P. 1
Cabala Revelata

Cabala Revelata

|Views: 11|Likes:
Published by condoliza

More info:

Published by: condoliza on Dec 07, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/26/2014

pdf

text

original

Sections

  • BIOGRAFII
  • INTRODUCERE
  • CRIZA GLOBAL! ARE UN SFÂR$IT FERICIT
  • EGOISMUL ESTE UN CATCH-22
  • NECESITATEA ALTRUISMULUI
  • PE SCURT
  • TRAMBULINA PENTRU CRE$TERE
  • ÎN SPATELE U$ILOR ÎNCHISE
  • TIKKUN—CORECTAREA INTEN%IEI DE A PRIMI
  • LUMILE SPIRITUALE
  • PATRU FAZE DE BAZ!
  • CALEA
  • PIRAMIDA
  • PRECUM SUS, A$A &i JOS
  • URCÂND SCARA
  • DORIN%A PENTRU SPIRITUALITATE
  • TREI GRANI%E ÎN STUDIUL CABALEI
  • PRIMA GRANI%! – CE PERCEPEM
  • A DOUA GRANI%! – CE PERCEPEM
  • A TREIA GRANI%! – CE PERCEPEM
  • O REALITATE NON-EXISTENT!
  • UNDE ESTE O CALE, ACOLO A FOST O VOIN%!
  • PE SCURT
  • SCHIMBÂND SOCIETATEA PENTRU A M! SCHIMBA EU
  • PATRU FACTORI
  • INEVITABILA MOARTE A EGO-ULUI
  • REMEDIUL
  • FALSA LIBERTATE
  • MOTIVUL
  • ALTE SCRIERI
  • DESPRE BNEI BARUCH

CABALA REVELAT!

Rav Michael Laitman PhD Introducere de: Profesor Ervin Laszlo

-1-

Cabala Revelat"
Ghidul Personal Pentru o Via!" Mai Lini#tit"

LAITMAN KABBALAH PUBLISHERS

Rav Michael Laitman PhD Introducere de: Profesor Ervin Laszlo

-2-

CABALA REVELAT! Ghidul Personal Pentru o Via"# Mai Lini$tit#

Copyright © 2006 de MICHAEL LAITMAN Toate drepturile rezervate Publicat de Laitman Kabbalah Publishers www.kabbalah.info ; info@kabbalah.info 1057 Steeles Avenue West, Suite 532, Toronto, ON, M2R 3X1, Canada 194 Quentin Rd, 2nd floor, Brooklyn, New York, 11223, USA Tip#rit în Canada Nici o parte a acestei c#r"i nu poate fi folosit# sau reprodus# sub nici o form#, f#r# permisiunea editorului, cu excep"ia citatelor incluse în recenzii $i articole privitoare la carte. _____________________________________________________ Biblioteca de Îndosariere a Publica#iilor Congresului Laitman, Michael. Cabala Revelat#: Ghidul personal pentru o via"# mai lini$tit# / Michael Laitman p. cm. ISBN 0-9781590-0-4 1. Cabala. 2. Misticism—Iudaism. 3. Via"a spiritual# - Iudaism. I. Titlu. BM525.L253 2006 296.1’6 - dc22 2006031322 ______________________________________________________ Redactor: Claire Gerus Layout $i Grafic#: Baruch Khovov Design copert#: Richard Aquan Tip#rire $i postprocesare: Uri Laitman Redactor Executiv: Chaim Ratz Fotografie copert#: Manuscriptele cabalistului Yehuda Ashlag, cu sprijinul arhivelor Bnei Baruch $i a Studioului Yaniv, Israel. ___________________________________________________________ PRIMA EDI%IE: IANUARIE 2007 Traducere din limba englez#: Mirela Simonescu

-3-

... 9 CAPITOLUL 1 ........................................................................................................................................................................................ 38 O nou# metod# pentru o nou# dorin"# ...................... 40 PE SCURT .................. 14 Marele Plan .....................................................18 Motorul Schimb#rii ................ 24 Necesitatea Altruismului ........................................23 Egoismul este un Catch-22 .......... 31 Trambulin# pentru Cre$tere ............. 29 CAPITOLUL 2–CEA MAI MARE DORIN%A A TUTUROR .... 16 Alte C#i ........20 Ascunzând.........................CABALA: ATUNCI $I ACUM ........................................................................................................... 33 Evolu"ia dorin"elor ...........................................18 Cabala intr# în scen# .................................................................19 Ocupând locul Conduc#torului ..................................................................................................25 Percep"ie intensificat# .............................................................................................................................................................................................................31 În spatele u$ilor închise ........................................................................................................................................................................................................................CABALA REVELAT! SUMAR Biografii .......................27 Momentul este Acum ........................................... 17 Marile Întreb#ri ....................................................................34 Controlând dorin"ele ................................... 7 Introducere .................... 28 PE SCURT ....................... Cercetând...................... dar Neg#sind............ 14 Transmiterea &tiin"ei ...............................37 Apare o nou# dorin"# ......................................... 22 Criza global# are un sfâr$it fericit ............................................................42 -4- ............................................................................................................39 Tikkun—Corectarea inten"iei de a primi ...............

... 85 Al &aselea Sim" ......................................................................................................64 Dorin"a pentru Spiritualitate .................................................77 Prima grani"# – Ce percepem .......................................................................................................CAPITOLUL 3 – ORIGINEA CREA%IEI .77 A treia grani"# – Ce percepem .... 83 Mecanismul de m#surare .....................................77 A doua grani"# – Ce percepem .78 Perceperea Realita"ii ........................................................ 49 Calea ....... 81 O Realitate non-existent# ... a$a $i Jos ........................ 91 PE SCURT.....................................................68 PE SCURT......................................................................................................................................................... 75 Trei Grani"e în studiul Cabalei ................. 94 -5- ...............................45 Cercetarea Gândului Crea"iei ............................................................... 88 Gândul Crea"iei .................... 61 Precum Sus.............53 Adam Ha Rishon—Sufletul comun .......................................................................................................................................63 Urcând Scara ........................................................................................... 60 Piramida .......................................................................59 CAPITOLUL 4 – UNIVERSUL NOSTRU ............................... 86 Unde este o Cale Acolo a fost o Voin"a ....................................................................................................... 90 Reshimot—Înapoi în viitor ................................................................................43 Lumile Spirituale ...................................................................... 57 PE SCURT..................................................43 Patru faze de baz# ....................................................................................................73 CAPITOLUL 5– A CUI REALITATE ESTE REALITATEA?......................................................................................................................................

...101 Cunoa$te"i-v# limitele ..................................................121 Credin"a ........................................................................................................................................................................................................................126 Despre Bnei Baruch .................................................122 Motivul ..................................119 Condi"ii pentru Libera Alegere ...............................................................106 Schimbând Societatea pentru a m# Schimba Eu ............................................................................. 97 O Nou# Lume Temerar# în Patru Pa$i ..............CAPITOLUL 6– DRUMUL (DREPT) C!TRE LIBERTATE .....................................................107 Patru factori ...................................................................111 Nici un Anarhist ......................104 H#"urile Vie"ii ................................................116 Remediul ..............................................................................................................................................120 Implementând Libera Alegere .................. 130 -6- ................................109 Alegând mediul potrivit pentru corec"ie ...........................................................................................................................................................124 Alte scrieri ..................................................122 PE SCURT......96 Întunericul dinaintea R#s#ritului ...............................................................117 Falsa Libertate .115 Inevitabila moarte a Ego-ului ...............

drumul s#u s-a intersectat cu Cabalistul Rabbi Baruch Shalom HaLevi Ashlag (1906-1991). încât a devenit cel mai apropiat discipol $i asistentul personal al lui Baruch Ashlag. PHD Rav Michael Laitman. este de"in#torul unui Masterat în bio-cibernetica. Ast#zi. este o autoritate interna"ional# a Cabalei autentice. el a început s# studieze Cabala. numit Sulam (Scara). PhD. mai târziu îndreptându-se c#tre Cabala. -7- . în toat# omenirea. In 1976. În 1979. traduse în 10 limbi. cunoscut ca Baal HaSulam datorit# comentariului s#u despre Cartea Zohar. primul fiu n#scut. este considerat ca fiind principala autoritate a Cabalei. $i-a luat Doctoratul în Filozofie $i Cabala. În ultimii ani. Rusia. $i succesorul Cabalistului Rabbi Yehuda Leib HaLevi Ashlag (1884-1954). fiind autorul a 33 de c#r"i despre acest subiect. $i a avut o carier# $tiin"ific# de succes. c#utând noi c#i în Cabala. $i o studiaz# $i în prezent.BIOGRAFII RAV MICHAEL LAITMAN. pentru a-$i aprofunda cercet#rile $tiin"ifice. petrecându-$i majoritatea timpului în compania respectatului s#u mentor. la Institutul de Filozofie din cadrul Academiei de &tiin"e din Moscova. Lec"iile sale sunt transmise zilnic la televiziunea prin cablu $i prin internet. Preg#tirea sa de baz# este foarte neobi$nuit# pentru o persoan# cu renume în sfera spiritualului: el a fost preg#tit în $tiin"e. el a devenit un conferen"iar foarte c#utat în cercurile academice din Statele Unite $i Europa. Michael Laitman a fost atât de impresionat de fiul lui Baal HaSulam. asimilând cât de mult a putut din înv#"#turile acestuia.

Prof. N#scut în Budapesta. eveniment relatat atât în revistele Life. $i are 1. dedicat subiectului Cabala. PROFESOR ERVIN LASZLO Prof. Ungaria.kabbalah. În 1970 a primit Doctoratul de Stat. Laitman este fondatorul $i pre$edintele Institutului de Educare $i Cercetare în Cabala – Bnei Baruch. în 1932. El a scris $aptezeci $i dou# de c#r"i. Time. Înc# din anul 2000. Laszlo a debutat ca pianist concertant la vârsta de cincisprezece ani. traduse în optsprezece limbi.info ca fiind unul dintre cele mai cunoscute site-uri de pe internet.4 milioane de acces#ri lunare. care opereaz# cel mai mare $i mai extensiv site pe internet. din Paris. Canada. În urm#torii ani. Ervin Laszlo.Dr. cel mai mare grad al Universit#"ii Sorbona. care a scris cu atâta amabilitate introducerea la aceasta carte. Newsweek cât $i în media interna"ional#. este fondatorul $i exponentul cel mai de seam# al Sistemelor de Filozofie $i Teoriei Generale a Evolu"iei. www. Premiul P#cii din Japonia. -8- . în New York.info . cât $i al cantit#"ii de materiale informative despre $tiin"a Cabalei. el a primit în 2001 Premiul Goi. în 1963. Website-ul furnizeaz# acces nelimitat la textele Cabalistice în peste 20 limbi. atât din punct de vedere al num#rului de vizitatori. Enciclopedia Britanica recunoa$te site-ul www. Finlanda. el a fost recompensat cu PhD onorifice în Statele Unite. Laszlo a urmat calea $tiin"ei $i a filozofiei în jurul vârstei de dou#zeci $i cinci de ani $i a început publicarea c#r"ilor $i articolelor sale.kabbalah. Ca recunoa$tere a implic#rii sale la în"elegerea $i dezvoltarea global#. Rusia $i Ungaria.

Un proverb chinez avertizeaz# ca „Dac# nu schimb#m direc"ia. împreun# cu alte în"elepciuni autohtone. $colile noastre de gândire mecanic#. dezv#luirea Cabalei ca un autentic mod de instruire. $i pe care noi am uitat-o. -9- . când în"elepciunea Cabalei. Acum. din zilele noastre. este de importan"a unic#. mai mult de 6. el este cel mai important Cabalist în via"a. au e$uat în a furniza bun#starea $i sus"inerea pe care o promiseser#. Aplicând acestea la realitatea contemporan#. În"elepciuni indigene apar ast#zi. se pot provoca dezastre: Schimbarile climaterice amenin"# s# schimbe vaste arii ale planetei noastre în suprafe"e lipsite de condi"ii de via"#. sunt dezv#luite în totalitate. Aceasta se suprapune unei diminu#ri la nivel global a rezervelor de hran#.000 copii pier zilnic din cauza bolilor provocate de apa poluat#. dar în viziunea mea. deoarece obiceiurile. vom sfâr$i probabil exact acolo unde am început”. In medie.INTRODUCERE Sunt încântat $i onorat pentru c# mi s-a permis s# scriu introducerea c#r"ii Dr-lui Laitman. necorespunz#toare habitatului uman $i inadecvate pentru produc"ia alimentar#. În plus. Nu doar c# autorul îmi este un drag prieten personal. un reprezentant marcant al în"elepciunii ce a fost "inut# secret# vreme de dou# milenii. Exist# din ce în ce mai pu"in# ap# potabil#. necesar# doar unei jum#t#"i a popula"iei globului. În lumea de ast#zi. Ne ajut# sa recâ$tig#m con$tien"a în"elepciunii pe care str#mo$ii no$tri o posedau. Cabala Revelat!: Ghidul Personal pentru o Via"a mai Lini#tit!. cred ca nu exista o persoan# mai potrivit# pentru a expune esen"a acesteia. cele mai multe economii mondiale au devenit din ce în ce mai pu"in productive.

umanitatea va inainta – nu neap#rat . toate vor face loc încrederii reciproce $i respectului. Vor fi luate m#suri pentru protejarea mediului. exist# o insecuritate profund# atât în "#rile bogate cât $i în cele s#race. astfel încât urm#torul scenariu s# fie deasemeni posibil: Dup# cum se va ar#ta la sfâr$itul acestei c#r"i. interna"ionale $i interculturale. invadeaza Europa. urmând s# împ#r"im obiectivele comune ale p#cii $i ale sus"inerii. &tirile globale $i mediile culturale pot explora noi perspective $i pot aduce în prim plan inova"ii sociale $i culturale. se vor crea surse efective de hran# $i sisteme de distribu"ie a resurselor. neo-nazismul $i alte mi$c#ri extremiste. Putem intoarce roata. Astfel. Fundamentalismul islamic se r#spânde$te în lumea musulman#.10 - . vie"uirea noastr# pe aceast# planet#. De aceea. o cultur# a tr#irii alternative $i a valorilor responsabilit#tii. $i fanatismul religios î$i face apari"ia pe tot cuprinsul planetei. c#tre servirea nevoilor popula"iei. Conduc#torii lumii afacerilor pot recunoa$te fundamentele schimb#rii $i pot contribui cu bunuri $i servicii ce sunt necesare. se vor dezvolta $i folosi noi tehnologii în energetic#. televiziunea. nu este obligatoriu. se afl# sub semnul întreb#rii. Oamenii $i comunit#"ile vor fi gata s# coopereze $i s# formeze parteneriate productive. va duce la sus"inerea abord#rii unui punct de vedere ecologic. Totu$i. neîn"elegerile na"ionale. Astfel încât. Influen"ate fiind de aceste dezvolt#ri. putem s# o scoatem la cap#t împreun#. re"elele de comunica"ii ale companiilor $i ale comunit#"ilor pot cl#di o nou# viziune a sinelui $i a naturii. conflictele rasiale. transport $i agricultur#. opresiunile. inegalitatea economic# $i inegalitatea între sexe. iar internetul. În aceast# viziune pozitiv#. In societatea civil#. un e$ec la nivel global.În multe p#r"i ale planetei. fondurile financiare vor fi redirec"ionate de la proiectele armate $i de ap#rare. în loc s# asist#m la pr#bu$irea datorat# conflictelor $i r#zboaielor. violen"a $i terorismul au devenit solu"iile favorite de a rezolva conflictele.

a crimelor. „Problemele importante cu care ne confrunt#m.” &i totusi. doar c# acum este redescoperit#. Încerc#m s# lupt#m împotriva terorismului. Când studiem aceste modalit#"i. care sunt foarte pertinente. umanitatea a început s# caute noi c#i $i modalit#"i de gândire. dar cu siguran"a c#tre o lume a bucuriei p#cii. Conform acestora. Înc# nu am mobilizat voin"a. Eram obi$nui"i s# gândim despre con$tien"a uman# tipic# $i „normal#”. nu se pot rezolva la acela$i nivel de gândire folosit pentru crearea lor. Alte abord#ri ale subiectului erau considerate a fi „new age”. c# este ceea ce noi percepem cu cele cinci sim"uri ale noastre. Într-adev#r. cu acelea$i metode care au produs ini"ial toate aceste probleme. O lume a p#cii $i a sus"inerii ne poate a$tepta. vom g#si c# adev#rul este chiar opusul acestui lucru. Gândirea reduc"ionist#.11 - . Am considerat ca fiind imaginar. Percep"ia obi$nuit# era c# sfâr$itul nostru este acela$i cu sfâr$itul corpului nostru fizic. noi incerc#m exact aceast# metod#.c#tre o lume a autosus"inerii $i cooper#rii între comunit#"i. Depunem eforturi pentru a g#si solu"ii tehnologice $i remedii temporare. este un moment important deoarece aceasta con$tien"# planetar# este redescoperit#. orice altceva. Einstein ne spunea. antice. $i nici viziunea de a face schimb#ri permanente $i fundamentale. CON$TIEN%A PLANETAR! In lumina actualei crize globale. Dar dac# privim c#tre istoria ideilor. Ideea c# noi suntem cumva p#r"i ale aceluia$i m#re" întreg. con$tien"a planetar# nu este neap#rat o no"iune arhaic#. mecanic# $i . a bolilor $i a altor „boli ale societ#"ii”. îns# noi în prezent nu ne îndrept#m în aceast# direc"ie. Acestea sunt în"elepciunile indigene. „misticism” sau „esoterism”. a degrad#rii mediului. a s#r#ciei. realiz#m c# noua con$tien"a planetar# este de fapt o con$tien"# foarte veche $i peren#. ci esen"a acesteia. a fost considerat# o excep"ie a istoriei civiliza"iei umane. a lini$tii $i a unei complete automul"umiri.

elementul p#cii. sunt concepte ale „con$tien"ei planetare”. Totu$i. la fel ca $i în lumea Vestic# ce a precedat timpurile moderne. Este momentul prielnic ca s# restauram toate acestea. nu doar c# promoveaz# conceptul uniunii $i integrit#tii umanit#"ii $i a universului. Mai degrab#. care s-a dezvoltat în lumea vestic# în ultimii 300 de ani. Cabala în forma ei autentic#. dac# vrem s# ne asigur#m c# copiii $i nepo"ii no$tri vor avea un viitor sigur. ci doar excep"ia. trebuie s# dezvolt#m con$tien"a planetar#. Dupa cum am înv#"at prin intermediul scrierilor Dr. Doar c# Vestul $i societa"ile vestice au uitat aceste no"iuni. Laitman. trebuie s# cultiv#m ni$te $abloane care s# ne permit# s# form#m o familie uman# unit#. ei au fragmentat integritatea. despre natur#. civiliza"ia planetar# a omenirii. ar trebui sa fie o civiliza"ie ale c#rei elemente s# fie un angrenaj care s# men"ina $i s# dezvolte întregul sistem. În alte culturi. Acest termen define$te con$tiin"a sor"ii noastre comune în calitate de fiin"e umane.fragmentat#. în calitate de locuitori ai acestei planete. Dac# vrem ca sa ne sus"inem propria existen"#. Aceast# diversitate este elementul de armonie. Alte culturi nu împ#rt#$esc acela$i punct de vedere. dar $i ofer# metode practice de restaurare a ceea ce a fost pierdut. Majoritatea culturilor tradi"ionale nu agreaz# ideea c# oamenii nu au nimic în comun. Chiar $i Vestul nu a aderat în totalitate la punctul de vedere mecanicist. posed# acestea. l#sat mo$tenire ca aplica"ie (sau mai bine spus ca o aplica"ie eronat#) a filozofiei Newtoniene. era una a apartenen"ei. uniunea sistemului. Fiecare societate care a supravie"uit. R#d#cinile clasice ale tuturor în"elepciunilor tradi"ionale. În cadrul procesului cre#rii progresului economic $i tehnic.12 - . nu constituie norma. o civiliza"ie planetar#. decât doar interese trec#toare care coincid întâmpl#tor. . a unicit#tii. con$tien"a ce prevala. aceast# civiliza"ie nu trebuie s# fie o cultur# monolitic# în care to"i s# urmeze acelea$i idei $i în care o persoan# sau o na"iune s# dicteze acele idei celorlal"i. Pentru a inainta.

Este recomandarea mea de suflet s# parcurge"i rândurile acestei c#r"i. $i calea evolu"iei care ne poate duce c#tre o lume a p#cii. Ervin Laszlo . deoarece furnizeaz# mult mai mult decât cuno$tiin"e generale despre o în"elepciune antic#. a bun#st#rii $i a sus"inerii. aceea de a alege între calea involu"iei ce duce la pr#bu$irea lumii înconjur#toare. Deasemeni furnizeaz# cheia ce asigur# bunastarea umanit#"ii în aceste timpuri critice. a armoniei. când facem fa"a unei provoc#ri f#r# precedent.13 - .

Ei aveau sentimentul de intimitate cu natura $i se bucurau de rela"ia lor cu aceasta. care era rolul umanit#"ii în acest Mare Plan. &i ce era mai important. ca s# simt# siguran"a. a$a cum facem noi în aceast# lume „f#urita de om”. oamenii aspirau nu doar s# înve"e mai multe despre lumea înconjur#toare. ci $i în primul rând doreau s# determine ce sau cine o guverna. Acei pionieri în cercetarea Naturii vroiau s# afle dac# Natura avea un scop precis.1 CABALA: ATUNCI $I ACUM MARELE PLAN Nu este nici un secret în faptul c# $tiin"a Cabala nu a început ca un trend ce poate fi ast#zi observat la Hollywood. oamenii erau mult mai apropia"i de natur#.14 - . Când a ap#rut. În plus. i-a f#cut pe mul"i s# cerceteze $i s# descopere ce plan avea Natura pentru ei. ne temeam de for"ele naturale. a$a cum fac ast#zi. frica de Natur#. cre$tea. apropierea de aceasta. În acele zile. decât sunt ast#zi. Acei indivizi care au primit cel mai înalt nivel de . $i implicit pentru noi to"i. În acele vremuri timpurii. $i în acela$i timp. Nu erau înc# atât de centra"i pe sinele lor precum sunt ast#zi. $i temându-se de ea. ei aveau pu"ine motive de a se deta$a de natur#. $i dac# era a$a. pe de alt# parte. în acele timpuri. ei nu puteau s# evite vitregiile acesteia. Fiind intimi cu Natura pe de o parte. ceea ce ne determin# s# ne raport#m la Natur# ca la o for"# superioar# nou#. umanitatea era o parte inseparabil# de Natur# $i intimitatea lor cu aceasta. oamenii nu se puteau ascunde de elementele Naturii. De fapt ea exist# de mii de ani. Intradev#r. umanitatea nu cuno$tea destule despre Natur#.

$i acest lucru este foarte important.cunoa$tere. Când a descoperit Marele Plan. Cabali$tii se refer# la arhitectul Marelui Plan. &i vice versa. El $i-a dat seama c# singura garan"ie împotriva mizeriei $i fricii. nu doar c# l-a cercetat în profunzime. acela al Marelui Plan. Ace$ti termeni sunt sinonimi. cuvântul „Creator” este o invita"ie personalizat# pentru a experimenta lumea spiritual#. . ci urm#torul nivel pe care o fiin"# uman# ar trebui s#-l ating# pentru a primi o cunoa$tere superioar#. nu a precupe"it nici un efort ca s# inve"e pe oricine dorea acest lucru. Multe c#r"i de Cabala au fost scrise $i în alte limbi. a fost Abraham. De aceea. Cu alte cuvinte. Limba original# a Cabalei este ebraica. Termenul „Cabalist” vine din cuvântul ebraic Kabbalah (recep"ie). Cuvântul ebraic pentru Creator este Boreh $i con"ine doua cuvinte: Bo (vino) $i Re’eh (vezi). o limb# dezvoltat# special de $i pentru Cabali$ti.15 - . când Cabali$tii vorbesc despre Natur# sau despre legile Naturii. Din acest motiv. ce a început o dinastie a înv#"#torilor Cabali$ti: cei mai merituo$i studen"i au devenit urmatoarea genera"ie de Cabali$ti. dar termenii de baz# intotdeauna sunt în Ebraic#. ca fiind „Creatorul” $i la Planul în sine ca fiind „Gândirea Crea"iei”. care transmiteau cunoa$terea urm#toarei genera"ii de studen"i. termenul „Creator” nu are semnifica"ia unei entit#"i distincte. Abraham a devenit primul Cabalist. ca s# ii ajute s# comunice între ei despre subiectele spirituale. ei vorbesc despre Natur# sau despre legile Naturii. Pentru un Cabalist. ei vorbesc despre Creator. supranaturale. sunt cunoscu"i sub numele de „Cabali$ti”. Si indata ce $i-a dat seama de acest lucru. era ca oamenii s# in"eleag# planul Naturii în ceea ce-i prive$te. Un individ unic printre ace$ti pionieri. dar în primul rând i-a înv#"at $i pe al"ii. când vorbesc despre Creator.

foarte implica"i în comunit#"ile în care tr#iau. a exprimat în mod candid gândurile sale despre cum secretizarea a afectat Cabala: „Pentru c# omul nu avea cheia potrivit# s# acceseze secretul. a dat na$tere numeroaselor pove$ti $i legende ce o înv#luiau.TRANSMITEREA $TIIN%EI Cunoa$terea pe care primii cabali$ti au atins-o. Dup# aceea a fost ceva natural ca ei s# devin# înv#"#tori. au fost capabili s# explice fenomenele naturale cu care ne întâlnim to"i. un mare matematician $i filozof. Gottfried Leibnitz. Dintre to"i ace$ti . ca la ni$te oameni misterio$i care se ascund în locuri întunecoase. setea de cunoa$tere a fost în final redus# la tot felul de presupuneri $i supersti"ii care au dus la transmiterea unei „Cabala vulgar#” care avea prea pu"in în comun cu adevarata Cabala. $i care scriu scripturi magice. Adesea Cabalistii erau conduc#torii na"iilor lor. $i cunoa$terea care ne-a fost transmis#. ele înc# aduc confuzie chiar $i celor mai riguro$i gânditori. primii cabali$ti erau foarte deschi$i în legatur# cu cunoa$terea lor. $i toate acestea se g#sesc în c#r"i ”. a facut mai mult decât s#-i ajute s# in"eleaga cum func"ionau lucrurile în spatele scenei. Poate c# noi ne gândim la ace$ti cabali$ti. Abordarea clandestin# a Cabalei. De$i multe dintre aceste pove$ti sunt false. $i în acela$i timp. De fapt. $i a generat numeroase fantezii ap#rute sub denumirea fals# de magie. pân# la sfâr$itul secolului 20. s# devin# baza atât pentru $tiin"ele antice cât $i pentru cele moderne. Cabala a fost într-adev#r "inut# secret#. Cu ajutorul acesteia.16 - . în camere luminate de lumân#ri. Ei bine. Dar Cabala nu a fost întotdeauna secret#.

si care mai târziu a devenit baza $tiintelor moderne. El a fost primul care a tradus cuvântul Kabbalah. Regele David este probabil cel mai cunoscut exemplu de mare Cabalist care a fost deasemeni $i un mare conduc#tor. Pythagora.” ALTE C!I Dar filozofii nu erau cabali$ti.conduc#tori. $i-a luat înv#"#turile de la cabali$ti. Aceast# schimbare de direc"ie. a condus omenirea într-o direc"ie opus# cunoa$terii ini"iale pe care o ob"inuser# cabali$tii. De$i filozofia vestic# a încorporat în ea o parte a cunoa$terii Cabalei. într-un mod foarte specific. . ei nu puteau in"elege pe deplin cunoa$terea cabalistic#. $colar clasic $i expert în tradi"ii $i limbi antice. în cuvântul grec filozofie . necunoscut contemporanilor s#i. pe care noi o percepem prin intermediul celor cinci sim"uri. omenirea a f#cut un regres. cunoa$terea ce trebuia sa fie dezvoltat# $i abordat#. Implicarea cabali$tilor în societ#"ile lor. scrie în cartea sa „De art# Cabalistic#”: „Profesorul meu. red#m ceea ce Johannes Reuchlin. Cabala nu ne las# s# ne tr#im vie"ile în praf.17 - . Deoarece ei nu au studiat Cabala. Dar Cabala este o $tiin"# ce studiaz# ce se întâmpl# dincolo de ceea ce sim"urile noastre percep. s# dezvolte bazele a ceea ce cunoa$tem acum sub denumirea de „Filozofia Vestic#”. acolo unde în acele vremuri nu existau cabali$ti. un umanist. a sfir$it prin a lua o cu totul alt# direc"ie. dar ne eleveaza min"ile c#tre culmile cunoa$terii. tat#l filozofiei. Si ca rezultat. Aceasta schimbare a condus omenirea c#tre un regres a c#rui consecin"e le vom explora în urm#torul capitol. În aceast# privin"#. Filozofia vestic# a generat $tiin"ele ce studiaz# lumea noastr# material#. i-a ajutat pe $colarii contemporani cu ei. a fost dezvoltat# incorect. De aceea. Când cunoa$terea cabalist# a migrat în alte p#r"i ale omenirii. deasemeni a luat un curs diferit.

clarv#z#tori. $i mai târziu a $tiin"ei. &i câ"iva s-au îndreptat c#tre Cabala. r#spunsurile pe care le furnizeaz# au leg#tur# direct# cu acestea. Mesopotamia nu a fost doar locul de na$tere al Cabalei. Motivul a fost simplu – nu era cerere pentru ea. în Mesopotamia. Ace$ti oameni caut# în alt# parte r#spunsuri la întreb#rile de baz# despre scopul vie"ii. farmecele . în Univers?” „Care este scopul existen"ei noastre?” Cu alte cuvinte „De ce ne-am n#scut?” Dar ast#zi.toate . nu mai corespunde nevoilor lor. R#spunsurile furnizate de religie $i $tiin"a nu îi mai satisfac. adesea urmând mai multe înv#"#turi în acela$i timp. cu aproximativ 2000 de ani în urm#. Ei s-au îndreptat c#tre înv#"#turile Estice. ce a avut loc atunci când ne-am îndep#rtat de Cabala $i ne-am îndreptat c#tre filozofie. magie $i misticism. Amindou# au fost create ca s# r#spund# întreb#rilor fundamentale ale omului: „Care este locul nostru în lume. umanitatea era ocupat# cu dezvoltarea religiilor monoteiste. În acele zile. mai mult ca oricând. numerologia. vr#jitoria. Astrologia. clarviziunea. dar $i cel al primelor înv#"#turi antice $i a misticismului. oamenii tr#iau înconjura"i de multe înv#"#turi diferite. magia. Redescoperind r#spunsurile antice despre în"elesul vie"ii. mul"i oameni simt c# ceea ce a func"ionat 2000 de ani. o "ar# antic# ce se afla pe actualul teritoriu al Irakului. CABALA INTR! ÎN SCENA Cabala $i-a f#cut „debutul” în urm# cu aproximativ 5000 de ani. Deoarece Cabala a fost formulat# ca s# r#spund# acestor întreb#ri fundamentale.18 - . repar#m ruptura dintre umanitate $i Natur#. Înc# din acele timpuri.MARILE ÎNTREB!RI Cabala a devenit o $tiin"# ascuns#.

„Nevoia este mama inven"iei” $i avea dreptate. Este cu totul alt nivel de cunoa$tere. cine sau ce a creat legile vie"ii. Este o formul# foarte simpl#: când dorim ceva. MOTORUL SCHIMB!RII Dorin"ele nu apar pur $i simplu din neant. Înainte de aceasta. În mod similar. ne adun#m for"ele $i ne dezvolt#m abilit#"ile necesare. dar ceva ce înc# nu ne d#deam seama ce este. Modul în care dorin"ele noastre evolueaz#. Ei nu î$i puneau întreb#ri despre originea vie"ii. Plato. sau ce era mai important. Oamenii doreau s# $tie c# vie"ile lor erau în siguran"#. spunea cândva. Atât timp cât oamenii erau ferici"i cu credin"ele lor. cum ar fi. dorin"ele nu sunt sim"ite. facem ceea ce este necesar pentru a ob"ine acel lucru. sau în cel mai bun caz sunt sim"ite ca o nelini$te. Ne facem timp. Aceasta este o dorin"a ce înc# nu a ajuns la maturitate. Spre deosebire de minerale. Pe m#sur# ce dorin"ele omenirii se dezvolt#. Noi to"i am experimentat acest sentiment de a dori ceva. $i ce trebuiau s# fac# pentru a fi ferici"i. nu sim"eau vreo nevoie de schimbare.acestea $i multe altele au fost dezvoltate în Mesopotamia. este ca diferen"a între a înv#"a cum s# conduci o ma$in# $i a înv#"a cum s# construie$ti una. rezult# c# motorul schimb#rii este dorin"a. Cabala ne înva"a c# singurul mod în care putem înv#"a ceva este ca întâi s# dorim s# înv#"#m acel lucru. La o prima vedere acestea ar putea p#rea pu"in diferite. plante $i animale. define$te $i construie$te istoria întregii umanit#"i. astfel încât s# î$i poat# îndeplini dorin"ele. Din toate acestea. oamenii evolueaz# în . Dar. „Vreau o pizza”. Ele se formeaz# în mod incon$tient în interiorul nostru $i ies la suprafa"a doar când devin ceva definibil. centrul cultural al lumii antice. diferen"a dintre a întreba despre via"# $i de a întreba despre regulile dup# care se ghideaz# via"a.19 - . acestea fac ca oamenii s# studieze mediul înconjur#tor.

$i toat# umanitatea era precum o singur# na"iune. $i pentru fiecare persoan#. Cabali$tii se refer# la acest motor ca la „o dorin"a de a primi pl#cerea”. Pur $i simplu nu func"ioneaz#. În acele zile. Ast#zi. Ei au crescut deta$ându-se de Natur#. dorin"a de a primi era la nivelul zero. în schimb. a fost modul de via"a natural. separându-se de aceasta $i totodat# unii fa"a de al"ii. în Mesopotamia. dorin"ele sunt din ce în ce mai puternice. Pentru fiecare genera"ie. În loc s# î$i doreasc# s# se adapteze ei Naturii. dorin"ele nu erau destul de puternice ca s# ne separe de natur#. $i nici nu doreau acest lucru. ceva asem#n#tor telepatiei. în acele zile. sau mai simplu. iar cuvintele nu erau necesare. dup# multe secole. nu întotdeauna cu succes ). Oamenii au început s# doreasc# s# schimbe Natura $i s# o foloseasc# în avantajul personal. „dorin"a de a primi”.mod constant. notate de la zero la patru. De fapt. Dar între timp. Erau timpuri ale unita"ii. ne afl#m la nivelul patru – cel mai intens nivel. Ast#zi. pentru care ast#zi majoritatea dintre noi pl#tesc bani mul"i ca s# o re-înv#"#m prin intermediul claselor de medita"ie ($i ca s# fim sinceri. OCUPÂND LOCUL CONDUC!TORULUI Motorul schimb#rii – dorin"a – este format din cinci nivele. Dar în zilele de început când dorin"a de a primi era situat# la nivelul zero. Ei nici m#car nu $tiau c# se pot separa de Natur#.20 - . ace$tia au început s# doreasc# s# schimbe natura pentru a-$i satisface dorin"ele proprii. în urm# cu aproximativ 5000 de ani. atât comunicarea dintre oameni $i Natur#. Oamenii nu cuno$teau alt mod de a tr#i. cât $i comunicarea unora cu al"ii. dup# cum probabil c# a"i ghicit. $i nici unul de altul. oamenii comunicau prin gânduri. . s-a petrecut o schimbare: dorin"ele oamenilor au început s# creasc# $i au devenit mult mai egoi$ti. Când Cabala a ap#rut prima oar#. curgea atât de simplu. noi descoperim c# aceasta nu a fost o idee bun#. aceast# uniune cu Natura.

explic# deasemeni întrebarea persistent# a lui Abraham. devenind astfel una cu Creatorul. a . Ura a înlocuit iubirea $i oamenii au vie"uit deta$ându-se unii de altii. Motivul ini"ial pentru care am dezvoltat $tiin"a $i tehnologia a fost s# ne securiz#m existen"a din spatele acestui scut. împotriva elementelor Naturii. singura na"iune a lumii antice a fost divizat#. $i astfel s-a format multitudinea de na"iuni pe care le avem ast#zi. a fost crearea diferitelor limbi. ajutându-$i tat#l. astfel încât s# devenim una cu Natura. noi încerc#m s# control#m Creatorul $i s# prelu#m rolul de conduc#tor. i-au desp#r"it $i mai mult pe oameni. de fapt. pe care Biblia il descrie ca fiind „Pr#bu$irea Turnului Babel”. Aceasta stare de confuzie. Aceste limbi de comunicare diferite. $i pentru a marca confuzia. $i a creat confuzie $i disfunc"ionalit#"i. Cuvântul ebraic pentru confuzie este Bilbul .Natural. capitolul Mesopotamia a primit un nume. Nu este greu de observat c# Abraham se afla chiar în mijlocul acestui haos vibrant de idei. În loc s# corect#m egoismul care cre$tea mereu. chiar dac# suntem con$tienti sau nu. Cele dou# grupuri au continuat s# se divid#. care au bulversat Babylonul. Abraham tr#ia în Babylon. S-a v#zut c# totusi. s# f#ureasca mici idoli pe care s#-i vând# în magazinul familiei. Mai întâi s-a desp#r"it în dou# grupuri ce s-au deplasat spre est $i spre vest. noi am construit un scut mecanic $i tehnologic pentru a ne proteja de aceasta. Unul dintre cele mai evidente simptome ale diviz#rii. Babel (Babylon). pe masur# ce oamenii au început sa se pun# pe ei în$i$i în opozi"ie cu mediul $i cu societ#tile lor. New York-ul lumii antice. În consecin"#. 'În acele vremuri când avea loc acest Bilbul. ei nu au mai avut leg#turi de rudenie unii cu al"ii. $i nici nu au mai perceput Natura ca fiind casa lor.21 - . la nivelul unu – am înfruntat Natura. De la acea divizare – când dorin"ele noastre au crescut de la nivelul zero.

conectarea $i d#ruirea. În Cabala. Dac# sunt centrat pe sine. este m#surat# în calit!"i. cu atât mai frustra"i devenim. În loc s# compens#m centrarea noastr# pe sine care este în opozi"ie cu Natura. ca s#-L g#sim. pe m#sur# ce con$tientiz#m criza $i impasul cu care ne confrunt#m. distan"a nu este m#surat# în inch sau yarzi. promisiuni de prosperitate. nu putem controla ceva ce nu vedem sau m#car nu sim"im. s#n#tate $i ce este mai important. CERCETÂND. oricui dorea s# asculte. Cu siguran"#. Mul"i oameni deja sunt obosi"i de promisiunile false ale tehnologiei. Ar fi ca $i cum încerc#m s# observ#m o alt# persoan# atunci când st#m spate în spate. pîn# când nu vom privi în direc"ia opus#. . doar dac# împ#rt#$im calit#"ile Sale.c#rei r#spuns l-a condus spre a descoperi legea Naturii: „Cine este st#pânul acestui capitol?” când $i-a dat seama c# exist# un scop al confuziei $i alien#rii. Deoarece am întors spatele Creatorului $i deoarece înc# dorim s#-L control#m. $i cu fiecare nivel ne îndep#rt#m $i mai mult de Natur# (de Creator). Aceasta dorin"# nu poate fi satisf#cut# niciodata pân# când nu facem o întoarcere de 180 grade. promisiuni pentru siguran"a zilei de mâine. în mod cert. Calit#"ile Creatorului sunt uniunea. ASCUNZÂND. dar este posibil s# îl sim"im pe Creator. DAR NEG!SIND Nivelul egoismului umanit#"ii era în continu# cre$tere.22 - . alegând tehnologia. imediat a început s# explice acest lucru. putem admite cu sinceritate c# aceast# cale pe care am ales-o este de fapt o strad# f#r# ie$ire. ar trebui s# schimb#m egoismul nostru în altruism $i în mod consecvent s# realiz#m uniunea cu Natura. Dar partea bun# a acestei st#ri este c# ne forteaz# s# ne reexamin#m direc"ia $i s# ne întreb#m. sunt înc# pabil s# m# conectez la ceva la fel de total $i altruistic precum Creatorul. „Este oare posibil ca s# fi urmat o cale gre$it# atât de mult timp?” În mod particular ast#zi. cu cât încerc#m mai mult.

În Cabala. CRIZA GLOBAL! ARE UN SFÂR$IT FERICIT De-a lungul ultimilor 5000 de ani. a evoluat în civiliza"ii de oameni foarte diferi"i. Ast#zi începem s# ne d#m seama c# suntem to"i conecta"i $i c# trebuie s# reconstruim statul care exista anterior diviz#rii. Din cadrul primelor dou# grupuri. Aceasta poart# denumirea de „recunoa$terea r#ului”. O singur# na"iune a fost divizat# deoarece egoismul cre$tea $i îi separa pe membrii s#i. cu Creatorul. dar este primul pas c#tre adevarata s#n#tate $i fericire. Reconstruind totul într-o uniune a umanit#"ii. aceast# discordie cultural# $i aducerea în prim plan a credin"elor mistice care erau abundente în Mesopotamia. termenul folosit pentru schimbare este Tikkun (corectare). marcheaz# începutul reconect#rii umanit#"ii într-o nou# civiliza"ie. cu cinci mii de ani în urm#. . fiecare dintre cele dou# frac"ii ce au descins din Mesopotamia. vom reconstrui de asemenea conexiunea noastr# cu Natura. Cea mea agravant# discordie dintre cele dou# civiliza"ii. Înc# ne afl#m în punctul de cotitur# care a survenit în acei ani. înseamn# c# trebuie s# con$tientiz#m sciziunea ce a avut loc în noi (fiin"e umane) cu cinci mii de ani în urm#. Ca s# ne d#m seama de opozi"ia în care ne afl#m fa"# de Creator. Acum a sosit vremea ca aceast# „na"iune” – umanitatea – s# se reuneasc# $i s# devin# iar#$i o singur# na"iune. Nu este u$or.23 - . dar ast#zi suntem mult mai con$tien"i de aceasta. reflect# culminarea procesului ce a început odat# cu prima diviziune. iar cealalt# a devenit ceea ce cunoa$tem sub numele de „civiliza"ia Estic#”. În concordan"a cu în"elepciunea Cabalei. una a devenit ceea ce noi numim „civiliza"ia Vestic#”.

În final. Acum.. chiar daca avem mult mai . Acesta este egoismul de forma Catch-22 – dac# ob"ine"i ceea ce v# dori"i. când v-a"i s#turat pe deplin. Facem acest lucru. De aceea. stând comfortabil la o mas#. cu atât mai pu"in# pl#cere deriv# din mâncatul în sine. pl#cerea se diminueaz#. Cu cât mai s#tui sunte"i. de aceea secret# sucuri digestive doar la gândul acestui meniu. cu atât mai goi ne sim"im. Înv#"#tura Cabali$tilor spune c# tot ceea ce exist# este f#cut dintr-o dorin"a de auto-satisfacere. trebuie s# c#ut#m tot timpul. Este un cerc vicios. cu atât mai frustra"i devenim. Totu$i. îl a$eaz# în fa"a voastr# $i îndep#rteaz# capacul. acea delicioas# scen# familiar#! V# bucura"i de ea deja? Corpul vostru o face. nu mai dori"i acel lucru. dezvoltând noi dorin"e. gândi"i-v# la mâncarea voastr# preferat#. în timp ce zâmbitorul chelner v# aduce un platou acoperit. În mod clar. care deasemeni vor ramâne nesatisf#cute. noi o anul#m. nu ne mai putem bucura de ea. pl#ceri din ce în ce mai noi $i mai mari. &i cu cât mai goi ne sim"im. nu putem evita concluzia c# ast#zi suntem mai nesatisf#cu"i ca oricând. imagina"i-v# pe voi într-un restaurant renumit.24 - . Dar în momentul în care începe"i s# mânca"i. deoarece nu putem tr#i f#r# pl#cere.. cu cât ne dorim mai mult. Hmmm. ci deoarece mâncatul nu mai este atât de distractiv atunci când ai stomacul plin. aceste dorin"e nu pot satisface în forma lor natural# atunci când sunt centrate pe sine. $i dac# anul#m dorin"a pentru ceva. în"elepciunea Cabalei a fost descoperit# $i a furnizat cunoa$terea pe stadii a intensific#rii egoismului nostru $i ceea ce a cauzat aceast# situa"ie. Aceasta deoarece atunci când ne împlinim o dorin"a.EGOISMUL ESTE UN CATCH-22 În perioada în care misticismul prima. De exemplu. &i deoarece ne afl#m acum la cel mai intens nivel al dorin"elor din istoria noastr#. nu v# mai pute"i bucura de acea mâncare $i v# opri"i din mâncat. Nu v# opri"i din cauza faptului ca sunte"i s#tui.

NECESITATEA ALTRUISMULUI Ini"ial. Mai mult. Doar atunci vom realiza c# suntem în completa opozi"ie fa"# de Creator. noi deja am afirmat c# dorin"a este motorul schimb#rii. pe de o parte. Contrastul dintre ceea ce avem. . este ca mai întâi trebuie s# ne sim"im ca o singur# entitate $i apoi s# devenim entit#"i egoiste $i deta$ate. to"i oamenii erau interconecta"i. $i sentimentul în cre$tere al st#rii de insatisfac"ie. în ciuda uniunii noastre ini"iale. Aceast# fiin"a uman# „colectiv#” numit# „Adam”. care este deasemeni Unul $i Întreg. Logica din spatele planului. În fond. trebuie sa ne d#m mai întâi seama care este situa"ia. $i s# g#sim în mod independent o modalitate de a ne transforma în persoane altruiste. nume provenit din cuvântul ebraic Domeh (similar). pe de alt# parte.25 - . $i acesta este exact modul în care Natura ne trateaz#. C#r"ile de Cabala scriu c# planul Naturii în leg#tur# cu egoismul nostru. Cu cât devenim mai egoi$ti. Totu$i. Dar pentru a schimba aceasta. reconectate cu toat# umanitatea $i cu Natura – Creatorul. cu atât mai acut# este criza. cu atât mai goi de sim"im. aceasta este singura noastr# modalitate de a con$tientiza c# egoismul este negativ. $i total egoi$ti. egoismul ne separ# unii de al"ii $i de Natur#. Sim"eam $i gândeam despre sine precum o singur# fiin"# uman#. Aceasta ne va duce în faza de a dori schimbarea.multe decât aveau parin"ii $i str#mo$ii no$tri. nesatisf#c#tor $i în final f#r# speran"#. ne-am pierdut treptat senza"ia de uniune $i am devenit din ce în ce mai distan"i unii fa"a de al"ii. Dupa cum am mai spus. este ca acesta s# creasc# pâna când vom realiza c# am devenit foarte separa"i $i c# ne urâm unii pe al"ii. pe m#sur# ce egoismul nostru cre$tea. însemnând similar cu Creatorul. este esen"a crizei prin care trecem ast#zi.

Cu alte cuvinte. altruismul a devenit esen"ial pentru supravie"uirea noastr#. observ#m c# altruismul este legea fundamental# a naturii. trebuie întâi sa fim uni"i cu El. Dar dac# examin#m Natura. De fapt. în"elege $i justific# modul în care a fost educat. Putem compara acest proces cu un copil care se simte conectat cu p#rin"ii s#i în faza copil#riei timpurii. deasemeni. În special ast#zi. altruismul nu este o op"iune. Prin extensie. Experimentând ambele st#ri.Cabalistul Yehuda Ashlag scrie c# intrarea Luminii Superioare în dorin"# $i desp#r"irea de aceasta. creaz# un recipient potrivit pentru scopul s#u: altruismul. ca $i cum noi am putea s# alegem dac# putem fi egoi$ti sau altrui$ti. este egoist#. Rezult# c# opozi"ia noastr# fa"# de natur# este sursa tuturor suferin"elor pe care le vedem în lume.26 - . în locul existen"ei noastre fizice trec#toare. Dar ca s# exist#m. Noi. pe masur# ce copilul devine adult. trebuie s#-$i reprime tendin"ele egoiste. De exemplu. cu cât avem mai mult succes în realizarea leg#turii. fiecare celul# din organismul uman. $i apoi s# experiment#m pierderea acestei uniuni. este considerat# altruist#. dar $i via"a întregului corp. cu atât mai mult vom sim"i existen"a etern# a lui Adam. A devenit evident c# suntem to"i conecta"i $i dependen"i unul fa"# de cel#lalt. simte c# este rebel în adolescen"# $i în final. deoarece con$tien"a este necesar# pentru o adevarat# uniune. Doar pare. Recompensa pentru aceast# celul# este c# experimenteaz# nu doar propria existen"#. Aceast# dependent# produce o nou# $i foarte precis# defini"ie a altruismului: orice act sau inten"ie ce provine din nevoia de conectare a umanit#"ii într-o singur# entitate. trebuie s# dezvolt#m conexiuni similare unii fa"# de al"ii. vom fi capabili s# facem o alegere con$tient#. pentru binele corpului. Orice altceva în Natur# – . Apoi. dac# dorim s# sim"im uniunea cu Creatorul. orice act sau inten"ie care nu este focalizat# pe uniunea umanit#"ii. este în mod inerent egoist#.

suferin"a pe care o vedem în jurul nostru. $i animale – urmeaz# în mod instinctiv legea altruist# a Naturii. Ce ar fi dac#. orice altceva va fi corectat.5 miliarde de oameni în lume. $i ce trebuie s# facem dac# am dori ca lucrurile s# se întâmple în mod . foametea. când ne corect#m pe noi de la stadiul de egoism la cel de altruism. Dac# fiecare parte a Naturii urmeaz# în mod instinctiv aceast# lege. Pe scurt. $i doar omul nu o face. Când începem s# ne gândim la al"ii. plante.minerale. pentru a deveni un super-om.5 miliarde de creiere? Pare confuz? Nu chiar. îns# sunt mult mai multe beneficii. Ar putea p#rea ca $i cum singura schimbare este cea pe care al"ii o fac în ceea ce ne prive$te. înc# nu am vorbit despre bonus! Suplimentar. dou# picioare $i un creier ca s# le control#m. va primi deasemeni cele mai dorite daruri dintre toate: omniscien"a. $i mâinile ar func"iona ca o singur# pereche de mâini. deoarece toate acele creiere ar func"iona ca unul singur. în loc s# avem doua mâini. Toate celelalte p#r"i ale Naturii sufer# din cauza ac"iunilor noastre gre$ite. sau totala reamintire $i totala cunoa$tere. noi începem s# gândim ca El. $i implicit – ecologia. $i ei cu noi. devenim integra"i cu ei. Gândi"i-v# astfel: ast#zi sunt aproximativ 6. Toat# umanitatea ar func"iona ca un singur corp al c#rui capabilitati sunt intensificate de 6. oricine devine altruistic. Un moment. Doar comportamentul uman este în contrast cu restul Naturii $i cu Creatorul. Începem s# în"elegem de ce se întâmpl# ceea ce se întâmpl#. oferindu-ne egalizarea naturii noastre cu a Lui. atunci omul este singurul element corupt din Natur#.27 - . nu este doar a noastr#. PERCEP%IE INTENSIFICAT! Exist# un bonus special pentru altruism. am avea 13 miliarde de mâini.5 miliarde de ori. când trebuie s# se întâmple. Mai mult. 13 miliarde de picioare $i 6. r#zboiul $i societatea în general. Deoarece altruismul este natura Creatorului.

va fi înlocuit# cu o percep"ie complet altruist#. chiar dac# corpurile noastre mor. Dup# cum am v#zut mai inainte. Procesul de atingere a sa"iet#"ii. În Cabala. „Biblia” Cabalei. Propriile noastre vie"i vor deveni via"a întregii Naturi. c# atunci când aceasta stare de gol este sim"it#. vom sim"i c# ne continu#m existen"a în eterna Natur#. de echivalen"# a formelor. cu cât mai mult dorim. acest statut poart# denumirea de „echivalen"a formelor”. MOMENTUL ESTE ACUM Cartea Zoharului. De aceea am fost crea"i uni"i. a fost scris# cu aproximativ 2000 de ani în urm#. este motivul pentru care am fost crea"i ini"ial. umanitatea va avea nevoie de mijloace de vindecare astfel încât oamenii s# devin# satisf#cu"i. Cartea Zoharului scrie deasemeni. nu va avea loc instantaneu $i nici simultan pentru fiecare. vom înv#"a de ce Natura face ceea ce face. ne vom sim"i la fel de eterni $i comple"i ca $i Natura. spune Zoharul. . Când vom realiza uniunea cu Natura. Tikkun.28 - . $i am fost apoi des#ar"i"i – ca s# putem astfel s# ne reunim. Ea spune c# pâna la sfâr$itul secolului 20. În procesul uniunii. Este un proces ce evolueaz# independent de voin"a proprie a cuiva. $i vom deveni la fel de în"elep"i ca $i Gândul creator. În aceast# faz#. Pentru ca Tikkun s# aib# loc. egoismul umanit#"ii va atinge o intensitate f#r# precedent. va sosi momentul în care Cabala va fi f#cut# cunoscut# întregii umanit#ti ca un mijloc de a atinge starea de sa"ietate prin similarit#"i cu Natura. $i acesta este scopul Crea"iei. începând de la sfâr$itul secolului 20. Acest statut de percep"ie intensificat#. umanitatea a experimentat cea mai mare goliciune pe care a experimentat-o vreodat#. Via"a fizic# $i moartea nu ne vor mai afecta deoarece percep"ia noastr# anterioar# centrat# pe sine. Apoi. cu atât mai goi ne sim"im. De aceea.diferit. o persoan# trebuie s# doreasc! s# se întâmple.

Este o experien"a foarte personal# $i foarte puternic#. dar ast#zi descoperim c# problemele noastre vor fi rezolvate doar în mod colectiv $i altruistic. a ap#rut prima oara cu 5. Putem pur $i simplu s# ne corect#m egoismul prin intermediul Cabalei. de a se muta de la egoism la altruism. pentru timpurile . Creatorul ne trateaz# ca pe o fiin"# creat#. deoarece acum $tim c# avem nevoie de el! Ultimii 5. de examinare a pl#cerii pe care o furniza aceasta. $i de p#r#sire a acestei metode în favoarea alteia. putem sim"i împlinire. Nu am f#cut acest lucru atunci când a ap#rut Cabala.Corectarea începe când o persoan# î$i d# seama c# natura sa egoist# este sursa a tot ce este r#u. Metodele au venit $i au plecat. atunci când Cabali$tii au v#zut c# umanitatea nu avea nevoie de în"elepciunea lor. dorin"ele majorit#"ii oamenilor erau prea mici ca s# necesite $i cunoa$tere. $i toate celelalte corec"ii vor decurge ca un efect de domino. ei au "inut-o ascuns# $i au preg#tit-o în secret. Dar în acele vremuri. când umanitatea a început s# se întrebe despre scopul existen"ei sale. dar il putem face acum. Astfel încât. PE SCURT În"elepciunea Cabalei (în"elepciunea recep"iei). Acum. au fost un proces de încercare a unei metode.29 - . Am încercat s# ne atingem scopurile egoiste. Dupa cum am mai spus.000 de ani ai evolu"iei umanit#"ii. Astfel. cu atât mai mult vom dori s# folosim metoda Cabalei pentru a schimba natura noastr# înspre altruism. dar invariabil aduce persoana în faza de a dori schimbarea. de ajungere în starea de deziluzie referitor la ea. singular# $i unit#. dar starea de fericire nu a sporit în noi. având ca "int# corectarea celui mai înalt nivel de egoism. nu mai trebuie s# experiment#m calea deziluziei. c# metoda Cabalei a ap#rut.000 de ani în urm#. Cu cât devenim mai con$tien"i de egoismul nostru. Cei care aveau aceast# cunoa$tere se numeau „cabali$ti” $i aveau r#spunsul în leg#tur# cu scopul vie"ii $i cu rolul umanit#"ii în Univers. inspira"ie $i bucurie. în timpul acestei corec"ii.

dar vom în"elege $i Gândul ce st# în spatele acesteia – Marele Plan. vom deveni egali cu acest Mare Plan. În final. umanitatea a dezvoltat alte c#i. care este sinonim# cu Creatorul. când un num#r din ce în ce mai mare de oameni. este întreag#. c# facând acest lucru. precum religia $i $tiin"a. . $i c# acesta este scopul Crea"iei – s# egalizeze Creatorul. nu doar c# vom egala Natura. Cabala afirm# c# în"elegând Marele Plan. Cabala ne spune c# Natura.în care fiecare ar fi fost preg#tit pentru aceast# cunoa$tere. ei încep s# priveasc# în alt# parte pentru a g#si aceste r#spunsuri. Ast#zi. Acestea sunt vremurile pe care Cabala le-a a$teptat. Între timp. Ea ne spune c# trebuie nu doar s# în"elegem Natura. altruist# $i unit#. dar trebuie s# $i dorim s# implement#m acest mod de existen"a în noi. $i de aceea reapare acum – pentru a furniza r#spunsul la scopul existen"ei. sunt convin$i c# religia $i $tiin"a nu furnizeaz# r#spunsurile la întreb#rile cele mai profunde ale vie"ii.30 - . Cabala ne spune deasemeni.

ve"i descoperi denumirea lor corect#. De$i ace$tia semnific# stadii spirituale. Am înv#"at c# exist# o metod# pentru aceasta – metoda Cabalei. c# am f#cut introducerea referitoare la originile Cabalei. Ne afl#m în plin# criz# – una foarte mare. cei mai mul"i provenind din Ebraic#. Dar avem $i ve$ti bune: încep#torii $i chiar $i studen"ii intermediari. se pot descurca foarte bine doar cu câ"iva dintre ace$ti termeni. Ea a cercetat sufletul uman $i dezvoltarea sa înc# de la primele începuturi în calitate de s#mân"a spiritual# $i pâna la culmea atins# prin Arborele Vie"ii. este timpul s# vedem cum se înrude$te aceasta cu noi. ce a luat na$tere exact pentru acest scop. putem cu siguran"# vedea c# nu avem în fa"# un viitor pozitiv. nu avem nici o garan"ie ca în final nu se va întâmpla acest lucru.31 - . Îndata ce în"elegi esen"a ei. Cabala vorbe$te deasemeni despre dorin"e $i despre cum s# le satisfacem. studiul Cabalei introduce mul"i termeni str#ini. Chiar dac# nu am fost r#ni"i de aceasta.2 CEA MAI MARE DORIN%! A TUTUROR Acum. Spuneam c# lucrurile ar putea fi bune dac# am putea înv#"a s# ne folosim egoismul în mod diferit – s# facem leg#tura unii cu al"ii ca $i cum am forma o singur# fiin"# spiritual#. dac# îi experimenta"i în interiorul vostru. Dup# cum mul"i dintre voi $ti"i. Dar dac# privim în jur. unele din Aramaic# $i altele din alte limbi precum ar fi Greaca. restul îl vei înv#"a cu ajutorul propriei inimi. TRAMBULINA PENTRU CRE$TERE S# începem de unde am terminat ultimul capitol. Se pare c# nu exist# domeniu .

&i îndat# ce cunoa$te"i r#d#cina situa"iei voastre. sau în Natura. nu dorim s# ne conect#m? De ce ne separ#m unii fa"# de ceilal"i? Cu cât progres#m mai mult. totu$i. fizica quantic#. toate greut#tile ar putea s# dispar# pur $i simplu. este mult mai intens#. ele doar indic# faptul c#. de cele din trecut. nu am înv#"at cum s# fim ferici"i? Cu cât vom înv#"a mai mult despre Cabala. De ce atunci. $i poate c# vom descoperi de ce nu am g#sit înc#. s# vedem ce am înv#"at pîna ast#zi. tot ce exist# ast#zi este rezultatul unei crize trecute. Crizele în sine. cu atât mai deconecta"i devenim. afectând întreaga omenire. $i c# este momentul s# trecem la urm#toarea faz#. Înainte s# v# dea orice r#spuns. Dac# alegem corect. în locul alegerii noastre prezente.în care criza s# nu-$i fi l#sat amprenta. Dar pentru ca acestea s# se întâmple. toate acestea au ap#rut ca rezultat al crizei în domeniul respectiv. cu atât mai mult vom descoperi c# întotdeauna ne conduce c#tre r#d#cina lucrurilor. In acest spirit. De ce atunci. de societatea în care tr#im. de separare. cheia fericirii. revolu"ia industrial#.32 - . o trambulin# pentru dezvoltare. Criza de ast#zi nu este diferit# în fond. v# spune de ce v# afla"i în starea prezent#. nu sunt neap#rat negative. fie c# e vorba de via"a personal#. Am putea s# consolid#m pacea mondial# $i s# facem ca aceast# planet# sa fie o lume prosper# $i dinamic#. ap# $i ad#post pentru întreaga omenire. $i cu cât mai multe cuno$tin"e dobândim. Democra"ia. starea prezent# s-a întrecut pe ea îns#$i. Am putea cu u$urin"# s# procur#m hran#. De fapt. trebuie s# dorim s# se întâmple $i s# alegem ceea ce Natura dore#te ca noi s# alegem – unitate. cum s# construim robo"i de dimensiunea unei molecule. este o oportunitate de schimbare. Dar la fel ca orice criz#. . foarte rar ve"i mai avea nevoie de ghidare. Am înv#"at cum s# construim nave spa"iale. am descifrat întreaga genetic# uman#. eliberarea femeii.

$i cunoa$terea pe care o posedau era din secretele Naturii. onoare $i putere. Cu mul"i ani în urm#. Ei se sim"eau conecta"i cu întreaga Natur# $i cu întreaga umanitate. Pe m#sur# ce tenta"ia material# cre$tea. cei care aveau cunoa$terea erau numi"i „în"elep"i”. Spionajul nu este o inven"ie a timpurilor moderne. modul nostru de a gândi s-a schimbat drastic. chiar înainte ca umanitatea s# ating# al patrulea nivel al dorin"ei. înaintea celui considerat a fi al lor. îmi d# dreptul s# o "in ascuns#? În mod normal. de aceea noi încerc#m s# „fur#m” orice informa"ie dorim.ÎN SPATELE U$ILOR ÎNCHISE Omul. Aceasta ne dicteaz# automat nivelul egoismului nostru.. oamenii puneau beneficiul public. temîndu-se c# ar putea c#dea pe mâinile celor pe care ei îi considerau a fi nedemni de aceasta.dac! este gre#it educat. Dar nu asta a fost situa"ia dintotdeauna. Dar a existat deoarece cunoa$terea a fost dezvaluit# întotdeauna oricui avea nevoie s# $tie. De fapt. În"elep"ii î$i ascundeau cunoa$terea. este cea mai s!lbatic! dintre toate creaturile terestre .33 - . iar singura disput# era cine trebuie cu adev#rat s# $tie. Dar ast#zi. $i credem c# avem dreptul s# $tim orice $i s# facem orice. Dar cum putem determina cine are dreptul s# cunoasc#? Oare faptul c# de"in exclusiv o p#rticic# de informa"ie. oamenii nu se mai mul"umeau cu modestul lor . Pentru ei. acesta era modul natural de a fi. nu cu sine. nici o persoan# nu ar fi de acord cu ideea c# nu este demn pentru cunoa$tere.. înainte ca egoismul s# ating# nivelul s#u maxim. el a existat înc# de la începuturile istoriei. Legile Cunoa$terea a fost întotdeauna considerat# o avere. $colarii au început s#-$i vînd# cunoa$terea ca s# ob"in# profituri materiale. $i care nu este accesibil# altfel. În trecut.Plato.

Pe m#sur# ce devenim $i mai puternici. F#r# s# ne schimb#m pe sine. Cu cât devine mai puternic#. sau s# îndep#rt#m iubita celui mai bun prieten de acesta. dorin"a de a primi are patru nivele de intensitate. Aceasta nu înseamn# c# ne vom folosi cunoa$terea ca s# înf#ptuim o crim#. Adev#rul despre egoism nu este c# natura uman# este egoist#. $i de ce egoismul lor crescut îi oblig# s# o dezv#luie. ar trebui s# fim foarte naivi ca s# a$tept#m ca dezvoltarea $tiin"ific# s# î$i "in# promisiunile pentru o via"# mai bun#. Dup# cum am mai spus. Dar. a devenit ceva obi$nuit. Ele vor produce $i mai mult r#u decât au facut pîn# acum. este o experien"# care chiar ne treze$te.mod de via"# $i $i-au îndreptat toate eforturile pentru a cerceta Natura. cum ar fi s# ob"inem o promovare la serviciu pe care s# nu o merit#m. Dar se poate manifesta în lucruri m#runte. &i ca orice lucru care ne treze$te. cu progresul tehnologic $i cu gradul nostru foarte înalt de egoism. suntem mult mai tenta"i s# ne folosim puterile ca s# ob"inem ceea ce ne dorim. cunoa$terea $i progresul nu ne vor ajuta. Nici nu este de mirare c# ne afl#m în plin# criz#. Este deasemeni foarte clar de ce în"elep"ii $i-au ascuns cunoa$terea. cu atât mai periculo$i devenim pentru noi în$ine $i pentru ceea ce ne înconjoar#.34 - . Prima dat# când ne confrunt#m cu propriul egoism. Ast#zi. ne face s# folosim într-un mod gre$it tot ceea ce $tim. Cu cât tehnologia progreseaza mai mult. este c# Eu sunt un egoist. to"i suntem f#r# excep"ie. ne d# o imens# durere de cap. trebuie doar s# ne schimb#m pe sine. EVOLU%IA DORIN%ELOR Afirma"ia c# natura uman# este egoist#. s# abuz#m cunoa$terea. to"i ace$ti oameni au început s#-$i foloseasc# cunoa$terea pentru a câ$tiga pl#ceri materiale. De aceea. Dar deoarece suntem prin natura noastr# egoi$ti. cu atât mai mare este declinul social $i moral. . este ca $i cum ar fi un antet. Dac# ne dorim un viitor mai luminos.

s# ne concentr#m pe rolul acestei evolu"ii în atingerea cunoa$terii.. &i când c#ut#m moduri în care s# satisfacem aceste nevoi. O privire asupra istoriei umanit#"ii din perspectiva evolu"iei dorin"elor. Cu alte cuvinte. a fost o unealt# care ne-a ajutat s# ne satisfacem sistemul de nevoi $i cereri pe care dorin"ele noastre l-au creat. depind de cât de mult ne satisfacem nevoile. un beneficiu personal din aceasta”.35 - . „Când. Fericirea sau nefericirea. aceasta creaz# nevoi noi. Primul nivel al dorin"elor este în leg#tur# cu dorin"ele fizice. $i al patrulea nivel este dorin"a de cunoa$tere. pl#cerea sau suferin"a. Al doilea nivel este dorin"a de abunden"a. De fapt. f#r# ca s# aib# cumva. pentru tot restul vie"ii. Fiecare inova"ie de fapt. va sim"i pl#cere mai mult#. Acestea sunt cele mai elementare dorin"e. familia $i casa.” În capitolul anterior. Cu alte cuvinte. sexul. al treilea este dorin"a de onoare. Mai mult. am spus c# egoismul este ca $i un Catch-22. acela pentru care dorin"a noastr# de a primi evolueaz# în mod constant. cineva î$i mi$c# o mâna de pe scaun ca s# o pun# pe mas#. pe care le au toate creaturile vii. este evolu"ia dorin"ei de a primi pl#cere. ne dezvolt#m $i ne îmbun#t#"im min"ile. descoperire $i inven"ie. intensitatea pl#cerii depinde de . „Cineva nu poate s# fac# nici cea mai mic# mi$care f#r# a avea o motiva"ie. suntem atât de condu$i de pl#cere încât. se datoreaz# faptului c# mutându-$i mîna. acea persoana $i-ar l#sa mâna s# stea pe scaun. Dar satisfacerea necesit# efort. ne arat# cum aceste tot mai crescânde dorin"e genereaz# fiecare concept. conform celor spuse de cabalistul Yehuda Ashlag. cum ar fi: mâncarea. faim# $i domina"ie. de exemplu.. Dar acum. Când o nou# dorin"a apare. Spre deosebire de primul nivel al dorin"elor. care creaz# la rândul s#u evolu"ie.Este un motiv foarte serios. toate celelalte nivele sunt specific umane $i se nasc într-o societate uman#. Dac# cineva nu ar gândi astfel.

se afl# în mine. De unde vine aceast# pl#cere uman# fa"# de gustul tonului? Din faptul c! noi avem dorin"a pentru aceasta. Când pute"i construi un Kli. De exemplu: dac# îmi place mult tonul (pe$te). Iar tu ai tone de ton! Dac# eram în locul t#u. Întreba"i orice ton vre"i. c# to"i $tim c# acesta nu este un dialog realistic. simt un gust atât de bun.36 - . m-a$ fi sim"it în paradis. dorin"a scade propor"ional. atunci când dorin"a dispare. altfel pl#cerea va dispare. dac# simte vreo pl#cere în legatur# cu propria carne. se nume$te Kli (recipient/unealt#). M# îndoiesc ca o s# primi"i vreun r#spuns pozitiv. Rezult# c# pentru a te bucura de ceva. $i recep"ionarea pl#cerii din interiorul acestui Kli se nume$te Ohr (Lumina). un recipient pentru Creator. asta nu înseamn# ca tonul are în el vreo pl#cere. ea se afl# în interiorul celui ce dore$te pl#cerea. Mai mult. Motivul pentru care pe$tele numit ton. nu se bucur# de propria carne este c# nu are nici o dorin"a în acest sens. atunci ve"i primi Lumina Lui.” Bineîn"eles. A$ putea s#-l întreb pe ton: „Dar de ce nu te bucuri de carnea ta? când gust chiar $i pu"in din tine. Noi sim"im instinctiv c# tonul nu se bucur# de propria carne. $i nu doar din cauza faptului c# tonul nu vorbe$te limba englez#. dar s# $i men"inem dorin"a.intensitatea dorin"ei. dispare $i pl#cerea. Pe m#sur# ce sa"ietatea cre$te. Conceptele de Kli $i Ohr sunt cu siguran"a cele mai importante concepte din în"elepciunea Cabala. O dorin"# specific# de a primi pl#cere de la un obiect anume. . De aceea. ci c# pl#cerea ce are „forma” tonului.. în timp ce oamenilor le place foarte mult gustul tonului.. trebuie nu doar s# dorim acel ceva. pl#cerea nu se afl# în obiectul dorit.

În majoritate. sau ca s# folosim cuvintele lui Lao-Tzu (604 i. De câte ori o nou# dorin"# se n#$tea.n. Aceast# abordare urmeaz# o singur# regul#: Mai bine s# nu dore$ti. &i când ac"ion#m în concordan"# cu natura noastr#. s# nu mai dorim acel lucru – procesul în sine a fost satisf#c#tor. Pe m#sur# ce înaint#m în vârst#. De$i nu am ob"inut ceea ce ne-am dorit – din cauza regulii care ne face ca atunci când ob"inem ce ne dorim. Al doilea mod de a conduce dorin"ele noastre – prin diminuarea lor – este folosit în mod curent în înv#"#turile estice. „Manifesta"i simplitate. dorin"ele noastre vor fi satisf#cute. recompensele dispar treptat. ave"i pu"ine dorin"e” (Calea lui Lao-Tzu).e. de câte ori facem ceva „bine”. Timp de mul"i ani.e. când $tim c# dorin"ele genereaz# progres.n. credeam c# de acea dat#.). dar ac"iunile proprii sunt „etichetate” deja în min"ile noastre ca fiind recompensabile. Cele mai multe religii au folosit prima op"iune. 2-Diminuându-le $i suprimându-le. Ca s# ne motiveze s# facem ceea ce era considerat a fi bine. Odat# ce ne obi$nuim cu ceva. aceasta devine a doua noastr# natur#. se pare c# am avut la dispozi"ie doar aceste dou# metode. am avut dou# moduri de a controla dorin"ele: 1-Transformând totul în obiceiuri. ne sim"im întotdeauna comfortabil cu noi în$ine. ne recompenseaz# cu feedbackuri pozitive. decât s# dore$ti $i s# nu ai. reduce"i egoismul. dorin"e de „supunere”. haide"i s# vedem cum le-am controlat de-a lungul istoriei. – 531 i.CONTROLÂND DORIN%ELE Acum. „etichetând” fiecare ac"iune cu câte o recompens#. îmbr#"i$a"i simplitatea. Eram plini de speran"# atâta . sau înh#mându-le într-o rutin# zilnic#. tutorii no$trii $i cei din jurul nostru.37 - .

Cartea Zoharului scrie c# la sfâr$itul secolului 20. În concordan"# cu aceasta. chiar dac# de fapt nu ne îndeplinim acele visuri. reproducere $i familie. câteodat# separate în dou# grupuri distincte d) dorin"a de cunoa$tere Cele patru grade sunt divizate în dou# grupuri: 1) dorin"ele animale. Dar ast#zi a ap#rut o nou# dorin"# – al cincilea grad în evolu"ia dorin"ei de a primi. . acolo este via"#. Si astfel. $i unde exist# speran"#. Când nu putem diminua dorin"ele noastre. nu avem alt# alegere decât s# c#ut#m un mod de a le satisface. sau abandon#m vechile c#i. dar con"ine elemente unice care o diferen"iaz# de toate celelalte dorin"e. Dup# cum am spus în capitolul anterior. b) abunden"a c) puterea $i respectul. sau le combin#m cumva cu o nou# cale de c#utare. o nou# dorin"# va ap#rea.38 - . Aceasta nou# dorin"# nu este doar o simpl# alt# dorin"#. lipsit fiind de umplerea pe care a fost menit s# o aib#.vreme cât continu#m s# vis#m. Dar dorin"ele noastre au crescut. cu un Kli gol. primul grad. gradele doi. Ele au putut din ce în ce mai greu sa fie satisf#cute cu vise neâmplinite. 2) dorin"ele umane. cele dou# c#i – supunerea dorin"elor $i diminuarea lor – întâmpin# o provocare major#. este cel care ne-a adus unde suntem ast#zi. Acest al doilea grup. APARE O NOU! DORIN%! Am spus c# sunt patru grade ale dorin"ei de a primi: a) dorin"ele fizice pentru mâncare. Nu este doar cea mai puternic# dorin"#. este culminarea tuturor gradelor de dorin"e precedente. trei $i patru care sunt exclusiv umane. sunt împ#rt#$ite de c#tre toate creaturile vii.

este complet diferit în esen"#.39 - . deasemeni nu ne d#m seama c# vom avea nevoie de o nou# metod# de a-L c#uta. Cu dorin"ele noastre „obi$nuite” putem în mod uzual s# definim ceea ce putem ob"ine cu u$urin"#. O NOU! METOD! PENTRU O NOU! DORIN%! Când „punctul din inim#” apare. ac"ionez într-un fel care cred c# îi va face pe oameni s# m# respecte. dac# vreau respect. Deoarece aceasta este un nou fel de pl#cere pe care o c#ut#m. putere $i cunoa$tere – la a vrea pl#ceri spirituale. Pentru a în"elege aceast# nou# metod#. Din acest motiv. De aceea metoda descoperirii $i satisfacerii este numit# „În"elepciunea a ceea ce este Ascuns”. El vrea satisfac"ie doar din spiritualitate. nu ne d#m seama c# ceea ce dorim cu adev#rat. a c#rui scop este s# satisfac# dorin"a pentru spiritualitate. $i metodele folosite pentru satisfacerea altor dorin"e. bani. Dar deoarece nu $tiu exact ce este spiritualitatea. $i nu din ceva fizic. . este s#-l descoperim pe Creator. voi cauta mâncare. încât ne este neclar# pân# $i nou#. cabali$tii numesc aceast# dorin"# „punctul din inim#”. ei nu se refer# la inima fizic#. cum pot $ti cum o pot ob"ine? Deoarece la început.Când Cabali$tii vorbesc despre inim#. Dar al cincilea nivel al dorin"elor. haide"i s# privim la diferen"a dintre în"elepciunea Cabalei. persoana î$i mut# preferin"ele de la a vrea pl#ceri lume$ti – sex. Dac# vreau s# m#nânc. Aceast# dorin"# este deasemeni r#d#cina cre$terii spirituale pe care cineva este destinat s# o experimenteze. ci la dorin"ele primelor patru grade. Metoda care satisface noua dorin"# se nume$te „în"elepciunea Cabalei” (în"elepciunea despre cum s# primim). avem deasemeni nevoie de o nou# metod# pentru a o satisface. Aceast# dorin"# este atât de diferit# de orice altceva am sim"it înainte.

40 - . TIKKUN—CORECTAREA INTEN%IEI DE A PRIMI Deja am afirmat c# inten"ia de a primi este un Catch-22: când în final primesc ceea ce am c#utat. trebuie s# avem un Kli pentru aceasta. Dar dorin"a de a primi. o dorin"# bine definit# pentru o pl#cere specific#. nu m# pot bucura de acel lucru. Cabali$tii au $lefuit-o $i au rafinat-o pentru timpurile în care oamenii ar fi avut nevoie de ea. aceia care îl recunosc. statut social $i cunoa$tere. Dorin"a pentru spiritualitate vine cu mecanismul s#u unic $i preinstalat. simt nevoia pentru în"elepciunea Cabalei. nu aveam nevoie de în"elepciunea a ceea ce este Ascuns. a$a încât ea a r#mas ascuns#. Inten"ia de a primi a fost for"a conduc#toare din spatele fiec#rui progres $i schimbare din istoria umanit#"ii. pentru evitarea acestui catch (prindere). O dorin"# a celui de al cincilea nivel trebuie întâi s# fie „îmbr#cat#” cu acest Tikkun. Ei au scris c#r"i din ce în ce mai simple astfel încât Cabala s# fie în"eleas# $i s# devin# accesibil#. &i bineîn"eles. vreme de cinci mii de ani. f#r# s# doresc. înainte ca s# fie folosit# într-un mod eficient $i pl#cut. în"elepciunea Cabalei se prezint# ca un mod de a ne satisface dorin"a de spiritualitate. vom rezolva multe neîn"elegeri obi$nuite despre Cabala. Când vom în"elege acest Tikkun. Din contr#. întotdeauna a fost de primire a . Acest mecanism se nume$te Tikkun (corec"ie). Ei $tiau c# în viitor. Acum când mul"i dintre noi avem „puncte în inimile noastre”. Acum c# acest nivel a ap#rut. oamenii vor avea nevoie de ea. Nu aveam nevoie s# o folosim.Atâta timp cât tot ce ne doream era mâncare. Dar t#inuirea sa nu a însemnat $i abandonarea sa. Apari"ia Kli-ului ne for"eaz# creierul s# caute un mod de a-l umple cu Ohr (Lumina). aproape instantaneu dorin"a pentru acest lucru dispare. În termeni Cabalistici: pentru a primi pl#cere. $i au scris c# acest lucru se va întâmpla în momentul în care va apare al cincilea nivel al dorin"elor.

cu Creatorul. $i mama $i copilul. Dac# $tiam ce dorea Natura de la noi. nu când ne oprim din a primi. este mult# pl#cere pe care o simt din actul de a mânca. se nume$te ”egoism”. cauza fiec#rei nenorociri $i nemul"umiri. Ea se simte ca în rai doar privindu-$i copilul mâncând atât de s#n#tos. se datoreaz# faptului c# ei nu cunosc nimic altceva. . singurul motiv pentru care accept# aceast# situa"ie. sunt încânta"i de dorin"a copilului pentru mâncare. Când primim cu scopul de a ne reuni cu Creatorul. ci la nivelul spiritual al contactului cu Natura. avem nevoie de Tikkun pentru a a$eza Kavana potrivit# peste dorin"ele noastre. Când primim pentru noi. inten"ia de autosatisfacere ne plaseaz# în opozi"ie cu Natura. Concentrarea sa nu este pe sine. Ei nu au nici un cuvânt de spus în aceast# privin"#.pl#cerii pentru propria încântare. alta decât umplerea stomacurilor lor goale. Dar cu siguran"#. La fel este $i cu Natura. pl#cerea mamei este infinit mai mare din cauza încânt#rii ce i-o aduce d#ruirea c#tre copilul s#u. ci pe copilul ei. nu am sim"i acest lucru la nivelul instinctiv la care este experien"a natural# a mamei cu copiii s#i. dar mama este exaltat#. Iat# ce se întâmpl#: amândoi. dorind s# primim pentru noi. Imagina"i-v# chipul ei radiind pe m#sur# ce î$i hr#ne$te copilul. Poate c# copilul este mul"umit. Aceasta este coruperea noastr#. De fapt. ne separ#m de fapt de Creator. inten"ia noastr#. Dar în timp ce copilul se concentreaz# pe zona stomacului s#u. se nume$te „altruism”. Un Tikkun se întâmpl#. De aceea. v-ar place s# mânca"i aceea$i mâncare în fiecare zi a lunii? Probabil c# nu.41 - . ci când schimb#m motivul pentru care primim. De exemplu. Dar exact acest lucru li se impune bebelu$ilor. aceasta însemnând unitatea cu Natura. În limba ebraic# – limba original# a Cabalei – inten"ia este numit# Kavana. $i am fi îndeplinit aceast# dorin"#. De aceea. Mai mult. am fi sim"it pl#cerea de a d#rui. În timp ce nu este nimic gre$it în a vrea s# primim pl#cere. Acum gândi"i-v# la mama copilului.

a$teptând clipa în care era necesar#. primele dou# moduri nu $i-au mai f#cut treaba. Când aceasta dorin"# este îndeplinit#. . $i noi a trebuit s# c#ut#m alt# cale. Primul grup este format din dorin"ele animalice (mâncare. Folosind-o. celei mai mari dintre toate dorin"ele – dorin"a pentru spiritualitate. O astfel de persoan# nu va mai experimenta via"a $i moartea în felul în care o fac ceilal"i. Acest moment a fost când Cabala a reaparut la suprafa"#. definit# ca egoism. divizate în 3 grupuri. Atâta timp cât doar primele dou# grupuri erau active. f#r# efort $i cu bucurie. ne putem schimba Kavana (inten"ia) de la dorin"a de autosatisfacere. deoarece r#d#cinile lor se afl# în insatisfac"ia spiritual# pe care mul"i o experimenteaz# în prezent. Criza global# pe care o experiment#m ast#zi. ci va curge prin eternitate. ca un $uvoi de încântare $i uniune. $i al treilea grup este cel al dorin"elor spirituale ( „punctul” din inim#). este o adevarat# criz# a dorin"elor. la dorin"a de gratificare a întregii Naturi. persoana $tie sistemul care controleaz# realitatea.Recompensa pentru a face un Tikkun $i pentru a avea o Kavana este îndeplinirea ultimei. reproducere $i cas#). particip# la f#urirea acesteia. cunoa$tere). Când „punctul din inim#” a ap#rut. Când folosim în"elepciunea Cabalei pentru a satisface ultima. $i pe suprimarea lor. definit# ca altruism. În"elepciunea Cabalei este calea pentru Tikkun-urile noastre (corec"ii). cea mai mare dorin"# dintre toate – dorin"a de spiritualitate – toate problemele vor fi automat rezolvate. $i eventual prime$te cheile $i locul $oferului (conduc#torului). al doilea este cel al dorin"elor umane (bani. PE SCURT Sunt cinci nivele ale dorin"elor noastre. unit fiind cu Creatorul.42 - . a Creatorului. noi neam setat pe „supunerea” dorin"elor noastre printr-o rutin#. dupa ce a stat ascuns# vreme de mii de ani. onoare. pentru Creator.

ultima dintre ele fiind numit# „o creatur#” (Figura 1). Cabali$tii au folosit desenele ca unelte pentru a explica ce au experimentat de-a lungul c#ii spirituale.3 ORIGINEA CREA%IEI Acum când am stabilit c# ast#zi este o nevoie real# pentru studiul Cabalei. $i întotdeauna au fost. Aceasta structur# a evolu"iei dorin"elor. în cazul în care dori"i sa studia"i Cabala în am#nunt. Ele sunt pur $i simplu imagini folosite pentru explicarea stadiilor spirituale. Acestea ajut# la descrierea stadiilor sau a structurilor spirituale. pline de desene. care se refer# la cea mai intima rela"ie a cuiva cu Creatorul. cu Natura. ne va ajuta s# ne amintim c# desenele descriu stadii emo"ionale $i spirituale. . a sosit momentul s# înv#"#m câteva din înv#"#turile sale de baz#. LUMILE SPIRITUALE Crea"ia este facut# în întregime dintr-o dorin"# de a primi pl#cere. Aceast# dorin"# a evoluat în patru faze. Înc# de la inceputuri.43 - . Chiar dac# scopul acestei c#r"i nu ne permite un studiu al Lumilor Superioare. la sfâr$itul capitolului ve"i avea o baz# suficient# solid# pentru continuare. $i nu locuri $i obiecte. Un cuvânt despre desene: c#r"ile Cabalei sunt. Totu$i. Dac# privim aceasta ca pe o poveste. Figura 1 descrie facerea creaturii. este foarte important s# ne amintim c# desenele nu reprezint# obiecte tangibile. este baza a tot ceea ce exist#.

ne d#m seama c# în"elepciunea s-a manifestat. ca $i cum ceva a r#s#rit peste mine. Deci dac# privi"i Figura 1. este o experimentare a marii în"elepciuni care r#sare peste o persoan#. o persoan# – îl simte pe Creator.Înainte de a ap#rea prima crea"ie. $i acum v#d Lumina. au fost f#cute vizibile. Este ca $i cum întunericul nop"ii $i invizibilul. cu Creatorul. receptor) pentru a descrie dorin"a de a primi pl#cere. „în"elepciunea Cabalei” (în"elepciunea de a primi). Natura (despre care am spus c# este interschimbabil# cu termenul „Creator”) dore$te ca noi s# primim o pl#cere special# – pl#cerea de a deveni identici cu Sine. Acum putem vedea de ce $i-au denumit în"elepciunea. au descoperit c# planul Naturii este ca noi s# primim pl#cere. Deasemeni aveau un motiv întemeiat pentru care au numit pl#cerea „Lumina”. frica oamenilor de Natur#. Vom numi aceasta „Gândul Crea"iei”. ve"i vedea c# Gândul Crea"iei este de fapt o dorin"# de a da pl#cere (numit# „Lumina”) creaturilor. planificat#. vorbim despre Crea"ie $i despre gândul ce a f#cut ca Crea"ia s# se nasc#. a trebuit s# fie gândit#. În acest caz. Aceasta este deasemeni originea Crea"iei. În primul capitol. În observa"iile lor. de$i ascuns# de ochii no$tri. Lumina. &i nu orice fel de pl#cere. ca cele pe care le sim"im în aceast# lume. i-a f#cut s# cerceteze care este planul acesteia în leg#tur# cu ei $i cu fiecare dintre noi. de care apar"inem cu to"i. Cabali$tii folosesc termenul Kli (recipient. Si deoarece aceast# Lumina . Când Kli – o creatur#.44 - . am spus c# în trecut. c# a fost întotdeauna acolo. Când aceasta ni se întâmpl#.

De câte ori apare o s#geat# descendent#. ei ne spun c# ceea ce v#d ei la Creator este c# El are o dorin"# de a . $ti"i cum se simte acesta. înseamn# c# Lumina vine de la Creator c#tre creatur#. Gândul Crea"iei este numit „Faza R#d#cinii” sau „Faza Zero” $i dorin"a de a primi pl#cerea este numit# „Faza Unu”. creatura d#ruie$te Lumin# Creatorului dar aceasta dore$te sa revin# la el. este c# întotdeauna cabali$tii ne vorbesc despre ceea ce ei percep. &i ce se întâmpl# când sunt dou# s#ge"i îndreptate în direc"ii opuse? Continua"i s# citi"i: în curând ve"i afla ce înseamna asta. Dar opusul nu este valabil: de câte ori apare o s#geat# ascendent#.aduce cu ea cunoa$tere. cabali$tii de refer# la Creator ca la „Inten"ia de a D#rui”. Creatorul a proiectat o Crea"ie care dore$te s# primeasc# în mod natural. Gândul Crea"iei – de a d#rui pl#cere creaturii – este r#d#cina Crea"iei.45 - . dar ceea ce este important în acest moment. Ei nu ne spun c# Creatorul are o dorin"# de a da. Ce cuvinte mai calde putem spune unui tat# mândru decât. PATRU FAZE DE BAZ! S# ne întoarcem la povestea noastr#. pl#cerea de a fi identic# cu Creatorul. Dac# sunte"i p#rinte. ceva mai târziu. gândul de a da pl#cere. Deasemeni. Cabali$tii o numesc „Lumina cunoa$terii” $i metoda de a o primi. Pentru a pune în practic#. „Fiul t#u este imaginea ta identic#!” ? Dup# cum am spus. Din acest motiv. 'Re"ine"i c# Faza Zero este ar#tat# ca o s#geat# descendent#. „în"elepciunea Cabalei”. Vom vorbi despre percep"ia noastr# despre Creator. $i la creatur# ca la „inten"ia de a primi încântare $i pl#cere” sau mai simplu „inten"ia de a primi”.

inten"ia de a primi începe s# doreasc# a d#rui (observa"i s#geata ascendent# ce provine din al doilea Kli – vasul din desen). iar aceasta este o schimbare fundamental#. Totu$i. Aceasta înseamn# c# inten"ia de a primi este tot atât de activ# ca $i înainte. parin"ii nu ar avea grij# de copiii lor. $i via"a social# nu ar fi posibil#. inten"ia de a primi vrea s# primeasc# pl#cere din d#ruire. Când Crea"ia. F#r# aceasta. în Faza Doi. inten"ia de a primi. va avea originea în „rela"ia” dintre primele dou# faze. tot ce se va întâmpla. î$i d# seama c# adev#rata pl#cere st# în actul d#ruirii. Acum ne putem da seama de ce legea naturii este altruismul $i d#ruirea. Dac# privim la Kli.d#rui $i c# de aceea îl numesc: „Inten"ia de a D#rui”. Pentru c# au descoperit deasemeni în ei o dorin"# de a primi dorin"a pe care El vrea s-o d#ruiasc#. Deci. Cu alte cuvinte. Faza Doi trebuie s# fie rela"ionat# pozitiv cu altcineva sau cu altceva înafara de ea îns#$i. $i dorin"a de a d#rui. La fel este situa"ia bancherilor. simte c# pl#cerea vine de la cineva care o d#. chiar dac# inten"ia de a primi se afl# la baza fiec#rei motiv#ri a creaturii. Faza doi. dorin"a mea este de a face bani. a taximetri$tilor $i a tuturor celorlal"i. S# examin#m ce determin# aceast# nou# faz#. dac# am un restaurant. inten"ia de a primi este prima Crea"ie. face ca via"a s# fie posibil#. dar baza este c# hr#nesc str#ini pentru care nu am nici un interes pe termen lung. Aceasta este o cu totul nou# faz# – Faza Doi. . nu în cel al primirii. r#d#cina fiec#rei creaturi singulare. în ciuda dorin"ei noastre de a primi. $i nu legea primirii. la fel ca în Faza Unu. De exemplu. Ca rezultat. Deoarece inten"ia de a primi a fost construit# în Gândul Crea"iei. Din minutul în care Crea"ia are $i dorin"a de a primi. Marea diferen"# este ca Faza Doi are nevoie de o alt# fiin"# c#reia s# îi poat# d#rui. care ne for"eaz# s# d#ruim.46 - . nu din primire. vedem c# acesta nu se schimb# de-a lungul fazelor. ea este etern# $i nu poate fi niciodat# schimbat#. ei s-au autonumit „inten"ia de a primi”.

ve"i realiza c# copilul de fapt îi d#ruie$te mamei sale pl#cerea. De aceea. . inten"iile noastre egoiste sunt motivul tuturor problemelor pe care le vedem în omenire. dorin"a de a d#rui în Faza Doi for"eaz# comunicarea. În figura 1. trecind prin Faza Unu. Doi $i Trei. g#sirea cuiva care are nevoie s# primeasc#. Faza Doi începe acum s# examineze ce poate d#rui Creatorului. &i de fapt. Creatorului. $i f#când aceasta.Dup# cum tocmai am ar#tat. $i creatura. deoarece Creatorul vrea doar s# d#ruiasc#. De fapt. d# înapoi Fazei R#d#cin#. Dar. Pân# la urm#. dar s#geata ascendent# indic# faptul c# inten"ia sa este de a d#rui. ca în Faza Unu. El nu are absolut nici o dorin"# de a primi. doar din faptul c# vrea s# m#nânce. aici st# cheia problemei. Yehuda Ashlag a spus în mod metaforic. dar dac# v# gândi"i la pl#cerea mamei care deriv# din hr#nirea propriului copil. ca în Faza Doi. inten"ia este mult mai important# decât ac"iunea în sine. iar inten"ia creaturii de a primi este exact ceea ce aceasta poate d#rui Creatorului.47 - . care este Faza Unu. c# Faza Trei prime$te zece procente $i d#ruie$te nou#zeci procente. la originea Crea"iei. în Faza Unu. dorin"a adevarat# este de a primi. Descoper# c# originea sa este in esen"# o inten"ie de a primi încântare $i pl#cere $i c# nu este nici un dram de dorin"# de a d#rui. ambele ac"iuni folosesc aceea$i inten"ie de a primi ca în Faza Unu $i Doi. deasemeni. în Faza Trei. &i înc# odat#. inten"ia de a primi alege s# primeasc#. Aceasta poate suna confuz. Faza Doi descoper# c# în inima sa. cui altcuiva poate d#rui? Dar când faza Doi încearc# de fapt s# d#ruiasc#. Acum avem un cerc complet în care ambii juc#tori d#ruiesc: Faza Zero. indic# faptul c# ac"iunea sa este de a recep"iona. descoper# c# tot ceea ce Creatorul dore$te. s#geata descendent# din Faza Trei. Dup# cum am v#zut anterior. Creatorul. De aceea. aceasta nu se schimb# deloc. Aici. este de a d#rui. d#ruie$te înapoi Creatorului prin faptul c# prime$te de la El. ce ar putea Creatura s# d#ruiasc# Creatorului? Mai mult. d#ruie$te creaturii.

este un copil care vrea s# fie simultan. Yesod #i Malchut. în calitate de D#ruitor – Gândul Crea"iei. în care Creatorul a reu$it sa fac# o creatur# identic# cu Sine – un d#ruitor. setul complet de Sefirot este Keter. fiecare din cele patru faze este numit# dupa una sau mai multe Sefira. De aceea p#rin"ii spun adesea copiilor lor. $i la fel de bine. nu înseamn# c# creatura va avea acela$i statut. Netzah. la fel de puternic $i de inteligent ca $i p#rin"ii s#i. Cuvântul provine din cuvântul ebraic. creatura ar în"elege de ce a fost ini"iat cercul Creator-creatur#. atunci vei în"elege”. creatura se bucur# când d#ruie$te. dar va avea $i acela$i gând. este o nou# faz#. de ce Creatorul a format Crea"ia. . De fapt. face ca creatura s# doreasc# s# aib# acela$i statut. Hod #i Yesod. Mai mult. Hod. Gevura. Hochma. Faza Unu. Hochma.48 - . Malchut. Faza Zero este numita Keter. pentru ca Gândul Crea"iei s# fie complet? Nu chiar. Gevura. de$i aceasta completeaz# Gândul Crea"iei. care este Faza Trei.Acum pare c# avem un ciclu perfect. Sapir (safir) $i fiecare Sefira (singularul pentru Sefirot) are propria sa Lumin#. Actul recept#rii (în Faza Unu) $i în"elegerea faptului c# singura dorin"# a Creatorului este de a d#rui (Faza Doi). Zeir Anpin #i Faza Patru. Mai clar. De aceea. Dar devenind un d#ruitor. Bina. Tifferet. Hesed. Deasemeni. Faza Trei. dorin"a de a în"elege Gândul Crea"iei. Bina. Dar oare face aceasta. &tim în mod instinctiv c# acest lucru este posibil atunci când copilul p#$e$te în „pantofii” p#rin"ilor s#i. A fi în acela$i stadiu cu Creatorul înseamn# c# creatura nu va deveni doar un d#ruitor. În acest stadiu. sunt zece Sefirot. deoarece Zeir Anpin este compus# din $ase Sefirot: Hesed. Faza Doi. Tifferet. Netzah. întorcând astfel pl#cerea c#tre Creator. 'Unul dintre termenii cei mai comuni în Cabala este Sefirot. „A$teapt# pâna când o s# ai $i tu copii. Singurul lucru cu care o putem compara.

aceasta este ceva ce a evoluat în interiorul s#u. în ultima faz# – Faza Patru. nu vom g#si pacea în mintea noastr#. Secven"a ar fi putut s# se termine chiar aici $i acum. creatura deja a primit totul $i inten"ioneaz# s# returneze Creatorului. deoarece creatura deja face ceea ce Creatorul face – d#ruie$te. de ce o for"# a d#ruirii este necesar# pentru a crea realitatea. una pe care Creatorul nu a „plantat-o” în creatur#. ei sint identici.49 - .În Cabala. Tot ceea ce El ne-a dat – creatura. dup# cum putem vedea în secven"a fazelor. din aceast# ac"iune. totu$i nu ne-a dat aceast# dorin"# ini"ial#. Ea dorea s# în"eleag# ce face ca d#ruirea s# fie pl#cut#. Dorin"a de a în"elege Gândul Crea"iei este for"a cea mai puternic# în Crea"ie. $i ce în"elepciune ob"ine cel ce d#ruie$te. sufletul unit al lui Adam ha Rishon – a fost tânjirea dup# pl#cerea ultim#. . creatura dorea s# în"eleag# Gândul Crea"iei. cu mii de ani în urm#. Totu$i. în"elegerea Gândului Crea"iei – cel mai profund nivel al în"elegerii – este numit# „atingere”. este în"elegerea motivului pentru care Creatorul face ceea ce face. Pe scurt. Ea st# în spatele întregului proces al evolu"iei. Aceasta este o nou# dorin"#. Este aceea$i direc"ie care i-a f#cut pe cabali$ti s# descopere secretele Crea"iei. În acest sens. Creatorul nu a infuzat creatura cu o dorin"# de a fi ca El. de-a lungul fazelor. În Faza Trei. Pân# când nu vom în"elege acest lucru. Chiar dac# suntem con$tien"i de ea sau nu. Dar creatura nu a fost setat# pentru a d#rui. CERCETAREA GÂNDULUI CREA%IEI Chiar dac# Creatorul dore$te ca noi s# primim pl#cerea de a deveni identici cu El. Dup# aceasta tânje$te inten"ia de a primi. cunoa$terea final# pe care to"i o c#utam.

Privind de aici de jos. înseamn# c# sunt con$tient de faptul c# altcineva exist# lâng# mine $i c# acest cineva are ceva ce eu îmi doresc. Altfel. dar îmi dau seama $i c# acesta este diferit de mine $i nu doar diferit. noi nu privim lucrurile din perspectiva Creatorului. Putem privi aceasta. Kli devine deasemeni un d#ruitor. ciclul pe care El l-a avut ini"ial în minte (Figura 2). Malchut. Pentru Kli (o persoan#). el trebuie s#-$i foloseasc# voin"a de a primi cu inten"ia de a d#rui. creatura a devenit o fiin"# distinct#. Faza Trei deja $i-a îndeplinit sarcina de a deveni . Din punctul de vedere al ac"iunilor Creatorului.50 - . este foarte diferit# de primele trei faze deoarece dore$te s# primeasc# o anumit# pl#cere (vezi s#geata sub"ire) – aceea de a fi identic# cu Creatorul. pentru a deveni Lumin#. deja se întâmpl# în Faza Trei. Din Perspectiva Creatorului. ac"iunea de a primi pentru a d#rui Creatorului. sau este ceva ce îmi doresc s# fiu. în modul urm#tor: dac# doresc s# fiu ca altcineva. dar $i mai bun. nu doar c# îmi dau seama c# exist# cineva lâng# mine. F#când aceasta. separat# de Creator. Din p#cate. el î$i îndreapt# aten"ia de la propria pl#cere. dorin"a lui Malchut completeaz# Gândul Crea"iei. c#tre bucuria Creatorului pe care o prime$te din actul d#ruirii $i facând aceasta. Cu alte cuvinte. de ce a$ mai dori s# fiu ca El? De aceea. prin ochelarii no$tri spirituali deteriora"i.În acest punct al cercet#rii Gândului Crea"iei. aflat complet în opozi"ie cu Lumina. tabloul este departe de a fi ideal. De fapt. Faza Patru.

îns# nu a putut s# aib#. Kli. Faza Unu. Bina $i multe altele. Dac# am putea în"elege acest concept. cel ce d#ruie$te. iar pl#cerea noastr# suprem# ar fi s# devenim asemenea Lui. În mod similar. Faza R#d#cin#.identic# cu Creatorul. 'Cabali$tii folosesc mul"i termeni pentru a descrie inten"ia de a d#rui: Creator. pare c# Creatorul $i noi ne afl#m în tabere opuse.51 - . Rezult# c# noi $i Creatorul avem. pl#cerea Lui suprem# este ca noi s# fim asemenea Lui. ac"iune numit# . Dar. deoarece El d# $i noi primim. primitori. este ceea ce creatura (Faza Patru) trebuie s# ating#. în loc de confuzia $i dezorientarea pe care mul"i dintre noi le experimenteaz# ast#zi. Este o leg#tur# foarte frumoas# aici. în mod similar. din acest punct de vedere. Gândul Crea"iei. de fapt. fiecare copil dore$te s# fie asemenea p#rin"ilor $i. nu vom fi confuzi din cauza tuturor acestor nume. am fi capabili s# mar$#m împreun# c#tre scopul destinat nou# înc# de la începutul Crea"iei. Ace$ti termeni se refer# la subtilit#"i cu dou# caracteristici – d#ruire $i primire. pl#cerea final# nu este de a $ti ce face Creatorul $i de a copia ac"iunile Lui. Kli-ul face dou# lucruri: în primul rând. Pl#cerea final# este de a $ti de ce El face ceea ce face $i s# ating# acelea$i gânduri ca $i El $i aceasta. deci. sunt la fel. el opre$te primirea. acela$i scop. Hochma $i Malchut sunt doar câ"iva dintre ace$tia. în mod natural. D#ruitor. fiecare p#rinte vrea ca copilul s#u s# aib# ceea ce el $i-a dorit. Keter. cea mai înalt# parte a Crea"iei – Gândul Creatorului – nu a fost dat creaturii. Creatorul d# pentru a d#rui. ambii. iar Faza Trei prime$te pentru a d#rui. de fapt. Dac# ne amintim aceasta. noi $i Creatorul. Pe de o parte. R#d#cin#. Lumin#. Ca s# devin# precum Creatorul. vie"ile noastre ar fi foarte. Dar. Faza Zero. foarte diferite. ei folosesc mul"i termeni pentru a descrie inten"ia de a primi: creatur#.

Tzimtzum (restric"ie). este mai u$or s# evi"i a mânca ceva gustos. De aceea.este primul $i cel mai u$or pas în vederea devenirii precum Creatorul. Acesta este scopul Crea"iei. dar nes#n#tos. Condi"ia prin care Masach determin# cât prime$te. Kli doar ia ceea ce poate primi cu inten"ia de a-L mul"umi pe Creator. În mod similar. ci din dorin"ele întregii umanit#"i $i. Faza Patru va fi umplut#. cât $i din perspectiva Lui. Când atingem acest stadiu. ne vom sim"i în acela$i timp $i ca fiin"e individuale $i ca o singur# $i unit# societate. decât s# gu$ti pu"in $i s# la$i restul pe farfurie. f#câd un Tzimtzum. În termeni simpli.52 - . . Acest mecanism se nume$te Masach (ecran). iar Crea"ia va fi complet#. Kli nu este compus din dorin"ele unei singure persoane. de fapt. atât din perspectiva noastr#. Urm#torul lucru pe care-l face Malchut este de a seta un mecanism care examineaz# Lumina (pl#cerea) $i decide dac# s# o primeasc# $i dac# da. vom deveni identici cu Creatorul. se numeste „"elul de a d#rui” (Figura 3). Kli va primi toat# Lumina Creatorului $i se va uni cu El. Lumina primit# în interiorul Kli se nume$te „Lumina interioar#” $i Lumina ce r#mâne afar# este numit# „Lumina Înconjur#toare”. deoarece. La sfâr$itul procesului de corec"ie. El opre$te total Lumina $i nu îi permite s# intre în Kli. cât de mult. când complet#m $i aceast# ultim# corec"ie.

lumile evolueaz# dup# acela$i model care a func"ionat în crearea fazelor. De aceea. care a evoluat din Faza Doi. Lumile sunt f#cute din dorin"e pentru care Masach a permis Luminii s# intre în Faza Patru. Cele care ac"ioneaz# creaz# lumile $i cele care nu ac"ioneaz# creaz# creatura. etc. primul lucru pe care o creatur# trebuie s# îl ob"in# este mediul adecvat de a evolua $i de a deveni asemenea Creatorului. Ea a evoluat din Faza Trei. s-ar putea s# înv#"#m ceva despre noi. Partea de sus constituie lumile. În fond. Abraham Lincoln nu a ap#rut pur $i simplu ca pre$edinte. În cazul fazei Patru. În partea stâng# a Figurii 4 este o imagine a con"inutului Fazei Patru. vorbitoare $i spiritual# – fiecare nivel este analizat. animat#. iar cea de jos constituie creatura. De aceea. Deoarece sunt cinci nivele ale dorin"elor – natura moart#. de fapt. La Faza Patru. vegetativ#. dorin"ele înalte sunt dorin"ele pe care le apreciem mai mult decât pe cele pe care le consider#m a fi joase. ce con"ine creatura. am spus c# $ablonul celei de a Patra Faze este baza a tot ceea ce exist#. Mai devreme. Cu alte cuvinte. Malchut. El a . partea de sus $i cea de jos nu se refer#. creatura a fost împ#r"it# în dou# p#r"i: cea de sus $i cea de jos. deci. care arat# divizarea acesteia în partea de sus $i cea de jos. apar"ine p#r"ii de jos. orice dorin"# poate fi folosit# pentru a d#rui Creatorului $i deci apar"ine p#r"ii de sus $i orice dorin"# ce nu poate fi folosit# în acest mod. la o loca"ie.53 - . ci la dorin"e pe care noi le percepem a fi de sus sau de jos. Faza Patru. Deci. iar creatura va fi f#cut# din dorin"e pentru care Masach nu a permis Luminii s# intre. nu a ap#rut de nic#ieri. Faza Patru suntem noi.CALEA Pentru a deveni identic# cu Creatorul. Deja $tim c# Crea"ia este f#cut# dintr-un singur lucru: o inten"ie de a primi încântare $i pl#cere. Acest mediu este numit „lumi”. s# vorbim mai mult despre Faza Patru $i cum lucreaz# prin Masach. dac# în"elegem cum func"ioneaz# aceasta. în acest capitol. În mod similar. care este totul în interiorul acestor lumi.

tân#r $i apoi adult care. Aceast# structur# multistratificat# este cea care ne permite s# devenim eventual p#rin"i. în final. Pre$edintele Lincoln nu ar fi devenit Pre$edintele Lincoln. noi combin#m prezentul cu fazele anterioare: în"elegem situa"iile pe care copiii no$tri le experimenteaz#. Motivul pentru care suntem construi"i astfel este c# Malchut (ca s# îl numim cu numele cel mai cunoscut) este construit exact . nu doar c# simte existen"a lor. iar acele locuri ne fac s# ne sim"im la fel ca $i un copil. De aceea sunt momente când ne sim"im precum copiii. aceste locuri nu sunt acoperite de un strat gros. a devenit pre$edinte. Dar fazele preliminare nu dispar.54 - . În procesul cre$terii copiilor. a devenit copil. Dar ultimul.crescut ca bebelu$ul Aby. F#r# ele. Ne raport#m la acele situa"ii cu cunoa$terea $i experien"a pe care am acumulat-o de-a lungul anilor. cel mai înalt nivel. deoarece $i noi am avut experien"e similare. Pur $i simplu. în special când intr#m în contact cu locuri în care nu am fost maturi. Motivul pentru care noi nu le putem vedea este acela c# nivelul cel mai dezvoltat domin# $i "ine în umbr# pe cele mai pu"in dezvoltate. dar $i lucreaz# cu aceste alte nivele.

Dorin"ele sunt împ#r"ite în modul urm#tor: Lumea Adam Kadmon este partea func"ional# a nivelului naturii moarte. în care unul dintre muncitori nu $tie ce s# fac#. creatura trebuie s# î$i asigure un mediu înconjur#tor pentru a evolua $i a deveni asemenea Creatorului.astfel. de asemeni. cum s# cioc#neasc# fiecare nivel $i tot a$a. . Putem a desena acum tabloul rela"iilor dintre lumi $i creatur#. în mod corect. Ele vor „ajuta”. Dar dorin"ele func"ionale nu vor fi folosite doar pentru a primi cu scopul de a darui Creatorului. Cu câteva pagini în urm#. deoarece este un nivel imobil $i care nu-$i folose$te dorin"ele. pe Creator s# î$i duc# la îndeplinire "elul Lui de a-l face pe Malchut identic cu El. Nivelul naturii moarte (în ambele p#r"i) este doar r#d#cina a tot ceea ce va urma. la cea mai intens#. Exact asta este ceea ce lumile – dorin"ele func"ionale – fac. am spus c# pentru a îndeplini scopul de a deveni identic# cu Creatorul. iar partea de jos a acestui nivel. Lumile înva"# creatura demonstrându-i cum s# ating# fiecare scop: cum s# sape. este partea nefunc"ional#. De fapt. de la cea mai blând#. la nivelul naturii moarte nu este nimic corectat. Malchut analizeaz# fiecare nivel al dorin"elor din interiorul s#u $i împarte dorin"ele în cele func"ionale $i nefunc"ionale în interiorul fiec#rui nivel. Încet. creatura. Toate fazele anterioare lui Malchut exist# în interiorul s#u $i îl ajut# s# men"in# structura sa. În cazul spiritualitatii. încet. ajut# dorin"ele nefunc"ionale s# se corecteze. ca un grup de constructori.55 - . lumile arat# creaturii ce i-a dat Creatorul $i cum s# lucreze cu ce a primit. Ele „arat#” dorin"elor nefunc"ionale cum s# primeasc# în scopul de a d#rui Creatorului $i f#când astfel. creatura poate începe s# î$i foloseasc# în acest mod dorin"ele $i de aceea dorin"ele din lumea noastr# apar la suprafa"# în mod gradat. Pentru a deveni pe cât posibil similar cu Creatorul.

lumile de fapt nu exist# pân# când noi nu le creem. creatura. devenind altrui$ti. este partea nefunc"ional#. este partea func"ional# a nivelului vegetativ. iar partea de jos a acestui nivel. este partea nefunc"ional#. .56 - . ci doar stadii. De fapt. egoist#. Motivul pentru care vorbim la timpul trecut este c# acei cabali$ti care au escaladat din lumea noastr# în lumile spirituale ne spun ce au g#sit ei. nici una dintre ele nu este a noastr#.'Din tot ce am înv#"at pân# acum. partea de jos a acestui nivel. orice altceva va fi corectat în acela$i mod. iar creatura. trebuie s# creem iar aceste lumi în interiorul nostru. iar lumea noastr# este ca $i noi. De aceea Cabali$tii nu au men"ionat-o în structura pe care au descris-o. partea de jos a acestui nivel. Lumea Beria este partea func"ional# a nivelului animat. Cu cât mai înalt# este o lume. s# vorbim despre noi $i despre ce se întâmpl# cu noi. Deci. Mai mult. În final. este partea nefunc"ional#. partea de jos a acestui nivel. Urm#toarea. devenind ca Creatorul. Lumea Atzilut. cu atât mai altruist este stadiul care o reprezint#. Lumea Yetzira este partea func"ional# a nivelului vorbitor. Dac# dorim $i noi s# g#sim lumile spirituale. Motivul pentru care lumea noastr# nu este men"ionat# nic#ieri este acela c# lumile spirituale sunt altruiste. cel mai intens nivel al dorin"elor. înc# nu $tim care din cele cinci lumi despre care am vorbit este lumea noastr#. iar creatura. iar creatura. este partea nefunc"ional#. dac# corect#m umanitatea. Re"ine"i c# nu exist# „locuri” în spiritualitate. Acum $ti"i de ce. lumea noastr# este deta$at# de sistemul lumilor spirituale. Deoarece egoismul este opusul altruismului. lumea Assiya este partea func"ional# a nivelului spiritual.

Deci.57 - . ceea ce El creaz#. am pierdut sentimentul uniunii $i unit#"ii în care am fost crea"i. sufletul este f#cut din dorin"e nefunc"ionale ce nu au putut primi Lumina pentru a d#rui apoi Creatorului. Dorin"a Creatorului este de a d#rui. centrate pe sine. De aceea Creatorul trebuie s# aib# o dorin"# de a d#rui. de aceea El ne-a creat $i ne-a sus"inut. Adam ha Rishon evolueaz# cu tot atâtea grade ca $i lumile $i cele patru faze de baz#. Trebuie s# în"elegem cum func"ioneaz# sistemul spiritual. Beria. dorin"ele func"ionale. p#r"i ale sufletului lui Adam. o dorin"# de a primi este centrat# pe sine. în afar# de dorin"a de a primi. Aceasta este foarte important s# în"elegem. o dorin"# de a primi nu poate crea. Altfel. Dup# cum am spus. Acum ele trebuie s# ias# la suprafa"# una câte una $i s# fie corectate – func"ionale – cu ajutorul celorlalte lumi. nimic nu este în noi. Ca rezultat. sufletul comun (creatura) este actuala r#d#cin# a tot ce se întâmpl# aici. altfel El nefiind capabil de a crea. Deci El ne-a creat echipa"i cu o dorin"# de a primi $i cu nimic alceva. Totu$i.ADAM HARISHON – SUFLETUL COMUN Adam ha Rishon. atunci când au fost create. dac# . Atzilut. Dup# cum am mai spus. animat $i vorbitor. înc# are nevoie s# fie completat#. noi. Dar dorin"ele lui Adam sunt egoiste. De aceea. cele cinci lumi. de aceea el nu a putut primi Lumina pentru a începe. De aceea. în afar# de dorin"a de a primi $i nu este nimic altceva ce ar trebui s# fie în noi. deoarece El dore$te s# d#ruiasc#. El nu va fi capabil s# d#ruiasc#. Cu alte cuvinte. vegetativ. ea absoarbe. Yetzira #i Assiya completeaz# dezvoltarea p#r"ii superioare a Fazei Patru. prin natura sa. c#tre primitor. la fel ca partea superioar# a Fazei Patru este $i partea inferioar# care se divide în nivele ale dorin"elor: natura moart#. Este o structur# a dorin"elor care deriv# îndat# ce forma"ia lumilor spirituale a fost complet#. Adam Kadmon. în timp ce o dorin"# de a d#rui este neap#rat focalizat# în afarr#. va avea obligatoriu dorin"# de a primi. Dar partea cea mai de jos.

Când to"i suntem corecta"i. Aceasta se nume$te „inten"ia de a d#rui”. în acela$i timp. dorin"e necorectate. atunci nu ne putem raporta la d#ruitor. deoarece împlinirea noastr# va fi f#r# de sfâr$it $i etern#. pentru a putea vedea de unde vine ce primim. dar $i c# trebuie s# cunoa#tem pe cel ce ne d! . îndat# ce am atins aceast# calitate. la Creator cât $i la întreaga umanitate. iar pentru aceasta sunt menite lumile spirituale s# ne înve"e. În momentul în care avem inten"ia de a d#rui. devenim corecta"i $i conecta"i. în acela$i timp. El este fericit $i noi suntem ferici"i. Pân# când nu ne sim"im conecta"i cu Creatorul.58 - . nu este chiar a$a. Dac# tot ceea ce ne dorim este de a primi. la Gândul Crea"iei. iar pentru aceasta avem nevoie de o dorin"# de a da. Calea de a face acest lucru este de a privi la pl#cerea pe care i-o d#m celui ce ne d#ruie$te. chiar deasupra lumii Adam Kadmon. în compara"ie cu pl#cerea pe care putem sau nu s# o experiment#m în proces. Rezult# c# noi trebuie s# avem dorin"a de a primi. Calea de a avea ambele dorin"e nu este s# creem o nou# dorin"# care nu a fost înstilat# în noi de Creator. în final. ciclul este complet. De aceea avem Faza Unu $i Faza Doi. .primim de la El. vom r#s#ri iar#$i la Faza R#d#cin#. Este. deoarece nu este nimic în noi care ne îndreapt# privirea în exteriorul nostru. Corect? De fapt. numit Ein Sof (F#r# Sfâr$it). suntem considera"i a fi piese sparte ale sufletului Adam ha Rishon. esen"a corectiei $i ceea ce ne determin# pe noi ca fiin"e umane s# ne deplas#m de la egoism spre altruism $i. ne putem conecta la Creator.

Acele dorin"e care pot primi pentru a d#rui creaz# lumile. poate studia gândurile Creatorului. partea cea mai de jos. Acest Gând (Lumina) creaz# o voin"# de a primi încântare $i pl#cere. Ulterior. Din aceast# cauz#. $i dorinta de spiritualitate poat fi corectat# doar în lumea Assiya. . f#când o creatur# care este similar# cu cel ce a f#urit-o. Lumile $i sufletul sunt similar construite. astfel. decât s# $tie totul? În final. fiecare dorin"# este corectat# într-o anumit# lume: nivelul naturii moarte este corectat în lumea Adam Kadmon.PE SCURT Gândul Crea"iei este de a d#rui încântare $i pl#cere. nivelul vegetativ în lumea Atzilut. În linii mari vorbind. care sunt considerate partea superioar# a Crea"iei $i dorin"ele care nu pot fi folosite pentru a d#rui constituie sufletul comun Adam ha Rishon. aceasta este de dorit. lumile pot ar#ta sufletului cum s# lucreze pentru a d#rui $i astfel s# ajute ca Adam ha Rishon s# fie corectat. nivelul vorbitor în lumea Yetzira.59 - . dar difer# intensitatea dorin"ei. deoarece. inten"ia de a primi vrea s# $tie Gândul care l-a creat. nivelul animat în lumea Beria. ce alt# pl#cere mai mare poate fi. Dup# aceasta. deoarece este mai asem#n#toare cu Creatorul $i. pare similar# cu Creatorul $i. voin"a de a primi începe s# vrea s# dea. inten"ia de a primi (creatura) începe s# primeasc# cu inten"ia de a d#rui. Acele dorin"e sunt considerate partea inferioar# a Crea"iei. deoarece. Voin"a de a primi decide atunci s# primeasc#. în mod clar. d#ruind. deoarece acesta este modul de a da pl#cere Creatorului. din care face parte universul nostru fizic $i asta ne aduce pe noi la subiectul urm#torului capitol.

înainte de a fi ceva creat. Practic vorbind. care s-a rupt în miliardele de suflete ce le avem ast#zi. lumea noastr# este numit# „lumea rezultatelor”.4 UNIVERSUL NOSTRU La începutul capitolului anterior am scris c#. Este foarte important s# ne amintim aceast# ordine a crea"iei. trebuie prima oar# s# escalad#m lumile spirituale. aceasta înseamn# c# lumea noastr# este creat# $i guvernat# de lumile spirituale. care a creat lumile Adam Kadmon pân# la Assiya. care s# nu se întâmple mai întâi sus $i singura diferen"# între lumea noastr# $i lumile spirituale este c# evenimentele din lumile spirituale reflect# inten"ii altruiste $i evenimentele din lumea noastr# reflect# inten"iile egoiste. „camera de control” a lumii noastre $i care afecteaz# lumea aceasta. Acest Gând a creat Faza Unu pân# la Faza Patru a dorin"ei de a primi. a fost Gândul Crea"iei. nu exist# nici m#car un motiv în lumea noastr#. De aceea. Mai mult. de la spiritual la corporal $i nu în alt mod. care apoi a creat sufletul Adam ha Rishon. deoarece ne aminte$te c# lucrurile evolueaz# de sus în jos. proceselor spirituale $i evenimentelor. nu are impact în nici o lume spiritual#. Din cauza structurii în cascad# a lumilor. . dac# dorim s# schimb#m ceva în lumea noastr#.60 - . de acolo. Indiferent de ceea ce facem aici.

începutul evolu"iei acestei lumi. dac# ne gândim la timpul de când universul exist# – aproximativ 15 miliarde de ani – ca la o singur# zi de 24 de ore. Pierdut# în aceste trilioane de tone de materie este o firav# f#râmi"# numit# „Planeta P#mânt” $i. a ap#rut nivelul vegetativ. Lumea noastr# este construit# ca o piramid#. un alt nivel a r#s#rit din nivelul vorbitor. Nu putem cuprinde adev#rata dimensiune a Crea"iei. ca s# nu mai compar#m cu cantitatea de materie din întregul univers.0288 secunde în urm#. este nivelul naturii moarte (neanimat#). Cel vorbitor. vegeta"ia pe P#mânt este.PIRAMIDA Dup# cum se întâmpl# în lumile spirituale. dar. Recent. cantitativ. chiar $i în compara"ie cu nivelul vegetativ. Natural. ne referim la momentul prezent. infinit mai mic# decât materia neanimat# de pe P#mânt $i. (Deoarece aici vorbim de timpuri geologice. asta. În termeni geologici. pe acest P#mânt. f#cut din trilioane de tone de materie (vezi figura 5). bineîn"eles. . Este numit „nivelul spiritual” sau „spiritualitate”. dac# privim la Piramida Crea"iei (figura 5) $i ne gândim la propor"iile dintre fiecare din nivelele învecinate. de la Zero la Patru. când spunem recent.61 - . Nivelul animat a ap#rut dup# cel vegetativ $i are o mas# foarte mic#. vom începe s# în"elegem cât de special# $i recent# este dorin"a pentru spiritualitate. dorin"a pentru spiritualitate a ap#rut doar cu 0. La baz#. De fapt. ne referim la faptul c# s-a întâmplat doar cu câteva mii de ani în urm#). totul în lumea noastr# evolueaz# pe parcursul celor cinci faze. a ap#rut ultimul $i are cea mai mic# mas# dintre toate.

Deci, pe de o parte, cu cât mai înalt# este dorin"a, cu atât mai rar# ($i mai tân#r#) este ea. Pe de alt# parte, existen"a nivelului spiritual, peste nivelul uman, indic# faptul c# noi nu ne-am terminat înc# evolu"ia. Evolu"ia este mai intens# ca niciodat#, dar, deoarece noi suntem ultimul nivel ap#rut, gândim în mod natural c# suntem nivelul de vârf. S-ar putea s# fim la nivelul de vârf, dar nu suntem nivelul final, suntem doar ultimul nivel care a ap#rut deja. Nivelul final va folosi corpurile noastre ca gazde, dar va fi compus în întregime de noi moduri de gândire, sim"ire $i tr#ire. Acesta deja evolueaz# în noi $i este numit „nivelul spiritual”. Nu este necesar s# apar# vreo modificare fizic# $i nici o specie nou#, ci doar o modificare interioar# a percep"iei noastre despre lume. Acesta este motivul pentru care urm#toarea faz# este atât de lunecoas#; este în interiorul nostru, scris# în Reshimot-ul nostru, ca $i datele scrise pe un hard-drive. Aceste date vor fi citite $i executate indiferent de faptul c# suntem sau nu con tien i de ele, dar putem citi $i executa datele mult mai rapid $i într-un mod mult mai pl#cut dac# le citim cu „software”-ul potrivit – în"elepciunea Cabalei.

- 62 -

PRECUM SUS, A$A &i JOS Dac# facem o paralel# între fazele p#mântene ale celor Patru Faze de Baz# a Luminii, epoca neanimat# corespunde cu Faza R#d#cin#, cea vegetativ# corespunde cu Faza Unu, cea animat# cu epoca Fazei Doi, cea vorbitoare cu Faza Trei $i cea spiritual# cu Faza Patru. Etapa de tinere"e a planetei P#mânt, în care totul ardea, a durat multe miliarde de ani. Pe m#sur# ce se r#cea, a ap#rut via"a vegetativ#, ce a domnit pe planet# multe milioane de ani. Dar, la fel cum nivelul vegetativ este mult mai înaintat în piramida spiritual# decât nivelul neanimat, perioada fizic# vegetativ# a fost mai scurt# decât perioada terestr# neanimat#.. Dup# completarea fazei vegetative a venit perioada animat#. Ca $i cele dou# etape anterioare, cea animat# a fost mai scurt# decât epoca vegetativ#, situându-se ca propor"ii între nivelele vegetativ $i vorbitor pe piramida spiritual#. Faza uman#, care corespunde nivelului vorbitor pe piramida spiritual#, este prezent# doar de aproximativ 40 de mii de ani, când umanitatea completeaz# evolu"ia sa, a celei de a patra faze, evolu"ia va fi complet# $i umanitatea se va reuni cu Creatorul. Faza Patru a început cu aproximativ cinci mii de ani în urm#, când punctul din inim# a ap#rut prima oar#. Ca $i în lumea spiritual#, numele primului om care a experimentat acest punct a fost Adam. El a fost Adam ha Rishon (Primul Om). Numele Adam, provine din cuvintele ebraice, Adamah la Elyon ( Eu voi fi ca Unul de Sus) $i reflect# dorin"a lui Adam de a fi asemenea Creatorului. De aceea, ast#zi, din ce în ce mai mul"i oameni caut# r#spunsuri spirituale la întreb#rile lor.

- 63 -

URCÂND SCARA Când Cabali$tii vorbesc despre evolu"ia spiritual#, ei vorbesc despre escaladarea sc#rii spirituale. De aceea Cabalistul Yehuda Ashlag $i-a numit comentariile la Cartea Zoharului, Perush HaSulam (Comentarii asupra Sc!rii) $i de aceea el a fost numit Baal HaSulam (De"in#torul Sc#rii). Dar, dac# ne întoarcem cu câteva pagini în urm#, vom descoperi c# „urcând scara”, de fapt înseamn# „înapoi la r#d#cini”. Aceasta, deoarece noi deja am fost acolo, dar acum trebuie s# ne d#m seama cum s# ne reîntoarcem singuri. R#d#cina este scopul nostru final; este unde trebuie s# ajungem to i. Dar, ca s# ajungem acolo repede $i în pace avem nevoie de o imens# dorin"# pentru aceasta – un Kli. O astfel de dorin"# pentru spiritualitate poate veni doar din Lumin#, de la Creator, dar, ca s# devin# suficient de puternic#, are nevoie s# fie intensificat# de mediul înconjur#tor. Haide"i s# facem aceasta ceva mai clar#: dac# vreau o bucat# de pr#jitur#, îmi imaginez pr#jitura în minte, textura sa, culoarea, dulcea"a $i modul cum se topeste în gur#. Cu cât m# gândesc mai mult la ea, cu atât o doresc mai mult. În Cabala, am spune c# „prajitura str#luce$te” pentru mine cu „Lumina Înconjur#toare”. De aceea, pentru a dori spiritualitatea, avem nevoie s# atingem acea Lumin# Înconjur#toare care ne va face pe noi s# dorim pl#cerile spirituale. Cu cât mai mult# Lumin# adun#m, cu atât mai repede o s# progres#m. Dorin"a de spiritualitate este numit# „OMUL ce a r#s#rit” $i tehnica necesar# este aceea$i prin care cre$tem dorin"a pentru o prajitur# – cum o imagin#m, cum vorbim despre ea, citim despre ea, gândim despre ea $i facem tot ce putem pentru a ne focaliza pe ea. Dar, modul cel mai puternic de a cre$te orice dorin"# este mediul înconjur#tor. Putem folosi mediul înconjur#tor pentru a intensifica dorin"a noastr# spiritual#, OMUL nostru $i s# acceler#m progresul.
- 64 -

Vom vorbi despre mediul înconjur#tor mai pe larg în Capitolul &ase. o singur# Lumin#. Lumina ce nu este considerat# Înconjur#toare este ceea ce noi experiment#m ca pe pl#cere. locul în care Lumina va intra. Pentru a în"elege toate acestea. for"eaz# creierul nostru s# caute modalit#"i de a umple Kli cu Ohr (Lumin#) pentru a-l satisface. haide"i s# gândim în felul urm#tor: dac# toat# lumea în jurul meu vrea $i vorbe$te despre acela$i lucru $i exist# un singur lucru „valabil”. În Capitolul Doi am spus c# apari"ia unui Kli. pentru început. când o experiment#m ca $i corec"ie $i construc"ie. Dar Lumina este acolo. este natural faptul c# nu vom primi nici o Lumin#. cu atât mai repede vom g#si drumul corect. când o sim"im ca pl#cere pur#. de fapt. . Îns# trebuie s# în"elegem. „Lumin# Înconjur#toare” $i „Lumin#” se refer# la dou# func"ii ale aceleia$i Lumini. trebuie s# în"elegem conceptul de Reshimot. cu atât mai m#rea"# este Lumina.65 - . Deci. o numim „Lumin#”. înconjurându-ne sufletele. 'Exist" vreo diferen#" între a numi Lumina „Lumin" Înconjur"toare” sau doar „Lumin"”?' Diferitele denumiri. dar. de-abia a$tept s# vreau aceasta. cu cât mai m#rea"# este Lumina. a unei dorin"e. dar. Amândou# sunt. o numim „Lumina Înconjur#toare”. în acest moment. Cu cât mai mare este Kli. când nu avem un Kli. cum construie$te Lumina Înconjur#toare Kli-ul nostru $i de ce este numit# „Lumin#”. Înainte s# dezvolt#m un Kli. în timp ce Lumina Înconjur#toare este Lumina care construie$te Kli-urile noastre. Lumina Înconjur#toare construie$te Kli pentru noi prin cre$terea dorin"ei noastre pentru ea. la fel cum Natura ne înconjoar# dintotdeauna. la final.

vorbitor $i spiritual. Acest urm#tor Reshimo a creat prezentul Reshimo. deoarece. apare imediat urm#torul Reshimo. De aceea. Atzilut. Beria. stadiile noastre viitoare sunt deja determinate. deoarece noi nu creem nimic nou.66 - . S# urci pe scara spiritual# înseamn#. la fel ca un lan". stadiile pe care deja le-am experimentat $i s# redescoperim aceste amintiri. Cu alte cuvinte. Fiecare Reshimo este completat când l-am experimentat în totalitate $i. din moment ce acum ne deplas#m înapoi în sus pe scar#. acum Reshimot din interiorul nostru iese la suprafa"# în acea ordine. astfel încât s# ne putem odihni. La fel cum nu ne uit#m copil#ria $i ne raport#m la evenimentele trecute în experien"a noastr# actual#. înc# o dat#. Deoarece evolu"ia noastr# spiritual# este dezvaluit# într-o anumit# ordine. pur $i simplu. dar este înregistrat în „memoria spiritual#” a noastr#. fiecare pas complet în procesul evolu"iei nu este pierdut. în ceea ce-l priveste pe Adam ha Rishon. înc# din timpurile în care eram una cu Gândirea Crea"iei $i pâna în zilele noastre. prezentul Reshimo î$i treze$te creatorul original. au fost: Adam Kadmon. animat. s# î"i aminte$ti. în interiorul nostru st# toat# istoria întregii umanit#"i pe parcursul evolu"iei noastre spirituale. Singurul lucru pe care-l putem determina $i pe care-l vom discuta pe larg în capitolele urm#toare este cât de repede putem urca scara. cu atât mai repede aceste stadii se vor schimba $i cu atât mai repede progresul nostru spiritual va avea loc. Cu cât mai din greu lucr#m la aceast# urcare. dar. ci doar ne amintim evenimente care deja ni s-au întâmplat $i de care nu eram con$tien"i. În ceea ce prive$te lumile. Cu alte cuvinte. Acele amintiri sunt numite Reshimot (înregistr#ri) $i fiecare Reshimo (singularul de la Reshimot) se refer# la un anumit stadiu spiritual.Lumile spirituale $i sufletul lui Adam ha Rishon evolueaz# într-o anumit# ordine. când un Reshimo se termin#. Yetzira #i Assiya. evolu"ia a fost numit# dup# felul dorin"elor care erau – natur# moart# (neanimat). vegetativ. când stadiul . nu trebuie s# ne a$tept#m ca stadiul nostru prezent s# se termine. subcon$tient#.

unitatea $i iubirea ce exist# în acest stadiu. Când aceasta se întâmpl#. ne apropiem din ce în ce mai mult de stadiul nostru corectat. deoarece ne retrezim mult mai repede Reshimot $i. o vedem ca pe ceva extern care ne atrage cu promisiunile oarbe de încântare. c# numele „Lumin# Înconjur#toare” descrie perfect modul în care o sim"im. urm#torul Reshimo vine $i o nou# dorin"# se na$te în noi. senza"iile pe care le creaz# în noi sunt mai multe senza"ii spirituale.67 - . deoarece ele sunt întotdeauna parte din Reshimot-ul de un nivel mai superior decât nivelul nostru curent. începem s# sim"im vag conexiunea. chiar $i atunci când nu par a fi a$a. aceasta ne va conduce c#tre linia urm#toare. La fel ca $i ultimul Reshimo care a fost adus la suprafa"# $i ne-a adus în stadiul nostru actual. dorin"a noastr# pentru spiritualitate. din moment ce aceste Reshimot sunt înregistr#ri ale experien"elor spirituale mai înalte. Acum vedem. Cu cât încerc#m mai mult s# o atingem. o nou# dorin"# se apropie dintrun nou Reshimo. Este o spiral# de Reshimot – r#d#cina sufletelor noastre. De fiecare dat# când Lumina construie$te un Kli suficient de mare pentru noi. cu atât este mai puternic# dorin"a noastr# pentru ea $i de aceea Lumina construie$te Kli-ul nostru. când suntem egali $i uni"i cu Creatorul.actual se termin#. Când încerc#m s# devenim altrui$ti (spirituali). de asemenea. Mai mult. Nu $tim de ce dorin"ele noastre se schimb#. pentru a p#$i în urmatorul nivel. atâta timp cât înc# nu am atins-o. Acesta este modul în care ne continu#m escaladarea pe scar#. pân# ne complet#m corec"ia noastr#. cu cât este mai puternic# Lumina. . mai mult ca pe o lumin# slab# $i aflat# la distan"# mare. cu atât ne apropiem de ea $i cu atât mai puternic str#luce$te.

deoarece nu suntem con$tien"i c# diferen"a între oameni const# în modul cum îmbrac# pl#cerea pe care o doresc. Dar.DORIN%A PENTRU SPIRITUALITATE 'Efort diferit pentru persoane diferite Singura diferen"# între persoane este modul în care doresc s# experimenteze pl#cerea. îmbr#când-o cu diverse „haine”. nici s# o corect#m. le consider#m inacceptabile. Când sim"im c# în noi se na$te o hain# pentru o dorin"# pentru pl#cere. Dup# cum am explicat în sec"iunea anterioar#. Faptul c# pl#cerea este. Consider#m c# anumite haine sunt legitime pentru pl#cere. Totu$i. nu ne face s# ne îndep#rt#m $i. spiritual#. suntem for"a"i s# ne adapt#m dorin"a pentru acea hain#. cu siguran"#. sufletul lui Adam (umanitatea) a evoluat prin intermediul a cinci faze: de la Zero (neanimat) pân# la Patru (spiritual). pe care o consider#m a fi inacceptabil#. La fel cum sunt construite lumile. cum ar fi iubirea pentru copii. creaz# o iluzie c# exist# diferite feluri de pl#cere când. &i. în esen"#. îi judec#m în concordan"# cu aceste îmbr#c#min"i pe care le prefer#. de fapt. Pl#cerea în sine. de fapt. este amorf# $i intangibil#. .68 - . cum ar fi drogurile. explic# de ce avem dorin"a de a înlocui haina superficial# a pl#cerii cu dorin"a de a o sim"i în puritatea sa. în forma ei nealterat#: Lumina Creatorului. exist# diferite feluri de îmbr#c#minte. în concordan"# cu cre$terea dorin"elor. adaptând o dorin"#. iar pe altele. partea cea mai de jos a Fazei Patru este substan"a sufletului Adam ha Rishon.

al tuturor dorin"elor. A f#cut aceasta aplicând asupra noastr# o presiune suficient# pentru a ne face s# ne sim"im incomfortabil în starea noastr# prezent#. Când nu sunt satisf#cu"i de r#spunsurile pe care le ofer# religia. Pân# ast#zi. Atunci. Deoarece suntem comozi prin natura noastr#.Când fiecare faz# apare. Logica este simpl#: dac# m# simt bine unde m# aflu. a milioane de oameni de pe tot cuprinsul lumii. în secolul 16. a cui a fost planul $i care este scopul. în concordan"# cu Reshimot pe care îl avem încorporat. Deoarece Reshimot care ies la suprafa"# ast#zi sunt mai aproape de spiritualitate decât cele precedente. vegetativ# $i chiar $i neanimat#. Altfel. de ce m-a$ muta? . care caut# r#spunsuri spirituale la întreb#rile lor. suntem martorii apari"iei unui num#r imens. umanitatea o experimenteaz# în toat# plin#tatea ei. la r#d#cinile lor! De$i mul"i dintre ei au un acoperi$ deasupra capului lor $i câ$tig# suficient pentru a se între"ine pe ei $i pe familiile lor. Atunci unitatea noastr# cu Creatorul va fi atins#. De fapt. pân# se epuizeaz#. nu am mi$ca nici un deget. dup# cum a fost descris de Cabalistul Isaac Luria (Ari). întreb#rile de baz# pe care le pun oamenii se refer# la originile lor. Tot ce a fost l#sat pentru evolu"ia umanit#"ii ca s# fie completat este ca noi s# experiment#m dorin"ele spirituale în totalitate. dar ast#zi suntem martori la apari"ia celei mai intense p#r"i din nivelul cinci – spiritualul din interiorul spiritualului. animat#. de la neanimat. ei au întreb#ri referitoare la modul în care au ap#rut. În fazele anterioare a fost întotdeauna Natura care ne determina s# ne mut#m de la o faz# la alta. ne vom muta de la un stadiu la altul doar când presiunea devine intolerabil#. Natura dezvolt# toate par"ile sale: uman#. urm#torul nivel al dorin"elor iese la suprafa"#. ei caut# aceste r#spunsuri la alte discipline. apari"ia dorin"elor în al cincilea nivel a început în trecut. Principala diferen"# între Faza Patru $i toate celelalte faze este c# în aceast# faz# trebuie s# evolu#m în mod con$tient. de unde. la vorbitor.69 - . În acest mod. Mai mult. deja am experimentat toate Reshimot. astfel încât trebuia s# o schimb#m.

aceasta se poate întâmpla doar când dorim s# evolu#m $i s# atingem o condi"ie asem#n#toare cu a Creatorului. terorism $i tot felul de adversit#"i naturale. atunci când cabali$tii vorbesc despre lumea spiritual# $i corporal#. Când nivelul nostru spiritual începe s# evolueze. Vom continua s# fim lovi"i de uragane.Dar Natura are un plan diferit. Acesta a fost Big Bang-ul. Deci avem dou# op"iuni: am putea alege s# evolu#m prin intermediul presiunii Naturii (care este dureroas#). Doar ca s# recapitul#m: r#d#cina noastr# spiritual# a evoluat de la Faza Zero. Natura va continua s# ne preseze. Ei nu se refer# niciodat! la lumile care ocup# spa"iu fizic în unele universuri nedescoperite. la Patru. cutremure. Sufletele – colectate în sufletul comun Adam ha Rishon – s-au desp#r"it prin pierderea sentimentului de uniune cu Creatorul. %ine"i minte c#. ei se refer# la tr#s#turile altruiste. . participând la dezvoltarea propriei noastre con$tien"e. Acesta este scopul Crea"iei. deoarece nu se potrive$te cu planul Naturii. Aceast# desp#r"ire a lui Adam ha Rishon a adus umanitatea la stadiul prezent. epidemii. în cele Patru Faze. sau putem evolua f#r# durere. De aceea. Sub barier#. La fel ca în Faza Patru. nivelul Creatorului. lumea fizic#. pân# când ne vom da seama c# trebuie s# schimb#m. R#mânerea în starea nedezvoltat# nu este o op"iune. for"a spiritual# a creat o particul# corporal# care a început s# evolueze. din momentul în care ne-a creat. de lumea noastr# (aflat# dedesubt).70 - . Faza Patru s-a desp#r"it în lumi (partea ei superioar#) $i suflete (partea ei inferioar#). ea dore$te ca noi s# evolu#m pân# când atingem nivelul s#u. În loc s# ne permit# s# ne complacem în starea prezent#. cu o barier# nev#zut# care separ# lumile spirituale (de deasupra ei). acum ni se cere s# ne schimb#m dorin"a în mod voluntar. c# trebuie s# ne întoarcem în mod con$tient la R#d#cina noastr#. respectiv egoiste.

Putem doar descoperi aceasta devenind altrui$ti – similari cu Creatorul. F#r# o dorin"# explicit# pentru cre$tere spiritual# nu poate avea loc nici o evolu"ie. Toate gradele anterioare ultimului. începem s# palp#m logica Naturii. vom în"elege cum lucreaz# Natura $i. faptul c# exist#m nu înseamn# c# suntem con#tien"i de existen"a noastr#. al dezvolt#rii umane. De fapt. a$teptându-ne. Acesta este numit „punctul din inim#”. sau chiar s# descoperim spiritualitatea schimbându-ne obiceiurile. La sfârsit. . noi aproape c# exist#m. Spus mai simplu. Acest proces se întâmpl# exclusiv la ultimul nivel. cu atât mai mult ne expand#m con$tien"a $i ne integr#m în ea. Când facem aceasta. în termenii propriei noastre con$tien"e. când vom în"elege total logica Naturii. evolu"ia spiritual# de sus în jos.Nu putem lua o nav# cosmic# $i s# zbur#m în lumea Yetzira. plantele exist# pentru ca animalele s# se poat# hr#ni $i cre$te. Dar. chiar vom înv#"a s# o folosim. Am fost adu$i în jos la Faza Patru a Luminii. evolueaz# f#r# s# fie con$tiente de „sine”. eventual. Înainte s# atingem nivelul patru. de exemplu. dar lu#m existen"a noastr# ca pe ceva de la sine în"eles. dar ce sau pe cine servim noi? Pe noi în$ine? Egourile noastre? Momentul în care punem prima oar# aceste întreb#ri este începutul evolu"iei noastre con$tiente. ne tr#im vie"ile cât putem de comfortabil. În ultimul grad evolu"ionar începem s# în"elegem procesul din care facem parte. deja a avut loc. mineralele. plantele. Cu cât mai mult îi în"elegem logica. Dar. este acesta atât de evident? Mineralele exist# pentru ca plantele s# se poat# hr#ni $i s# creasc#. f#r# s# ne întreb#m care este scopul s#u. ar trebui s# fie dezv#luit în mod con$tient $i de bun# voie. animalele exist# pentru ca oamenii s# se poat# hr#ni $i cre$te. Cu alte cuvinte. care este scopul existen"ei oamenilor? Toate nivele ne servesc. Trebuie s# ne amintim întotdeauna c# ultimul nostru nivel. ultimul din ascensiunea spiritual#. apari"ia dorin"ei pentru spiritualitate. vom descoperi c# Creatorul este deja în noi $i c# El a fost aici întotdeauna.71 - .

singurul în"eles în care nici o durere $i scurtatur# nu este implicat#. Dac# vreau s# beau ap#. vom sim"i c# vie"ile noastre sunt ni$te c#l#torii fascinante. cu cât particip#m mai activ în acest Tur-de-Via"!. Dar.72 - . men"inem doar scopul Naturii în mintea noastr#. pline de descoperiri. în loc de evenimentele c#rora trebuie s# le facem fa"# în vie"ile noastre fizice. atunci dorin"a mea pentru ea este Kli-ul meu. de asemenea. la fel. dac# ne gândim la aceasta. Beria. se aplic# pentru orice dorim s# primim în aceast# lume. o dorin"# împlinit#. trebuie s# alegem s# o facem. ca s# beau ap#. &i. Mi-a$ putea imagina tot felul de lucruri. Natural. De fapt. &i. trebuie mai întâi s# preg#tesc Kli-ul care. este. pl#cerea mea. în final. mai bine. Preg#tirea Kli-ului înaintea Luminii nu este doar singurul în"eles al ascensiunii în faza patru. deoarece este o barier# între starea mea . Dac# o nou# ma$in# este lumina mea. o vân#toare de comori spirituale. nu vom în"elege de ce natura nu ne ajut# – $i. chiar pune obstacole în calea noastr#. Atzilut. este setea. cu atât mai repede $i mai u$or aceste descoperiri vor veni. dorin"a de spiritualitate trebuie s# vin# înainte de umplerea spiritual#. Dac# acum trebuie s# urc#m înapoi pe scara spiritual#. greutatea mare va fi sim"it# la întreb#rile la care trebuie s# r#spundem. Acest Kli m# face s# lucrez pentru ma$in# $i se asigur# c# nu-mi irosesc banii pentru alt scop. în aceast# situa"ie. Dar. Dac# am uitat c# scopul Crea"iei este ca noi s# devenim asemenea Creatorului. Singura diferen"# dintre un Kli spiritual $i unul fizic este c# nu prea $tiu ce voi primi în Kli-ul spiritual.c#tre cele cinci lumi Adam Kadmon. atunci apa este lumina mea. Acesta este motivul pentru care evolu"ia prin propria con$tien"# este mult mai bun# decât evolu"ia ce depinde de ceea ce ne d# Natura $i care este o împingere dureroas# din spate! Dac# avem o dorin"# de a evolua în spiritualitate. atunci avem Kli-ul potrivit pentru aceasta. dac#. am fost plasa"i în aceast# lume. nu este nimic mai natural decât s# se preg#teasc# Kli-ul mai întâi. Mai mult. câteodat#. Yetzira $i Assiya $i. dar. pe de alt# parte.

care iese acum la suprafa"#. Fiecare nou nivel de dezvoltare evoc# un nou Reshimo. dorin"a pentru unitate cu Creatorul. Când îl ating este mai m#re" ca orice altceva îmi pot imagina. Eventual. În lumea spiritual# dorin"ele (neanimate. vorbitoare $i spirituale) creaz# lumile Adam Kadmon. Atzilut. nu ar mai fi altruism real. când eram mult mai corecta"i. ele creaz# mineralele. la începutul secolului 21. nu pot $ti cu adev#rat care este scopul meu. animate. toate dorin"ele au început s# apar# una câte una. În aceast# faz#. de la neanimat la spiritual. Lumea fizic# a fost creat# când sufletul lui Adam ha Rishon se sf#râma. pân# când nu-l ating. de fapt. vegetative. Lumina Înconjur#toare corecteaz# Kli-ul $i îl dezvolt#. dar nu voi $ti cu siguran"# cât de m#re" este. pân# când nu-l ating.73 - . PE SCURT Lumea fizic# evolueaz# la acela$i grad ca $i lumea spiritual#. $i Assiya. oamenii $i oamenii cu „puncte în inimile lor”. toate gradele au fost deja completate. Dar. de la u$oare la grele.prezent# $i scopul dorit de mine. de asemeni. Ast#zi. noi construim un Kli spiritual. cu excep"ia dorin"ei pentru spiritualitate. Lumina Înconjur#toare corecteaz# întregul Kli $i sufletul lui Adam ha Rishon este reunit cu toate p#r"ile sale $i cu Creatorul. În lumea fizic#. prin piramida dorin"elor. ne vom uni cu Creatorul. atunci unde este . Când o corect#m. ci simplu egoism. animalele. faz# cu faz#. plantele. o înregistrare a trecutului pe care am experimentat-o deja. Crescându-ne dorin"a de reîntoarcere la r#d#cina spiritual#. Aceasta va fi culmea procesului evolu"ionar al lumii $i umanit#"ii. Beria. acest proces ne conduce la o întrebare: dac# Reshimot sunt înregistrate în interiorul meu $i dac# stadiile sunt evocate $i experimentate în interiorul meu. Yetzira. creând lumea noastr#. deoarece dorin"a noastr# pentru spiritualitate este. Dac# a$ cunoa$te în avans care este recompensa mea.

urm#torul capitol va r#spunde la toate aceste întreb#ri.74 - . .realitatea obiectiv# în toate acestea? Dac# o alt# persoan# are Reshimot diferit. unde este casa Creatorului? Continua"i s# citi"i. unde exist# ele. înseamn# c# el sau ea tr#ie$te într-o lume diferit# de a mea? &i ce putem spune despre lumile spirituale. dac# totul exist# în mine? Mai mult.

Tifferet. cartea pe care o studiaz# fiecare cabalist. atunci exist# lumea.Yehuda Ashlag Dintre toate conceptele nea$teptate.75 - . Hochma (Faza Unu). mai nerezonabil. Totul are structura celor zece Sefirot. Acestea includ cele zece Sefirot: Keter (Faza Zero). spune c# tot ce este realitate este alc#tuit din aceste zece Sefirot. Netzah. g#site în Cabala. sunt cuprinse în ele. În capitolul anterior am spus c# evolu"ia are loc deoarece inten"ia noastr# de a primi pl#cere progreseaz# de la nivelul R#d#cin#. Dar. de fapt. Singura diferen"# dintre ele este cât de profund sunt implementate în substan"a noastr# – inten"ia de a primi. ideile prezentate aici ar fi desconsiderate $i ridiculizate. care a creat cele Patru Faze de Baz# ale Luminii.” gândi"i-# la o form#. Dac# nu ar fi fost Einstein $i Fizica Quantic#. Bina (Faza Doi). dar atât de profund $i fascinant ca conceptul realit#"ii. s# . Pentru a în"elege la ce se refer# cabali$tii atunci când spun c# „sunt implementate în substan"a noastr#. Hod $i Yesod (toate acestea fiind cuprinse în Faza Trei—Zeir Anpin) $i Malchut (Faza Patru). nici unul nu este atât de neprev#zut. . dac# dorin"ele noastre au determinat evolu"ia lumii noastre.5 A CUI REALITATE ESTE REALITATEA? Toate lumile. Gevura. la cel de al Patrulea. Cartea Zohar. care au revolu"ionat modul de gândire despre realitate. Crea"ia a început de la Gândul Crea"iei. Hesed. de sus #i de jos. în exteriorul nostru? Ar putea fi adev#rat faptul c# lumea din jurul nostru este doar o poveste pe care noi vrem s# o credem? Am spus c#.

culoare. 4. când. se datoreaz# celor zece Sefirot care au intrat ceva mai adânc în noi. cu cât mai mare este inten"ia de a primi. Dar.76 - . cu atât mai multe straturi sunt ad#ugate. Forma reprezint# un grup de zece Sefirot $i lutul ne reprezint# pe noi. deoarece în interiorul meu este un Kli apropiat care s#-l perceap#. inten"ia de a primi. cu atât lutul se schimb# mai mult. presat# într-o bucat# de plastic. miros. Kelim folose$te cele zece Sefirot pentru a studia ceea ce lumea spiritual# ne ofer# $i. sub anumite restric"ii $i legi. Dar ei folosesc acest termen deoarece. Acum. fiecare form#. 1. Cu alte cuvinte. gând – tot ce exist# – este acolo. cu cât mai adânc este presat# mingea în lut. lumile corporale $i tot ce cuprind acestea. sau sufletele noastre. brusc. Aceste combina"ii cosmetizeaz# tot ceea ce exist#: lumile spirituale. mingea în sine nu se va schimba. Pe masur# ce cele zece Sefirot intr# mai adânc în nivelele (straturi) Aviut. 2. const# în cinci grade de baz# – 0. de amestecuri ale inten"iei de a primi. formeaz# o mul"ime de combina"ii. sau într-o alt# form# de lut pentru modelaj. . La fel cum creierele noastre folosesc literele alfabetului pentru a studia ceea ce aceast# lume ofer#. 3. chiar dac# presa"i mingea adânc în lut. pentru a studia lumile spirituale avem nevoie s# cunoa$tem legile ce formeaz# aceste lumi. de fapt. Varia"ia din substan"a noastr# (inten"ia de a primi) ne creaz# uneltele de percep"ie. ne d#m seama de ceva ce nu am realizat înainte. Aviut. Cabali$tii au un nume pentru inten"ia de a primi – Aviut. numite Kelim (pluralul pentru Kli). Mai simplu spus. Dup# cum am spus. cu inten"ia de a d#rui. Aviut înseamn#. la fel cum studiem aceast# lume. stratificare $i nu dorin"#.spunem o minge. Cum se simte aceasta când juc#torii sunt un grup de zece Sefirot $i un suflet? A"i observat dintr-odat# ceva ce a fost întotdeauna în jurul vostru. dar un anumit aspect al acestuia a sc#pat aten"iei voastre? Aceasta este similar cu senza"ia celor zece Sefirot ascunzându-se doar pu"in mai adânc în inten"ia de a primi.

fa"# de cuvântul scris din perspectiva Formei Abstracte $i a Esen"ei. de asemenea – trei dintre ele. Form# în Materie. cabalistul Yehuda Ashlag scrie c# sunt „patru categorii de percep"ie – Materie. pân# când cineva arat# – prin teste.” Când examin#m Natura spiritual#. este datoria noastr# s# decidem care dintre aceste categorii ne furnizeaz# informa"ie solid# $i de încredere $i care nu.Când studiem ceva în lumea fizic# trebuie s# urm#m anumite reguli. Cu alte cuvinte. trebuie s# suport#m aceste grani"e.77 - . pentru ca ceva s# fie considerat adev#rat. chiar dac# nu întotdeauna sim"im acest lucru. Înainte ca ceva s# fie testat. Dac# suntem meni"i s# atingem scopul Crea"iei $i s# devenim precum Creatorul. Dac# testele arat# c# func"ioneaz#. A DOUA GRANI%! – CE PERCEPEM Dup# cum am mai spus. De exemplu. Cartea Zohar alege s# explice doar pe primele dou#. Form# Abstract# $i Esen"a. . Totu$i. TREI GRANI%E ÎN STUDIUL CABALEI PRIMA GRANI%! – CE PERCEPEM În prefa"a scris# la Cartea Zohar . nu prin cuvinte – c# nu func"ioneaz#. totul este doar în faza de teorie. substan"a lumilor spirituale este numit# „sufletul lui Adam ha Rishon”. trebuie s# fie testat empiric. Lumile spirituale au grani"e. deja am trecut de faza cre#rii acestor lumi $i ne afl#m pe drumul nostru ascendent c#tre nivele mai înalte. ca s# fim mai exac"i. În acest mod au fost create lumile spirituale. atunci este considerat a fi corect. fiecare cuvânt în sine este scris diferit din punct de vedere al Materiei sau al Formei Materiei.

înv#"#m. se refer# doar la experien"ele sufletului. descoperim c# deja tr#im în lumile BYA. mai precis 99 procente. se raporteaz# la modul în care Cabala percepe lucrurile $i ne spune c# $i noi putem s# le experiment#m. Este ca $i cum doi oameni stau spate în spate $i se îndreapt# în direc"ii opuse. când ne corect#m. De fapt.În stadiul nostru. Eventual. în mod clar tot ceea ce noi percepem. despre cum a perceput stadiile spirituale Rabbi Shimon BarYochai (autorul C#r"ii Zohar). Deoarece sufletul lui Adam formeaz# con"inutul lumilor BYA $i a fost împr#$tiat în aceste lumi $i. deoarece noi suntem to"i buc#"i ale acestui suflet. Zohar ne înva"# c# cea mai mare parte a buc#"ilor. Cu alte cuvinte. sufletul lui Adam deja s-a sf#râmat în buc#"i. Yetzira $i Assiya (BYA). a$a cum pot fi v#zute prin filtrele lumilor BYA. . fals. Lumea noastr# este gradul cel mai de jos al lumilor BYA. chiar vom r#s#ri împreun# cu ele spre Atzilut $i Adam Kadmon. A TREIA GRANI%! – CE PERCEPEM Chiar dac# Zoharul intr# în detalii despre con"inutul fiec#rei lumi $i despre ce se întâmpl# aici. vreodat#.78 - . unul cu altul? Dar. sunt împr#$tiate în lumile Beria. cum ar fi Atzilut #i Adam Kadmon este. de fapt. iar procentul ce r#mâne se afl# în Atzilut. Care sunt $ansele acestora ca s# se întâlneasc#. Rabbi Abba. acest grad este în complet# opozi"ie în Natur# fa"# de restul lumilor spirituale $i de aceea nu le sim"im. chiar dac# noi credem altceva. poate doar s# fie parte a acestor lumi. când citim în Zohar despre evenimentele din lumile BYA. Tot ce noi percepem ca venind din lumi mai înalte ca BYA. ca $i când ar fi aici un loc fizic în care se întâmpl# totul. De aceea. de fapt. de fapt. Tot ce putem percepe din lumile Atzilut #i Adam Kadmon sunt reflec"iile lor. dup# cum ne-a spus fiul acestuia.

Când am vorbit despre Prima Grani"#. când cabali$tii scriu despre lumile de deasupra lui BYA. cum sunt numele de Sefirot $i lumile. Altfel. deoarece cabali$tii scriu despre experien"ele lor personale. prime$te – pentru mine. f#ceam un raport asupra experien"ei personale. Forma = inten"ia. chiar dac# fiecare va avea experien"e diferite. s# vorbesc despre cum m-am sim"it conducând peste masivul Pod Brooklyn $i despre ce sentimente ai atunci când te afli în Times Square. sau pentru al"ii. doar dac# dore$ti $i tu s# experimentezi ceea ce ea descrie. . O alt# parte se refer# la experien"ele personale pe care ei le-au avut în aceste lumi. dac# îi spun unui prieten despre excursia mea în New York. de asemenea. s-ar putea s# vorbesc despre Times Square sau despre marile poduri ce conecteaz# Manhattanul cu continentul.79 - . ei nu scriu de fapt despre aceste lumi. în ultima pereche. ci despre modul în care scriitorii au perceput aceste lumi. Zohar. am spus c# Zohar abordeaz# subiectul din perspectiva Materiei $i a Formei Materiei. cartea î"i va fi de prea mic ajutor $i nu o vei în"elege. Dar. ar trebui folosit ca un instrument de înv#"are. De exemplu. s-ar putea. &i. culoare $i sunet $i avâd sentimentul anonimit#"ii totale. scufundat în jocurile ame"itoare de lumini. cartea te va ajuta. O parte din ce scriu ei se refer# la structura general# a lumilor. vorbeam despre impresiile pe care cineva le va experimenta în Manhattan. sau ca o colectie de pove$ti. iar în primele dou# exemple. 'Este important s# ne amintim c# Zohar nu ar trebui tratat ca un raport al unor evenimente mistice. Aceasta înseamn# c#. În termeni simpli: Materia = voin"a de a primi. exist# similarit#"i $i diferen"e în scrierile cabalistice.De asemeni. de fapt. ca toate celelalte c#r"i cabalistice. Diferen"a între primele dou# exemple $i urmatoarele dou# este c#. în timp ce se aflau în lumile BYA. Am spus c# Materia este voin"a de a primi $i Forma în Materie este inten"ia pentru care voin"a de a primi.

Acest ultim motiv este mult mai complex decât poate p#rea la o prim# vedere. nu are nici o leg#tur# cu creaturile. Nu avem nici o dorin"# pentru aceasta. De aceea. putem primi $i. recep"ia este substan"a noastr#. este atributul Creatorului. Când cabali$tii scriu c# tot ceea ce vrem este s# primim. 2. nu putem face. Aceasta se datoreaz# faptului c# Creatorul (Natura) ne-a creat doar cu voin"a de a primi. ei nu se refer# la faptul c# tot ce facem este s# primim. deasupra noastr# (a sufletelor) este doar Creatorul. D#ruirea. creaturile (oamenii) pot s#-$i înv#luie voin"a lor de a primi cu Forma de d#ruire. deoarece suntem f#cu"i din inten"ia de a primi. de motivul pentru care o deschide"i $i nu de puterea intelectului vostru. care nu are nici o nevoie de a primi ceva. ci. ci c# aceasta este motiva"ia din spatele a tot ceea ce noi facem. Totu$i. pur $i simplu: 1. atâta timp cât natura Sa este de a d#rui. De aceea. Pentru a d#rui. Doar dac# dori"i s# fi"i transforma"i în calita"ile altruiste pe care textul le descrie. în mod literal. Ei o spun foarte clar: dac# ceva nu ne d# pl#cere. acest text v# afecteaz#. Materia noastr#. trebuie s# existe cineva care dore$te s# primeasc#. f#când aceasta.80 - . Cu alte cuvinte. Nu putem da. în Forma sa Abstract#. Forma de d#ruire interioar# $i exterioar# sinelui se nume$te „lumea Atzilut”. care sunt receptori. s# daruim nu este o op"iune viabil# pentru noi. Sunt dou# motive datorit# c#rora nu putem d#rui. nu trebuie s# ne schimb#m ac"iunile. deoarece tot ceea ce El vrea este s# dea. Totu$i. Nu este doar c# nu vrem s# o facem. de fapt s# devenim d#ruitori. ci doar motiva"ia aflat# în spatele acesteia. nu putem. .Aminti"i-v# aceasta: în"elegerea textelor cabalistice în mod corect depinde de inten"ia voastr# pe parcursul citirii. astfel încât s# semene cu d#ruirea. prin natura lor.

Ca s# determin#m aceste dou# c#i. to"i vom atinge Creatorul. aceasta înseamn# c# este imposibil. Când ei spun c# nu ar trebui s# studiem Forma Abstract# $i Esen"a. cabali$tii urmeaz# un principiu foarte simplu: dac# ceva ne ajut# s# înv#"#m mai repede $i mai clar. nu ar trebui s# ne irosim timpul. Cabalistul Yehuda Ashlag scrie c#. Cabali$tii scriu c# la sfâr$itul evolu"iei umanit#"ii. în general $i Zohar. Form# Abstract# $i esen"a – noi putem percepe doar pe primele dou# cu certitudine. ne aten"ioneaz# s# studiem doar acele p#r"i pe care le putem percepe cu certitudine.81 - . Pentru a atinge acest scop. cel mai profund nivel de în"elegere este numit „atingere”. Când cabali$tii declar# c# ceva este „interzis”. aceasta nu înseamn# c# vom fi . cabali$tii definesc cu grij# care parte a realit#"ii trebuie s# o studiem $i care nu ar trebui.PERCEPEREA REALIT!%II Mul"i termeni sunt folosi"i pentru a descrie în"elegerea. scopul lor este s# descopere „atingerea spiritual#”. c# din cele patru categorii de percep"ie – Materie. sau pentru Creator. deoarece atingerea noastr# ar fi pus# sub semnul întreb#rii. Ori de cite ori este implicat ceva ce trebuie ghicit. într-un stadiu numit „Echivalen"a Formei”. ar trebui s#-l ignor#m. încât nu mai exist# nici o alt# întrebare. în particular. Form# în Materie.” Aceasta se poate întâmpla dac# nu ne limit#m studiile la Materie $i Form# în Materie. Atingerea se refer# la o în"elegere atât de profund# a percep"iei. ar trebui s#-l studiem. Din moment ce ei studiaz# lumile spirituale. este dorin"a (Materia) $i cum s# o folosim: indiferent c# este pentru noi. Cabali$tii. „Dac# cititorul nu $tie cum s# fie prudent cu grani"ele $i scoate materia în afara contextului. de asemeni. despre care Zohar scrie. Cabali$tii spun. imediat va fi confuz. Trebuie s# în"elegem c# nu exist# un lucru numit „prohibi"ie” în spiritualitate. Dac# nu ne ajut#. Pentru cabali$ti. Din acest motiv.

este complet intangibil#. . r#cire. dar îmi pierd chiar $i gradul spiritual prezent. chiar dac# ne dorim acest lucru. aceasta ar fi o examinare a Formei Abstracte a t#riei. voiam. esen"a persoanei în sine. nu doar c# neg ceea ce. El spune c# putem folosi electricitatea în multe moduri diferite: pentru înc#lzire. În lumea material#. dar putem noi exprima esen"a electricit#"ii? S# folosim un alt exemplu pentru a explica cele patru categorii – Materie. De aceea este atât de important s# în"elegem cele trei grani"e $i s# le urm#m. s# privim la video. Pur $i simplu. sau nu. când spunem despre o person# c# este puternic#. ne referim.82 - . la Materia persoanei – corpul – $i Forma ce o îmbrac# aceast# Materie – t#ria. Acolo. esen"a nu este doar ceva ce nu $tim în acest moment. Dac# îndep#rt#m Forma t#riei de pe Materie (corpul persoanei) $i examin#m Forma t#riei separat. pot vedea dac# ob"in acel lucru. nu $tim când suntem confuzi. înseamn# c# nu putem studia acele categorii. s# ascult#m muzic#. de fapt. dac# $tiu ceea ce vreau. nu posed#m un sim" cu care s# „studiem” esen"a $i s# o portretiz#m într-o form# perceptibil#. Electricitatea poate îmbr#ca multe forme.lovi"i de fulgere dac# o facem. De aceea. În consecin"#. de fapt. Nu la fel stau lucrurile în spiritualitate. Yehuda Ashlag folose$te elecrticitatea pentru a explica de ce esen"a este imperceptibil#. Forma Abstract# $i esen"a -. De ce este a$a de important s# ne focaliz#m doar pe primele dou# categorii? Problema este c#. continu#m în aceea$i direc"ie $i ne îndep#rt#m mult de adev#r. Lumina este slab# $i devin încapabil s# m# redirec"ionez corect f#r# ajutorul unui ghid. atunci când avem de a face cu spiritualitatea. Form# în Materie. A patra categorie. sau m#car dac# m# aflu pe drumul cel drept spre lucrul pe care-l vreau. dac# gre$esc. dezbr#cat# de Materie. nu o vom $ti niciodat!.

Ca s# ne raport#m în mod corect la Realitate. ca $i cum ele s-ar petrece în afara noastr#. a scris c# nu $tim ceea ce exist# în afara noastra. Mai mult. ci propria noastr# reac"ie la acesta. Ele pot trece neobservate de sim"urile noastre.O REALITATE NON-EXISTENT! Acum. imediat ne face s# realiz#m c# ceea ce noi vedem nu este ceea ce de fapt exist#. nu trebuie s# ne gândim c# ceea ce percepem este tabloul „real”. c# în"elegem ce putem studia $i ce nu putem. Din acest motiv. nu avem nici o idee despre ce este în exteriorul urechii noastre $i ce face ca tobele urechii s# r#spund#. Când observ#m propria realitate. Nu putem nici m#car s# spunem dac# $i ce extensie a Formei percepem $i dac# sunt conectate la Formele Abstracte pe care noi . nu suntem con$tien"i de multe lucruri care se petrec în lume. De exemplu. nu putem fi siguri de aceasta. începem s# descoperim lucruri de care nu eram niciodat# con$tien"i. este evident de ce nu putem percepe esen"a a ceva aflat în exteriorul nostru. Yehuda Ashlag. Mai mult. prin sim"urile noastre. Tot ceea ce $tim este reac"ia noastr# la un stimul din exterior. este legea întregii Naturi.83 - . ci la reac"iile noastre la acesta. Tot ceea ce percepem este modul în care evenimentele (Formele) ne afecteaz# percep"iile (Materia noastr#). de fapt. ceea ce percepem nu este tabloul exterior obiectiv. astfel încât a putut s# ne vorbeasc# despre ea. putem studia doar reac"iile noastre la acest fenomen. Aceast# regul# a percep"iei se aplic# nu doar lumilor spirituale. care a cercetat întreaga realitate. Referindu-ne la Realitate în acest mod. Lucrul despre care cabali$tii nu au l#sat nici o piatr# neîntoars#. Aceast# în"elegere este cea mai important# pentru a atinge progresul spiritual. Interpret#m lucruri ce au loc în interiorul nostru. Totu$i. deoarece ne raport#m doar la fenomene pe care le putem percepe. Chiar $i numele pe care le ata$#m unui fenomen nu sunt conectate la fenomenul în sine. s# vedem ce studiem.

Eu simt $i $tiu c# ocup un anumit spa"iu în lume.” . Iat# ce scrie Ashlag privitor la aceasta: „Mai mult. aceasta nu înseamn# c# el este de fapt.” Cu alte cuvinte. ro$u. c# sunt solid.. Dar conceptul care-i las# pe majoritatea studen"ilor cabali$ti nedumeri"i când studiaz# prima oar# Prefa"a lui Ashlag. $ti"i c# prime$te ceea ce poate primi. dar. Rezult# c# gândul nu are percep"ia esen"ei. indiferent ce este aceasta.. $i ceea ce nu percepem.. 'De fapt. culoarea m#rului ro$u este oricare alta. Iat# cum Ashlag relateaz# în Prefa"! la Cartea Zohar despre lipsa noastr# de percep"ie a Esen"ei: „Este cunoscut c# ceea ce nu putem sim"i. Dac# v# aminti"i modul în care lucreaz# Masach (Ecranul). oricare Esen"#. de asemenea.. ci lumina pe care obiectul a respins-o. nu ne putem imagina. dac# m# întreba"i care este propria esen"# . este cât de pu"in cunoa$tem. cu adev#rat.. dar nu ro$ie. culoarea unui obiect este determinat# de valurile de lumin# pe care obiectul iluminat nu le-a putut absorbi. Adev#rata culoare a obiectului este lumina absorbit#. Nu vedem culoarea obiectului în sine. deoarece nu putem sim"i o Esen"#. dac# întreba"i fizicienii. deoarece aceast# lumin# a fost absorbit#. nu ne putem imagina. faptul c# vedem un m#r ro$u ca fiind ro$u. nici m#car nu $tim propria Esen"#. cald $i c# gândesc $i alte asemenea manifest#ri ale ac"iunilor esen"ei mele. ea nu este perceptibil# ochiului nostru $i de aceea nu o vedem. În mod similar.le ata$#m acestora. Totu$i. de asemenea. Cu alte cuvinte. ei v# pot spune c# singura afirma"ie adev#rat# pe care o pute"i face despre un m#r ro$u este c# nu este ro$u. de aici. despre noi. nu voi $ti ce s# v# r#spund. nu o putem percepe. cu scopul de a da Creatorului $i respinge restul. De aceea.84 - .

MECANISMUL DE M!SURARE S# arunc#m o privire asupra problemei percep$iei noastre din alt punct de vedere, unul mult mai mecanic. Sim"urile noastre sunt instrumente de m#surare. Ele m#soar# tot ceea ce percep. Când auzim un sunet, determin#m dac# este tare, sau încet; când vedem un obiect, putem (de obicei) s# spunem care este culoarea acestuia; $i când atingem ceva, imediat $tim dac# este cald, sau rece, umed sau uscat. Toate instrumentele de m#sur# opereaz# similar. Gândi"i-v# la o scal# cu o greutate de un kilogram pe ea. Mecanismul tradi"ional de m#surare este f#cut dintr-un arc care se întinde în concordan"# cu greutatea $i o linie ce m#soar# întinderea arcului. Îndat# ce arcul opre$te întinderea $i st# într-un punct anume, numerele de pe linie indic# greutatea. De fapt, nu m#sur#m greutatea, ci echilibrul dintre arc $i greutate (Figura 6) De aceea, cabalistul Ashlag spune c# nu putem percepe Forma Abstract#, obiectul în interior $i exterior, deoarece nu avem nici o conexiune cu el. Dac# putem pune un arc pe el ca s# m#sur#m impactul extern, vom ob"ine ceva rezultate. Dar, dac# nu putem m#sura ce se întâmpl# în exterior, atunci credem c# nu se întâmpl# nimic. Mai mult, dac# ata$#m un arc defect ca s# m#sur#m un stimul extern, vom ob"ine rezultate gre$ite. Aceasta este ceea ce se întâmpl# când înaint#m în vârst# $i sim"urile noastre se deterioreaz#. În termeni spirituali, lumea exterioar# ne prezint# Forme Abstracte, cum ar fi greutatea. Folosind arcul $i cadranul – voin"a de a primi $i inten"ia de a d#rui – m#sur#m cât din Forma Abstract# putem primi.
- 85 -

Dac# am putea construi un calibru care l-ar „m#sura” pe Creator, l-am putea sim"i la fel cum sim"im $i lumea. Ei bine, exist# un astfel de calibru; este numit „al $aselea sim"”. AL $ASELEA SIM% ! S# începem aceast# sec"iune cu o mic# fantezie. Ne afl#m într-un spa"iu întunecat, un vid total. Nu putem vedea nimic, nu putem auzi nici un sunet, nu exist# mirosuri $i nici arome $i nu exist# nimic pe care s#-l putem atinge în jurul nostru. Acum imagina"i-v# fiind în aceast# stare de atât de mult timp, încât a"i uitat c# a"i avut vreodat# sim"uri cu care putea"i s# percepe"i aceste lucruri. Eventual, a"i $i uitat c# aceste senza"ii pot exista. Dintr-o dat#, o aroma slab# î#i face apari"ia. V# înv#luie, dar nu v# pute"i da seama care este sursa ei. Apoi, apar mai multe arome, unele puternice, altele slabe, unele dulci $i altele amare.! Folosindu-le,!v# pute"i g#si acum drumul în lume. Arome diferite vin din locuri diferite $i pute"i începe s# g#si"i drumul vostru, urmând aceste arome. Apoi, f#r# nici un avertisment, apar sunete din toate direc"iile. Sunetele sunt toate diferite, unele sunt asemenea muzicii, unele asemenea cuvintelor, iar unele asemenea zgomotelor. Dar sunetele furnizeaz# orientare adi"ional# în acel spa"iu. Acum pute"i m#sura distan"e, direc"ii; pute"i ghici sursele mirosurilor $i a sunetelor pe care le primi"i. Nu mai sunte"i doar într-un simplu spa"iu; este o întreag# lume de sunete $i mirosuri. Dup# câtva timp, o nou# revela"ie apare, atunci când ceva v# atinge. Imediat dup# aceasta, descoperi"i $i mai multe lucruri pe care le pute"i atinge. Unele sunt reci, altele calde, unele uscate $i altele umede. Unele sunt tari, altele moi; unele nici m#car nu $ti"i cum sunt. Descoperi"i c# pute"i pune în gur# unele obiecte pe care le atingeti $i c# acestea au gusturi diferite.
- 86 -

Pân# acum, a"i tr#it într-o lume plin# de sunete, mirosuri, senza"ii $i arome. Pute"i atinge obiectele din lumea voastr# $i pute"i studia mediul înconjur#tor. Aceasta este lumea orbilor din na$tere. Dac# a"i fi în locul lor, a"i sim"i oare c# ave"i nevoie de sim"ul vederii? Niciodat#. Asta, în cazul în care nu l-a"i avut niciodat#. La fel se întâmpl# $i în cazul celui de al $aselea sim". Nu ne amintim s#-l fi avut vreodat#, chiar dac# ini"ial l-am avut to"i în momentul sf#râm#rii lui Adam ha Rishon, din care facem to"i parte. Al $aselea sim" opereaz# asem#n#tor cu cele cinci sim"uri naturale, cu singura diferen"# c# al $aselea sim" nu ne este dat de natur#, ci trebuie s#-l dezvolt#m singuri. De fapt, numele „al $aselea sim"” este cumva în"eles gre$it, pentru c# nu dezvolt#m, de fapt, un alt sim"; dezvolt#m o inten"ie. În timp ce dezvolt#m aceast# inten"ie, studiem Formele Creatorului, Formele d#ruirii, opuse structurii noastre naturale egoiste. De aceea, al $aselea sim" nu ne este dat de Natur#; este opus nou#. Construind inten"ia peste fiecare dorin"# pe care o sim"im, ne face s# fim con$tien"i de cine suntem noi, de cine este Creatorul, sau dac# vrem, sau nu, s# fim ca El. Doar dac# avem dou# op"iuni în fa"a noastr# putem face o alegere adevarat#. De aceea, Creatorul nu ne for"eaz# s# fim ca El – altrui$ti – dar ne arat# cine suntem, cine este El $i ne d# oportunitatea de a face propria alegere. Îndat# ce am f#cut alegerea, devenim oamenii care inten"ion#m s# fim: asemenea Creatorului, sau nu. De ce, atunci, numim inten"ia de a d#rui „al $aselea sim"”? Deoarece, având aceea$i inten"ie ca $i Creatorul, devenim asemenea Creatorului. Aceasta înseamn# nu doar c# avem aceea$i inten"ie, dar, deoarece am dezvoltat echivalen"a de forme cu El, vedem $i percepem lucruri pe care nu am putea s# le percepem altfel. De fapt, începem s# vedem cu ochii Lui.

- 87 -

Kelim (pluralul de la Kli) nu doar c# detecteaza realitatea exterioar#. Dr. armada lui Columb a existat doar în min"ile lor. este nevoie de un Kli interior ca s# detect#m un obiect exterior. apoi. S# clarific#m aceasta printr-un exemplu.Candace Pert explic# faptul c#. care era curios din cauza valurilor care p#reau c# vin de nicaieri. De fapt. dintre Kli $i Ohr. chiar dac# ob"inerea celui de al doilea este scopul.88 - . De fapt. dar o $i creaz#! De aceea. indiscutabil. a descoperit navele. mai face acesta vreun zgomot? Acest faimos koan Zen (o ghicitoare special# Zen) poate fi. Doar shamanul. Când a descoperit navele. În filmul What the Bleep Do We Know!?. de asemenea. nu voi fi capabil s# o v#d în exterior.UNDE ESTE O CALE. printre cele mai importante concepte în în"elepciunea Cabalei. parafrazat# în termeni Cabalistici: dac# nu exist# nici un Kli care s# detecteze . dac# o anumit# Form# nu exista anterior în mine. conceptul de Kli (unealt#/recipient) $i Ohr (Lumina) sunt. primul este mult mai important pentru noi. le-a descris ce a v#zut $i. chiar dac# priveau chiar spre ele. Vorbind în limbaj Cabalistic. Pert a explicat c# Indienii nu puteau vedea navele. 'Dac# un copac cade în p#dure $i nu este nimeni prin preajm# ca s#-l aud#. ea folose$te povestea despre Indienii care st#teau pe "#rmul oceanului $i priveau cum sose$te armada lui Columb. Dr. au putut $i ace#tia s# vad# navele. el le-a spus locuitorilor tribului. ACOLO A FOST O VOIN%! În ultimul capitol am spus c#. dup# ce a încercat s# î$i imagineze care ar putea fi cauza acestor valuri mici. deoarece nu aveau în min"ile lor un model similar preexistent. Kelim interior al Indienilor care au v#zut-o $i au raportat despre ea. Ea spune c# se crede c# Indienii nu au putut vedea navele. Ca exemplu.

Acum. în concordan"# cu propria preg#tire. La sfâr$itul zilei. sau s# schimb#m lumea din jurul nostru. a existat oare aceasta?” Nu exist# astfel de lucruri. tot ceea ce r#mâne este s# descoperim unde putem g#si Kelim corectate. imperceptibilul Creator. Lumea nu va deveni bun#. a propriilor noastre Kelim. în concordan"# cu modul în care construim aceste modele în noi. Sunt dorin"e. Asemenea unei bufni"e de noapte. am putea transforma descoperirea lui Columb într-un koan Zen $i s# întreb#m. nu ne va ajuta dac# ne rug#m Creatorului s# ne ajute s# ie$im din mizeria noastr#. sau rea. intangibilul. Ne form#m lumea prin intermediul formelor propriilor noastre instrumente de percep"ie. este un timp al orbirii. Din acest motiv. p#durea în timpul nop"ii este perioada de maxim# vizibilitate. c#tre adev#rata percep"ie. nimic care s# fie revelat. Exist# ele în interiorul nostru. Realitatea noastr# este o proiec"ie a propriilor Kelim interioare $i ce numim „lumea real#” este o reflec"ie a propriei corec"ii.89 - . când corect#m propriile Kelim $i le facem mai frumoase. cum putem $ti c# acesta a f#cut vreun zgomot? În mod similar.sunetul copacului care cade. este o reflectare a st#rii propriilor Kelim. în afar# de Lumina Superioar# abstract# care opereaz# pe noi $i reveleaz# noua imagine din interiorul nostru. ceea ce percepem va fi în concordan"# cu propria structur#. de asemenea. În afara noastr# sunt doar Forme Abstracte. Dac# ar fi s# ne ridic#m deasupra acestei lumi imaginare. Nu exist# nimic pe care s#-l descoperim în exteriorul nostru. lumea va deveni mai frumoas#. precum lumea exterioar#. ca s# devin# mai bun#. „Înainte ca Columb s# descopere America. Kelim. Noi tr#im într-o lume imaginar#. sau trebuie s# . El este sinele nostru corectat. care creaz# lumea exterioar# în concordan"# cu propriile forme. ar trebui s# ne adapt#m la adev#rate modele. Tikkun se afl# în interior $i la fel este $i Creatorul. sau corup"ii. Pentru noi.

Folosind un Kli altruist. trebuie s# vrem ca dorin"ele noastre s# fie folosite în beneficiul altora. nu al nostru. Indiferent c# ne place. Arhitectul proiectului. El ni le-a dat $i acum trebuie doar s# înv#"#m cum s# le folosim corect $i s# plas#m inten"ia corect# peste ele. Ca s# înv#"#m cine este El. sufletele noastre vor fi corectate. Creatorul.le construim? $i. ca $i în cazul construirii unei case.90 - . Atunci. dac# trebuie s# le construim. cum vom face aceasta? Acesta va fi subiectul urmatoarelor sec"iuni. Cabali$tii definesc aceasta foarte concis: „Prin ac"iunile Voastre. inten"iile corecte sunt inten"ii altruiste.” Dorin"ele noastre. S# recapitul#m pentru un moment. un Kli corupt este o dorin"# folosit# cu inten"ii egoiste. din moment ce to"i suntem p#r"i ale sufletului Adam ha Rishon. r#nirea altora se întoarce c#tre noi. c#r#mizile $i lemnul. dup# cum am spus anterior. el vrea s# studiem $i s# execut#m Marele Plan al sufletelor noastre în mod independent. Dorin"ele sunt materiale de construc"ie. frezele $i ciocanele. Doar în acest mod putem în"elege vreodat# Gândul Lui $i s# devenim asemenea Lui. deja exist#. $ov#ie ca s# ni-l dea. noi V# cunoa$tem. trebuie s# privim atent ce face El $i s# înv#"#m s#-L în"elegem prin ac"iunile Lui. Din nefericire. folosim o dorin"#. trebuie s# citim întâi proiectul ca s# putem începe lucrul. sau nu. în acela$i mod în care opereaz# Creatorul $i aceasta ne . $i inten"iile noastre sunt uneltele noastre. Dar. GÂNDUL CREA%IEI Kelim sunt construc"ii de blocuri ale sufletului. &i. În schimb. Un Kli corectat este o dorin"# folosit# cu intentii altruiste. materialele de baz# ale sufletelor. Dar. $urubelni"ele. Cu alte cuvinte. invers. la fel cum un bumerang se întoarce c#tre arunc#tor $i se întoarce în plin# for"#.

Dar noi putem $i ar trebui s# determin#m ce vom face cu fiecare Reshimo. este colectat într-o „banc# de date” special#. Acum s# vedem ce sunt Reshimot $i cum ne pot ele ajuta s# sc#p#m din capcan#. iar noi le eliber#m. Dac# suntem pasivi $i a$tept#m.face egali cu El. dar nu este un punct mort. Dac# urm#m calea propriului Reshimot. Nu putem schimba ordinea Reshimot. sau nu. Fiecare Reshimo (singularul lui Reshimot). cel pu"in în ceea ce prive$te respectiva dorin"#. Când nu vedem un alt mod de a ne folosi dorin"ele. pentru ca aceasta s# se întâmple. Aceasta este o capcan#. recolect#ri ale stadiilor trecute. trebuie s# vedem. va lua mult timp pân# când le vom experienta cu adevarat $i. cel pu"in. Acestea au fost deja determinate a fi în drumul nostru descendent. Cu cât mai repede re-experiment#m fiecare Reshimo. sau cum se simt.91 - . pur $i simplu. Dar. cu atât mai repede le evacu#m $i ne deplas#m c#tre urmatoarea linie. În acest mod. RESHIMOT – ÎNAPOI ÎN VIITOR Reshimot – vorbind în linii mari – sunt înregistr#ri. înainte ca . cel pu"in. În aceast# faz#. cum am putea s# g#sim alte inten"ii? Este aceasta o capcan#. vom fi capabili s# decidem dac# dorim. Deci. ne g#sim prin$i în capcana modului pe care-l cunoa$tem. Avem nevoie de un exemplu despre cum arat# inten"iile altora. sau pierdem ceva din vedere? Cabali$tii ne spun c# nu pierdem nimic din vedere. aceste Reshimot cuprind potecile noastre. pe care un suflet îl experimenteaz# de-a lungul c#ii sale spirituale. Acesta este modul în care studiem Gândul Lui. care intotdeauna se afl# mai sus pe scar#. Ele reapar la suprafa"# una câte una. ca ele s# treac#. un exemplu al unei alte inten"ii va apare de la sine. Când vrem s# urc#m pe scara spiritual#. înc# un mod suplimentar de a ne folosi dorin"ele. singura problem# este s# ne schimb#m inten"iile cu care ne folosim dorin"ele.

efortul în sine este suficient. Pe de alt# parte. putem s# alegem o abordare activ#. De aceea. Imitându-i pe cei mari. dorin"a de a înv#"a. în mod constant. de fapt. De fapt. c# aceast# lume este rezultatul evenimentelor spirituale. este simplul fapt c# ei vor s! #tie. ele ne pot cauza suferin"e mari. este un proces bazat pe imita"ie. s# ne examin#m $i s# vedem dac# ne potrivim cu descrierea pe care o consider#m a fi spiritual# . Haide"i s# privim dintr-un alt unghi: Ini"ial. în mod constant. chiar dac# ei nu $tiu ce fac. Crescându-ne dorin"a de a fi precum Creatorul (altrui$ti). De fapt noi nu înv#"#m nimic nou în aceast# lume sau în lumea spiritual#. Procesul progresului spiritual este similar cu modul în care copiii înva"#. eforturile noastre nu trebuie s# aib# succes.aceasta s# se întâmple. ar trebui ca. Aceast# abordare activ# este numit# „calea Luminii”. precum Creatorul. unul pe care ei deja îl cunosc. Acesta este exact modul în care Reshimot spirituale lucreaz# pe noi. Not#: Nu este vorba despre ceea ce ei $tiu c# le ajut# cre$terea. de acea dat#. la Lumin# $i nu la stadiul nostru prezent. De aceea. Dac# vrem s# fim $i mai d#ruitori. faptul c# ei voiau s# $tie nu a fost din cauz# c# aceasta era alegerea lor proprie. încercând s# vedem ce încearc# Creatorul s# ne înve"e. Dac# ne amintim. deoarece eforturile noastre ne conecteaz# la Creator. pentru ca copilul s# îl descopere. s# „vrea” s# se fac# cunoscut. pur $i simplu urc#m înapoi în viitor. aceasta va fi suficient ca s# ne m#reasc# viteza cu care trecem Reshimot. Dorin"a de a $ti este suficient# ca s# evoce în ei urm#torul Reshimo. încercând s# privim fiecare Reshimo ca pe „o alt# zi de $coal#”. copiii creaz# în ei. ne ata$#m unui stadiu mult mai înalt $i mult mai spiritual. ci din cauz# c# Reshimot prezente s-au epuizat $i au f#cut ca urmatorul Reshimot.92 - . pur $i simplu. Reshimo trebuie s# trezeasc# în copil dorin"a de a-l cunoa$te. ce a$tepta în linie. o abordare pasiv# este numit# „calea durerii”. a$a cum o face atitudinea pasiv#.

Creatorul ur#$te. Dac# nu vrem s# fim egoi$ti. s# urâm r#ul (egoismul) pentru ca s# fie corectat# câ$tigarea adevarului. De aceea. Nu trebuie s# ne suprim#m dorin"ele. ci doar s# înv#"#m s# lucr#m cu ele în mod productiv pentru noi $i pentru oricine altcineva. evoc#m Reshimot a mai multor dorin"e altruiste. Rezult# c# persoana trebuie s# urasc# foarte mult voin"a de a primi. ne va ajuta s# dezvolt#m o percep"ie mult mai clar# $i detaliat# despre noi. Aceste Reshimot ne corecteaz# $i ne fac s# ne asem#n#m $i mai mult cu Creatorul. . Prin aceasta ur#. motorul schimb#rii. de asemenea. s# fie un receptor.(altruist#). De aceea. acesta explic#: „. în care dorin"a noastr# este $i mai altruist#.. ca $i un stâlp care nu o s# cad# niciodat#. dac# doi oameni î$i dau seama c# fiecare ur#$te ceea ce ur#$te $i prietenul s#u $i iube$te ceea ce iube$te i prietenul s#u. pentru c# tot ce ruineaz# lumea provine doar din voin"a de a primi. în acela$i timp.93 - . Cabalistul Yehuda Ashlag spune acest principiu cu urm#toarele cuvinte: „ . deoarece El este un Tot complet $i nu are nevoie de nimic.. dorin"ele noastre vor evoca Reshimot care ne vor ar#ta ce înseamn# s# fim $i mai altrui$ti. dup# cum am spus în Capitolul Unu. De fiecare dat# când decidem c# nu dorim s# folosim o dorin"# egoist# sau alta.” Deci. De aceea. cât $i metoda corec"iei. deoarece Creatorul iube$te s# d#ruiasc#.. în compara"ie cu Creatorul. care deja exist# în noi din timpurile când eram conecta"i în sufletul Adam ha Rishon. Aceasta este singura corec"ie pe care avem nevoie s# o facem. Reshimo al acelui stadiu este considerat c# a completat etapa proprie $i se mut# pentru a face loc urm#torului. apoi. dorin"a (Kli) este. omul trebuie s# urasc# $i el recep"ia pentru sine.” &i. cel aflat mai jos trebuie s# se adapteze doar s# d#ruiasc#. cineva se corecteaz# pe sine. doar dorind. În acest fel. ei ajung s# fie într-o asociere continu#..

PE SCURT Pentru o percep"ie corect# trebuie s# ne limit#m cu trei grani"e: 1. Pot spune altora despre experien"a mea. Dac# le folosim cu inten"ia de a da. Având aceasta. Plasând inten"ia altruist# peste dorin"ele noastre. tot a$a va fi $i m#sur#toarea mea. b) Form# în Materie. în loc de a primi. de aceea. 3. m#sur#m lumea cu cele cinci sim"uri. tabloul pe care mi-l imaginez despre lume va fi distorsionat $i incomplet. însemnând c# le folosim altruist $i nu egoist. Toat# percep"ia mea st# în sufletul meu. dar când $i ei vor experimenta. 2. De aceea. o vor face. Când percep ceva. cu siguran"#. vom percepe o întreag# lume nou#. doar cu al $aselea sim" (inten"ia . m#sor $i determin ce este în concordan"# cu calit#"ile uneltelor de m#sur# cu care sunt dotat. c) Form# Abstract# $i d) Esen"a. În prezent. Dac# instrumentele mele sunt defecte. De aceea. noua inten"ie se nume$te „al $aselea sim"”. Se raportez# la modul în care ne folosim propriile dorin"e. dar avem nevoie de un al $aselea sim" pentru a m#sura corect. De fapt. Sufletul meu este lumea mea $i lumea din afara mea este atât de abstract# încât nici m#car nu pot spune cu siguran"# dac# exist# sau nu. în propriul lor mod. De aceea. Sunt patru categorii ale Percep"iei: a) Materie. al $aselea sim" nu este un sim" fizic. Ceea ce percep este doar al meu. Noi le percepem doar pe primele dou#. nu pot transmite aceasta nim#nui altcuiva. Aceast# similaritate este numit# „echivalen"a formei” cu Creatorul. ci o inten"ie. le face pe acestea similare cu cele ale Creatorului. suntem capabili înc# s# ne descurc#m în lumea noastr# în mod productiv $i având bucuria a tot ce este.94 - . posesorul este recompensat cu aceea$i percep"ie $i cunoa$tere ca $i acelea ale Creatorului.

Este o dorin"# care a fost deja în noi. Când o nou# dorin"# vine. de fapt aceasta nu este nou#.de d#ruire) este posibil s# cunoa$tem. care este locul din care acestea sunt originare. toate Reshimot au fost realizate $i studiate $i noi am atins sfâr$itul corec"iei noastre. Lan"ul de Reshimot ne conduce direct în vârful sc#rii – Gândul Crea"iei – $i cu cât mai repede urc#m. a c#rei memorie a fost înregistrat# în banca de date a sufletelor noastre – Reshimot. în final.95 - . Când în"elegem un Reshimo. cu adev#rat. Când vom încerca s# înv#"#m $i s# în"elegem fiecare Reshimo. cu o rat# pe care noi o determin#m prin intermediul dorin"elor noastre de a ascende în spiritualitate. Reshimot apar unul câte unul. cu atât mai repede $i mai pl#cut ne vom împlini destinul. acesta este evacuat mult mai rapid $i stadiul de în"elegere (care exista deja) apare. cum s# ne conducem prin aceast# lume. urm#torul Reshimo ce a$teapt# apare. . pân# când.

A fost descoperit# când oamenii c#utau un scop pentru vie"ile lor. un singur suflet conectat $i dependent de to"i ceilal"i. voin"a de a primi a fost divizat# în cinci lumi $i un suflet. Când au descoperit acest lucru. în final. numit Adam ha Rishon. cu atât mai mult# dorim. Dar. a fost format# într-un proces de patru faze. Crea"ia. . ei au construit grupuri de studiu $i au început s# fac# cunoscute aceste cuno$tin"e. ca $i celulele dintr-un organism. voin"a de a primi a vrut s# d#ruiasc# $i. în Mesopotamia (Irak-ul de ast#zi). Cu alte cuvinte.6 DRUMUL (DREPT) C!TRE LIBERTATE S-ar putea s# fie o surpriz# pentru voi. noi întotdeauna încerc#m s# primim pl#cere $i. Adam ha Rishon s-a sf#râmat $i s-a materializat în lumea noastr#.96 - . S# facem un salt înapoi $i s# recapitul#m. D!ruitorul. Dup# cele patru faze. Dar. apoi. Voin"a de a primi este foarte important#. acesta fiind un mod de a da $i. vorbitor $i spiritual. dar deja $ti"i destul de multe despre Cabala. deoarece este motorul din spatele a tot ceea ce noi facem în aceast# lume. Mai târziu. pe care au separat-o în cinci nivele – neanimat. Acei primi cabali$ti ne-au spus c# noi to"i suntem f#cu"i din voin"a de a primi pl#cere. &ti"i cum Cabala a început. cu cât mai mult# avem. de aceast# dat#. a vrut s# primeasc# cunoa$terea a cum s# devin# Creatorul. Ca rezultat. Cu alte cuvinte. în urm# cu aproximativ 5. în care R#d#cina (sinonimul Luminii $i al Creatorului) a creat voin"a de a primi. Acei oameni au descoperit c# motivul pentru care ne-am n#scut este ca s# primim pl#cerea ultim# de a deveni la fel precum Creatorul.000 de ani. am înv#"at c#. noi întotdeauna evolu#m $i ne schimb#m. a vrut s# primeasc# iar. a decis s# primeasc#. de fapt. vegetativ. fiecare dintre noi suntem. animat.

am devenit mult mai centra"i pe sine $i am încetat s# mai sim"im c# suntem unul. „Punctul din inim#” este ca orice alt# dorin"#.97 - . s# corect#m situa"ia. Aceast# faz# egoist# este numit# „spargerea sufletului Adam ha Rishon” $i este datoria noastr#. dac# dorim s# cre$tem dorin"ele noastre pentru spiritualitate. vom începe s# c#ut#m o cale de sc#pare din capcana acestei legi. chiar dac# ne raport#m la ceilal"i. social $i interna"ional. Au numit acest moment „ultima genera"ie”. cu aproape 2. ca p#r"i ale acestui suflet. este necesar s# construim un mediu înconjur#tor care promoveaz# spiritualitatea. Timp de secole. În mod similar. dar trebuie s# fim con$tien"i c# nu putem sim"i adev#rata pl#cere în stadiul nostru prezent. din punctul de vedere al dezv#luirii ego-ului. Când ne vom da seama de acest lucru. începând cu Ari. cabali$tii au scris c# timpul la care Cartea Zohar se refer# era situat la sfâr$itul secolului 20. De fapt. Deci. cre$te $i descre$te prin intermediul influen"ei mediului înconjur#tor. capcana egoismului. c# momentul cel mai întunecat al umanit#"ii va veni exact înaintea trezirii spirituale. ast#zi ne sim"im doar pe noi în$ine $i. nu mai doresc acel lucru”. datorit# legii voin"ei de a primi: „Când am ceea ce îmi doresc. o facem doar ca s# primim pl#cere prin intermediul lor. scriitorii c#r"ii Zohar au spus. . În schimb.când voin"a de a primi a crescut. Acest ultim (dar cel mai important) capitol al c#r"ii noastre va vorbi despre ce este necesar s# fie f#cut pentru a avea un mediu înconjur#tor care s# fie un sprijin spiritual la nivel personal. Privind c#tre libertate. ÎNTUNERICUL DINAINTEA R!S!RITULUI Partea cea mai întunecat# a nop"ii este exact înaintea r#s#ritului. a dorin"ei pentru spiritualitate. aceasta ne conduce c#tre urgen"a „punctului din inim#”. nu trebuie s-o corect#m. care a tr#it în secolul 16. autorul Copacului Vie"ii .000 de ani în urm#.

98 - . genera"ia liberului arbitru. cum ar fi dependen"a de munc#. Ca orice alt început. c#. Dar acum. Cabali$tii au mai spus c# timpurile pe care le tr#im – începutul secolului 21 – sunt acelea în care vom vedea genera"ia ascensiunii spirituale. cineva nu poate g#si o solu"ie. acele metode inadecvate pentru folosirea Reshimot $i care e$ueaz# în îndeplinirea scopului lor. Ele sunt ca o întreag# tehnologie nou#. În mod normal. iar al"ii încearc# s# suprime problemele noilor dorin"e. Când aceste Reshimot ies la suprafa"# într-un individ. Dar. ne las# goi $i frustra"i. care a fost proiectat# la origine s# fac# fa"# Reshimot-ului spiritual. sau na$tere. apare frustrarea. noi înc# sim"im lipsa unei metode apropiate ca s# le facem fa"#. de asemenea. Dac#. A$a încât. Când aceste Reshimot apar prima oar# în noi. Ei au spus c# ast#zi este necesar un liber arbitru con$tient. am fost implica"i în dorin"ele noastre joase – ca s# spunem a$a – $i am tr#it în afara nivelului spiritual. noi nu putem continua s# dezvolt#m calea pe care am fost implica"i pân# acum. Pân# de curând. apoi depresia. individul poate s# se arunce în fel de fel de dependen"e. Ultima genera"ie este ultimul $i cel mai înalt stadiu ce poate fi atins. nu este un proces u$or. pe care trebuie s-o înv#"#m pentru a ne putea descurca cu ele. încerc#m s# realiz#m noul mod de Reshimot. deoarece acele metode ne-au ajutat s# realiz#m nivelele noastre joase de Reshimot. totu$i. . o genera"ie reprezint# un stadiu spiritual. Reshimot spirituale (genele spirituale) ies la suprafa"# în milioane de oameni $i cer s# fie realizate în via"a real#. cu propriile noastre metode învechite de gândire. ace$ti cabali$ti au mai spus. în timp ce inv#"#m.Ei nu s-au referit la faptul c# noi to"i vom pieri în vreun eveniment apocaliptic $i spectaculos. a$a cum am explicat în Capitolul Unu. pân# când el sau ea înva"# cum s# se raporteze la aceste dorin"e noi. alegând s# evite durerile incurabile. În Cabala. dac# dorim s# cre$tem. pentru ca aceast# schimbare s# aib# loc. Dar. aceasta se întâmpl# prin aplicarea în"elepciunii Cabalei. dezv#luirea ultimei genera"ii.

pentru fiecare dou# cupluri care se c#s#toresc. în trecut. chiar $i cuplurile aflate la vârsta de 50 $i 60 ani. &i. Putem chiar s# g#sim un nume mai potrivit pentru aceasta: „sindromul cuibului gol”. pe când ast#zi ele sunt folosite. îndatî ce copiii lor p#r#sesc casa. în aproximativ acela$i timp $i dac# acest lucru se întâmpl# în multe "#ri simultan. În concordan"# cu Centrul de Statistic# Na"ional# a S#n#t#"ii. pentru c# depresia se extinde. iar tabloul nu arat# mai bine în alte "#ri dezvoltate. Ast#zi.La nivel personal. adev#ratul motiv este c# oamenii divor"eaz# . Depresia a atins cote f#r# precedent în Staele Unite. Iar o criz# global# are nevoie de o solu"ie global#. unul divor"eaz# $i aceste cifre sunt similare în toat# lumea Vestic#.99 - . g#seai aici c#ldur# $i ad#post. înc# de la o vârst# fraged#. Atâta timp cât veniturile lor sunt sigure. nu mai g#sesc motive s# r#mân# împreun#. Nu este vorba de faptul c# pân# acum drogurile nu ar mai fi fost folosite. nu mai este o situa"ie în care cuplurile trebuie s# treac# printr-o criz# major# pentru a hot#rî s# divor"eze. tot a$a $i consumul de droguri $i crimele datorate drogurilor. un asemenea stadiu este foarte sup#r#tor. în primul rând pentru a diminua problemele emo"ionale pe care atât de multe persoane tinere le simt. WHO – Organiza"ia Mondial# a S#n#t#"ii a raportat c# „depresia este cauza major# a dizabilit#"ilor din Statele Unite $i din întreaga lume”. ast#zi umanitatea se afl# în plin# criz# global#. Mai mult. ei nu se tem s# înceap# o nou# pagin# a vie"ii la acea vârst#. care doar cu câ"iva ani în urm# era considerat# a fi inacceptabil# pentru un asemenea pas. Totu$i. O alt# fa"et# a crizei este unitatea familiei. când apar Reshimot spirituale în milioane de oameni. astfel încât s# destabilizeze structura social#. dar. dar acum acest lucru s-a schimbat. vom avea o criza global#. dar nu pune probleme serioase suficiente. ele au fost folosite ini"ial pentru medicin# $i ritualuri. Mai clar spus. Dar. Institu"ia familiei era o icoan# a stabilit#"ii. În 2001. O alt# problem# major# în societatea modern# este alarmanta abunden"# a abuzurilor de droguri.

„Acum oamenii de $tiin"# spun c# se va întâmpla mult mai repede decât se a$teptau”. bineîn"eles. dac# se Tope$te Calota de Ghea"# din Groenlanda” $i subtitlul. subiecte fierbin"i cum ar fi schimbarea climei. atunci când cineva nu avea despre ce altceva s# vorbeasc#. odat# ce copiii au p#r#sit casa p#rinteasc#. M#car vom $ti. cre$terea nivelului m#rii $i începutul sezonului de uragane. De exemplu. &i. interna"ional. cutremurelor $i cre$terii nivelului m#rilor.100 - . înc#lzirea global#. Dac# ne amintim c# am fost to"i crea"i s# fim egoi$ti. întotdeauna va exista un Bin Laden prin zon# ca s# ne aminteasc# faptul c# vie"ile noastre pot fi mult mai scurte decât am pl#nuit. atunci. ca fiind stadiul planetei. într-un articol publicat online la data de 20 Noiembrie 2005. &i acesta este adev#ratul gol: absen"a iubirii. numea. &i clima nu este singurul dezastru ce se vede la orizont. . „vremea” era un subiect la mod#. este chiar necesar s# abord#m acest subiect. care o face mult mai comprehensiv# $i dificil de manipulat. atâta timp cât nu exist# nici o urm# de iubire între ei. ast#zi. ironic. „falia este un hazard seismic important $i este a$teptat urm#torul mare cutremur”. Titlul articolului lui Lean era: „Marele Dezghe": Dezastrul Global va Urma.pentru c#. medicin# $i climat. în $tiin"#. Num#rul din 22 Iunie 2006 al revistei Natura. criza este unic# nu doar prin universalitatea ei. de la Institutul de Oceanografie al Universit#"ii din California. Conform lui Yuri Fialko. social. „Marele dezghe"” este ceea ce Geoffrey Lean. de c#tre o for"# care vrea s# d#ruiasc#. unde s# începem s# c#ut#m o solu"ie. dar $i în versalitatea ei. s-ar putea s# avem o $ans# în lupt#. public# un studiu al Universit#"ii California ce afirm# c# Falia San Andreas este acum înc#rcat# la „capacitate maxima”. Criza are loc în fiecare domeniu în care este implicat# umanitatea – personal. Totu$i. Dar. de la ziarul Independentul. pân# acum câ"iva ani. dac# supravie"uim furtunilor. nu mai exist# nimic altceva care s#-i "in# pe p#rin"i împreun#.

&i, nu în ultimul rând, sunt probleme de s#n#tate ce ne solicit# aten"ia: sida, gripa aviar#, boala vacii nebune $i, bineîn"eles, bolile mai vechi: cancer, boli cardiovasculare $i diabetul. &i sunt mult mai multe pe care le putem men"iona aici, dar, probabil, c# pân# acum a"i prins deja ideea. Chiar dac# aceste probleme de s#n#tate nu sunt noi, ele sunt men"ionate aici, deoarece ele se împr#$tie cu rapiditate în lume. Concluzie: Un proverb antic chinez spune c#, atunci când dori"i s# blestema"i pe cineva, spune"i, „Fie ca s# tr#ie$ti timpuri interesante”. Timpurile pe care le tr#im sunt, într-adev#r, foarte interesante; dar nu este vorba de nici un blestem. Este la fel cum Cartea Zohar a promis – întunericul dinaintea r#s#ritului. Acum, haide"i s# vedem dac# exist# vreo solu"ie. O NOU! LUME TEMERAR! ÎN PATRU PA$I Sunt necesari doar patru pa$i pentru a schimba lumea: Identificarea crizei; Descoperirea cauzei care a dus la apari"ia ei; Determinarea celei mai bune solu"ii; Elaborarea unui plan pentru rezolvarea crizei.

1. 2. 3. 4.

S# le examin#m pe rând. 1. Identificarea crizei. Sunt variate motive pentru care mul"i dintre noi înc# nu sunt con$tien"i c# exist# o criz#. Guvernele $i corpora"iile interna"ionale ar trebui s# fie primele care s# abordeze subiectul, dar conflictul de interese le re"ine de la a coopera în procesul de stingere efectiv# a crizei. În plus, mul"i dintre noi înc# nu simt c# problema îi prive$te personal $i, de aceea, ei suprim# urgenta nevoie de a-i face fa"#, pân# când nu devine prea sup#r#toare.

- 101 -

Cea mai mare problem# este c# nu avem în memorie astfel de stadii precare din trecut. Din aceast# cauz#, suntem incapabili s# evalu#m corect situa"ia noastr#. Nu este vorba c# aceste catastrofe nu s-au mai întâmplat $i înainte, dar timpurile noastre sunt unice, în sensul c#, ast#zi, se întâmpl# pe toate fronturile, instantaneu – în fiecare aspect al vie"ii umane $i pe tot cuprinsul globului p#mântesc. 2. Descoperirea cauzei care a dus la apari!ia crizei. O criz# are loc atunci când exist# o coliziune între dou# elemente, iar elementul superior impune legile sale, elementului inferior. Natura uman#, sau egoismul, descoper# cât de opusa este Naturii sau altruismului. Acesta este motivul pentru care atât de mul"i oameni se simt distra$i, au depresii, se simt în nesiguran"# $i frustra"i. Pe scurt, criza de fapt nu are loc în exterior. Chiar dac# pare c# se petrece în spa"iul fizic, de fapt se întâmpl# în interiorul nostru. Criza este lupta titanic# dintre bine (altruism) $i r#u (egoism). Cât de trist este c# trebuie s# juc#m rolul indivizilor r#i în spectacolul realit#"ii. Dar nu v# pierde"i speran"a – a$a cum în toate este ar#tat, un sfâr$it fericit a$teapt# s# aib# loc. 3. Determinarea celei mai bune solu!ii. Cu cât mai mult recunoa$tem cauza ce se afl# la baza crizei, numit# egoismul nostru, cu atât mai mult vom în"elege ce este necesar a fi schimbat în noi $i în societ#"ile noastre. F#când aceasta, vom fi capabili s# mic$or#m criza $i s# aducem societatea $i ecologia c#tre partea pozitiv# $i constructiv#. Vom vorbi mai mult despre aceste schimb#ri, pe m#sur# ce vom explora ideea de libertate a alegerii. 4. Elaborarea unui plan pentru rezolvarea crizei. Îndat# ce am parcurs primele trei etape, putem desena planul cu toate detaliile. Dar chiar $i cel mai bun plan nu poate reu$i f#r# suportul activ al organiza"iilor interna"ionale conduc#toare. De
- 102 -

aceea, planul trebuie s# aib# suport interna"ional de la oamenii de $tiint#, de la gânditori, politicieni, de la Na"iunile Unite $i deasemeni de la organiza"iile media $i sociale. De fapt, deoarece ne dezvolt#m de la un nivel al dorin"ei c#tre altul, tot ce se întâmpl# acum, se întâmpl# pentru prima oar# la nivelul spiritual al dorin"ei. Dar dac# ne aducem aminte c# ne afl#m pe acest nivel, putem folosi cunoa$terea acelora care deja au f#cut leg#tura cu spiritualitatea, în acela$i mod în care ne folosim de cunoa$terea $tiin"ific#. Cabali$tii, care deja au p#truns în lumile spirituale, originea lumii noastre, v#d Reshimot (r#d#cina spiritual#) ca fiind cauza acestui stadiu, $i ne pot ghida ca s# sc#p#m de problemele cu care ne confrunt#m prin sursa aflat# în lumea spiritual#. În acest mod vom rezolva mai u$or $i mai repede crizele deoarece vom $ti de ce lucrurile se întâmpl# $i ce este necesar s# facem în privin"a acestora. Gândi"i în modul urm#tor: dac# a"i fi $tiut c# au fost oameni care puteau prezice rezultatul loteriei de mâine, nu v-ar fi pl#cut s#-i ave"i lâng# voi atunci când v# completa"i biletul? Nu este nici o magie aici, ci doar cunoa$terea regulilor jocului din lumea spiritual#. Privind prin ochii unui Cabalist, nu ne afl#m în mijlocul nici unei crize, ci suntem doar pu"in dezorienta"i, dar totu$i continu#m s# pariem pe numere necâ$tig#toare. Când ne g#sim direc"ia, rezolvarea crizelor (care de fapt nu exist#) va fi „floare la ureche”. &i a$a vom câ$tiga la loterie. Si frumuse"ea în ceea ce prive$te cunoa$terea Cabalistic# este c# nu necesit# drepturi de autor; ea apar"ine tuturor.

- 103 -

vom descoperi c# foarte pu"ine din gândurile noastre actuale despre aceasta. dac# voin"a de a primi este cauza tuturor necazurilor. curaj s! accept ceea ce nu pot schimba. $i cum este aceasta conectat# la procesul corect#rii egoismului umanit#"ii. trebuie s# privim în interiorul nostru ca s# vedem dac# suntem capabili s# facem m#car un act liber $i voluntar. nu avem nici o op"iune în aceast# privin"#. Dar deoarece suntem închi$i ca întro curs# de $oareci. A"a încât înainte de a vorbi despre libertate. Dar noi nu suntem singurii care sufer# când ne este luat# libertatea. În proprii ochi. ne credem unici $i independen"i ac"ionând ca individualit#"i. Deoarece voin"a noastr# de a primi cre$te constant. mai sunt valabile la sfâr$itul întreb#rilor. Este inerent. . Gândi"i-v# la secolele de b#t#lii purtate de umanitate. aceasta nu garanteaz# c# în"elegem ce înseamn# cu adev!rat s# fii liber . Cu atât mai mult. Nu exist# nici m#car o singur# creatur# care s# poat# fi capturat# f#r# s# se lupte. trebuie s# $tim ce înseamn# cu adev#rat sa fii liber. d!ruie#te-mi puterea s! schimb ceea ce pot schimba. Aceasta este ceva obi$nuit pentru to"i oamenii. Dac# am putea face asta. poate c# exist# un mod de a controla aceasta.CUNOA$TE%I-V! LIMITELE O veche rug"ciune Doamne. chiar dac# în"elegem c# toate creaturile merit# s# fie libere. doar ca în final s# ob"in# libertatea personal# limitat# pe care o avem ast#zi.104 - . poate c# am putea controla întreaga ras#. Dac# ne întreb#m cu sinceritate despre în"elesul libert#"ii. Pe de alt# parte. Ca s# vedem dac# în"elegem libertatea. suntem întotdeauna presa"i s# g#sim moduri mai bune $i mai recompensatoare de a tr#i. Altfel. #i în"elepciune s! discern între ele. $i natural ca s# obiect#m la orice form# de subjugare.

” Pu"ini vor nega c# noi suntem într-adev#r dezorienta"i. jocul ar p#rea c# este pierdut înainte s# înceap# a fi jucat. Aceasta ar putea s# ne salveze ani de eforturi inutile. Dar chiar a$a s# fie? Nu ar fi mai bine s# abandon#m încercarea de a ne schimba vie"ile $i s# ne l#s#m purta"i de val? Pe de o parte. Dar dac# suntem cei care au pierdut jocul. arunca"i o alt# privire spre direc"ia în care merge"i. Poate c# deziluzia $i confuzia sunt c#ile Maestrului P#pu$ar prin care ne spune. ar putea aceste întreb#ri $i incertitudini s# fie parte a acestei scheme? Poate c# exist# un motiv ulterior care ne face s# ne sim"im pierdu"i $i confuzi. Natura nu ne arat# care sau dac# oricare dintre ac"iunile noastre este liber#. „Hei. Primul lucru pe care dorim s# îl g#sim este unde avem libertatea $i posibilitatea de a alege independent. . trebuie s# $tim unde s# începem s# privim. de-abia am spus c# Natura obiecteaz# la orice form# de subjugare. atunci cine este câ$tig#torul? Cu cine (sau cu ce) suntem în competi"ie? Ne desf#$ur#m afacerile ca $i cum ele ar depinde de deciziile noastre. $i unde nu avem. Îndat# ce realiz#m aceasta. $i unde suntem manipula"i de un Maestru P#pu$ar care ne facem s# credem c# suntem liberi.105 - . Totu$i. vom $ti unde trebuie s# ne concentr#m eforturile. Dar pe de alt# parte. deoarece dac# v# uitati dup# Mine. Mai mult. pentru a determina care este direc"ia noastr#. dac# Natura ac"ioneaz# dup# un Plan M#re".f#r# acest control. atunci privi"i în direc"ia gre$it#.

H!%URILE VIE%II Întreaga Natur# se supune unei singure legi: „Legea Pl#cerii $i Durerii”. Aceasta este originea fiec#rei ac"iuni „altruistice” pe care neo „d#ruim” unul altuia. Dup# cum Agnes Repplier a afirmat odat#. este c# f#când aceasta este mult mai distractiv decât dac# le-am spune altora adev#rul. le vrem pe toate gratis! De aceea. chiar $i atunci când nu suntem con$tien"i de aceasta. În Capitolul Trei am spus c# Faza Doi d#ruie$te. Mai mult.106 - . chiar dac# este de fapt motivat# de aceea$i voin"# de a primi ca $i în Faza Unu. putem adopta diferite valori pentru ce este bun sau r#u. Ne putem schimba priorit#"ile. atunci doar o singur# regul# de comportare este necesar#: atrac"ia pentru pl#cere $i respingerea durerii. Dac# singura substan"# în Crea"ie este voin"a de a primi pl#cere. &i dac# este posibil. în tot ce facem. Dac# gândesc c# pl#cerea (sau lipsa durerii) ob"inut# din faptul c# posed acel obiect va fi mai mare decât pre"ul pe care trebuie s#-l pl#tesc. $i chiar ne putem „antrena” ca s# fim mai curajo$i. Noi urm#m un proiect preinstalat care ne dicteaz# în totalitate fiecare mi$care a noastr#: dorim s# primim mult $i s# muncim pu"in. de fapt primim mai mult# pl#cere din acel „sacrificiu” decât din oricare alt# op"iune la care ne-am putea gândi în acel moment. &i motivul pentru care ne p#c#lim singuri c# avem motive altruiste. Chiar $i când pare c# ne sacrific#m. putem s# facem un lucru atât de important . De exemplu. am calculat pre"ul unui bun comparând cu posibilul beneficiu pe care-l pot ob"ine din el. Vedem cum tot ce facem urmeaz# un „calcul al profitabilit#"ii”. întotdeauna încerc#m s# alegem pl#cerea $i s# evit#m durerea. Noi oamenii nu facem nici o excep"ie de la regul#.”Sunt câteva nudit#"i atât de obiec"ionabile ca $i adev#rul gol-golu"”. atunci îi voi spune „brokerului” meu interior „Cump#r#! Cump#r#! Cump#r#!” $i voi da und# verde Wall Street-ului meu mental.

Cu alte cuvinte. nu doar c# ne-a „condamnat” la un constant traseu al suferin"ei. încât orice cale extraordinar de grea pe care trebuie s-o urm#m ca s# ne atingem scopul. sperând c# eventual voi fi pl#tit prin faima $i noroc. De exemplu. SCHIMBÂND SOCIETATEA PENTRU A M! SCHIMBA EU Natura. Câteodata calculul durerii imediate în vederea câ$tigului viitor este a$a de natural. În unele cazuri chiar a$ fi în stare s# pl#tesc sume considerabile pentru a m# pune pe lista de a$teptare. dac# m# îmboln#vesc serios $i descop#r c# doar o anumit# opera"ie mi-ar putea salva via"a. voi tr#i mul"i ani plini de restric"ii. iar dorin"ele r#sar în noi f#r# s# ne avertizeze $i f#r# s# ne ceara opinia în leg#tur# cu ele. dar ne $i neag# abilitatea de a determina felul pl#cerii pe care o vrem. aceasta însemnând umanitatea. nu putem controla ce vrem. încât nici m#car nu observ#m c#-l facem. voi transpira $i voi studia ani de zile în $coli medicale. ar deveni f#r# importan"#.în ochii no$tri. celula va trebui s# mearg# deasemeni în dreapta. vreau statut social $i multe recompense financiare din faptul c# sunt un medic faimos. acela a lui Adam ha Rishon. $i ar fi mai u$or pentru noi s# vedem c# modul în care putem controla propriile dorin"e este prin influen"area întregului suflet.107 - . Deoarece chiar $i gândul c# opera"ia în sine va fi foarte nepl#cut# $i c# ar avea multe riscuri. suntem to"i p#r"i ale aceluia$i suflet. voi munci. Dac# de exemplu. sau m#car a unei p#r"i ale ei. pân# când va convinge întregul corp sau m#car o majoritate covâr$itoare . atunci voi face opera"ia cu bucurie. dar restul corpului vrea la dreapta. $i la o continu# c#utare a pl#cerii. S# privim în urm#torul fel: Dac# o singur# celul# vrea s# mearg# la stânga. Natura nu doar c# ne-a creat dorin"ele. nu este la fel de sup#r#tor ca boala mea. Aceasta este situa"ia. dar ne-a $i furnizat modul de a le controla. Dac# ne amintim.

Aceast# situa"ie ne face capabili de a alege ceva – de la modul de via"#. &i controlându-ne propriile dorin"e. propriile ac"iuni. Dar înc# din secolul 20. putem folosi influen"a sociala pentru a ne controla propriile dorin"e. sau „guvernatorul” corpului. &i deoarece marea noastr# dorin"# este de a câ$tiga aprobarea societ#"ii. $i nici un ego nu poate tolera negarea.108 - . $i chiar mâncarea pe care o mânc#m $i hainele pe care le purt#m. Acesta este motivul pentru care oamenii adesea merg pân# la extreme ca s# câ$tige aten"ia celorlal"i. . tot încerc#m sa fim indiferen"i la un anume cod social. deja a descris importan"a societ#"ii. Cartea Zoharului. chiar dac# aceasta admite sau nu. pe care încercam s#-l ignor#m. F#r# aprobarea societ#"ii. vom în"elege de ce. &i deoarece noi putem controla alegerea societ#"ii din care facem parte. folosirea efectiv# a dependen"ei noastre sociale a devenit vital# pentru progresul spiritual. Nu doar c# ne d# un sentiment de încredere. Importan"a major# a societ#"ii este un mesaj despre care Cabalistul Yehuda Ashlag vorbe$te clar în multe eseuri. societatea poate $i chiar o face. A$a încât chiar dac# credem c# nu ne putem controla dorin"ele.a celorlalte celule. sim"im c# întreaga noastr# existen"# este ignorat#. c# este mai bine s# mearg# la stânga. Aceste legi ne determin# nu doar comportamentul. Spus mai simplu. dar ne dicteaz# propria atitudine $i abordare în leg#tur# cu tot ceea ce facem $i gândim. Cu alte cuvinte. Ashlag spune c# dorin"a cea mai mare a oric#rei persoane. atunci putem alege una care s# ne afecteze în modul în care noi îl consider#m cel mai bun. suntem nevoi"i s# ne adapt#m ($i s# adopt#m) legilor mediului nostru înconjur#tor. dar confirm# cea mai pre"ioas# posesie a noastr# – egoul nostru. este s# fie pl#cut# de ceilal"i $i s# câ$tige aprobarea acestora. când a devenit evident c# suntem dependen"i unul de altul în ceea ce prive$te supravie"uirea. chiar dac# alegem s# ne îmbr#c#m contrar tendin"elor modei. Mai mult. $i dac# vom urma linia de gândire trasat# de el. cu aproape doua mii de ani în urm#. ne vom controla gândurile $i în final.

Eu pot fi fericit sau trist. Atributele ce se schimb# sub influen"a for"elor externe. în ceea ce gândim. s# ne gândim la înmugurirea $i moartea plantelor. 3. î$i pierde întreaga form#. gânditor.109 - . „Patul”. pentru noi. doar un nou pai de grâu . 2. numit deasemeni $i „materia prima”. Dar chiar dac# $i-a pierdut în totalitate forma. Materia Prim". singur sau cu al"ii. sup#rat. În final. atunci nu am mai fi fost nevoi"i s-o ignor#m $i probabil am fi ales un alt mod de a ne îmbr#ca. este s# schimb#m normele sociale ale mediului nostru înconjur#tor. Indiferent care este starea mea $i indiferent în ce societate m# aflu. Ca s# în"elegem conceptul celor patru faze. Când o s#mân"# de grâu putreze$te. Conform Cabalei. $i dac# nu exist# libertate real# în ceea ce facem. în ceea ce dorim. S# consider#m un pai de grâu. S# vedem ce înseamn# fiecare dintre acestea.daca moda pe care am ales s-o ignor#m nu ar fi existat. atunci cine este? Pentru a r#spunde acestor întreb#ri. Atributele neschimbate ale patului. 1. suntem to"i controla"i de patru factori: 1. 4. ceea ce este de baza la mine nu se schimb# niciodat#. putem fi f#cu"i oare responsabili pentru ac"iunile noastre? &i dac# nu suntem responsabili pentru acestea. Esen"a noastr# neschimbat# este numit# „patul”. PATRU FACTORI Dar dac# noi nu suntem altceva decât produsul mediului nostru înconjur#tor. Patul. Schimb#rile în mediul înconjur#tor. trebuie mai întâi s# în"elegem cei patru factori care ne definesc $i cum putem lucra cu ei ca s# avem libertatea de alegere. singurul mod în care ne putem schimba pe sine.

În mod similar.va cre$te din acea s#mân"# $i nimic alceva. de la momentul îns#mân"#rii pân# la momentul mor"ii lor. F#r# aceste $abloane fixe. $i cantitatea $i calitatea noilor paie se poate schimba. dar chiar $i caracterul. esen"a formei de grâu anterioara. când influen"a mediului este prelungit#. sau a oricui altcuiva. 2. $i toate plantele numite grâu. „învelitoarea” sa. esen"a semin"ei r#mâne tot aceea a grâului. to"i copiii umani se maturizeaz# în aceea$i secven"# a cre$terii lor. . Spus simplu. Un singur pai poate produce mai multe paie într-un nou ciclu de via"#. cu excep"ia grâului. Chiar dac# s#mân"a r#mâne acela$i fel de s#mân"#. este doar faptul c# fiind lâng# un anumit tip de oameni. aceasta încurajeaz# anumite aspecte ale naturii noastre s# devin# mai active decât erau înainte. De aceea $tim (mai mult sau mai pu"in) când un copil ar trebui s# înceap# s#-$i dezvolte anumite abilit#"i. în timp ce planta r#mâne tot grâu.110 - . solul. va r#mâne neschimbat#. $i când trebuie s# înceap# s# manânce anumite mânc#ruri. chiar dac# noi în$ine (patul) ramânem aceia$i. aceasta ne poate schimba nu doar dispozi"ia. La fel cum patul nu se schimb# $i grâul întotdeauna va produce un alt grâu. 3. Atributele neschimbate ale patului. cum ar fi lumina solar#. modul în care se dezvolt# s#mân"a de grâu. atributele esen"ei de grâu. pot fi modificate prin intermediul elementelor externe. Atribute ce se schimb" datorit" For!elor Externe. vor trece întotdeauna prin acelea$i $abloane ale procesului de dezvoltare. În mod similar. înf#"isarea s# se poat# schimba ca rezultat al influen"ei mediului înconjur#tor. fertilizatorii $i ploaia. nici o alt# plant# nu va putea cre$te dintr-o s#mân"# de grâu. Nu este mediul înconjur#tor cel care ne creaz# tr#s#turile. Aceasta deoarece patul nu s-a schimbat. nu am fi în stare s# facem o hart# a dezvolt#rii copiilor umani. r#mâne deasemeni neschimbat. dispozi"iile noastre se schimb# în compania unor persoane sau a diferitelor situa"ii. Câteodat#. Deci. dar patul în sine.

111 - . noi schimb#m în mod constant mediul ce ne înconjoar#: facem reclam# noilor produse. urm#m cursurile a fel de fel de $coli. Acesta este domeniul în care avem libertate de alegere. ca s# control#m propria cre$tere. În societatea noastr# uman#. Dac# dorim s# devenim corecta"i – altrui$ti – trebuie s# $tim ce schimb#ri sociale vor promova corec"ia. Încerc#m s# creem cel mai bun mediu pentru ca plantele s# creasc#. Cu alte cuvinte. ALEGÂND MEDIUL ÎNCONJUR!TOR POTRIVIT PENTRU COREC%IE Chiar dac# nu putem determina atributele patului nostru. putem determina viitorul nostru. $i ne determin#m soarta. dar cel mai important. ne schimb#m atributele patului. deoarece mediul afecteaz# atributele patului. calitatea aerului $i vegeta"ia din imediata apropiere. Acesta este motivul pentru care cre$tem plante în sere $i fertiliz#m artificial p#mântul. $i s# le urm#m întocmai. Mediul înconjur#tor care afecteaz# s#mân"a.4. alegând mediul social înconjur#tor. pot folosi societatea ca pe un . Schimb"ri în Mediul Înconjur"tor Exterior. Aceia sunt oamenii care ne vor influen"a cel mai mult. Cu acest ultim factor – schimbarea mediului nostru înconjur#tor – ne înv#luim esen"a. putem totu$i influen"a vie"ile noastre $i propriul destin. Îndat# ce mi-am ales direc"ia $i am construit un mediu care s# m# conduc# spre acea direc"ie. alegem guverne. De aceea. construind mediile înconjur#toare într-un mod care promoveaz# scopurile pe care dorim s# le atingem. ar trebui s# înv#"#m s# control#m tipul de oameni cu care ne petrecem timpul. oamenii pe care-i dorim s# fie în jurul nostru. este la rândul lui afectat de al"i factori externi cum ar fi schimb#rile climaterice. $i petrecem timpul cu prietenii.

112 - . institu"iile de reabilitare pentru droga"i. Aceasta m# va inspira s# muncesc din greu. Dac# folosim mediul ce ne înconjoar# în mod corect. Orice îmi poate cre$te $i suporta dorin"a de a pierde greutate. vreau bani. deoarece au acelea$i dorin"e $i acelea$i gânduri. toate acestea folosesc puterea societ#"ii pentru a-i ajuta pe oamenii care nu se pot ajuta singuri. Acela$i principiu se aplic# $i aici. dar la nivel fizic. cel mai u$or mod de a o face este s# m# înconjur de oameni care gândesc. m# pot înconjura cu persoane care-$i doresc acela$i lucru. &tim cu to"ii c# p#s#rile dintr-o anumit# specie stau împreun#. Totul const# în mediul ce ne înconjoar#. Alegând specia noastr#. putem atinge lucruri pe care nici nu îndr#zneam s# le vis#m. $i filmele potrivite. nici m#car nu am fi sim"it c# am fi f#cut vreun efort ca s# atingem aceste lucruri. Alcoolicii anonimi.propulsor pentru a-mi accelera progresul. pot face mai mult decât s# m# înconjur de acest tip de oameni. 'P"s"rile dintr-o specie În primul capitol. c#r"ile. Dorin"a pentru spiritualitate nu face nici o excep"ie. Dac# am dep#$it greutatea ideal# $i doresc s# schimb acest lucru. Dac#. filme $i articole din reviste. pot consolida influen"a acestui mediu prin c#r"i. Dac# un grup de oameni decide s# . $i s#-mi transform mintea într-o fabric# pentru scheme de produs bani. de exemplu. va fi de ajutor. De fapt. Natura uman# va face restul. putem determina tipul de pas#re care vom deveni în final. am nevoie doar de prietenii potrivi"i. vorbesc $i se încurajeaz# unul pe altul s# piard# greutate. care vorbesc despre acest subiect $i care muncesc din greu pentru a-i ob"ine. Weight Watchers. Dar noi putem r#sturna procesul. Dac# vreau spiritualitate $i dac# vreau s#-mi cresc dorin"a pentru aceasta. Oameni asem#n#tori se simt comfortabil împreun#. &i avem $i un alt exemplu. am vorbit despre principiul „echivalen"ei formelor”. &i cel mai bine dintre toate.

L#sa"i-m# s# v# explic. este deoarece societatea mi-a dat impresia c# merit# s# fiu avocat. fiecare evocând dorin"e din stadiile trecute. nici m#car Creatorul însu$i. Este o memorie a viitorului. Aceste Reshimot stau în subcon$tientul nostru $i ies la suprafa"# una câte una. Dac# vreau s# devin un avocat. cum a ap#rut subit în mine? A ap#rut de undeva din neant? Nu. Dac# îmi place pizza. întrebarea nu ar trebui s# fie. deoarece fiecare dintre noi am fost pe un punct mai înalt pe scara spiritualit#"ii. Cabali$tii numesc aceasta. este o mic# problem#: nu pute"i sim"i spiritualitatea pân! când nu o avem deja. noi to"i vom sim"i retrezirea dorin"ei de a merge înapoi la aceste stadii spirituale atunci când va fi momentul potrivit ca s# experiment#m – nivelul spiritual al dorin"elor.devin# asemenea Creatorului. televizorul. Gândi"i-v# la aceasta în felul urm#tor: tot ce dorim în lumea noastr# este rezultatul unei influen"e externe asupra noastr#. Problema este c# f#r# s# vedem sau s# sim"im scopul. am spus c# Reshimot are înregistr#ri. Mai mult. este foarte greu s#-l dorim cu adev#rat. ar trebui s# întreb#m. În Capitolul Patru. Acesta este motivul pentru care Reshimot sunt amintiri ale stadiilor noastre viitoare. mai noi $i mai puternice. ceva sau cineva mi-a spus despre cât de bun# este. a ap#rut din Reshimot. este minunat? Mai mult. „Fiii mei m-au învins.” Deci de ce nu observ#m o „epidemie” de spiritualitate? Ei bine. Dar unde în societatea noastr# pot g#si ceva sau pe cineva care s#-mi spun# c# fiind asemenea Creatorului. dac# o astfel de dorin"# nu exist# în societate. nimic nu poate sta în calea lor. p#rin"ii. nu din neant. De aceea. „Cum de am o dorin"# pentru ceva ce nu mi-a fost adus la cuno$tiin"# de c#tre mediul meu înconjur#tor”? În schimb.113 - . memorii care au fost înregistrate în interiorul nostru atunci când ne aflam într-o pozi"ie mai înalt# pe scara spiritualit#"ii. $i deja am v#zut c# este foarte greu s# ob"inem ceva f#r# s# avem o dorin"# puternic# pentru acel ceva. este deoarece prietenii. „Dac# .

este o poveste inspirat# ($i adev#rat#) a unui b#rbat în"elept cu numele Rabbi Yosi Ben Kisma. „În plus”. Spre marea surpriz# a comerciantului. el s-ar fi pierdut f#r# nici un dubiu – ar fi e$uat în procesul de a-i înv#"a pe studen"ii s#i. vorbe$te despre el. Aceasta ar fi o contribu"ie imens# la spiritualitatea întregii genera"ii. Rabbi Yosi a refuzat oferta. Comerciantul stupefiat a încercat s# argumenteze $i a sugerat ca Rabbi Yosi este cel mai mare înv#"at al genera"iei sale $i c# nu mai avea nevoie s# înve"e de la al"ii. cite$te despre el.tot am aceast# dorin"#. l-a abordat $i s-a oferit s#-l mute pe Rabbi în ora$ul omului bogat pentru a deschide un seminar pentru oamenii din ora$ înseta"i de în"elepciune. Într-o zi. . Bineînteles c# i-a promis lui Rabbi Yosi c# tot personalul s#u $i nevoile sale educa"ionale vor fi rezolvate. iar ora$ul nostru nu are nici unul. Nu era faptul c# Rabbi Yosi nu vroia s#-i ajute pe comercian"ii din acel ora$. iar progresul t#u va fi propor"ional accelerat. F# orice po"i ca s#-l faci s# fie important. un comerciant bogat din alt ora$.114 - . din moment ce în locul unde v# afla"i în prezent. a"i face un imens serviciu spiritual. „mutându-v# în ora$ul nostru $i înv#"ându-i pe oamenii no$tri. afirmând c# sub nici o circumstan"# nu se va muta într-un loc unde nu exist# nici un alt înv#t#tor. Se poate ca marele Rabbi. a spus comerciantul. În Cartea Zoharului. el pur $i simplu $tia c# f#r# un mediu înconjur#tor care s#-l sus"in#. cum o realizez?” Iar r#spunsul este simplu: Trateaz-o ca $i cum tratezi orice alt lucru pe care vrei s#-l ob"ii – gânde$te-te la el. Comerciantul a explicat c# nu era nici un în"elept în ora$ $i c# ora$ul avea nevoie de îndrum#tori spirituali. $i cânt# despre el. deja exist# un num#r mare de înv#"a"i. $i $i-ar fi pierdut nivelul s#u spiritual. cel mai mare Cabalist al timpurilor sale. m#car s# îmi ia în considera"ie oferta?” La care Rabbi Yosi a r#spuns imediat: „Chiar $i cel mai în"elept înv#"at va deveni în curând neîn"elept printre atâ"ia oameni neîn"elep"i”.

Cu alte cuvinte. &tiind unde s# tragem linia $i cum s# contribuim la amândou# aceste aspecte. aceasta ne va elibera din confuzia $i interpretarea gre$it# despre spiritualitate. $i orice sociolog sau antropolog va confirma c# fiin"ele umane sunt creaturi sociale. dar $i vie"ile întregii omeniri. De aceea este clar c# trebuie s# ne conform#m regulilor societ#"ii în care tr#im $i s# ne pese de bunastarea acesteia. &i singurul mod de a îndeplini aceasta este s# ader#m la legile acestei societ#"i. Totu$i. $i îi nume$te pe cei ce fac aceasta. Din contr#. „criminali”.115 - . Nimic nu ar fi mai departe de adev#r. în via"a spiritual# suntem liberi s# evolu#m individual. . F#când aceasta. aceasta nu are dreptul $i nici justificarea de a limita sau oprima libertatea individual#. cre$terea spiritual# este responsabilitatea personal# a fiecaruia dintre noi.NICI UN ANARHIST S-ar putea ca sec"iunea precedent# s# v# fac# s# gândi"i c# de fapt Cabali$tii sunt anarhi$ti care doresc s# obstruc"ioneze ordinea social# pentru a promova construirea spiritualit#"ii – a societ#"ii orientate. Rezult# c# libertatea individual# poate fi atins# doar prin intermediul alegerilor noastre în domeniul spiritual. Natura nu oblig# individul s# asupreasc# voin"a majorit#"ii. Regula în via"# ar trebui s# fie simpl# $i direct#: în fiecare zi din via"#. Ashlag a afirmat c# în orice situa"ie care nu are legatur# cu societatea. Este imperativ s# în"elegem separarea dintre obliga"iile noastre c#tre societatea în care tr#im $i cre$terea spiritual# personal#. Yehuda Ashlag explic# foarte clar. urm#m regula legii. Ashlag merge chiar mai departe. noi îmbun#t#"im nu doar propriile noastre vie"i. acolo unde al"ii nu pot interveni. afirmând c# în grija ei pentru progresul spiritual al oricui. nu avem alt# op"iune decât s# tr#im în societ#"i deoarece ne tragem dintr-un suflet comun.

Dezactivarea egoismului nostru constituie începutul urc#rii noastre pe scara spiritual#. întotdeauna ne vom compara cu al"ii. . Singurul lucru pe care Creatorul l-a creat este voin"a noastr# de a primi. deoarece f#r# egoism. Faza Unu în cele Patru faze de Baz# vrea doar s# primeasca pl#cere. a$a cum este în lumile spirituale. tot ceea ce vedem când ne uit#m la al"i oameni este c# „ei au tot felul de lucruri pe care eu nu le am”. care face ca oamenii care sunt scufunda"i în pl#cerile egoiste s# nu fie ferici"i. astfel încât s# le putem d#rui.INEVITABILA MOARTE A EGO-ULUI Iubirea pentru libertate este iubirea pentru al"ii.116 - . Dar deoarece dorin"a noastr# de baz# este de a primi. Faza Doi este deja mult mai sofisticat# $i vrea s# primeasc# pl#cere din d#ruire deoarece d#ruirea este starea fiin"ei Creatorului. Aceasta este esen"a noastr#. noi am fi fost satisf#cu"i în clipa în care dorin"ele noastre ar fi fost împlinite $i nu ne-ar fi p#sat de ceea ce au avut al"ii. 2) O dorin"# egoist# se bucur# nu doar de satisfacerea propriului capriciu. vom restaura conectarea noastr# cu Creatorul. Sunt dou# motive pentru aceasta: 1) Dup# cum am explicat în Capitolul Unu. Totu$i. Dac# înv#"#m cum s# „dezactiv#m” egoismul nostru. Pentru a în"elege mai bine al doilea motiv. .William Hazlit (1778 – 1830) S# arunc#m o privire la fundamentele Crea"iei. Dac# dezvoltarea noastr# s-ar fi oprit în Faza Unu. deja nu mai dore$ti acel lucru. începutul procesului de corec"ie. trebuie s# ne reîntoarcem la baz#. egoismul este un Catch-22: dac# ai ceea ce dore$ti. Este umorul ironic al Naturii. dar $i de insatisfac"ia celorlal"i. Faza Doi – dorin"a de a d#rui – ne for"eaz# s# îi observ#m pe al"ii. iubirea pentru putere este iubirea de sine. vom recâ$tiga echivalen"a formei noastre cu a Lui. Din cauza Fazei Doi. egoismul nostru.

în concordan"# cu standardele guvernamentale. Aceasta este esen"a corup"iei noastre. Conform Dic"ionarului Webster. astfel c# înlocuirea inten"ia de a primi cu o inten"ie de a da.” Dac# to"i din jurul meu ar fi tot a$a de s#raci cum sunt eu. De fapt. De aceea sim"im pl#cere când al"ii au deficien"e. Aceasta este deasemeni $i cauza faptului c# limitele s#r#ciei se schimb# de la "ar# la "ar#. În cartea Introducere la Cartea Zoharului. $i de aceea simt lipsa a ceea ce au al"ii. Cu alte cuvinte. Ashlag scrie c# oamenii ii pot sim"i pe al"ii. Cabali$tii antici spuneau: „Invidia.” aceasta însemnând înafara lumii noastre $i în lumea spiritual#. REMEDIUL Nici o dorin"# sau calitate nu este de la natur# rea.$i din cauza dorin"ei Fazei Unu de a primi. atunci nu m-a$ mai sim"i s#rac. Dar invidia conduce la rezultate mult mai mari decât cele tehnologice sau alte beneficii lume$ti. voluptatea $i onoarea aduc omul înafara lumii. Cum poate fi aceasta posibil? Deja am v#zut c# invidia conduce la competi"ie $i competi"ia genereaz# progres. atunci m-a$ sim"i ca fiind cel mai s#rac om de pe planet#. ei sunt umplu"i cu invidie $i doresc . este de fapt motivul pentru tot ce este r#u în aceasta lume. dorin"a noastr# de a da. normele noastre sunt dictate de combina"ia dintre Faza Unu (ceea ce vrem s# avem) $i Faza Doi (care este determinat# de ceea ce au al"ii). $i doar eu a$ avea un venit obi$nuit. limita s#r#ciei este „un nivel personal sau familial de venituri sub care cineva este clasificat a fi s#rac.117 - . care ar trebui s# fie garan"ia c# lumea noastr# este un loc propice pentru a tr#i. Dar dac# cei din jurul meu ar fi boga"i. este singura corec"ie pe care trebuie s# o facem. Ca rezultat. ci modul în care noi le folosim. întotdeauna vom vrea s# fim deasupra altora.

pân# când moare odat# cu corpul pe care l-a ruinat. Deci. la fel cum cancerul distruge organismul gazd#. p#mântul libert#"ii. dorind s# ocup#m locul conduc#torului $i s# fim Creatori. nu reu$e$te s#-$i fac# cet#"enii ferici"i. prin intermediul invidiei – cel mai d#unator aspect al egoului – egoismul nostru moare. Putem vedea înc# odat# importan"a construirii unui mediu social corespunz#tor. Putem încerca s# restrângem egoismul prin regulile legilor.. O societate corect# $i fericit# nu se poate bizui pe monitorizarea sau „canalizarea” egoismului. Eventual. Omul $tie c# po"iunea este otr#vitoare. dar nu se poate ajuta pe sine. aduce vârful sabiei pe limba. oportunit#"ilor $i capitalismului. de fapt ne dorim s# fim altrui$ti. Conform Ziarului de Medicin# Noua Anglie. dar care are în vârf o po"iune otr#vitoare.. Putem deasemeni încerca s# canaliz#m egoismul în beneficiul societ#"ii. dar aceasta nu va func"iona pân# când circumstan"ele nu ne înva"#. invidia ne face s# nu dorim nimic altceva cu excep"ia Creatorului Însu$i. ei vor s# devoreze întreaga lume. În final. Dar aici umorul Naturii ne joac# înc# odat# o fest# : Creatorul este o dorin"# de a da. dar aceasta metod# deja a fost încercat# în Rusia comunist# $i a e$uat în mod lamentabil. De$i inti"ial nu suntem con$tien"i de asta. $i cu cât au mai mult.tot ceea ce au $i al"ii. Chiar $i America. El deschide gura.118 - . altruism. $i soarbe. cu vârste cuprinse între 15-54 ani. care are un strop de vraj# delicioas#. deoarece dac# suntem for"a"i s# devenim gelo$i pentru ceva. 'Cabali$tii descriu egoismul astfel: egoismul este ca un om cu o sabie. cu atât mai goi se simt. a$a cum am v#zut în Germania – o democra"ie pân# când a fost ales democratic Adolf Hitler. mai mult de 46 milioane de americani. am fi m#car gelo$i în mod constructiv. „Anual. sufer# . aceasta însemnând c# gelozia ne va duce la corec"ie.

” &i Arhivele Generale de Psihiatrie au anun"at: Folosirea drogurilor puternic antipsihotice în tratarea copiilor $i adolescen"ilor. dac# am fi putut sim"i cu adev#rat beneficiile altruismului.119 - . Cu alte cuvinte. credem c# suntem liberi. am fi preferat cu siguran"# lumea Lui. tot am prefera s# le înc#lc#m deoarece ne-am gândi c# este mult mai distractiv s# r#mânem egoi$ti... este proiectat atât pentru a ne diminua durerea cât $i pentru a ne cre$te pl#cerea. dar nu am vedea durerea pe care o induce în noi înc#lcarea acestora. Eventual. De fapt. în sec"iunea „H#"urile Vie"ii”. ci din contr#.episoade de depresie. atâta timp cât egoismul este la cote mari. Dar deoarece nu vedem Creatorul. Aceast# ascundere creaz# o iluzie de libertate a alegerii între lumea noastr# $i lumea (spiritual#) Creatorului. Dar deoarece nu vedem c# suntem guverna"i de aceste for"e. le înc#lc#m. pentru beneficiul tuturor. toate societ#"ile bazate pe egoism se vor epuiza împreun# cu egoismul care le-a creat. nu urm#m regulile Lui.” dup# cum a fost publicat în edi"ia New York Times din 6 Iunie 2006. societatea va fi întotdeauna injust# $i va dezam#gi proprii membrii într-un fel sau altul. Mai devreme în acest capitol. Dac# am fi putut vedea Creatorul. În concluzie. FALSA LIBERTATE Cabali$tii asociaz# absen"a sim"irii Creatorului cu „ascunderea fe"ei Creatorului”. aceasta fiind o lume a d#ruirii $i a pl#cerii. Trebuie doar s# facem ca acest lucru s# se întâmple cât mai repede $i cât mai u$or. Nu avem libertate în asta. chiar dac# am $ti regulile Creatorului. gândim $i pl#nuim. a crescut de mai mult de cinci ori în perioada 1993-2002. am spus c# întreaga Natur# se supune unei singure legi: Legea Pl#cerii $i a Durerii. tot ce facem. .

el a scris c# dac# am fost crea"i de o For"# Superioar#. descoperim c# pentru a fi liberi. chiar dac# . Am fi $tiut motivul $i scopul cre#rii noastre. trebuie întâi s# fim elibera"i de egourile noastre. egoismul nostru nu ne las# nici o alt# variant# decât s# mergem dup# acea op"iune. Cât de simpl# $i de plin# de bucurie ar fi fost via"a dac# Creatorul ar fi fost revelat! Nu ne-am fi îndoit de existen"a Lui $i am fi putut to"i s# recunoa$tem îndrum#rile Lui pentru noi $i pentru lumea întreag#. trebuie întâi s# fim elibera"i din h#"urile legii pl#cerii $i durerii.'T"inuirea Baruch Ashlag. ca s# fim cu adev#rat liberi. am fi v#zut reac"iile Lui la ac"iunile noastre. Cât de simpl# $i frumoas# ar fi via"a! Ashlag î$i încheie cugetarea prin inevitabila concluzie: singura noastr# aspira"ie în via"# ar trebui s# fie revelarea Creatorului.120 - . atunci de ce nu sim"im acest lucru? De ce este aceasta for"# ascuns#? Dac# am fi $tiut ce vrea de la noi. adev#rata libertate de alegere este posibil# doar dac# Creatorul este ascuns. am fi comunicat cu El $i Iam fi cerut sfatul înaintea fiec#rei ac"iuni. CONDI%II PENTRU LIBERA ALEGERE În mod ironic. Aceasta deoarece dac# o op"iune pare a fi preferabil#. În una din aceste noti"e. &i deoarece egourile noastre ne dicteaz# ce este pl#cere $i ce este durere. În acest caz. nu am fi f#cut atâtea gre$eli $i nu am mai fi fost atât de r#v#$i"i de pedeapsa. fiul lui Yehuda Ashlag $i un mare Cabalist. Caietul de noti"e a fost mai târziu publicat sub titlul de Shamati (Am auzit). Totu$i. a scris într-un caiet de noti"e ce a auzit de la tat#l s#u.

ci ce ar fi mai d#ruitor. dac# avem dou# op"iuni de a alege $i nu $tim care dintre ele ne-ar aduce mai mult# pl#cere (sau mai pu"in# durere). ar fi o d#ruire egoist#. aceasta ar fi u$or de înf#ptuit. pentru a alege liber. De aceea. trebuie s#-mi v#d propria natur# $i natura Creatorului. va trebui s-o urmez. Dac# egoul nu vede o op"iune preferabil#. fie egoi$ti. ne putem întreba.121 - . . IMPLEMENTÂND LIBERA ALEGERE Primul principiu în munca spiritual# este „credin"a dincolo de motiv”. Dac# a$ vedea o singur# op"iune. De exemplu. doar atunci pot face cu adev#rat o alegere liber# $i s#-mi neutralizez egoul. De aceea. fie altrui$ti. ac"iunile noastre vor fi îndreptate întotdeauna în direc"ia bun# – c#tre Creator. putem alege în concordan"# cu un set diferit de valori. Dac# ne amintim c# scopul Crea"iei este ca eventual s# fie eliberat# de egoism. cu scopul de a primi. beneficiile sale trebuie s# ne fie ascunse. Nu exist# alte op"iuni. Dac# a d#rui este ceea ce pre"uim mai mult. Deci înainte s# vorbim despre implementarea liberei alegeri. Doar dac# nu $tiu care este mai satisf#c#toare. atunci avem cu adev#rat oportunitatea de a alege liber.alegem s# d#m. Pentru ca un act s# fie cu adev#rat altruistic $i spiritual. Putem s# fim. nu ce ar fi mai amuzant. s# ne gândim la sine sau la al"ii. Libertatea de alegere este posibil# când ambele op"iuni sunt în mod clar vizibile $i egal apreciate (sau respinse). trebuie s# explic#m în"elesul cabalistic al „credin"ei” $i al „motivului”.

folosim credin"a pentru a compensa inabilitatea noastr# de a-L vedea pe Dumnezeu.credin"# oarb#. sau chiar dac# El exist#? MOTIVUL Dic"ionarul Webster ofer# dou# defini"ii pentru acest termen. Aceasta se nume$te „credin"# oarb#”. credin"a înseamn# exact opusul a ceea ce am descris. pe care-i credem atunci când ne spun c# au verificat informa"ia.CREDIN%A In aproape toate religiile $i sistemele de credin"e de pe planet#. Puterea de în"elegere. de exemplu. Altfel. . despre Creator – despre regulile legii vie"ii. Îi credem. „motiv”. trebuie s# credem c# El exist#. irefutabil#. dar pe noi ne intereseaz# a doua defini"ie. cum vom $ti dincolo de umbra îndoielii exact cine este El. deoarece nu îl putem vedea pe Dumnezeu. În Cabala. este o percep"ie tangibil#. Deci oriunde $i oricând nu putem verifica cu ochii no$tri. conform dictionarului Webster. Prima defini"ie este „cauza”. singurul mod în care putem ob"ine credin"a în Creator este s# devenim exact ca El. Cum $tim. credin"a este folosit# pentru a compensa ceea ce nu putem vedea sau percepe cu certitudine. Dar credin"a este folosit# nu doar ca o compensare în religie. „Motiv”. complet#. Cu alte cuvinte.122 - . În acest caz. c# P#mântul este rotund? Am zburat noi vreodat# în spa"iul cosmic ca s# verific#m cu ochii no$tri? I-am crezut pe oamenii de $tiin"# care ne-au spus c# este rotund deoarece credem c# oamenii de $tiin"# sunt oameni de încredere. ne folosim credin"a pentru a completa piesele lips# din tablou. Credin"a. are trei în"elesuri: 1. în special în modurile ra"ionale. De aceea. Dar aceasta nu este informa"ie palpabil# – este doar credin"# oarb#. dar practic în tot ceea ce facem. deducere sau gândire. vivid#. în Cabala. este vorba de credin"# .

&i dac# cineva nu poate mirosi. Suma puterilor intelectuale. auzul. aceasta fiind ceea ce st#pânul – voin"a de a primi. acela nu va fi capabil s# se bucure de aroma parfumului. dac# cineva este surd. „&i dup# cum se întâmpl# deobicei. „Voin"ei de a primi i-au fost da"i slujitori ca s# o serveasc#. „Voin"a de a primi a fost creat# deoarece scopul Crea"iei a fost s# fac# un bine creaturilor Sale. Aceasta clarific# de ce avem nevoie s# mergem dincolo de motiv. acela de a aduce pl#cere. vederea. scrise într-o scrisoare adresat# unui student. „Dar dac# lipse$te creierul cuiva (supervizorul slujitorilor). „Aceast# voin"# de a primi este a oric#rui om (Adam) pe care Creatorul l-a creat. Toate acestea sunt considerate servitorii no$trii. toat# afacerea se va pr#bu$i iar proprietarul va suferi pierderi. Dac# cineva a avut o . Ca sinonime. Când spunem c# acel om va fi împ#rt#$it cu încântare etern#. nici o pl#cere nu este sim"it#. etc. Ace$ti servitori sunt mâinile. Prin intermediul acestora. vrea. care este ca un maistru care-$i verific# muncitorii. vom primi pl#cere. De fapt. picioarele. $i care explic# „lan"ul de comenzi” al Creatorului. care va primi toat# pl#cerea pe care Creatorul a pl#nuit s# o dea. „&i dac# unul dintre servitori este absent. deoarece f#r# o nevoie. ne referim la voin"a de a primi. este imposibil s# sim"im pl#cerea dac# nu exist# nici o nevoie pentru aceasta pl#cere. servitorii au un majordom printre ei. Exerci"iu propriu min"ii. Haide"i acum s# citim câteva cuvinte în"elepte ale Cabalistului Baruch Ashlag. 3. pl#cerea aferent# acelui servitor va fi deasemeni absent#.123 - . care s#-i verifice pe servitorii stapânului. De exemplu. $i s# se asigure c# lucreaz# conform cu scopul dorit. trebuie s# fie un recipient care s# primeasc# pl#cerea.2. $i pentru acest scop. mintea $i logica. el sau ea nu vor fi capabili s# se bucure de muzic#. Webster ofera aceste optiuni (printre altele): inteligen"a.

acela s-ar putea s# piarda în loc s# câ$tige. dar acest factor îi influen"eaza $i pe ceilal"i. Putem influen"a doar ultimul factor. singurul mod în care putem alege cine suntem este s# alegem ultimul factor. &i chiar dac# managerul moare. 3) atributele care se schimb# prin intermediul for"elor externe.afacere cu mul"i angaja"i dar nu are un bun manager. De aceea. $eful (voin"a de a primi) este înc# prezent#. "inute în mâinile egoismului nostru. este necesar ca întreaga societate s# înve"e s# aprecieze valorile altruiste. pentru c# este esen"a noastr#. în timp ce ne gândim c# suntem fiin"e libere. „credin"a dincolo de motiv” înseamn# c#. $i aceasta controleaz# tot ce facem. cu atât mai bine. este un grup de studiu $i un cerc de prieteni care ne va ajuta s# cre#m un mediu înconjur#tor social care s# promoveze valorile spirituale. chiar $i f#r# manager (motiv). Cei doi nu sunt înrudi"i. &i cu cât mai pu"in trebuie s# lucr#m pentru pl#cere. de fapt suntem înl#n"ui"i de dou# h#tzuri ale vie"ii. pl#cerea $i durerea. Patru factori determin# cine suntem noi: 1) Patul. $i 4) schimb#rile în mediul înconjurator extern. PE SCURT Tot ce facem în via"# este determinat de principiul pl#cerii $i al durerii: ne ferim de durere $i c#ut#m pl#cerea. astfel încât s# monitoriz#m $i s# . De aceea. Principiul pl#cerii $i al durerii este dictat de voin"a de a primi. $eful înc# tr#ie$te.” Rezult# c# dac# vrem s# învingem voin"a de a primi $i s# devenim altrui$ti. &i calea de realizare a acestui lucru este dubl#: la nivel personal. De aceea.124 - . &i la nivel colectiv. trebuie mai întâi s# învingem „$eful personalului” – motivul nostru propriu. credin"a – devenirea exact ca $i Creatorul ar trebui s# fie dincolo de – mai important decât – motiv – propriul egoism. 2)atributele neschimbate ale Patului. „Totu$i.

încerc#m s# îmbr#"is#m valori ale societ#"ii mai altruiste. urm#m principiul „credin"ei dincolo de motiv”. $i acesta este imperativ pentru sucesul schimb#rii. Totu$i. de c#tu$ele egoismului. Termenul „motiv” are legatur# cu mintea noastr#. în dorin"ele noastre. Pentru a trece dincolo de aceasta. &i îndat# ce ne-am eliberat de voin"a de a primi. schimbându-l o s# ne schimb#m pe sine. Când ne înconjur#m de medii. trebuie s# schimb#m mediul înconjur#tor extern cu unul care sprijin# altruismul $i nu egoismul. imbr#"i$area valorilor altruiste nu ar trebui s# fie f#cut# pentru a ne face via"a mai pl#cuta pe aceasta lume. Putem ob"ine credin"a devenind egali cu El în atributele noastre. cre$tem importan"a Creatorului (altruismului) folosind c#r"i (sau alte forme de media). aceasta însemnând sa egaliz#m cu singura lege a realit#"ii – legea altruismului – Creatorul. u$or $i pl#cut. cu „maistrul” egoismului nostru. Ar trebui facut# pentru a ne egaliza pe noi $i societ#"ile noastre cu Natura. prin transformarea egoismului nostru în altruism natural. fie indivizi. Dac# vrem s# ne eliber#m de sub influen"a egoismului. Pentru a face aceasta. „Credin"a” în Cabala. inten"ii $i gânduri. Deoarece schimb#rile din ultimul factor afecteaz# $i ceilalti factori. mult mai pre"ioas# pentru noi decât orice alt# pl#cere egoist# pe care ne-o putem imagina.schimb#m mediul social extern. înseamna perceperea complet# a Creatorului.125 - . trebuie s# evalu#m echivalen"a cu Creatorul ca fiind mult mai important#. La nivel social. prieteni $i un înv#"#tor care s# ne arate cât de important este s# devenim altrui$ti. La nivel personal. valorile noastre se vor schimba treptat c#tre valorile mediului înconjur#tor. putem avansa în spiritualitate. . fie societ#"i.

Aceast# carte este destinat# tuturor acelora care caut# r#spunsuri. Trezirea spre Cabala: o introducere distinct#. ne va inspira $i înviora ca s# vedem dincolo de . aproape ca $i cum o cea"a a fost ridicat#. care caut# o cale logic# $i clar# de a în"elege fenomenele lumii.126 - . Rav Laitman – un discipol al marelui Cabalist Rabbi Baruch Ashlag (fiul lui Yehuda Ashlag) – ne introduce într-o în"elegere profund# ale înv#"#turilor fundamentale ale Cabalei $i ne înva"# cum s# folosim aceast# în"elepciune ca s# clarific#m rela"iile noastre cu al"ii $i cu lumea din jurul nostru. începem s# dezv#luim structura spiritual# care ne înconjoar#. plin# de respect pentru tradi"ia în"elepciunii antice. personal#. Atingerea Lumilor de Dincolo este primul pas c#tre descoperirea împlinirii finale a ascensiunii spirituale în cursul acestei vie"i. Acest ghid unic $i provocator. $tiin"ific $i poetic. Aceast# magnific# introducere în în"elepciunea Cabalei ne furnizeaz# un nou mod de trezire care ne încânt# mintea. persoana î$i dezvolt# observa"iile interne $i abord#rile care nu existau anterior în ea. el sondeaz# cele mai profunde întreb#ri despre spiritualitate $i existen"#. Aceasta carte este menit# contempl#rii termenilor spirituali. ne revigoreaz# inimile $i mut# cititorii c#tre profunzimile sufletului lor. Folosind ambele limbaje. Prin extinderea în care suntem integra"i cu ajutorul acestor termeni.ALTE SCRIERI Concepte de baz" în Cabala: Citind aceast# carte.

$tiin"a #i În"elesul Vie"ii. în aceast# colec"ie de informa"ii. în timp ce vor absorbi cuvintele fiec#rei pagini. Aceasta prohibi"ie din Biblie este deasemeni o baz# a în"elepciunii Cabalei. Experien!a Cabala: Niciodat# nu a fost limbajul Cabalei mai clar $i mai accesibil. $tiin!a #i În!elesul Vie!ii: &tiinta explic# mecanismele vie"ii. cum este aici. suntem to"i unul. Rav Michael Laitman. În mod similar. $tiin"a modern# a decis c# la cel mai fundamental nivel.127 - . $i s# descoperim noi profunzimi ale sufletului. revelând situa"ii pe care to"i studen"ii Cabalei le vor experimenta într-un anumit punct al c#l#toriei lor.lume $i de limit#rile vie"ii de zi cu zi. s# venim mai aproape de Creator. Cabala afirm# c# realitatea. În Cabala. Cititorii vor începe deasemeni s# experimenteze o cre$tere a sim"ului de iluminare. Pentru aceia care se bucur# de fiecare moment al vie"ii lor. Cabala. PhD. Experien"a Cabalei este un ghid din trecut pentru viitor. introduce concepte foarte elocvente astfel încât chiar $i cititorii nefamiliariza"i cu Cabala sau $tiin"a. $i nici vreo forma care s#-"i semene” (Exodus 20:3). materializat în multe corpuri. pot în"elege cu usurin"#. &tiin"a demonstreaz# c# realitatea este afectat# de observator. Dac# sunte"i pu"in curio$i în leg#tur# cu realitatea $i în"elesul vie"ii. Profunzimea în"elepciunii revelate în întreb#rile $i r#spunsurile acestei c#r"i va inspira reflec"ie $i contemplare. $i chiar $i Creatorul exist# doar în interiorul observatorului. Calea Cabalei: „Tu nu ar trebui s#-"i faci o imagine mortuar#. autorul ofer# indicii din în"elepciunea f#r# sfâr$it a Cabalei. aceasta este cartea pentru voi. Cabala explic# faptul c# suntem to"i un singur suflet. Cabala explic# scopul vie"ii. .

Dar istoria umanit#"ii. profunzime $i înf#"i$are cu intelectul. Rav Laitman reveleaz# Cabala autentic# într-o manier# care este atât ra"ional# cât $i matur#. despre mine. $i ce este mai important. a sufletului uman. calea noastr# pe care ne afl#m $i calea noastr# pe care vom fi. o munc# revolutionar# care nu se potrive$te prin claritate. este despre cea mai bun# cale de a ajunge acolo. Pe cât de straniu sun#. De$i oamenii de $tiin"# $i filozofii vor fi încânta"i în iluminarea acesteia. $tiinta Cabalei. Cititorii sunt condu$i treptat la o în"elegere a proiectului logic al Universului $i a vie"ii. le-a proiectat pentru a-i introduce pe cititori în limbajul special $i în terminologia Cabalei. Structura $i percep"ia realit#"ii sunt suprafa"a acestei c#r"i. aceast# no"iune ascunde sub aripile sale prospectul libert#"ii. a fiec#rei persoane. a fiec#rei na"iuni $i a întregii lumi. Acum. Introducere în Cartea Zoharului este a doua din seria scris# de Cabalistul $i omul de $tiin"a Rav Michael Laitman. c#l#tori"i printre pagini $i preg#ti"i-v# pentru o plimbare în Lumile Superioare. Cabalist $i om de $tiin"#. care îi va preg#ti pe cititori s# în"eleag# mesajul ascuns al „Zoharului”.128 - . Printre multe subiecte ajut#toare cu care vom lua contact în . For"a Superioar#. pe care doar Cabala autentic# le furnizeaz#. despre noi to"i. îi va face capabili pe cititori s# abordeze scrierile mult mai tehnice ale lui Baal HaSulam (Rav Yehuda Ashlag). $tiin!a Cabalei: este prima carte dintr-o serie de texte pe care Rav Michael Laitman.Cabali$tii afirm# c# de fapt nu exist# realitatea. Aici. Este vorba despre tine. Aceast# carte este despre calea noastr# în care am fost. profanii se vor bucura deasemeni datorit# r#spunsurilor satisf#c#toare în ceea ce privesc aspectele vie"ii. ci doar ceva numit esen"a Lui. sau mai precis. cum ar fi Talmud Eser Sefirot $i Cartea Zoharului. este dedesubtul ce-l conduce pe cititor s# înainteze în aceast# carte.

ca un scop de a atinge Lumile Superioare. pe parcursul a mii de ani. f#r# de care povestirile din Zohar par a fi doar fabule $i legende. .129 - . Pentru fiecare persoan# care se întreab# „Cine sunt eu cu adev#rat?” $i „De ce m# aflu pe aceast# planet#?”. Introducere în Cartea Zoharului va furniza cu siguran"# cititorilor instrumentele necesare pentru a în"elege Cabala autentica a$a cum a fost ea destinat# s# fie la origine.scrierea $tiin"a Cabalei. În interior este oferit# o secven"# de lec"ii ce reveleaz# natura în"elepciunii $i care explic# metoda de a o atinge. bazat doar pe înv#"#turi autentice ce sunt trecute de la înv#"#torul Cabalist la student. cititorii sunt introdu$i în „limbajul r#d#cinilor $i ramurilor”. În!elepciunea Surprinz"toare: Aceast# carte prezint# în primele rânduri. un curs de ini"iere în Cabala. aceast# carte trebuie neap#rat citit#.

caut# r#spunsurile la întreb#rile vie"ii a c#ror r#spunsuri sunt ascunse. a acelor oameni care vor s# în"eleag# scopul nostru adev#rat de a fi aici. care adesea este localizat# superficial $i de aceea. Cabalistul Rav Michael Laitman. care a fost discipolul $i asistentul personal al lui Rabbi Baruch Ashlag. multe concepte gre$ite au ap#rut. merge pe urmele mentorului s#u. În ultimii ani. Metoda autentic# de înv#"are. Metoda $tiin"ific# a lui Laitman furnizeaz# tuturor persoanelor indiferent de credin"ele. Rabbi Yehuda Ashlag a l#sat o metod# de studiu pentru aceast# genera"ie. instrumente precise care sunt necesare îmbarc#rii pe calea fascinant# a descoperirii de sine $i a ascensiunii spirituale. a c#rui autor este Rabbi Yehuda Ashlag. dar initiaz# un proces în fiecare persoan# care s# o extind# dincolo de grani"ele $i limit#rile sale prezente. Bnei Baruch st# la dispozi"ia tuturor acelora care caut# trezirea dincolo de standarde. „Aceast# metod# este calea practic# de a . nu doar c# ne ajut# s# facem fa"# încerc#rilor $i tributurilor vie"ii de zi cu zi. PhD. care „antreneaz#” în mod esen"ial persoanele s# se poarte ca $i când deja au atins perfec"iunea Lumilor Superioare. Citând cuvintele lui Rabbi Yehuda Ashlag. Bnei Baruch invit# pe oamenii de toate vârstele $i toate stilurile de via"# pentru a se angaja în acest proces plin de recompense.DESPRE BNEI BARUCH Bnei Baruch este o organiza"ie non-profit care r#spânde$te în"elepciunea Cabalei pentru a accelera spiritualitatea omenirii. Societatea a pierdut abilitatea de a vedea realitatea. Focalizarea fiind prioritar# pe procesul interior pe care indivizii îl parcurg în ritmul lor propriu. religiile $i culturile din care provin. o re"ea masiv# format# în toat# omenirea. $i conduce grupul prin misiunea sa. fiul lui Rabbi Yehuda Ashlag (autorul comentariului Scara asupra Zoharului). Bnei Baruch ofer# ghidare practic# $i o metod# de încredere pentru în"elegerea fenomenelor lumii.130 - . în timp ce înc# se afl# aici în lumea noastr#.

.” Un Cabalist este un cercet#tor care studiaz# propria natur# folosind aceast# metod# testat# în timp. sufletul nu poate func"iona adecvat în Lumea Superioar# f#r# s# o cunoasc#. sursa existen"ei noastre. Dup# cum o persoan# nu poate func"iona adecvat în aceast# lume f#r# s# aib# cunoa$tere despre aceasta. în timp ce înc# tr#im în aceast# lume. În"elepciunea Cabalei furnizeaz# aceast# cunoa$tere.atinge Lumea Superioar#. Prin intermediul acestei metode. persoana atinge perfec"iunea $i controlul asupra vie"ii personale $i realizeaz# adevaratul scop al vie"ii. demonstrat# $i clar#.131 - .

kabbalahlearningcenter.ro .kabbala.com www.kabtoday.tv/eng www.kabbalah.laitman.132 - .kab.kabbalah.info www.arionline.info http://groups.yahoo.info Web site: www.com/group/BB_Kabbalah_RO/ www.info www.com www.info Linkuri folositoare: www.CUM S! CONTACTA%I BNEI BARUCH E-mail: info@kabbalah.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->