P. 1
3. Sisteme structurale cladiri

3. Sisteme structurale cladiri

|Views: 80|Likes:
Published by Petre Mihalache

More info:

Published by: Petre Mihalache on Dec 08, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/30/2013

pdf

text

original

Tabelul 1.1.

5-1 Sisteme structurale ale cladirilor
Nr. Crt.
0

SISTEMUL STRUCTURAL
1

ELEMENTE STRUCTURALE VERTICALE
2

ELEMENTE STRUCTURALE ORIZONTALE
3

PRINCIPALELE CARACTE-RISTICI
4

SPECIFICE PENTRU: Clad. Clad. VECHI NOI
5 6

1. CONSTRUCTII DIN ZIDARIE (compartimentare deasa – tip fagure)

- pereti portanti din zidarie si pereti de rigidizare (contravantuire), din zidarie de caramida, piatra naturala* sau din blocuri ceramice ori din BCA ; - Grosimea peretilor portanti: minimum o lungime de caramida/bloc (cca. 240 mm), dar si de 1 ½ si 2 caramizi (375 mm, respectiv 500 mm). Cladirile vechi pot avea pereti pana la 1 m grosime, mai ales la parter si/sau subsol; - peretii de rigidizare/contravantuire au de regula minimum o caramida grosime (240 mm).

Plansee (1.3.2):

- grinzi de lemn* cu material de umplutura,avand diferite sisteme de alcatuire;
- grinzi metalice* cu diferite solutii constructive pentru elementele de umplutura (utilizate in special la planseele peste subsol si parter); - placi din b.a. turnat monolit; - elemente prefabricate din b.a. (fasii, panouri); - grinzi prefabricate din b.a. si corpuri de umplutura cu goluri;

1a. Pereti portanti longitudinali si pereti transversali de rigidizare

Grosimea peretilor exteriori - plansee ceramice trebuie sa corespunda (blocuri ceramice cu cerintelor confortului golurimonolitizate cu nervuri termic*. si suprabetonare din b.a.) * - mai frecventa la cladirile vechi (construite inainte de 1920) si la cele din zona montana * - caracteristice in special cladirilor vechi (construite inainte de 1920), cu exceptia planseelor ceramice.

- distante relativ reduse intre peretii portanti (3-5 m); -suprafete moderate ale incaperilor,care nu permit un partiu flexibil; -rigide, prezinta avantaje la preluarea incarcarilor laterale (vant, seism)atunci cand planseele sunt rigide; - adecvate cladirilor de mica inaltime, in special cladiri de locuit; - cu sau fara subsol (sau cu subsol partial); - fundatii continue (de suprafata); - acoperis cu sarpanta sau acoperis-terasa.

Da

Da

Da

Da

1b. Pereti portanti transversali si pereti longitudinali de rigidizare

18

1c). . asigurand flexibilitatea partiului.00 m -rigiditate structurala mai scazuta.fundatii continue (de suprafata) Tabelul 1.Tabelul 1.2-1 . . 75 m2. nu sunt recomandate in zone cu grad de seismicitate ridicat.distante mai mari intre peretii transversali (11-12 m) si.pereti portanti longitudinali si pereti transversali de contravantuire. . asigurand conlucrarea spatiala a elementelor structurale ale cladirii.CONSTRUCTII CU COMPARTIMENTARE DE TIP CELULAR Idem 1a Idem 1a .4) sau acoperisuri-terasa 19 Ocazional Da PLAN SECTIUNE TRANSVERSALA CARACTERISTICI: A =suprafatata libera a planseului.2. 3. pereti portanti pe ambele directii 2. 1b. tipul structural 1c asigura rigiditatea cea mai buna pentru preluarea incarcarilor verticale si orizontale.acoperisuri in panta. suprafete mai mari (pana la 75 m2).5-1 (continuare) 0 1 2 3 4 5 6 Idem 1a Idem 1a Idem 1a Dintre aceste trei tipuri de structuri (1a.1. mai ales atunci cand planseele sunt din beton armat monolit. limitata de elementele structurale verticale H = inaltimea de nivel de min.1. de tip sarpanta(§1. 1. (continuare) Da Da 1c. ca urmare. de max.

STRUCTURI IN CADRE (CU SCHELET) CADRE = cadrele-parter si cadrele etajate sunt sisteme plane de stalpi si grinzi. Da c. cu zabrele sau din lemn lamelat incleiat) d. beton armat turnat monolit sau in elemente prefabricate b. cu sectiune compusa. pentru constructiile in cadre se prefera betonul armat. planseele sunt realizate din acelasi material ca si cadrele. 20 . (de regula). cu una sau mai multe deschideri. ● Structurile cu cadre din lemn au fost utilizate din cele mai vechi timpuri.a. mixte* (combinatii ale materialelor mentionate mai sus) a.5-1 (continuare) 0 1 2 3 4 5 6 3. in cazul unor terenuri sau/si incarcari deosebite -acoperisuri-terasa.a. a. ● Structurile din cadre de beton armat au fost foarte mult folosite in perioada dintre cele doua Razboaie Mondiale. dispuse de regula la distante egale in lungul cladirii. STALPII sunt elemente structurale verticale care pot avea variate forme ale sectiunii transversale.Tabelul 1.1. Materiale: a.a. (Table 1. lemn (cu sectiune simpla.) c.XIX). ● Structurile cu Da cadre metalice au fost folosite mai devreme decat cele din b. compusa. sau cu nervuri dese precum si plansee casetate . cu zabrele etc. pot fi utilizate si planseele cu placi si grinzi. in cazul cadrelor din b.fundatii izolate din b. Se mai pot utiliza combinatii intre diferite materiale.2.1. ca de ex: cadre metalice si plansee din b. Alte caracteristici: . (incepand cu sfarsitul sec.Astazi. elemente metalice * (otel laminat. La deschideri mai mari. dar si continue. . pe retele de grinzi.2-1). De regula. legate intre ele cu grinzi longitudinale.

1. 3 Planseele sunt cele specifice structurilor cu diafragme din zidarie si beton armat (v.2-1) . (Tabelul 1. Un astfel de element trebuie sa fie suficient de rigid pentru a fi considerat ca diafragma.distributia simetrica este preferabila in cazul cladirilor amplasate in zone seismice (centrele maselor coincid aproximativ cu centrele de rigiditate). 5 6 4.acoperis-sarpanta (1. b.1. mai ales cladirile etajate 21 .Tabelul 1.2. 1a.4)pentru cladirile cu putine niveluri.a. .fundatii continue. . cladiri cu putine niveluri Da. c si 3) 4 . STRUCTURI CU DIAFRAGME Da. . de aceea numai peretii din beton armat si cei din zidarie pot fi inclusi in aceasta categorie. care actioneaza in planul lor.diafragme pe ambele directii.structura are o buna rigiditate la forte verticale si orizontale. acoperisuri-terasa pentru cladirile cu mai mult de 4 niveluri. rigide cu cuzinet din b.5-1 (continuare) 0 1 2 DIAFRAGMA = un perete structural. capabil sa preia – pe langa incarcarile verticale – si incarcarile orizontale din vant sau seism.

dar pot fi realizate si din materiale compozite (b.distante mai mari intre peretii transversali.1. Diafragmele sporesc considerabil rigiditatea de ansamblu a cladirii la preluarea incarcarilor orizontale. STRUCTURI MIXTE Da Da PLAN 6. si otel) .5-1 (continuare) 0 1 2 Stalpii si diafragmele sunt elementele structurale verticale in acest caz. STRUCTURI DE TIP TUB Idem 1a Idem 1a Da 22 Ocazional . 3 Idem si 4 4 3 Structura in cadre combinata cu diafragme. a. ceea ce creaza suprafete mai mari (pana la 75 m2).pereti portanti longitudinali si pereti transversali de contravantuire. Structurile mixte sunt executate in general din beton armat.Tabelul 1. conferind flexibilitate partiului 5 6 5. . legate in plan orizontal prin intermediul planseelor si grinzilor.

constand din lamele verticale (montanti) si orizontale (parapeti-buiandrug). otel sau materiale compozite.Tabelul 1.00 m) iar elementele de legatura orizontale (parapetbuiandrug) au o inaltime de min. Da 23 . 1. Elementele verticale sunt amplasate la distante relativ reduse (pana la 3. -realizate din b.1. STRUCTURI SPECIALE (TUB PERIMETRAL PERFORAT) Tub perimetral perforat (sau diafragma perforata). a.2 m Plansee din beton armat sau materiale compozite (metal + b. -capacitate portanta ridicata la preluarea incarcarilor verticale si orizontale.. unde sunt amplasate scarile. in functie de incarcari si de dimensiunil e in plan ale planseelor. .) cu diferite alcatuiri constructiv e.5-1 (continuare) 7.a. ascensoarele si alte spatii de circulatie sau de serviciu (ghene).de regula au un nucleu central de diafragme.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->