www.FUA.din.

md
Noi îţi venim în ajutor!!!


UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI
Facultatea de Urbanism şi Arhitectura
Catedra: „Geodezie, Cadastru si Geotehnica“







Disciplina: „Geotehnica si fundatii”






Lucrare de curs
Tema: Proiectarea fundatiilor de suprafata











A efectuat: st. gr. U-081
Nume Prenume
A verificat: l.a. Galbinean S.


Chişinău 2011

2
www.FUA.din.md
Blog creat pentru studenţi, venim în ajutor cu o serie de articole, literatură, proiecte, descrieri pentru a-ţi facilita însuşirea materialului
şi realizarea corectă a proiectelor din cadrul disciplinelor!


Introducere

,,Geotehica şi fundaţii, - este un obiect de studiu din domeniul construcţiilor. Ea
este strins legata cu alte obiecte ca de exemplu: Hidraulica, Rezistenta materialelor,
Teoria elasticitatii si plasticitatii, Beton armat si nu in ultimul rind Geodezia
Inginereasca.
Geotehnica are ca scop:
-studierea proprietatilor fizico-mecanice ale pamintului,
-studierea constructiilor si tipul fundatiilor, cit si amplasarea lor in dependenta de
diferite conditii geologice si hidrologic,.
-studierea tensiunilor si deformatiilor in masivul de pamint,
-studierea taluzurilor si versantilor,
-determinarea impingerii pamintului asupra peretilor de sprijin.
Proiectarea fundatiilor consta in alegerea corecta a terenului de fundare si tipul ei,
a constructiei si a dimensiunilor principale ale fundatiei. Apoi toate acestea cu
ajutorul calcurilor determinam datele necesare de proiectare a fundatiilor.
Fundaţia este un element al constructiei ce se afla in partea inferioara a unei
cladiri. Ea are menirea de a prelua sarcinile provenite de la constructiile aflate
deaspra ei (stilpi, pereti, planseu) si a le trasmite terenului bun de fundare. Zona de
pămînt acţionată de o fundaţie reprezintă terenul de fundare. Acesta poate fi alcătuit
din unul sau mai multe tipuri de pămînturi.
Se deosebesc terenuri de fundare:
-în stare naturală
-terenuri slabe care trebuie ameliorate (terenuri artificiale).
In practica de construcţii se întîlnesc în mod obişnuit diferite tipuri de fundaţii
care pot fi clasificate astfel:
Fundaţii de suprafaţă (directe),
Fundaţii pe piloţi
Fundaţii de mare adîncime
Fundaţiile de suprafaţă – se folosesc atunci cînd terenurile bune de fundare se află
în apropierea scoarţei terestre. Aceste fundaţii se alcătuiesc în gropi deschise pînă la o
adîncime maximă de 4-5m. Fundaţiile de suprafaţă pot fi:
fundaţii izolate,
fundaţii continuie.
Fundaţiile pe piloţi se utilizează atunci cînd la suprafaţa terenului se află pămînturi
slabe, iar cele bune se află la o adîncime inaccesibilă p-u fundaţiile de suprafaţă.
Tipul fundaţiei, dimensiunile acesteia se aleg în dependenţă de tipul clădirii ce va
fi edificate, de sarcina încărcării ce va fi distribită şi totodată în dependenţă de
condiţiile hidrogeologice (tipul solului pe care va fi amplasată fundaţia, adîncimea de
fundare ş.a).
Asemenia fundatii se folosesc si in cazuri de paminturi bune, daca prin
compararea tehnico-economica cu alte tipuri de fundatii ele sint mai rationale.

3
www.FUA.din.md
Blog creat pentru studenţi, venim în ajutor cu o serie de articole, literatură, proiecte, descrieri pentru a-ţi facilita însuşirea materialului
şi realizarea corectă a proiectelor din cadrul disciplinelor!


Uneori fundaţia proiectată trebuie amplasată pe terenuri slabe de fundare. Astfel
aceste terenuri necesită a fi ameliorate. Metodele utilizate pentru ameliorarea acestor
pămînturi sunt:
Compactarea de suprafaţă
Compactarea de adîncime
Aceste metode se aplică în dependenţă de tipul pămîntului respectiv ce trebuie
ameliorat(pămînturi nisipoase , argiloase , prăfoase, loessoide) cu ajutorul
mecanismelor necesare – sonetă , mai etc.
Fundatii de mare adincime – se folosesc cind terenul bun de fundare se afla la o
adincime inaccesibila pentru o fundatie de suprafata. Sarcinile sint importante,
indeosebi cele orizontale, iar folosirea pilotilor este impiedicate de diferite obstacole
din masivul de pamint (bolavanis, radacini, linze de pamint tare).
Tipuri de fundatie de mare adincime:
-cheson deschis
-cheson inchis
-coloane, stilpi forati.
Deci in concluzie „Geotehnica Fundatiei” este un obiect de importanta mare.
Deoarece fundatia proiectata, serveste ca baza pentru cunstructia edificata mai sus si
rezistenta, durata de expluatare a acesteia depinde intr-o mare masura de baza pe care
o proiectam.
























4
www.FUA.din.md
Blog creat pentru studenţi, venim în ajutor cu o serie de articole, literatură, proiecte, descrieri pentru a-ţi facilita însuşirea materialului
şi realizarea corectă a proiectelor din cadrul disciplinelor!


I. Proiectarea fundatiilor de suprafata.
Proiectarea fundaţiilor de suprafaţă se face la a doua grupa de stare limită. La
prima grupă de stare limită se stabileşte rezistenţa. La grupa a doua limită se
determină dimensiunile tălpilor de fundaţie şi tasărilor.

1.Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ale pămînturilor din
amplasament.

Umplutura de pamant
Date initiale:
h=1.97 m
γs=0 kN/m
3
- densitatea granulelor minerale
γ=15.8 kN/m
3
- densitatea pămîntului
W=0 - umiditatea pămîntului
WL=0 - limita superioară de plasticitate
WP=0 - limita inferioară de plasticitate
φ0=0 - unghiul de frecare interioară a pămîntului în grade
Cn=0 kPa - coeziunea pămîntului

1) Calculul densităţii pămîntului
3
/ 8 . 15
1
8 . 15
) 1 (
m kN
W
d
= =
+
=




Argila- nisipoasa loessoida
Date initiale:
h=4.73m
γs=26.9 kN/m
3
- densitatea granulelor minerale
γ=17.1 kN/m
3
- densitatea pămîntului
W=0.20 - umiditatea pămîntului
φ
O
=21 - unghiul de frecare interioară a pămîntului în grade
Cn=20kPa - coeziunea pămîntului

1)Greutatea volumica:
3
/ 25 , 14
2 , 0 1
1 , 17
) 1 (
m kN
W
d
=
+
=
+
=


2)Indicele porilor:
3
/ 888 , 0
25 , 14
25 , 14 9 , 26
m kN e
d
d s
=
÷
=
÷
=

 

3)Gradul de umeditate:
3
/ 61 , 0
10 888 , 0
9 , 26 2 , 0
m kN
e
W
S
w
s
r
=
·
·
= =



Unde:γ
w
-greutatea volumica a apei(10kN/m
3
)
4)Greutatea volumica in stare submersata:
3
/ 95 , 8
888 , 0 1
10 9 , 26
1
m kN
e
w s
sb
=
+
÷
=
+
÷
=
 



5
www.FUA.din.md
Blog creat pentru studenţi, venim în ajutor cu o serie de articole, literatură, proiecte, descrieri pentru a-ţi facilita însuşirea materialului
şi realizarea corectă a proiectelor din cadrul disciplinelor!


5)Greutatea volumica in stare saturata:
3
/ 951 , 18
888 , 0 1
10 888 , 0 9 , 26
1
m kN
e
e
w s
sat
=
+
· +
=
+
+
=
 

6)Indicele de plasticitate: 15 , 0 19 . 0 34 , 0 = ÷ = ÷ =
p L p
W W I
7)Indicele de lichiditate: 07 , 0
15 , 0
19 , 0 2 , 0
=
÷
=
÷
=
p
p
c
I
W W
I
Nisip mediu
Date initiale:
h=4.53 m
γs=26.5 kN/m
3
- densitatea granulelor minerale
γ=18.6 kN/m
3
- densitatea pămîntului
W=0.25 - umiditatea pămîntului
WL=0 - limita superioară de plasticitate
WP=0 - limita inferioară de plasticitate
φ
O
=28 - unghiul de frecare interioară a pămîntului în grade
Cn=1 kPa - coeziunea pămîntului
1)Greutatea volumica:
3
/ 88 , 14
25 , 0 1
6 , 18
) 1 (
m kN
W
d
=
+
=
+
=


2)Indicele porilor:
3
/ 781 , 0
88 , 14
88 , 14 5 , 26
m kN e
d
d s
=
÷
=
÷
=

 

3)Gradul de umeditate:
3
/ 85 , 0
10 781 , 0
5 , 26 25 , 0
m kN
e
W
S
w
s
r
=
·
·
= =



Unde:γ
w
-greutatea volumica a apei(10kN/m
3
)
4)Greutatea volumica in stare submersata:
3
/ 26 , 9
781 , 0 1
10 5 , 26
1
m kN
e
w s
sb
=
+
÷
=
+
÷
=
 


5)Greutatea volumica in stare saturata:
3
/ 49 , 10
781 , 0 1
10 781 , 0 5 , 26
1
m kN
e
e
w s
sat
=
+
· +
=
+
+
=
 

6)Indicele de plasticitate: 0 =
p
I
7)Indicele de lichiditate: 0 =
÷
=
p
p
c
I
W W
I


Argila verzuie
Date initiale:
h=3,77 m
γs=27.3 kN/m
3
- densitatea granulelor minerale
γ=19.0 kN/m
3
- densitatea pămîntului
W=0.27 - umiditatea pămîntului
WL=0.48 - limita superioară de plasticitate
WP=0.27- limita inferioară de plasticitate
φ
O
=14 - unghiul de frecare interioară a pămîntului în grade
Cn=48 kPa - coeziunea pămîntului

6
www.FUA.din.md
Blog creat pentru studenţi, venim în ajutor cu o serie de articole, literatură, proiecte, descrieri pentru a-ţi facilita însuşirea materialului
şi realizarea corectă a proiectelor din cadrul disciplinelor!


1)Greutatea volumica:
3
/ 96 , 14
27 , 0 1
0 , 19
) 1 (
m kN
W
d
=
+
=
+
=


2)Indicele porilor:
3
/ 825 , 0
96 , 14
96 , 14 3 , 27
m kN e
d
d s
=
÷
=
÷
=

 

3)Gradul de umeditate:
3
/ 89 , 0
10 825 , 0
3 , 27 27 , 0
m kN
e
W
S
w
s
r
=
·
·
= =



Unde:γ
w
-greutatea volumica a apei(10kN/m
3
)
4)Greutatea volumica in stare submersata:
3
/ 48 , 9
825 , 0 1
10 3 , 27
1
m kN
e
w s
sb
=
+
÷
=
+
÷
=
 


5)Greutatea volumica in stare saturata:
3
/ 48 , 19
825 , 0 1
10 825 , 0 3 , 27
1
m kN
e
e
w s
sat
=
+
· +
=
+
+
=
 

6)Indicele de plasticitate: 21 , 0 27 . 0 48 , 0 = ÷ = ÷ =
p L p
W W I
7)Indicele de lichiditate: 0
21 , 0
27 , 0 27 , 0
=
÷
=
÷
=
p
p
c
I
W W
I



2.Evaluarea conditiilor geologice ingineresti ale santierului.

Pentru a uşura procesul de proiectare rezultatele determinării caracteristicilor fizico-
mecanice ale pămîntului se trec în următorul tabel centralizator:

Denumirea
completă a
pămînturilor
G
r
o
s
i
m
e
a

m
e
d
i
e

h
,

m

γ
s

,

k
N
/
m
3

γ

,

k
N
/
m
3

W

γ
d

,

k
N
/
m
3

e

S
r

γ
s
b
,


k
N
/
m
3

γ
s
a
t

,
k
N
/
m
3

W
L

W
P

I
p

I
L

φ

,

g
r
a
d
e

C

,

k
P
a

E

,

k
P
a

1. Umplutura
de pamint

1
,
9
7


1
5
,
8

0
.
1
9

1
5
,
8


0



2. Pamint
argilo-nisipos
loessoid

4
.
7
3

2
6
.
9

1
7
,
1

0
.
2
4

1
4
,
2
5

0
.
8
8
8

0
.
6
1

8
,
9
5

1
8
,
9
5
1

0
,
3
4

0
,
1
9

0
,
1
5

0
,
0
7

2
1

2
0

6
8
7
5

3. Nisip mediu

4
.
5
3

2
6
.
5

1
8
,
6

0
.
2
8

1
4
.
8
8

0
.
7
8
1

0
.
8
5

9
,
2
6

1
0
,
4
9


0

0

2
8

1
1
8
0
9

4. Argila verzuie
3
.
7
7

2
7
.
3

1
9
.
0

0
.
2
7

1
4
,
9
6

0
.
8
2
5

0
.
8
9

9
.
4
8

1
9
.
4
8

0
.
4
8

0
.
2
7

0
.
2
1


1
4

4
8

1
4
0
6
4
,
5



7
www.FUA.din.md
Blog creat pentru studenţi, venim în ajutor cu o serie de articole, literatură, proiecte, descrieri pentru a-ţi facilita însuşirea materialului
şi realizarea corectă a proiectelor din cadrul disciplinelor!


Plecînd de la datele din acest tabel se precedează la evaluarea condiţiilor geologice
inginereşti ale amplasamentului care se face pentru pămînturile:

Stratul 1 – Reprezinta umplutura de pamant , I
L
=0, cu grosimea medie a
stratului de 1,97 m; in stare umeda , S
r
=0; unghiul de frecare interioară=0;
coeziunea C=0 kPa. deci este un teren rau de fundare.
Stratul 2 – pamant argilo-nisipos loessoid e=0.888,in stare de consistent
plastic virtoasa,deoarece I
L
=0,07 cu grosimea medie a stratului 4.73 m, in stare
saturata S
r
=0.61; unghiul de frecare interioară=21
0
,modulul de deformatie liniara E
= 6875 kPa; coeziunea C = 20kPa, deci este un teren bun de fundare.
Stratul 3 – Reprezinta nisip mediu , cu grosimea medie a stratului de 4.53 m;
I
L
=0, stare saturata , S
r
=0.85; unghiul de frecare interioară=28, modulul de
deformaţie liniară E = 7872,3 kPa; coeziunea C=1 kPa. deci poate servi ca teren de
fundare.
Stratul 4 – Argila verzuie, I
L
=0, cu grosimea 3,77 m, in stare saturata S
r
=0.89;
unghiul de frecare interioara =14, coeziunea C = 48 kPa, modulul de deformatie
liniara E = 14064,5 kPa, deci este un teren bun de fundare.
Apa subterană a fost depistată la adîncimea de la 10.1 m, ceea ce înseamnă că apa
subterană nu va avea influentă directă asupra fundaţiilor cît şi asupra condiţiilor de
executare.

3.Calculul modulului de deformaţie

Pentru calculul modulului de deformaţie avem nevoie de rezultatele încercărilor
edometrice reprezentate în tabelele din variantă. Aici sunt date 3 tabele cu diferite
adîncimi (Z) de extragere a pămîntului supus încercărilor.

( )
kPa E m E
kPa
m
E
e
m
m
P P
e e
m
kPa P P
kPa h z h P
e k
v
e
v
6875 75 , 2 2500
2500
000248 , 0
62 , 0
000248 , 0
895 , 0 1
00047 , 0
1
00047 , 0
150
774 , 0 82 , 0
74 . 198 150 74 . 48 150
74 . 48 ) 97 . 1 3 ( 1 , 17 97 , 1 8 , 15
0
0
1 2
2 1
0
1 2
1 2 2 1 1 1
= · = · =
= = =
=
+
=
+
=
=
÷
=
÷
÷
=
= + = + =
= ÷ + · = ÷ + · =

 


Z=3,0 m

P
kPa
e

0 0.894
50 0.870
100 0.845
200 0.800
400 0.758
600 0.720

8
www.FUA.din.md
Blog creat pentru studenţi, venim în ajutor cu o serie de articole, literatură, proiecte, descrieri pentru a-ţi facilita însuşirea materialului
şi realizarea corectă a proiectelor din cadrul disciplinelor!














( )
kPa E m E
kPa
m
E
e
m
m
P P
e e
m
kPa P P
kPa
h h z h h P
e k
v
e
v
5 , 11808 5 , 1 34 , 7872
34 , 7872
000094 , 0
74 , 0
000094 , 0
804 , 0 1
00017 , 0
1
00017 , 0
150
751 , 0 777 , 0
79 , 304 150 79 , 154 150
79 , 154 ) 73 , 4 97 . 1 9 ( 73 , 4 1 , 17 97 , 1 8 , 15
0
0
1 2
2 1
0
1 2
2 1 3 3 2 2 1 1 1
= · = · =
= = =
=
+
=
+
=
=
÷
=
÷
÷
=
= + = + =
= ÷ ÷ + · + · =
= ÷ ÷ + + · =

  

Z=9.0 m

P
kPa
e

0 0.778
50 0.766
100 0.756
200
0.742
400 0.730
600 0.718

9
www.FUA.din.md
Blog creat pentru studenţi, venim în ajutor cu o serie de articole, literatură, proiecte, descrieri pentru a-ţi facilita însuşirea materialului
şi realizarea corectă a proiectelor din cadrul disciplinelor!






( )
kPa E m E
kPa
m
E
e
m
m
P P
e e
m
kPa P P
kPa
h h h z h h h P
e k
v
e
v
54 , 14064 45 , 5 65 , 2580
65 , 2580
000155 , 0
4 , 0
000155 , 0
870 , 0 1
00029 , 0
1
00029 , 0
150
766 , 0 809 , 0
9 , 360 150 9 , 210 150
9 , 210 ) 53 , 4 73 , 4 97 . 1 12 ( 0 , 19 73 , 4 1 , 17 97 , 1 8 , 15
0
0
1 2
2 1
0
1 2
3 2 1 4 4 3 3 2 2 1 1 1
= · = · =
= = =
=
+
=
+
=
=
÷
=
÷
÷
=
= + = + =
= ÷ ÷ ÷ + · + · =
= ÷ ÷ ÷ + + + · =

   



Z=12 m

P
kPa
e

0 0.820
50 0.807
100 0.784
200
0.752
400 0.724
600 0.714

10
www.FUA.din.md
Blog creat pentru studenţi, venim în ajutor cu o serie de articole, literatură, proiecte, descrieri pentru a-ţi facilita însuşirea materialului
şi realizarea corectă a proiectelor din cadrul disciplinelor!





3.Proiectarea fundaţiilor de suprafaţă.

Această problemă poate fi rezolvată cunoscînd destinaţia construcţiei,
particularităţile ei structurale şi constructive. Modul de acţiune a sarcinilor şi valorile
lor, condiţiilor geologice şi hidrogeologice ale amplasamentului , localităţii
geografice.

1. Determinarea adîncimii de fundare.

Determinarea adîncimii de fundare depinde de mai mulţi factori:
 condiţiile geologice
 condiţiile hidrogeologice ale şantierului
 condiţiile climaterice
 particularităţile constructive ale construcţiei
 mărimea sarcinilor
 modul de acţiune a sarcinilor

11
www.FUA.din.md
Blog creat pentru studenţi, venim în ajutor cu o serie de articole, literatură, proiecte, descrieri pentru a-ţi facilita însuşirea materialului
şi realizarea corectă a proiectelor din cadrul disciplinelor!



La determinarea lor trebuie de atras atenţia în primul rând la grosimea şi caracterul
de aşezare a straturilor (panta straturilor de pământ) precum şi al proprietăţilor fizico
mecanice.
Pornind de la aceasta se construieşte profilul geologic. Astfel trebuie de calculat
adâncimea de îngheţ conform formulei:
f h fn
d k d = ·
unde: k
h
- coeficientul care depinde de regimul termic de încălzire a construcţiei
k
h
=0,7; d
fn
- adâncimea normată de îngheţ
t fn
M d d *
0
= m.

d = 3.0 m; k
h
= 1 m; d
0
= 0.23; M
t
= 7;
m M d d
f fn
609 , 0 7 23 , 0
0
= =
d =3.0 m> d
fn
=0.609 m - condiţia se respectă.


2. Dimensionarea tălpii fundaţiei.

Dimensionarea tălpii de fundaţie se face la a doua stare limită (la deplasări),
ţinând cont de gruparea principală a sarcinii.
În cazul de faţă există mai multe metode de calcul printre care cea mai frecvent
utilizată se bazează pe rezistenţa convenţională de calcul R
0
la care calculul se face
prin mai multe încercări succesive (metode de aproximaţie succesivă). Valorile lui R
0

se extrag din tabel.





12
www.FUA.din.md
Blog creat pentru studenţi, venim în ajutor cu o serie de articole, literatură, proiecte, descrieri pentru a-ţi facilita însuşirea materialului
şi realizarea corectă a proiectelor din cadrul disciplinelor!



Denumire
păm.
loessoid
Valorile Ro, kPa ale pamintului
În stare naturală
avind
3
,
/
d
kN m 
În stare compactată
avind
3
,
/
d
kN m 
13,5 15,5 16,0 17,0
Argila
nisipoasa
350/180 400/200 250 300
Nisip
argilos
350/180 350/180 200 250
Argila 400/200 450/220 220 350

Calculăm lăţimea tălpii fundaţiei:
In prima aproximatie latimea talpii se calculeaza cu formula:
m
kN
d R
N
A
m
II
43 , 11
3 20 200
1600
0
0
=
· ÷
=
÷
=

,deoarece b
1
=l
1
= m A 4 , 3 38 , 3
0
~ = adoptăm talpa
fundaţiei de 3,4m
oII
N - sarcina normata la suprafata superioara a fundatiei( 1600 kN/m);
R
0
-rezistenta conventionala a terenului de fundare (din SNiP 02.02.01-83);
Determinam sarcinile normate asupra fundatiei:

kN N N N
kN l b d N
fpII II II
m f fpII
6 , 2293 6 , 693 1600
6 , 693 4 , 3 4 , 3 3 20 1
0
1 1
= + = + =
= · · · · = · · · =  

Determinam tensiunea la talpa fundatiei :
1
1 1
41 , 198
4 , 3 4 , 3
6 , 2293
R kPa
l b
N
P
II
II
s =
·
= =
Deci putem calcula rezistenta:
( )
, , 1 2
1 1 1
1
c c
z II q II q b II c II
R M k b M d M d M C
k

 
  
·
(
= · · · + · · + ÷ · · + ·
¸ ¸

| | 35 , 345 ) 8 , 116 58 , 153 56 , 32 ( 14 , 1 20 84 , 5 8 , 15 3 24 , 3 1 , 17 4 , 3 1 56 , 0
1 , 1
1 25 , 1
1
= + + · = · + · · + · · ·
·
= R k
Pa unde:
1 c
 şi
2 c
 - coeficienţi ce ţin cont de tipul şi starea pămîntului de bază
1 c
 =1.25; şi
2 c
 =1.0; ultimul se ia în raport de L/H;
k - coeficient care ţine cont de determinarea caracteristicilor  şi C; dacă acestea
sunt determinate experimental se adoptă k=1, iar dacă se extrag din tabel în funcţie
de e si
L
I se adoptă k=1.1;
c q
M M M ; ;

-coeficienţi în funcţie de
II
 a pămîntului de sub talpa de fundaţie:
; 84 , 5 ; 24 , 3 ; 56 , 0 , 21
0
= = = =
c q
M M M


z
k - în funcţie de b, pentru 10 ; 1;
z
b m k s = b - lăţimea tălpii fundaţiei.
γ
II
- greutatea volumică a pămîntului de sub talpa fundţiei;

'
II
 -greutatea volumica a pamintului deasupra fundatiei;

13
www.FUA.din.md
Blog creat pentru studenţi, venim în ajutor cu o serie de articole, literatură, proiecte, descrieri pentru a-ţi facilita însuşirea materialului
şi realizarea corectă a proiectelor din cadrul disciplinelor!


Verificam conditia:
1)
1
R P
II
< -conditia este satisfacuta;
2) 57 , 0
35 , 345
41 , 198
1
= =
R
P
II
din punct de vedere economic nu se satisface
Facem o noua aproximatie:

m
kN
d R
N
A
m
II
04 , 8
3 20 35 , 345
6 , 2293
0
0
=
· ÷
=
÷
=


m A l b 8 , 2 84 , 2
1 1
~ = = =
| |
85 , 0 78 , 0
8 , 338
08 , 264
) 2
) 1
8 , 338 8 , 116 58 , 153 1 , 17 8 , 2 1 56 , 0
1 , 1
1 25 , 1
08 , 264
8 , 2 8 , 2
4 , 2070
4 , 2070 4 , 470 1600
4 , 470 1 3 20 8 , 2 8 , 2
1
1
1
1
< = =
<
= + + · · ·
·
=
< =
·
=
= + =
= · · · · =
R
P
R P
kPa R
R kPa P
kN N
kN N
II
II
II
II
fpII

Facem o noua aproximatie
m
kN
d R
N
A
m
II
43 , 7
3 20 8 , 338
4 , 2070
0
0
=
· ÷
=
÷
=


m A l b 7 , 2 73 , 2
1 1
~ = = =
| |
a satisafcut conditia
R
P
R P
kPa R
R kPa P
kN N
kN N
II
II
II
II
fpII
÷ ÷ = = =
<
= + + · · ·
·
=
< =
·
=
= + =
= · · · · =
85 , 0 85 , 0
71 , 337
48 , 279
) 2
) 1
71 , 337 8 , 116 58 , 153 1 , 17 7 , 2 1 56 , 0
1 , 1
1 25 , 1
48 , 279
7 , 2 7 , 2
4 , 2037
4 , 2037 4 , 437 1600
4 , 437 1 3 20 7 , 2 7 , 2
1
1
1
1



4.Calculul tasării fundaţiei continue

Prin tasarea absolută a fundaţiei se înţelege deplasarea ei pe verticală sub acţiunea
forţelor exterioare. Tasarea absolută S trebuie să fie mai mică sau egală cu cea
admisibilă S
u
dată în norme. O deosebită importanţă o are tasarea neuniformă relativă
dintre două fundaţii învecinate. Condiţia este de a calcula tasarile a doua fundatii
invecinate si sa satisfaca conditiile:
S s S
u


14
www.FUA.din.md
Blog creat pentru studenţi, venim în ajutor cu o serie de articole, literatură, proiecte, descrieri pentru a-ţi facilita însuşirea materialului
şi realizarea corectă a proiectelor din cadrul disciplinelor!


S
u

– tasarea absolută (pentru construcţia data = 8cm)

La calculul tasării absolute S a fundaţiei se aplică urmatoarea succesiune
1. Calculul presiunii geologice σ
zg

¿
=
=
n
i
i i zg
h
1
 

n – numărul de straturi geologice
i
 - greutatea volumică a stratului geologic
i
h - grosimea stratului geologic i.
Primul σ
zg
se calculeaza la nivelul tălpii de fundaţie σ
zg0
=
1
d  · (kPa) şi în
continuare la hotarele tuturor straturilor geologice şi la nivelul apei subterane.
Rezultatele obţinute se exprimă sub formă de epură la o scară dată.
Presiunea
zp
 are valoarea maximă la talpa fundalului
¿
i
apoi descreşte treptat
cu adîncimea. Acest caracter de micşorare a P
0
se evaluează cu coeficientul
i

|
.
|

\
|
= = =
b
l
b
zi
f
i
   ;
2

z
i
– distanţa de la talpa fundaţiei pînă la hotarul stratului elementar pentru care se
determină
zp
 .
i
 - din tabel , manualele “Sutenco pag.84 si Veselov pag.292”
) ;
2
(
b
l
b
z
f = = =    . Pentru fundatie continuie  trebuie luat pentru 10 >  .
Calculul zonei active Ha se execută la intersecţia curbelor acestor 2 presiuni
zg

si
zp
 . Ha se masoara de la talpa fundatiei pina la adincimea la care se respecta
conditia
zp zg
  2 . 0 = .
Terenul în limitele lui H
a
se constituie terenul de fundare. Celelalte tasări ce au loc
mai jos de H
a
se neglijează
zp zg
  2 . 0 >
2. Calculul tasării absolute S a fundaţiei
¿
=
=
n
i i
i zpi
E
h
S
1

 m
β = 0.8 – coeficient de corecţie
zpi
 - presiunea la mijlocul stratului elementar i.
h
i
– grosimea stratului elementar
E
i
– modulul de deformaţie a stratului elementar, în ce strat geologic se află
Calculul tasarilor fundatiei continue
Date iniţiale:
b = 2.7 m < 10 m ;
β = 0.8 ; d = 3 m - adîncimea de fundare
P
II
=279,48kPa- presiunea totală pe talpa fundaţiei
Calculul tasării fundaţiei se efectuează după următoarea schemă:

15
www.FUA.din.md
Blog creat pentru studenţi, venim în ajutor cu o serie de articole, literatură, proiecte, descrieri pentru a-ţi facilita însuşirea materialului
şi realizarea corectă a proiectelor din cadrul disciplinelor!




PII=279,48kPa
zg
zg
zp
zp1
zp2
zp3
zp4
zp5
P0=230.74kPa



Calculul presiunii geologice la nivelul talpii fundatiei:
( ) ( ) kPa h d h
o zg
739 . 48 97 . 1 3 1 . 17 97 . 1 8 . 15
1 2 1 1 .
= ÷ + · = ÷ + · =   
Calculăm presiunea geologică la nivelul fiecărui strat de pămînt:

16
www.FUA.din.md
Blog creat pentru studenţi, venim în ajutor cu o serie de articole, literatură, proiecte, descrieri pentru a-ţi facilita însuşirea materialului
şi realizarea corectă a proiectelor din cadrul disciplinelor!


kPa h
kPa h
kPa h
kPa h
kPa h
kPa h
zg
zg
w zg
zg
sb WL zg zg
zg WL zg
zg zg
zg
63 . 268 77 . 3 19 197
197 10 13 . 1 7 . 185
7 . 185 26 . 9 13 . 1 25 . 175
25 . 175 4 . 3 6 . 18 01 . 112
01 . 112 73 . 4 1 . 17 13 . 31
13 . 31 97 . 1 8 . 15
4 4
3 .
4 .
' '
3 3 .
3 .
' '
3 . 3 .
'
3 3 2 . .
2 2 1 . 2 .
1 1 1 .
'
'
= · + = · + =
= · + = + =
= · + = + =
= · + = · + =
= · + = · + =
= · = · =
  
  
  
  
  
 

m h 4 . 3
'
3
= - distanţa de la cota tălpii inferioare a stratului 1 de pămînt pînă la cota apei
subterane.
m h 13 . 1
' '
3
= - distanţa de la cota apei subterane pînă la cota talpii inferioare a stratului 2.


Calculul tasării suplimentare provocate de fundaţie:

Calculăm tasarea la talpa fundaţiei:
kPa P P
zg II
74 . 230 739 . 48 48 . 279
0 . 0
= ÷ = ÷ = 
Înălţimea straturilor elementare de sub talpa fundaţiei:
m b z
i
08 . 1 7 . 2 4 . 0 4 . 0
1
= · = · =
Calculăm presiunile la limita fiecărui strat elementar:
kPa P
zp
59 . 184 74 . 230 8 . 0
0 1 1
= · = · =  
kPa P
zp
6 . 103 74 . 230 449 . 0
0 2 2
= · = · = 
kPa P
zp
3 . 59 74 . 230 257 . 0
0 3 3
= · = · =  
kPa P
zp
92 . 36 74 . 230 16 . 0
0 4 4
= · = · = 
kPa P
zp
92 . 24 74 . 230 108 . 0
0 5 5
= · = · =  
kPa P
zp
77 . 17 74 . 230 077 . 0
0 6 6
= · = · =  
kPa P
zp
38 . 13 74 . 230 058 . 0
0 7 7
= · = · =  
Calculul tasării absolute a fundaţiei în limitele lui m H
a
116 . 8 =
În această zonă vom avea 6 straturi cu înălţimea h
i
= 1.08 m pentru care vom
calcula tasările absolute S
1
.
E
1
=6875kPa; E
3
=11808,5kPa; E
3
=14064,54kPa;

cm m
E
h
S
n
i i
i zpi
2 02 . 0
5 . 11808
92 . 24 92 . 36
6875
3 . 59 6 . 103 59 . 184
08 . 1 8 . 0
1
= =
(
¸
(

¸

|
.
|

\
| +
+
+ +
= =
¿
=


cm S cm S
u
8 2 = < = condiţia este satisfacută.

Calculul tasării suplimentare prin umezire:

Date iniţiale:
b = 2.7 m < 10 m ;
β = 0.8 ; d = 3 m - adîncimea de fundare

17
www.FUA.din.md
Blog creat pentru studenţi, venim în ajutor cu o serie de articole, literatură, proiecte, descrieri pentru a-ţi facilita însuşirea materialului
şi realizarea corectă a proiectelor din cadrul disciplinelor!


P
II
=279.48kPa - presiunea totală pe talpa fundaţiei
Calculul tasării fundaţiei se efectuează după următoarea schemă:

Calculul presiunii geologice la nivelul talpii fundatiei:
kPa h d h
sat o zg
66 . 50 ) 97 . 1 3 ( 95 . 18 97 . 1 8 . 15 ) (
1 1 1 .
= ÷ + · = ÷ + · =   
Calculăm presiunea geologică la nivelul fiecărui strat de pămînt:
kPa h
kPa h
zg zg
zg
29 . 140 73 . 4 95 . 18 13 . 31
13 . 31 97 . 1 8 . 15
2 2 1 . 2 .
1 1 1 .
= · + = · + =
= · = · =
  
 


PII=279.48
31.13
zg
P0=228.82
zp
50.66
140.29
183.06
102.74
58.81
zp zg









18
www.FUA.din.md
Blog creat pentru studenţi, venim în ajutor cu o serie de articole, literatură, proiecte, descrieri pentru a-ţi facilita însuşirea materialului
şi realizarea corectă a proiectelor din cadrul disciplinelor!


Calculăm tasarea la talpa fundaţiei:
kPa P P
zg II
82 . 228 66 . 50 48 . 279
0 . 0
= ÷ = ÷ = 
Înălţimea straturilor elementare de sub talpa fundaţiei:
m b z
i
08 . 1 7 . 2 4 . 0 4 . 0
1
= · = · =
Calculăm presiunile la limita fiecărui strat elementar:
kPa P
zp
06 . 183 82 . 228 8 . 0
0 1 1
= · = · =  
kPa P
zp
74 . 102 82 . 228 449 . 0
0 2 2
= · = · =  
kPa P
zp
81 . 58 82 . 228 257 . 0
0 3 3
= · = · = 



Calculul tasării absolute a fundaţiei se efectueaza cu formula:

se i sei sei
k h S
¿
= 
Unde: h
i
-inaltimea stratului;
;
) ( 5 . 1
5 . 0
*
0
P
P P
k
se II
se
÷
+ =
P
se
-presiunea critica (din grafic in dependenta de ε
se
);
P
II
=279.48kPa;
P
0
*
=100kPa;
051 . 0 028 . 0 016 . 0 007 . 0
67 . 3
100
) 32 . 68 48 . 279 ( 5 . 1
5 . 0
3 2 1
= + + = + + =
=
÷
+ =
se se se sei
se
k
   

Deci:

cm cm S S
cm m S
se
se
8 2 . 22 2 . 20 2
2 . 20 202 . 0 67 . 3 08 . 1 051 . 0
> = + = +
= = · · =


19
www.FUA.din.md
Blog creat pentru studenţi, venim în ajutor cu o serie de articole, literatură, proiecte, descrieri pentru a-ţi facilita însuşirea materialului
şi realizarea corectă a proiectelor din cadrul disciplinelor!


Conditia nu este satisfacuta.

Concluzie: Deoarece conditia nu este satisfacuta si tasabilitatea este mai mare decit tasabilitatea
admisa trebuie sa intreprindem masuri de consolidare a proprietatilor paminturilor. O metoda este
compactarea paminturilor pina la conditia γ
d
≥16.5kN/m
3
.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful