You are on page 1of 5

Constructivismul

(afisul rusesc)
Inaintea constructivismului au fost multe grupari artisice rusesti experimentale, incluzand: cubo-futurismul, suprematismul si rayonismul. In 1913 Kasimir Malevich creeaza Suprematismul. Acesta era un curent non-obiectiv, caracterizat de pozitionarea simbolica a elementelor patrate si dreptunghiulare incadrate de spatiul negativ. Malevich respinge reprezentarea pictoriala, incercand in schimb sa captureze exprimarea senzatiilor. Malevich credea de asemenea ca pentru a experimenta arta trebuie sa experimentezi culoarea. Ceea ce Malevich intelegea prin compozitie suprematista se poate descrie drept un aranjament simfonic de forme elementare exprimate in culori vii pe un fond alb, ceea ce devine o expresie a culorii pure

Kasimir Malevich (1878-1935)

Pe plan politic Rusia se afla in perioada aceasta intr-o stare foarte agitata. Primul razboi mondial si Revolutia rusa se terminasera pana in anii 20. Tarul Nicolae al II-lea a fost asasinat, Rusia intrand astfel in razboi civil. In mod ironic insa, aceasta a fost perioada in care arta rusa s-a dezvoltat si a influentat la scara internationala design-ul grafic si tipografia.

Vladimir Tatlin (1885-1953)

Infiintat de Vladimir Tatlin, constructivismul a devenit un curent artistic al tineretului, al carui scop era sa incorporeze intreg spiritul omului, in totalitatea activitatilor lui cognitive si materiale. In 1921 constuctivistii resping arta de dragul artei si se dedica designului industrial. Artisti ca si Tatlin sau Rodchenko se indeparteaza de pictura sau sculptura, devenind interesati de designul grafic si foto-jurnalism. Constructivistii s-au declarat devotati revolutiei. Aceasta idee a fost cel mai bine expimata de pictorul El Lissitzky, care a avut o influenta foarte mare asupra designului grafic.

El Lissitzky (1890-1941)

Dupa ce a fost refuzat de Academia Rusa de Arta datorita credintelor sale religioase, Lissitzky a optat pentru o facultate de inginerie si arhitectura. Folosirea lui El Lissitzky a matematicii si proprietatilor structurale a influentat arta sa. In 1919 Marc Chagall l-a rugat pe Lissitzky sa predea la o scoala de arte, aflata la 250 de mile distanta de Moscova. La aceasta scoala Lissitzky il cunoaste pe Malevich (profesor si el la scoala respectiva), care ajunge sa-l influenteze foarte mult. Asa cum se poate vedea in pictura Beat the Whites with the Red Wedge, elementele de design suprematiste se transforma in simbolism politic (Bolshevik-ul rosu impotriva fortelor albe ale lui Kerenski). Lissitzky vedea revolutia rusa din octombrie 1917 ca un nou inceput al omenirii. Lissitzky era de parere ca comunismul si ingineria sociala ar putea crea o noua ordine (sociala) si noua tehnologie va furniza solutii pentru problemele societatii. Lissitzky insusi se autodenumea constructor mai degraba decat artist sau designer, si a lucrat pentru a uni arta si tehnologia construind noi obiecte pentru omenire. In seria sa intitulata Prouns (insemna proiecte pentru stabilirea unui nou tip de arta), Lissitzky a vrut sa gaseasca un punct de schimb intre pictura si arhitectura. Si in cartea lui pentru copii Din doua patrate Lissitzky spune o legenda despre cooperarea patratului negru si rosu in dispersarea haosului si stabilirea unei noi ordini. Tipografia constructivista isi dezvolta propriul aspect distinctiv; literele si cuvintele se afla la unghiuri drepte unele fata de altele, incadrate de margini in una sau doua culori primare. Alexander Rodchenko (1889-1956)

Lucrarile lui Alexander Rodchenko de asemenea ies in evidenta prin dinamism si curaj. Din 1910 pana in 1914, Rodchenko studiaza in cadrul facultatii de arte (Kazan) unde face cunostinta cu futurismul rus. Apoi sa muta in Moscova unde-i cunoaste pe artistii Tatlin, Malevich si Popova. Dupa revolutia rusa din 1917, Rodchenko si alti artisti devin lideri in noua arta experimentala ce priveste industria si productia ca un punct de inspiratie. In 1921, Rodchenko incepe sa predea la scoala reformata de arte din Moscova, unde preda principiile fundamentale ale designului punand accent pe materiale. Si pana in 1923, Rodchenko trece de la artele frumoase (pictura) la afise. In acelasi an Rodchenko incepe colaborarea cu poetul Mayakovsky in crearea posterelor. Mayakovsky furniza sloganele, in timp ce Rodchenko se ocupa de partea vizuala. Prin intermediul acestui design al posterelor Rodchenko isi creaza un stil de contrasturi puternice, culori puternice, aranjamente cu o puternica axa diagonala, de multe ori contrastand prin arta colajului. Rodchenko folosea de asemenea un font scris de mana foarte concis, care ajunge a fi imitat in toata Rusia. Rodchenko creaza postere pentru teatru si cinema. A facut designul pentru o revista de arta numita LEF (1923-25) si mai tarziu NOVYI LEF (1927-28) (se traduce frontul de stanga a artelor frumoase). Rodchenko a adus de asemenea importante contributii in arta colajului si arta de a tipari. Rodchenko a fost de asemenea unul dintre primii care a lucrat cu designul grafic in serie. Intr-o serie, elementele comune de design (culoare, font, aranjament) sunt folosite pentru a crea unitatea intregii serii (carti, poatere,). Fratii Stenberg: Vladimir (1899-1982) si Georgii (1900-1933)

Au studiat ingineria, dar s-au ocupat de postere inca din scoala. S-au implicat in miscarea constructivista inca din studentie. Din 1922 pana in 1931 fratii Stenberg au creat costume pentru teatru si au contribuit la revista LEF (revista a frontului de stanga). Fratii Stenberg au fost activi in mai multe domenii: media, sculptura, arhitectura, design vestimentar. Dar au excelat in designul costumelor de teatru si designul grafic. Si au putut excela mai ales prin intermediul posterelor de filme datorita interesului crescut pentru filme in Rusia si permisivitatii de catre guvern a designului grafic pentru cinema. Aspectul inovativ al posterelor fratilor Stenberg e determinat de: deformarea perspectivei, elementele de colaj specifice dadaismului, scara exagerata, impresia de miscare si folosirea dinamica a culorilor si tipografiei. Aceste caracteristici au fost folosite si imitate de multi altii. Aceste postere sunt considerate radicale si in ziua de azi.

You might also like