REALITY-SHOW (indigen) Culmea imbecilitãþii

ed!torial

R e d a c þ i a
Director Redactor-ºef Redactor Tehnoredactor Publicitate Colaboratori dr. ing. Felician Eduard Ioan Hann prof. univ. dr. ing. Alexandru Ciornei dr. ing. Victor Popa ing. Adrian Florescu conf. univ. dr. ing. Mariana Stan conf. univ. dr. arh. Sonia Chira arh. Eliodor Popa av. Marius Vicenþiu Coltuc Ionel CRISTEA 0722.460.990 Ciprian ENACHE 0722.275.957 Alina ZAVARACHE 0723.338.493 Cezar IACOB 0737.231.946 Elias GAZA 0723.185.170

A d r e s a

r e d a c þ i e i

013935 – Bucureºti, Sector 1 Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16 Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15 www.revistaconstructiilor.eu
Tel.: Fax: Mobil: 031.405.53.82 031.405.53.83 021.232.14.47 0723.297.922 0729.938.966 0730.593.260 0722.581.712 office@revistaconstructiilor.eu Editor:

De mai bine de o jumãtate de lunã strãzile oraºelor þãrii sunt populate de adevãrata societate civilã care-ºi cere dreptul de a-ºi decide singurã propria-i soartã ºi nu societatea celor care i-a furat fãrã jenã din 1990 încoace. Manifestãrile paºnice de care vorbim infirmã, totodatã, unele scene reprobabile la care am asistat recent. Rememorând, însã, „manifestãrile“ „român’lor“ ºtim noi cui, apare evident un contrast aparte. Pentru cã, de necrezut, în România secolului XXI, de ziua sa naþionalã, în Bucureºti, s-au petrecut momente incredibile ºi penibile. În vãzul tuturor, la mai toate posturile TV, bãrbaþi pupând mâna altui bãrbat. ªi nu unul oarecare. Nu era MESIA sau alt binefãcãtor, ci omul care în loc de „sã trãiþi bine” i-a aruncat în „iadul” disperãrii tãindu-le salariile ºi pensiile precum ºi statornica lui vrere de îngroºare a armatei ºomerilor, sau lipsirea de posibilitãþi pentru îngrijirea stãrii precare de sãnãtate. De fapt, vrem, nu vrem, dar mai mult, nu vrem, aceasta-i adevãrata faþã a veºnicilor troglodiþi care pupã mâna „binefãcãtorului“. Nu mai meritã sã comentãm asemenea gesturi fãcute pentru a primi, dupã 22 de ani, un blid de fasole, o pâine sau o sarma, iar în restul zilelor sã posteascã interminabil dorindu-ºi ceva de-ale gurii! Atât! În rest meritãm cu brio ceea ce ni se oferã: CIRC ºi FOAME! P.S. 1: Nu ar fi fost nevoie de acest post-scriptum dacã din 13 ianuarie, pe parcursul mai multor zile, „CIRCUL“ nu ar fi oferit o premierã în plinã scenã stradalã cu manifestãri paºnice dar hotãrâte. „CIRCUL“ de care aminteam este ºi consecinþa celei de-a doua oferte a guvernanþilor, adicã… „FOAMEA“ completatã de sãrãcirea majoritãþii cetãþenilor þãrii, ambele fiind punctul central al nemulþumirilor ºi ca atare al revendicãrilor protestatarilor adresate guvernanþilor ºi primului NEOM al þãrii. Aºadar, de la „pupatul“ mâinii, la cuvintele de ocarã adresate lui în mai toatã þara de românii atât de „îndrãgiþi“ ºi evocaþi ca susþinãtori ai guvernãrii sale. Lucrurile par sã conducã la ceea ce trebuie sã guverneze într-o þarã: democraþia, atât de vãduvitã în ultimul timp. Existã oare vreo speranþã? Rãmâne de vãzut! P.S. 2: Din nou, incredibil ºi totuºi adevãrat! Ambasadorul „Democraþiei“ nr. 1 din lume, neîntrebat, îºi dã cu pãrerea despre ce se întâmplã în þara noastrã „fericindu-i“ pe români de situaþia în care se aflã în raport cu alte state din lume unde „autoritãþile“ se exprimã violent, chiar ºi armat faþã de cei nemulþumiþi. Oare în þara sa la fel s-ar întâmpla în situaþii similare? De ce oare MAE, Guvernul ºi Preºedinþia nu-l cheamã pe individ sã dea socotealã pentru cã îºi dã cu pãrerea despre ceva ce nu-i este permis? De ce? Fiindcã le sunt convenabile afirmaþiile? Întrebãm… nu dãm cu parul! Ciprian Enache

E-mail:

STAR PRES EDIT SRL
J/40/15589/2004 CF: RO16799584

Marcã înregistratã la OSIM Nr. 66161 ISSN 1841-1290 Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutul materialului publicitar (text sau imagini). Articolele semnate de colaboratori reprezintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºi asumã responsabilitatea pentru ele.

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

www.revistaconstructiilor.eu

primele aplicaþii având loc în Germania. cu ajutorul unor echipamente de compactare patentate. a pietrei sparte. în straturi. Avantajele tehnologiei GEOPIER® Realizarea de elemente portante sub forma unor coloane din agregate. cum ar fi supra-excavãri masive. La aceleaºi încãrcãri. 30% a costurilor. Coloanele din piatrã spartã Geopier® sunt construite prin compactarea succesivã. Reducerea tasãrilor. ceea ce înseamnã. Forma patentatã a compactoarelor Geopier®. înlocuirea terenului sau fundaþii de adâncime. De aproape 20 ani tehnologia Geopier® este aplicatã. asigurarea calitãþii ºi pânã la predarea lucrãrii. de la proiectarea preliminarã. în gãuri de foraj de diverse adâncimi. Geopier® RAP ºi Geopier® Impact® au devenit o alternativã eficientã faþã de alte metode de îmbunãtãþire a terenului de fundare. îmbunãtãþirea terenurilor de fundare prin coloane din agregate compactate Geopier® RAP ºi coloane Geopier® Impact®. este o metodã de înlocuire a terenului de fundare. cu succes. execuþie. Compactarea verticalã sporeºte tensiunea lateralã ºi îmbunãtãþeºte terenul adiacent. iar în Europa se utilizeazã de 8 ani. tehnologia Geopier® implicã folosirea unui numãr mai mic de coloane decât în cazul altor tehnologii. Proiectarea ºi execuþia lucrãrilor se desfãºoarã în colaborare cu firma partenerã Geopier Spezialtiefbau GmbH din Germania. la îmbunãtãþirea terenurilor. incluzând piloþii bãtuþi sau foraþi. fiind. în combinaþie cu dislocarea acestuia. având un grad sporit de rigiditate. implicit. o capacitate portantã mãritã ºi un control mai bun al tasãrilor sub fundaþii. deja. Utilizate în prezent ºi în þara noastrã. întocmirea ofertei. Geopier RO SRL este o firmã de construcþii speciale subterane ºi oferã. împreunã cu compania partenerã Geosond SA. lider de piaþã în mai multe þãri. ºi implicit se ajunge la o reducere de cca. Creºterea capacitãþii portante a terenului prin post-consolidare. ing. Oferim clienþilor noºtri un produs competitiv în domeniul îmbunãtãþirii terenurilor. Valentin HIRSULESCU – GEOPIER® RO SRL Sistemele de îmbunãtãþire a terenului de fundare dezvoltate de Geopier reprezintã o soluþie eficientã ºi economicã pentru susþinerea structurilor sensibile la tasãri.Coloane din piatrã spartã compactatã GEOPIER® ing. Coloane din agregate compactate GEOPIER® RAP ºi GEOPIER® IMPACT® Tehnologia Geopier® este o metodã de îmbunãtãþire a terenurilor de fundare prin construcþia unor coloane din agregate compactate. La elaborarea planurilor ne bazãm pe experienþa ºi know-how-ul unor birouri de proiectare cu experienþã internaþionalã în domeniu. Creºterea rezistenþei la forfecare Coloane GEOPIER® RAP ºi accelerarea procesului de consolidare. Petre UÞÃ. în cele douã sisteme. Este o tehnologie ecologicã. Domeniile de aplicare vizeazã îmbunãtãþirea terenului de fundare pentru: Construcþii industriale Structuri inginereºti Hale Turbine eoliene Drumuri ºi poduri Construcþii supraterane în general Revista Construcþiilor ianuarie-februarie 2012 Coloane GEOPIER® IMPACT 6 . precum ºi compactarea pe straturi a agregatelor conferã coloanelor individuale o capacitate portantã ridicatã ºi un modul de rigiditate mult sporit faþã de cel al terenului natural înconjurãtor.

ro www. sãnãtate ºi LA MULÞI ANI ! ºi www. Alexandru Ivasiuc nr. 2. Bucureºti Tel.500 metri.125 tone piatrã Teren: nisipos/nãmolos Durata de execuþie: 10 zile Tehnologie: GEOPIER® Impact Grebanu ./Fax: 021. 12.750 tone piatrã Teren: argilos Durata de execuþie: 12 zile Tehnologie: GEOPIER® RAP Sarighiol / Vulturu . argilos/nisipos Timp de execuþie: 14 zile Tehnologie: GEOPIER® RAP Cãlãraºi . 1.450 metri.319.48. sector 6. 4.geosond.silozuri cereale: 260 coloane. pentru Noul An 2012. 2. 2.geopier.200 tone piatrã Teren: prãfos/loessoid Durata de execuþie: 24 zile Tehnologie: GEOPIER® RAP Urãm partenerilor ºi colaboratorilor. Str. 2.150 tone piatrã Teren: argilos prãfos.LUCRÃRI EXECUTATE ÎN 2011 Topliceni .com Geopier RO SRL. succes în afaceri. 3. 3.600 metri.turbine eoliene: 396 coloane.44.580 metri.turbine eoliene: 655 coloane.turbine eoliene: 400 coloane. Mobil: +4 0744 550 014 Revista Construcþiilor ianuarie-februarie 2012 7 .

Posibilitatea testãrii ºi încãrcãrii imediat dupã instalare. baraje Placaje Telecomunicaþii AVANTAJE: Se poate instala în orice fel de pãmânturi (autoforante) ºi în zone greu accesibile utilajelor. dispozitive. APLICAÞII ÎN DOMENIUL CONSTRUCÞIILOR: Sisteme de sprijinire pentru incinte Ancoraje pentru stabilizarea versanþilor Reabilitarea fundaþiilor Susþinerea trotuarelor Piloþi pentru culee poduri Fundaþii de adâncime pentru construcþii noi Stâlpi de iluminat ºi de semnalizare Stabilizarea conductelor Autostrãzi Ziduri de sprijin Diguri. piloþii ºi structurile elicoidale Chance® prezintã. Costuri de execuþie reduse pentru structuri de sprijin foarte rezistente. Construcþie permanentã sau temporarã (uºor de recuperat). Instalarea se face rotativ cu ajutorul unui cap hidraulic (fãrã presare sau percuþie). net superioare tehnologiilor asemãnãtoare. Rata medie a productivitãþii este de 30-40 de instalãri pe zi. în exclusivitate. în structurile de pãmânt. Proiectaþi pentru siguranþã ºi stabilitate pe termen lung. încã din 1912. 8 Revista Construcþiilor ianuarie-februarie 2012 . unele tehnici. forme ºi mãrimi.Utilizarea tehnologiei Chance® ca structuri de sprijin ºi sisteme de fundare de adâncime Tehnologia CHANCE® este prezentã pe plan internaþional. Nu este necesarã o echipã numeroasã (max. 4 oameni).

.

Toate aceste funcþiuni se integreazã ºi se întrepãtrund funcþional.000 mp). Pentru asigurarea funcþiunilor multiple ale Bibliotecii Naþionale s-au realizat spaþii caracteristice. obiectiv definitoriu pentru cultura României. suprafaþa construitã la sol a ansamblului este de 15. este un edificiu marcant pentru oraºul Bucureºti. Spaþii administrative de deservire (birouri 9.000 mp. Construcþia adãposteºte sediul Bibliotecii Naþionale ºi sediul Ministerului Culturii ºi Patrimoniului Naþional. Spaþii cu funcþiuni preponderent culturale (6 sãli de conferinþe pe 800 mp ºi spaþii multifuncþionale 15.270 mp iar suprafaþa desfãºuratã totalã este de 112. Accesul este posibil pe toate laturile clãdirii. interesant ºi atrãgãtor pentru public. arh.C. ing.ºef proiect complex.Biblioteca Naþionalã OBIECTIV DEFINITORIU PENTRU CULTURA ROMÂNEASCà Principalii autori ºi realizatori ai edificiului: Proiectant: SC CARPAÞI PROIECT SRL . circulaþii.000 mp. Spaþii tehnice. în funcþie de interesul vizitatorilor. AEDIFICIA CARPAÞI SA – director general. în acord cu exigenþele impuse de un asemenea program ºi similar cu realizãri internaþionale de prestigiu. Eliodor Popa Antreprenor general: S. depozite de carte 30.000 mp. spaþiul din jurul edificiului fiind gândit ca unul public. structurate pe urmãtoarele funcþiuni: Spaþii destinate funcþiunii de Bibilotecã Naþionalã care cuprind 14 Sãli de lecturã 12. laboratoare specifice 700 mp. 10 Revista Construcþiilor ianuarie-februarie 2012 . utilitãþile fiind asigurate de un corp tehnic subteran aflat în imediata apropiere a construcþiei principale. anexe utilitare (11.000 mp. contribuind la obþinerea unui amplu centru de culturã. în special pentru cel cititor. Suprafaþa terenului aferent este de 54. obiectiv care rãspunde unor necesitãþi mai vechi ale societãþii româneºti. Petre Badea Biblioteca Naþionalã. Clãdirea se desfãºoarã pe douã niveluri subterane ºi nouã supraterane.800 mp).000 mp).

Tratarea arhitecturalã este modernã. acoperit cu un luminator impresionant. dezolantã. realizatã parþial înainte de 1989. cu acces liber. audiþii. în stil neoclasic nereuºit. Atriumul. Ca structurã funcþionalã generalã. cu ajutorul tencuielilor obiºnuite cu praf de piatrã. începând cu demisolul (parþial). cititorilor. parterul ºi mezaninul sunt rezervate. a fost dezastruoasã iar execuþia de o calitate foarte slabã. de scara rulantã ce leagã parterul de mezanin integrând cele douã nivele publice. Important de menþionat este cã vechea imagine a clãdirii Bibliotecii Naþionale. altele detaliile. Aidoma clãdirilor reprezentative din acea perioadã. lucru ce trebuia sã caracterizeze ºi acest edificiu. monumentalitate ºi prestigiu instituþiei. Aici.. contacte multimedia. Sãlile de lecturã au o arhitecturã modernã. în acord cu importanþa funcþiunii adãpostite ºi cu poziþia urbanisticã a clãdirii. relaxare etc. Alãturarea acestor douã materiale. conferind contemporaneitate. publicului larg. combinate cu intenþia inabilã ºi nereuºitã de integrare a imaginii clãdirii într-o arhitecturã neoclasicã. este gândit ca un spaþiu modern. lecturã. depozitele specializate. caracteristic epocii în care a fost conceput. element dominant al ansamblului. urmãrindu-se crearea unei arhitecturi potrivite pentru secolul XXI. de asemenea. nivelurile de jos. Biblioteca Naþionalã a României nu face excepþie. Iatã de ce s-au impus prioritãþi majore de proiectare ºi execuþie. instituþia «Bibliotecii Naþionale» este un reper definitoriu al existenþei unei comunitãþi naþionale. trebuia sã devinã un simbol cultural major care sã contribuie la promovarea imaginii României în întreaga lume. Biblioteca Naþionalã a României. În acord cu aceste dorinþe clãdirea a fost reconsideratã în întregime ºi reproiectatã pentru a deveni ºi un Centru cultural care polarizeazã interesul bucureºtenilor ºi nu numai. soluþia finisãrii faþadelor a fost aceea a montãrii unor prefabricate din similipiatrã. Imaginea este impresionantã ºi spectaculoasã fiind completatã de cele douã ascensoare panoramice. vizitatorilor etc. accesul devine controlat ºi supravegheat. continuare în pagina 12 11 . graba raportãrii de rezultate a dus la mimarea pe suprafeþe întinse a prefabricatelor. În proporþii foarte mari. unele privind ansamblul. începând cu etajul 1. laboratoarele de restaurare ºi tratare a cãrþilor. finisaje deosebite. precum ºi pãstrarea unor zone deja finisate la interior. tratamente acustice speciale. Toate aceste spaþii se desfãºoarã în jurul unui mare atrium. divertisment. expoziþii. au condus la faþade care generau o imagine dezordonatã. sãli de lecturã ºi depozitele de carte. birouri. se prezenta ca un volum relativ unitar. conducând la o imagine volumetricã deosebitã. cu tehnologii de execuþie foarte diferite. în special. obiectiv reprezentativ pentru întreaga societate româneascã. Aici sunt realizate spaþii pentru diverse manifestãri culturale. Revista Construcþiilor ianuarie-februarie 2012 S-a urmãrit respectarea structurii de rezistenþã a clãdirii existente. dotãri ºi mobilier rivalizând cu realizãri internaþionale de prestigiu. în special. de supantele care se desfãºoarã în jurul acestuia pe toatã înãlþimea. dinamic. Nivelurile urmãtoare. documentare. care polarizeazã funcþional ºi estetic întreaga compoziþie arhitecturalã a noii Biblioteci Naþionale. În tradiþia ºi cultura europeanã. accesul fiind liber. conferinþe. imagine ce trebuia sã disparã. adãpostesc. Aceste încercãri. Clãdirile care adãpostesc biblioteci de un asemenea rang au fost considerate ca ocupând unul din locurile superioare în ierarhia programelor de arhitecturã. Tratarea arhitecturalã este deosebitã. dar s-a schimbat total arhitectura interioarã ºi exterioarã a clãdirii. informare. finisajele. vizionãri. în jurul cãruia se desfãºoarã majoritatea activitãþilor. S-a acordat o atenþie deosebitã imaginii exterioare a construcþiei.

trotuare. inclusiv accesul persoanelor cu handicap. în prezent. Imaginea finalã a volumului general introduce.500. coloanã (1/1) ºi antablament (1/4). Sistemul de trepte ºi rampe ale accesului principal spre bulevardul Unirii a fost agrementat cu bazine. pentru protecþia termicã a spaþiului interior. pe atât de funcþional. Întregul spaþiu beneficiazã de o zonã dalatã. din bazã (1/3). Clãdirea beneficiazã de instalaþii ºi dotãri performante care asigurã un climat interior plãcut ºi sigur în orice anotimp. Pentru eliminarea disjuncþiei dintre golurile cu dominantã pe lãþime ºi ordinele arhitecturale clasice. Imaginea originarã a clãdirii se dorea integratã în canoanele clasice binecunoscute: un volum pe care se pot citi cu uºurinþã traveile formate. în condiþii de eficienþã energeticã ºi siguranþã ridicate. condiþii optime de depozitare ºi pãstrare a cãrþilor ºi celorlalte obiecte de patrimoniu deþinute de instituþie. generându-se un puternic contrast plastic ºi conferindu-se ansamblului monumentalitate ºi forþã. corpuri de iluminat. cu o orientare sud-vest majoritarã. o componentã de bazã a construcþiei. spaþii verzi etc. proiectanþi ºi constructor. un obiectiv cultural pe cât de somptuos. Lucrãrile exterioare cuprind toate corpurile construcþiei care se prezentau ca un volum ce se dorea unitar. acoperindu-i inabilitãþile iniþiale ºi punând în valoare trinitatea elementelor stilului clasic. are o arhitecturã simplã. concurs organizat de Ministerul Culturii ºi Cultelor la finele anului 2006. Corpul aulei. platforme. constituind un spaþiu recreativ ºi cultural. zestrea bibliotecii. proporþiile faþadei Bibliotecii Naþionale erau. cu mari zone vitrate. Orice abatere de la aceste proporþii transformã muzica în zgomot. este completat cu zone de activitate în aer liber. a fost caºtigãtore a unui concurs internaþional de soluþii de arhitecturã. În cadrul amenajãrilor exterioare s-au prevãzut parcaje (aproximativ 350 de locuri). sugeratã stilizat. Parasolarele din vitraj conferã clãdirii un aspect modern ºi o protecþie complementarã împotriva razelor solare. cu tot sistemul de trepte.urmare din pagina 11 Depozitele de carte asigurã condiþii optime stocãrii celor 12. Arhitectura clãdirii. în posesia Bibliotecii Naþionale dar asigurã ºi spaþii de rezervã pentru volumele care vor completa. dublu ventilat. s-a propus acoperirea golurilor celorlalte travei cu câte un perete cortinã de lãþimea ferestrelor. unele dintre soluþiile folosite de arhitecþi. alei carosabile. pe larg. rampe. Revista Construcþiilor ianuarie-februarie 2012 12 . agrementatã cu obiecte decorative. în numerele viitoare. neutre. în care sunt incluse obiectele de mai sus. în viitor. pe înãlþime. alei pietonale. întâmplãtoare. dezvoltat pe verticalã. clãdirea în secolul nostru. fântâni ºi jardiniere decorative. Pentru cei interesaþi (specialiºti în domeniu) Revista Construcþiilor va prezenta. care asigurã accesul din arterele de circulaþie pietonale limitrofe. în acord cu dinamica ordinelor. O atenþie deosebitã a fost acordatã ºi accesului principal în bibliotecã. Spaþiul verde. În încercarea de a ameliora imaginea generalã a volumului existent s-a propus ca arhitectura nouã a construcþiei sã combine elemente de arhitecturã clasicã. neterminat ºi nereuºit. accese carosabile ºi pietonale. transparente. fãrã echivoc. descrisã foarte pe scurt pânã acum. în concordanþã cu destinaþia de Bibliotecã Naþionalã ºi centru cultural a construcþiei. bãnci de odihnã. cu perete cortinã performant. realizat într-un pseudostil neoclasic. soluþii care au condus la realizarea unui obiectiv reprezentativ al capitalei.000 unitãþi bibliofile aflate. însã.

.

08 m) ºi 3 pile cu elevaþiile din câte doi stâlpi circulari. Dintre constatãrile expertizei tehnice menþionãm: degradarea betonului de protecþie a ancorajelor de la capetele grinzilor ºi chiar distrugerea totalã la altele. Revista Construcþiilor ianuarie-februarie 2012 .ADUCEREA LA CAPACITATEA PORTANTÃ A PODURILOR PRIN TENSIONARE ADIÞIONALÃ Pod rutier peste râul Ialomiþa pe DJ 201B km 0+890. la Ciochina ing.00 m. inclusiv bulbul acestora.30 m. cu decopertarea armãturilor ºi dizolvarea liantului dintre agregatele betonului monolit. degradarea betonului la grinzile prefabricate. la ieºirea din localitatea Ciochina. alcãtuite din tronsoane mici de beton armat care au fost postcomprimate ºi dispuse pe câte 4 grinzi în secþiune transversalã. antretoazele de la reazemele tablierelor prezintã segregãri ºi degradãri grave din scurgeri ºi infiltraþii. Infrastructura podului existent este alcãtuitã din douã culei masive cu ziduri întoarse din beton armat. având o lungime de 33. fundate indirect pe piloþi foraþi de diametru mare (1. cu diametru de 1. contrasãgeata grinzilor marginale din deschiderea 3. pe un pod rutier cu lungimea de 148. solidarizaþi la partea inferioarã printr-un radier. întocmitã în anul 14 2005 ºi actualizatã în 2009. ancorajele fiind vizibile ºi corodate.SC DARA CONSTRUCÞII SRL Drumul judeþean DJ201B Ciochina – Orezu – Raºi traverseazã râul Ialomiþa. Plecând de la constatãrile expertizei tehnice. mai micã faþã de cea de la celelalte deschideri. Podul este realizat din grinzi prefabricate.10 m. s-a adoptat o soluþie de consolidare a suprastructurii podului care sã permitã aducerea acestuia la capacitatea portantã pentru solicitãrile produse de convoaiele clasei “E” de încãrcare (vehicul special pe roþi V80 ºi convoi pe roþi A30). Marian MIHAI . fundat indirect pe piloþi foraþi iar la partea superioarã printr-o riglã din beton armat.

pentru îmbunãtãþirea repartiþiei transversale a solicitãrilor date de convoiul de calcul. Tehnologia de execuþie a fost urmãtoarea: dupã închiderea circulaþiei pentru vehiculele grele ºi de tranzit pe drumul judeþean. la 14 zile de la turnarea betonului din plãcile de suprabetonare s-au tensionat toroanele din placa de suprabetonare la efortul final. alcãtuite din 4 toroane T15. pe o lungime de 2. s-a realizat traseul cablurilor pentru precomprimarea exterioarã. în zona adiacentã feþei dinspre deschiderea antretoazelor de pe reazeme. permiþându-se circulaþia doar pe jumãtate de cale pentru riverani ºi vehiculele care deserveau ºantierul. s-au refãcut zonele cu beton degradat din blocurile de ancorare. operaþiuni care s-au executat pe jumãtate din cale. . Cablurile de precomprimare s-au tensionat la 168 tf. completarea mortarului de matare dintre tronsoanele grinzilor prefabricate. realizatã de SC Tehnologica Radion. s-a decapat îmbrãcãmintea asfalticã. Precomprimarea exterioarã a fost executatã de SC DARA Construcþii SRL. s-au realizat blocurile de ancorare pentru precomprimarea exterioarã. realizarea a câte douã antretoaze suplimentare între grinzile prefabricate. turnarea celor de capãt realizându-se o datã cu placa de suprabetonare. repararea (refacerea) betoanelor din blocurile de ancorare a cablurilor de precomprimare. Aceastã tehnologie de execuþie a permis aducerea suprastructurii podului la capacitatea portantã iniþialã fãrã demolarea ºi înlocuirea elementelor care erau degradate. ancorate în placa superioarã a grinzilor. precum ºi cablurile de precomprimare exterioarã a grinzilor. þinând cont de traseul cablelor de precomprimare din grinzi. Lucrarea de consolidare a podului a fãcut parte din „Reabilitarea ºi modernizarea drumului judeþean DJ201B Ciochina – Orezu – Raºi – limitã de judeþ Ialomiþa. s-au introdus cablurile de precomprimare exterioarã. împreunã cu umplutura de la trotuare ºi s-a demolat betonul din lisele parapetului. cu grosimea de minim 15 cm.05 m. la ambele capete dintr-o deschidere. prin montarea tubulaturii de protecþie din PHD Øext 50 mm. km 0+000 – 19+000”. precomprimarea exterioarã a grinzilor cu câte douã cabluri. amplasate aproximativ la treimea deschiderilor. la 50% din efortul final. Posttensionarea suprastructurii s-a realizat cu ajutorul celor douã cabluri. a grinzilor ºi a betoanelor din antretoazele de capãt. alcãtuite din câte 4 toroane T15 pe fiecare grindã. s-au montat armãturile de conectare a betonului existent cu cel din noua placã de suprabetonare. precum ºi a grinzilor marginale. execuþia antretoazelor suplimentare a fost gânditã ca sã poatã fi realizatã ºi dupã tensionarea cablurilor exterioare suplimentare. la 7 zile de la turnarea betonului clasa C35/45. beneficiar fiind Consiliul Judeþean Ialomiþa.Pentru consolidarea suprastructurii podului au fost executate urmãtoarele lucrãri: realizarea unei plãci de suprabetonare. rezultând un timp de execuþie scãzut.

.

.

stabilizãri de taluze etc. adâncime 12. cu diametre între 300 mm ºi 2. poduri. TESCAR CF6 – 1 buc. consolidarea terasamentelor de cale feratã.. nivel cu nivel (excepþie fac elementele verticale ale subsolului – pereþii ºi stâlpii din beton armat. sector 1. 100 cm ºi adâncimi pânã la 37 m.. specializate pentru executarea lucrãrilor de pereþi mulaþi. Bucureºti“. Lucrãri reprezentative executate: Pereþi mulaþi 60 cm lãþime. la obiectivul „Extindere MALL VITAN situat în Calea Vitan nr. sã se execute sãpãtura corespunzãtoare subsolului 1 (unde se cofreazã ºi se toarnã pe pãmânt planºeul peste subsolul 2).. PEREÞI MULAÞI ªI ECRANE DE ETANªARE S-au executat pentru staþiile ºi galeriile de metrou. timp de 21 de ani. care pot fi realizare pânã la definitivarea infrastructurii). care pot executa pereþi mulaþi cu lãþime de 40 cm. la obiectivul „Cascade Park Plaza” situat în Str. SOILMEC R622 HD – 1 buc. de asemenea. la obiectivul „Catedrala Mântuirii Neamului. Societatea dispune de specialiºti ºi de formaþii de muncitori specializaþi pentru fiecare tip de lucrare din obiectul de activitate. cu diametre între 500 mm ºi 800 mm. sub nivelul apei subterane (subsoluri.10 – (planºee turnate pe pãmânt. puþuri pentru alimentare cu apã de medie ºi mare adâncime etc.. Are. iar dupã 1990 ºi la alte obiective din þarã ºi din strãinãtate. Din aceastã fazã se trece la execuþia subsolului de sus în jos. CASAGRANDE B80 – 1 buc. 11 (Lacul Tei). ºi C 400 – 1 buc.cota maximã de excavaþie -13.000 mm de suprastructurã. Bucureºti“. infrastructura „top-down” la obiectivul „Cascade Park Plaza” situat în Str. la obiectivul „Universitatea de Muzicã. dupã realizarea incintei de pereþi mulaþi ºi a piloþilor de fundaþie. piloþi din beton armat. Prezentãm în continuare o parte din lucrãrile specifice executate de specialiºtii societãþii. Bucureºti. În ultimii ani s-au executat: 450 piloþi din beton armat. str. staþii de pompare. societatea noastrã are în dotare urmãtoarele utilaje: CASAGRANDE B 125 – 2 buc. PUNTEL – 1 buc. Destinaþia piloþilor este foarte diversã: ecrane rigide din beton armat. str. care a cuprins execuþia a 4 subsoluri . elemente verticale. adâncime 24.Drobeta Turnu Severin“.000 mm ºi adâncimi de pânã la 38 m. Cu acest sistem sunt realizate la definitivarea lucrãrilor de infrastructurã ºi o parte din nivelele de suprastructurã (piloþii sunt astfel dimensionaþi încât pot prelua întreaga solicitare provenitã din nivelele de infrastructurã ºi nivelele de suprastructurã maxime.Lucrãri de construcþii-montaj specifice Societatea FORETIS are o vastã experienþã în realizarea.). Cantitativ. minipiloþi pentru consolidarea ºi stabilizarea terasamentului CF în zona AGIGEA. Bucegi ºi PLS Pod Constanþa. piloþi de fundaþii imobile. la obiectivul „Tower Center” situat în B-dul Mihalache nr. Pereþi mulaþi 40 cm grosime. Piloþi de îndesare cu diametrul Ø508 mm. precum ºi pentru diverse incinte de mare adâncime. Bucureºti. Revista Construcþiilor ianuarie-februarie 2012 . 17. în dotare proprie utilaje ºi scule noi. Piloþi foraþi. 55 – 59a. sector 1. dupã execuþia radierului). 17. sprijinire berlinezã a incintelor adânci. Pereþi mulaþi lãþime 80 cm. ºi B 250 – 2 buc.. a întregii game de lucrãri de construcþii-montaj ale metroului din Bucureºti. 60 cm. radier. sub protecþie de noroi bentonitic.000 mm la obiectivul: „Penetraþie ºi Racord Splaiul Independenþei – Ciurel – A1“. 18 Pentru execuþia acestor lucrãri avem în dotare urmãtoarele utilaje: ECODRILL 35 – 1 buc. 33.0 m. care se vor turna de jos în sus. ancoraje. rampe. 4-60.000 m. la obiectivul: „Terminal Bioromoil Brãila”. centrale de ventilaþie etc. Dinu Vintilã nr. sector 1. între str.500 mm. de ultimã generaþie (an fabricaþie 2006 – 2011). 13 Septembrie nr. PILOÞI FORAÞI S-a executat o gamã foarte largã de piloþi foraþi din beton armat. Societatea noastrã a finalizat infrastructura „top-down” la obiectivul “Tower Center” situat în B-dul Mihalache nr. lucrãrile de piloþi foraþi sunt de ordinul zecilor de mii de bucãþi. Dinu Vintilã nr. piloþi din beton armat cvasitangenþi diametru Ø400 mm. simultan cu primele nivele Casagrande B250 ºi macara RDK63 lansare carcasã pilot Ø2. Bucureºti. INFRASTRUCTURI TOP-DOWN Acest tip de construcþie presupune ca. ziduri de sprijin. de asemenea. Pereþi mulaþi lãþime 80 cm ºi adâncime 26 m. Sector 2. diametru Ø1. ªtirbei Vodã nr. piloþi foraþi. adâncime 32 . în lungime totalã de 4. sector 5. epuizmente. la obiectivul „Reabilitare DN 6 secþiunea Craiova . cu diametrul Ø2.. scãri). 80 cm.00 m ºi ancoraje – 580 buc. 11. Pentru aceste lucrãri. adâncime 24 m pentru galeria de metrou pe sub Calea Grivitei. la ziduri de sprijin ºi fundaþii în oraºul SOCI – Federaþia Rusã. injecþii în teren ºi structuri de orice naturã.36 m. Pereþi mulaþi lãþime 80 cm.

65 km lungime.PSS Linia de Centurã ºi magistrala 4.execuþie ancoraje Casagrande C400 . PUÞURI PENTRU ALIMENTARE CU APà S-au executat numeroase foraje pentru alimentarea cu apã potabilã a localitãþilor ºi obiectivelor industriale.000 ancoraje. zona PLS Pod Constanþa PLS Zarea. majoritatea pentru metroul bucureºtean. Ancoraje . de la staþiile de metrou: Republica. . consolidarea terenului prin injecþii cu suspensii de ciment.execuþie pereþi mulaþi 80 cm Bucureºti unde s-au executat 5 subsoluri (cota maximã de excavaþie -18. pentru sprijinirea pereþilor mulaþi ai incintelor adânci.la obiectivul: „Catedrala Mântuirii Neamului“.000 m. FORAJE ªI LUCRÃRI DE EPUIZMENT S-au executat peste 5. în lungime totalã de cca. . ancoraje pretensionate pentru sprijinirea pereþilor mulaþi ai incintei subsolului Casei Republicii. racord 2.ciment la extradosul tunelelor de metrou pe magistrala 4. la Centrul Armean. Industriilor etc. cât ºi în alte situaþii. Muncii.580 buc. cu adâncimi cuprinse între 50 m ºi 350 m.Casagrande B250 .forare pilot Ø2.10 m). dar ºi pentru diverºi alþi clienþi. racord 1 zona PLS Vlãhiþa . majoritatea pretensionate. Exemple de astfel de lucrãri: etanºarea prin injectare cu suspensii de argilã . cu forþe de serviciu cuprinse între 30 ºi 90 to. pentru situaþii grele întâlnite atât la construcþia metroului bucureºtean.. CONSOLIDÃRI ªI ETANªÃRI PRIN INJECTARE Lucrãrile de consolidare ºi etanºare. Lucrãrile de epuizmente de la metrou au constat în asecarea terenului. Titan. necesarã pentru execuþia tunelurilor ºi staþiilor de metrou pe cca. la urmãtoarele obiective: ancoraje pretensionate.1 .000 mm Casagrande M9. 70. ANCORAJE PRETENSIONATE REALIZATE ÎN TEREN S-au executat peste 4. au acoperit o gamã largã de rezolvãri. prin injectarea terenurilor ºi structurilor din diverse materiale.000 de foraje de epuizment cu adâncimea medie de 30 m ºi diametre între 600 mm ºi 800 mm. Politehnica.

Acceptarea unor astfel de practici de cãtre autoritatea guvernamentalã a fãcut un mare deserviciu economiei româneºti. Pentru a generaliza neregulile ce se aflã în HG 34/2006 (cu modificãrile ulterioare). au fãcut sã existe o legãturã directã între numãrul licitaþiilor ºi lucrãrile în derulare. iar ARACO a fãcut nenumãrate propuneri reale. pentru o perioadã nedefinitã. pune sub semnul întrebãrii cheltuirea a 700 mil. De câteva luni de zile. de cãtre cei care întocmesc caietele de sarcini cu dedicaþie. în zona adoptãrii unor mãsuri urgente pentru perfecþionarea ºi flexibilizarea sistemului de achiziþii publice. Obiceiurile dobândite în aceºti ani. Revista Construcþiilor ianuarie-februarie 2012 Tabelul 1: Numãrul de contestaþii (dosare) formulate de operatorii economici ºi înregistraþi la CNSC în anul 2010 ºi semestrul I 2011 20 . Guvernul României a aprobat finanþarea lor de la bugetul statului. 600 mil. cea mai gravã în aceastã perioadã. fãrã explicaþii. la menþinerea locurilor de muncã. experþii din Comunitatea Europeanã au blocat fondurile europene pentru România. Guvernului. Blocarea fondurilor. În acest context trebuie recunoscut cã se menþine încã numãrul ridicat de contestaþii (dosare) formulate în anul 2011. cu cca. România a ajuns sã se finanþeze ea însãºi. pentru limitarea ºi eliminarea neconformitãþilor existente. a unor proiecte de investiþii deosebite. Legislaþia achiziþiilor publice a suferit foarte multe modificãri în ultima perioadã. la partenerii sociali reprezentativi la nivel naþional ºi la nivelul ramurii de construcþii. la nivel naþional sau local. se vor regãsi ºi în modificarea Legii 178/2010 . Consecinþa. ARACO a fãcut apel în repetate rânduri la reprezentanþii puterii din România. a negocierilor simulate pentru suplimentarea valorii contractului. partidelor politice. de euro. pentru diminuarea cheltuielilor nejustificate a fondurilor publice alocate ºi a fondurilor comunitare. pentru stabilirea cu largheþe a tarifelor unor materiale ºi servicii. Parlamentului. Demersurile din ultimii ani au fost direcþionate. director general ARACO În contextul actual definit de extinderea crizei financiare ºi economice. Asemenea nereguli au fost semnalate de ARACO de ani de zile ºi aduse la cunoºtinþã ANRMAP. insistând pentru introducerea unor criterii restrictive în stabilirea câºtigãtorului unei licitaþii. în mod prioritar. comisioane la semnarea contractelor ºi dupã semnarea contractelor. cu un impact major social ºi economic. propuneri care au fost în bunã parte „omise“. angajatori ºi angajaþi sã acþioneze concertat pentru îmbunãtãþirea mediului de afaceri ºi adaptarea legislaþiei la condiþiile actuale. dupã ce au gãsit nereguli grave la licitaþiile organizate de Consiliile Judeþene. la diminuarea ratei ºomajului. o reprezintã scãderea.ARACO Legislaþia achiziþiilor publice la sfârºitul anului 2011 Adrian FLORESCU. În aceastã situaþie. Euro. Iatã spre exemplificare în tabelul 1 numãrul de contestaþii (dosare) formulate de operatorii economici ºi înregistraþi la CNSC în anul 2010 ºi semestrul I 2011. Pentru a nu ruina aplicanþii cinstiþi ca urmare a licitaþiilor incorecte. pentru a contribui semnificativ la dezvoltarea economicã a þãrii. în cadrul întâlnirilor organizate sau direct.prin posibilitatea suplimentãrii valorii contractelor în parteneriat public privat cu pânã la 50% din valoarea iniþialã a contractului. cu întârziere. din dorinþa de a limita corupþia în acest domeniu. a gradului de absorbþie a fondurilor puse la dispoziþie ºi implementarea. în loc sã fie finanþatã de Uniunea Europeanã.

Pe aceastã cale se eliminã ºi discriminarea existentã între antreprenorii strãini ºi cei români. pe bazã: .lichidarea creanþelor deþinute de partea contractantã faþã de toþi contractorii pe proiectele finalizate. Aceste propuneri se referã. . facilitarea unor avantaje din cauza neutilizãrii unor standarde severe pentru întocmirea caietelor de sarcini ºi nestabilirea unor criterii de calificare ºi selecþii restrictive ne-a determinat. pentru nereguli ºi aplicarea legislaþiei. în principal. lipsa de experienþã. prin aplicarea normelor FIDIC referitoare la avansuri. fiind aplicate corecþii financiare de 53. prin precizarea explicitã a condiþiilor în care se permit majorãri de preþuri faþã de cele prezentate în ofertã. general aplicabile. Organizarea licitaþiilor sã fie condiþionatã de: . cum sunt aplicate procedurile de negociere.asigurarea resurselor pãrþii contractante pânã la finalizarea lucrãrilor.2010 ºi sem. Ar fi un semn bun de normalizare a situaþiei din acest domeniu ºi respectarea angajamentelor asumate de autoritãþile române. sã ne adresãm în scris urmãtoarelor instituþii: Revista Construcþiilor ianuarie-februarie 2012 . lei. . cu seriozitate. Modificarea HG 264/2003 privind condiþiile ºi limitele de acordare a avansurilor. sãnãtate. privind atribuirea contractelor de achiziþii publice în sem.8%) prezintã suspiciuni de nereguli. în domeniul gestionãrii contractelor cu finanþare europeanã.). trimitere la anumiþi furnizori de produse sau servicii etc. În urma auditului fãcut de experþii Comunitãþii Europene. energie. încã. vechile reglementãri abuzive ºi netransparente. Reglementarea bugetãrii multianuale a proiectelor de investiþii din domeniile de importanþã capitalã (infrastructurã. încã.Comparând contestaþiile formulate de operatorii economici ºi înregistrate la CNSC.1 mil. Partajarea echilibratã a drepturilor ºi obligaþiilor între partenerii contractuali. Reducerea semnificativã a nivelului foarte ridicat al creanþelor înregistrate de entitãþile achizitoare în contul societãþilor de construcþii prestatoare de lucrãri.c.Reprezentantului FMI pentru România . Asigurarea unui cadru competiþional transparent ºi predictibil pentru ofertanþi. garanþii de bunã execuþie impuse pentru perioade de zeci sau sute de ani. sã simplifice regulile ºi sã asigure proceduri mai flexibile pentru utilizarea mai raþionalã a fondurilor financiare: Eliminarea atitudinilor abuzive ale multor entitãþi achizitoare din România.. cu un set de propuneri menit sã aducã clarificãri legislative. Criteriul de bazã pentru acceptarea câºtigãtorului de lucrãri sã nu mai fie preþul cel mai mic. s-au constatat o serie de nereguli la achiziþiile publice privind modul cum sunt acordate contractele. cum sunt aprobate cererile de lucrãri suplimentare etc. 130 (adicã 27. . 21 . Ministerul Afacerilor Europene a fãcut cunoscute primele rezultate ale reverificãrilor efectuate asupra achiziþiilor publice pentru cheltuielile declarate la Comisia Europeanã. educaþie ºi mediu).Domnul Tony LIBEK. Ignoranþa. Din 466 contracte verificate. Eliminarea multiplelor neconformitãþi înregistrate în procedurile de achiziþii publice (practicarea preþurilor de dumping. Recuperarea creanþelor deþinute de societãþile din construcþii faþã de autoritãþile administraþiei publice centrale ºi locale. Amplificarea semnificativã a accesãrilor de fonduri structurale disponibile de la CE pe diversele programe gestionate la nivelul autoritãþilor centrale ºi locale. ci oferta tehnico-economicã cea mai avantajoasã. I . I – 2011. datorate legislaþiei actuale.Ministerul Afacerilor Europene – domnului ministru Leonard ORBAN. . Nici la capitolul „documentaþie depusã pentru verificare“ nu se constatã în ultima perioadã o tratare.inventarierii arieratelor acestora din urmã.stabilirea unui calendar de eºalonare a plãþilor pentru stingerea arieratelor. Simplificarea ºi fluidizarea procedurilor de lucru ale autoritãþilor de management pe diversele programe cu finanþare UE. în luna octombrie a. o altã temã generatã de aplicarea incorectã a legislaþiei de achiziþii publice.ªefului Reprezentanþei Comisiei Europene din România – domnul Nicolae IDU. constatãm cã OUG 34/2006 cu OUG 76/2010 nu a influenþat cu mult acest „sport naþional” aceasta deoarece în legislaþia achiziþiilor se menþin. ca fiind cele mai echilibrate în partajarea drepturilor. la: Reintroducerea prin act normativ a obligativitãþii utilizãrii normelor de contractare în construcþii FIDIC (Federaþia Internaþionalã a Inginerilor Consultanþi). Implementarea unor caiete de sarcini standardizate pe tipuri de construcþii. Astfel. confuziile care sunt. Limitarea drasticã a efectului de dumping în stabilirea valorii ofertelor. obligaþiilor ºi riscurilor între Contractant ºi Antreprenor. sumã care trebuie restituitã de beneficiari. a procedurilor. inclusiv în cea regenerabilã. din 1552 de documentaþii transmise pentru verificare ºi aprobare au fost acceptate 49 de documentaþii.

Aceste elemente verticale ale fundaþiei (stâlpiºori din beton armat) sunt legate la partea superioarã cu o centurã din beton armat monolit. sunt realizate cu zidãrie confinatã din blocuri de beton. se vor micºora pierderile de cãldurã de la parterul clãdirii. din cauza izolaþiei termice pozate sub trotuar ºi la partea exterioarã a fundaþiei din elemente prefabricate (fig. La aceasta se adaugã eliminarea timpului de întãrire a betonului. sarcinã importantã care acþioneazã asupra clãdirilor din lemn. Asachi“ Iaºi Prefabricarea fundaþiilor la clãdirile cu schelet din lemn va conduce la reducerea timpului de execuþie. 1). poziþionatã în zona de rezemare a suportului pardoselii din beton armat monolit. sub scheletul din lemn al pereþilor portanþi ai clãdirii (fig. drd. dr.Fundaþii prefabricate la clãdiri cu schelet din lemn prof. nu a fost necesarã. Concepþia elementelor prefabricate din beton pentru fundaþii trebuie sã aibã în vedere conectarea cu uºurinþã a acestor elemente. ing. având în vedere gradul ºi tipul de prefabricare.F. În vederea economisirii energie ºi în special a combustibilului consumat pentru încãlzire. MOLDOVICEAN . prin buloanele metalice (fig. Fig. alcãtuite din elemente prefabricate. dar ºi la export. Elementele de ancorare sunt solicitate la încãrcarea din vânt. sub adâncimea minimã de îngheþ. CIORNEI. 2). Fundaþiile directe. Al. Confinarea zidãriei din blocuri de beton se realizeazã prin poziþionarea stâlpiºorilor din beton armat monolit la intersecþia fundaþiilor continue. prin prevederea unui strat de izolare termicã amplasat sub suportul pardoselii. ing. 1). componentã a scheletului clãdirii. la care se adaugã utilizarea unei materii prime (lemn) autohtone regenerabilã. Aceasta este ancoratã în centura din beton armat monolit. necesar continuãrii operaþiunilor de execuþie a lucrãrilor.) determinatã de o încastrare de 20 cm în terenul bun de fundare. 1). 1: Detaliu de fundaþie directã a clãdirii cu schelet din lemn continuare în pagina 24 22 Revista Construcþiilor ianuarie-februarie 2012 . G. Aceasta ar putea sã contribuie la creºterea ponderii clãdirilor cu schelet din lemn în localitãþile mici din mediul rural. univ. A doua condiþie de pozare a tãlpii de fundaþie (suprafaþa de contact cu terenul). Transmiterea încãrcãrilor. la clãdirile cu schelet din lemn. printr-o nouã concepþie ºi o talpã cu elemente prefabricate din beton armat (fig. Fundaþiile prefabricate. Elementele prefabricate ale fundaþiilor au proprietãþi superioare (durabilitate mãritã) comparativ cu cele monolite.Universitatea Tehnicã „Gh. datoritã calitãþii controlate a procesului de fabricaþie. se face prin intermediul unei tãlpi de lemn. vor avea cota de fundare (C. de la structura de rezistenþã din lemn la fundaþiile prefabricate din beton ºi beton armat.

.

Aceasta este motivatã de manevrarea simplã. Clãdiri moderne cu schelet din lemn.031. BIBLIOGRAFIE [1] CIORNEI. I. Bloc de zidãrie – Brevet de Invenþie nr. pentru tãlpile fundaþiei. urmãrindu-se ca dimensiunile geometrice ale plãcilor prefabricate din beton armat sã conducã la o greutate minimã. Iaºi. uºoarã la care se adaugã precizia de aliniere pe verticalã ºi orizontalã a blocurilor din zidãrie confinatã (fig. Revista Construcþiilor. Al. 2: Fundaþie din zidãrie confinatã la clãdire cu schelet din lemn Noul bloc din beton care alcãtuieºte zidãria confinatã a fundaþiei clãdirii cu schelet din lemn este o soluþie practicã. ce conduce la transport ºi manipulare eficientã. ulterior. 73. ceea ce a condus la o comportare mecanicã bunã de ansamblu a fundaþiei ºi la obþinerea unei greutãþi minime. 3.. Al. cu pãmânt uscat sau neumplute (fig. Fig. [2] CIORNEI. Elementele prefabricate din beton pentru corpurile de zidãrie confinatã ºi din beton armat. Clãdiri moderne din lemn. Forma îmbinãrii blocurilor din beton. 76. III). III). rapidã. prin cicluri de îngheþ-dezgheþ. G. raportat la greutatea redusã a acestuia. IV). Zidãria confinatã din blocuri de beton prefabricate este pozatã pe o talpã alcãtuitã din plãci prefabricate din beton armat.C1 / 1994 (Medalie de Aur la EUREKA 1995 Bruxelles). noiembrie 2011. dar ºi de cantitatea redusã de mortar de legãturã din rosturi. a fost conceputã pentru a mãri rezistenþa zidãriei fundaþiei dar ºi în scopul micºorãrii cantitãþii de mortar din rosturile zidãriei (fig.. Volumul relativ mare al blocului din beton prefabricat. 108. Blocul de beton din zidãria confinatã a fost conceput cu trei goluri interioare pentru reducerea greutãþii. Placa prefabricatã din beton armat a fost astfel conceputã pentru a se realiza o rezemare dirijatã pe talpã a blocurilor din beton ale zidãriei confinate. Al. Ed. MOLDOVICEAN. III...urmare din pagina 22 Motivaþia constã în protejarea suprafeþei de contact între talpa fundaþiei ºi teren. II. temperaturi care pot produce. în lambã ºi uluc pe orizontalã ºi verticalã. conduc la îmbunãtãþirea concepþiei ºi execuþiei infrastructurii clãdirilor cu schelet din lemn. august 2011. Golurile pot fi umplute. Forma geometricã a plãcilor din beton armat ale tãlpii de fundaþie conduce la o capacitate portantã mãritã a elementului prefabricat. Concepþia îmbinãrii longitudinale a elementelor prefabricate ale tãlpii asigurã conlucrarea reciprocã ºi transmiterea la terenul de fundare a încãrcãrilor care acþioneazã asupra clãdirii. Alcãtuire constructivã a clãdirilor cu schelet din lemn. deci la un montaj eficient. MOLDOVICEAN. Elementele prefabricate pentru fundaþii au fost concepute în vederea obþinerii unei rigiditãþi ºi rezistenþe maxime prin formã. deteriorarea structurii pãmântului ºi posibilitatea apariþiei unor tasãri... 3: Zidãrie din blocuri de beton prefabricate Talpa prefabricatã din beton armat se pozeazã pe un strat de nisip compactat. mãreºte productivitatea lucrãrilor de zidãrie la fundaþii. 2008. Junimea. Al. 24 Fig. Revista Construcþiilor. 3. [3] CIORNEI. Revista Construcþiilor ianuarie-februarie 2012 . Nr. [4] CIORNEI. 3. contra temperaturilor negative din anotimpurile reci. G. Execuþia rapidã a zidãriei confinate este influenþatã de forma blocului de beton. Nr. aºa încât sã influenþeze favorabil productivitatea montãrii manuale.

.

NEXTECH este rezultatul studiilor ºi colaborãrii dintre experþii italieni ºi elveþieni în domeniul forajelor. produs de Comacchio International SA. . Acesta este un nou brand al firmei Comacchio Drilling Hi-Tech SA. Noua maºinã de foraj a fost conceputã pentru lucrãri speciale în ºantiere dificile. proiectatã pentru ancoraje ºi consolidãri cu bare autoperforante. NEXTECH este o forezã hidraulicã pe ºenile cu centralã integratã.Injectoforaj Drilling Tools Comacchio Drilling Hi-Tech NEXTECH Injectoforaj Drilling Tools prezintã în premierã pe piaþa româneascã NEXTECH.

se poate face ºi eventuala injecþie. Ancorajele cu bare autoperforante au urmãtoarele avantaje: forajul ºi instalaþia sunt rapide. nu existã bare de foraj de recuperat.654. este utilizatã din ce în ce mai des în lucrãrile de infrastructurã ºi construcþii pentru micropiloþi. Prezentatã la GEOFLUID Italia. instalarea uºoarã în spaþii restrânse. NEXTECH intrã pentru prima datã pe ºantier în Elveþia. cavitatea barelor permite nu numai pasajul apei sau a aerului în timpul forajului. ancoraje ºi tiranþi provizorii.Complet radiocomandatã. instalare analoagã pentru orice tip de teren. este gânditã ca soluþie optimã pentru situaþii de ºantier dificile. uºoarã ºi agilã.328.ro sau la telefoanele: 0723. 0721. dintre cele mai variate. Din luna noiembrie a anului trecut este disponibilã ºi în România. Pentru orice informaþie vã invitãm sã ne contactaþi la e-mail: office@injectoforaj.319. . Tehnologia cu bare autoperforante. dar ºi injectarea cu lapte de ciment. concomitent. Drill Bits pentru orice tip de teren. feroviare ºi miniere.840. utilizatã de obicei pentru consolidarea maselor de rocã în galerii stradale. deoarece.

nu poate fi executat la întâmplare ci cu profesionalism. progrese însemnate. având suprastructura realizatã din grinzi prefabricate precomprimate cu armãturi preîntinse. Lucrãrile de poduri. de asemenea. 1). evidenþiatã prin expresia “lasã cã merge ºi aºa”. laboratoare de testare corespunzãtoare etc. ceea ce a permis realizarea de echipamente de manipulare ºi montaj din ce în ce mai performante. 2 Pasaj reabilitat peste autostrada A1 Revista Construcþiilor ianuarie-februarie 2012 . dupã reguli stricte. betonul fiind considerat un material indestructibil ºi uºor de realizat. Cel mai important pas l-a constituit încrederea în posibilitãþile inginerilor noºtri de a gãsi soluþii eficiente ºi de a folosi materiale noi. Aºa se face cã primele lucrãri de artã executate la un nivel de calitate cu adevãrat superior au fost cele 10 pasaje noi peste autostrada A1 Bucureºti – Piteºti. 2 ºi 3). Deschiderea porþilor cãtre þãrile dezvoltate. Sistemul din acea perioadã. ing. pasaje ºi viaducte. EXEMPLE DE LUCRÃRI SEMNIFICATIVE Poduri cu suprastructuri din grinzi prefabricate precomprimate Grinzile prefabricate din beton precomprimat pentru poduri au apãrut ca o necesitate de creºtere a ritmului de execuþie dupã cel de-al doilea rãzboi mondial. Pentru ca valoarea totalã a investiþiei sã fie acceptabilã.Evoluþia concepþiei ºi execuþiei podurilor în România dupã 1990 dr. podurile sunt necesare cãci numai prin intermediul lor pot fi traversate nenumãratele ºi diversele obstacole pe care le întâlneºte orice cale de comunicaþie. rezultatul muncii. atunci când volumul de reconstrucþie era deosebit de mare. dar ºi mentalitatea noastrã greºitã privind munca ºi mai ales. 1 Pasaj nou peste autostrada A1 28 Fig. care necesitã un efort investiþional deosebit de ridicat. dupã 1990. a fãcut ca multe din aceste lucrãri sã se degradeze prematur (în cca. au apãrut suprastructurile din grinzi prefabricate precomprimate continuizate la nivel Fig. subliniind elementele de noutate aplicate la concepþie ºi/ sau execuþie. fabrici de beton cu dozare precisã a materialelor componente. trebuie sã existe o concepþie cât mai raþionalã. Introducerea noilor materiale pentru repararea betoanelor a facilitat ca ºi reabilitarea ºi consolidarea podurilor ºi pasajelor existente. dar nu întotdeauna bine. 20-30 de ani). Dupã 1990 au început sã pãtrundã în þarã cofraje moderne. În domeniul concepþiei s-au fãcut. moderne care sã asigure o calitate ridicatã a lucrãrilor. Atât grinzile principale cât ºi restul suprastructurii ºi întreaga infrastructurã au fost realizate la un nivel superior de calitate (fig. tehnologii ºi reguli corecte de punere în operã. deºi ideea era ca ele sã dureze cel puþin 100 de ani. S-a construit mult. Victor POPA – vicepreºedinte CONSITRANS. Astfel. În þara noastrã. bazatã pe cunoºtinþe temeinice pluridisciplinare. Realitatea a demonstrat cã nici betonul nu este indestructibil ºi cu atât mai mult. grav deteriorate în cei 30 de ani de exploatare. mentalitate ce mai persistã încã pe la noi. construcþia de poduri cu grinzi prefabricate precomprimate a pãtruns prin anii ’55 – ’60 iar în urmãtoarele douã decenii a cunoscut o dezvoltare impetuoasã ºi ca urmare a necesitãþilor postbelice dar ºi a situaþiei precare anterioare din acest domeniu. demonstreazã progresele înregistrate în acest domeniu ºi în þara noastrã. aditivi pentru asigurarea cerinþelor necesare ale betonului. În cele ce urmeazã vor fi prezentate o serie de lucrãri de poduri. a determinat progresul în concepþia ºi execuþia podurilor în România. dar ºi pe experienþele predecesorilor de pe cât mai multe meridiane ale Terrei. sã se facã la un nivel superior de calitate (fig. membru corespondent al Academiei de ªtiinþe Tehnice din România Podurile sunt lucrãri de artã complexe. dar ºi ca urmare a dezvoltãrii industriei. Cu toate acestea. realizate dupã anul 1990.

3 Pasaj superior reabilitat pe autostrada A1 Fig. sunt compuse din tabliere metalice în conlucrare cu platelajul din beton armat care susþine calea. a preþului de cost. Conlucrarea dintre cele douã elemente se realizeazã cu piese de legãturã denumite conectori. Avantajul principal al acestei soluþii este obþinerea de economii de cost însemnate. cu efecte benefice asupra infrastructurii ºi a solicitãrilor din seism ºi implicit.Andrãºeºti continuare în pagina 30 29 . Poduri cu structuri mixte cu conlucrare se pot realiza cu succes atât cu grinzi independente (simplu rezemate). cât ºi cu grinzi continue pe douã. posibilitatea realizãrii unor deschideri superioare celor cu grinzi din beton precomprimat. Economia rezultã din înãlþimea redusã de construcþie. Poduri cu structuri mixte cu conlucrare Structurile mixte. 5). Structurile alcãtuite în acest fel au o serie de avantaje certe ºi anume: utilizarea raþionalã a proprietãþilor de rezistenþã distincte ale celor douã materiale (betonul în zona preponderent comprimatã ºi metalul în zona preponderent întinsã). 4 Pasaj aeroportul Otopeni de structurã ºi nu de placã. aºa cum s-au realizat pânã în anul 1990. Printre dezavantaje s-ar putea menþiona: necesitatea acordãrii unei atenþii mai mari la execuþie ºi existenþa unor lucrãri mai specializate.00 m = 360. 4). 5 Pod peste Argeº pe centura de ocolire Piteºti Revista Construcþiilor ianuarie-februarie 2012 Fig.Fig. Exemple de poduri cu structuri mixte cu conlucrare cu grinzi continue sunt cele 3 poduri peste Argeº. trebuie menþionate hidroizolaþiile performante care permit o protecþie realã împotriva infiltraþiei apei de pe cale cãtre structura de rezistenþã ºi dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilataþie etanºe. De asemenea. BRICOSTORE ºi aeroportul Otopeni sau podul-pasaj de autostradã pe centura de ocolire Nord a municipiului Piteºti.00 m lungime fiecare (2 x 3 x 60. prin realizarea unor structuri continue.00 m + 50. pe zona de ocolire Nord a municipiului Piteºti. realizarea unor înãlþimi de construcþie mai reduse. având douã tabliere cu grinzi mixte cu conlucrare continue pe câte 3 deschideri de câte 60. 6 Pod peste râul Ialomiþa la Albeºti . care eliminã una din cauzele principale ce au favorizat degradãrile podurilor anterioare. Primul pasaj realizat în aceastã soluþie este cel de pe DN 1 Bucureºti – Ploieºti în zona aeroportului Henri Coandã de la Otopeni (fig. cu conlucrare. trei sau mai multe deschideri.00 m dar oblicitãþi diferite (fig. cu efecte benefice asupra rampelor de acces (reducerea lungimii rampelor ºi a înãlþimii terasamentelor). cu efecte favorabile asupra preþului de cost.00 m + 70. Podurile cu structuri continue mai au ºi marele avantaj de a diminua numãrul rosturilor de racordare ºi al aparatelor de reazem pentru grinzi. care conduce la reducerea lungimii rampelor ºi a numãrului de elemente de infrastructurã la pasaj sau pod. reducerea timpului de execuþie. podul peste râul Doamnei.00 m). cu solicitãri mai reduse faþã de structurile simplu rezemate. dupã anul 1990. Exemple de astfel de structuri pot fi pasajele de pe DN 1 la IKEA. Printre elementele de noutate introduse în construcþia podurilor. reducerea substanþialã a încãrcãrilor permanente. Fig. cu profil de autostradã având deschideri de 50.

Au. se monteazã rapid (în cca. iar piatra este un material foarte rezistent la acest tip de acþiune. 6). poate fi amintitã suita de pasarele de pe DN1 între Bucureºti ºi Predeal. dar sunt limitate ca deschideri. s-a realizat. peste DN 1 la Câmpina. pe care îl traverseazã ºi Calea Daciei.00 m + 20. structuri hobanate. au condus la apariþia podurilor pe arce-structuri care pot prelua foarte bine atât solicitarea de compresiune cât ºi pe cea de încovoiere. Avantajul principal este reducerea timpului de execuþie. Aceste pasarele au fost executate integral din metal (þevi ºi profile). peste canalele navigabile Dunãre – Marea Neagrã ºi Poarta Albã – Midia Nãvodari. care au o deschidere de 20 m. de o deosebitã importanþã economicã ºi socialã. obstacole cu oblicitate mare. imitând podurile naturale atunci când materialul principal de construcþie era piatra.00 m) ºi podul peste râul Ialomiþa la Albeºti . ceea ce este incompatibil cu vremurile moderne. Mehedinþi – o minune a naturii la limita dintre judeþele Gorj ºi Mehedinþi. jud. primele poduri pe arce în sistem Langer (cu tiranþi verticali) s-au executat în anii 19801986.Ponoarele. Structura principalã este integral metalicã având platelaj de tip placã ortotropã. În general aceste poduri au deschideri mari. în cadrul cãruia podul peste Dâmboviþa are o structurã tip Langer cu deschiderea de 120 m. jud. De aceea. În þara noastrã. care nu pot fi realizate decât prin utilizarea structurilor speciale (arce sau bolþi. Piatra este unul din cele mai durabile materiale de construcþie. Bolþile au marele avantaj cã sunt solicitate preponderent la compresiune. un pod cu arce în sistem Nielsen (cu tiranþi înclinaþi) având o deschidere de 150 m peste canalul Dunãre – Marea Neagrã. aceste poduri înlocuiesc eficient lucrãrile care au avut de suferit sau. ca de altfel ºi la podurile din piatrã. Plan de situaþie Exemple de poduri cu structuri mixte cu conlucrare independentã pot fi podurile peste râul Câmpiniþa la Lunca Cornului. dar cu deschideri reduse de pânã la 20 m. care existau în timpurile îndepãrtate. existã poduri boltite din piatrã. O lucrare deosebit de interesantã. în Fig.00 m). de numai 20 cm.00 m + 40. vãi adânci sau cu maluri abrupte etc). însã. care depãºesc cele mai îndrãzneþe aºteptãri. Poduri cu structuri speciale Podurile cu structuri speciale sunt acele poduri unicat care se realizeazã pentru traversarea unor obstacole mai deosebite (râuri mari. 7). 7 Pasaj denivelat peste DN 1 la Câmpina. În general. chiar. Poduri pe cabluri (hobanate ºi suspendate) Podurile pe cabluri imitã punþile din liane. canale navigabile sau fluvii.Andrãºeºti (fig. Apariþia ºi perfecþionarea metodelor ºi a tehnologiilor de calcul au permis realizarea unor poduri pe arce spectaculoase. Poduri cu arce sau bolþi Podurile pe bolþi au apãrut din cele mai vechi timpuri. care constituie accesul principal în acest municipiu (fig. care asigurã legãtura facilã dintre drumul. la un preþ comparabil cu cel al podurilor cu suprastructuri din grinzi prefabricate precomprimate. Aceste poduri se înscriu în domeniul podurilor cu deschideri medii ºi mari. de asemenea. structuri hibride). 8 Pod hobanat peste Valea Rea la Cornu continuare în pagina 32 Revista Construcþiilor ianuarie-februarie 2012 . Prahova (1 x 40. Mai târziu s-au executat poduri boltite ºi din cãrãmidã.00 m) podul de la km 16+030 pe DN 25 Mãrãºeºti – Tecuci (1 x 30. rezolvând traversãri de obstacole importante. în zona gãrii Cernavodã. din categoria structurilor mixte cu conlucrare. structuri suspendate. cu deschideri remarcabile. Podurile hobanate ºi suspendate acoperã deschideri mari ºi foarte mari dar. Marele lor avantaj este cã au o înãlþime de construcþie deosebit de redusã. o constituie pasajul denivelat. 2 ore) fãrã întreruperea îndelungatã de trafic ºi au un aspect estetic deosebit. în curs de execuþie. care dãinuie ºi astãzi ºi sunt încã în funcþiune dupã sute de ani. Ialomiþa (20. necesitã un proces de proiectare mai complex ºi tehnologii de execuþie specializate. a înãlþimii de construcþie ºi a încãrcãrilor permanente. Podurile pe arce sunt structuri deosebit de eficiente. dezavantajul cã necesitã multã manoperã. Tot în grupa structurilor pe arce tip Langer. Dezvoltarea industrialã ºi implicit apariþia noilor materiale de construcþie (metalul ºi apoi betonul sub diferitele lor forme de evoluþie). Recent a fost dat în folosinþã complexul de poduri ºi pasaje Basarab din Bucureºti. în jud. Dupã anul 1990. cu arce înclinate. Un asemenea pod natural (din cele trei existente în lume) se 30 aflã în þara noastrã la Baia de Aramã . unele remarcabile.urmare din pagina 29 Fig. au fost prãbuºite de inundaþii.

.

cu pilon central. Aceasta s-a putut reduce la 120 m prin soluþia de trecere a liniilor de cale feratã printre cei doi stâlpi ai pilonului (fig. 2 km. Prahova. Podurile suspendate sunt lucrãrile speciale care acoperã cele mai mari deschideri. este de 900 m. din acest punct de vedere. despãrþite prin Canal. asigurând un gabarit de navigaþie cu înãlþimea de 17.00 m ºi o structurã hibridã (beton armat precomprimat în deschiderile laterale ºi cca. CONCLUZII Concepþia ºi execuþia podurilor dupã anul 1990 a cãpãtat noi conotaþii. 3 ani. Lungimea totalã a podului. cu un singur pilon ºi deschiderea principalã de 150 m. impresionante. Un pod hobanat interesant ºi deosebit de eficient. 160 m. de ordinul kilometrilor. de peste 1 km. Titulescu. câteva poduri ºi pasaje în sistem modern. s-a proiectat ºi executat la Otopeni. pot fi folosite cu succes ºi la poduri cu deschideri medii. judeþul Prahova. ajungându-se la lungimi record. cu structurã hibridã. dupã ce. în cazul podurilor hobanate (deschiderea record actualã este de 1088 m la podul Sutong din China) ºi de aproape 2 km în cazul podurilor suspendate (deschiderea record actualã este de 1991 m la podul Akashi Kaikio din Japonia). s-a executat în cadrul complexului de poduri ºi pasaje Basarab (Bucureºti) de-a lungul B-dul N. cu un numãr mai mare de cabluri alcãtuite din toroane protejate în teci de polietilenã de înaltã densitate. este amplasat în portul Constanþa. aceste poduri se realizeazã peste fluvii. realizându-se progrese însemnate în ceea ce priveºte abordarea unor soluþii mai îndrãzneþe ºi creºterea calitãþii execuþiei graþie extinderii orizontului cunoaºterii. ªos. introducerii materialelor de construcþie moderne ºi a tehnologiilor avansate de execuþie. se executase o pasarelã cu deschiderea de 85 m peste Someº la Oradea. evoluþiei tehnicii de calcul. 12 m de fiecare parte a deschiderii centrale ºi o structurã mixtã cu conlucrare (grinzi din oþel-platelaj din beton armat) în zona medianã a deschiderii centrale. 10 m din deschiderea centralã ºi tablier mixt cu conlucrare în zona medianã de 60 m lungime a deschiderii centrale (fig.00 m + 40. în cadrul complexului hidroenergetic ºi de navigaþie de la Porþile de Fier II. Este loc pentru „mai bine“.urmare din pagina 30 anumite cazuri. Podul are trei deschideri de 15 m + 42 m + 15 m ºi o înãlþime de construcþie de doar 1 m (fig. Un pasaj hobanat simetric.00 m. fiind o soluþie unicat pe plan mondial. Dupã 1990 s-au executat. Podul este în curs de execuþie ºi ar trebui terminat în cca. Actualmente este în curs de finalizare un pasaj hobanat de autostradã peste DN 1 la Bãrcãneºti.50 m ºi lãþimea de 150 m. 10 Pasaj hobanat de autostradã la Bãrcãneºti Fig. s-a executat în localitatea Cornu. 8). Un pasaj hobanat asimetric. În þara noastrã. sau sunt în curs de execuþie. Fig.Marea Neagrã la Agigea. împreunã cu viaductele de acces. Aceste poduri au evoluat ºi proliferat atât de mult în ultimele douã decenii încât.00 m + 80. Podul are o structurã hibridã cu deschideri laterale din beton precomprimat ºi deschiderea centralã din metal cu placã ortotropã. În România existã un singur pod suspendat cu trei deschideri de 60 m + 240 m + 60 m ºi o lungime totalã de 360 m. actualmente. strâmtori ale mãrilor unde trebuie sã asigure gabarite de navigaþie generoase atât ca înãlþime cât ºi ca lãþime. acordarea unei atenþii speciale aspectului estetic ºi încadrãrii armonioase în mediu. Podul proiectat iniþial avea trei deschideri de 120 m + 180 m + 120 m = 420 m. Atât podul Agigea cât ºi pasarela Oradea s-au realizat dupã un sistem mai vechi. Pasajul are trei deschideri de 40. în prealabil. lacuri întinse. Lucrãrile realizate dupã 1990 se caracterizeazã deci prin soluþii mai diversificate ºi execuþie mai îngrijitã. Revista Construcþiilor ianuarie-februarie 2012 . interesant ºi important în acelaºi timp pentru zona unde va funcþiona. acestea fiind alcãtuite din fascicule de sârmã pentru beton precomprimat. Podurile hobanate ºi suspendate au ajuns sã acopere deschideri incredibil de mari. de mai bunã calitate. Acest pod are o structurã din beton armat în deschiderile laterale ºi pe cca. peste Valea Rea. primul pod hobanat cu hobane rigide s-a executat în anii 1964-1965 peste Siret la Sagna. peste Canalul Dunãre – Marea Neagrã ºi va asigura legãtura dintre partea de Sud ºi cea de Nord. cât ºi în ceea ce priveºte crearea unor condiþii mai bune de întreþinere ºi chiar de postutilizare a elementelor constructive. 9 Pasaj peste ºosea ºi cale feratã la Otopeni 32 Un pod hobanat. existã o întrecere acerbã de a depãºi recorduri de deschideri ºi de a crea structuri cât mai spectaculoase. jud. Orhideelor ºi Grozãveºti pe o lungime de cca. cu deschiderea principalã de 162. Podul a fost conceput pentru realizarea unui acces mai facil în insula Ostrovul Mare peste braþul Dunãrea Micã (Gogoºu). 9). 10). De regulã. iar un pod hobanat pe cabluri s-a executat în 1983 peste Canalul Dunãre . cu un numãr redus de hobane. Acesta realizeazã traversarea ºoselei de centurã Nord a municipiului Bucureºti peste calea feratã de centurã. în special în ceea ce priveºte respectarea mediului înconjurãtor. Oblicitatea mare dintre cele douã trasee (de cale feratã ºi ºosea) a impus o deschidere mare a pasajului de cca.

.

camserv. Ager Bussines Tech. Berceni nr. instalaþii. Foria România.361. e-mail: office@camserv. 1270A. hale industriale dedicate (fabrici pentru industria alimentarã. departamentul de vânzãri a dezvoltat relaþii de distribuitor ºi parteneriat cu firme renumite.ro.26 web: www. Antreprenoriat general.ro 34 Revista Construcþiilor ianuarie-februarie 2012 . Sectorul serviciilor este vast. cât ºi de profilele germane marca REHAU. Dupã 18 ani de activitate. Execuþie lucrãri de construcþii civile. Ilfov. Ilfov Tel. fiind structurat astfel încât sã acopere întreaga plajã de necesitãþi pentru fiecare firmã în parte ºi sã satisfacã toate cerinþele ºi exigenþele. De asemenea.Activitate integratã pentru investiþii eficiente CAM SERV SRL este o societate comercialã cu capital privat fondatã în 1994. Fax: 021. Berceni.: 021. Ines Group. Vertical Construct. În acest sens. Mit Motors International. precum: Wienerberger (distribuitor). TÂMPLÃRIE PVC–ALUMINIU – desfãºuratã într-o halã modernã de 600 mp. INIÞIATOR ªI FINANÞATOR DE INVESTIÞII – primul parc rezidenþial în zona de sud a Bucureºtiului – MAMINA-BERCENI. capacitatea d e producþie existentã.29.29. industriale ºi edilitare cu subdezvoltãri pe fiecare capitol – case. O foarte bunã productivitate s-a obþinut ºi în ceea ce priveºte realizarea de pereþi-cortinã. având ca domeniu de activitate construcþiile ºi instalaþiile aferente acestora. fasonare. Ranexim SRL. societatea mulþumeºte celor mai importanþi clienþi ai sãi: BRD Groupe Société Générale. consiliere urbanisticã. având în vedere ºi o capacitate de depozitare (15. Pentru dezvoltarea acestor activitãþi ºi proiecte. Romstal (partener). CONSTRUCÞII – un colectiv de profesioniºti care însumeazã toate ramurile acestei activitãþi: Proiectare – managementul achiziþiei terenurilor. Flyper SRL. o serie de utilaje nou-achiziþionate dublând. Firma are licenþã de transport ºi distribuþie de combustibili. de Centurã.24. Rolly’s SRL. ROHE România. Lindab (distribuitor).361. VÂNZÃRI DE MATERIALE – deºi este o activitate relativ nouã a societãþii. arhitecturã. service auto). transport). echipa de agenþi bazatã pe relaþiile ºi experienþa firmei-mamã a dezvoltat o minireþea de distribuþie de materiale pentru construcþii. deþinând douã auto-cisterne. show-room. CAM SERV comercializeazã toate tipurile de cherestea ºi oferã un pachet de servicii pentru fierul beton pentru construcþii (îndreptare. Daw Benþa (partener). clãdiri de birouri. spaþii comerciale. structurã. ROEL Electrics.000 mp descoperiþi ºi 800 mp acoperiþi). grupuri de case. la CAM SERV SRL s-au conturat cinci domenii principale de activitate. Cristalex 94. DISTRIBUÞIE COMBUSTIBIL – CAM SERV deþine o staþie de distribuþie de combustibil CAMOIL la intersecþia dintre ªos. Anul 2011 a însemnat o importantã evoluþie pentru acest compartiment. tãiere. DOOSAN IMGB România. show-room-ul Kia Motors de pe bulevardul Aviatorilor din Bucureºti ºi hala proprie a SC CAM SERV SRL. Weber-Batec (distribuitor). Jud. practic. definite ca centre de profit. trei dintre cele mai importante lucrãri fiind hala show-room Kia Motors de pe DN1. Bramac (distribuitor). ansambluri rezidenþiale. fiind astfel distribuitor de produse petroliere pentru mai multe staþii de betoane ºi garaje ale unor importante firme de construcþii ºi distribuþie din Bucureºti ºi jud. este un domeniu de activitate garantat atât de utilajele de tip U-R-B-A-N. CAMSERV – Sediul central & show-room: ªos. Berceni ºi ªos.

EXCAVAÞII & PLATFORME • Excavaþii cu evacuare subsoluri ºi fundaþii blocuri. case.18 mc • Excavaþii speciale (sãpãturi sub sprijiniri) • Decopertãri • Umpluturi compactate • Platforme balastate DEMOLÃRI & EVACUÃRI • Demolãri mecanizate cu picon ºi foarfece pentru demolãri Excavator Komatsu PC 240 (picon ºi foarfecã) Excavator Liebherr R 924 (picon ºi foarfecã) Excavator Liebherr R 902 (picon) • Demolãri prin implozie • Evacuare moloz . hale: parc 10 excavatoare de mare capacitate ºi 25 de autobasculante DAF .

Cerere adresatã bãncii pentru credit ºi formalitãþi. 43. care se intenþioneazã a fi folosit ºi în þara noastrã. Important este cã celor care nu beneficiazã de subvenþii li se acordã deduceri la impozite (cca. 3. alãturi de TEMPME. Înlocuirea ferestrelor. Reguli Generale pentru Fonduri Structurale (Reg. Durata implementãrii reabilitãrii termice: max. Se vede importanþa auditorului energetic. Bãncile asociate programului au decis ºi au suplimentat bugetul proiectului cu 400 milioane euro. Verificarea lucrãrii efectuate. Este un aspect care se recomandã ºi þãrii noastre.01. în Jurnalul Oficial B/54/26. 397/2009) precum ºi de art. blocuri de locuinþe ºi apartamente de bloc. Vã prezentãm. Localizate în zone cu valoare de max. Pentru RES sunt alocate pânã la 15.2009. în conformitate cu Reg. cei din clasele B ºi C intrã la clase inferioare de selecþie. B (venit mediu) . Verificarea eligibilitãþii de încadrare în lege. 1828/2006. 2.000 euro investiþii). 36 b. Regulile Comisiei de Implementare a Fondurilor Structurale (Reg. cum ar fi energia solarã. În acest sens. Instalarea izolaþiilor pe pereþi ºi acoperiº.000 euro per bloc iar în cazul folosirii colectoarelor solare pânã la 1. 241 milioane EURO din fonduri STRUCTURALE ERDF ºi CF. Bãncile desemnate prin licitaþie.înfiinþare Holding Funds 31654/EYOY 1415/20. Eligibilitate pentru locuinþe: Construite înainte de 1. Economia realizatã prin intervenþiile programului trebuie sã asigure trecerea cel puþin la o clasã energeticã superioarã a clãdirilor supuse reabilitãrii termice. Evaluarea la nivel central. scheme de sprijin financiar pentru eficienþa energeticã ºi folosirea surselor regenerabile pentru clãdiri. 1080/2006 (completat prin Reg. dacã au sistem de încãlzire independent sau complet contorizatã alimentarea de la sistemul centralizat. la finanþarea programului. 2. 44 din Reg. înfiinþatã de fundaþiile americane European Climate Foundation. Admiterea proprietarilor ºi începerea derulãrii operaþiunilor financiare (platã avans.împrumut cu dobânda micã. 900 euro la 6. c. b.2011. 1083/2006) art. cel mult D. continuare în pagina 38 Revista Construcþiilor ianuarie-februarie 2012 .07. pentru cheltuieli. Se observã cã programul grecesc acordã o mare importanþã folosirii resurselor energetice regenerabile. 3.Task Force Manager BPIE România BPIE este o organizaþie non-profit. care are ca obiectiv creºterea eficienþei energetice a clãdirilor din Europa. acordare credit).01. în regiunea în care se acordã subvenþiile. participã.2.împrumut cu dobânda micã. 539/2010) modificã art. de pildã. 47 (2) din Reg. 35% subvenþie. Observaþie: În cazul în care peste 50% din rezidenþii blocurilor sunt în clasa A. În consecinþã s-a înfiinþat prin ordin comun al Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Ministerului Mediului. 3. MOD DE ATRIBUIRE ªI CRITERIILE DE SELECTARE A BENEFICIARILOR a. Buget max. 155 milioane EURO suportate de Statul Grec prin Fondul Naþional de Garantare IMM (TEMPME). Suplimentar: 1. Observaþie: Cele 241 milioane Euro sunt fonduri de tip revolving iar cele 155 milioane euro sunt fonduri de garantare. din experienþa BPIE. 2. Climate Works ºi European Council for an Energy Efficiency and Economy. Clasa energeticã. cu participarea Asociaþiei Bãncilor din Grecia. Aplicarea se face pentru locuinþe unifamiliale.Folosirea fondurilor europene pentru reabilitarea termicã a clãdirilor EXPERIENÞA ÞÃRILOR MEMBRE UE APLICABILÃ ÎN ROMÂNIA ªerban DANCIU . pentru încãlzirea apei. Criterii de venit pentru proprietar repartizate pe clase: A (venit mic) . 7 din Reg. cu sediul la Bruxelles. Acestea prevãd criteriile care trebuie îndeplinite de þãrile membre UE pentru accesarea fondurilor structurale ºi operaþiile necesare pentru modernizarea clãdirilor. Alocarea permisã pentru modernizarea energeticã a clãdirilor este de maxim 4% din totalul ERDF. 2. admis/proprietar: 15. aici.împrumut fãrã dobânda.100 euro/mp la 31. operaþiunile care sprijinã fonduri. 15% subvenþie. Fonduri pentru susþinerea programului: a. Fondul TEMPME verificã respectarea regulilor de accesare a fondurilor europene. Modernizarea instalaþiilor de încãlzire ºi folosirea sistemelor de energie regenerabilã. este cel din Grecia. cã devin eligibile. Reguli de modificarea Regulilor Generale (Reg. Observaþii: 1.08. 1083/2006.1990.12. 44. 1828/2006) art. Termen de rambursare a creditului: 5 ani. baza legalã generalã este datã de art. prin acelaºi tip de decizie.300 euro per apartament. 539/2010: Joint Ministerial Decision (Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Ministerul Mediului) on the „Energy Efficiency of Household Buildings“ . O condiþie suplimentarã este ca sã nu existe mai mult de 30% rezidenþi din Clasa C de venit. Este necesarã decizia de autorizare a Comisiei Europene.000 euro. C (venit mare) . un fond de tip holding care gestioneazã programul. Folosite ca rezidenþã principalã sau secundarã. Intervenþiile eligibile sunt clasificate pe 3 categorii: 1.2010) ºi completatã. 4. lmplementarea reabilitãrii termice.2010 (Jurnalul Oficial 1262/6. Un prim exemplu. Al doilea audit energetic al locuinþei. Se aratã. Plata subvenþiilor ºi a restului împrumutului. douã dintre soluþiile de folosire a fondurilor structurale pentru reabilitarea termicã a clãdirilor. 4 luni. Paºii de urmat pentru realizarea reabilitãrii termice a clãdirilor: Primul audit energetic al locuinþei.

.

Rambursãrile pentru cazuri sociale se acordã prin municipalitãþi. cu ratã fixã de 3%. Pentru România ar fi optim dacã durata rambursãrii costurilor nesubvenþionate ale programului ar fi ca în Lituania. Plãþile se fac prin Agenþia de Dezvoltare Urbanã ºi Locuinþe. De remarcat cã. de Fond. din 24. Cu aceste condiþii minimale se poate impulsiona programul reabilitãrii termice în România. se sperã în rezultate mai bune. din care posibil 1. fonduri din care. Documentele de ramburs se depun cu cel puþin o lunã înainte de încheierea contractului de reabilitare termicã. pentru fonduri ERDF. 9. în condiþiile aplicãrii modelului grecesc.000 apartamente.urmare din pagina 36 REZULTATE OBÞINUTE PÂNÃ ÎN PREZENT ªI OBIECTIVELE FINALE ALE PROIECTULUI De remarcat cã. 2. Bãncile prin care se deruleazã proiectul sunt: National Bank. iar accesarea fondurilor sã se realizeze prin bãnci care au sucursale lângã potenþialii clienþi. Proiectele sunt verificate de Agenþia de Dezvoltare Urbanã ºi Locuinþe care se implicã ºi la selectarea constructorului ºi supraveghetorului de cãtre beneficiar. CONDIÞII DE APLICARE ÎN ROMÂNIA A MODELULUI DIN GRECIA Þinând cont cã baza legalã din Grecia se aplicã ºi la noi iar România are pentru atragerea fondurilor structurale programe operaþionale denumite „Increase of economic competitiveness“ ºi „Environment“ asemãnãtoare celor din Grecia. 38 Este posibil ca. S-a stabilit. CONCLUZII Din cele douã exemple prezentate se poate elabora o soluþie pentru România. Beneficiarii sunt asociaþiile de proprietari dar ºi municipalitãþile. Instituirea fondului Jessica s-a fãcut de Ministerul Mediului ºi Ministerul Finanþelor. Din mai 2011 se ramburseazã integral cheltuielile cu auditarea (pânã în mai acestea au reprezentat 50%). 3. cel care alimenteazã Fondul de Dezvoltare Urbanã. 5. este gestionat de BEI. euro pentru modernizarea energeticã a clãdirilor. aceste bãnci au suplimentat sumele pentru fondurile de tip revolving. 6.000 euro/bloc de locuinþe (similar cu România).000 de blocuri. Costul estimativ al reabilitãrii: 290. 4. Termen de rambursare a creditelor: 20 de ani. Eurobank. la noi.000 sunt arondate programului Jessica. în întregime. dupã demararea proiectului. mai avantajoase faþã de Grecia. Revista Construcþiilor ianuarie-februarie 2012 . România are alocate. Dacã se realizeazã obiectivele reabilitãrii. ar putea fi reabilitate termic cca. pânã la 15 martie 2011 s-au aprobat 9. Finanþare: 127 milioane euro din fonduri ERDF ºi 100 milioane euro din fonduri naþionale. indiferent de venitul aplicantului. La împrumuturi se acordã ºi 2 ani perioadã de graþie iar auditul energetic este suportat. 200. pentru România. Nu sunt necesare asigurare sau girant. 7. Pentru intrarea în program este necesarã plata unui avans de pânã la 5%. Alpha Bank.000. 3% din locuinþe sunt în proprietatea acestora. Se urmãreºte trecerea la o clasã superioarã energetic sau scãderea consumului cu 30%. împreunã cu BEI ºi Council of Europe Development Bank iar Fondul de Jessica. cu 400 milioane euro ducând IMPLICIT la dublarea programului.000 posibile dar. în sensul cã se pot acorda subvenþii care pot acoperi 100% din valoarea lucrãrilor ca în Lituania (pentru cei cu venituri mici). pentru epuizarea resurselor alocate programului. Cele douã bãnci acordã împrumuturi în valoare de 12 mil.97 mld. spre 20 de ani. Rezultatele reabilitãrii sunt confirmate de certificatul energetic final. ca ultimã datã de contractare pentru reabilitarea termicã. Schema este realizatã de Comisia Europeanã. Din estimãri. În final se urmãreºte încadrarea în preþurile maxime admise pentru operaþiunile efectuate. În legislaþia naþionalã baza legalã este asiguratã de HG 497/2004 care permite folosirea fondurilor europene precum ºi de atribuþiile instituþiilor naþionale implicate în acest proces. prin folosirea bãncilor ca intermediari între autoritãþi ºi populaþie. Blocuri eligibile: 24. rezultatele nu sunt satisfãcãtoare: numai 71 proiecte începute. 500 mii Kwh/an. Obsevatii: 1. reabilitarea termicã asigurã o scãdere a facturii de întreþinere cu cca. Pentru clasa H se acceptã scãderea de 50% ca o condiþie de obþinere subvenþii. Cu aceste fonduri.000. Bazã legalã este cea descrisã la exemplul Grecia. estimãm aplicarea imediatã a unui asemenea model.06.000 de cereri de credit din peste 15. Proiectele sunt alocate pe întreg cuprinsul Greciei ºi repartizate pe 13 regiuni. Certificarea se face de a ll-a inspecþie a auditorului energetic. Piraeus Bank. Rezultatul admis: scãderea facturii de întreþinere este între 40% ºi 60%. având în vedere cã cca. 30. a Fondului de Dezvoltare Urbanã. euro pentru apartamente individuale. Lituania este un al doilea exemplu de folosire a fondurilor europene pentru modernizare energeticã a clãdirilor: Sistemul Jessica-Joint European Support for Sustainable Investment in City. Procedura poate fi simplificatã cu decizia lucrãrilor la beneficiar. care evalueazã ºi implementarea proiectului. Totodatã. se ramburseazã proprietarului de la 15% la 100% pentru cazurile sociale. Pânã în prezent. costul mediu fiind de 107 euro/mp. pentru þara noastrã. suma de 8. Operaþiunile admise: similar modelului Grecia. euro ceea ce permite folosirea de fonduri europene în valoare de cel puþin 400 mil. BEI a încheiat contracte cu bãncile Siauliu Bank ºi Swed Bank pentru finanþarea. iar economia este de cca. pânã în prezent. Bãncile comerciale acþioneazã prin Fondul de Dezvoltare Urbanã. sunt disponibili cel puþin 400 milioane euro pentru acest gen de proiecte realizabile din fonduri structurale. sã fie necesare alte condiþii de subvenþionare. De precizat cã se aplicã atât locuinþelor unifamiliale cât ºi blocurilor. Se estimeazã cã numãrul de proiecte va fi la cca. Alt obiectiv admis este clasa energeticã D. Prin programul Jessica se urmãreºte reabilitarea a 1. nu s-a cheltuit nimic. în comun. Economii estimate: 125 Mwh/an pentru 1 bloc. 80.000 depuse. 40%. Beneficiarii din blocuri iau decizia cu 50% + 1 din voturi. 8.2012.

.

035 ºi 0. s-au consacrat douã tipuri distincte de termoizolare a faþadelor bazate pe fixarea izolaþiei la faþa exterioarã a pereþilor.040 W/mK (λ). ceea ce oferã o eficienþã termicã cu 20% mai ridicatã. Primul tip.5 ºi 3. pentru reducerea pierderilor de cãldurã. respectiv între 3. realizat dintr-un mortar mineral.9 N/mm2 la compresiune. între 25% ºi 40% din total. de obicei. Aplicatã. prin intermediul unui strat de ºpãcluire ºi armare cu plasã din fibre de sticlã. de mai bine de 40 de ani. Aceastã anvelopã. uzual. trebuie sã funcþioneze flexibil dar sã nu-ºi modifice coeziunea. în care protecþia termoizolaþiei este un strat subþire de tencuialã decorativã. între 7. De aceea. CUM FUNCÞIONEAZà UN SISTEM TERMOIZOLANT ETICS? Capacitatea de izolare termicã Pereþii exteriori sunt îmbrãcaþi cu un strat din material termoizolant. între 0. de regulã. aplicat direct pe izolaþie. Revista Construcþiilor ianuarie-februarie 2012 40 . Fixarea este completatã de ancorarea cu dibluri din plastic. Mortarul adeziv se aplicã sub forma unui cordon pe conturul plãcilor ºi în 3 puncte din mijloc. Factorul rezistenþei la permeabilitatea vaporilor se gãseºte. aºezate în sistem “T” sau “W”.032 W/mK.5 ºi 8. de exemplu. rezistent la mediu alcalin. la o clãdire rezidenþialã standard. montate pe substructuri de susþinere la o distanþã de cca. sã fie hidrofobã. 3-4 cm de izolaþie. Aderenþa ºi stabilitatea sunt asigurate de rezistenþa la compresiune (normã >7 N/mm2) ºi de rezistenþa la întindere prin încovoiere (normã >3 N/mm2) a mortarelor adezive. 10 cm. umiditatea din condens sau intemperii reducând capacitatea de izolare termicã.6-1. pentru a limita acumularea dilataþiei materialului în câmpul faþadei.9 N/mm2 la întindere. pentru a respinge infiltraþiile accidentale.Sisteme compozite pentru termoizolarea faþadelor PROFESIONALISM SAU IMPROVIZAÞIE? arh. Studiile au arãtat cã. Întrucât termoizolaþia trebuie sã rãmânã permanent uscatã. Suportul finisajului de faþadã are rolul de a realiza un strat continuu. etanºeitatea ºi aderenþa la suport. Funcþia de fixare este realizatã de mortarul adeziv de lipire a polistirenului sau vatei minerale. ceea ce ar genera o zonã de punte termicã cu pierdere de cãldurã ºi scãdere a capacitãþii termoizolante. Materialele unor producãtori specializaþi înregistreazã valori superioare de rezistenþã. plãci HPL. continuitatea ºi flexibilitatea stratului suport pentru finisaj. nisip de granulaþie maximã 0. este recomandabil ca aceasta sã aibã o permeabilitate cât mai bunã la vapori ºi. cea mai mare parte din cãldurã. Adrian ALBULEÞ – Baumit România ECONOMISIREA ENERGIEI PRIN TERMOIZOLAREA FAÞADELOR În arhitectura contemporanã. etanºã ºi fãrã rosturi. Se utilizeazã o masã de ºpaclu cu o compoziþie similarã sau identicã cu cea a mortarului adeziv de lipire.0 mm. aderenþa. în jurul valorii μ = 50-60 dar unele produse au o permeabilitate excepþionalã. polistirenul cu perforaþii are o valoare μ < 10 iar vata mineralã pentru izolaþia faþadelor μ = 1. fibrociment. Acest sistem nu admite apariþia niciunei fisuri în timpul execuþiei sau în exploatare. plan. de aceea. pentru a înlãtura orice fel de punte termicã. Cele mai performante materiale termoizolante. oferã o conductivitate termicã λ = 0. care este un mortar mineral compus din ciment. cum ar fi polistirenul expandat grafitat. în acelaºi timp. criza de resurse ºi cerinþele de protecþie a mediului au generat. a cãrui grosime se calculeazã în funcþie de coeficientul de izolare termicã urmãrit ºi de conductivitatea termicã a materialului izolant. Cele mai rezistente sorturi de plasã de armare sunt cele fabricate cu un strat protector. ancorarea cu dibluri urmãreºte fixarea plãcilor termoizolante la toate colþurile lor ºi în mijloc. realizatã în mod uzual din polistiren expandat sau din vatã mineralã. Anvelopa termoizolantã are întotdeauna un coeficient de dilatare diferit de cel al suportului (zidãria exterioarã) ºi prezintã modificãri sensibile între varã ºi iarnã. rãºini ºi aditivi. un curent orientat cãtre soluþii eficiente. fãrã a genera fisuri la rosturi. definit ca faþadã ventilatã. în mod uzual. trebuie sã fie continuã. metal). ceea ce oferã un avantaj suplimentar. Cel de-al doilea tip este un sistem termoizolant de contact complet. pentru ca finisajul exterior sã nu fie supus unor deformãri care sã producã fisuri. preluarea greutãþii proprii a termoizolaþiei ºi a întregului sistem. Cel din urmã este definit. se pierde prin pereþii exteriori. care prelungeºte durabilitatea armãrii. care se situeazã. ca sistem compozit de termoizolare a pereþilor exteriori sau ETICS (External Thermal Insulation Composite System). aplicatã în grosime de 2-3 mm în care se înglobeazã „în umed” o plasã de armare din fibre de sticlã. ale cãrei fâºii se suprapun pe orizontalã ºi verticalã pe min. din punct de vedere constructiv ºi economic. Rezistenþa mecanicã Aplicarea termoizolaþiei pe pereþii exteriori implicã mai multe sarcini mecanice principale: aderenþa ºi stabilitatea fixãrii pe suport. rezistent la ºocuri ºi flexibil. în aºa fel încât toate variaþiile de dilatare a materialului sã fie preluate în perimetrul fiecãrei plãci în parte. lasã termoizolaþia în contact direct cu aerul exterior ºi o protejeazã cu sisteme de placare realizate din cele mai diverse materiale (piatrã. la o densitate medie de 6 dibluri/m2.

Pot rezulta. minim 10 cm. La dibluire utilizarea unor dibluri neconforme. Acestea au granulaþii de pânã la 3 mm. Cele mai uzuale sunt tencuielile pe bazã de rãºini sintetice. Existã soluþii care îmbunãtãþesc substanþial rezistenþa la intemperii. care reduc considerabil gradul de murdãrire în timp ºi produc un efect de auto-curãþare. atât solicitãri mecanice. ce poate fi valorificat de arhitecþi. defecþiuni ale structurii termoizolaþiei faþadei. efectului razelor de soare. care combinã materiale de la producãtori diferiþi.Aspectul final Sistemele compozite de termoizolare a faþadelor se finiseazã cu tencuieli decorative. dispunerea plãcilor termoizolante fãrã intercalarea rosturilor („þesere”) în câmp ºi la colþurile clãdirii. prin acumularea umezelii sau condensului. creºterea volumului construcþiilor. pe fondul absenþei unei legislaþii explicite în domeniul sistemelor termoizolante pentru faþade. ingrediente minerale. RISCURILE SISTEMELOR IMPROVIZATE În ultimii 4-5 ani. preparate din fabricã. rezistenþã la smulgere) ºi de compatibilitatea componentelor sale (prizã. alegerea unui sistem termoizolant de faþadã care conferã o durabilitate de minim 25 de ani ºi este livrat de producãtori specializaþi care testeazã ºi verificã funcþionarea ºi rezistenþa ansamblului componentelor ca sistem ºi deþin agremente europene. apoi presiunea asupra reducerii costurilor. utilizate. al diferenþelor de temperaturã (zi-noapte. permeabilitatea la vapori sau comportarea în timp a finisajului cum ar fi: tencuieli pe bazã de silicat de potasiu. în timp. fâºiile de plasã nu sunt suprapuse. în orice fel de aplicaþie. tencuieli cu structurã cu micropori ºi adaosuri nano-cristaline ºi anorganice. texturi striate sau periate ºi sunt colorate în masã. pe ambele direcþii iar colþurile ferestrelor nu sunt armate în diagonalã. foarte flexibile ºi cu o bunã difuzie a vaporilor. asigurând. montarea incompletã a diblurilor. a cãror compatibilitate ºi funcþionalitate nu este verificatã ºi agrementatã ca sistem. difuzia vaporilor spre exterior ºi un rol estetic. Pentru o siguranþã sporitã se recomandã. astfel. în strat subþire de 2-3 mm. în acelaºi timp. neaditivaþi pentru folosire la exterior. permeabilitate echivalentã). rezistente la umiditate. care se usucã fãrã a induce eforturi în stratul suport. pigmenþi. în timp. muchiile plãcilor sunt fixate Dibluire incorectã ªpãcluire / armare incorectã: lipseºte armãtura diagonalã Armare corectã Revista Construcþiilor ianuarie-februarie 2012 41 . uscare. Rezistenþa în timp Orice faþadã este supusã. la sistemele cu vatã mineralã. Lipire incorectã: suprafaþã prea micã de lipire Lipire incorectã: aerul circulã în spatele izolaþiei. plasa de armare nu este înglobatã în mortar. adaosuri ºi apã. varã-iarnã). La ºpãcluire ºi armare strat prea subþire de masã de ºpaclu < 1 mm. Rezistenþa. în timp. Finisajul are un rol de protecþie la intemperii. mai ales. CELE MAI FRECVENTE GREªELI CARE PRODUC STRICÃCIUNI La lipire aplicarea mortarului adeziv numai în puncte reduce suprafaþa de lipire la numai 20-25% ºi anuleazã efectul termoizolant prin circulaþia aerului între perete ºi izolaþie. termoizolaþia nu este ancoratã. a unui sistem compozit de termoizolare a pereþilor exteriori nu poate fi conferitã decât de coeziunea sistemului (aderenþã. muchiile plãcilor sunt libere Lipire corectã: aerul rãmâne închis în perimetrul fiecãrei plãci. utilizarea adezivilor pentru plãci ceramice absorbante. cât ºi deteriorãri fizice care pot crea breºe de rezistenþã termicã sau reduceri de efect termoizolant. tencuieli pe bazã de rãºini siliconice. Aceste improvizaþii pot genera. al ploii sau al vântului. au permis apariþia ºi rãspândirea soluþiilor improvizate în ºantier. care vor reduce substanþial efectul protector ºi vor produce deteriorãri ale componentelor ºi efecte estetice neplãcute.

Înainte de darea în folosinþã a sãlii s-a efectuat verificarea principalilor parametri acustici. fiz. ca primã funcþiune. regizori) ºi utilizatori (artiºti. ingineri. „Culoarea” sunetului dintr-o salã integreazã un mare numãr de parametri ºi depinde. Floriana MIHÃESCU – SC FM Design SRL. dr. Mariana Stan. Bucureºti Sãlile de audiþie publicã au ca principal obiectiv stabilirea unei comunicãri sonore ºi vizuale între oratori sau artiºti ºi auditoriul lor. Bucureºti ºef lucr. pentru stabilirea proporþiei corecte între materialele fonoabsorbante ºi cele reflectante. ing. de forma sãlii ºi de natura finisajelor utilizate. De aceea.102 s. Dupã alegerea tratamentelor acustice – prin colaborarea permanentã între arhitect ºi acustician – a fost calculatã durata de reverberaþie a sãlii (prezentatã în tabelul 1). durata de reverberaþie adecvatã pentru genul de producþie din salã. fie prea reflectantã (reverberantã). Radu Panã ºi conf. dr. favorizarea acestei comunicãri. de la sala de clasã la sala de concert au. iar studiul acustic al sãlii a fost elaborat de conf. dr. Auditoriul trebuie sã fie capabil sã audã ºi sã înþeleagã mesajul ce îi este transmis. scenariºti. distribuþia cât mai uniformã a sunetului pe toatã suprafaþa ocupatã de auditori. acusticianul trebuie sã înlesneascã transmiterea dezideratelor utilizatorilor cãtre realizatori ºi sã fie capabil sã integreze caietul de sarcini acustice printre toate celelalte imperative legate de concretizarea proiectului.Parametrii acustici ai Sãlii PALLADY din Camera Notarilor – Bucureºti arh. ing. Facultatea de instalaþii. Sala multifuncþionalã Auditorium Pallady a fost proiectatã de SC FM Design SRL Bucureºti. univ. Bucureºti conf. arh. Luminiþa ANGHEL – Universitatea Tehnicã de Construcþii. Facultatea de arhitecturã. mai ales. univ. Mariana STAN – Universitatea Spiru Haret. continuare în pagina 44 Tabelul 1: Durata de reverberaþie în Sala Auditorium Pallady 42 Revista Construcþiilor ianuarie-februarie 2012 . în caz contrar. nivelul cât mai redus al zgomotului perturbator. Marian NEGREANU – SC Gerom Internaþional SRL. dr. sunetiºti). Bucureºti ing. Principalele probleme ce trebuie sã fie rezolvate în acustica sãlilor de audiþii sunt: alegerea unui volum specific adecvat. Studiul acustic este situat la intersecþia dintre numeroase domenii specializate. Aceste spaþii. A rezultat o duratã de reverberaþie medie Tm = 1. iar acusticianul constituie interfaþa între realizatori (arhitecþi. sala poate deveni fie prea absorbantã (surdã). o sintezã a rezultatelor este prezentatã în continuare. ascultãtori.

.

ly – lungimea traseului. Din analiza comparativã a rezultatelor obþinute la mãsurãri cu valorile din etapa de proiectare reiese cã acestea sunt foarte apropiate ºi se încadreazã în limitele admisibile precizate în legislaþia tehnicã în vigoare. 2006. Tm = 1. Aplicând relaþiile: Tabelul 2: Valorile mãsurate în salã în care: Lp – nivelul sonor în punctul de mãsurare. Loic HAMAYON – Réussir l’acoustique d’un bâtiment. coeficientul de uniformitate totalã înscriindu-se în valoarea admisibilã. 5.8 mc/auditor. 2. Sala multifuncþionalã Auditorium Pallady. Mariana Cristina STAN – Acustica pentru arhitecþi.000 mc.. 1. 4. a evidenþiat faptul cã diferenþele între nivelurile din punctele extreme ale sãlii sunt de 6 dB(A) pe lungimea sãlii (direcþia X) ºi 2 dB(A) pe lãþimea sãlii (direcþia Y). Bucureºti 2007. Parametri pentru proiectarea ºi verificarea acusticã a sãlilor de audiþie publicã“ pentru sãli cu diferite tipuri de producþii sonore (conferinþe. adicã Tm = 0.14 dB/m deci εT = 0. încadrându-se în valoarea admisibilã precizatã în STAS 9783/0-84 „Acustica în construcþii. Neuilly sur Marne. Fundaþiei România de Mâine.. Ed. Ed. εy – coeficienþi de uniformitate pe direcþiile X. aºadar sala corespunde din punct de vedere acustic funcþiunilor pentru care a fost proiectatã. care este de 30 dB (A). 1: Exemple de mãsurare a nivelului de presiune acusticã (SPL) 44 Foto 1: Aspecte din salã Revista Construcþiilor ianuarie-februarie 2012 . 3. specificatã în STAS 9783/0-84 „Acustica în construcþii. Parametri pentru proiectarea ºi verificarea acusticã a sãlilor de audiþie publicã”.urmare din pagina 42 I.3 dB/m εy = 0.20%. Durata de reverberaþie pentru o salã multifuncþionalã cu volum de cca. lx . efectuatã de SC GEROM INTERNAÞIONAL SRL. 1996. Rezultã un volum specific de 6.33 dB/m Rezultatele prezentate pun în evidenþã o bunã distribuþie a sunetului pe salã. 2 secunde Conform pct. Nivelul zgomotului de fond (în lipsa oricãror activitãþi) mãsurat în salã a fost de 26.000 mc este. 2005. II. εT – coeficient de uniformitate totalã.1 din acelaºi standard se acceptã ca durata mãsuratã sã fie: Tm +/. Thierry MALET – Acoustique des salles – Le guide de référence du practicien. Fig. care se încadreazã în valoarea admisibilã de 5. rezultã: εx = 0. Guillaume PELLERIN – Acoustique architecturale: Theories et pratiques.1 dB(A).96 ….4.44 secunde Valorile mãsurate în salã sunt prezentate în tabelul 2. cu volum de 5.83 mc/auditor. conform STAS 9783/0-84. εT ≤ 0. εx . Georges Ventillard. Le Moniteur. Mãsurarea nivelului de presiune acusticã (SPL). BIBLIOGRAFIE 1. are 732 locuri. 3. Paris. filme.6 dB/m III. Publ. Y. IV. concerte). version électronique.

iar tavanul a fost refãcut într-o perioadã ulterioarã construirii clãdirii fiind executat din beton armat. de peste 100 de ani. fiind aerisit prin douã coºuri care comunicau cu curtea exterioarã. dispunea. în primul rând. folosite la termo ºi hidroizolaþii. Pentru a ajunge în acest subsol. Acest subsol funcþiona ca un spaþiu rece. Clãdirea. turna o placã din beton slab armat. a fost transformat. Sonia CHIRA Foarte multe clãdiri vechi din Bucureºti dispun de spaþii nefolosite în zona mansardei sau a subsolului. astfel. s-a pãstrat þesutul vegetal. Perimetrul lui se afla la o distanþã de 3. placa de beton care formeazã tavanul a fost bine izolatã hidrofug ºi termic ºi au fost aplicate toate straturile acoperiºului verde. Accesul se fãcea pe un coridor ce leagã cele trei laturi ale clãdirii. cu ajutorul unei tâmplãrii din PVC cu geam termopan. Deoarece spaþiul se aflã sub nivelul curþii. Accesul în acest spaþiu se fãcea din culoarul aflat la subsolul clãdirii. pereþii din cãrãmidã netencuitã. Acestea se pot deschide. pentru a se obþine o înãlþime mai mare a încãperii. lucru foarte important deoarece am putut trata depozitul ca o construcþie de sine stãtãtoare. S-a obþinut. Depozitul ºi-a pierdut utilitatea deoarece. Suprafaþa lui era mare. Pentru igienizarea ºi refacerea acestui spaþiu s-a propus. se cobora pe un plan înclinat. s-au consolidat grinzile care susþineau placa de beton ºi s-au executat lucrãri de cãmãºuire la nivelul pereþilor. Asta a permis o coborâre a nivelului pardoselii. funcþioneazã în prezent o universitate. S-a ales culoarea roºie pentru profilele de la luminatoare pentru a contrasta cu verdele natural al vegetaþiei ºi cu culoarea gri. s-a construit o scarã cãtre curtea interioarã a clãdirii ºi a fost amenajat un spaþiu tip serã. astfel.Reabilitarea unui spaþiu subteran aflat sub curtea interioarã a unei universitãþi arh. spaþii insalubre au fost date în folosinþã. nivelul pardoselii aflându-se sub nivelul subsolului existent. într-un spaþiu de studiu pentru studenþi. sistem constructiv care nu era utilizat în momentul ridicãrii acestui imobil. peste care a fost pusã gresie de culoare deschisã. zone rezervate computerelor ºi spaþii de depozitare ºi recepþie. foarte multe clãdiri ºi-au extins suprafaþa utilã ºi.00 m faþã de conturul clãdirii existente. în aceastã clãdire. sunt executate din tâmplãrie PVC ºi geam termopan. adoptându-se sistemul de „acoperiº verde“. El nu dispunea de luminã naturalã iar instalaþia electricã era dezafectatã. pentru pãstrarea alimentelor comunicând cu anexele bucãtãriei. cu toate straturile de izolare necesare. datoritã apariþiei materialelor diverse. Un subsol vechi. în acelaºi timp. având grile de aerisire. 45 Revista Construcþiilor ianuarie-februarie 2012 . pe lângã sãlile de studiu ºi de o cantinã cu circuit închis. acestea au devenit interioare. foarte veche. aflat sub nivelul curþii interioare din cadrul unui internat al unei ºcoli vechi din Bucureºti. Spaþiul este încãlzit ºi dispune de un sistem de ventilare ºi condiþionare a aerului. A fost pãstratã ºi reamenajatã intrarea din interiorul clãdirii fiind consideratã ca acces principal ºi s-a înlocuit planul înclinat. Mobilarea permite spaþii pentru lecturã. În zona în care s-au construit scara ºi cele trei luminatoare s-a rigidizat placa de beton. care a adãpostit o ºcoalã cu internat. Important este cã. de peste 100 mp. dintr-un depozit de alimente insalubru ºi nefolosit. Spaþiul a fost nefolosit timp de peste 30 de ani. Astfel. Cei trei stâlpi aflaþi în mijlocul încãperii aveau fundaþii proprii adânci. S-a putut. un interior luminos ºi aerisit. care a fost mobilat ºi este folosit ca bibliotecã ºi spaþiu de studiu pentru studenþi. cu un spaþiu special prevazut cu trepte. consolidarea structurii existente. în zona culoarului de la subsol. Pardoseala era din pãmânt bãtut. a clãdirii. Aerisirea ºi iluminarea naturalã au fost asigurate cu trei luminatoare. monotonã. Pentru un al doilea acces. la consolidãri ºi la finisaje. de multe ori mai interesante decât cele convenþionale din cadrul imobilului. S-au fãcut subzidiri. reconversia acestor spaþii a fost mai facilã. susþinut de stâlpi ºi grinzi. În urma intervenþiilor. La nivelul tavanului erau infiltraþii din cauza proastei izolãri hidrofuge.

a devenit profesor consultant la Facultatea de Arhitecturã. elaborarea unei metodologii coerente (metoda RSD) de proiectare antiseismicã (în domeniul Revista Construcþiilor ianuarie-februarie 2012 Biserica catolicã din Orºova 46 . sãli de sport. iar din anul 2004. Piaþa Badea Cârþan din Timiºoara (premiatã de ECCS pentru structura metalicã) . A proiectat peste 100 de lucrãri (biserici. Metode de restaurare a clãdirilor istorice. Din anul 2003.PERSONALITÃÞI ROMÂNEªTI ÎN CONSTRUCÞII Victor GIONCU S-a nãscut la 19 august 1933 în Arad. proiectarea antiseismicã a structurilor metalice: studii privind diferenþele esenþiale dintre cutremurele de adâncime (Vrancea) ºi de suprafaþã (Banat). sãli de sport. stabilitatea structurilor metalice ºi din beton armat (1964 . pe care a absolvit-o în anul 1957. Activitatea în învãþãmânt a început-o la Facultatea de Arhitecturã a Institutului Politehnic din Timiºoara. ca profesor. ca proiectant principal la DSAPC . fiind ºef de ºantier pânã în anul 1958. a urmat Facultatea de Construcþii Civile. elaborând lucrãri importante în domeniul construcþiilor industriale ºi blocuri de locuinþe (1958 . dintre care. Estetica structurilor. teoriei componentelor stabile ºi instabile ale încãrcãrilor critice de bifurcare ºi cu elaborarea unei teorii coerente a instabilitãþii structurilor pe baza teoriei catastrofelor. a predat cursurile: Proiectarea structurilor.Filiala Arad. A continuat-o. cercetãtor principal.1985). pieþe. pe post de conferenþiar. proiectatã în România etc. cele mai reprezentative sunt: Biserica Catolicã din Orºova.Institutul Politehnic din Timiºoara. Activitatea tehnicã ºi de proiectare a început-o la Uzina de Vagoane din Arad. Între anii 1990 . la aceeaºi facultate. cu cercetãri în domeniul structurilor din bare cu pereþi subþiri. bare cu pereþi subþiri: coautor al primului normativ românesc de calcul al structurilor din bare formate la rece (1967). predând cursurile: Mecanica ºi proiectarea structurilor. comportarea seismicã a structurilor metalice în cadre necontravântuite ºi contravântuite. Dupã terminarea Liceului Moise Nicoarã din Arad. Industriale ºi Agricole . Structuri în arhitecturã (1971 .1964). este profesor onorific al Univeristãþii Tehnice din Budapesta. ductilitatea structurilor metalice. spaþii de învãþãmânt.prima structurã de tip membrane.). complexe industriale. Arhitectura antiseismicã. structuri spaþiale din beton armat ºi metalice: contribuþii importante în studiul condiþiilor de margine la structurile din beton armat ºi al problemelor de instabilitate la structurile reticulate metalice. blocuri de locuinþe etc.2003. în anul 1957. Activitatea ºtiinþificã a desfãºurat-o în domeniile: stabilitatea structurilor: contribuþii originale în problemele comportãrii post critice ale structurilor ºi instabilitãþilor cuplate.1971). hoteluri.

Academiei Române. Ed. Orizonturi Universitare. Ed. invitat. Londra. Londra.1994. Instabilitãþi ºi catastrofe în ingineria structuralã. 2006. La aceste cãrþi. Cãrþi. Ed. publicatã de Editura Academiei Române (1995). 1999.structurã în activitatea de proiectare. Phenomenological and Mathematical Modelling of Structural Instabilities. Ed. Universitãþii din Oradea. Thin Reinforced Concrete Shells. Viena. Facla. Timiºoara. ca autor. Academiei Române. Seismic Resistant Steel Structures. Spon Press. 2007. Spon Press. Orizonturi Universitare. 1979. Timiºoara. precum ºi elaborarea a trei manuale pentru studenþii Facultãþii continuare în pagina 48 Revista Construcþiilor ianuarie-februarie 2012 47 . Victor Gioncu are o impresionantã activitate: 14 cãrþi ºi peste 250 de lucrãri publicate în reviste ºi materiale ale manifestãrilor ºtiinþifice din þarã ºi strãinãtate. Menþionãm cã teza de doctorat (susþinutã în anul 1971): Plãci curbe subþiri din beton armat. mai amintim de 8 capitole speciale. Imperial College Press. Ed. Londra. Londra. Academiei Piaþa Badea Cârþan din Timiºoara Române. 2004. Advanced in Seismic Design of Steel Structures (coautor). la alte cãrþi în domeniile: structuri spaþiale. Coupled Instabilities in Metal Structures. restaurarea clãdirilor istorice: studii privind analiza comportãrii la cutremure a clãdirilor din zidãrie. 2006.calculului ductilitãþii structurilor metalice a perfecþionat metoda mecanismelor plastice ºi a elaborat programul DUCTROT. calculul seismic al structurilor metalice. Influenþa rigiditãþii la torsiune la calculul spaþial al structurilor din beton armat (coautor). 1978. 1983. fãrã conformare antiseismicã. prof. 1996. Londra. Ed. ca editor al unor manifestãri internaþionale (coautor): Behaviour of Steel Structures in Seismic Areas. arhitecturã ºi inginerie structuralã: sublinierea relaþiei . John Wiley. Coupled Instabilities in Metal Structures. Principalele realizãri din acest domeniu se referã la definirea mecanismelor de cedare a acestor tipuri de clãdiri ºi metode de consolidare convenþionale ºi neconvenþionale. a fost publicatã ºi în englezã (1979) la Editura John Wiley. Bazele calculului structurilor la stabilitate (coautor). Teoria comportãrii critice ºi postcritice a structurilor elastice (coautor). care oferã inginerilor proiectanþi posibilitatea de a determina ductilitatea în timp real). Springer. 1994. stabilitatea structurilor. reversibile ºi nereversibile. 1995. Instabilitatea structurilor din plãci curbe subþiri (coautor). 2005. 1974. Activitatea publicisticã Prof. Springer. 2002. Între anii 1985 . E & FN Spon Press. Ductility of Seismic Resistant Steel Structures (coautor). Viena. Londra. Inserãm cãrþile (autor sau coautor): Plãci curbe subþiri de beton armat. Ed. Victor Gioncu a fost director al Institutului de Cercetãri în Construcþii Timiºoara.

Precizãm cã prof. Space Structures. 1977. pentru cartea Instabilitatea structurilor din plãci curbe. Guildford. 2004. Phenomenological Modelling of Structural Stability. proiectarea antiseismicã a structurilor metalice (a perfecþionat metoda mecanismelor plastice ºi a elaborat programul DUCTROT. au participat peste 40 de personalitãþi din 13 þãri ºi au fost editate douã cãrþi dedicate activitãþii din învãþãmânt. structuri spaþiale din beton armat ºi metalice. onestitatea. pasiunea împlinirii. Conference. Comisia Americanã pentru Stabilitatea Structurilor. Ductility Demands. Kyoto.: Personalitãþi româneºti în construcþii. cu manifestãri în diferite oraºe ale lumii. Towards a Consistent Stability of Elastic Structures. În activitatea de cercetare ºtiinþificã a adus contribuþii originale în domeniile: stabilitatea structurilor. 1-3. calculul seismic al structurilor metalice ºi peste 250 de lucrãri publicate în reviste sau prezentate în volumele manifestãrilor ºtiinþifice din þarã ºi strãinãtate. începând cu anul 1994. cel de al 3-lea Congress on Mechanics. Udine. Structuri în arhitecturã. cercetare ºi proiectare. pentru lucrarea Membranã tensionatã pentru Piaþa Badea Cârþan din Timiºoara ºi în anul 2003. Pentru activitatea sa remarcabilã. 1979. 1988. a prezentat conferinþe în mai multe oraºe din 10 þãri ºi a predat cursuri ca profesor invitat al universitãþilor din Guildford. General Report. De asemenea. Ductility Criteria for Steel Structures. autor Hristache Popescu) Revista Construcþiilor ianuarie-februarie 2012 . ThinWalled Structures. 1986. În context. 1997. 22-23. În activitatea publicisticã: 14 cãrþi. s-a înscris în istoria ºtiinþei ºi tehnicii româneºti în construcþii. în CISM Udine Courses. Rândurile de mai sus ne scutesc sã mai adãugãm alte cuvinte. La sãrbãtorirea a 70 de ani de viaþã a sa. Atena. dupã cum este ºi membru al unor asociaþii profesionale din þarã. pentru determinarea ductilitãþii). participant la numeroase conferinþe internaþionale raportor general ºi cooptat în comitetele de organizare. General Theory of Coupled Instabilities.Metal Space Structures). 1992. 8 capitole (coautor invitat) la cãrþi din domeniile: structuri spaþiale. 4 ca editor al unor manifestãri internaþionale. Ca lector invitat. 5. Guildford Conference. Matrafured. 2002. Viena. China s-a afirmat cã este lucrarea cea mai completã din domeniu). dintre care 3 apãrute în Anglia. Journal of Pace Structures. premiul Centrului de Cercetãri în Domeniul Structurilor Spaþiale. Amintim cã este ºi membru al Comitetelor de redacþie: Costruzioni Metalliche (Italia) ºi International Journal of Space Structures (Anglia). Italia: Seismic Resistant Steel Structures: Progress and Chalenges (1999) ºi Phenomenological and Mathematical Modelling in Structural Instability (2003). invitat sã prezinte cursuri (ca profesor) la patru universitãþi din lume. Anglia (2002). l (la Congresul IASS din Beijing. Computer & Structures. binele dãruit. 2003. Computer Program for Available Ductility Analysis of Steel Structures. Buckling of Reticulated Shells: State-of-Art. No. (Din vol. Journal of Constructional Steel Research. Victor Gioncu este membru al Academiei de ªtiinþe Tehnice din România. Asociaþia Internaþionalã de Structuri Spaþiale (Co-Chairman al Grupului de lucru WC 8 . stabilitatea structurilor. Asociaþia Internaþionalã de Structuri Spaþiale. 1994. pentru întreaga sa activitate de cercetare ºi proiectare în domeniu. STESSA 1997. mai prezentãm. 2-4. Keeping Pace with Progress. prin realizãrile sale remarcabile. Din numeroasele lucrãri ale prof. Precizãm cã prof. respectul faþã de semeni. definirea mecanismelor de cedare a clãdirilor din zidãrie. ca importante: Stable and Unstable Components of Critical Load. Rio de Janeiro. Budapesta. No.urmare din pagina 47 de Arhitecturã: Teoria structurilor. seriozitatea omului inventiv. a fost cooptat ca membru al urmãtoarelor asociaþii internaþionale: Convenþia Europeanã de Construcþii Metalice (Grupul de lucru Te 13 . EUROMECH. Victor Gioncu care. 1995. Capacitatea de analizã ºi de sintezã. No. General Report. membru al asociaþiilor internaþionale: Convenþia Europeanã de Construcþii Metalice.Seismic Design). Apreciat pentru contribuþiile sale ºtiinþifice. Springer. fiind invitat ca raportor general ºi cooptat în comitetele de organizare. este iniþiatorul unor cursuri speciale desfãºurate la Institutul de Mecanicã Aplicatã din Udine. subliniem cã a participat la 48 peste 60 de conferinþe naþionale ºi internaþionale. la Timiºoara. Comisia Americanã pentru Stabilitatea Structurilor ºi membru al Comitetelor de redacþie ale revistelor: Costruzioni Metalliche (Italia) ºi International Journal of Space Structures (Anglia). STESSA. coautor al primului normativ românesc de calcul al structurilor din bare formate la rece etc. iar din strãinãtate: premiul Asociaþiei Europene pentru Construcþii Metalice (1997). Coupled Instabilities in Metal Structures. Victor Gioncu este iniþiatorul unor conferinþe internaþionale: Behaviour of Steel Structures in Seismic Areas. from Reinforced Concrete Shells to Membrane Structures. Iniþiator de conferinþe ºi cursuri internaþionale. No. i s-au acordat premiile Traian Vuia al Academiei Române (1977). Victor Gioncu. Mecanica ºi proiectarea structurilor. alcãtuiesc crezul personalitãþii prof.

tuiasi. Universitatea Tehnicã “Gh. în Buletinul Universitãþii Tehnice „Gh. selectiv. abordãrile ºi conceptele moderne în proiectarea geotehnicã. modalitãþile de gestionare a riscurilor geotehnice ºi soluþiile inedite de rezolvare a cazurilor deosebite îºi vor gãsi locul în Secþiunile Conferinþei. Comitetul de Organizare a celei de-a XII-a Conferinþe Naþionale de Geotehnicã ºi Fundaþii Revista Construcþiilor ianuarie-februarie 2012 49 . la care sunt invitaþi sã participe specialiºti din cercetare. SNGF 2012 îºi propune sã reprezinte un forum deschis prezentãrii ºi dezbaterii problemelor actuale din domeniu.ro/~cngf. inspectoratele teritoriale în construcþii etc. învãþãmânt.ce. Conferinþa se va desfãºura la Facultatea de Construcþii ºi Instalaþii Iaºi. Printr-un intens schimb de experienþã. proiectare. Dumitru Mangeron. Studii de caz Detalii legate de programul celei de-a XII-a Conferinþe Naþionale de Geotehnicã ºi Fundaþii ºi condiþiile de transmitere a lucrãrilor scrise se pot gãsi pe site-ul http://www. versanþi ºi geotehnica mediului înconjurãtor Tehnologii moderne pentru execuþia fundaþiilor ºi lucrãrilor de pãmânt Accidente ºi avarii la lucrãri de inginerie geotehnicã ºi fundaþii. performanþele. organizatã de Societatea Românã de Geotehnicã ºi Fundaþii – Filiala Iaºi.A XII-a Conferinþã Naþionalã de Geotehnicã ºi Fundaþii (CNGF 2012) IAªI. lucrãrile geotehnice. str. administraþie publicã. Secþiunile CNGF 2012 Investigarea geotehnicã a terenului de fundare Fundarea construcþiilor în condiþii dificile. 20-22 SEPTEMBRIE 2012 În perioada 20-22 septembrie se va desfãºura cea de a XII-a CONFERINÞà NAÞIONALà DE GEOTEHNICà ªI FUNDAÞII. respectiv în lucrãrile scrise ce vor fi publicate în volumele de lucrãri ale Conferinþei ºi. 43 stg. Asachi” Iaºi. Asachi” Iaºi – Facultatea de Construcþii ºi Instalaþii Iaºi. Studii de caz Calculul terenului de fundare ºi proiectarea geotehnicã în viziunea Eurocode 7 ºi Eurocode 8 Terasamente. execuþie. nr. Academia Oamenilor de ªtiinþã din România – Filiala Iaºi.

.. 013935 – Str.. interviuri........47................ sfaturi economice ºi juridice............ Inspectoratul de Stat în Construcþii ºi Inspectoratele Teritoriale............... 11 numere . programul târgurilor ºi expoziþiilor etc... Cod fiscal ....... Horia Mãcelariu nr............. ap.............. Compania de investiþii.... sc.Lipscani... În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºi tehnologii noi............. distribuþie ºi comercializare de Culori: integral color materiale.......48 43 43 45 .. ministere.... societãþi de asigurare.... benehârtie LWC 70 g/mp în interior ficiari de investiþii (bãnci...... ConstructExpo ediþia a XIX-a (29 martie .................... în conturile: RO35BTRL04101202812376XX – Banca TRANSILVANIA ..eu sau prin poºtã la SC Star Pres Edit SRL .. prin fax la 021.............din sumar Constructori performanþi Editorial Coloane din piatrã spartã compactatã GEOPIER Utilizarea tehnologiei CHANCE® ca structuri de sprijin ºi sisteme de fundare de adâncime Biblioteca Naþionalã .... Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (ordin de platã) nr......... informaþii de la patronate ºi asociaþiile profesionale.. Încercãm sã facilitãm... 27 25 22................000 de exemplare tuit.) aflate în baza noastrã de date......... 21 16.....1 aprilie) Experienþã ºi calitate certificatã în construcþii 51 C4 49 46 .... în acest mod............................... 31 3 6.......... persoanã fizicã persoanã juridicã Nume firmã ......... et............. comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntã societãþile implicate în aceastã activitate....14..... 25.... instituþii centrale (Parlament... Compania de autostrãzi ºi drumuri naþionale........„Revista Construcþiilor“... consultanþã... .............. 35 Talon pentru abonament „Revista Construcþiilor“ Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru .... reportaje de la evenimentele legate de activitatea de construcþii. 14-16... Parametrii acustici în construcþiile specifice 42........ 44 Expertize............. 23...)... încercãri in situ de chimie ºi mediu Centrale termice solare Servicii de proiectare ºi consultanþã Vânzãri ºi închirieri de utilaje pentru construcþii Activitate integratã pentru investiþii eficiente Folosirea fondurilor europene pentru reabilitarea termicã a clãdirilor Proiectare... 38 37 37 39 40............................................. Adresa ... prestãri de servicii............. ............... la câteva mii dintre cele Frecvenþa de apariþie: lunarã mai importante societãþi de: proiectare Aria de acoperire: întreaga þarã ºi arhitecturã.. * Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat..... XXI/8.... bl... aeroporturi....... Camera de Comerþ a României ºi Camerele de Comerþ Judeþene etc... Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi........ B......... scule ºi utilaje penSuport: tru construcþii...... Sector 1................... numere...... 1....... 34......................... împreunã cu copia chitanþei (ordinului) de platã a abonamentului.. 9 ® C2 4...............obiectiv definitoriu pentru cultura româneascã A sosit timpul sã vã modernizaþi liftul! Lucrãri speciale de infrastructurã rutierã Impermeabilizarea ºi protecþia betoanelor prin cristalizare Lucrãri de construcþii-montaj specifice Legislaþia achiziþiilor publice la sfârºitul anului 2011 Fundaþii prefabricate la clãdiri cu schelet din lemn Servicii de consultanþã tehnicã pentru infrastructurã Utilaje de foraj pentru lucrãri speciale în ºantiere dificile Evoluþia concepþiei ºi execuþiei podurilor în România dupã 1990 Laboratoare de geosintetice..150....... Format: 210 mm x 282 mm import........ antreprizele judeþene ºi DCL 170 g/mp la coperte pentru drumuri ºi poduri etc... instalaþii......... 7 Revista Construcþiilor „Revista Construcþiilor“ este o Caracteristici: publicaþie lunarã care se distribuie graTiraj: 6. teste laborator construcþii Organisme de certificare Reabilitarea spaþiilor subterane Personalitãþi româneºti în construcþii Victor GIONCU A XII-a Conferinþã Naþionalã de Geotehnicã ºi Fundaþii (CNGF 2012) AmbientExpo. 19 10 ......... 41 31 33 33 33 28 ... RO21TREZ7015069XXX005351 – Trezoreria Sector 1....................... 24 20........ prin poºtã................. naþionale ºi judeþene...................12 13 14.. studii tehnice de specialitate pe diverse teme................ începând cu numãrul ...... Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente..... design interior ºi execuþie montaj Vopsea lavabilã pentru interior Sisteme termoizolante Termoizolarea faþadelor 36..... un schimb de informaþii ºi opinii cât mai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.........30. Bucureºti.. 232.. prin e-mail la abonamente@revistaconstructiilor.. 17 18..................00 lei + 36 lei (TVA) = 186 lei Nume ........... construcþii.......15.. 32 26... sau cu ocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale ºi prin centrele de difuzare a presei. ... 15 8. prezentãri de firme.. 5.. producþie. prin agenþii noºtri publicitari la manifestãrile expoziþionale specializate...........

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful