărilor din artele plastice oferă ocazia elevului de gimnaziu sau de liceu să îşi extindă capacităţile cognitive. Utilizarea softurilor educaţionale prin intermediul cărora copiii cunosc culorile complementare. caracterizată prin capacitatea de cercetare sistematică şi metodică ce permite găsirea de soluţii la probleme dificile din domenii diverse. într-o manieră interactivă motivează în plus elevii.dr. La 14 saptamani. nuanţele. tonurile. 18 . calde sau reci. În aceeaşi manieră.3. stadiul operaţiilor formale În această etapă elevii pot realiza raţionamente fără corespondenţă practică.

fătul poate auzi. aşezând pe hartie o simfonie sau o operă abia după ce o termina. sub titlul Music and spatial task performance. citite rotind pagina la 180 de grade. Tot acum isi definitiveaza reflexul de apucare. este binecunoscută memoria remarcabilă a lui Mozart care „compunea mental”. Ideea optimizarii capacitatii cognitive prin muzica lui Mozart a pornit de la cercetarea realizata de Frances Rauscher in 1993 si publicata in revista Nature.5 Începând cu 6 luni. cercetatorii Bradley si Stern au observat faptul ca injectarea unui lichid dulce in lichidul amniotic determina miscari de deglutitie realizate din partea fatului. 132. Susţinătorii Efectului Mozart afirmă faptul că audierea muzicii compozitorului vienez (în special Sonata pentru două piane KV 448) poate îmbunătăţi capacitatea de reprezentare spaţială.Psihologia educatiei lect. intai aparand senzatiile tactile (la 11 saptamani). Sensibilitatea constituie o premisa importanta a dezvoltarii mentale si a cunoasterii. principala modalitate prin care copilul transmite celor din jur nevoile si traile sale este plansul sau tipatul. redau acelaşi conţinut muzical. In cadrul unui experiment realizat in 1967.univ. ceea ce i-a determinat pe o serie de cercetători ai Efectului Mozart să extindă audiţiile muzicale de la copii şi adulţi la mamele însărcinate. Copilăria mică (0 -2 ani) Aceasta etapa de dezvoltare aduce ca si achizitie principala dezvoltarea comunicarii nonverbale. El poate inchide si deschide ochii. Dintre ideile care motivează datele statistice amintim: obiceiul compozitorului de a juca biliard în timp ce compunea sau existenţa unor partituri care.dr. 19 . Muşchii fătului sunt capabili de mişcare la două luni. principalul tip de comportament sunt mişcările. 5 Ana Muntean. Insa.2. 3. In acelasi timp. Psihologia dezvoltarii umane. Editura Polirom. dupa asanumitul „contact vizual” – o forma de privire intensa. ele sunt însă resimţite de către mamă abia la 4 luni. De asemenea. privind in sus. După acest moment al dezvoltării intrauterine. avand chiar si o pozitie preferata pentru somn. p. apoi cele gustative (in luna a treia) si auditive (in luna a sasea). Ipostazele comportamentale prin care copilul comunica sunt: zambetul (ce apare la 3-4 saptamani. iradiant luminoasa). fătul doarme şi se trezeşte la fel ca un nou născut. ca forma de adaptare si ca factor de echilibru cu mediul inconjurator. injectarea unui lichid amar nu produce efecte motorii similare. oftatul (la 2 luni) si rasetele. Iasi. jos sau lateral.3. 2006. Dorina Iusca În această etapă.

acesta este un răspuns adaptativ de înaltă factură menit să incite pe părinţi şi să-i oblige în acordarea asistenţei deoarece puţine sunete din repertoriul uman sunt mai tulburătoare şi mai enervante decât ţipătul copilului. Până la doi ani.  perceptiv-actional – evidentiat incepand cu 3 luni si care conditioneaza dezvoltarea formelor complexe de prehensiune manuala. copilul isi formeaza un vocabular de 200 de cuvinte cu ajutorul carora raspunde la comenzi simple.dr. Invatarea senzoriala este principala forma prin care copilul ia contact cu lumea inconjuratoare. putându-se constitui drept criteriu pentru depistarea unor boli (de exemplu. Ţipătul are şi un rol funcţional. Psihologia varstelor. „ţipătul de pisică” din sindromul Down). modelul supărat – este ritmic şi energic.un an şi jumătate face primii paşi. La un an .Psihologia educatiei lect. Perceptia se structureaza sub forma a doua modele6:  perceptiv-contemplativ – prezent la 2 luni si prn care se acumuleaza o experienta senzoriala bogata. Tendinţa generală a copiilor mici de a imita plânsul altor persoane indică prezenţa la această vârstă a unor manifestări empatice. Tot in aceasta etapa. Dorina Iusca Din punct de vedere psihologic. conform teoriei lui Jean Piaget. urmează câteva secunde de linişte şi ulterior episoade de ţipete convulsive. apar primele manifestari ale comunicarii verbale. de inaltimi variabile. p. Între 4 şi 7 luni apare coordonarea ochi-mână. In copilaria mica de dezvolta o multitudine de comportamente. Bucuresti. Astfel. 6 Emil Verza. 29. La 7 luni poate sta asezat fara ajutor. care îi permite să apuce obiectele. ce se manifesta mai ales in momentele placute pentru copil si care apare incepand cu 2 luni. Există mai multe tipuri de ţipete: ţipăt cu model de bază – începe cu o formă neregulată.univ. premergatoare etapei lingvistice:  ganguritul – articularea unor combinatii de vocale de tipul „eueueu”. 1993. la 3 luni. modelul suferinţei – începe printr-un ţipăt. această vârstă corespunde etapei senzorio-motorii. copilul răspunde la stimuli repetitivi arătând plictiseală. Din punct de vedere cognitiv. cu intensitate joasă. Prin dezvoltarea functionalitatii analizatorilor se constituie si se organizeaza perceptia ca proces de cunoastere. pentru a deveni ritmic şi mai puternic. Editura Hyperion. Exista insa doua faze importante. 20 .

dr. Iasi. securizante. mama) pentru sanatatea mentala a bebelusului. Cu privire la relatia afectiva primara dintre copil si ingrijitor. ca parinti. definindu-l drept o legatura afectiva care implica si un sentiment de securitate. Dorina Iusca  ecolalia – repetarea la nesfarsit a unor silabe de tipul „bababababa”. ca adulti vor fi timizi si nu vor avea suficient curaj in a aborda problemele cu care se confrunta. 2006. Legatura formata astfel are un rol vital in invatarea relationarii cu cei din jur.  tip B (atasament securizant) – copiii sunt tristi la plecarea mamei si se lipesc de ea cand revine. la varsta prescolara vor avea un comportament necontrolat. copiii se nasc cu o inclinatie naturala de a cauta legaturi emotionale puternice cu parintii. mai putin afectuosi in comportamentele fata de fiii sau fiicele lor. p.  tip C (atasament rejectant) – copiii sunt excesiv de suparati la plecarea mamei si ambivalenti la sosire. in care copilul combina sunetul unei consoane cu cel al unei vocale. 60% din populatia studiata a evidentiat acest tip de atasament. cei care au beneficiat de un atasament securizant vor promova la 7 Ana Muntean. Editura Polirom. ele constituind un predictor al competentelor interrelationale de mai tarziu. faza caracteristica varstei de 5-6 luni. agresivi si dependenti. dar o evita cand revine. 197. 10% din copiii studiati au demonstrat acest tip de atasament. Bowlby a introdus conceptul de atasament. avand o imagine clara despre sine. Psihologia dezvoltarii umane. 21 . prin intermediul careia cercetarile lui John Bowlby si Mary Ainsworth demonstreaza importanta majora a primelor relatii ce se stabilesc intre copil si ingrijitor (de regula. In acelasi timp. dovedind echilibru si competente relationale. Ainsworth si Bell7 descriu trei tipuri de atasament:  tip A (atasament evitant) – copiii tipa uneori cand pleaca mama. de mai tarziu. ce demonstreaza unele dificultati de adaptare sociala. Specificitatea dezvoltarii socio-emotionale a copilului la aceasta varsta este relevata de teoria atasamentului.Psihologia educatiei lect. iar ca adulti vor fi negativisti. Daca acesta cuprinde un sistem de interactiuni benefice. In acelasi timp. cercetatorii au regasit acest atasament in proportie de 20%. Atasamentul ii permite celui mic sa-si formeze un model al lumii si al relatiei cu ea. se vor dezvolta in mod pozitiv ca adulti. Astfel. ca adult fiind capabil sa socializeze usor cu cei din jur. Studiile au mai demonstrat ca acei copii care nu au avut sansa de a-si contrui un atasament securizant vor fi. fiind capabili sa isi controleze emotiile si explorand mediul intr-o maniera independenta si curajoasa.univ. copilul isi va forma autonomia pe fundalul increderii in sine si in ceilalti. atasamentul insecurizant va determina dezvoltarea unei personalitati necontrolate.

acelasi model de interrelationare pozitiva. uneori contradictorii. precum si integrarea in colectivitate. 22 . Aceste aspecte vizeaza adaptarea copilului pe mai multe planuri: cognitiv. Psihologia varstelor. Bucuresti. 1993. varsta prescolara corespunde stadiului preoperational. 3. conform teoriei lui Piaget.dr. Daca pana la varsta de 2/3 ani copilul se afla in centrul atentiei parintilor. memoriei si operatiilor intelectuale. 8 Emil Verza. 81 s-au referit la natura. intrarea la gradinita aduce dupa sine o modificare importanta in ceea ce priveste atitudinea fata de sine de cei din jur. s-a constatat ca 103 au constat in identificarea cauzelor producerii sau existentei unor fenomene. Mersul la gradinita presupune prezenta la regimul de activitati obligatorii. prin rezolvarea opozitiei intre cerintele interne. 54. 22 la masini. Dorina Iusca randul lor. Din 360 de intrebari inregistrate de Piaget la un copil de 6 ani. p. fata de proprii copii. Vârsta preşcolară (2 – 6 / 7 ani) Vârsta preşcolară este o etapa de intensa dezvoltare reflectata prin nevoia de adaptare la cerintele a doua medii (familie si gradinita). 6 la calcule si relatii aritmetice si 9 la reguli de convietuire8.Psihologia educatiei lect. Aceasta presupune existenta unei gandiri predominant intuitive. social etc. bazata pe incredere. Editura Hyperion. si implicit solicitatarea intensiva a atentiei. intrebarile frecvente „De ce?” fiind destinate cunoasterii relatiilor dintre obiecte si situatii. respect reciproc si autonomie.5.5. Acest fapt demonstreaza inca o data importanta copilariei mici pentru dezvoltarea socio-emotionala a individului si integrarea sa relationala de mai tarziu. copilul invatand in special prin imitatie si avand jocul ca principala forma de socializare. Adaptarea la gradinita constituie efectul unor solicitari externe. afectiv. Caracterizarea varstelor scolare 3. prescolarii manifesta o curiozitate mare.1. Din punct de vedere cognitiv. interesele copilului si posibilitatile reale ca ele sa fie satisfacute. planul relatiilor cu ceilalti extinzandu-se semnificativ. dorintele. care devin puncte de plecare in dezvoltarea comportamentelor si atitudinilor – primele manifestari sociale ale copilului care anterior fusese intens rasfatat de catre familie. De asemenea.univ. in acest context are loc o interiorizare a ceea ce este permis si nepermis. Din punct de vedere psihologic.

Şcolarul mic (7 -10. prin multitudinea de discipline scolare.univ. În această perioadă se însuşesc cititul. fenomen ce sta la baza popularitatii expresiei introductive „A fost odata ca niciodata. Atentia voluntara a prescolarului se formeaza treptat.2. durata activitatilor din gradinita (12-15 minute la grupa mica. dar instrumente intelectuale mai târziu. Pe de alta parte. Atractia pentru cuvinte este atat de mare. precum si diversitatea operatiilor intelectuale la care este supus elevul..” In ceea ce priveste limbajul. 11 ani) Corespondentă etapei operaţiilor concrete. de la 200 de cuvinte (pe care prescolarul le insusise pana atunci). jocuri cu subiect. Referindu-se la magism. se memoreaza usor daca materialul are ritm si rima. „insforat”. şcolaritatea mică este vârsta în care activitatea centrală este învăţarea constienta si voluntara. „Hai sa pestim!”). scrisul şi socotitul. 20-30 minute la grupa mare si 3045 minute la grupa pregatitoare) avand rolul de a mentine si extinde perioada de concentrare a atentiei. activităţi ce sunt scopuri în sine acum. Memoria prescolarilor este concreta si legata mai ales de experienta de viata a copilului. la 2000-3000 de termeni. incat prescolarii pot fi deseori surprinsi ca inventeaza concepte (de exemplu. dar care au ca rezultat implinirea dorintei copilului). in aceasta etapa are loc o dezvoltare spectaculoasa de asimilare a vocabularului. după Jean Piaget.Psihologia educatiei lect. relatarea povestilor. fel de mancare ce nu afla printre preferintele copilului: „Daca dau din picioare. Volumul mare de cunostinte. constructii.”.dr.. daca la gradinita isi insusec un limbaj elevat. 3. ei au tendinta de imita ticurile verbale ale adultilor. De obicei. 15-20 minute la grupa mijlocie. supa e buna.5. Piaget da exemplul unui prescolar de 4 ani care cauta singur mijloace de a se convinge sa manance supa. Dorina Iusca In gandirea prescolarului se manifesta animismul (tendinta de a personifica obiectele) si magismul (tendinta a stabili legaturi intre fenomene care nu exista in realitate. De asemenea. determina o importanta dezvoltare 23 . pictura etc. imediat ii corecteaza pe cei de acasa in ceea ce priveste pronuntia sau utilizarea anunitor termeni. modelaj. Imaginatia este foarte dezvoltata si se manifesta in desen.

Din punct de vedere afectiv. ruşine. diversificarea emoţională făcându-se şi în forme de disconfort. 24 . in cadrul caruia se releva atat drepturi. cat si multiple responsabilitati. Există o segregare fermă a grupurilor după criteriul sexului. Se măreşte numărul de concepte cu care lucrează mental şi se conturează o anumită orientare şcolară şi profesională concretizată prin preferinţa pentru unele discipline şcolare.Psihologia educatiei lect. duioşie etc. Odată constituit. aceasta fiind etapa gândirii formale. Pubertatea (10 . Din punct de vedere social. Dorina Iusca cognitiva. discuta anumite reactii. betisoare. Fenomenul erotizării vieţii manifestat în plan comportamental determină uneori anxietate şi tensiune. hobby-urile sau interesele lor. jucarii. de asemenea. puternic respinşi. respingerea unor cerinţe de politeţe considerate absurde. a surprinderii nuanţelor de limbaj.univ. mai ales în jurul vârstei de 13-14 ani (conform teoriei lui Kohlberg ne aflăm la nivelul convenţional). gelozie. jetoane etc). pe când băietii excelează în ştiinţele exacte. copiii nepopulari fiind. Comportamentele scolarului mic au un caracter voluntar si constient. Adaptarea la mediul scolar si respectare cerintelor impuse de acesta aduce dupa sine o oarecare maturizare afectiva si dezvoltarea unor raporturi mai obiective cu lumea. astfel. caracterul concret-operational al gandirii scolarului mic presupune desfasurarea operatiilor mentale doar cu ajutorul obiectelor concrete (imagini. el fiind pus in situatia de asi explica. Relaţiile dintre fete şi băieţi devin. actiuni sau atitudini. Cu toate acestea. se dezvoltă viaţa interioară.dr.5. existând tendinţa ca elevul să îşi asculte mai degrabă dascălul decât pe părinţii săi. grupul are tendinţa de a se manifesta împotriva adultului care îl face pe puber să se simtă mic şi neajutorat. conform teoriei lui Piaget. nu după obiectivele grupului. Alcătuirea grupului se produce spontan. 3. distanţate. Discipline scolare precum Educatia civica sau textele propuse la Limba romana au drept scop principal identificarea scolarului mic cu noi roluri. numaratoare. Grupul are o mare importanţă la pubertate. dupa trăsăturile de personalitate. La fete se remarcă o tendinţa pentru exersarea exprimării verbale. învăţătorul se constituie ca o prezenţă foarte importantă în viaţa şcolarului mic.14 ani) Activitatea intelectuală a puberului este complexă. pudoare. repulsie.3. lezări ale prestigiului. de opoziţie. precum si constituirea statutului sau de elev. motiva.

băieţii fiind mai expuşi acestui risc decât fetele.dr. ruptura unei relaţii. Depresia este una din tulburările psihice prezente şi la adolescenţi. alăturate unei ocazii precum prezenţa unei arme în casă sau a unor somnifere în dulapul cu medicamente. Aceste conflicte nu dăunează grav relaţiei dintre ei. un eşec. Adolescenţa (14 – 18/20 ani) Expresia cheie care caracterizează acestă vârstă este dezvoltarea conştiinţei de sine. apare logica deductivă (de la general la particular) care îi permite adolescentului să lucreze cu concepte din ce în ce mai abstracte. intimitatea faţă de aceştia scăzând în detrimentul intimităţii faţă de prieteni. între părinţi şi copiii lor. a autonomiei. a identităţii personale. Perioada adolescenţei este mai stresantă pentru părinţi decât pentru copii. consumul de alcool sau droguri. Relaţiile cu părinţii oscilează între autonomie şi ataşament. o respingere. Dorina Iusca 3. Printre cauzele declanşatoare a depresiei suicidale.Psihologia educatiei lect. sau o umilire. studiile arătând că ei suferă mai intens pe parcursul desfăşurării acestor conflicte.5. Din punct de vedere cognitiv. devenind mai intime şi mai diverse. Multiplicarea conflictelor minore referitoare la situaţii cotidiene.univ. evidenţiem existenţa unei crize cu părinţii. Maturizarea sexuală diversifică relaţiile cu cei din jur. fiind considerate chiar un lucru necesar şi sănătos şi făcând parte din procesul de câştigare a independenţei. evidenţiază nevoia adolescenţilor de a-şi construi propriul stil de viaţă. 25 . În cazuri extreme. Incidenţa suicidului este de patru ori mai mare la băieti şi aprope de două ori mai frecventă la albi decât la celelalte rase. ea poate duce la suicid.4.

Gandirea Complexitatea activitatii de invatare reiese din multitudinea de teorii care au aparut de-a lungul dezvoltarii psihologiei ca stiinta. invatarii i se datoreaza nu doar acumularea de informatii ci si dezvoltarea gandirii. 26 . invatarea constituie “procesul dobandirii experientei individuale de comportare”9. Exista variate definitii ale conceptului. Iasi. Editura Polirom. in prelucrarea informatiei si rezolvarea problemelor. 9 Andrei Cosmovici. B. a vointei. Leontiev. Skinner.univ. prin intermediul mass-media. preluand definitia oferita de A. fiecare dintre acestea aliniindu-se la o anumita perspectiva teoretica asupra invatarii. Invatarea poate fi spontana. asa cum se desfasoara in grupurile de joaca. 121. Watson. Dintre teoriile care s-au ocupat de studiul invatarii amintim:  teoriile asociationiste care vad invatarea ca o rectie de tip stimul-raspuns. J.1. Prin urmare. p. E. a intregii personalitati. asadar. Psihologie scolara. Dorina Iusca 4. a sentimentelor. ele fiind reprezentate prin cercetarile desfasurate de E. ea realizandu-se in principal in cadrul sistemului de invatamant. neorganizata. Invatarea este. Luminita Iacob.N. memoria. 1998.Psihologia educatiei lect. procesul prin care experienta cauzeaza o shimbare relativ permanenta in universul de cunostinte sau in comportamentul unui individ.  teoriile cognitiviste ce pun in valoare rolul proceselor cognitive precum perceptia. Procese psihice implicate in activitatea de invatare 4. Thorndike. L. F. sau sistematica. Tolman etc. In sens general.  teoriile constructiviste care aduc in prim plan faptul ca oamenii isi construiesc propria cunoastere si intelegere a lumii pe baza experientei si a reflectiei asupra acestei experiente. in familie. gandirea.dr. in legatura cu acest subiect.

Generalizarea – extinderea unei relatii intre doua obiecte asupra unei intregi categorii. Gandirea intervine in invatare prin functia mecanismului intelegerii. Dorina Iusca lucrurile nou intalnite sunt reinterpretate prin prisma ideilor si experientelor anterioare. maimuta statea cu canita in mana si nu sta ce sa faca: pentru ea. 27 . explorarii si evaluarii cunostintelor pe care le dobandim. 4. Interesant. Sinteza – stabilirea unor legaturi intre obiecte. in 1980 afirmau ca “gandirea reprezinta. apa din vas era 10 Mielu Zlate. dupa cum urmeaza: 1. Abstractizarea – analiza a esentialului. ci pe dificultatile pe care le intalnim mereu in viata de zi cu zi. 2.dr. subiectul cel mai important al intregii psihologii”10. indivizii fiind creatori activi ai cunoasterii proprii. ci numai canita. Totusi. 3. Conform definitiei lui Andrei Cosmovici. experienta se desfasura pe o pluta. elemente ale lor. Editura Polirom. 2006. anumite operatii ale gandirii pot fi efectuate si de catre animale. cu ajutorul intrebarilor. cu scopul stabilirii asemanarilor si deosebirilor dintre acestea. prin prelucrarea ideilor si prin dezvoltarea de rationamente. Indiferent de perspectiva din care este studiata. Relevanta gandirii in activitatea de invatare este evidentiata de cunoscutii psihologi americani Lindsay si Norman care. in activitatea profesionala.univ. a exprimarii propriei perspective sau a identificarii unei solutii care sa ii permita o adaptare mai eficienta in mediul sau. poate. Comparatia – apropierea in plan mental a unor obiecte sau fenomene. relevant este experimentul lui Vaturo11. ideea de rezolvare de probleme nefiind centrata in mod special doar pe domeniul matematic. Gandirea are la baza o serie de operatii prin intemediul carora se cunoaste si se prelucreaza informatia la nivel mental. In acest sens. Acest proces este implicat in toate domeniile stiintifice si artistice dezvoltate de om.227. n-a mai gasit recipientul cu apa. in mijlocul unui lac.Psihologia educatiei lect. izolarea pe plan mental a unor aspecte sau relatii esentiale intre obiecte si fenomene. specificul invatarii umane consta in complexitatea individuala pe care individul o investeste atunci cand este pus in fata asimilarii informatiei. Or. 5. p. Iasi. realizat cu un cimpanzeu invatat prin dresaj sa ia apa cu o canita dintr-un vas mai mare si cu ea sa stinga flacara ce ii bara accesul la o banana pusa intre niste bolovani. familala etc. intr-o dimineata. a realizarii unei descoperiri. fenomene sau diferitele lor parti sau insusiri. gandirea este un proces cognitiv central care intervine in cunoasterea realitatii si rezolvarea problemelor. Psihologia mecanismelor cognitive. Dupa ce s-a deprins cu actiunea efectuata zilnic. Analiza – separarea mentala a unor obiecte si fenomene sau a unor insusiri. deoarece toata activitatea umana de valoare isi are originea in acest proces psihic.

precizand faptul ca prima dintre ele se refera la un proces.dr. Oricum. o activitate. sinteza si comparatie au avut in prim plan separarea mentala intre apa si peretii vasului in care se afla. de diversitatea obiectelor si situatiilor cu care interactionam. in functie de modul rezonabil in care sunt folosite procedeele stabilite si de utilizarea completa a informatiei. Uitandu-se in jur. Se discuta despre mai multe tipuri de gandire. ceea ce acctueaza experiementul de fata este faptul ca progresul gandirii este favorizat de variantia experientei.univ. concrete ale acesteia. in procesul predarii putandu-se opta intai pentru prezentarea unei definitii sau legi generale. umplandu-si canita cu apa. In functie de criteriul valorii. a luat apa in cana si a alergat sa stinga focul. extragand un adevar particular dintr-un principiu foarte general).Psihologia educatiei lect. legata intotdeauna de realitate si conducand la o mai buna adaptare a individului) si gandire autista (subjugata tendintelor afective. 1996. Dorina Iusca altceva decat apa din lac. Din nou s-a trezit intro zi fara recipient cu apa. nu inainte de a stabili asemanari si deosebiri intre cele doua lichide. dominata de fantezii si reverii. p. Ulterior. In context didactic. 11 Andrei Cosmovici. constructiva. Criteriul cel mai intalnit este cel al demersului logic. s-a repezit la marginea plutei. 28 . legi) si gandirea deductiva (de la general la particular. in directia depasirii dificultatilor) si gandire negativa (definita prin pasivitate. iar ultima fiind o aptitudine. lipsa angajarii si a identificarii resurselor necesare rezolvarii de probleme). ce scapa controlului si legilor logicii. o capacitate care rezulta dintrun potential ereditar. concepte. Maimuta se descurca totusi. se va avea in vedere faptul ca in perioara prescolaritatii si scolaritatii mici predomina gandirea inductiva. putem vorbi despre: gandire realista (subordonata proceselor rationale. Un ultim criteriu deosebeste gandirea eficienta de gandirea ineficienta. rupta de realitate). Cele trei operatii efectuate de cimpanzeu. de analiza. Editura Polirom. 178. Psihologie generala. gasind doar canita. Iasi. invadata de subiectiv. de la multitudinea trasaturilor concrete. stingand focul si consumand banana. Vorbind despre legatura dintre gandire si inteligenta. precum si realizarea unei legaturi intre apa din recipient si cea din lac. neincredere. ce deosebeste intre: gandirea inductiva (de la particular la general. Vaturo a pus din nou vase cu apa la locul stiut. Dupa corespondenta cu realitatea. dintr-o data a avut o tresarire. dar le schimba forma si marimea. intalnim: gandire pozitiva (caracterizata prin rationalitate. ulterior identificandu-se aspecte particulare. orientare activa. fiind necesare diferite mijloace didactice pentru sustinerea cunoasterii realizate de catre elevi. pe cand in pubertate si adolescenta se dezvolta gandirea deductiva. la relatii.

 Argumentul “vagonului de calatori” – considerarea corecta a unui punct de vedere pentru ca si altii il impartasesc. 2006. dupa cum urmeaza:12 lect. p. Dorina Iusca Pentru a exemplifica.  Eroarea “alb sau negru” – se produce atunci cand consideram ca exista doar doua alternative opuse pentru rezolvarea unei probleme.” (M. 29 . “A studia si a nu gandi este o risipa.  Falsa analogie – considerarea unor lucruri ce sunt similare din anumite puncte de vedere ca fiind similare si din altele.dr. Iasi. se folosesc argumente afective.” (Confucius) 4. Eminescu) 2.  Despicarea firului in patru – incercarea de a distinge clase diferite cand nu este posibil sau cand distingerea este irelevanta. Editura Polirom. cercetatorii au descoperit o serie de situatii care ilustreaza o gandire  Suprasimplificarea – descrierea unei situatii ca si cand ar avea cateva fatete. rationale. Exercitiu de gandire! Comentati afirmatiile de mai jos: 1. “Mintea nu este un vas care trebuie umplut.  Apelul la forta – cand argumentele se termina.  Ignorarea argumentelor – sustinerea unui punct de vedere aducandu-se ca argument lipsa argumentelor contrare. accidentale.  Intrebarea complexa – presupune un raspuns la o intrebare initiala care nici n-a fost formulata.  Gandirea prin accident sau cliseu – o declaratie generala este aplicata in circumstante speciale. in realitate existand nu doar extreme. cadrul de referinta fiind limitat si problema va fi simplificata.Psihologia educatiei ineficienta. Psihologia mecanismelor cognitive. are mai multe. cand.” (Plutarh) 12 Mielu Zlate.  Atacul la persoana – bazat pe presupunerea ca orice discrediteaza o persoana. A gandi si a nu studia este periculos. situatii intermediare la fel de eficiente.  Apelul la sentimente – in loc de argumente concrete. conectarea a doua idei care sunt sau ar trebui separate. se apeleaza la “bat”.” (Socrate) 3.univ.296. “Lumina nu se aprinde decat pentru cei ce vad. in realitate. ci un continuum. nu pentru orbi. ci un foc care trebuie aprins. discrediteaza si punctele sale de vedere.  Abuzul de autoritate – exagerarea increderii in autoritatea unei persoane.  Eroarea ambiguitatii – foflosirea in acelasi text a unor cuvinte in sensuri diferite. “Adevarata intelepciune inseamna sa-ti recunosti propria ignoranta.

o strofa dintr-o poezie se are nevoie de mai putine repetitii pentru a fi memorata. depozitare) şi reactualizare a informaţiei. Acest proces este insa. “Un intelectual rezolva problemele. important este sa le descoperi. activ. datorita inlantuirii logice a continutului. fiind necesara uneori in retinerea unor numere de telefon sau a unor denumiri) sau logică (bazată pe înţelegere. fixarea informatiilor poate fi involuntara (neintentionata. ce presupune mobilizare energetica. Veti constata ca. 30 .” (Galileo Galilei) 4. Exercitiu! Pentru a observa eficienta memorarii logice comparativ cu cea mecanica. Dorina Iusca 6. asociaţii.” (Einstein) lect. desi contine mai multe silabe. Stocarea sau conservarea informatiilor reprezinta retinerea in timp a materialului memorat. nec. min. mobilizare voluntara si utilizarea unor procedee de memorare stabilite). fara un scop anume) sau voluntara (cu scop constient. întipărire). pentru a ajunge la reproducerea lor fara greseala. Un geniu le evita. nip.” (Socrate) 7. acest demers de acumulare nefiind posibil fara interventia directa a proceselor mnezice. asimilarea de cunostinte reprezinta una dintre laturile cele mai importante.Psihologia educatiei 5. realizarea de rationamente pe baza materialului insusit). asocierea sau reactualizarea informatiilor.univ. “Toate adevarurile sunt usor de inteles de indata ce acestea sunt descoperite. Fixarea informatiei poate fi: mecanică (în lipsa înţelegerii materialului. presupunand totodata si organizarea. Memoria este definita drept procesul psihic de fixare (engramare. sel. conservare (stocare. Memoria In activitatea de invatare. tul). In functie de prezenta sau absenta unui efort voluntar. desprinderea semnificatiilor. numarati de cate ori este nevoie sa repetati o strafa dintr-o poezie versus o serie de silabe fara sens (de exemplu: luc.dr. “Intelepciunea incepe cu mirare.2.

ce favorizeaza adaptarea permanenta la realitate.149. 13 14 Hans Eysenck. boala Parkinson etc). firesc si relativ necesar. de la casierul in cauza. De regula.Psihologia educatiei lect. Editura Polirom. rata uitarii fiind maxima in primele 6 minute (50% din materialul memorat). S-a dovedit mai tarziu ca marinarul cumparase bilete de tren. Michel Eysenck. intr-un mod nefericit. scrie Freud. Spre deosebire de MSD. dintr-un sir de indivizi. La Politie el a identificat. Stocarea informatiilor poate fi: de scurta durata sau de lunga durata. Dupa 15 minute pierdem aproximativ 90% din ceea ce am retinut. Memoria de lunga durata retine informatii de a cateva secunde pana pe tot parcursul vietii. In primul caz. In principiu. pe un marinar. si-a amintit ca uitase sa se duca in ajun la croitoreasa. Andrei Cosmovici. 153. sentimentele influenteaza puternic uitarea. al unui casier de gara jefuit sub amenintarea armei13. Interesele.dr. cuvinte). parţială (in amnezii) sau totală (in maladia Alzheimer. Iasi. reactualizarea. dar inainte de savarsirea talhariei. avem de face cu o retinere temporara a informatiilor. informatiile reorganizandu-se intre timp. abstracte si lexicul atasat acestora) si memoria episodica sau autobiografica (referitoare la experientele personale de trecutul fiecarui individ). Editura Teora. numai ca acesta avea un alibi de fier. Dorina Iusca Un exemplu care ilustreaza clar faptul ca informatiile memorate se reorganizeaza in timp. uneori nu dupa criterii tocmai pertinente este reprezentat de un caz real. in ziua nuntii. pentru MLD sunt caracteristice reprezentarile semantice (ideile). 1999. Descifrarea comportamentului uman. p. cat si inlocuirea informatiilor vechi cu unele noi. se poate realiza prin: recunoaştere (în prezenţa obiectului) sau reproducere (în absenţa obiectului). Probabil ea nu dorea sa se marite cu acel tanar. casatoria lor sa destramat chiar din primul an. 1996. Freud14 citeaza cazul unei fete care. uitarea are un caracter selectiv. litere. in trei ocazii diferite. Capacitatea maxima a memoriei de scurta durata este identica cu cea a atentiei (7 plus sau minus 2 elemente). Uitarea este un proces natural. Intr-adevar. Nu uitam ceea ce este important pentru noi. Psihologie generala. unde predomina reprezentarile vizuale (imagini. ce nu mai corespund necesitatilor si conditiilor actuale. Cel de-al treilea proces al memoriei. informatiile se pierd dupa aproximativ 20 de secunde. ce permite totodata asamblarea lor in procesul intelegerii si al invatarii. 31 . In cadrul MLD distingem alte doua forme: memoria semantica (ce include cunostinte despre lume. Uitarea poate fi: momentană (lapsusul). p. Bucuresti. sa faca ultima proba la rochia de mireasa. Cu alte cuvinte casierul a asociat in mod gresit figura marinarului cu savarsirea talhariei deoarece il vazuse pe acesta de cateva ori inainte.univ. Ea permite atat eliminarea informatiilor de prisos.

n-a mai fost capabila sa-si reaminteasca ceva. Bucuresti. epilepsie. Anghelescu. el a reusit sa repete exact un numar de 22 de cifre auzit cu 8 zile inainte.  Cazul lui Jacques Inaudi care putea sa reproduca fara gres serii de numere cu peste 400 de cifre. p. In mod curent femeile tind sa-si aminteasca detaliat faptul ca persoanele au purtat haine care nu se asorteaza sau ca au avut gene false. 32 .  Cazul unei servitoare analfabete care imbolnavidu-se si avand febra mare. nici localitatea unde se nascuse. un medic l-a hipnotizat si in aceasta stare si-a amintit numele. cat si denumirea localitatii de origine. a devenit miner. cu cat il vom repeta mai des. scazandu-I teperatura. prenumele sau si al mamei. fie la 1-2 zile dupa memorare. femeia le auzeza dar nu intelegea nimic. Patologia memoriei releva doua situatii: hipermneziile (in oligofrenie . 1998. dar nu-si amintea nici numele sau. uneori foarte speciale. Ina Ionescu. elaborata de Thomas si Robinson. isi reaminteau in detaliu scene fara importanta traite cu 20 de ani in urma. p. pe cand barbatii nu uita faptul ca un anumit individ si-a cumparat o limuzina noua sau ca si-a vopsit masina de tuns iarba. prezentate o singura data.“idiotii savanti”. a inceput sa recite pagini intregi din Biblie in limbile latina si greaca.99. Aceasta presupune parcurgerea urmatorilor pasi 15 16 idem. cu atat ea este mai valoroasa. 152.Psihologia educatiei lect. Cazuri exceptionale de hipermnezie16:  Experientele lui Penfield. el si-a regasit mama si a putut sa revada adevarata sa familie. facandu-se investigatii. cand pacientii. El a crescut acolo. Una dintre cele mai cunoscute metode de memorare este PQRST17. idem. S-a constatat ca este productiva repetitia efectuata la anumite intervale de timp. Vuzitas. In conditii favorabile.dr. Optimizarea memoriei tine cont de anumiti factori precum:  Repetarea – vom memora mai bine un material.univ. in timpul operatiei. Luandu-se legatura prin posta. fie la 15-20 de minute. traumatisme craniocerebrale etc). in 1982. A. 142. Cu cat repetarea este mai aproape de prima invatare. Se citeaza cazul unui copil din Ucraina15. Editura SC Stiinta si Tehnica. deportat de nazisti cand avea doar cativa ani si abandonat in Ungaria. p. pot sa apara amintiri ce pareau complet uitate. Dorina Iusca Uitarea este selectiva si in functie de gen. Cand avea deja 35 de ani. Memoria. sau in alte situatii speciale) si amneziile (in intoxicatiile cu alcool. s-a aflat ca ea fusese in serviciul unui preot catolic caruia ii placea sa citeasca tare fragmente din Biblie in cele doua limbi clasice. 17 Gh.

33 .  Acordarea unor recompense – dupa indeplinirea unui scop intermediar (memorarea unui capitol) stimuleaza puterea de retinere si optimismul. Dorina Iusca spre o memorare eficienta: Prewiev (o prima vedere de ansamblu asupra intregului materilal). O recompensa poate fi pauza de 20 de minute in care facem ceva placut. ci un timp de odihna. sublinieri. Self Recitation (repetarea cu voce tare a ideilor principale) si Test (verificarea memorarii printr-un test scris sau prin intrebari puse de un interlocutor). dorinta si vointa celui care memoreaza. dam un telefon. Question (intrebari la fiecare capitol asupra continutului). sa implice intentia. asociatii).  Starea generală a subiectului – starea de oboseala isi spune cuvantul in activitatea de memorare. Este recomandat sa facem scheme. Fiecare pauza va permite sa se intipareasca mai bine informatia. sa-i vedem bucuria implinirii si avantajele. idei sau cuvinte atunci cand ne aflam in acelasi context sau in aceleasi conditii in care le-am memorat. De asemenea. ea nefiind o veritabila distractie. sa urmarim inlantuirea ideilor. sa impartim materialul in secvente mai mici care se deruleaza coerent. El nu trebuie privit ca pe un imperativ (“Trebuie sa iau examenul”). bine structurat. comparativ cu un material mai mic ca volum dar nestructurat si lipsit de semnificatie.dr.univ.  Organizarea materialului. Read (citirea cu atentie. Situatiile neutre afectiv tind sa fie uitate. intelegerea acestuia si prelucrarea sa – in general citirea de 45 ori a unui material este mai putin eficienta decat citirea lui o singura data si alcatuirea unui plan.Psihologia educatiei lect. pentru cat timp si mai ales de ce este necesar ca sa stim anumite informatii. Un material logic. ci in totalitatea asectelor sale.  Ambianţa – este mai usor sa ne amintim fapte. Elevii care vor sustine teste sau examene in sala lor de clasa vor obtinute rezultate superioare datorita interferentei factorilor legati de ambianta in care au invatat. studii recente releva rolul important al somnului si mai ales al ritmului circardian in favorizarea proceselor mnezice. bem o cafea. chiar daca volumul sau este mai mare.  Stabilirea scopului – este necesar sa stim ce anume memoram. Scopul trebuie sa fie clar formulat. Asa se explica torentul de amintiri care ne copleseste vizitand un loc in care am copilarit. ne relaxam. fie ca sunt pozitive sau negative. ordonat si coerent este mai usor de retinut. iesim la o plimbare. Pauza nu trebuie sa ne scoata insa din atmosfera studiului.  Factorii emoţionali – ne amintim mai mult evenimentele si situatiile cu incarcatura emotionala.

Sunt necesari factori stimulativi care sa declanseze si sa sustina energetic actiunile unei persoane.dr. Acestia sunt denumiti generic structuri motivationale. orientarea si modificarea conduitei umane.univ. convingerile. 50% din ce vedem si auzim. Sistemul motivational este o structura complexa. Cea mai cunoscuta teoretizare a trebuintelor a fost realizata de catre Abraham Maslow care a organizat aceste structuri motivationale de la simplu la complex. Dorina Iusca - 4.Psihologia educatiei Nu uitati! Se retine: 10% din ce citim. motivele. 20% din ce auzim. lect. interesele. Motivatia In viata de zi cu zi a omului. sub forma unei piramide. de autorealizare treb. nu este suficient ca scopul unei activitati sa fie bine formulat si ca nivelul intelectual sa fie bine dezvoltat pentru a indeplini cu succes o anumita sarcina. a comportamentului. 30% din ce vedem. Unele forme ale motivatiei sunt formate de-a lungul filogenezei si ii sunt date omului prin nastere (cum ar fi trebuintele biologice). de stima si statut 34 . organizata ierarhic de la simplu la complex: trebuintele. altele se dezvolta pe parcursul vietii in functie de modul in care individul reactioneaza la solicitarile mediului. astfel: treb. 90% din ce spunem si facem in acelasi timp.3. Motivatia este un proces psihic cu rol esential in declansarea. 80% din ce spunem.

18 Andrei Cosmovici. detinuti care refuzasera sa participe la cel de-al doile arazboi mondial. ci treptat. Una dintre trebuintele biologice care au atras atentia cercetatorilor este aceea de stimulare a organelor senzoriale. exceptandu-le pe cele discrete si uniforme provocate de imbracaminte. reactii de aparare si pune in pericol existenta omului. fara a satisface trebuintele biologice. Iasi. izolat fonic si cufundat in apa la temperatura corpului. iar senzatiile tacnile nu aveau cum sa se produca. aceasta fiind mai putin urgenta din punct de vedere subiectiv. Editura Polirom. In legatura cu trebuintele legate de mancare. o trebuinta superioara nu apare decat daca cea anterioara a fost satisfacuta. insa satisfacerea ei producand fericire. cu consimtamantul a 32 de persoane. timp de 12 saptamani se revenea la normal printr-o crestere treptata a cantitatii de mancare. Or. s-a constatat ca in urma unei asemenea experiente. Avand ochii acoperiti si atractia gravitatii find anihilata de presiunea apei. Psihologie generala. subiectii fiind permanent observati si intervievati. personalitate. crescand chiar eficienta biologica a organismului.univ. Se urmareau efectele unei privari totale de stimulari. privarea senzoriala devenea aproape totala. un experiment de lunga durata19 a fost realizat pe subiecti umani in Minnesota. cu greu se poate discuta despre trebuintele de stima si statut.Psihologia educatiei trebuintele de afiliere trebuintele de securitate trebuintele biologice lect. Astfel. 1996.dr. Nesatisfacerea trebuintelor. determina exacerbarea acestora. In urma acestor privatiuni. Timp de 12 saptamani subiectii au fost hraniti normal si examinati prin probe de motricitate. cu atat ea este mai specific umana. Cercetarea a durat intre 1944 si 1945. subiectii au inceput sa aiba halucinatii. Dorina Iusca Piramida trebuintelor (Maslow) Conform teoriei lui Maslow. Subiectul era imbracat intr-un costum de scafandru. 199. Aceasta trebuinta de excitatie a reiesit din experientele efecruate inainte de a lansa in spatiu cosmonautii18. situatie ce s-ar putea intalni in zborul din cosmos. mai ales a celor primare. Apoi timp de 24 de saptamani le-au fost reduse portiile de hrana de la cca 3500 la 1371 de calorii. Ulterior. ei au preferat sa fie expusi la solicitari care cereau mari eforturi. inteligenta. In acest timp s-au reluat toate probele initiale. dupa satisfacerea alteia anterioare. 35 . p. decat sa repete situatia de privare senzoriala. cu cat o trebuinta este mai spere varful piramidei. nu se realizeaza brusc. Mai mult. Aparitia unei trebuinte noi. In perioada finala a experimentului. persoanle au slabit cu o patrime din greutatea lor.

cum ar fi curiozitatea. spre anumite domenii de activitate. dureri musculare. motivele pot fi: pozitive sau negative. uneori apareau manifestari isterice. Motivele constituie reactualizari si transpuneri in plan subiectiv a starilor de necesitate. Un experiment realizat pe prescolari a demonstrat un anumit efect al recompensei20. In context scolar s-a demonstrat ca motivatia pozitiva (participarea la activitatile scolare din placere sau pentru a obtine o recompensa) este mai eficienta decat motivatia negativa (efectuarea acelorasi comportamente pentru a evita pedeapsa).univ. care impulsioneaza comportamentul. Miscarile au devenit mai lente si mai putin coordonate. Manual de psihologie sociala. unele motive extrinseci ajung sa se internalizeze si invers. 2003. Adrian Neculau. p. Interesele sunt orientari selective. Treptat se instala o stare depresiva. timp de o saptamana. Legea efectului recompensei Dacă cineva primeşte o recompensă pentru un comportament ce îl face din plăcere. foame. S-a constatat ca prescolarii petreceau acum mult mai putin timp desenand din proprie initiativa. Editura Polirom. Initial. Iasi. Hrana. In functie de localizarea acestora. masa au devenit principala preocupare. domina interesul pentru tot ce avea raport cu mancarea. obligatiile profesionale etc). Ele sunt extrem de variate. 92. cum ar fi obtinerea unei recompense. Comportamentul de hranire este influentat de ambianta si are o puternica determinare culturala. placerea de realiza un lucru etc) sau extrinseci (subiectul actionand intr-o anumita directie datorita cererilor sau presiunilor externe. comportamentul ajunge să fie determinat de recompensă şi nu de dorinţa individului de a-l efectua. motivele pot fi: intrinseci (declansand un comportament ca urmare a unei nevoi interne. De asemenea. directionand in fiecare moment conduita umana. De exemplu. 203. 36 . ci invatat. In urmatoarea saptamana copiii nu au mai primit nicio recompensa pentru desenele facute. p. Temele hranirii precumpaneau in conversatie. puternic traite afectiv. Au scazut atentia si capacitatea de concentrare. dar ouale clocite sunt o delicatesa. relativ stabile.Psihologia educatiei lect. Apoi. 19 20 idem. Dorina Iusca Toti au afirmat oboseala. prescolarii primeau cate o bomboana pentru fiecare desen realizat. inteligenta fiind totusi putin afectata.dr. pentru chinezi laptele de vaca este necomestibil. cu timpul. Convingerile sunt idei adanc implantate in structura personalitatii. Multi citeau carti de bucate si sustineau ca in viitor se vor preocupa de bucatarie. experimentatorul a masurat timpul pe care copiii il petreceau desenand din proprie initiativa. De unde rezulta ca o mare parte din comportamentul alimentar nu este innascut. emotivitate crescuta. ceea ce nu se potriveste cu preferintele si nevoile europenilor. Dinamica motivationala arata ca in anumite situatii. scaderea ambitiilor si a impulsului sexual.

Dintre factorii care influenteaza nivelul de apiratie enumeram: familia.univ. interactive de predare. Dintre comportamentele ce indică probleme de motivaţie la elevi amintim situatii in care elevul:  amână momentul începerii lucrului.  îşi fixează scopuri greu de atins. In primul caz. putem intalnim profesori submotivati datorita in special inexistentei unei remunerari pe masura efortului pe care il depun. iar un subiect supramotivat va investi mai multa energie decat este necesara pentru indeplinirea ei. Dorina Iusca Nivelul de aspiratie reprezinta asteptarile. Cresterea numarului de succese duce. a unui spatiu corespunzator) sau a dificultatilor de comunicare cu parintii.  abandonează repede o activitate. O mare importanta in crearea unui optimum motivational printre elevi il are profesorul cu trasaturile sale didactice: nivelul de pregatre in domeniu.  pretinde că a încercat să lucreze şi nu reuşit să rezolve nimic.dr. acest fenomen determinand in final stari de dezamagire sau chiar de blocaj emotional. cercul de prieteni etc. Optimumul motivational este acel nivel al motivatiei corespunzator pentru atingerea unui anumit scop. de regula supraapreciind dificultatea sarcinii.  rezolvă rapid sarcina de lucru şi fără a fi atent. centrarea activitatii didactice in jurul elevului si a afirmarii si valorificarii 37 . lipsa participarii la lectii sau neefectuarea sarcinilor scolare. Mediul scolar constituie un cadru predispus aparitiei problemelor legate de motivatie. Un individ submotivat nu va putea realiza o activitate datorita unei insuficiente stimulari energetice. in general.  crede că şansele de succes sunt reduse.  are dificultăţi în a se decide. Ceea ce este sub sau peste acest nivel se numeste submotivatie sau supramotivatie.Psihologia educatiei lect.  explică eşecurile prin propria incapacitate. cat mai ales la elevi. uneori finalizat cu abandon scolar. atat la nivelul cadrelor didactice. Importanta in acest context este autocunoasterea. Submotivatia elevilor pentru activitatea scolara se traspune in general in absenteism. scopurile sau pretentiile unei persoane privind realizarea sa viitoare. la ridicarea nivelului de aspiratie. Acesta tinde sa fie inconcordanta cu potentialul individului. utilizarea unor metode moderne. colegii sau comunitatea in care profeseaza. mediul social. condiţiile materiale. a conditiilor in care sunt nevoiti sa isi desfasoare activitatea didactica (lipsa mijloacelor didactice.

ea fiind in stransa legatura cu toate celelalte procese psihice (reprezentari. afectivitate etc) si bazandu-se pe experienta anterioara. pozitia corpului in momentul perceptiei). in functie de experienta subiectiva fata de stimulul perceput. Perceptia In identificarea obiectelor se observa tendinta de a realiza legaturi.Psihologia educatiei lect. crearea unui climat de lucru stimulativ. incredere. Identificarea .perceperea detaliilor. ca perceptia este inferentiala – ea permite indivizilor sa completeze informatia care lipseste din senzatiile brute.dr. 3.univ. In perceptii intalnim o serie de atitudini: motorii (postura.apelam la experienta anterioara pentru a include obiectul intr-o categorie. 2. Comparand senzatiile si perceptiile. Aceste atitudini influenteaza procesul perceptiei. Perceptia este procesul psihici care permite cunoasterea obiectelor si fenomenelor in integritatea lor si in momentul in care ele actioneaza asupra organelor senzoriale. bazat pe cooperare. punctul de vedere) sau afective (dispozitia de a reactiona pozitiv sau negativ). 4. Mecanismul perceptiei se desfasora in trei etape: 1. ce aduce dupa sine trebuinta de autorealizare a elevului. a aspectelor particulare ale obiectului. Putem spune astfel.4. 38 . Detectia – observam “ceva” in campul nostru vizual. memorie. interese. perceptia nu este o simpla suma de senzatii. Discriminarea . atitudini. descoperim faptul ca ambele se produc in prezenta stimulilor. propice comunicarii eficiente. In perceptiile vizuale intervin o serie de legi generale ale organizarii campului perceptiv:  legea proximitatii – elementele apropiate sunt percepute ca apartinand aceleiasi forme. de a percepe obiectele in mod unitar. gandire. in schimb. lucru in echipa. intelectuale (pregatirea cognitiva. Dorina Iusca potentialului sau. adoptarea unei atitudini deschise.

Uneori obiectul poate deveni fond si invers. 161. De asemenea. tendinta de cumpara bautura este mai mare decat cea de a lua floricele. 39 .univ. p. Aceasta distinctie se realizeaza usor in cazul contrastelor (de culoare. iar alaturi de cei doi. bogatia culorilor peisajului. Unul dintre ei este pictor si va observa. care insa dura prea putin pentru a putea fi receptat in mod constient. Perceptiile subliminale demonstreaza capacitatea organismului de a inregistra si raspunde la stimuli care nu ating pragul senzorial. inserand in transmisiile lui mesajul “Televiziunea este plictisitoare”. la iesirea din autocar. menite a imbunatati aproape orice: stima de sine. s-a inregistrat mai multe vanzari de coca-cola decat de floricele. de miscare fata de elementele statice etc). in varful unui deal impadurit.  legea continuitatii – elementele orientate in aceeasi directie tind sa se organizeze in aceeasi forma.Psihologia educatiei lect. niste pasageri. un inginer silvic va percepe indignat taierile clandestine de copaci.  legea inchiderii –perceptia are tendinta de a fi prinsa intr-o configuratie inchisa. Experimentul a fost insa contestat prin faptul ca. radioul a utilizat-o impotriva televiziunii. Dorina Iusca  legea asemanarii – elementele asemanatoare se grupeaza intr-o forma unitara. in functie de modificarile subiective sau obiective ale atitudinii perceptive. Se apreciaza ca de pe urma “ajutorului subliminal”. s-a discutat despre influenta nefasta asupra adolescentilor a muzicii cu mesaje subliminale satanice care i-ar impinge pe acestia la sinucidere. exemple spectaculoase ale acestei ipostaze sunt constituite de figurile duble sau chiar triple.113. perceptia subliminala si-a facut efectul. De exemplu. In anii 80-90 a aparut o adevarata industrie a benzilor cu mesaje subliminale. In pauza unui film se proiecta o reclama care recomanda publicului sa manance floricele.dr. Un celebru experiment21 referitor la perceptiile subliminale este cel efectuat de Vicary in 1957. Mielul Zlate. p. Vicary a introdus pe film si un mesaj: “beti coca-cola”. Perceptia este un proces selectiv care necesita distinctia dintre obiect si fondul de unde este luat. Or.  legea simetriei – figurile care au una sau doua axe simetrice sunt percepute mai usor. Ele atrag atentia asupra faptului ca omul este capabil de a procesa mai multa informatie decat poate el constientiza. Uneori aceasta practica a fost utilizata si in scopuri nu tocmai corecte.Interesele influenteaza selectia perceptiva a obiectului de fond. desfasurandu-se vara. Un exemplu interesant referitor la selectivitatea perceptiei este oferit de urmatoarea situatie: dintr-un autocar coboara. bine delimitata. Cei care plecau de la film aveau ambele posibilitati: sa cumpere floricele sau coca-cola. in SUA. in 1984 americanii au obtinut un beneficiu de peste 55 de milioane de dolari22. Un naturalist aflat langa el va fi impresionat de o specie de arbore mai putin intalnita. Deci. relatiile cu semenii etc. 21 22 Cosmovici.

Pentru Hegel. 5. toti activand in directia emiterii anumitor erori in evaluare.Psihologia educatiei lect. Dintre manifestarile care implica acest fenomen psihic amintim: telepatia (capacitatea de a citi gandurile altei persoane si de a comunica cu aceasta). ca expresia organizării 40 . el apărând în viziunile acestora. abordarea acestui fenomen realizându-se din multiple perspective şi concretizându-se în modele teoretice aparţinând diferiţilor autori. Dorina Iusca Perceptiile extrasenzoriale constau in abilitatea de a primi informatii prin alte canale decat simturile obisnuite. Din punct de vedere etimologic. gandindu-ne la faptul ca evaluarea realizata de catre profesor nu este altceva decat efectul perceptiei despre elevii sai. Nu de putine ori. Socrate şi Platon considerau că inteligenţa îi permite omului să înţeleagă ordinea lumii şi să se conducă pe sine însuşi. aceasta era un gardian al vieţii psihice. Descartes definea inteligenţa drept mijlocul de a achiziţiona o ştiinţă perfectă privitoare la o infinitate de lucruri. fara a le atinge).univ. cat mai aproape de adevar intervin o serie de factori perturbatori. Aptitudinile si importanta lor in scoala 5. numai din această întrepătrundere totală izvorând cunoaşterea. Kant o vede în uniune cu sensibilitatea. în general ca o calitate a întregii activităţi mintale. Dacă filosofii au fost interesaţi mai ales de definirea şi descrierea fenomenului. un profesor va avea ocazia optimizarii propriei strategii didactice. Cunoscand mecanismul acestor erori. de asemenea important. clarviziunea (capacitatea de a obtine informatii despre evenimente care nu sunt detectabile prin simturile uzuale). precognitia (capacitatea de a vedea sau a prezice evenimentele viitoare). “pricepere”. In context scolar fenomenul perceptiei este.1. iar Leibniz considera acest fenomen drept o expresie a efortului evolutiv al conştiinţei. in conturarea unei perceptii realiste.dr. complexitatea semantică a conceptului reiese din modul în care acesta a fost definit în istoria filosofiei şi psihologiei. termenul provine din latinescul “intelligentia” care înseamnă “înţelegere”. Inteligenta ca aptitudine generala Cercetarea inteligenţei reprezintă unul dintre cele mai controversate subiecte ale ştiinţelor umane. psihokinezia (capacitatea de a misca obiectele prin puterea vointei. Însă.

clasificări şi completări de serii. calculând diferenţele între răspunsuri (prin intermediul unei strategii statistice create de el numită analiză factorială). informaţiile generale şi cunoştinţele din diferite domenii. Iniţial acestea trebuiau aplicate individual şi interpretate de către un psiholog.dr. căutând şi perfecţionând instrumente a căror eficienţă să demonstreze ce se poate face cu ajutorul inteligenţei. Theodore Simon. ele fiind adaptate apoi pentru adminstrare în grup. atunci când Lewis Terman. includ vocabularul. Raymond B. În viziunea psihometrică. raţionamentul general. Alfred Binet a fost cel care a lansat domeniul testării inteligenţei. inclusiv a celor afectiv-motivaţionale. Acestea din urmă au tendinţa să se îmbunătăţească pe parcursul vieţii.univ. memoria asociativă şi viteza perceptivă. Psihologul american L. robot. Psihologul francez a fost solicitat de către ministrul educaţiei să conceapă un test prin intermediul căruia să poată fi identificati copiii cu dificultati de învăţare. ea este privită ca abilitatea de a gândi abstract. Ulterior. În 1916 a fost realizată Scala de inteligenţă Stanford – Binet. recrutare de personal sau armată. 10. …?). la începutul secolului al XX-lea. perspectiva psihologică a pornit de la măsurarea acesteia. pe care el i-a denumit “abilităţi mentale primare”. Modelele teoretice psihologice debutează astfel cu teoriile psihometrice care au căutat să înţeleagă structura inteligenţei obţinând informaţii prin intermediul testelor. clasificărilor (Care cuvânt nu corespunde seriei: minge. fluenţa verbală. Paul Guilford. 41 . bazându-se pe descoperirile lui Binet. produse şi conţinuturi. afirmând că există 7 factori ai inteligenţei. 21. care derivă din cele fluide. psiholog la Stanford University. J. utilizându-se şi astăzi în educaţie. Astfel. a tradus în engleză şi a revizuit itemii creaţi în 1905 de către Binet şi colaboratorul său. În general. a se juca?) sau completărilor de serii (Ce număr urmează după: 3. Thurnstone l-a contrazis pe Spearman. Charles Spearman a observat că subiecţii care rezolvau bine sarcinile corespunzătoare unei capacităţi mentale aveau tendinţa de a obţine scoruri mari şi la sarcinile care ilustrau celelalte capacităţi. “factorul g” a fost utilizat de cercetători pentru a demonstra baza genetică a inteligenţei şi pentru a scădea importanţa influenţelor mediului şi educaţiei asupra coeficientului de inteligenţă. abilitatea numerică. În 1936. psiholog american. Ei sunt: înţelegerea verbală. trenuleţ. Cattell a văzut inteligenţa ca fiind o structură ierarhică subdivizată în două tipuri: fluidă şi cristalizată. abilitatea spaţială. 6. a identificat existenţa unui “factor comun g”.L. Ulterior. măsurate prin teste de analogie. a creat în 1967 modelul structurii intelectului în “The Nature of Human Intelligence”.Psihologia educatiei lect. Guilford a extins modelul la 150 de factori. a elaborat unele dintre cele mai utilizate teste de inteligenţă pentru adulţi şi copii. David Wechsler. pentru a li se crea un cadru instructiv special. responsabil pentru nivelul inteligenţei şi comun tuturor operaţiilor mentale. Dorina Iusca superioare a tuturor proceselor psihice. model ce propune 120 de factori care reies din combinaţia a trei dimensiuni ale inteligenţei: operaţii. Abilităţile cristalizate. 15. Capacităţile fluide sunt raţionamentul şi rezolvarea problemelor. inteligenţa este definită operaţional drept capacitatea de a răspunde întrebărilor din testele de inteligenţă. sarcinile testelor concentrându-se asupra unor capacităţi mentale de tipul: analogiilor (Avocatul este pentru client ceea ce doctorul este pentru …).

construind o “teorie a inteligenţelor multiple” prin intermediul cercetărilor întreprinse asupra proceselor cognitive. Greenfield a arătat faptul că acelaşi test poate măsura capacităţi diferite în diferite culturi. În 1983. O altă abordare care a avut în vedere aspectele cognitive şi culturale ale inteligenţei este cea a lui Robert J. amintim pe cele referitoare la emisfericitate (Jerre Levy şi Roger Sperry). axându-se pe punctele forte şi compensându-şi punctele slabe.dr. El susţine că persoanele inteligente nu sunt doar acelea care pot executa multe sarcini cognitive repede şi bine. Astfel. Alte teorii au adus în prim plan ideea de dezvoltare a inteligenţei. Studiile axate pe dezvoltarea cognitivă derivă din tradiţia stabilită de psihologul elveţian Jean Piaget care defineşte inteligenţa ca fiind o formă superioară de adaptare la situaţii noi. prin restructurarea datelor experienţei. indiferent dacă acestea sunt factori. Unele inteligenţe sugerate de Gardner coincid cu abilităţi testate anterior de susţinătorii teoriilor psihometrice (cum ar fi cele logico-matematice sau cele verbale). Dintre studiile cele mai importante realizate asupra naturii biologice a performanţelor intelectuale. experienţială şi contextuală) în lucrarea “Beyond IQ: A Triarchic Theory of Human Intelligence”. cât şi cele cognitiv-contextuale caută să înţeleagă inteligenţa în termeni de constructe mentale ipotetice. M. fenomen ce include aplicarea informaţiilor învăţate anterior în situaţii noi. Performanţa scorurilor poate depinde de familiaritatea subiectului cu tipul de test dat. Această adaptare este rezultatul echilibrării dintre asimilarea de informaţii la scheme 42 . au apărut teoriile cognitiv-contextuale care atrag atenţia asupra influenţelor culturale în măsurarea inteligenţei. Un aspect important al teoriei sale evidenţiază abilitatea de a echilibra lumea internă cu cea externă prin intermediul experienţei.univ. altele însă sunt noi (de exemplu. dintre care cea mai importantă aduce în prim plan influenţa culturii asupra capacităţii de a răspunde la teste. psihologul american Howard Gardner propune existenţa a opt inteligenţe distincte. susţinând că adevărata înţelegere a inteligenţei se poate realiza doar identificând bazele sale biologice. Mai mult. la undele cerebrale (Hans Eysenck) şi la circulaţia sangvină a creierului (John Horn). Atât teoriile psihometrice. Teoriile biologice prezintă o abordare radical diferită. indivizilor cu realizări excepţionale şi cogniţiilor transculturale. inteligenţa muzicală). P. inteligenţa ar rezulta mai degrabă din capacitatea unui individ de a-şi valorifica potenţialul personal.Psihologia educatiei lect. procese cognitive sau interacţiuni ale lor cu diverse contexte. Dorina Iusca Teoriile psihometrice se confruntă cu o serie de discordanţe. Sternberg. leziunilor cerebrale. propusă în 1985 sub forma unui “model triarhic” (inteligenţa analitică.

2. MINTEA UMANĂ. 5. precum şi de neurologie la Facultatea de Medicină din Boston. 2007). CINCI IPOSTAZE PENTRU VIITOR (Bucureşti: Sigma. politice şi culturale care rezultă din considerarea inteligenţei drept un construct unidimensional. Un alt aspect la fel de discutat este cel al naturii ereditare a inteligenţei. inteligenţa este capacitatea de adaptare a unei persoane la diferite circumstanţe. New Horizons)23. 23 În limba română au fost traduse cinci dintre cărţile lui Howard Gardner: − − − − − MINTEA DISCIPLINATĂ. un sistem care valorizează doar raţionamentul logico-matematic şi capacităţile verbale. Fidelitatea faţă de această perspectivă este acompaniată de o viziune asupra educaţiei pe care autorul a numit-o “şcoala uniformă”. (coautori Mihaly Csikszentmihalyi şi William Damon). Deşi este unanim recunoscută ideea că inteligenţa este un potenţial psihologic.U. (Bucureşti: Sigma. EDUCAŢIA PE CARE O MERITĂ ORICE COPIL. adaptare ce poate avea loc într-o varietate de moduri.A. TRATAT DE RĂZGÂNDIRE. “mintea unui viitor profesor de drept”. în general. lect. rămânând insuficient demonstrată influenţa altor factori asupra activării lui. 2005). 2005). 2004). 2006). apărută în 1983 şi revizuită în 1993 (Multiple Intelligences: Theory in practice). Autor a sute de articole şi a 23 de cărţi traduse în peste 20 de limbi.univ. Contribuţia sa majoră în cercetare este constituită de lucrarea care îi fundamentează teoria despre inteligenţă. 1999 (Intelligence Reframed: Multiple Intelligences for the 21-st Century) şi 2006 (Multiple Intelligences.Psihologia educatiei scheme. (Bucureşti: Sigma. CÂND EXCELENŢA ŞI ETICA ÎŞI DAU MÂNA. DINCOLO DE INFORMAŢII ŞI TESTE STANDARDIZATE. Gardner atrage atenţia asupra pericolelor educaţionale. Teoria inteligentelor multiple (Howard Gardner) Howard Gardner este profesor de teoria cunoaşterii şi psihologie la Universitatea Harvard. The Theory of Multiple Intelligences. în ultimii ani. ARTA ŞI ŞTIINŢA RĂZGÂNDIRII NOSTRE ŞI A ALTORA (Bucureşti: All. Frames of Mind. În teoria sa. S. există controverse privind modul de măsurare al acestui potenţial. 43 . MUNCA BINE FĂCUTĂ. psihologii au acceptat ideea că. educaţie şi neuroştiinţe. NOI ORIZONTURI (Bucureşti: Sigma. precum şi existenţa unor perspective teoretice foarte diferite atrag atenţia asupra complexităţii acestui fenomen psihic a cărui definire devine astfel dificilă. Gardner îşi demonstrează şi în prezent preocupările interdisciplinare din domeniile psihologie. Totuşi. Dorina Iusca preexistente şi acomodarea impusă de noile informaţii ce nu se potrivesc perfect cu vechile Multitudinea abordărilor referitoare la inteligenţă. adresându-se numai unui anumit tip de minte. INTELIGENŢE MULTIPLE.dr.

”25 Viziunea nouă este una pluralistă. Produsele pot fi teorii ştiinţifice. 2006). credinţele sau sentimentele.dr.univ. “Superexcelenţa” este credinţa periculoasă după care toate răspunsurile la o problemă dată se regăsesc prin abordarea unei elite instaurate ca autoritate. mult mai umană decât este acum şi că psihologii ar trebui să petreacă mai puţin timp clasificând oamenii şi mai mult timp încercând să-i ajute.Psihologia educatiei lect. un fundament al inteligenţei 24 25 26 Howard Gardner. Persoane cum erau cele de la Universitatea Harvard au fost aduse la Washington pentru a-l ajuta pe preşedintele John F. iar crearea unui produs cultural îi îngăduie acesteia să capteze şi să transmită cunoaştere sau să-şi exprime concluziile. Gardner consideră că teoria inteligenţelor multiple este mai umană şi cu importante implicaţii educaţionale.13. Howard Gardner. ea fiind activată de diverse tipuri de informaţie prezentă la nivel intern sau extern. 1983). cu această ocazie fiind lansat războiul din Vietnam. printre criteriile de definire a acestora fiind şi următoarele: 1.33. “Supertestarea” sugerează o predispoziţie de a ne concentra asupra acelor capacităţi care se pretează testării. Senzaţia mea este că evaluarea poate fi mult mai largă. 56. de exemplu. fiecare inteligenţă trebuie să aibă o operaţie identificabilă. NOI ORIZONTURI (Bucureşti: Sigma. Rezolvarea problemelor permite unei persoane să abordeze o situaţie în care trebuie atins un obiectiv. “Superoccidentalizarea” implică a pune pe un piedestal unele valori culturale care datează din vremea lui Socrate. p. “supertestarea” şi “superexcelenţa”. recunoscând multe faţete ale cunoaşterii şi acceptând faptul că oamenii au stiluri cognitive diferite. o inteligenţă este “abilitatea de a rezolva probleme sau de a crea produse care au importanţă în unul sau mai multe contexte culturale”26. dar ele nu sunt singurele virtuţi. Howard Gardner. Argumentul cel mai hotărâtor al necesităţii unei schimbări în modul de a percepe inteligenţa şi rolul acesteia în formarea şcolară şi profesională este dat chiar de către autor: “Eu cred că în societatea noastră suferim de trei deformări pe care le-am poreclit “superoccidentalizarea”. FRAMES OF MIND: THE THEORY OF MULTIPLE INTELLIGENCES (New York: Basic Books. Autorul a identificat opt inteligenţe distincte. p. INTELIGENŢE MULTIPLE. Conform teoriei lui Howard Gardner. Kenedy. Dorina Iusca Gardner continuă ironic: “În măsura în care mintea voastră funcţionează diferit – şi nu mulţi sunt croiţi să fie profesori de drept – cu siguranţă şcoala nu va fi dreaptă cu voi”24. Problemele variază de la anticiparea unei mutări la şah până la repararea unei cuverturi. 44 . NOI ORIZONTURI (Bucureşti: Sigma. Gândirea logică şi raţionalitatea sunt importante. compoziţii muzicale sau campanii politice de succes. INTELIGENŢE MULTIPLE. p. 2006).

2.dr. de a opera cu modele. a opta fiind adăugată ulterior (inteligenţa naturalistă). fiecare inteligenţă trebuie să fie susceptibilă de a fi codificată într-un sistem de simboluri care transmite informaţia. Inteligenţa lingvistică presupune capacitatea de a folosi eficient cuvintele. memorează uşor poezii şi scriu foarte corect. incluzând abilitatea de a utiliza limbajul la nivel semantic. editor. Albert Einstein este una dintre cele şapte personalităţi studiate de Gardner. ea putând fi utilizată şi în studii sociale. 45 . în inteligenţa muzicală acesta este constituit de modul specific de notaţie din cadrul partiturilor. el reprezentând inteligenţa logico-matematică. de a efectua operaţii logice complexe. mai amintim: cunoştinţe despre dezvoltarea normală şi dezvoltarea indivizilor dotaţi.Psihologia educatiei lect. citesc cu plăcere. Sunt încă discuţii cu privire la identificarea celei de-a noua. Personalitatea reprezentativă pentru această inteligenţă studiată de Gardner este Thomas Stearns Eliot. Persoanele cu această inteligenţă au un limbaj expresiv. În aceeaşi măsură. poet. oral sau în scris. idioţi sau copii autişti. Meseriile care solicită inteligenţa lingvistică sunt cele de: moderator. Lor le plac ghicitorile şi jocurile de cuvinte. chimiştilor. Între sursele de obţinere a informaţiilor despre cele opt inteligenţe. avocat. fizicienilor. de a lucra uşor cu numere. fonetic sau stilistic. Gardner a identificat 7 inteligenţe. compun cu uşurinţă texte. politician. contabililor. Deşi este specifică matematicienilor. de a rezolva probleme abstracte. de a ordona date. inteligenţa spirituală. jurnalist. categorii şi relaţii. studii psihometrice incluzând examinări ale corelărilor dintre teste. oamenilor de ştiinţă. gramatical. sunt maestre ale conversaţiei. ea include şi abilitatea de a calcula. 3.univ. scriitor. observă cu acurateţe nuanţele de exprimare. orator. către gândire în termeni de cauză şi efect. Dorina Iusca muzicale este sensibilitatea la relaţiile între tonuri. informaţii despre deteriorarea unor capacităţi cognitive în cazul unei leziuni cerebrale. către creare de ipoteze. muzică. prezentări interculturale ale cunoaşterii. Persoanele cu această inteligenţă au înclinaţii către jocuri care necesită raţionamente. capacitatea de a emite raţionamente are aplicabilitate în multe arii ale cunoaşterii. către căutarea regularităţilor specifice modelelor. Inteligenţa logico-matematică presupune capacitatea de a utiliza raţionamente inductive şi deductive. Copiii cu inteligenţă predominant lingvistică învaţă repede limba maternă şi limbi străine. arhitectură etc. dramaturg. fiecare inteligenţă trebuie să aibă o anumită localizare cerebrală determinată. studii despre copii minune. savanţi. în timp ce o parte a specificului inteligenţei lingvistice este sensibilitatea la caracteristicile fonologice. Iniţial. Este de natură nonverbală.

Persoanele cu această inteligenţă îşi pot controla uşor mişcările corpului. Howard Gardner propune pe Pablo Picasso ca reprezentant al inteligenţei spaţiale. sculptorilor. Poate fi utilizată pentru a exprima o emoţie (ca în dans). Îi interesează muzicalitatea poeziilor. Igor Stravinski este un bun reprezentant al inteligenţei muzicale. de a transforma percepţiile şi de a recrea aspecte ale experienţei vizuale cu ajutorul imaginaţiei. a interpreta şi a aprecia muzica. liniile. sunt oameni activi. un auz melodico-armonic foarte bun. Inteligenţa corporal-kinestezică presupune capacitatea unei persoane de a rezolva probleme şi de dezvolta produse folosindu-şi corpul în moduri sugestive şi complexe. proiectanţilor. găsesc întotdeauna drumul de întoarcere. fotografilor. Persoanele cu acestă inteligenţă au un simţ ritmic deosebit. 46 . arhitecţilor. şahiştilor. se orientează repede într-un spaţiu necunoscut. Deşi ascultă mereu muzică. Deşi această inteligenţă utilizează cu precădere văzul pentru cunoaşterea elementelor spaţiale. sunt bucătari pricepuţi. pentru a participa la un joc (ca în sport) sau pentru a realiza un produs (ca în realizarea unei invenţii sau repararea unui obiect). acordând semnificaţii complexe sunetelor. atât în sens senzorial (demonstrată de abilitatea “de a auzi”).dr. sunt foarte îndemânatice. au o memorie muzicală excepţională şi un auz intern bine dezvoltat. Dorina Iusca Inteligenţa muzicală se traduce prin performanţe în a crea. tâmplari buni. el fiind studiat de către Gardner. poziţia şi relaţiile între elemente. să înoate. Inteligenţa spaţială este ilustrată de capacitatea de a forma un model mental al lumii utilizând elemente spaţiale. îşi reprezintă deseori ideile şi explicaţiile prin grafice sau desene. formele.Psihologia educatiei lect. cât şi afectiv (prin capacitatea de a răspunde emoţional la stimuli sonori). ele au abilitatea de a gândi tridimensional. de a rezolva probleme spaţiale şi de a crea produse cu ajutorul imaginilor. Ea aduce după sine gândirea în mişcări şi implică simţul timpului şi al coordonării întregului corp sau a mâinilor în manipularea obiectelor. le este greu să se concentreze către alte sarcini intelectuale dacă au un fundal sonor. cartografilor. sistemul tactil de percepţie echivalează modalitatea vizuală pentru văzători. Această inteligenţă este specifică pictorilor. le place să danseze.univ. îşi însuşesc repede deprinderile de a citi sau scrie muzica. înţeleg foarte uşor hărţile. simt nevoia să se afle mereu în mişcare şi reacţionează fizic la tot ce-i înconjoară. pentru nevăzători. Persoanele cu inteligenţă spaţială au capacitatea de a percepe cu o deosebită acurateţe culorile. cos sau ţes bine. lor le place să compună şi să interpreteze într-o manieră personală. ea presupunând sensibilitate la sunete. învaţă uşor să cânte la un instrument. cu bună sensibilitate tactilă.

Persoanele cu inteligenţă interpersonală sunt empatice. Howard Gardner ilustrează inteligenţa intrapersonală prin exemplul oferit de Sigmund Freud. sunt introspective. filosofii. sportivii. rezolvă conflicte. independente. să realizeze proiecte la ştiinţe naturale cum ar fi observarea păsărilor. avocat. Dorina Iusca Au nevoie de inteligenţă corporal-kinestezică: dansatorii. motivaţiile şi sentimentele celorlalţi. lucrează bine în grup. Inteligenţa naturalistă presupune înţelegerea lumii prin intermediul mediului. politician. Un reprezentant al inteligenţei naturaliste propus de Gardner este Charles Darwin. intenţiile. preot. Lor le place să lucreze şi să-şi petreacă timpul în aer liber.dr. meşteşugarii. apreciază provocările. administrator. îngrijirea copacilor sau a animalelor. precum şi capacitatea de autodisciplină. Printre meseriile care cer o inteligenţă interpersonală sunt cele de: profesor. de a observa schimbări ale vremii. motivaţii.3. Inteligenţa intrapersonală reprezintă abilitatea de a rezolva probleme sau de a crea produse prin intermediul cunoaşterii de sine. au abilităţi de lider şi reuşesc să-i motiveze pe ceilalţi în vederea atingerii unor scopuri reciproc avantajoase. a propriilor intenţii. alcătuirea insectarelor. 5. teologii. Inteligenţa interpersonală reprezintă capacitatea de a cunoaşte şi utiliza interacţiunile cu cei din jur pentru atingerea unui anumit scop. ştiu să se automotiveze.Psihologia educatiei lect. director. contemplative. Martha Graham este reprezentanta inteligenţei corporal-kinestezice. Biologii. au capacitatea de “a citi” şi interpreta intenţiile ascunse ale celorlalţi. conştiinţa stărilor interioare. Aceasta include capacitatea de a realiza distincţii între diverse specii de plante sau animale. vânzător.univ. Au nevoie de inteligenţă intrapersonală: psihologii. Implicaţii educaţionale ale teoriei lui Gardner 47 . dorinţe. Mahatma Gandhi reprezintă inteligenţa interpersonală în viziunea lui Howard Gardner. Copiii cu inteligenţă naturalistă învaţă cel mai bine prin contactul direct cu natura. de a distinge între diferite tipuri de relaţii interpersonale şi de a reacţiona eficient la situaţiile respective. autoînţelegere. mecanicii. conform lui Howard Gardner. de a stabili relaţii ecologice. agricultorii apelează cel mai des la această inteligenţă. psiholog. ecologiştii. Aceasta presupune o reprezentare corectă a calităţilor şi defectelor proprii. Ea include abilitatea de a sesiza şi evalua cu rapiditate stările. fermierii. chirurgii. înţeleg cum “funcţionează” oamenii. Persoanelor cu inteligenţă intrapersonală le place să ştie de ce fac un anumit lucru.

fiecare rol cultural de o oarecare complexitate necesită combinaţii ale acestora. “Şi astfel am citit sau auzit despre şcoli care au creat opt centre de studiu sau chiar clase. O persoană cu inteligenţă matematică ridicată îşi poate folosi capacităţile pentru a realiza experimente importante în fizica sau pentru a crea demonstraţii matematice impresionante. altele mai puţin. o aptitudine se poate manifesta oricând pe parcursul vieţii sau niciodată în absenţa unui element activator. şcoli care au decis să se concentreze pe câte una din inteligenţele neglijate. În acest sens. Astfel. există posibilitatea valorificării acesteia în scopuri mai mult sau mai puţin constructive. câte unul pentru fiecare inteligenţă. abilităţi interpersonale valorificate în relaţia cu publicul şi inteligenţă intrapersonală pentru atingerea unui nivel deosebit în exprimarea muzicală. rapiditatea cu care au fost preluate ideile şi aplicate în practică surprinzându-l chiar şi pe iniţiatorul lor. fără rost. Popularitatea de care s-a bucurat noua viziune s-a manifestat mai ales în rândul educatorilor care vedeau în această perspectivă un punct de plecare al unei practici şcolare cu adevărat individualizate. Mai mult decât atât. Dorina Iusca Deşi cele opt inteligenţe reprezintă aptitudini într-o măsură semnificativă independente unele de altele. autorul propune reformularea curriculum-ului din perspectiva înţelegerii fiecărui copil. numere din zece cifre. adaptându-l stilurilor de învăţare şi profilurilor intelectuale ale elevilor. O persoană cu un profil laser recurge intens la una sau două inteligenţe şi alege de obicei să lucreze într-un domeniu în care acestea sunt valorizate şi valorificate (Gardner oferă aici exemplul lui Mozart sau cel al lui Einstein). dar ea îşi poate irosi aceste abilităţi jucând toată ziua la loterie sau înmulţind în minte. În ceea ce priveşte impactul educaţional pe care Gardner şi l-a propus prin elaborarea Teoriei inteligenţelor multiple a fost acela de substituire a “şcolii uniforme” printr-o ”şcoală centrată pe individ”. şcoli care aşezau 48 . interpretarea violonistică presupune nu doar inteligenţa muzicală.dr.univ. ci care au forţe intelectuale aproximativ egale în trei sau mai multe sfere. Ca orice factor de natură ereditară. Gardner evidenţiază două concepte recente care descriu aceste profiluri: tip laser şi tip reflector. Profilul de tip reflector este caracteristic persoanelor care nu prezintă doar o singură inteligenţă pregnantă. Pot exista diferite profiluri în interiorul cărora unele inteligenţe se manifestă mai mult. şcoli care predau obiectele de studiu în opt moduri. Existenţa unei anumite inteligenţe nu garantează în mod implicit şi utilizarea ei. Nu toţi dispunem de întreaga gamă de inteligenţe.Psihologia educatiei lect. ci şi dexteritate corporal-kinestezică.

Era punctul de la care se pleca. şcoli care grupau elevii care nu prezentau un anumit tip de inteligenţă. p.dr. coordonat de o serie de cercetători de la Harvard implicaţi în Proiectul Zero 28.univ. Goodman a fost sceptic în ceea ce priveşte baza de cunoştinţe existente în acest domeniu şi a denumit acest proiect ZERO. În cele din urmă. filosof recunoscut în lumea universitară datorită interesului acestuia pentru estetică şi artă. în afară de curriculum-ul centrat pe teme.Psihologia educatiei lect. Echipa de cercetare a studiat un grup de 42 de şcoli care au folosit teoria lui Gardner timp de trei ani. Mai departe. 27 28 Howard Gardner. De asemenea. a Serviciului de Testare a Educaţiei şi a Universităţii Harvard (prin acelaşi Proiect Zero). * În concluzie. şi-a propus drept obiectiv multianual. 80% din şcoli au evidenţiat performanţe mai bune la elevii cu dificultăţi în învăţare şi o participare mai mare a părinţilor în activităţile educative. Dorina Iusca împreună toţi elevii care aveau acelaşi tip de inteligenţă. Un procentaj de 78% dintre aceste şcoli au raportat rezultate superioare la testele finale standardizate. Unul dintre principiile sale fondatoare este convingerea că fiecărui copil trebuie să i se stimuleze în fiecare zi inteligenţele multiple. Adevărul. 49 . Astfel că fiecare elev participă regulat la activităţi de calcul. unele au înregistrat succese în ceea ce priveşte îmbunătăţirea rezultatelor şcolare. bineînţeles era “nimic din cele de mai sus” sau “toate cele de mai sus”. proiect fondat în 1967 la Şcoala de Educaţie de la Harvard de către Nelson Goodman. corporal-kinestezice.”27 Dintre multitudinea de proiecte educţionale care au derivat din teoria lui Gardner. Nu am scris ca un educator: nu ştiu îndeajuns pentru a fi capabil să fac recomandări educaţionale convingătoare. NOI ORIZONTURI (Bucureşti: Sigma. printre avantajele acestei abordări numărându-se: crearea mai multor ocazii pentru dezvoltarea talentelor copiilor şi pentru obţinerea performanţelor de către aceştia. care ilustrează o încercare inovativă de a măsura profilurile inteligenţelor şi stilurile de lucru ale copiilor mici. Scopul proiectului a fost încă de la început educaţia în artă. şcoala “opţională” pentru clasele primare Key School. Amintim aici pe Mindy Kornhaber şi colegii ei care au iniţiat proiectul SUMIT (Şcoli care Utilizează Teoria Inteligenţelor Multiple). devenită ulterior Key Learning Community s-a dovedit a fi un success remarcabil. Alte iniţiative educative sunt reprezentate de Proiectul Spectrum. 64. a elabora un set de instrumente de evaluare care ar putea să documenteze învăţarea artistică pe perioada ultimilor ani din şcoala elementară şi din liceu. realizată în 1985 cu încurajarea şi susţinerea Departamentului de Arte şi Ştiinţe Umaniste al Fundaţiei Rockefeller. 2006). abordarea Arts PROPEL. INTELIGENŢE MULTIPLE. muzică. Este vorba despre proiectul prin intermediul căruia Howard Gardner şi-a elaborat întreaga teorie. care cuprinde informarea standard şi diverse materii. conceptul de inteligenţe multiple a oferit baza dezvoltării curriculare în învăţământul preuniversitar.

este suficient ca una dintre parti sa fie in conflict pentru ca el sa es 50 . trasaturilor de personalitate. Se vorbeste despre un principiu al reciprocitatii atunci cand ne referim la existenta unui conflict. ce face trimitere la forma sa violenta.Psihologia educatiei evaluarea elevilor. grupuri. In realitate. Conform acestuia.1. scopurilor. Ceea ce se remarca este tendinta oamenilor de a sustine o reprezentare limitata asupra conflictului. in care ideea de agresivitate poate fi sau nu prezenta. Un conflict interpersonal este o situatie in care doua sau mai multe parti (persoane. valorilor. Important de retinut este faptul ca. conceptul de rezolvare a conflictelor delimiteaza o multitudine de aplicatii. Rezolvarea conflictelor in context educational 6. munca unui profesor va capata noi si puternice semnificatii. precum si cele referitoare la tehnicile de inducere a compliantei. Dorina Iusca realizarea conexiunilor între diverse arii curriculare şi realizarea unei alternative viabile în 6.univ. termenul include manifestari foarte complexe. incompatibilitate ce produce o stare de tensiune ce se cere descarcata. lect.dr. comunitati) aflate in interdependenta sunt (sau doar se percep) diferite sau chiar incompatibile la nivelul trebuintelor. Delimitari conceptuale In contextul scolii actuale. avand la indemana instrumentele de prevenire si rezolvare a conflictelor.

trasaturi. idem. 29 30 Ana Stoica-Constantin. Ulterior. precum si critica sistematica a modului in care aceasta aindeplinit o activitate pot deveni. amintim criteriul aparentei. “Ma scuzi ca am vorbit cu obiectele” demonstreaza faptul ca intreruperea sau ignorarea mesajului unei persoane pot constitui surse ale conflictelor.30  comunicarea absenta sau defectuoasa. M-am saturat!”. Dorina Iusca existe. Editura Polirom. iar Alex nestiind despre ce este vorba. la intoarcerea prietenului. Fraze precum “Nu vreau sa mai aud nimic. Din acest motiv. incepe unul. cu usurinta factori de tensiune ce vor declansa un conflict. ele fiind clasificate dupa diverse criterii. Exista mai multe tipuri de conflicte. ca atare.2. Sanda este convinsa ca au fost intelesi si. 21. Surse si tipuri de conflicte Dintre multitudinea de surse responsabile pentru aparitia si dezvoltarea conflictelor.univ. exista posibilitatea ca un conflict sa se declanseze doar la iluzia Un exemplu care demonstreaza principiul reciprocitatii este urmatorul29: Alex. prietenul Sandei pleaca in week-end cu acelasi tren in care urca si Jeni. Dintre acestea. Iasi. “Cum? Nu este adevarat!”. p. gusturi. in functie de care deosebim intre: conflictul manifest (ale carui cauze sunt evidente si recunoscute de catre persoanele aflate in conflict) si conflictul nemanifest (deseori avand surse neconstientizate sau interpretate eronat de catre indivizii implicati in conflict).  lezarea stimei de sine – minimalizarea succeselor sau a realizarilor majore ale unei persoane. “Nu este adevarat. 24. femeile sunt mai prudente si mai civilizate”.Psihologia educatiei perceptiei lui doar de catre una dintre parti. 2004. 51 . starea de ostilitate a Sandei va declansa conflictul. Conflictul interpersonal. raspunde celalalt. valori. lect. 6. “Eu cred ca regimul comunist a facut bine oamenilor”.  comportamentele neadecvate – agresivitatea.dr. p. selectam:  diferentele de opinii. atitudini. fosta lui prietena. “Femeile la volan sunt o calamitate”. lipsa de adecvare a conduitei la situatiile sociale (hohote de ras la o inmormantare. nevoi. zambetul larg cand cineva se plange ca si-a pierdut locul de munca) pot aduce dupa sine comportamente irationale exprimate prin conflict. chiar daca aceasta nu a avut o baza reala pentru a exista. se poarta cu el de parca infidelitatea a fost comisa.

3. avem de a face cu urmatoarele tipuri de conflicte:  disconfortul – cea mai usoara forma a conflictului.Psihologia educatiei lect. Ascultarea activa si asrtivitatea ca strategii de prevenire a conflictelor Ascultarea activa este o tehnica de conversatie prin care comunicam celui care vorbeste semnificatia pe care o acordam mesajului sau. situatia prezinta un potential exploziv. dar mult mai intensa. de suport emotional: de linistire. avand alt program. ce consta cel mai adesea intr-un schimb scurt si intens de cuvinte sau gesturi suparatoare.  neintelegerea – este o discrepanta intre sensul tranmis si cel receptat. Dupa criteriul nivelului. insa deseori nu comunica despre aceasta stare. soacra era suparata pentru ca tinerii nu urmau sa participe la masa festiva. Dorina Iusca Nora isi ajuta soacra sa pregateasca o masa festiva si tocmai a aranjat un platou cu prajituri.univ. ecoul sau este de scurta durata. multe conflicte au loc deoarece fiecare dintre interlocutor poate intelege altceva. in mod constant si fara echivoc. comportamentul scapand de sub controlul rational. sustinere a celuilalt. Ea arata in mod impersonal ce ma incomodeaza intr-o situatie.  criza – manifestarea cea mai grava a conflictului.dr.  tensiunea – similara cu disconfortul. ce efecte are asupra mea si cum as vrea eu sa fie. avand un caracter situational. Scopurile ascultarii active sunt: de informare: aflarea adevaratului motiv al supararii. fenomen ce poate duce la disensiuni pornite de la fapte neancorate in realitate. nefiindu-i limpede inca ce se intampla. de reducere a agresivitatii verbale. De fapt. incluzand violenta verbala sau fizica. Asertivitatea este apararea/ sustinerea/ cererea propriilor drepturi fara a nega drepturile celor din jur. este forma de conflict in care are loc schimbarea atitudinii fata de o persoana. persoana in cauza are sentimentul ca ceva nu este in ordine.  incidentul – supranumit si “furtuna intr-un pahar cu apa”. insotita eventual de opinii fixe. este un conflict neprevazut. Asertiunea-Eu este o fraza prin care se incepe rezolvarea unui conflict. 6. 52 . Soacrei nu-i place cum arata acesta si-si manifesta nemultumirea.

Inteligenţe multiple. Editura Ştiinţifică.. Iaşi.. I. As vrea sa fiu lasat sa vorbesc pana la capat. Psihologie şcolară. Editura Polirom. Pânişoară. Editura U. 2006. Tinca.  Creţu. . 2006. Noi orizonturi..  Potolea. 1972. Iaşi. Bucureşti. 2004. Inteligenţa emoţională. Iucu. Robert J.  Sălăvăstru. 2005.  Cand nu sunt bine platit. pentru ca imi pierd firul ideilor.O.dr. Iaşi. Pânişoară. Dorina Iusca  Cand primesc observatii in fata clientilor ma simt foarte umilit. D.H. As dori sa nu mai fiu pus in aceasta situatie.  Sternberg. Editura Polirom. 2009. 2005. Editura Polirom. fac datorii / ma simt exploatat pentru ca nu castig cat mi se cuvine. Bucureşti. Cluj-Napoca. 1999.  Maslow. Manual de creativitate. R.. L.O. Editura Polirom. 1996. Aptitudinile.  Jurcău. Bucureşti. N. 53 .  Cosmovici. A. Iaşi. Editura Polirom.. Editura Curtea Veche. 1998.. B. P. Editura Trei. Iaşi. 2001. A.Psihologia educatiei Exemple de Asertiuni-Eu: lect.  Golu. I.... I. Editura Polirom.univ. Bucureşti. As dori ca munca mea sa fie apreciata corect.  Goleman.. Psihologie generală. Psihologia învăţării şi a dezvoltării. 2008. Editura Trei. Editura Humanitas.  Cand sunt intrerupt. 2001. Iacob.. Psihologia educaţiei. Editura Sigma. D.. Zorgo. Ştiinţa învăţării. Bucureşti. sunt derutat. Editura Polirom.  Negret-Dobrişor. Iaşi. Press. 2009. pentru ca ei ma vad in postura de subordonat. Daniel. Iaşi. Comunicarea eficientă. H.  Crahay. Marcel. Al.  Gardner. Editura Polirom. Psihologia educaţiei. Motivaţie şi personalitate. T. 2007. Pregătirea psihopedagogică. Bucureşti.  Roşca... Psihologia vârstelor. I. Bibliografie selectiva  Cosmovici. A.. Ion-Ovidiu.  Pânişoară. Neacşu. Iaşi.. Psihologie şcolară.

Bucureşti. Dorina Iusca  Stoica-Constantin.Psihologia educatiei lect. 54 . Editura România Press.. M. Conflictul interpersonal. Bucureşti. Iaşi. Ursula. Editura Didactică şi Pedagogică. Ana.dr. Editura Polirom. 2008. Psihologia modernă. o Zlate. Editura Polirom.  Zisulescu. 2004.univ. 2004. 1971. Ştefan.  Şchiopu. Iasi. Psihologia mecanismelor cognitive. Creativitatea pentru studenţi şi profesori.  Stoica-Constantin. 2006. Aptitudini şi talente. Editura Institutul European. Iaşi.