P. 1
2. Exemplificari (Bibliografie FEMA)

2. Exemplificari (Bibliografie FEMA)

|Views: 0|Likes:
Published by Petre Mihalache

More info:

Published by: Petre Mihalache on Dec 08, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/10/2014

pdf

text

original

2

2.1 Forţa de inerţie este generată atunci când masa unui obiect se opune acceleraţiei. F =M .a M = G/ g g = acceleraţia gravităţii a = acceleraţia mişcării seismice la baza construcţiei De reţinut sensul contrar al vectorului forţei de inerţie faţă de cel al acceleaţiei.
5

2 2. .2 Forţele gravitaţionale ( rezultanta lor) acţionează în centrul maselor ( CoM) sau centrul de greutate şi este evident ca şi forţele inerţiale să aibă o rezultantă care va acţiona în acelaşi punct. pentru simplificare.3 Deoarece cea mai mare parte a greutaţii clădirilor este concentrată în planşee şi în acoperiş. • 2.3 • 2.3 2. sau centrul de greutate ) al fiecărui planşeu. se consideră că forţele de inerţie acţionează în CoM (centrul maselor. la fiecare nivel şi al acoperişului.

proporţionalitatea cu masa sau greutatea). Ambele tipuri de forţe acţionează. cele de vânt sunt dinamice .6 . Forţele de inerţie au caracter ciclic .corespunzătoare primului mod de vibraţie (2. în cazul planşeelor cu deschideri mari ( >20m) sau în cazul consolelor mari. măsurată în secunde (2. Dacă vom acţiona clădirea din fig. de aici.5. Timpul pentru un ciclu complet se numeşte perioadă de vibraţie.5. se au în vedere la proiectare şi acceleraţiile verticale .b) Fiecare clădire are perioada ei naturală de vibraţie. La fel ca şi forţele de inerţie.4 Forţa din vânt este exterioară în raport cu clădirea (presiunea vântului pe suprafaţa exterioară). intensitatea şi punctul de aplicaţie se determină considerând aria pe care acţionează.5a cu o deplasare bruscă orizontală la vârf.5 (b) 2.durata unei rafale este de câteva secunde. dar pe când vârful maxim al forţelor seismice acţionează pentru fracţiuni de secundă. în principal.5 Factorul determinant pentru valoarea forţei de inerţie care acţionează asupra clădirii este greutatea ei (legea lui Newton.4 2.2. spre deosebire de cele din vânt. componenta verticală având un impact mult mai mic asupra comportării construcţiilor În cazul cutremurelor. clădirea va oscila cu o perioadă constantă de vibraţie.a) r r p (a) • 2. 5 (a) • 2. necesitatea de a utiliza materiale uşoare. în plan orizontal.

2 - Cele 3 sisteme care rezistă la forţe orizontale: pereţi structurali cadre contravântuite cadre cu noduri rigide 5 .10 5.

în funcţie de înălţimea clădirii.22 4. . 4.4 Exemple de perioade de oscilaţie pentru diferite clădiri.3 Perioada fundamentală de oscilaţie ( perioada naturală) este unica pentru un corp care are o anumită greutate şi o anumită rigiditate.

. 4.5 Perioada fundamentală a clădirilor nu trebuie să fie apropiată de perioada de oscilaţie a terenului.23 4. toate punctele structurii deformate se află de aceeaşi parte. deoarece se creează pericolul de intrare în rezonanţă.6 Primele 3 moduri de vibraţie. în modul 1.

Este evident că peretele rigid se va încărca cu o forţă mai mare. Exemplul arată o diferenţă mare de rigiditate. .14 Analogie între un corp conectat la un perete printr-o grindă rigidă şi una flexibilă (sus) şi aceeaşi situaţie pentru desenul rotit cu 900.4. 4.13 Rezistenţă şi rigiditate.

15 Rigiditatea stâlpului variază aproximativ cu cubul înălţimii lui.25 4.17 Situaţie evidentă de torsiune generată de existenţa unui perete mult mai rigid decât restul structurii. . 4. plasat asimetric.

pereţi structurali) Fig 5-4 5. cadre contravântuite.4 Aceleaşi sisteme (spaţial) .18 Cele 3 sisteme constructive capabile sa preia acţiuni seismice ( cadre cu noduri rigide.4.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->