I

-

PLPINTE CIJ BULB!

GRUPA 8

Lafea pes triti
Flori rojii ji galbene cu podoabi princiari

CARTEA

GRUPA 8
.
L

1

Gra'dinZrit iscusit

.&.E*~W
prefer2 locurile insorite, jate&

.

P Lkpada t8mk nu-i d%uneaza

plantei, chiar daca ii apleaci tulpina. Mai tdrziu laleaua pestrip se va indrepta de la sine.

P Mu c u w r a f i bulbi moi,
I

wcaf i sau hpkh& cu p t o ay htunecata

a laentru v d Uititijo f l d l o r numai pdnh La frunra. Mu
'Indeplrtrti frunrekl

VARA
Plantare Plantali bulbii In august. Ameliorafi solul cu compost ~i a l q de coarne. t

TOAMMA FertiIizare
Toamna fertilizati cu comp s maturizat. D a d fertiliot zafi doar prirnavara, folosi$i numai Ongriiyimi3nt organic. Laleaua pestrig nu necesita proteqie de iarna, fiind rezistenti la ger.

lngrijire
Udati plantele pe vreme de seceti indelungati. Tiiati florile ofilite deasupra primei perechi de frunze (dreapta). LSsafi neatinse frunzele. Planta are nevoie de frunzir pentru a acumula o cantitate suficienti de substanfe nutritive pentru anul urmitor.

I

1 el mai aprig dugman a lalelei pestrife este apa stagnanta. C*lbefectul ei planta nu s deze ,It&corespunzator sau tncepe s i putrezeasci, pot chiar surcontaminiri bacteriene. veni ~i Neexistdnd remediu contra :estor bacterii, distrugeli imediat plantele bolnave.

. . ap J O A O ~ IOM ~JOU .IJOQJE qns .

l nu ~ lnduF!& ul ert ~Iclba! -&mi& &n# ap mJn$ n3 lnlas aujq !leu~y 'JeJodUIa$ ~ e l !G 1edn)ap uoze6 ap ~ n $ n~ -ells qns a~etueld ~ o a l a l a ~ o ! ~ 14 d eseouual eu!dln$ n3 ala~ueld q n 'euweo~ ~ :a~exueld T .!pqd le!rapw ap a q l d nes a~eoSf$aq 1-!ie3 n .r)u@ld a~!up@p IW~QA ~ q .I wyde J ~ apun $3 !$an A %puo!. : ~~ n * m=!qvasda un ap Tow I -=E-& ! 'I - 1 - - .. Z / p-'=-'=-'~ '~nfardw!p ~q.Sd!~%u! :.

Sol permeabil. Dupi ofilirea h frunzelor dezgropati bulbii. @IMPAWMP SRL . Formarea noilor bulbi aproape c i inceteazi. Extragefi plantele si distrugefi-le. plantele inmulfite se pot diviza $ibulbii se pot planta $i alte locuri. precum $i cele In umbroase. Nu tolereazi I fndepartafi sisternatic florile trecute d a d nu dorifi ca planta s i se reprodud din seminfe raspindite spontan.5-5 cm de compost pentru a-i ameliora calitatea 1 si capacitatea de refinere a apei. Nu plantafi crifiva ani in locul contaminat. C I 1 liorelele pot fi atacate de ciuperci apaqinand genului Fusarium. tari. Dupi cafiva ani. 4ternefi pe sol un strat de 2.deoarece mirosul bulbilor sai alunga diunitorii. lngrijire trot and TOAMNA TIMWRIU Plantare Plantafi bulbii de Ondata ce-i putefi procura. hflorege cel mai frumos i n sol mai reavin. S dezvolta e bine R mai toate solurile. . se inriidicineazi lnca inainte de venirea FngheJurilor. C PRIMAVARATARZIU Curqire gi divizare Taiafi frunzele moarte (itanga. netezi la palpat. /'p Nu cumpirafi bulbi mob infloresc deopotriva P locurile n insorite. jos). Pe bulbi se formeazii Pete putrede negru-maroniu.7 Gra'dina'ritiscusit . ' rolumino$i. Plantqi viorele printre plante cu bulbi periditate de ~oareci. cirnosi. divizafi-i ~i plantafi-i unul i d t e unul in modul descris mai sus. i. 'spar piaii bulbi t'. ' . Daci ajung 'In sol la tirnp.

.

Plantate la macginea gr5War dpine umbroase Iicrhioarele scunde reprezint5 o tranzitie spre florile alpine de culori. Florile albe. cu flori albe. Frunzele ce tind P sl~s licrhioarelor fi n ale rozetele rorunde ale crinului de interesante. Trikitura principal5 a 11rhioarelor o constituie inflorescen5eletip ciorchine format5 din clopo~ei h n g i . deoarece le vor sustrage apa fi substanrele nutritive. sunt foarte toxice. la distanfe de 20 crn. acoperiti solul cu frunzig uxat sau mulci. Pgstrati solul umed. Odata cu apari$ia f r u n d g . Cel mai cunoscut soi este . fipiitoare..I Gratiofi clop0tei albi I 1 La'crinubareIe pfantate des formeazaw covor floral parftmat. cu . Crqte repede pi se rgpindqte fn scurt timp. Pnvoal te. grajioase ale licrhioarelor se asort& cu alte plante ce prefed umbra. care. Frunzle verzi ce rind P sus n f o r m e d covor Pndesat din primivad p h i fn vari. dar mai mari d e d t cele ale licrhioarei ~i fnfloresc in aceeqi perioadi. fn d ~ i v ani umple a golurile dintre celelalte plante. Soiul cu flori roz . albe. asem5nkor hcregii plante. Plantaji 1 5 c ~ i o a rpe o e suprafa@mai fntins5 (soiul .. UNDE SE PLANT^? Ucrhioarele pot fi plantate tn orice loc umbros. In gddini cu caracter piduros sau la marginea t u h i ~ u l u iin sol umed. La Tnmugufi fertilizati cu substanti nutritivg 4 p% Habitat: fiuuziful usat . Acoperiti rizomii cu pamant ~i u&ti abundent.Plenama t e un soi de asemenea rar. m ce par acoperifi cu ceari si care Pnfloresc primivara pe tulpini lung de 10-15 cm. Nu plantaji l%crhioaresub arbori a d r o r ddscini crqte aproape de sup&p solului. de obicei. ce impiedid A p h d i r e a buruienilor Si uscarea solului.Granditlora" cu flori mari. Din florile albe sau roz cu parfum dulceag in iunie ~i iulie se davolti fiuctificajii mkunte porrodiudeschis sau rofii. . ~ c r ~ i o a r eplantate fn le fa~a pece$i lui Solomon (Polygonarum) sunt decorative. CE SE P L ~ ~ t o a m nW fmnze albastre sau ~ cu alb-pestrip Alegefi crinul de toamni scund. d nu inibufeasd ~ k r h i o a r e l e . Ucrimioarele plantate ?n jurul tulpinilor arborilor sunt vii acoperitoare de sol. un covor humus formvegetal des ce acoper5 solul. Arbustul de pzdure Pnalt de 1 m are flori aseminitoare.Rose2 este o raritate PndrZgi~ de colecpionari.Plenam)Si dituri plantagi mini de toamnii. Efectul este pi mai interesant d a d alege~i crini de I Plantali rizornii orizontal.

ins2 planta trebuie sg obignuiasca din timp cu noul lot. Nu necesita plantare i n straturi separate. rnici. Primavara xoateji plantele mai mari (dreapta). ~iicrarnibare~e inf~oresc nu tl"r prirnul an. ro$i pot fi Tndepiirtati cu un jet puternic de api. ll'WDt ~~Bpafi. deoarece T anul n urmator veti avea o adevarata bogitie de flori. Frunzele se ingiilbenex. Plantafi ~n-~radina plantele cultivate prealabil iarna. Sor permealif. usca$i sau muceg&f@. Dupl plantare. I Acarianul cornun stabilit p partea dorsala a frunzelor suge seva plantelor. Pregatiti solul pfltru plantele cumpiirate. I ISBN 978-963-86092-8-1 . In aceastg perioada se planteazg ~i rizomii. Taiati fructificatiile plantei. ?ncazul contaminirilor rnai grave folosifi insecticide. 'plantate tn orice loc urnbros. KMMbJA Pfantare9lfnmulm Plantarea $i inrnultirea se efectuead la fel ca primivara. Acestea vor inflori doar In anul urrnitor. apoi se u ~ 5DSunatorii . se raspandegte usor $i liba. bogat i n u m $ e nutritive. himavara dsaduri lai pedabil. rnulciti solul cu compost.La'crhioare GRUPA 8 3 Gridingrit iscusit \ 1 @rirnivara rizorni proaspetl. apoi divizati rizornii ~idezinfectati cu praf de carbune de lemn suprafefele tiiate. eventual optirn 'in locuri urnM9ure MmmB ~i seceta. Nu taiati frunzele uxate.

.

I I I Oxalis deppei este o floare simpadcZ. dar sensibili la ger . Se asociaz5 bine cu coridalis (Co~ydalis cava). prefednd solul afinat. care contin acid oxalic gi sunt ugor acrigoare. ele pot fi plantate in diferite ale gradinii. Vara pe vreme de secetl indelungata udafi din bel~ug m5cri~ul inflorege bogat. ~runzele sunt de sale culoare verde-cenugiu gi multiplu lobate. UNDE SE PLANT^? . dbe.. Este astfel binecunoscutii specia Oxalis deppei. cimbri9orul 9i speciile de iarbs.Rosean)sau roz-inchis (.agilpipahmat. diviz4i rizomii sau plantafi din nou tuberculii mici desp5rJiTi de pe planta-mama. noaptea gi pe vrerne innorat5 se inchid. nisipos.-rDin aceastii categorie fac pane antenaria (Anrennaria dioica). m - W s enneaphylla Oxalis adenophylla Oxalis acerosella este o ideals acoperitoare de sol sub poala arbbrilor.- VARIETQI - Mgcrigul gi-a primit denumirea de la frunzele sale asem5nPtoare trifoiului. Oxalis adenophyUa este o plant5 foarte r l p i n d i d . Sunt cultivate frecvent h grgdinile alpine. Florile sunt de culoare roz-pal. cu centrul galben. Perenele scunde sau plantele ce f o r m d covor vegetal gi prefer5 de asemenea solul lipsit de calcar gi nisipos pot fi vecinele optime ale celorlalte specii. siipun5riga (specii de Saponaria) gi iarbagrass (specii de Sedum). Oxalis inops se potrivegte bine cu garoafa de &p (Dianthus delroides). deseori se dovedqte a fi o I PLANTARE $1 r r r r r r r n ~ n -:---: ~ . pentru a aduce noroc. Din acest motiv indepirtagi sistematic florile ofilite i'nainte de maturarea seminyelor. Un loc de plantare ideal pentru ele sunt straturile cu pietris plantate cu ericacee sau spafiile libere dintre pliicile de caldarrim. -. -I- INGRIJIRE n z r _I- -x--~- -: :_ . cu hepatica (Hepatica nobilis) gi pulmonaria (specii de Pulmonaria). roz-pal (. ca si micile sale frunze. dar care pot fi cultivate in ciubsr. oferit5 deseori cadou de Anul Nou. brum~relele. Deoarece diferitele specii au necesitiigi diferite in privinja solului gi luminii. Multe specii sunt predispuse la crqtere b u i e Mai ales Oxalis inops se rkphndegte rapid. cu centrul alb apar in mai-iulie..Micriful ti. Oxalis enneaphylla are flori miirunte. nu declt d a d are ap5 suficienta. TotodatH exist5 gi specii vulnerabile la ger.. Avegi ins5 in vedere faptul c5 nu suports calcarul. 5 Reprodrrcera:c 4 hff0r-h-e W dezgrapafi tufele. albe. fnflorqte in aceeagi perioads. Celelalte specii prefer5 mai degrab5 soarele. MScrigul autohton pe meleaeurile noastre este Oxalis U acetosella gi Pnfloregte in a~rilie-mai. Oxalis inops are frunze verde-deschis. CE SE-P AIATURI! ----"-. trilobate gi Pnfloregte in iunie-septembrie. Florile roz-violet. plantate cu arbori pi avhnd sol reav5n gi cu humus. limba-pegtelui (Armeria maririma). prin dispersarea semintelor devenind o adev5ratii buruians.Rubran). - . h a t 5 ferrneitor gi sub ferigile inalte. Frunzele sunt adhnc lobate g formeazg un covor i vegetal inalt de 10-15 cm. Florile sale sunt fine. Oxalis acerosella prefer5 locurile aflate la umbra gi In penumbrii. cinci-degete (Porenrilla nirida).

pmmb&L Omti5 amtcmlJo Uxglis enneaptryla prefer4 gi umbra. reavIn $ acM. Florile umr specii se hchid fn zilele noroase gi noaptea. Oxalis acetoSLnecmita sol cu humus. i zbgrcifi seru rbduri ofilke. Florile reac$hma& la schimUrile condkilw de luminozitate. in la acest anotimp scoateji din sol ~i divizati tufele rnai volurninoase ale plantelor rnai h virsta. Daunatorii rninusculi sug seva frunzelor pbnZ cdnd acestea se ingtilbenesc $i usuca. dar nu toleread Ongheul. P terenurile urnede rizornii ~i e organele de depozitare tuberculiforrne ale speciilor de macri?pot putrezi repede. celelalte specii necefzli sol niipos. GWIk %c&aseNa se g-e gi la c~ntalwr. e %I 91. wet. restul speciilor de h r i ( prefera rnai W r a b f i soarele. Acoperirea cu folie asigura mentinerea urniditatii. In cazul unei se infeqii puternice pe plante se pot vedea festituri fine. afhnat.Gridingit iscusit 1 e Toatmn& I rimmi bri. m j -: #]ingrijire TOAMNA -an 7 -) -@ tot ul FOAMNA URMATOARE Proteqie contra inghefului I Toarnna. e Seam. florile altor specii in soarele de amiazti. Specia Ox& deppef paate fi plantau gi primSvara. stropifi Preventiv udafi ~i O IMP ABnMP SRL ROP-O2-1[Hn7 . pentru a le asigura substante nutritive ~ia le pistra Pe vreme fierbinte ~i uscata macri$ulpoate f i atacat de acarieni. e Mu c u m p h $ rizomi m. plantafi speciile de rnacri~ rezistente la inghe3 la adincirnea de aproxirnativ 5 c m ~i distante de 5-10 crn. in regiunile cu clima aspri acoperiti Oxalis inopscu frunze uscate sau crengi de brad fjos) Mulciti solul din jurul plantelor cu compost.

- PLANTE CU BULB1 GRUPA 8 - CARTEA 5 Flori fermecitoare in culori f n c htitoare .

~~~~~~~~l rnatur trebuie incorporat in p5rnPnt. lnconjurat de petale viu colorate. $ . Prezintn infloresceng slab5 doar pe teren siirac sau foarte urned. Este conA nu stagneze in vas. La fertilizare se vor avea in vedere urmstoarele aspecte. 5 . soiuri pi culo t Tuberculii se vor sadi in pimint ln a ~ fel. impresionanta ind~irne de Daliile cu flori involte 160 crn. epuidnd astfel planta. deoarece acesta stimuleazP crepterea excesivz a liistarilor. forrnhnd rnoase $i ca flo~-i tsiate. Aten~ie n d la arrnonia i culorilor. de la lnceputul verii phnP la primele ingheluri. dar lesati pefiecare bulb lujeri. Este important d Dalie cu flognsimpl& fie udate regulat. in func5ie de necesitate. 3 Apiirafi daliile lnmugurite de meki prin prelrarea Y jurul n plantei a unui strat parasolar de tala$ sau scoarfa lemnoasri. serniinvolte pi cactus. 4 1 Dalia cactus N flori mari. salvie. dalia cu flori mai inalte ins5 ajung la Anemone sau Paeonia.' la aparipa hghepzlui.SaU Dalifie sun1 foxte fruben a1 florii. sunt cele mai fastuoase gi de Daliile. se impart in 3 grupe: Printre acestea se aflg dalia flori simple. nu le plac aranjarnentele prea pestrije. infloresc continuu. rilor. Fertiliza~i CE SE PLANTEAZ~AL~RJRI! L w foarte -- -. cosmos. flori globuloase gi dalia G~~~~ ddilor cu flori orhidee cu flori exotice. Daliile aratP cel mai bine plantate in grup. veronica. gladiolele. pofran. simple se constirue din daliile-mignon. D a d aceasti5 combina~ie pare prea rigid2& IhgZ dalii margarete3. in straturi de flori sau borduri. inclt a partea superioari a tuberculului sli fie acoperita cu un strat de 5 an de pimlnt. xoatefi tuberculii din pimlnt. $i la inflorire. crsile. pi apar necontenit noi soiuri. C u excep~ia albastrului. fniiljimea plantelor este Ddia pompon de asemenea diferits. VARIET~~TI Daliile au o rnul$ne coplegitoare de variets~i de forrne gi culori. d a d sunt fertilizate. Cele rnai szunde au l 5 crn7 cu guler. dalia pompon cu involte.1 bin. dupP forrna flocea mai mare varietate.Sirbitoarea culorilor Aceste flori iktuoase ne hhti de la hceputul verii fi pin. Multe soiuri de dalii pot cultiva 8i in jardiniere sau lki. Indepartali frunzele ~iflorile. daliile sunt de toate nuanJele ~ o s i bile. pi apa s5 I rn Dupa primul inghef. pot aranja straturi din doar dous-treiI ' . amhand ProasPete Daliile involte au flori u r i w de culori intense I NDE SE PLANTEAZ~~? Daliile. evita~i efectele crornatice stridente. soi dasic traindicats fertilizarea cu azot. Este indicat5 fertilizarea cu solu~ie avand con~inut ridicat de potasiu la imbobocire pi. Acestea se numi's li dalia de recunosc dup5 mijlocul gal. Cei csrorai.

. sau dacl au deja lastari infloresc frumos pe teren slrac. Nu are importanp ca se vad lastarii. Daliile se Soiurile scunde de dalie cresc dezvolta cel rnai bine in locuri bine In jardiniere sau Iki. I 1 a Nu alegei tuberculi moi sau zbarciti. la care adaugati utin sairt denaturat. Tuberculii se vor aseza In Iizi. Luminl natural&. ferit de Inghet.a Din aprilie cump&ra$ tuberculi puternici. tasat sau umed. lungi. . florile moi sau rinite. lasbnd numai bobocii. o data cu primul inghet. Necesita sob tuberculi ambalati tn pungi de 1 bine fertilizat. Controlati plantele regulat ~i stropiti-le cu solutie de sapun lichid. de pe care se vor tiia frunzele. Nu cumparati a Sol permeabil. Ved preveni astfel Imboln5virea plantei. . lada se va tine Intrun loc uscat. daliile sunt deseor I ewrclre de paduchii de frunzg. se vor colecta tuberculii. Diluafi 30 g de sHpun lichid fntr-un litru de ap5 calda. La imbobocire. constants. Insorite. Pregatifi temeinic PRIM~VARA31VARA Toamna. Nu le sadifi Inainte de jumatatea lunii mai. pe strat de turba sau nisip. aerisite ~i ferite de vant. Daliile nu plastic. pentru d daliile sunt sensibile la inghet.

ir~~~aurird iimoio3 pip uyds (iprp~03 ~ 0i3 ~ s y .1.1 n .rr: . .. . .. .

.

Gra'dinirit iscusit i 1 ilaToamna. special construit In acest scop. Primgvara tbrziu sau vara devrerne.i pars trafi-i Cntr-un Ioc intunecat. tari. DespGr$ifi bulbilii de bulbul-mami $i plantafi-i separat. dezgropati bulbii.iil I Hantare c tot an ul 1 Reducerea capaclWfii de inflorire poate f i cauzati de proliferarea excesiva In cursul anilor a bulbikrr mici (bulbililorf. PRIMAVARA Fertilzare 9 cvriipre Dupa aparifia frunzelor diluati ingrg~irnhnt lichid in udafi apa de udare ~i plantele. Plan_@$-i hediat sau pastre1 a? S&r& sab lrmbrl moderas i n regiunile cu clirna calda :plantafi lalelele T penurnbrg. I 1 I ISBN 978-9€346092-8-1 . Lasafi intacte frunzele. e Dupl h M m rkrtfilbv abundmt lakl&a & i strat 'mmfngr. Dulkj uscarea rece $i frunzelor. Dulkj Tnflorire. Dupa cumparare. ~i pune intr-un loc fntunecos. plantafi bulbii irnediat.Aflnafi adanc 5i jncorporafi pietrir fin sau nisip 'in solul tn care apa stagneaza . pans c8nd se ingalbenex. fertilizafi Inca o data lalelele ramase in sol. Dup3 infforire puteti dezgropa vasul de plantare. n trwo@rgllos. Lasati lalelele s i se retragi. Plantafi noi plante In strat. indepartali parfile ofilite. algturi de bulbul mami. VARA DEVREME Dezgropare sau fertilizarc Dup2 ce frunzele s-au v e ~ t e curafafi-i de pdmant . uscat. mmpgrsrfib u w JnZitopi. dupZi uscarea frunzelor.

n V . n .n EZEA ur ii E U I P E J ~ui aBunuurw I J O I ~ u V .

I m di2 H.si siibiuye. A~terneji amestecul intr-un strat de 5 cm pe fundul gropii. I' -L 7 . In grzdinile de la p alii i Soiul Butterfly Gladiole pitice frecvent dalii scunde i~ ce se armonizeazi cu acestea. la distante de 20 cm 3 4 Depuncji cu lopee rartul pHmantului peste bulliS"$i presafi-l cu mlna.. flori denurnite . ~lantapi-le fundal ~i dupZ ce florile s-au trecut n in dernult. .I/ 1 I Exist2 o adevirats renqtere a popularitarii gladiolelor. brurnarelele anuale gi pufulerii albastru-violer. furca 9 tutori I '171'. Soiurile Butterfly sunt rnai scunde gi rnai grafioase. PLANTARES1 INGRIJIRE ACCESORII: P bulbi de gladiole P fSinS de oase D paic Ci compost P plantator. gi sunt dispuse pe tulpini rnai b atrat.7 I Gfadiofefe. Udafi binegi mukifi solul cu p i e . 2 - PLANTEAZK? Planmi in groapti cel pufin 8-10 bulbi apzati c vArful In u sus. " Elecan~a lor . Amestecati pamdntul extras cu trei lopeli de compost ~i o ceagcz de fain3 de oase.I . florile lor sunt multicolore. cu flori uriage. sunt &le rnai delicate. Gladiolele-papagal au o indfirne de 60-80 cm n~talele Gladiole. pot dep%i inalgimea de 1 m. se pot sprijini. cu rnarginile *or ondulate. mqcate q ' . sau in rniilocul forrnatiunii de La pu& gladiolele sun[ plantate de preferinpa llngii garduri. Varietate bicolo~G Sub gladiole aratii bine criiilele. i lor superioare a&ni : flori ei ingrijigi-v~de plante unui capigon. UNDE SE corespunzittoare de acoperire a Gladiolele pitice. Frunzele gladiolelor in formi de sabie orneazs stratul Florile lor au un aspect judug in rupuri rnai mari. D a d le cultivagi pentru flori Gate. flori majestuoase. Gladiolele in pot fi irnpgr~ite patru grupe. Sapati o groapa rotunda (0 60-80 cm) cu addncimea de 20 cm. de care. la nevoie. este rnai simplu d a d le plantagi intr-un rind. de 50 cm. pot fi principafuf pmct de atracp'e al gra'dinii. Planta~i Pntotdeauna gladiolele solului.\ L \< .i: l Plantaji gladiolele la inceputul lui mai. dalii. i . Gladiolele de edinii.rP . Afdnaji fundul gropii cu furca de sipat.

a Nu cuw@ra$1$uBi moi. bagat R d rime. Stropifi plantele contaminate cu pesticide. Varfurile Ustarilor sunt deosebit de msibile la ger. Plantqigladidele la tnceputul lui mai. smm a Tliafi gladiolele pentru v a d doar dupti ce primele doua flori ale inflorescentei s-au deschis.i pe cei mai mari. de aceea. imersafi bulbii timp de dou ore intr-o solufie dezinfectanta. Sprijinifi cu tutori soiurile tnalte. care sug reaviin. muceglifi sau emtarninagi ru Mlnare. fnaintea Fnfloririi amestecati In sol ingr%lminte minerale. r u m m bulbi tari. I I Tripgii gladiolelor sunt insecte de 1 mm. inainte de plantare. r e w i r h i l b hcolf ifi. frunzele la lungimea de 5 cm. inflorke dacl la 10-14 zile plantafi cAte un nou grup de bulbi de gladiole.CARTEl Gladiola GRUPA 8 7 3 . Dezgropafi plantele. cerinple lor de nutreie sunt mari. pun~eti-i sub sticll. IBs6nd in urma pete argintii.A W E . Bulbii nu tolereazr apa stagnata. dacl este necesar.l1 APROVIZIONARE Puteti prelungi perioada de F B$ e mai uniform gi au o n Im i stobilitate mai mare T locuri n hsorite. a florilor ~ia bulbilor. tntr-un loc ferit de tnghq. volumim-Qi. odata cu trecerea tnghefului. S parmeabil. Curlmi bulbii )i @nl la plantarea din primlvaril H s trati-i in turb. O IMP ABllMP SRL W-M-10910 ISBN 97&Q6%8MW-E1 . seva frunzelor. a Primhara. I I I 1 Brocurati bulbii din tirnp.

-v S- 8 & se preteaz5 ca flori t5iate J ingrijire simp15 Id florile unor soiur sunt padurnate I .CARTEA PLANTE CU BULB1 -- GRUPA a 7 Narcise Clopoteii lor aurii vestesc primivara I '9 h .

.

Parfile ifectate ale plantelor se Si se distrug. cu aripi. dezvolta bine i n locuri luminoase sau i n penumbra. e Narcisele ramin proaspete PRIM~ARA TlMPURlU (1 timp indelungat. Daunele produse se reflects i n faptul ca florile incep sa sc1ipeasca i n culori argintii. se brunifics. deoarece i n cazul depozitarii indelungate se usuci. In solurile cu a p i stagnanti bulbii putrezesc.Gridinsit iscusit puternici.. '4 I .ntele impotriva dZun5~ r i l ocu insecticide. d a d se culeg inainte de a inflori ~i se Tnfisoari in cdrpa urnedi. mucegaite sau patate. VARA TlMPURlU Tripsii sunt insecte mici. astfel tin mai mult. tulpinile se vor t i i a dimineata. . Protejati . I . Daci solul este umed. moi.S permeabilitate buns. apoi se -filesc. A se planta &t mai repede. Nu cumparafi niciodati plante uscate. se aseazi pietris de drenaj pe fundul gropii de . r O IMP ABhMP SRC . .

.

5e bruniflci. CARTEA GRUPA~ 8 Gridinririt iscusit I + Cumptirafi plante cu bulbi puternici.-I- ' \I< g'%+-. In stratul superior al solului se amesteca comPost sau f i i n i de oase la o addncime de 10 cm. deoarece in cazul depozitarii indelungate se usuca. Daunele produse se re W h faptwl cci florile ? Q IMP ABIIMP SRL ISBN 978-963-86092-8-1 . pans ce se usuca singure. apoi $i tulpinile i n apropierea solului. apoi se Ofllesc. rnoi. in cazul florilor pentru vero tulpinile se vor taia dimineata. --t - . se a~eaza pietri~ de drenaj pe fundul gropii de plantare. cu ari I. Daci solul este umed. Narcisele rtimln proaspete timp indelungat. VARA TlMPURlU Curafirea Daci avefi nevoie de loc de plantare. Pirfile i n f a a t e ale plantelor se taie ~ise distrug.d n d are loc plantarea . A se planta cat mai repede. Tdpsli wrrt insecte rnici. In solurile cu ap2 stagnant4 bulbii putrezesc.-. in a Pngr4ire tot an of Prelucrafi bine i n p i m d n t substanfele de imbunitifire a solului. Nu cumptirafi niciodati plante uscate. So1 cu permeabilitate bunti. Fiecare soi de narcis2 se dezvolta bine in locuri luminoase sau i n penumbra. Protejati piantele 'impotriva diunatorilor cu insecticide. Tiiafi florile ofilite.i n locuri uscate ~i reci. scoatefi cu g r i j i bulbii din straturi. I m p d sclipeasd I n arlosi argintii. PRIM~ARA TlMPURlU Culesul Frunzele se pe tulpini. rnucegaite sau patate.Narcise . Depozitafi bulbii pan3 toamna timpuriu . VARA TARZIU Plantare si cotnpletare cu substanfe nutritive Bulbii se planteazi i? august-septembrie. astfel tin mai mult. dac2 se culeg inainte de a inflori ~i se infa~oari carpa umeda. d u p i ce frunrele s-au uscat.

.

B h d q e l e scliphd 2a culorile violet.Ruby Giant" contrast& pucernic cu culoarea galbenz. conua unor sume minore putegi achizijiona mulre plance frumoase. Pdgygy & n h Wele pi b h d u p ~~ . Florile in formi de pfilnie sunt dispuse pe codije scurte. altfel brandugele nu vor mai Fnflori anul urmator. galben gi db s a t primde flori ale primiverii. Se potrivesc excelent cu alte flori de prim& v d . de exemplu a mahoniei. de exemplu cu sthjeneii (Irs reticdata) sau cu ghioceii. galben ~iviolet. UNDE SE PLANT-? Plantele de prirnzvarii nepretengioase se pot planta oriunde In $dink Plantaji bdndugele in iarba transformand astfel gazonul in pajigte cu flori. plantali bulbii ~iagezati la loc segmentul be bazdn. plantati brsndqele sub tufe hfloritoare. 1 CE SE P L A N T E A ALATURI? ~ E k t u l bdndqelor este cel mai impresionant. rnai thziu.. Culoarea violed a soiului . Presati u p r pamintul cu palma. Conferiji o noti de vioiciune gkhii alpine cultivhd aici b r h d q e in culori pregnante. Astfel a q t i vestitori ai primaverii pot Infrumusep balconul sau terasa. Plantati-le in straturile de plante perene pentru a colora suaturile i n 6 de la inceputul primiverii.1 I Canferiti wloare gazonului cukivdnd pe el branduge. Mulgimea de flori disuage atenfia de la ramurile hdgoale. d a d sunt asociate cu flori de culoare asemhiitoare sau fi mai intensi. In care brhdqele sunt selectate potrivit culorii. Sofranul iliric albastru-ldntid (C. Bogjia cromatid a soiurilor este impresionand. ambelor fiindu-le caracteriscice multicudinea de soiuri si culorile sclipitoare. Planwi bulbii cu varful in sw. Fmnzele de reg& v e ~ i sunt lungi si ascugite. CumpiXhd 'In septembrie. plantate in grupuri aspectuoase dispuse printre pietre decorative sau tncaddnd b u d ~ mai mjci i de s&d. pachete cu exemplare numeroase. pot fi inlocuite cu flori perene. Alte Tngrijiri nu sy@ necesare.sunt flori in culori intense: exist5 flori in nuanje de alb. ~ & n a . Depunep in ea cornpost maturizat. A c w r i $ bulbii cu restul p2irnantului. Petalele unor soiuri sunt ornate cu dungi pale. U&$i gi muk@i mlul cg 4stratde5crndesma@ m&runtitii. Primzvara dwreme. denumite gi crocus sau p b . 4A ' . ch'ysanrhus) sunt ihd%ite datoritii infloririi lor Pndelungate. Florile b h d q e l o r silbatice sunt mai suple ~i mai mici d e d t cele ale soiurilor de gridinz. Brindugele pot fi divizate i n dad categorii: b d n d q e de griidini gi b h d u g e sabatice. C Srdrd- . Brindqele timpurii. Brindqele. 1 2 strat de p&m&nt 4cm gi de amestecati-1cu acesta. T3iaJi un segment de gazon. plantagi b r h d u in ~ vase gi ghivece. rommasinianus) ~i~ofranul timpuriu galben-auriu (C. 4pa# o groapB adnca de 12 cm. Cultivaji b h d u p d e in compozirii multicolore sub arb+ cu tiunze &dimare. Florile hibrizilor de sunt surprindtor de mari. NU tundeli iarba pana cdnd frunzele nu s-au retras. pentru a-l me&irii reaAn. rrJirimea ei depinde de nurnarul bulbilor.

Lasati-le d creaxi nestingherite. Soare deplin sau umbrll moderati. sau cu listari wrzi. separafi bulbii mici (bulbilii) ~i replantafi-i. S dezvolta optim $1 e sub coroana tufelor sau a arborilor. deoarece numai astfel din bulbi se vor dezvolta flori din nou.. Plantati brlnduscle totdeauna in grupuri. eventual pitate. I .Gridinirit iscusit . iarmpgrafi bulbi tari. rotunzi. r . Udafi plantele pe timp de seceta persistenti.t J Proiectare In aceasti perioadi apare catalogul de toamna al serviciului de expediere prin pasti. y g . Respectali adincimea (5-7 cm) ~i distanlele (5 cm) de plantare $iin cazul in care plantali bulbii in co~uri. Amplasafi intre flori morigti de vdnt. Plantafi florile de primivari inainte de primul ger. - - 7 li In perioada de plantare. (nIfngrijire tor an ul - - Nu taiafi frunzele brdndugelor. putefi proiecta pe indelete. I Planfat? TOAMNA DWREME Zoarecii de camp Si soarecii de casii maninca bulbii. Perioada ideali este inceputul lui septembrie. PRIM AVARA Protecfie p udare Mierla poate deteriora brlndu~ele galbene. - 8 CU pirfi mucegiite sau putrezite. . . fn locurile de plantare cu api stagnant3 (sol compact) amenajafi un strat de drenaj din nisip sau pietri~. . deci. Depunefi in groapa de plantare pufin compost sau faini de oase (dreapta). Sol permeabil. fnmulfire: scoatefi din pimdnt bulbii. 0 protecfie eficienti este asigurata de coprile de plantare disponibile in magazinele de specialitate.

.

m u ap ~ o p a d a p w m q p s -!lOJ.uEl !mnN !S .d mw y z v m m d .yui eam!euy a ~ b ~ o a3a..p a u au!q em! es lol!msnw y p Anarwap p4!zuny rn 'aleu ~ o amqoqq a @ p o d m q d .IOU "3 ro1pSnq~e ~ n ! p u !!j!zoduiw e[euaun !lalnj .1eoaa wl 3s 33 aapadal aueoj p q d q r a~eod as #nqm H uoqre qns ! -efmn%!s ns a f i u a p ! ~ e m u a d c d ~uj as % euneaploluj !msnur $mmlj m !!qlnq 1 u W !$ladow 9 '111:.uxpape n:.d l S snunrcl.tog ns . .em~wpd . ui !!uy alas n! '!eur-a!~pde u ssaro~uy y !!mdur!~ alas :pn!os aqnur FUI Jsaqasoap a s '1![!~8u$ ap n~dur!sa11eoj luns 'aqp nes alalo!A 'lol!3npJIs -rulseqp '!lmsnur ap al!JoId .p a q alalueld ! ea1sa3e a r l u ~ S t$ums!p amareo o p u p ~ ~ d appl '!msnur !rnIa@ p y a <3w FUI ~ n d n ~y ~ ~ m s n w !! ! uS -uqd m ~ palw d as peq q Ile1~1d am+ ~1 !JOp 30laJ E!UoULlV . 3sa3npls ap !.eresaDau eu!urnl ap aun -sp EA 'loT!roqn !!Tll.ajnq> azuny n3 lnlos !Iplnw iepn edna ' p s s w n i as gs !Z a#!w as nu ys eiswe ej 1% efe ulaugwed '(Eq01!-" . 01-5 ap eaw!xlepe el ' ~ 01-S'L ap aiue) 3 -s!p el 'sns u~j!tnxe Inpgn ns l y n d n ~u~ !!qlnq !lexue.TOP aqe ns !msnur p q !msnw ap a p o u nuna-uaq -nose empm!~dap ammu!ru -p3 !.!!Pol -rod aJ!asad alapl!9 n p o r r o d ap aluenu a p ~ p a j apcIxup ~p wm!Jdap q w m n o UJ -9@*!=nu"""9W aq@ !JOU n3 !nln!os apleds uj !$elmld @uap p e p a~ue%ala m o j aIa !S rj a .auaq$I as~sreu Q m !! S .) wuob! urud qns ale1 -mid anseqp lo^ ru a ~ a ~ u e l d ps&a~m?du @ q o ErajO a mpo~rod appl ns a p m aeod as aJo1m!q !.

Dau rezukte bune la folfs- ~~ cumparati bulbi rnb (putrezifi). -yt m Cumpirati toamna bulbi Soare. patafi sat acoperit. W ~ : Y * I I GRUPA 8 ' I( . Uscarea frunzelor Dup5 inflorire nu tHiafi frun- IWPbe-1 OQ.11 ISBN 97M@WW!-8-1 . Prim& fertilizafi solul cu compost. . / Docrorul planrelor TOAMNA TlMPURlU Pentru inmulfire divizafi bul- 1 Tirnp de 3 luni p&rtrafi-iR lac intunecos ~i rece. . Muscari nu agreaz3 Tngr' gamintele minerale. S 1 cu humu5. o . ffi%~@abil. lurninos ~i rkoros. insa poate fi plantat gi in penumbra. In locuri insorite tnfloregte abundent.Muscari ~ . apoi in loc lurninos ~i racoros.

.

Purity". contagi pe o inflorire mai tarzie. aceste flori igi deschid bobocii ~i in sezonul estival. Coloritul lor variazi de la alb. In regiuni cu clima asprz. dt gi la culoare. dar gi .. iar dintre soiurile cu flori tnvoalte . in funcgie de perioada de inflorire. sempervirens) sau ghdrifele (Arabis caucasica).suaprins. anernonele trebuie plantate in straturi. unde se pot dezvolta cu adevsrat. I I Uda* cu jeturi upare de aph.. cu corofe florale I cufori n intense se mla'diaza" I v tul de prima'& fin n h PLANTARE $1 ~NGRIJIRE ACCESORII: O tuberculi de anemone 0 cazma 131 compo: 131 ingra$amAntchimic complex 1 - - Anernonele infloresc in culori vii. Totodats exists gi soiuri speciale. Merit5 atenfie in acest sens . D a d ins5 plancagi tuberculii in ghivece mai tiirziu. dar corolele lor in form5 de ceasd sunt rnai durabile.si albastru. roz ~i rogu p h s la violet . Brigid" sunt serniinvoalte. precurn gi albul .. Printre soiurile cu flori simple. serniinvoalte gi invoalte exists dteva arnestecuri deosebit de populare: Anemonele . Florile anemonelor . iarna pastrafi tuberculii in locuinja. Frurnusegea fragils a plantei este reliefat5 de pansele gi flori de nu-m5-uita. Fkte drept.De Caen" cu flori simple. Dintre plantele cu bulbi putegi alege narcisele albe. fn perioada lor principals de inflorire anernonele forme& in gddini alpine o pat5 crornatid de efect pregnant. I S o i d . in form5 de ceascii dispun de toate nuangele culorilor speciei. Florile cu cenrrul negru gi tulpinile viguroase arnintesc de florile de mac. lugca de culoare crem (Omirhogalurn urnbellarum) sau hiacintoides (Hyacinrhoides I hispanica). atat ca forms..Hollandian rogustacojiu.. Soi db alb. UNDE SE pLANTEa? D g i frurnusejea lor le aseamsns cu florile de drnp.Don Juan" ro. Plancele crescute in prealabil sunt excelente pentru plantare rapids in ciubere ~i Ihi de flori.Asemenea unuf camp de macf Anemonele fkrmeca'toare.. deoarece confin subPtan9 ce iria pielea. D a d le cultivafi pentru flori Gate... Produc o irnpresie ferrnedtoare anernonele indilyhdu-se deasupra perenelor scunde.Lord Derby" albastruviolet. ca de exernplu lilicelele (Iberis 5 Anemonele sunt flori tlia* aspectuoase. Varierate semiilnvdra' . Tgiaji-le #I ingrijifi-le cu rnanugi. anernonele pot fi plantate . flori cu bulbi inflorind primgvara sau perene de v a 6 tirnpurie.Hollaadia" AlPturi de anemone se pot planta. cu flori de asernenea foarte diverse. Alege~i-le loc protejat In un straturile de flori sau de bordurii.St. .si in straturi de legume.Rosetten roz sau C.

/ p r o m contra gerului Cea mai adecvata perioadi de plantare a t e toamna daci asigurafi anemonelor o parts de g r i d i M =Id&. Flwlle pot impodobi straturile de vari timpurie.u& a v h d un loc protejat orneaza stratul pan5 la plantarea altor flori sau legume. lobate 3 palmate. Si tn =st caz mlul trebuie mulcii cu f r u m i ~ ) @ wu ramuri ~i frunze wate. protejat8. PRIMAVARA Pkntp* gi f ~ t j l i z a r e I I Anemanele plantate toamna Tnfloresc mai tdniu: C mai'n iunie. Diunitorii pot f i eliminaji prin capcane de bere sau garduri contra melcilor.Anemone braarnarl r ~scusl r J I LUMINA Sl SOL Toamna devreme cumpirajl Wberculi mark Wi pi glan@&d &it mai curand. I i . Anemonele nu rezista la inghef. I?rprtmim. 11 TRUCURI e Plantati anemone in fata umei borduri de dmi~iri. Adunafi diunitorii pe vreme ploioasa sau seara. Tntr-un loc uscat $i ferit de inghe$. Toamna scoatefi tuberculii din sol. a drisar administrafi n plantelor compost ~i ingri$irnAntcomplex. Tuberculii pot fi scqi din sol gi p&strati iama in loruin@. 1 )octorul planrelc I Plantare $. I lelcii consurni cu nesaf frunzele fragede. -@- J 1 TOAMNA ingr~j~re an ul tot .

.

ovale 8i lucioase. Ele au tonuri mai intunecate sDre vArfuri sau margini. ca de exemplu alsturi de intrare. Reinviorafi cu dalii-pompon Steluple cu ?&$me mijlocie. Dalia-pompon cu flori globuloase aparfine daliilor invoalte. Dalia cu floarea ca mingea este ruda daliei-pompon. diametrul floriior sale nedepQind 4-6 cm. Cu d t w a 2 em. terasei. Florile in form5 de minge gi tulpinile drepte ale daliei-pompon atrag irnediat privirile. Pute~i realiza un ansamblu aspectuos ~i asociind-o cu gladiole gi pofian.. Din aceasta cauz5. fiind dispuse asemenea piglelor pe acoperig.7 cm de ps ndnt ~iudali-i abundent. Frunzele msrunte. C h d celelalte flori paesc ~i se ofilesc. merit5 un loc foarte vizibil in grsdina. Dalia-pompon se pouivegte de minune prinue florile anuale plantate in covor vegetal. pregatifi pan& la addnrimw de 3Qan. feitlilifizafi-l cu 5trrYtul: &nafi-l Plantarc: in rnai.-->rculii cu mug^ in u . cu sol af3nat Si bogat in substan~e nutritive. vesele Dalia-pompon este o ~lanta' popdari de vad. ca de exemplu Aster amellus sau piticul Aster dumosus le sunt daliilor-pompon excelente plante de companie. ilnfloregte bogat in toate culorile. Ac&i tuberculii ol un sm* de aproximativ 4. goale pe din%untruincadred frumos florile. fie acestea cr5iie. Dalia-pompon cregte ?n formi3 de &. Wlulcijj solul cu scowfa&mn$ita de arbwe. p&le5i sau verbene.Porn poane culor. daliile-pompon color e d din nou stratul! Chd daliile aw creecut. 1& p t & d n i inaihte. Cu exGpfia albastrului. dispuse pe tulpini puternice. Petdele se rbucesc in mkurP diferitg i n s ~ r e interiorul florii.. PZanW . nenurniiratele sale soiuri avind in comun cu strZimosul provenind din Mexic doar sensibilitatea la hghep Frunzele gi florile sale cad victim5 primului inghej. in gddina de fafa& in apropierea balconului. Pedele sale sunt la fel simetrice. dagropa~i tuberculii i n d inaintea primului Pnghe~ gi plstraji-i in locuinp. dar dispuse mai lax. 5 I Dalii N Bod ca mingea . hainte de primul inghe tiiiati daliile la 10 cm de sol $i dezgropati tuberculii. i fg i o distant3 mi n i etila mare & riromi patru p r i $ le@$i-i ur bn wur. inflorind indelungat. addncimea de 10 s la la d i i r q e de &te . Daliile-pompon. Dalia-pompon este rezultatul unei amelior2ri artistice. Pastrati-i intr-un loc ferit de ger. UNDE SE PLANTEAZ~? Plantaji daliile-pompon pestrife ?n straturi expuse intens la soare. 40 cm. Pratejqi mugurii de meld. cu flori dmdente. In grupa daliilor este considerat2 o varietate cu flori m h n t e . sau l i n g locul unde obignuiji s5 v5 relaxagi. 3 4 stratul de plante anuale. a v k d flori mari gi de asemenea sfkrice. ceea ce evid e n ~ i gi mai pregnant forma d sferid a florii.

Dupli ce risar. Evitati tuberculii rau uscati. - I . a Nu cumpiirafi tuberculi~ sn. Indepirtafi regulat florile trecute. D a d observafi d plata e contaminata. intr-un loc intunecai ~irece (dar nu sub 7 "0.- Gridinarit iscusit :. . pentru a asigura o tnflorire abundenta (dreapta). astfel planta va avea mai tirziu mai multe flori. pregetifi straturile intr-un loc?ncare nu stagneazl aerul fierbinte. rnai mulfi cu tuberculi carnqi. . ' P vreme secetoasil menfinefi e reavan solul daliilor. a Daliile infloresc mai devmme dace i n martie sau aprilie sunt plantate in ghivece.:+-c- CARTEA GRUPA 8 12 . Pastra1i-iin turba sau nisip. Pot fi transplantate in gradina la finele lui mai. Fi LUMINA $1 SOL a Soare. . I . L ' Paduchii de frunzi sunt insede marunte ce sug seva tulpinilor. Scoatere din p&m&ntJi pdstrere Inainte de primul ger scoateti tuberculii din sol. Incorporati in sol mult 11 TRUCURI Cumparafi rizomi volumino~i. netezi ~i tari. a Taiafi primii boboci de pe tulpina principals. stropifi planta cu o solqie de sipun ~i alcool. cu verful lastarilor h sus. 1 i" : 1 Piantare a n d se poate deja lucra in grading. Prin frunzelor ~i pot aceasta sllbesc planta ~i rtispandi $i boli. Plantafi tuberculii dupi mijlocul lui mai. Daliile-pompon necesita cel putin pse ore de soare pe zi. a 501 aftinat. permeabil.. - . udafi-le cu solufie cu ingra#rndnt lichid. .

1 : ' Begonia tuberhibridi Culori intense in bcuri urnbroase I .

Cele mai importante sunt: . Begoniile p h t e (grupul Flore pleizo pendula) au flori de 4-6 cm ce se dezvoltai pe Iktari lungi. begoniila pot fi atacate usor de boll micotice.Nonstopn. inclusiv referitor la mikimea florilor. Din aceasd categorie fac parte begoniile cu flori asemhitoare cameliilor. I - d--- . .FimbriamW petale franjurate $i .Happy Endn p . Dupa uscare indepartafi frunzele $i pirnintul. -.Diferengele P n cadrul categoriei sunt In mare identice cu cele caracteristice begoniilor cu flori uriqe. Exist5 soiuri cu tulpin5 erect5 p soiuri cu tulpid i pendentil @end&).Marginatamcu cu flori dantelate. cu frunze ashetrice pi flori hflorind toad vara.Memory". Diameuul florilor begoniilor tuberhibride cu flori mici este de 2-4 un. C2teva soiuri se remarc5 ~ r i n prezenp unor flori bicolore.. . . udatl numai solul. Din acest motiv. Pute~i planta ?n de balcon situate la umbd soiuri de begonii erFte ~ipendente deovotrivL fotodatg. I I 5 &PAWw Dezgropalituberculii dupa primul inghef. - UNDE SE ' ' ' a ' 0 caracteristid a begoniilor tuberhibrida este d sunt foarte sensibile la inghej p prefer5 i penumbra.. cameliilor sau garoafelor.. rece $i uscat. De categoria begoniiior tuberhibride cu flori urhp apagin soiurile cu flori avhd diametrul de 14-15 an. . Culoarea lor poate fi alb& galben5 sau portocalie. In categoria celor cu tulpini erect5 se manifest3 dikrente puternice. Soiuri recomandate cu deosebire sunt: . Begoniile tuberhibride cu flori de mirime medie (grupul Muldorn) au d i i e t r u l florilor cuprins Oltre 5 gi 9 cm. Hibrizii cu flori mari au o tnafime de aprox. .Marmorata" cu flori bicolore. Piode sale amintesc de florile trandafirilor.Giganteam. pentru a m p h e $ copuri se preteazii mai bine soiurile pendenre. I d j h e a begoniiior cu flori uriqe variaz3 Pntre 25-50 cm. Begonia tuberhibridii se clasific3 potrivit constitufiei sale. F+e gi idera le asigurZ un h d a l verde linistit. PSstrafi-le intr-un loc intunecat. L - I b a d frunrele sau tulpinile raman umede.F Culori superbe tot an ul 1 PLANTARE 51 TNGRIJIRE I ACCESORII: U tuberculi de begonie Ll parndnt de flori CI y u r C3 ingra@rndnt lichid U par de 60 crn U ghivece de flori (010 cm) 1 Din tuberdii rnaronii pi p a q i ai begoniei tuberhibrida apar l%mi moi pi c$rnoyi. Sub ~rbori begoniile pot avm e f d unor pete m m a . precurn pi grupul . dar gi in toate nuangele de ropu. dar dantelate.Cripsa marginata" cu flori simple. nu si plantele. CE SE P-~TURI? Asociqi begoniile niberhibrida de asemecu $lame ce p& nea penumbra. Toate soiurile cu tulpins ere& se d m l d excelent ca plante de barduri. 25-50 cm. Begoniile cu flori mari (Grandiflorn wmpacta x) au diametrul florilor de aproximativ 10 cm. iar t d p m e a plantelor de 15-20 cm. in locuri umbroase. i fniileea lor a t e de aproximariv 20-30 cm. a&nf tori.

forfafi in locuinfi tuberculii de begonia. Plantele vor Tnflori intunecat ~i dupi cdteva siptimdni.. i n lazi de balcon sau locuinfa intr-un loc rece.. . . TOAMNA Pastrare Tiiafi tulpinile rnoi pdni la inilfirnea de 5 crn.. VARA lngrijire Udafi ~i fertilizafi sisternatic. cu o soluJie contra ciupercilor. inclusiv dosul frunzelor. apoi curifafi tuberPlantafi begonia tuberhibridi culii.. 'I- 2. . ciubere.-.* 1'.. Pe fa@ $i dosul frunzelor. I I Begoniile pot fi atacate de fainare. precurn ~i tulpini pe apare o peliculi albicioas2. hdepirtafi imediat perfile infestate. . Dezgropafi tuberculii irnpreuna cu pimantul lipit de acestia PRIMAVARA 00s). . &-A. aseminitoare pudrei. indepirta~i florile ~i frunzele I:. .. .I Gridinirit iscusit r - - "' L - hgrijire tot an ul IARNA TARZIU Foflare In februarie sau rnartie. . ferit de inghef. Repetafi stropirea de rnai multe ori. . Lisa$ parndntul s i se Plantare usuce. StropiJi planta. Punefi-i la iernat i n in strat.

.

&en van der Mark" au petale rogii cu rnargini albe. sunt flori semitirnpurii. Aceste lalele se pot planta pi in grupuri neregulate' stran turi de perene gi la poalele arbqtilor. bdepirtaf i frunzele numai dupa ce s-au uscat camplet.. Au luat nqtere prin Pncruciparea de soiuri simple. extrageti bulbii din sol. bulbii pot fi scosi sau pot r h h e in sol. . unde creeazi o pat5 cromatid de efect.Negrita9'fnflorqte fn nuanfe neobisnuite (violet-negicios) pi &tarten (petale purpurii cu margini albe. Lalelele Triumf. UNDE SE PLANT^? Lalelele Triumf se pot planta deopotrivi in straturi cu forme regulate pi neregulate. spre exemplu. Sunt soiuri biwlore. V5 putegi delecta cu tonalit?idcromatice d d e asociind. fn cele ce urmeaG prezen&I -dteva soiuri fndrwte. Lalelele Triurnf se caracterireazi prin petale cu marginile de culoare diferitri. soiurile ropii pi galbene "Djakarta" sau . mai puyin albastru. timpurii pi t k i i . despsrjiti-i de bulbii mici ~iapoi replantali-i. Florile lor sunt mai mari pi tulpinile mai lungi d e d t cele ale soiurilor timpurii. Obyinefi o compozi9e de tonalitate rZcoroasH asociind soiul violet-alb ... Dup5 ce infloresc. raistente la v2nt si vicisitudinile vremii. subfiri). intre altele..LaleleIe Triumf.Dreaming M a i d cu florile de nu-mi-uita albastre.New Design" are flori de nuan55 roz-pal 8i frunze cu margini albe. sunt plante qor de hgrqit. spre exemplu soiurile .Abu Hassan" gi ..Garden Party" este un soi cu flori roz pi galben-pal fn proporfii egale... Pe rnasurh ca intensitatea infloririi scade. Un efect vesel se poate realiza prin plantarea amestecat5 a soiului de lalele .. Alege~i unul sau dou5 soiuri gi plantaji-le fn num% mare.. de aceea diversele soiuri se ~ oasocia t bine intre ele sau cu alte flori. a v h d o forrni de pocal. .Broadway" gi .Kees Nelis" cu panselele. cu tulpini viguroase. de o fiumuse~e cfasici.Burning Heart" cu viorelele.Djakarta" au petale rogu-inchis p rnargini i galbene.bu energie pentru Tnfloririle Soi cu duroe q i i . INu le taiafi verzi deoarece cfrunzele alimenteaza bulbii .. . Lalelele Triumf existi P n diferite culori. Dup5 inflorire frunzigul lor se veptejegte repede. pentru a obfine un wvor de flori elegant. sau in ciubere. Pute~i masca frunziguI lalelelor P ofilire prin plantarea de flori n vcatice. iar . . Exist5 in tot felul de nuanye. Lalelele Triumf arati bine gi in IZzi de bacon pi ghivece. Lalelele evidentid * precizia .Union Jack" (alb gi rosu). geometrid a straturilor regulate.Burning Heart" (galben pi rogu) sau .

a Lalelele se pot forfa iarna. Toamna. Cu cat locul in care infloresc este mai ricoros. separati-i de bulbili ~i plantali-i din nou. L)ocrorul planrelor PRIMAVARA TARZIU I Scoatere din sol $1 Plantafi lalelele Triumf In septembrie sau octombrie. atilt planta v&% & . bogat i n substanfe nutritive.-A ~ ~ m cumpara$ buW & n a QJ lrPde tari la palpat. Ondepartati din gridini lalelele contaminate. Pete si aparitia unui strat fin brun-cenusiu. m u m b r i . vor consuma toate substantele nutritive ale solului. plantafi bulbii intr-un vas plat. xoatefi bulbii din sol si plantafi-i in ak loc.CARTEA I Lalea Triumf GRUPA 8 14 Grgdinirit iscusit %.Tdumf" suporta penumbra temporars. Prevenfie: indepsrtati resturile vegetale si stropiti cu solutie de coada-calului. ' ra~i bulbi fncolfiti te Soare. Interesafi-va referitor la soiurile cele mai adecvate Tn acest map.. intr-un loc insorit si ferit de dlvizare Taiafi florile trecute 00s). Scoateti din sol bulbii plantelor care au dezvoltat mai multe frunze dec%tflori. te So1 perrneabil. udap-i abundent $i duceti vasul in pivnifi. Dupi trei luni mutafi-i intr-o camera ricoroaa. Umiditatea excesiva poate pravoca putrezirea bulbilor. . Dad riman prea mult timp in acelasi loc. d r n q L Cu cat bulbii sunt mai mad. dar se dezvolta optim in locurile insorite. Lalelele hibride . intr-un loc mai cald ~i mai luminos. cu atilt Botrytis) cauzeazi Inca de la rasarirea plantei deformafii. te Pentru inrnuljire.

.

5 Primavara. indesate. inalti de 80-150 cm. dar in5lgimea sa este de doar 1525 cm. ca gi cele ale speciei Allium aflarunense. incorporafi in solul dimprejurul plantelor ingrS$arnantcomplex. fn stratul de flori planta~i specii inalte. UNDE SE P L A N T E ~ ? La soare. dtele grafioase. in timp ce Allium kararaviense are flori albe.Ambele infloresc din mai ~ B n in iunie s ~i au tulpin5 viguroas5. prirnii Ibtari. h a t 5 bine gi ca plant5 crescbd spontan. Florile mai rnirunte. Allium chrisrophii are flori violete ce apar in iunie si iulie. care cu timpul se inmulyesc gi formead un covor vegetal vast. de Indati ce apar . In cele ce urmead v5 prezentgm dteva din speciile de gddin5 cele mai populare. Allium giganreum este o specie Pnaltii. CI compost CI plantator CI scoaq3 m3runfita de copac D cazma Ceapa ornamental5 este distins5 cu un loc privilegiat chiar gi in cele mai frumoase grsdini. Se potrive~te deopotriv5 in stratul de flori.Unele specii sunt impozante. A h u m roseum se distinge prin flori stelate Iaxe. plancate in fagada stratului pot apoi masca frunzele cepei ornamentale. Allium moly (2: 20-30 cm) are flori galbene . fn gr5dina alpin5 cultivagi specii scunde. cu flori violete. Speciile scunde se disting prin culorile lor diferite. roz-aprins 8i infloregte in aceeqi perioads.si inflorqte intre rnai ~i iunie. In~lgimea sa Allium moly este de 15-30 cm. de preferinfa in grupuri de mai multe plante amplasate in fundal. in pofida faptului d este ruda apropiatg a cepei pi usturoiului. ceapa ornamental5 se dezvolt5 bine in mai toate solurile. ca gi in grsdina spontanii. & toate sunt d&it de aspectuoase. mai ales pe camp sau in liziera pidurilor. in5lrimea plantei fiind de 3050 cm.

Tndepirtati ~i disugeti bulbii contaminati. iar lanrele penetreazain W b i . ) Uoctorul plan telor I Lisaji frunzele s i se ing2lbeneasd astfel vor furniza plantei energie. pentru c i o fortifici RarnificaJiile florale arata flori uscate. Frumle cepei ornamentale Larva rnu~tei cepei ataci planta cauzhd rssucirea. 6 id14 4 as& rolul proaspit. Parazitul l~i depune ouile pe bulbi. Lisati pa planti frunzele cu miros de ceapi.CARTEA Ceapa' ornamentala' GRUPA 8 15 plantele cu flori puTine. Ceapa ornamental2 se p a t e utiliza ~i floare ca t2iat& Tiiaji florile d n d Tncep s i se deschidi. . degenerarea sau ingilbenirea frunzelor.

.

.

Dupa inflorire nu o mai tiiati.$d hcorporati In solul din iurul plantei hgra$rn&nt cornplex. tari. Daca efectivul plantei crege rnai incet decdt dorifi. c w diarnetru de eel pufin 2. 501 permeabil. bogat i n substanfe nutritive. Nu le cornpasta$.-. lnfigeti h sol sernintele brune. Prirnivara. penumbra. la lurnini ~i PDocrorulplan relor -I Chionodoxa se autoreproduce. In octornbrie. k dezvolta optirn i n penumbra. Pe vremea calda de toarnni se 'inridacineaza bine. <hionodoxa poate f i hwcata de infeqii bacteriene. Ondeplrtafi plantele contaminate Irnpreuna cu bulbii lor.CARTEk Chionodoxa Gridinirit iscusit I . mature ale plantei sau puneti-le la gerrninat Tntr-o tavi. Nu existi protecfie chimici. Cum@@ bulbi man'. deoarece sunt -ensibili la bolile miwti- Soare. sub coroana arborilor cu frunzi~ bogat.5 cm. - Pentru forfare. vara dewerne dezgropati bulbii. arnplasafi-le in locuinfi. Mu cumpara$ bulbi moi sau vatamafi. Desprindefi bulbii rnici 00s) si replantafi-i. Intr-un loc racoros. solul cu humus confine umiditatea necesara plantelor. 1 . trei. deoarece se poate inmuhi si prin serninfe.- GRUPA 8 16 . Acoperifi vasele $i finefi-le afari tirnp de zece saptSrn3ni. :. iar dupi ce apar lastarii asezafi-le pe pervazul ferescaldura. . care au In general mai rnulte tulpini florale. 7ii~ririre an ur tot Plantali chionodoxa toarnna devrerne. sernnalate de pete negre sau brune cu rnargini de alta culoare. Dupa aceasta. plantaTi bulbii i n ghivece.

.

~ofranul Riviera. pfranul violet-roz.YLHIY IH K t 31 I I Y U K I J I K t ofr ran C humus de frunze sau turba I Br. .albasuu (de exernplu. de exemplu Iha-caprelor (Cerastium romen rosum var. Grocus spxiosus este cea mai cunoscud specie de @nP ce inflorqte toamna. Plantafi ~ofranul toamns de 1 alea g k h i i . $franul albasuu-violet este sensibil la frig. c r i i galbeni. &d celelalte flori s-au uecut deja. Da& frunzele sunt expuse soarelui de primitvar:. ca gi in fap arbqtilor cu frunziy autumnal. dat i i gfidina alp& gi pe n EPzon. coroan5 (Crocus kotschyanus).. C ~ ~ C ~ L Fb e s e cultivat sativus gi in antichitate. purpuriude violet (Crocus medius). s&njenei sau bujori. parb a t ~igra60s (Crocus longiflorus). inflorind uneori f n d de la s@itul lui august (Crocus nudiflorus) gi gofranul violet-albktriu grafios (Crocus pulchellus). acolo unde v?i pute$ bucura de culoriie fermedtoare gi atunci. Planta hflorind fhii frunzi~ se fice remarcad cu deosebire tn s d cu p h t e acoperitoare de s l v+c o veni. columnae) sau 6 p u n k i p (Saponaria ocymoides). portocaliu $i infloresc P intervalul septemn brie-noiembrie. B h d q e l o r li se potrivesc bine plantele acoperitoare de sol. p G q (Fesruca cinerea) sau molinia (Molinia merulea). Dispune de o floare mare.. m h t e este p h i toamna &iu podoaba b o a s i a gridhi. B r h d u p grafioasii produce o irnpresie pitoreasd asociad cu crizantemele galbene si cele de Plantaji bulbii. Pentru 1 kg de $ofran sunt necesari - UNDE SE PLAN TEA^? $ofrand de toamng se a d a p t e d qor. Plantafi aici b r h d q e cu ceva mai inalte d d t plantele acoperitoare de sol. Acestea sunt $ mai pufin ameliorate. Majoritatea speciilor se remare prihtr-un stillung. b r h d q a se dezvold viguros. $ofhi de ltiviua gi egi I . deoarece k l e acestora mas&& fiunzele ingdbenite ale pfranului.fndqa cu florile sale vesele. @&nt pe bulbi $ presati-l m# a Cu culorile sale vioaie brindup de toamnii constituie podoaba Hurumnas) inflorind concomitent cu ea.AIbusv). in form5 de piilnie.Oxonian") gi violet. dupa inflorire. & strat locul d u optim este in spatele floriior cu M i r e urnpurie. de aceea exisd cu mult mai pufine soiuri. Se p a t e realiza o combinafie de culori bead p l a n h d brhduga violet-purpuriu de Riviera la poalele arbodor cu frunzig auriu. sofranul violet-roz-db cu . . Frunzele lor nu apar d d t primzvara. Alte specii fiwnoase:$0franul violet de Banat (Crocus banaricus). de exernplu. pfranul de Pirinei violet-purpuriu. din s d u l 6 u se obfine gofranul. ACCESORII: CI bulbi de 2 nisip CI scoarfa maruntit5 de copac CI plantator In grkiini se plant& cu mult mai pufine b r h d q e de toamnii d d t de prirnPvd. Arad la fel de aspectuos plantat in hp perenelor inflorind la finele verii. se auto pol en^ gi se @qte in culorile alb (de exemplu.

pot inmulfi prin divizare. Indese pirtafi plantele infectate. Marcafi locul plantelor cu firuri pentru a nu planta $i altceva pe terenul respectiv. confluente. Florile se pot de proteja de vlnt ~i zipada timpurie prin acoperirea lor cu cutii de carton sau co~uri de richiti (dreapta). Sofranul este atacat uneori de pufregaiul uscat. Vara ?nsA prefers penumbra. Pe bulbi apar Pete rnici. bulbii in vlrsti se randamentului de flori. Pentru scurt timp primivara ss piarl de la sine se pot pistra In frigider. . e Sol permeabil cu reacgie acidi S i fie afanat $i cu confinut ridicat de materie organici. TRUCURI Dupa inflorire bulbii se pot diviza. Legarea frunzelor va duce la Acum. e Brindu~a ~ofranul. fnchise la culoare.cum sau se mai numqte.Grzdinirit iscusit I LUMINA $1 SOL Procurafi in iulie-august bulbi tari ~i carno$ de brindura de toamni. (a] I Pngrjire tot an ul PRIMAVARA Plantare $i divizare Menfinere Plantafi bulbii imediat dupa Lisafi frunzele ce apar cumpirare. are nevoie de multfi lumini primsvara $i toamna. divizafi-i ri replantafi-i. Nu cumparafi bulbi infectafi cu putregai cenusiu. La trei-patru ani scoafeti bulbii. drept consecingi bulbii se zblrcesc $i usud. moi sau deja incolfifi. TOAMNA Udare in timp de seceti planta necesita udare. 1. in perioada de slibirea bulbului ~i sciderea repaus.

a .moxa ~ a j 'liens J .

fnfloresc in luna mai. Ansamblul de flori timpurii cornpus din acegtia.si margarete Sthjenei liliachii ridihdu-se deasupra speciilor de S d p byzantina plantali rizomul pe movilira din amestec de ri a . Printre soiurile nouapLute pe pia~5. D a d suntefi nesiguri. fn mijloc ornate cu fire pestrite. 1 CE SE PLANTEAZA AL~~TURI? Plantaji intr-un grup de 15. sthnjeneii prezinti un spectacol splenflori did. fnfloresc intre aprilie gi mai. Iris barbata media Primhvara devreme W W sdul planrelor cu ?ngr&&ininte naturale. S soiurile rnai sensibile cu un strat gros de frunsi9 pi cu crengi de brad. gi multicolore. de unde i se p trage numele. cu atht trebuie Dugmanii cei rnai mari ai i rizomului sthnjenelului sunt s i f i ~rnai precauti. pentru ~4 multe soiuri nu rezistg solul excesiv de umed pi apa stitutL Atenfie deci. Acoperi~i tate. ele cer multi cilduri.Sthjenii creeaza"o atmosfera' vesela'521 p & h vaz& " sau i Sthnjenelul (cu barbi) este cel mai elegant $ distins dintre irigi. i N u m M soiurilor este practic infinit.sunt frecvente cele din sudul Statelor Unite ale Americii. Pe unele se vede d t e un filon sau un desen pestrif. sau rnai mare. narcise pi lalele in nuante vesele de primivari ne pot oferi un spectacol minunat. Iris barbata nana are soiuri pi de 10 cm inidtime. in aceasti grupi se g%esc soiuri mono.-2nt. de pildr Rird de aase sau eu compost Wne f~mrrntat 5 . Ungii ei planta~i suficient de viu colorate pentru a concura cu sthjeneii.. Cultivatorii au selecgionat culori de neimaginat phni atunci in lumea plantelor. Cu cat UNDE SE PLAN TEA^? floarea este de o culoare rnai neobipnuiti. s i aib5 0 bun3 permeat& chiar d a d sunt Pngrijite foarte atent. Soiurile p i hibrizii se grupeazi astfel: Iris elatior. Iris barbata media. ca solul iernii mai reci de la noi. Soiurile hibride infloresc intre mai pi iulie. soiurile din grupl cresc phni la 40-70 cm. Iris elatior L L A sthjenei . pi au o indjime cuprins5 intre 70 pi 120 cm. Se caracterized prin cele trei petale indreptate in jos. dar nici cele rnai inalte soiuri nu dep%esc ins5 40 cm.

Irnpiedicati rasplndirea bacteriozei: distrugeti cat rnai repede parfile cuprinse de mucegai. S vor folosi pe cAt posibil e Tngri5arninte naturale. drnosi. lrisul necesita lurninii solara cel putin o jumatate de zi. I e Nu cumpirafi niciodati flzomi rnoi sau care se f2irlmiteazi la atingere. fnprilire tot an U. I I I PRIMAVARA Fertiizare TOAMNA URMATOARE fngryire #i planbre Tiiiafi frunzele $i Tndepartati parfile uscate @ . Trnbunatititi solul cu compost. I I Mucegaiul cenu9iu ataca i n primul rlnd plantele neglijate #islabite. . cu p t e sau urme de mucegai. Sol permeabil. pentru ca ele ajuti la inrnagazinareain rizorn a urbstan$elor nutritiue. tsiafi tulpina intreagi. I VARA T ~ ~ I U I Inmu@m Divizafi rizomii rnai vechi si plantqi irnediat plGile rezultate. ) Noii rizorni se vor ~ l a n t a in septembrie. cu ridicini subfiri qi uniforme. Nu punefi ingri$smintele direct pe rizom.I TOAMMA I Phnfare Rizomii stlnjenelului se planteazs toarnna. de pilda compost. e Lumins naturals. pentru c i l Z vor arde.Sthjenelul (cu barbif) I CumHrafi rizorni tari. Dupl inflorire. Fiina de oase ajuti veg&tia. dar culoarea lui va f i si mai stralucitoare daca este expus toata ziua la soare. Lasati Fnsi frunzele pe plant&.

I " ..A .It.

Captqiti-i fundul ~i IaturiC cu o plasa de sarmi con- 1 Depunqi i n groa* o lingura faini de oase. shpali o groapi 30 x 30 cm. piiilule (Bellis perennis) sau . violerg. Zambilele se pot asocia foarre bine cu alte plante cu bulbi inflorind primzvara. Marcqi lmul bulhilor. cu atht rnai mari vor fi florile zambilei. Mulcifi solul cu scoaqa maruntiti de copac. florile lor fiind mai raistente la vicisitudinile vremii. Presati solul. Cu &t bulbii sunt rnai mari. Bulbii mari. trataji in prealabil (circumferinjg 1822 crn) sunt excelenri pentru forrare timpurie. rosu-somon. Magnolia inflore~te de asemenea in acelqi timp cu zambilele: asociate f$i evidenjid reciproc frumuseyea. primpvan. 3 4 De irwlati ce apar viirfurile frunzelor. diluali i n apade udat ingragarnint lichid $i udati plantele. fn strat. Lalelele (Tulipa) plantate alituri de zarnbile confe6 o not2 romantic5 stratului tip covor vegetal. ca si cu arbori ~i arbqti. de compost ~i Plantati bulbii i n groapti la distante de 15-20 cm. Bulbii rnai mici (circumfering: 15-16 un) sunc folosiri mai des in straturile de flori. . . Plantari In golurile dintre zambilele produdnd Pntrudtva o impresie de rigiditate. 2 tra rcur~riinr UNDE SE PLAN TEA^? Zarnbilele se folosesc pe suprafere mari la culturile tip covor vegetal. dupa d ~ i v ani a pe o tulpinP flora5 apar doar dteva flori. I .P L A N T A R E SI ~NGRIJIRE Aceste fimecitoare inflorecen~e pot Lipsi din nici nu o graWdini primivarZ de de oase J material de acoperire a solului LI inqr&imbnt lichid i I - Florile zambilelor e m a n h d un parfum intens sunt situate P n ciorchini indesari pe tulpini ridihdu-se dintre frunzele lungi si inguae. Florile noei zvnbile &t&e Taamna deweme. . addnci de 15 crn.. de exemplu a cimiirilor. plantate la poalele unui arbore in floare ofer5 o imagine splendid& Plantate in vase de ceramid?zambilele pot Empodobi frumos terasa si imprejurimea aleii la intrare. Cirqulg prunul ornamental infloresc wncomitent cu zambilele ale &ei flori violete sau albastru-intens se asorteazii arrnonios cu florile albe sau roz ale arborilor. albastru-azur sau roz. C I 1 d in+ lalelele "Pink Pearlw Depunefi p a d n t p s t e bulbi. Zambilele de diferite culori se pun in valoare excelent plantare in faya gardurilor vii. Plantari alituri de magnolia roz sau rogie zambile violete sau de culoare crern. dar dgiva bulbi plantari P ciubk pot crea un n grup floral de efect. . pansele (Viola x wirrrockima). Florile stelare form9nd inflorescenie pot fi de culoare crem. Cu timpul inflorescenjele zambilelor devin mai laxe.

e indepartafi frunzete numai dupcT ce s-au uscat complet. Petele de putregai brun sau negru yi radacinile firave sunt semnele unei boli micotice periculoase: putregaiul bazei bulbilor. O IMP ABAMP SRL ISBN 978-963-86092-8- . Distrugeti bulbii infectafi yi T locul respectiv nu rnai n plantati bulboase. Plantare Cumparali bulbii $1 plantali-i. Daca dupa cumparare nu plantafi imediat bulbi. Sol permeabil. DupS cafiva ani inflorexenfele devin rnai laxe y i rnai mici. de aceea. curbali. Zambila nu suportii apa stagnant3 $i se dezvolti cel rnai frumos in sol bogat In substante nutritive. din doitrei ani plantati bulbi noi. dil~lali Ingray%mant lichid in apa de udat $i udali plantele cu acest amestec. mucegaiJi sau avbnd fn varful bulbllor IPstari Iugi. in zonele cu ierni reci. Creyte uniform vertical in locurile insorite. D q i florile lor vor fi rnai mhrunte. Nu cumpara$ bulbi moi. altminteri planta in anul urmator nu va inflori. PRIMAVARA hwtilizare De Indata ce apar frunzele. I r IUA PRIMAVARATARZIU Talere Pndepartati inflorexenple imediat tnainte de a s trece. vor rezista rnai bine la vicisitudinile vremli. Soare Wrect.CARTEA GRUPA 8 19 Grzdinirit iscusit 0 Pentru strafurlte de flori curnpilra$ bulbi rnai mici. efectuati plantarea la timp pentru ca plantele sii aibii timp $3 se hradkineze. pastrati-i fntrun loc ricoros. Inflorescenfele grele pot fi sprijinite cu ramuri de arbust bifurcate.

.

se ridid antere lungi. datoritz umbrei arborilor. Tulpinile rigide nu necesid tutori. Varietate& i h . stratul va fi frurnos ~itotodatinl riidkinile vor fi umbrite. Provine din Asia Orientals. de cdori intense fi de h m e exotice sunt plante ornamentale deosebit de popdare. Pe aproape toate terenurile se demold din an in an tot rnai frurnos. Hibrizii raultari din incruci~area diferitelor soiuri se disting prin flori aspectuoase. Udafi solul. Plantagi in jurul crinilor plante de acoperire a solului. ce se adapt& cel mai q o r gi trGesc cel I& mult. Crinii virmti se pot folosi in ". Aici se demolt5 repede. Plantafi-i alinlturi de perene. Akituti de specia de b d exisd nurneroase varietinlti. Preferind penumbra se d a vold bine gi in suaturi in care. de culoare inchisii. Dintre petalele reflexive. Plantele de acoperire expansive. ca de . Astfel. flore-plena). in @dinile rustice sau in gospodiiriile CE SE PLANTEU~~TURI?de la prii se pot realiza ansambluri florale in tonuri calde. rnulte feluri: supodnd bine g i Crini virgap'ala'turi de ~ l a o t perene e bgtaia soarelui se pot asocia cu alte plante de varg. Crinul vargat este cel mai popular crin. asemhgtoare crinilor de padure. alte plante ar fi pierit demult. Plantafi crinii viirga+ la marginea zonelor cu arbori. UNDE SE PLAN TEA^? Crinul vargat aparjine plantelor cu bulbi vikatice.. flavifdium) gi crinul tigrat (Lilium lanci- La poalele arborilor folum var. necesitiind totodad cea mai rnodesd ingrijire. cu formn special2 ji flori invoalte.ti de Tiiinum. Cel rnai cunoscut soi este . il Patrimoniul genetic a1 crinului viirgat se re@qte in numeroase &&. unde bulbii siii sunt consumaji pentru con6nutul lor mare de &don. in& inaintea fnfloririi crinilor. deoarece acesta este habitarul lor original. florile deosebite ale crinilor se vor widen~ia deosebit. . ornate de pete. ultima inflorire a crinilor. aceea a crinilor vinlrgaG. Mditi printre lacurile de plantare plante de umlrrire a solului. de exernplu iarba-d5ei violet-albastru (Nepera x fiassenii) sau ciucugoara (Lobularia maririma) ii a c c e n t u d modest fiu- Depuneg pamantul tn gro $ tasatl-I. se rispiindesc in scurt timp ~i reinprospat& verdele arborilor cu culoriie lor calde. precum si al @benelelor mu criijelor.- kCCESORII: O bulbi de crini vHrgati Li levantid CI furcg de s i r CI grebl3 CI Tngr&$%m&itchimiccmplex CI compost O cam. viva recornpenm pentru riibdarea cu care i-a$ qteptat.Splendens".8 m se pot davolta chiar p d o u k i de flori portoi calii. 1 ~ Vara. I I PLANTARE 51 TNGRIJIRE . Cu ajutorul crinilor de nuan~e asernhinltoare. Pe tulpini atingiind gi i d $ mea de 1. caracterizat de o formz excep~ional frumoasa g de i de flori mari. in culori pastelate.Ingrijire simpli Crinii virp$.. exemplu crinul vsrgat galben (Lilium lancifblium var.

pentru a nu se usca. alungi de asernenea diunitorii. n Soare sau penumbra. in apa stagnanta plantele pot putrezi. Crinii virgafi sunt afectati frecvent de virusuri. I c pr bulbi nw t a m e nw@iti sau bulbi care au hceput si I&tireasca. iar radiicinile raman la racoare. Pentru ca crinul vzrgat si infloreaxa abundent planta are nevoie de trei ore de soare pe zi. Pe o razz de 30 cm nu plantafi alti bulbi. $obolaniide apB pot cauza daune irnportante in stratul de crini vargafi. pas- PRIMAVARATIMPURIL Fettilizare I : Doc r l plantelor lncorporafi h sol tngr&$imdnt organic. PBna pregatiti stratul.1 CARTEA Crin VZrgat de Japonia GRUPA 8 20 Toamna sau primavara iimpuriu cumpBrafi bulbi tari. Solul trebuie sa fie bogat in substante nutritive ~i constant reavan. Frunzele sunt necesare 'nfloririlor ulterioare. Ciptusifi groapa de plantare cu plasa de shrrna pentru a Trnpiedica accesul animalelor la ridicina plantei. :irno~i. nu este invadat de buruieni. Astfel solul T i g mentine umiditatea. Taiafi numai o treime dik partea superioari a tulpinilor. Sol perrneabil. E%P*10818 . Protejafi v&-ful lastarilor crinilor v5rgag de inghefurile arzii: acoperif i pirntele V noptile geroase n cu o cuverturii de p h z Z (Sf8nga). Bilele contra moliilor. VARa Mulch0 solului w e r n q i O jurul tulpinilor n frunti~ marunfit sau compost grosier. dispuse printre tulpini. y PRIMAVARA Dupii cumparare plantafi imediat bulbii crinului vargat.

PLANTE C U BULB1 GRUPA 8 Stdnjen el oriental Floarea de vis a terenurilor umede .

elegante. 2 Mlorire. '- - I I 1 cane gi germane. Iris ensata (anterior Iris kaempfer~] ~ o l t flori uriage d d in iunie gi iulie. late p o coroand de i petde interioar5 rnai m i d . ropii. albverzui. ca ni9te fluturi mari.Planta nu tolereazii calcarul gi gunoiul de grajd proaspat gi nici inghe~ul.de inalte. roz. Ambele sunt rninunate plante de rnlqtin5. unde nivelul apei se poate regla potrivit necesitz~ilor. solul trebuie sd fie reavk doar rnoderat. albastre gi violete. Iris ensata la noi se davolt5 cel rnai bine pe terenurile rnlQtinoase create artificial. Ins5 ingrijirea corespunziitoare este r5spl5tit5 printr-o inflorire abundenta. in culori ferrnedtoare. h a t 5 splendid alsturi de sthnjenei perenele cresdnd pe malul lacurilor. Iris laevigata infloregte din iulie p b 3 in august.u frunze deosebit de aspectuoase. care prefed locurile urnede. Mai t2rziu. upor acid gi. spre exernplu crinul galben (Hemerocallis). Petalele interioare aspectuoase sunt sub~irii erecte.7 - . Florile sunt caracterizate de petale rnari. tdaU lafnflorire. Denurnirea soiurilor este in cazul arnbelor specii . p Ambele specii dispun de varietd~i ameliorate. inclusiv variet5~i in nuanfe albe. . Iris ensata h habitatul sZu preterat' malul lacului 1 '. 'ln jurul plantelor o latg gi platfi. rnai ales japoneze. Plantele sensibile necesifi un sol bogat in substante nutritive. 7 dinile in care se gdsqte o suprafa+ de apd. rnai ales iarna. in rhndul horricultorilor sunt deosebit de populare dou5 specii. care pot cregte pin5 la 20 crn..nlimadia du@ dezgropali pfanta. PLANTARE $1 ~ N G R I J I R E ACCESORII: U rizomi de stanjenei O compost U t u r b i cazma 11 plantator Din rnarea grup5 a sdnjeneilor in Japonia. rrdamM 3Sam1 w 4 Udali abundsnt h de plantare # crqkrea Rirn8vara d w m e dsap@r ' planteke cu un stPat de tamp%% &tian. floarea de nu-ma-uita (Myosorispalusrris). dar nu tole re^ solul calcaros. divizell n rizomul T cdteva Mrfi$ I tele: ele fumireazii plantei ~ris b . in scraturile rnlQtinoase gi de-a lungul apelor curgdtoare. sunt ondulate sau franjurate. Frunz. ligularia (specii de Ligularia). I Asociafi sdnjenelul preferhd urnaeala cu alte plante de mlaptina. In penumbd i se pot asocia ferigi regale (Osmunda regalis) gi cre~igoare(Alchemilla mollis).. Florile 8i petalele sale &firate sunt cu ceva rnai rnici d e d t cele ale speciei anterioare.Variegatan.Podoabe krmeca'toare de varg Florile sthjeneilor sunt qezate pe fiunzele elegante.. papus (Thypha angustiblia) sau fdipendula (Filipendula UNDE SE PLAN TEA^? ulmaria). cresdnd pe verticals se rnenfin tot saonul verzi. Tri rare poate acumula epa a@ng$nddirect la rMcini. Petalele poart5 desene bogate. dar gi arneri- Iris ensata . Tot anul suport5 terenurile rnlqtinoase. Locul. precurn p multicoloi re. din rnai p h 5 in iulie. Exisd foarte rnulte soiuri. Planta dispune de umiditatea necesars pe rnalul lacului de griZdinP. irnpodobind tirnp indelungat grzdina. necesit5 gi mult5 ap5. Mu hdep8rrafi frunc T i tulpinilc Rmak dup& Z W 1 0 ptru 1. de exernplu cu pontederia (Ponrcderia corda ra). polernoniurn (Polemonium caeruleum).

Dupa inflorire indep%rt@i tulpinile florale # divizafi tuberculii prea valumino~i. Stlnjeneii T vas se pot plann ta oricand (dreapta).fisau cu radlcini pufine ~i planta prefer5 apa cu . n VAM Dup5 bflorire plantele mai au nemie de umezeala. inflorqte cel rnai frumos i n locurile Insorite. Tnainte de venirea iernii a$erne$i c o m p t In jurul plantelor. I t w prirnivara amplasafi-l in lac.I rizomului. 0 501 umed moderat acid. Aceasta afeqiune bacterian2 cauzeazL uscarea frunzelor ~i putrezirea prin transformarea Tntr-o rnasi moale a dis. FwtilizafI )i mulci$ cu w strat de compost de / 5 cm. s D a d stlnjenelul de p malul apei nu se dezvoM bine. Yndepirtafi ~i trugefi toate parfile plantei. &mime@ k 1GI 5 cm.-r W v b m# p h m m Anotimp adeeva't pantru plantarea tuberculllor. rlgide. 1 Inlocuifi solul contaminat. Umbra de dupiamiaz5 prelunge~te perioada de inflorire. Nu udafi planta sensibila k calcar cu api de robinet. Frotejafi-le cu frunrig uxat gi paie. i n 6 Nu cumptirafi tuberculi afara anotirnpului de iarna.CARTEA Sthjen el oriental GRUPA 8 21 I Gridinirit iscusit Soare. ci rnai degraba cu ap5 de ploaie. Menfinei rreavhn exemplarele tnraid%cinate. penumbra. ldr~ld rtlnjeneii trebuie feril~ de urnezeala deoarece pot fi atacafi de putrezirea rimmului. . dar nu mai trebuie d stea in a@. unde va rirnlne p h i la sfargitul infloririi. usca. I -t FM r e be 111:rijirc tot an ul 7 TOAMMA Tgiafi frunzele stilnjenslului Tnrildikinat la hBlfimea & 5 crn. plantafi-l in lad5. rn .

.

p u n d s a ~ m es In301 m e!i!p arj -uo3 n3 '~ua~aj!pu! adeo~de alsa .aJo gnop ap d w ! dnp~e] u !!q~nq ~ ede ! !&und 'aJ!prgs ap a$u!eul -aseo ap gu!e4 eu!ind (0s ul !tamp ~~sodwo~ nes 1e~n1et-u p!e~6ap !oun6 !ia>npoJlu! I-!i !f -eug~e :1elueld n~luad (n(os nes u o ap qml U ale] ~ ! .~e%unjapui 133 a18alo~u~ !cur -uejd rj ~ o mp!d al!Jn!oS .~y!u%ew I!JOIO~ un ap pov aynur eaae !ialnd 'u!ya! A!lelaa 'sn1n3unuq ap !~b!ur !qpq pupa easape da~a~!le!3ads alau!ze%ew ap i M f l k p lpUNV'IJ as 33 '103 .~ U OJ J ! ' !B edn% ~ e o ~eauo!iuaw p as !a>!qo ap (epqwe ad -!nln!os p 1a~3uo3 alaurnu qns as aaNn T $sod~uo> XeJnjew p!e~6 !oun6 D aseo ap nes ap I eu!g 0 1sodwo3 C] !nlnio>o>-ln~o!>!d !qlnq I] :11~oS333V ap I .aqoau!!was !lop .wepn el lelda~) !ieiunua~ a~!~oyu! edna I 'ro103!31nw !nlnln3unuel ~ n l nU ! i e ~ u e ~ d nldwaxa ( ! es ap <poIo3!un elueld o !ie13alas es a~sa au!q !ew la3'aluap -111s al!!ieu!quro3 !iel!ag .ale01 ivaLMd .luauew~ad a~Sa~ovui .alloAu! !8 asuap a p ~ a d !Jew n3 'npne ap al!qeu!%eur! a~aiuenu pop ale ~ s a ~ r s n p 3 u n q n.n!a d elsax bladn~9 are01 ~ J I U ! ~ !npq101w IEJOIEP 13aja meuo!s .lelysy a ~ e n l d alap~ad -a~dw! lm !iez!pa~ l a j q ale 3a~wolnq psnp3unuq .eaJeoln3 A ! " Ilag@g UIl ap ~ ~ ~ ~ o J O J .alloau! !n1nSom~-p~op!d 0s ap eiej -!"as nes aldw!s a p a d n3 '!JEW '1 al!!iua~a~d >qs!les as !p e a !JOU an! ms~ad n p ~ u n u q s . ale01 eaae a ~ e o d earnold :adn~% nned a%u!~s!p~ o a s d .y ~ p ~ oap pmld rn nes q A ~ T Iu ' ~ e d n ~ % ! al-!ie~ue~ J a3ej za3ne~3 snp~rmuq .y J n ~oladn~8 !!ie~uaza~da~ '91" nes ]pap awalaap ~ e u alSa~ogu1 r nSol <uaqp% <n!pollod ' z o ~ .

humus $i substanfe nutritive. In tibe-le numai atunci clnd deja sol prea uscat sau sarac. Uscafi-i. Numai dupa trecerea gerurilor transferafi-l tn gradink Lurnina natural& Ranunculul n se dezvolta cel mai frumos T locuri insorite ~i adapostite. l IMP AMMP SRL . $ipe timpul iernii pastrafi-i intr-un loc racoros $iuscat. Solul trebuie s i fie bogat T n Daca vrefi flori pentru vaza. deoarecc acegia pot putrezi usor. /act l plan relor 1 P R I M ~ A R ATlMPURlU Plantare Bulbii trebuie plantafi intre februarie $iaprilie. Nu curnparafi bulbi moi. Sol cu perrneabilitate bun&. afleptlnd cu noua udare plna clnd apar primii listari. TOAMNA TlMPURlE lernare Scoatefi bulbii din pamint. re recomanda s i se ude planta din abundenla imediat dupe plantare. nu inflore* corespunzator. Dupa aceasta nu-i mai udafi pdna la aparifia primilor Iistari. PRIMAVARA 51 VARA Ingrijire i n perioada de inflorire udafi planta regulat. @ I iernile geroase. initial sadifi % ranunculul in ghiveci pe pervazul ferestrei. Nu alegefi bulbi la care excrescenfele sunt pipernicite sau lipsex.GRUPA 8 22 Gridiincit iscusit 1 LUMINA 51 SOL 11 TRUCURI '3Curnpirati bd din februaria bulbi mari $i tari. fosfor $ipotasiu. Fertilizafi la 1-2 saptamdni cu i n g r a ~ a m l n t avlnd confinant azot. planta CP V P ~ P culoarea bobocilor. care sa aiba eel pufin patru excrescenfe. Dupa inflorire. $itrebuie udafi din abundenfa. lasati frunzele sa se vestejeascs. Din cauza putrezirii radacinilor. indepartafi frunzele. Din aceasti causi. tuberculul putrezefle ~i planta moare. De obicei acesta este rezultatul udirii excesive.

mw o o enl)lrYu ajuw q n s u?weoq pliE '$ .

aceste dalii minunate revigoreazi gra'dinile mici pi mari deopotriv. In gradinile de legume gherghinele inalte adaugs un colorit diferit straturilor dorninate de verde. 3 I UNDE SE PLANTEAZA? Gherghinele sunt utilizate diferit. In comer. cu rnargini albe) gi .. verbena uriags (Verbena bonariensis) sau veronica (Veronica longifolia) .Flowerfield (galben). frecvent bicolore. aspectuoase ale gherghinelor pot orna gddina in toate culorile.. fn fundalul sau in rnijlocul straturilor sunt adecvate Se asearnhi cu nuEerii Gherghinele se pot asocia excelent cu plante inflorind la sfiqitul veri. 1nd.Cool Cat" (alb-roz). . Press# cu grija solul.cool cat" l = ~itliati llstarii inainte de venirea . Fertilizafi cu sufi3oiul . .Faszinationn. Unul din soiurile cele rnai cunoscute este . Specialita~i deosebite sunt de asernenea: . Soiurile semiinalte au de cele rnai multe ori flori deosebit 1 profund. Plante cu flori in nuante albastre ~i violete sunt de exemplu omagul (Aconirum carmichaelii).. in func~ie ind~imea de lor.Kelvin Floodlight" (galben). Plantare: mai. cornpletind inreresant florile uriage ~ o i u.. gladiolele (Gladiolus) sau heliopsis (Heilopsis helianthoides var.. - Planwi tuberculii tu rnugurii tn sus. ca &lele pe acoperig. de culoare crern. respectiv semiinalte. diarnetrul florilor puthnd depsgi 20 crn.Suffolk Punch" (purpuriu). apar in v h h l unor acoperite de tulpini sub~iri.. frunze ovale..3 r Florile invoalte. Soiurile inalte pot cregte piin2 la 120-170 crn.. . albastre sau violete. In compozi.. bunghigorul (Erigeron) sau floarea-rniresei (Gypsophila paniculara).Babylonn (rogu).. totodata protejeazii stratul contra viintului. Plante asociate albe pot fi plantele cu flori mhunte. ..Larissan cu de flori galben-rogu gi . ca de exernplu tanaceturn (Tanacetum parthenium). . De-a lungul aleilor sau ca plante de incadrare sunt potrivite gherghinele scunde de strat. PLANTARE SI INGRIJIRE ACCESORII: O tuberculi de gherghine Ll cazma O compost O Tngra$lmant complex O tutori 0 foatfece de gradin.in culori calde similare sau cu florile de cornpletare. Petalele sunt drepte sau nurnai putin arcuite p sunt dispuse unele peste i altele.DCcoretten cu flori portocalii se disting prin flori asernanstoare crizanternelor.Podoabe m ulticolore ale gridinii Gherghinele... ..Daytonan se rernard prin petale portocalii purtind in v2rf o nuan~a rogu. 0 noutate este .. asernanator bujorului.Arabian Night" (rogu-inchis).SuzetteVare flori cu desene galbene interesante. Afanqi mlul %pag fiecgrul tukwul cclm o groapl adand de 26 cm (di tanp dintre plante: 80 cm).Berliner Kleenex. . CE SE - - --- B i -. In 2 fiecare groapa Infig@ un t w r e de mari.imea tulpinilor este de 80-170 cm. se g%esc gherghine de ind~irni diferite gi flori de dirnensiuni diferite. Soiurile scunde cresc la indvirni cuprinse intre 40-60 cm. Florile. Gherghinele arata bine gi plantate in vas.HeidilandX (roz. Depunefi peste ei 5-10 cm de plmant.iile in tonalit59 calde sunt indicate: rudbeckia (Rudbechia). de aceea sunt asemuite cu florile nuferilor.-= --> ale gherghinelor.. .Big Orange" (portocaliu) gi . scabra).Kelvin Floodlight" cierrt cornpost ~i Rgrl#mBnt organo-mineral complex.. salvia de rnlqtin5 (Salvia oliginosa). salvia albastra (Salvia hrinacea). 0 atenfie specials merits soiul cu flori roz. Gherghine rojii cu p&e# ji bunghifori gherghinele inalte.. cu excep~ia albasrrului. Din aceasts categorie fac parte: .Cafi au Lait".

Ondepartafi frunzele contaminate. Comba- Ilngrijire Udafi bine gherghinele. iar mare ginile se coloreaza in bruninchis. Plantati tuberculii din mai. fertilizafi din patru in patru s i p tamani. TZiiaji listarii de deasupra solului la o palmi de sol. rnoi. . uxat yi htunecos. pentru a nu leza listarii. So1 permeabil. dupi ce a trecut pericolul Inghetului. 1 in cazul bolii pitarii frunzelor pe frunze apar Pete verde-gilbeniu ce s brunifica. rnucegiifi sau deja Tncoltili. Usafi tuberculii % se zvante tirnp de cateva zile. Arneliorafi cu nisip solul compact. Gherghinele inflorex cel rnai frurnos daca sunt expuse la soare cel pufin gase ore pe zi. In loc riicoros. Tiiati sisternatic florile trecute pentru a stirnula infloririle viitoare. drnoyi.CARTEA Gherghine GRUPA 8 23 I 1 Grainirit iscusit Alegqi tuberculi rnari. I. Plantare $i divizare Pregitifi stratul. I I tefi cu solufii grave prin stro inferfiile piri confinand cupru. D a d este necesar divizafi In rnai multe pirfi tuberculii transplantafi. Legafi plantele lax.Scoatere$i depozitare pezgropafi tuberculii. Nu curnplrati tuberculi uscafi. cu suprafafa netedi gi tari la palpat. Pan3 la inflorire. apoi pastrati-iin turbl sau nisip Oos). cornpugi din rnai multe pirfi. pentru a-i rnenfine urnezeala. Prirnivara. Nu plantali aproape gherginele. avefi grija ca pe fiecare parte s3 rirnani cafiva rnuguri. Sprijinifi gherghinele cu tutori. La plantare arnestecafi rnult compost in sol. evitati solul constant urned. Soare. Folosifi material de legat gros. Ingrijil c: tot an ul PRIMWARP. la divizarea tuberculilor. VARA -FOAMNA I .

jay3zap pdnp 3 s a ~ o pv a3 . 3 i w ui i . .

.

w- Primdma. Nu cumpSirafi nici k l b i Tncol#ii sau lezati.. Udap-i pi amplasafi-i intr-un loc expus radiafiilor solare directe.- . u-i saw cu aspect mwqiit. pentru a le Tncetini crwerea. acoperQivasele pentru clteva zile cu o hBrtie de ziar.GRUPA a 24 Gr. d Mu bu%bi moi. . Clnd frunzele incep sa creasci%. c a n d bulbii rgsar.. -z -- 2 . Pentru foflarea In locui@ plantafi bulbii T vase plate umplute cu n pimint. acoperifi-i cu compost. Distrugefi plantele bolnave. c PHstrati i n pungi de hertie sau vase neetarrv.. Perrnea b i l i i e a miului se p a t e ameliora prin afanare gi adaos de nisip. uxate d rntunecoase. Din cauza contaminarii cu mucegaiul cenu~ i uplanta nu se dezvolta co. Mnjenelul pitic m e s M razde solare t o t timpul riki. bulbii nu putmeso. Plantafi stlnjeneii pitici de indata ce i-afi cumparat. Sol Wr. Infestarea acat de mucegaiul se poate recunoage dupl petele portocaliu-maroniuce apar pe frunze. pentru a obignui bulbii cu I I ISBN 978-963-86W-8-1 . 1 Prevenfie: stropifi planta cu o fierturl de coada-calului. Nu plantafi d n j e n e i pitici O locuri i n care existi n pericolul apei stagnante. . . Dupa Craciun. gefnmbil.idn&it iscusit e Tmmna dwreme. amplasafi vawle tntr-o indpere luminoasi ~i racoroasi5. respunzltor Si se ingilbenege. I 'zsul pGc p-tcenusiu. CARTEA Stihjenel pitic . presarafi faina de oase in jurul plantelor 00s) pentru a stimula inflorirea din anul urmator.I fngrbire lor an ul - TOAMNA DWREME Plantare PRIMXVARA h~grijire indepartafi florile trecute ale stanjeneilor pitici. fn locuri reci.. cunr@tm# butbi tari ~i r n q i .

.

In regiuni cu ternperaturi moderate d e c o r e d g d dinile de iarna. I de adhnci de 2 Facefi la PLantaf de cm.Rodul p. Primsvara necesid sol umed. Af&naJisolul apoisfhqltul in grupuri.crn. Rodul p h 9 n t u l u i poate fi crescut mulri ani h vas. cornului decorativ (Cornus alba . datorita nervurii deschise. Bacele ropii sunt foarte decorative in fa5a iederei de culoare inchis5 sau sub frunzi- crengile. de dimensiuni mari. astfel poate fi i n t a n i d in special la colec5ionari. Inflorescen5ele ce apar din mai au nuan@ galbena. Florile. LY. Arum idicum asemgnator rudei Arum crericum dezvold frunze in forma de lance deja toamna.Pictumn este de o frumusefe aparte. care. galben sau verde. inflorqte in apriliernai gi pot fi deosebite soiuri rezistente sau sensibile la ger. iar vara cu bace. cu frunzig. ' . fn form5 de s@eat?i ale speciei Arum creticum se dezvoltz f n d de toamna. Atenfie: fiecare parte a rodului p h h t u l u i este foarte toxid! Denumirea de Arum macufrunzelor cu Pete care apar rirngvara inainte de inflorire. spre deosebire de cclelate specii de rodul p5m4ntului au parfum plkut.distan9 tubermlii a&ugaTi-i carbonat de alge comParioada plentuo: ~opi 15-20 i ~i 20 Bacele s p e c i e i h macniahlm post. Rodul p9m3ntului are trei specii adecvate cultivzrii in gddinL Se dezvold corespunGtor in ~ e n u m b dsub arborii . Aceastl specie necesid d d u d . AsemZnPtor speciei Arum maculatum gi speciile mediteraneene dezvold pin5 la sfiqitul verii bace rogu-intens. iar toiunna datorig bacelor ro#. gi lungirnea acestora este doar jumatate din lungirnea periantului verde-grilbui.im&tului " & p locnl de snb f.. Din s ~ a d i c e d a se vold bace de nuan55 verde. Iarna q e z a ~ghiveciul pe pervazul i ferestrei gi rareori udafi plantele. lugca (specii Ornithogalum). Plante asociate frumoase ale rodului p h i n t u l u i inflorit sunt m&eaua-ciutei (Eryrhronium). 1 wrii. kicrhioarele (Convallaria majalis) gi bulbucii (Trollius). Pe timp de seceta ndelungatii udati abundent. AceastZ specie dezvolt5 ~i ea spadice galben 8i periant alb. d w rar a1 arborilor Planta~i rodul p h h t u l u i sub grupul plantelor cu tulpinii lemnoas& care impodobegte gddina prim% vara cu flori. sunt foarte decorative. ins3 impotriva gerului plantele trebuie acoperite cu frunzig sau crengi. De-a lungul dnunurilor umbroase bacele rogii alaturi de frunzigul colorat al arbu~tilor ofed o imagine minunad. Alege~i alkuri de rodul p5mbtului plante asociate a &or culoare se asorteaz5 cu culoarea florilor gi a bacelor. Pn mai spadicek de nuan@ galbenH este protejat de un periant in interior alb iar in exterior verzui. Rodulp. iar vara sol mai uscat.. in pozif ie orizontalii. care devin apoi stacojii. i-1 0 ' . I Arum itdcum . Frunzele lucioase. In primul r h d soiul .SibiricaY').imhtului a t e decorativprima'vara datorita' florilor. bL 'N - UNDE SE PLANTEAZ~? Rodul p h i n t u l u i prefer5 umbra arborilor foiogi.

Alegqi plantelor locul ~respunzator. Pe timpul iernii puneti plantele in rlsadnite. dar nu ud.Rodul p . 2 marcati locul plantelor ca sa nu fie xoase din gre~ealti In perioada de repaus. Mulcirea soluIui 9i marcaxe " Mulctti solul cu frunzi~ pas)i trati pZm3ntul reavan. Uoctorulplanrelor WARATARZIU Plantam 91 ?nmul$fm Pentru inmultire ~ o a t e ftuberi culii mai batrani ri separati-i.~colfi$i. al r 'In regiuni cu temperaturi scazute rodul pimlntului necesita protejare impotriva gerului. I r Semiumbrl. h H umbroase. Ameliorati solul nisipos sau argilos cu compost sau material de mulcire. reavan. slab calcaros. frunzele n rodului pirnantului se dezvolt3 toamna MU primavara. Planta poate f i Inmul$ta ~i din seminje: adunati apoi semanati sminfele maturate In vas cu ptimAnt pentru semanat (jos). uscafi sau . viguro$ F i atenfi ca x q t i a ~ & fie tslri. T funqie de specie. Scoateji plantele din sol. - I Frunzele Tngilbenite sau uscate sunt semnele putrezirii tuberculilor. CAnd frunzele incep s se ofileasca. r Rodul pamiintului poate fi crescut ani de-a lungul in vas. Pe tirnp de seceta uda$i plantele. adanc. Mai ales speciile mediteraneene necesita sol rnai uscat in timpul verii. r Sol cu humus. mucegaiti. Fertilizati anual i n timpul incollirii ~i infloririi. Rodul pZWntulcri supravietuie$te si W19. afbnat.. verificati tuberculii ~i tiiati cu culitul porfiunile bolnave. Acoperiti plantele cu frunzir sau crengi. I . PRI~VARA fmgrijire ~ lntindefi T jurul plantelor n compost MU f r u m i ~ maruntit. 6 Nu cumperafi tuberculi ioi. i m h d u i I Griidiniirit iscusit r CumpEirafi tubercuti mari. deoarece dupa ploaie acestea pot putrezi.

.

Se poate ob$ne un efacr demebit de elegant asodindu-1 cu dematisul violetpurpuriu plantat in fundal. Supon3 chiar . Pndt poate fi cultivat gi solitar. cu condifia ca ulterior d fie bine udat. floarea deschid lateral gi floarea a&n&oare. Plane-1 fn mijloc. I I I I . cu fi-umipul vqtejindu-se In ilnflorire normal5 sau &mie asociate altor soiuri de crin pot ultimele luni de v d . D a d este cukvat in principal penuu arts buchetied. dar gi pentru cii este foarte durabil. cafelup (LupinuspolphyUus x) iarba-m8fei caucaziana mwinii). Acesta este popular nu numai datorita petalelelor sale rogu-portocaliu. portocaliu.si In $in2 floare transplantarea. Asemefi un strat de 5-10 cm de materie aroperitoare de sol. galben.. presarati in jurul plantelor I Crinii TZiajii tulpinile crinilor pentru vazi astfel ca dous treimi a tulpinii s5 rgmdna pe plant& altfel plants nu va PnfIori I n anul urmgtor. Introducqi h acqtia cate o linguri@de de oase ~i amestecafi-o in sol. cu Pete negre. 2 Nantaji In fiecare groapa cdte un bulb cu varful T sus.u . cAnd frunzi~ul are Tnalfimea de aproximativ 10 crn. D d vri place doarea menta ornamenmh rqu-car ( M o d x). Preferhd penumbra se cultivs bine de exemplu In liziera piidurilor.1 D ntre crini. m 1 1 SEPwALkTURI? Crinul asiatic este Intradt de impozant. . roz Si ropu. crrinii asiatici in cdori vesefe infloresc i cel mai devremq- ACCESORII. Se pot planta i n d ~iP suaturi cu arbqti sau n d a t e In penumbd. UNDE SE PLANTEAZ~ Crinul &tic se adaptead bine 6 se ingrijgte y r . hibrizii . plantaji crinul asiatic Pntr-un colf laturalnic al @dinii pentru a nu stria imaginea de ansarnblu &d tulpinile cu flori vor fi tsate. la dim@ 8 2QJcm. crea o combinafie krmdtoare. planrPnd printre aceptia crin asiaric roz..Enchantment". m i b a s e . Fiecare floare are Sase pemle. i CeI mai cunoscut hibrid este . @mt@i bulbii: afanafi wlul la o addndme de 3(3crn Si ameliar@&I un strat cu de 5 crn de cornpast. chiar pi f conditiile unei ingrin jiri minime. 1 bulbi de crln 1 compost 1 furca de sapat J J faina de oase U plantator J ingra2amint mineral complex . ornhd +ins coat5 vara.Micentmy" p .Chinookn in n n w p d d e de piersid se armonkaz3 mhunat cu dopojeii (Campanula medium). - - L. Cei care prefer8 bujorii (Paeonia r). de exemplu. 061%imagine o de vis fnd d d m e asodat a a alte flori ssu plante a fi-unzig Prirnlvara. 1 Sap@ cuibud ac&ndc h T 20 un. In d e de plante perene o&& un spectacol hPorn umple c h i un strat tastic. asemhgtoare unui turban. plante cu rqte mncomitent. YAIUET~TI Crinul asiatic I d o r q e In alb. Printre crinii asiauci exist5 grupuri foarte cunoscute. care se pot db5tici upr. deschis5 & sus. n Vdrful bulbilor si fie cu cel pufin 4 Acoperiti bulbir cu pawn% tasafi pamBntul Si udap-I. E x i d trei tipuri de floare: floarea ?n forma de cuib. pot ro+ socia$ - Toamna.Conneticutn. In comerf se @esc fiecvent amestecuri de hibrizi la prq avantajos. Soiurile umpurii. astfel celeldte plante ii masthead ? n. cu p e d e reflexive.

Crinul asiatic I s u m mai multa urniditate ck&tceilalfi ccn'ni. TOAMNA Plantare Plantafi bulbii irnediat dupi ' cumpirare. deoarece nu au perioadi de repaus. hubif an toarnna a ~ w e rIWari mni. I I Pentru indepartarea soarecilor de camp arnplasaji in jurul bulbilor o . bulbii mi marl se demM M m i i rnari. prin care radicinile pot iesi. intr-un loc rece. Solul prmanent w Insi. ' I Daca frunziyl este de aproxirnativ 10 cm putefi administra crinilor Tngrigirnint mineral. astfel bulbii pot acumula energie pentru anul urrnator.CARTEA Crin asiatic GRUPA 8 27 Gridinirit iscusit 1 I tari. Wernefi Pe sol un firat de acoperire de 10 cm. in I IYw am@* h W wfi sau rnuc~g@i. Pot f i pastrati scurt tirnp in nisip urned. 1 VARA Mulcirea solului Crinul asiatic prefera ricoarea in zona ridicinii. h t f e l planta nu-$ rnai risipege energia si se dezvolta mai bine. iar floarea necesiti soare .iati secretul d e m M r i i optime a crinului.. 0% pmmMI. care protejeaza contra caldurii ~i impiedid dezvoltarea buruienelor lios). drnqi. r Bm tulplnfi trebuie z umbrttg. Dupa InRorire laai frunzele pe planti p%nicdnd pier vara tarziu.cu~ca" de plasi de sarmi deasi. Taiap flofie trecute. poate d cauza putrezirea bulbilor. O IMP ABnMP SRL . Putefi arnesteca In Ingragarninte apa de udat ~i lichide cu care udaji apoi plantele. I iarna pot piere.

.

501 !a!uo%aq e <n!(rn IS alazunrj ! m p d $ 3 ~ e p!der a ~ a l bns~mueld !I y r -as-nOo~!a!np e a n a q p !JOU .u.apuaureuro ropmsel p p leap! p!os a%ap .s!q:.d uour@su ("3 02 l -08) a p u P a s roErn!os !apoSa~murindv -euaq@ eau -!S~aw n:.a1eJolrn aleod rep <Ienue!nlnmls e tpd m BEUK~ap a p ! a s ap !1n1 !@ ejapse p q w r o j '!rnpqr ui ! . au!q m a ~ ~ oas e s @or luns auarad aErnams ug .1. (JOIO~!~ o p a u ~ ) n!~e~rnap 101 p9~zun..rol !!w!i~ul m q ad al!qasoap ~ u n aprn!oS .~ ~?ase~ue~d p ppuewo3ar a s -!su!rd p u q d w ' 1 ~ 3 s p p u l ap !9 n p <!rndnr% ! nas p p u y w u p u q d e3 '!rnlaj astolawnu '(imam saza81~jauaqp2 a~mueld 'alpu! nes alpui!was UE p a n p n 9 m o d ! areos el 9 !JOB ns alaj!p3 n:.ym.a!rqwo130 s U ~u$d : a!un! u!p ssarogul aroIrn!q !roam !!lo1 '!!p ' -ouod <auaq@ G a m ~ p u ! ~ d r n s nes sua~u!-ap~an m u ap 'ES $ -eopnl d y w d n s ru <ale1 azunrj .z o r 6 <zor<auaq@! !log n:.amap o ~ n 4 -unqe pog n:.5 mueld aleod Idalp p!soloj (sua~og~admas !4 an!lero3ap mns !JEW aprov as -ar!radox ap n p d !nun ! A E!u&~) 2. apn!os ppads ul a~!~!nod asndxa aI!Jn3oI yajard euue3 -qzq ~ ! n ~ o !aumop-ps a ~ ) -nded n:.roluo~ ~a!iudee a ~ u ~n!rp ui + m m j n:.$!N I ~ 3 e l gpas '~ ye3 re! 'apran-uaqp8 Punp n3 az -ung are 6c~apeploE)u c!nln~u~rq ~meoln:. e!!Sor luns U~ajpn7u 31d !np!os alapad -ZOJ !! a p o g n3 .arelredap u!p al!~!rd p p w ad 1.~ alsa ~ w o p ~ 19 (yaurnlq snalo3) ~ d s . t u 3 09-05 n o p ap eaw!lpul p @ u ~ e %p!d aErn!oS .aw!ipuj asp0 pop IU emm ap a p ! o s !S 1 nes auaqp8 ~ o p u u w e q '! o a ap pn!os almueld y ~ o a p n e d el 10s ap amlpadrne a!lma% amid ap pnawas q '=!I -an EJ p m u e ~ d n x l d ay%w! p -s!Jamm !awroj p!lolea .qqnp ad euue3 !ie~ue~d -JoRrnmq u !uawaw ap !5 !~Snqreap ! -!uolsnoy urnma*) !11hqp p p m pajard euue3 ~ o p i a l y n d nes ' p a % aronrn e ~ rol!!@ wu!%reur el nes roIIrnx1 . ~ r a q w n ~ g Su ~ol1aA" cn!(rnms-nlor pog n3 "lraqurnH 8 u g pax" luns ( u 3 05 I -0z I T q al!m!OS ) -40.(urnm .!-TaqW 14 auaqp2 !log n3 uy3nJ" <u!mre3 nes !( -rne~s ~ o ~ ~ ~ .ap a p u n y arlupd p ! ~ ~ s aas !!@JOI. "lueI1pgu 19n@ -01rod-nlor !log n3 ~ ~ p u e r p ~ o ~ ) 'ZOJ pog ns . aqp pog n3 .q:. . y a ~ n !~ " S auaq -@ !log n3 .y a p p ! luns zn!~!d aI!rn!os -!a~uelde a w g p ~ q r d aApeIcnap amid ap !rn~ -ep ~ n q Isenurn un y a j o d amap!suo3 ul p q n l p a y . u ~ a ~ nluns ~ u s.TO~ aps al!Jog p 'amde J ~ u n raj n G%u!uroX~a ~n!os ~ ~ ~ m . !t ( !oJ E J? ~ !.awa1 ad ap apscb ui a~mueld einp!wn w n x r d azun.-ap~an S!mnrj !.5 epedp er.1 eiuenu ap Joiazunrj dy u ! an!larmap alreoj 'u!wrw-nHor !JOB a n .n!lu!%re .

5 alcool denaturat) sau substanfa pe bazB de pirethrur I / Datoriti frunzi~ului voluminos $iformei viguroase. Soare. La contaminciri mai mici spalafi daunatorii cu apa. . hainte de seminare. I ) Mu curnp5rafi rizomi abarciti. de exemplu fn nisip (jor).CARTEA Canna GRUPA 8 26 Cummati rizomi tari. Rizomii plantaji in mai la loc definitiv infloresc mai tarziu. bans la mijlocul lui august fertilizati o data la doul saptimini. Scoatei rizomii din pamint ~iI&afi-i la M a t timp de ceteva zile. VARA Ware @ fertilizare riromilcr TIiati lastarii inainte de sosirea primului ger. cu n. Canna preferi locurite ferite de v%nt~i expuse la soare. I Inf. UdaP $i fertilizati planta regulat. puneti semintel~ k aM. uscati. la contaminarile mai serioase stropiji planta cu solutie stipun-alcool (adtiugaji la 10 1 apii 200 g de pasti de scipun ~i 1 de 0. astfel va dezvolta ramifidri $i flori noi. cu suprafala netedl ~i cel cu pufin doi-trei rnuguri.lijire tot an U I TOAMNA Adunarea $ depozitarea I I I htare Pentru a objine o TnfCorire timpurie plantele pot fi fortate in casi incepAnd din martie. i n penumbri nu Tnflore~te. Dupi inflorire tIiiafi listarul principal pani la 7niljimea de 20 crn. cripati. apoi plantatein grsdini fncewnd de la mijlocu lui mai. la temperatura (ie 10 "C. Lasafi rizomii la iernat in loc uxat. bogat i n substanfe nutritive. Pastrati solul umed. Canna se poate inrnulti 59 prin seminfe. I Ifara canna poate fi atacatci e p6duchii de frunza.ftrez r mugure saan Sol permeabil. intunecos. necesita rnulta ap5 ~i multe substante nutritive.

.

Turnuri de flori parfuma re
Florile crinilor trompeti ipi revarsi p h m d ame@or toati vara.

PLANTARE SI ~NGRIJIRE
lichid Cl plasa de sdrrna Cl material de acoperire a solului

-

L -

VARIETATI
Crinii tromperP constituie o n mare reqit5 E istoria ameIiorEirii crinilor. fn 1925 francaul E. Debras a Pncrucigat crinul alb ,,Sargentn (Lilium sargen riae) cu Lilium henry;, un crin portocaliu, de Pndyimea unui om, cu flori P n forms de turban. Floarea asrfel ob5inuti a fost crinul trompet3 (Lilium x aurelianense), f i n d denumir astfel de creatorul siu. Cu floarea sa pendentii, deschidndu-se larg, acest crin este strZmogul tuturor hibrizilor ,,Aureliann, din acest crin nssisdndu-se apoi ameliorari in forme. Clteva proprietiyi sunt incredibil de multe culori gi Pnsa generale: toate aceste plante sunt Snitoase, viguroase 5i parhmate. Florile acestor crini au formi4 de ceagd sau pdnie. Pe o plant5 se pot davolta peste douzzeci de flori. Culoarea florilor este de regula albi, galbenii, portocalie, roz sau rogie.

1a&nc solul stratului, imbu&iti$ti-l cu compost $
,,Black Drqgonnh f l o e

Plantwe: toamna. Afdnati

Uiprfi o groapi ku dim'&% de M cm ~icu adancim&$iy 30 cm. Contra cartifelor,

2

ingr&@mdnt lichid, iar dace este ca pact $i cu nirip.

IaB & t e n soiuri cunoscute: ,Golden Splendor": flori in formi de trompeta, galbenauriu, dungate portocaliu-brun pe exterior. forma de pdnie, albe, cu un ,,Black Dragon": flori in colorit brun-purpuriu in exterior. ,Pink Perfection": flori In form3 de pdnie, de culoare roz. ,,Royal Gold": flori in formii de p h i e , galben-auriu, cu desene galben-lamlie pe exteriorul petalelor. "Heart's Desire": flori in forma de pdnie, galbene, cu centrul portocaliu. ,Thunderbolt": flori ste- late, galben-auriu, asemanitoare cu crinul galben.

8
hsambfu de crini uompetig rranddiri

Plantafi crinii h fap arborilor gi tufelor. Florile de

culori pregnante se eviden~iazii bine pe fundalul format din frunzipl in nuanbe inchise.

fn straturile de perene,
1Psayi-i s3 domine. Pe dt posibil, plantaji-i in forrna~iuni de d t e cinci sau mai multe plante. Florile minunate pot rnasca gi colprile casei s u ale garaa jului. Averi grij: ca ferestrele salonului sau ale dormitorului sii nu se afle prea aproape.

Floarea-miresei albji p a t e inconjura crinii inal~i comgi pleta golurile dintre acqtia. Crinii tromped galbeni a r a ~ nemaipomenit alaturi de veronica v i o l 4 gi echinacea

galben-auriu.

Depumg pr fund un strat de 10 cm de sol amestecat cu nisip, pe care apzafi cinci bulbi la distanle de cdte 20 cm.

3

4

Dapum # m n t pesmibu@Ij R m i ri udafi pi5dntul. 10.. sfaqit, mukiti solul cu frunze arbore sau p i e .

*,

UNDE SE PLANTEAZA?
Crinii trompeta prin d r i r n e a gi frumuserea lor atrag atentia in orice strat de flori. Nu-i plantafi in apropierea rerasei, deoarece parfumul lor intens gi ame~itor, ales noaptea, nu mai este agreat de toad lumea.

CE SE

PLANT^ AL~IVRI?

Asociari crinii trornpeti doar cu flori cu rol subordonat. Nepeta plantad ca acoperitoare de sol umbrqte rzdkinile crinilor, indep p r t e d melcii ~i este splendid3 pi ca imagine.

E

DupS ce primevara urmSitoare apar varfurile ISstarilor, fertilizaji crinii prin adaos de ingrS~Bm6nt lichid la apa de

5

Crinii inalfi se pot rupe d I m nu sunt sprijiniji. D a d tulpina atinge ingltimea de 10 cm, legaji-o de un arac CU ~ngimea 1,2 r de
I

Crini trompeta'

GRUPA 8

29

Gr~dinirit iscusit ---q I

Soare. Wmi$Wornpeti prefers locufle tnsorite, calde, insi urnbrifi-le baza tulpinii.

Vara tarziu lssafi frunzi~ul s l se usuce. D a d tiiati psrfile ofilite, rnenfinefi doui treirni a frunzelor. Plantafi crinii trompeti r o ~ i i in locuri situate la est sau vest, pentru c i dogoarea soarelui le decoloreazi florile.

O W incorporafi tn sal nYp pentru a ameliora mlul compact )i a evlta forr w e a apei stagnante.

.

[I
~ N Plantare

m
A

-

-

3ngnyre tot anul
~IMAVARA
Protede contra hghe$ui gi fertilizare
Protejafi lastarii tineri contra tnghefurilor tdrzii. Pncorporafi R sol ingra~grnlnt chirnic ~i compost rnaturizat.

)octorul plantelor

I

Plantafi dupi curnpirare bulbii crinilor trompeti. Afanafi profund solul, iar, daca este necesar, arneliorafi-i perrneabilitatea prin adaos de nisip. Protejafi locul plantgrii cu frunze de arbore sau paie 1. -

v m
Wulcire gi sprijinire
Menfinefi la rkoare ridicina plantelor prin rnulcirea solului sau cultivand plante acoperitoare de sol. Sprijiniji crinii cu tutori inainte de a s e inclina. Udati pe vrerne w e toass.

Crinii sunt contarninafi des de putregaiul cenu~iu (Botrytis). Pe tulpini $i frur ze apar pete rnaronii, apoi pirfile vegetale putrezesc $i sunt acoperite de un strat de ciuperci. Deoarece boala nu afecteazi $i bulbii, tiiati pirfile infectate.

I
I I

ISBN 97WW-EKMS1

t I

A

PLANTE CU BULB1

GRUPA 8

Eran tis
Vestitorul galben al primriverii

-

de exemplu jaleg (Salvia brinacea) sau veronica (Veronica longifolia). Putefi crea o tranzifie cromatid de la rogu la galben cultivand soiul . aviind un aspect franjurat. 0 subgrupii apart. . Daliile-cactus se pot asocia fn moduri diferite cu alte flori vkatice. dalia Pmpodobqte tirnp indelungat ca o panglici5 colorad marginile aleilor. Asociagi dalii de culoare rogu-somon cu flori P nuange n albastre. asemiinhdu-se cu picioarele unui ptianjen. in straturi de bordurg sau in ciubere. unele sunt fin arcuite gi nu se ter- I Dalia-pgaqjen mini5 in pAnie. scoatefl tubermlii din sol. Dalia-cactus este adecvatii si pentru plantarea in borduri. Horticultorii au ameliorat mai departe aceste plante deosebite. Dalia galbens. Planta~i-le solitar sau asociate cu alte plante.m b o s colorate nu pot &si dio niu'o r Petalele Indesat invoalte ale daliei-cactus sunt mult rnai impresionante d e d t cele ale celorlalte dalii decorative. petalel. astfel au luat nagtere noi subgrupe. c Podoaba dpdei: dalii-caetuspestrip UNDE SE PLAN TEA^? Daliile fnflorind indelungat merit2 un loc deosebit in grZdins. bicolore cu desene ca nigte flacsri. OacS tirnpul se rerncFdzegte. petalele sale nu sunt dispuse radial gi erect. spre deosebire de dalia-cactus. lor pot fi monocolore. Dalia semi-cactus repraind tranzi~ia dintre daliile-cactus gi daliile decorative.Feuervogel". . f n c o n j ~ r a ~ i stratul cu pufulegi albqtri (Ageratum housronianum). Dalii-cactus exist5 " toate i culorile. unde atrag imediat atenPa. . deoarece petalele se bifurd la viirf o dati sau de mai multe ori. Plantati dalii colorate in h n d a l d straturilor de perene.Frumusete unica' I D a U e . 1 Dalia s p r m S P r m ~ ~ I Taanlne *mitt. Datoriti crqterii sale rapide pi coloritului sgu. Floarea pare rnai putin bizarit. cialiile T ~ ~ I Q 1 -- . Mstrqi 5 I . este constituitgde-daliile in form2 de coarne de cerb. ci se aulead in directii diferite. Daliapgianjen are petale ca nigte tubugoare gi. Petalele se rhucesc doar par~ial. Planta~i dalii-cactus roz alZturi de gladiole violete sau de aceeagi culoare. Zidurile Pnsorite ale caselor pot fi de asemenea irnuodobite cu dalii-cactus. Unele petale ale daliei-cactus se dsucesc gi se terming in viirfuri subgiri. Alegegi soiuri care diferii de culoarea zidului. n 4 ~ I p t 1i nib la o palm5 de sot. mai pugin albastru gi negru. cu petale a v k d vkful rogu se potrivesc de portocalii gi minune cu crti~ele galben-lwiie gi cu titonia galben8 (Tithonia rorundiflora). sau cu viirhrile de At2 culoare. ilor: acoperifi-le h primele no@ fieemm.

I cumplrafi tuberculi Nu Soare. MU c wte wtr&te. Daliile prefers lumina ~i caldura. oatarea frunzelor daliei este :auzata de ciuperca Entyloma. TOAMNA Pregitire pentru iarni Scoatefi tuberculii daliei din sol toamna tlrziu. zbbrciti. - . Toamna adunafi frunzele cazute. florib vor f i mai mari. iar i n mai plantafi tuberculii de dalie. indepirtati sistematic parfile ofilite p n t r u a stimula infloririle ulterioare (dreapra). Plantati tuberculii intr-un strat nou. tncoltifi. care in interior se coloreaza in bruncenusiu. VARA Ingrijir-e Pe vreme calda $i x a t l u mentineti reavan solul daliilor. mici. cumpirafi K&erculi rnari.CARTEA GRUPA 8 34 I . bogat i n substanfe nutritive. uscati. Gridinirit iscusit 7 * % mmavara. tari. o data la patru saptamhi. u um~t&w1 ---- Nu plantafi daliile I%ngi arbustii care le sustrag multi apa ~isubstante nutritive. ferit de inghef. Pe frunze apar Pete galben-verzui. inainte de venirea primelor inghejuri. Sol permeabil. rece. PBstraji tuberculii i n pungi inscripfionate intr-un loc intunecat.fii pe baza de cupru. indepgrta~i frunzele si stropifi cu solu. N e c e M Sase ore de soare pe zi. pregltiji stratul. ccirnqi de la serviciile de coletZrie sau din magazinele de horticultura. Administrati-le pAna la mijlocul verii ingr3gmAnt complex. Substanfete organice asigurg substanfete nutritive ~ivara pastreazi D a d rlrifi bobocii. I 1-7- Ingryre tot an uj I loctorul plan telor PRIMAVARA Plantare in aprilie.

t we!@ IJOIJ n 4 uad pzeajerd a s I .

iar k r i gi bicolore.Marietten.Westpoint". de culoare roztnchis.ourgunay mpu-muus wiate culori.Westpoint" produce o atmosfe15vioaie printre ciubo~icacucului (Primula vulp-is).BalladeP(rogu-inchii..White Triumphator" (alb ca neaua) gi . - uri de eml I de Florile roz-satin ale hibridului . pentru a produce un e k t natu- ral.--. se eviden6a& h m o s florile sale gragoase. fn straturile de flori planm+ k P centru sau in hndal. Apaqin s p d o r rogii . iar . ultima a h d margini rogu-violet. .. etajat. penn rm ca oelelalte plante s3-i maxhae frunzele ce se reuag. Lalelele hibride se pot combina excelent cu alte flori de p f d Milllti$i lalolele in grupuri Nu plant4 lalelele hibride ?n h d u r i . 2 ~i I Maytime" cu margini dbe niu. Petalele sunt inguste. I .@ha Pinknse inalp ju+ al&uri de floriie albastre ale saschiului (Vhca minor). L A Udde &%ride eu h d e lor W t e a cd ri qladid h taate + e &p r h g v d I 1- P L A N T A R E $1 INGRIJIRE I ACCESORII: Ll bulbi de lalele O ac U ingrA$irr lex C VARIET~ heste lalele hibride fnfloresc in I . . Oferta de soiuri a lalelelor hibride f n d e i t e din cauza fiumuse@ lor crqte pe zi ce trece.China Pink. dar exist5 gi rnulte soiuri separate deosebite. .Maytime" (purpuriu cu alb) i . I %Mare: toamna. 8 -' .. m w cari albi (Muscari bonyoides ..Aladdinn (rqu-stacojiu. hp celor vqnic verzi.Marierte" (cuornamente verzi) gi hibridul foarte rkphdit .Queen of Sheba" (rogu-maro- Afana$i sdul p fundul grepi arntstwaji-l cu trei linguri de fngri3$hmdntcomplex $ cu nisip. Grupati diferitele soiuri. cu centru albasuu). conform Tngltimii lor.Elegant Lady" prin rop-incendiar. Un efm rustic produce . iar marginile se r&&g spre exterior.r Gratioge precum crin ul r--. asemhPtoare crinilor.Red Shine" (rogu-rubiniu.. cu margini albe).. & de &e dnci plante... fn fap a r b ~ o rmai ales in . C E S E P ~ A ~ W [ UNDE SE PLANT^? -... Soid h griidide de gi de-a lungul aleilor de grikiinz hibrizii de lalea @ipot des%ura din plln feeria florals.Mona Lisa" pi . . dar in grupuri separate. ci tn grupuri rotunde. Se distinge prin flori galbene varietatea . Florile galbene ale varied@ . Se @esc fiecvent fn amestecuri colorate. . Este sedu&toare mai ales forma lor.Burgundy" (rogu-inchis intens).Alba7')p narcise Invoalte i . Pentru 8-10 bulbi sripali o groapa de 20 c m adhcime ~i30 c Istime fn stram tul afanat. Sunt majoritar albe soiuriie .. ali%turi pansele de de @dm3 (Viola x w i m o ~ de culoare violet-albikuui. Flori de culoare nn are minunatul . .CheerfdnessP cu flori albcrern. cu rnarginea galbens). cu v%fd ascqit. ... deoarece numai un numlrr mai mare de flori praduce ta soiuri diferite de lalele.. cu margii galben-crem)..Marylinn (cu ornamente ro~ii).

VARA Protecfie Protejafi lalelele de urnezeala excesivi prin plantarea de plante anuale cu ridacini superficiale care necesita mutt3 ap2 ~i astfel rnenfin bulbii uxafi. Dezgropafi $i distrugefi irnediat plantele contaminate. tari.CARTEA GRUPA 8 35 I Gra'dinirit iscusit Cumpiirafi toarnna bulbj cM rnai rnari. suporta urnezeala excesivz. cu coaja intact& Nu cumparati bulbi deteriorafi sau rnoi ~i rnucegiiiti. respectiv deja tncolf ifi. Ingrijire tot an ul TOAMNA Plantare gi fertikzate Plantafi lalelele irnediat ce le-qi cumparat. le putefi fertiliza solul inca o data. Tgiafi florile ofilite. penumbr%. Pe frunze ~i lgstari apar Pete brundeschis. Prefera M a w cu beli~oare locul locurile insorite. Sol permeabil. prelucrafi in sol ingri5sirndnt organic complex. Arnestecafi parnintul de plantare cu ingri@rnantorganic. Vara nu Din doi h doi ani transplantafi bulbii de laleba. Usafi in sol tulpinile si frunzele pana ce se ingalbe nex ~i pot scoate usor din se parnbnt (dreapta). dar suporta ~i lalelelor pentru ca toarnna s i penumbra. iar pe bulbi Pete negre. ce rnai pufine flori. I PRIMAVARA Fertiiizamgi curSpre De hdati ce lalelelc au risirit. cauzat de ciuperci. e Soare. Arnestecafi i n sol nisip pentru deoarece dupa lnflorirea din a evita forrnarea apei prirnul an dezvolti din ce Fn stagnante. O IMP ABAMP Sf% ISBN 975963-86092-8-1 . larna finefi solul plantafiei acoperit cu rnulci. 2 alelele cu lastari sfrijifi sau vestejifi sunt contarninafi deseori cu mucegai cenupiu.

PLANTE CU BULB1 GRUPA 8 Crin davidian Flori de o frumusete exotica' I iulie-august 4 ingrijire simpla & se preteaza pentru flori tiiiate .

apoi @erne$ f d h a t AramjaZi rtidkinite unipi(m3nt rnu$uraindu-l 'in mijlw. Puteji objine o priveligte deosebita cultivhd crin davidian E m p r e u ~ clopo~ei. unicolor) de doar 1 rn p rnai puyin raistent i d e d t celelalte tipuri. PlnRge$ a m l . au flori ropu-portocaliu. Cornpozijia de crin davidian pi flornis (Phlomis russeliana) de 60 crn. nepeta (Nepera x faassenii) sau veronica '(veronica ausrriaca ssp. . crinul davidian inalt (Lilium davidii var.muir(ulh. vat ~ipe balcon sau ter&.5-1. cu sdvie (Salvia nemorosa). crinul davidian Plante asociate albe: crinul tolereaz5 . iar spre interiorul florilor apar pete de culoare UNDE SE PLAN TEAL^? A seamininn cu uinul de psdure Asociari crinul davidian in toate Plan&$ crinul davidian fn ppan' cazurile cu ~ l a n t scunde. ' h p r e u n %cu crGje de 25 cm (Tageres parula.Alba. Iernarea se va putefi objine o atmosfera rust loc ferit de ingheb in n t i d planthd crinul davidian mari p&mlnt-nlsip.apoi tasag Mutriji locul plantiira cu sh: de 10 crn de campost saw 'Ingr@arntlntrnatur. In Plante asociate galbene: vase mai mari. Varietatea cea mai scundP este crinul davidian var..drinul davidian ~ r e f e n locurile Pnsorite ~i solul perrne.. clopoyei pitici cirnipirul. astfel pi gddinarii incepatori se pot d n d r i cu aceste minunate flori. Soiul . macran.argintii.Weisse frunzis verde-inchis cum ar fi Clipsn). care e vor asigura umbra necesarii bazei tulpinii. Inflorescen~ele asemh5toare cu cele ale crinului de piidwe sunt stacojii sau rogu- 1 Inflorescenjei forms depiramidi n ~ p s f j o g ~ ~ ~ c m .. Varietiige indte ca de exernplu crinul. cu flori " dben-deschis ofera o atrnosfera elegant3. pentru a proteja bulbii de Tnghet.si sold calcaros.si indgirnea de 1. precum . willmortiae) pot aringe . . tive. Tageres renuifolia) sau cioroi (Inula ensifolia). .davidian var. CE SE 5-7 . tija floral5 indti5 pi puternid.si in f a p arbugtilor cu (Campanula carparica . tisa sau laurul.. clopotei .8 rn. Pot fi ingrijite sirnplu. . davidian ofed o priveligte Este foarte decorativ h f n h d t o a r e daturi de plante apropierea teraselor sau planinalte de 20-25 cm.Elegm tde flori portocalii ale crinului se aseamiiuii cu cele ale crinului de piidwe. plu ciocul-bemi. care (Campanula cochleariifolia vor accentua farrnecul florilor.Asociayi crinul davidian cu flori abil.) sau jalq cu frunze Crinul davidian Doate fi culti. ca de exerntat in straturi lungi sau insulare.uy de 3-51cm nisip. &&. Pentru 'inrnulfire tdldrl h 1 bllli ce cresc pe partea sub- cl~nul udvldian poate fi inmuljit ~i din seminte: d . Plantaji crinul in grupuri de cel p u ~ i n plante. bogat in substante nutriropu-portocaliu cu plante albe. Plant i din Orientul hdepikt~t I - PLANTARE S1 iNGRIJIRE ACCESORII: D bulbi lavidian CI cazma CI arac CI n i s i ~ compost sau fngragmdnt matur Crinul davidian esre originar din wnele rnuntoase ale Chinei. macranrhum). unicolor (Lilium davidii var. Spre deosebire de celelalte galbene sau albastru-violet. . tipuri de crin. Plantele asociate cu flori albastru-violet alaturi de crinul davidian c r d o aunosfkd aparte. teucrium). kwm. thum (Lil~um davidii var..Maxwill" gi varietpfle acestuia sunt flori de o frurnuseje exotid. e ~ h l n d u l g m p i i p u n ~ u n m n ~pmuprW.

Tndesafi. TOAMNA URMATOARE Acoperiti zana radacinii cu strat gros de compost. Sob~e. pastrati d o G treimi din planta ~i aiafi doar treimea superioara. gunoi Mitsre#a U m d i La aparifia primilor IBstari fer- tilizafi solul cu ingr@BMnt artificial. Pan&la inflorire udati abundent. Plantele se @stread timp indelungat d a d sunt culcate in ap8 rece timp de dteva ore. Apa stagnant3 poate fi fatal&. hotejaji Ils- Q IMP ABnMP SRC RO-P-02-10-014 ISBN 976-983-86092-8-1 . nisipos-argilos. D a d dorifi flori taiate. bogat tn substanfe nutritive. n mndifii ideale I florils sunt expuse la soare iar baza tulpinii este umbrita. planta prefera solul cu calcar. Sol permeabil.I I Gra'dinirit iscusit Cum@ra# la finele lui septembrie sau lnceputul lui octombrie bulbi tori.

.

wjiigy.* .". a .- f o. % .s $ E =5 a.'- .3)m.. a =tJ C m =' o a?!."?I .ab4E 8 .<E 1 = a.V* c - ='g & E E'? m * Z. G C m w E I = " 7"J S 'm .. N 0 ..7 2 d cbag.?Ern 2 + . r~ 0 .

Scoateti cu furla adAncimea de 10-20 cm ~i ca de sapat grupurile cresdistanta de 10-20 cm.. Pe plante apar Pete rnaro. C6nd apar lastari noi.a - m. lndepirtafi $i distrugefi frunzele contarninate. plantarea de toamna.ul 1 - Alegefi locuri ferite de deoarecetija florilor grele se poate rupe foarte usor. Sprijiniti florile grele s3 nu se rupa de la greutatea apei de ploaie. a~ternefi ingr2$3rnlnt organic in jurul plantelor (dreapta). TOAMNA TIMPURIU Plantare Tiiiarea frunzelor $i La sfarsitul lui august si divizarea pan3 la mijlocul lui septemIndepirtati frunzele galbrie plantafi bulbii proaspeti bene. 1 ~ . Cumparafl bulbi cat rnai mari. soare. PRIMAVARA Fertilizare $i curiipre fndepartati florile ofilite si lisafi frunzele sa se retragz. Bulbii cu doi colfi dezvolta doua. Pastrati buln compact facefi drenaj cu un bii T loc rkoros pan3 la strat de nisip. In sol cute prea mari.Narcisa' cu flori hvolte Grzdinirit iscusit-I I . cei cu trei colfi dezvolta trei tulpini florale. . ataca frunzele ~i florile pe ' vrerne urneda si calda. apoi putrezesc. b 1 1 1 utregaiul cenuliu este brovocat de o ciuperca ce . ofilite. Divizafi grupurile prea rnari. Sol ~ermeabiln substanfe cu nutritive.ant. Solul neperrneabil provoaci putrezirea bulbilor. I I Penumbra. Umbra slab3 de sub coroana a r b rilor este narciselorcu flori involte. 1 Kg1jii L". Nu cumparafi bulbi rnoi sau rnuceg3iji.

.

Trillium smile are flori parfumate rogu-Inchis. unde planta inveselegte rnediul verde. fn gr3idini alpine cu solul acidulat. UNDE SE PLANTEAZA? Trillium necesitz loc umbros gi condijii de sol speciale. Putefi obfine compozifii atractive cu trillium plantat sub d e e cu preten~iide lumin2 gi sol asem2nHtoare. ins9 florile soiului . precum diferitele soiuri de ferigs sau crini de toarnni (Hosra). cu sol cu humus. In regiun. r o d u l . Plantafi trillium in straturi mai mici.Californicum" C Trillium maro-rogcat sunt albe.. I rillium p d i 8 0 n u o afihui de fir* ?i nu-mi-uita CE SE PLANTWZilAL. Soiurile acestor specii dezvolti flori albe sau rogu-purpuriu. '.1e noastre trsesc indelungat doar plantate in locuri umbroase. Planta inaltii de 15-40 cm d a voltii flori caracteristice. formate din trei petale gi trei frunze tridirecfionale. Triffiumgrandiflonun are flori albe sau roz gi inflorqte P n mai-iunie.iTURI? Trillium poate fi asociat cu plante arbori gi arbugti cu flori care prefer2 umbra. trillium se dezvolt% . Acopwiti solul cu strat de 5 de compost sau frunze rnaruntite $ udag plantele. Trillium este foarte decorativ ~i de-a lungul drumurilor umbroase.De trei ori trei norile d i i g i i f q ale traurnulw'sunt hdriigite de amatorii plan tefor. ins2 cu parfum dulceag foarte puternic. Majoritatea speciilor de Trillium plantate in @din2 sunt bitpirqe in piidurile americane de foioase ~i infloresc din aprilie p h i i in iunie. Frunzele piitate gi florile se d a v o l d firs pefiol. dezvoltate direct din rizomi. Cerceii-doamnei (Dicenrra . De-a lungul drumului trillium poate fi asociat cu a t e plante perene decorative prin frunze. umed.(~ec&o~sis betonicifolia). de culoare deschiss.r u anevoie mudrn repetat w t p?Sara umfd-. spectabifis). sub coroana unui arbore rnai mare sau in paduricea din grsdinit. Diferitele variante ale speciei T&um erecturn pot avea flori albe. Aceasd specie plantad cel mai des in griidini are numeroase soiuri. Trillium Iuteum are flori simple. 3 an 4 plantele. sub arbqtii care infloresc primitvara poate fi plantat trillium cu flori de orice culoare. roz sau maro-rogcat gi pot atinge Pnid~imea chiar de 60 cm. Marcati locul plantirii. Pe Ian@ n e ~ l r i frunzele t au creionitri frumoase. slab acidulat.p h b t u l u i (Arum iraficum) gi ungureanca (Arum macularum) ii pot fi plante asociate decorative. Trillium chloropetalum are flori verde-gdbui. La tatea solului. direct pe tulpinii. crgciunifa I alb~str. galben-verzui.

Adunafi diunitorii sau punefi capcane cumparate din rnaga-inele de specialitate. larna acoperifi solul in jurul rsdkinii cu compost. Jetcii. od crengi de brad sau turb8. 1 1 rnului prefer5 locurile urnede. vara 9coperlfl s l cu stoat@ t w t a . turba. sau Mulcirea solului Mulcifi solul ?nzona ridicinii pentru a pcistra urniditatea ~i ricoarea solului si in zilele fierbinfi de vari. [# fnprijire tot an ul TOAMNA Plantare $i pmtejare impotriva gemlui La inceputul toarnnei plantali rizornii in sol adlnc afbnat. Nu indepartafi florile trecute. compost sau scoarfi de brad 00s) ~iclnd plantele se retrag deja. asernanator trilliu- PRIMAVARA lngrijire Pe tirnp de secetci udali plantele. Nu replantap exernplarele lnradidkinate. Unele specii se r2spbndesc prin serninfe.Trillium Pentru -area urnid'mii solului ~i dervoltatw campunzatoare a phntei. frunzi~ scoam tocata. la adencimea de 10 crn. I . Acoperifi solul cu turbi. P h i la tnflorire necesita rnulta aps ~i urniditate uniforrni. h locuri corespunzitoare trillium p a t e trai indelungat. Melcii rod frunzele in special noaptea ~i in zilele ploioase.

.

c r e s h d p h i la ind~imea 10. numeroasele sale flori albe apar in iunie gi iulie. Alituri de speciile halte au un efect frumos urzica moarti rogie (Lamium macularum). dar f u r n i h d vara flori &ate aspectuoase. albe.Flori stelate albe Bdupca invioreaza' colprife monotone ale gra'dinii pi se rhpindqte mai departe in fiecare an. protejari de inghet. Ornithogahm magnum crqte p h i la ind~imea cel de mult 80 cm.balansae este o planG caracteristid grkihilor alpine. Ornithogafum nutans are flori in formi de clopot. muscarii albagtri (Muscariarmeniacum) sau viorelcle spaniole (Hyacinthoides hispanica).de sale asemhinkoare ierbii sunt grupate in miinunchiuri. Nu tiia~i iarba d e d t dupii vqtejirea frunzelor plantei. Este o planti extrem de nepretenfioasii.rhyrsoides. Erte cea mai cunoscuti specie.pyrenaicum gi 0 . I I Ed+ u e s h d sdbatic Orm'thogafum balansae este o specie pitid. articulate in gase p ~ ggi dispuse in m h u n i chiuri. se men~ine cu vigoare chiar si alaturi de . unde forme& repede asociafi de plante. 0. Frunz. b la liziera zonelor impidurite sau in B d q c a se poate asocia in multe feluri cu alte plante. orneaz. de Deasupra frunzelor sale verdelucios apar Inca din martie flori mari. ~ Ornithogalum umbellatum Ornithogalum nutans . Iarna bulbii lor trebuie pistragi in locuingi.. sensibile la inghet.concuren~i" precum arborii. Florile stelate albe ies bine in valoare imprigtiate lax pe covorul vegetal format de omfalodes (Om~hdodes vernal sau bru' nera (Brunnera macrophylla). fnflorqte in aprilie gi mai.si 0.15 cm. dar pugin mai scunde speciile 0. urzica galbena (Lamiastrum galeobdolon) sau ciocul-benei (specii de Geranium)gi ferigile. gazonul sau plantcle acoperitoare de sol. 0. Alituri de aceste specii uneori in comer! se g&esc speciile exotice (provenind din regiuni clirnatice sraine) precum 0. r ! plantagii naturale. narbonense. duni gate cu alb gi verde p indgimea de 25-40 cm. Toate speciile de bdugd se davolti o ~ t i m ~enumbd. UNDE SE PLAN TEA^? Planta~i bdugca intr-un loc in care se poate extinde nestingherit. Ornithogalum umbellatum are indilFimea 30 cm ~iinflode rqre in aprilie gi mai. Cu speciile scunde se porrivesc excelent cerceii-doamnei (Dicenrra eximia). Speciile exotice aratz bine in straturile de perene sau printre florile viratice. pyramidale. avind drept caracteristid o dung5 median5 verde pe dosul petalelor.5 gridina primivara gi vara cimpuriu. VARIETATI Florile de bdusd. Sunt foarte asemanStoare.arabicum .

Soare. Cea mai bun2 solufie este stratul de drenaj format din nisip sau pietrir fin. In api stagnant%. plantafi balusca I n grupuri mici. in penumbra rnoderata. a a n$ i Sem&nate gi ditn'xare Tndepcirtafi frunzele Ongalbenite. afanat. Omithogalum umbellatum Tri deschide florile numai T n bataia soarelui de amiaza. Bulbii nu suporta apa stagnant% 0 Pentru a evita o proliferare excesivci.CARTEA GRUPA 8 40 I Gridinirit iscusit IIMINA 2j1 ml 11 TRl I l lRl f 0 Nu cumparaji bulbi moir I n putrezire sau bulbi cu pete' rlbastre sau cenuqii.. Ornithogalum magnum prefer2 smrele deplin. Tot atunci putei semana ti in lada seminfele maturate. r h r e In r s d t ? (dr~apta). Daca este necesar divizati bulbii. PRIMAVAWA Plantam @ cu&@re Plantafi speciile sensibile la Tnghef nurnai din rnai. penrumbr8. Dupii iernare. I .~ i raspdndi seminfele. la adancirnea de 5-10 crn. pentru a impiedica o raspandire nedorita. d e o a m a iicoticg. ~ngrijire an ul . Tundefi iarba nurnai dupa ce toate frunzele s-au vqtejit. hdepartafi ~i distrugefi plantele infectate. celelalte specii M cel mai bine sub s-dr coroana arborilor. tot %MNA VAKA - -*1 Planfate #i mrngnare Taarnna. So1 permeabil. la distanfe de aproxirnativ 10 cm.dupa o iarna urnedzi sau in sol cornpact planta poate fi atacata de putregaiul bulbilor. Bilusca este o planta ce gerrnineaza la rece. T%iafi sisternatic florile trecvte. . tiiiali tulpinile florale trecute inainte de a . Controlafi bulbii la fiecare divizare.

.

.

dtregai cenu~iu este o Uvala cauzata de ciuperca Botrytis in urma careia apar pe flori locuri transparente. plantali bulbii la adancimea de 10 cm. folosQi alte specii Tnflorind devrerne. 8 Nu cumplra@bv i t i m # s u t-iweg&ig. . 1 TRUCURI Bulbii de narcid dunglg parecii de dmp. In acest xop. ISBN 9f&%?M@W!-€ . bulbi mari. Replantav-i imediat. ProZejei celelake plante cu bulM plantdnd printre ele narcise. PRIMAVARA Fetfilizare #i fngn'jre Dupi ce narcisele au risarit. la distanje de 10 cm. gremrmbra. Ploaia favorizeaza lnmultirea ciupercilor. VARA Curafire si divizare Indepirtaii ~i compostafi frunzele ingilbenite. iar mai t h i u putregaiul cenu~iu. Distrugefi plantele contaminate. respeetk W a e par rnoi la r @ W pomeabll. Dezgropati bulbii mai batrani. crescand des ~i divizafi-i. bogat O n d s t m p nutrlthrr. incorporati cu grija tn so1 tngrZ$imflnt organic (dreapta). Bulbii rnici nu inflorex prea abundent. Pe vreme secetoasa. galbui sau castanii. Narcisele rewrentinu se~pot forfa i n locuim. pe frunze pete lunguiete. TiiaJi florile ofilite. dar lasati frunzele pe planta pana se vqtejesc. pe cat posibil. Bulbii pot putrezi dad tn sol s e fonnead a@ stagnant& TOAMNA DEVREME Plantare In septembrie sau octombrie.CARTEA Narcisii reverenfioasa' GRUPA 8 41 I Gridinirit iscusit LUMINA $1 SOL 0 Toamna cum$rafi. udati abundent pan8 la inflorire.

.

Dupa ce toate florile 5-au 5 l i scoaterea bulbilor.3epuneSi Arnesteqi plirnantul cu fliinB de coarne sau ingra@m%nt.Bonanzaw cu flori rogu-galhen.I culori d d i s e .Carneval de Nicen cu flori rap-alb. 1 I Sdut. n astfel nuanfele pure vor fi mai accentuate. @rdufe plante perene.Goyan. au p d e PL-.-x PLANTARE $I lNGRlJlRE ACCESORII: D bulb de lalea D cazrna Q plantator Ll foarfece t fr4ina l de coame sau Tngrtigmlnt cu descompunere EentZi Cl mulci D nisip Lalsleb? W cu flori hvolte. 1 Rari ti%& Afi3nqi sollul cm de nisip. vars bogate. unde perenele I roz (Bellisp e r m % )fi flori de din prim plan acoped f m d e nu-mii-uim albasuu-azuriu. Plantag bulbii cu v&-ful in sus. P grupuri.. F \ I p e n t T vaza.. intens colorateQ Penuu flori &ate plantafi lalelele in straturi separate. la distanfe de 15-20 cm intre ei. Udde cu flori fnvolte. parhmare. Lalelele cu flori lnvolte sunt d e d i ~albi gi a l b t r i i foarte frumoase in strata& cu (Anemone &&). .Mount Tacoma". l r a t i frunzele pe plante.May i Wondern. Pe terase.Monte Carlo" reamandate sunt . arnintesc de bobocii tranM1.glrigi la Raplantafi bulbilli Acqtla vor 'inflori peste '1-2 mi.A ~ e s ~ e a t#i rreye pi se aseamik~~ flo& cu t r a n a d u i mu ale bujoruluiui W d d o d e din mai p W la 2neepurwl15 iunie. Orange" gi rului roz care d d k i au flori . crem cu o fin5 nuan$ de roz. tre m i d e mk mai cUftQsL:ute AszEeldc soiuri cunoscuti sunt ae ~ q u t i "Bobocii r ' .. bujb ribr. hs% acoperitoarele de sol ce se a s o k b cu m t e a scot h eviden55 ~i mai mult culorile lor fermedtoare. N h n cu flori galben-rogu gi . 3 Acoperiti bulbii cu p5m%nt ~i udafi abundent l m l plantlirii.. Toate soiurile au . Efectul culorilor p a t e fi aecentuat prin asocierea Idelelor cu amperiroare de sol potrivire.Elektran. h d w e a de 25-35 cm. P vase sau n ' h i d e albe gi roz-deschis ciubhe mari aceste ampozi$i arad b o s &turi de plante I p+ate ca de exemplu sunt de asemenea decorative. Tndesate evod aunosfera gr&bnilor I I I vechi de la sate gi pot fi util k t e P variate feluri.Momella". ~ r b u r i l de culori e asortate ofwg o imagine minunatil. A p k f i fin bulbii in sol.Gold Medaln. cu flori galbene pot fi chiar foxpte.Widem v. 4 Florile mari. Alte soiui de exemplu .. .Peach Blossom" cu flori roz. .Mare deasi de flori Lalelele hvolte sun t foarte decorative datoriti florilor lor w i v e . -. ~ wdrisnele lal& ce t tn&mac ?n &in%.-.&mmtT"-* F . .Schoanoordn. apoi acoperifi solul un strat gros de material de mulcire. de culori vii.. bine evidenfiate ale lalelelor cu flori fnvolte sunt f m e decorative.. un strat de 5 ad&. Este n important totugi s3 fie plantate & locuri ferire. sau . . pentru ca ploaia gi vhtul sZI nu le rupg florile. Dad plantafi lalele pntru face$ ha-un strat separat un $ant de aancimea de 20 cm.. ce se retrag dupg ofdirea floCa plante mperitoare de sol rilor. planta~i alhituri de soiurile galCa flori t&te pot fi ornabene mu reg3 panselufe de mentele buchetelor de prima. Plantare:in septembrieaaom brie. 2 Lalelele cu flori fnvolte.Wrosan g .Orange Triumph" cu flori portocaliuropu sunt de un efect deosebit.&. . Selurile bicolore m . Unele soiuri ca pufoase. Unul dinW d s tiBnpdi ~i flori hvolte Moresc deja in aprilie. de o f n u m q apam.Nefereete". Plantati florile de a-i &ere la un loc.

I Pe vreme urnedi ~i caldi bulbii pot fi atacafi de ciuperci care provoaci putregai cenugiu. soare. Daca puneti in apg conservant. planta infloreste pe durata mai scurt%de tirnp. PRIM&ARA Fertilizare $i cur. Lalelele infloresc cel rnai bogat in locuri expuse la soare. Pastrati frunzele pdna se retrag de la sine. @ Penumbra. Dupa ingalbenirea frunzelor pastrati bulbii p i n i toarnna in loc racoros. m ~ a j T b u l t r t a r f ru . n urned. Daci lasafi bulbii in pamint. ferite de vlnt. uscat si ricoros. se tulpina ~i bulbul vor putrezi. Distrugefi bulbii contaminafi (nu ii cornpostati!). L I ISBN 978-983-860924-1 Q IMP ABJIMP SRL RO-P-02-10-032 . Pastrati bulbii p l n i toarnna intr-un loc curat. raniti sau deja incoltiti.- CARTEA Lalele cu flori hvolte GRUPA 8 42 Gridinirit iscusit 1 7 . So1 permeabil. In sol compact faceti drenaj cu un strat de nisip.4fare 0 data cu raslrirea arnestecaji solul din jurul plantei cu i n g r i ~ i r n l norganic $i mit neral. acestea vor ramlne frurnoase tirnp indelungat. bulbii putrezesc usor. Wstarii se deformeaza ~i ofilesc. Solul nisipo-argilos este potrivit IaIeIeIor. or VAh Scoaterea bulbilor Dupa retragerea frunzelor scoatefi bulbii din sol 60s). uscat ~i intunecos. T pamlnt compact. Lalelele cu flori Tnvolte sunt foarte decorative i n vazi. @Nucumparafi bulbi rnoi. bogat i n substanje nutritive. Gnatofi $i c l t mai rnari deoarece din gcegia se dezvolta flori mari. Ouprafata neteda. cu pete. Plantare In septembrie sau octornbrie plantati bulbii lalelelor cu . flori involte la adlncirnea de 10-15 cm si distanfa de 1520 cm. Indepartati tulpinile florilor ofilite.

.

Vecinii de nelipsit ai kinilor sunt trandafiri intr-o mare varietate de culori si forme.1 o lapsta de compost ~i w pumn de n inpr&$%mbnt complex. Numerogii hibrizi sunt deosebiji pe baza fbrmei florilor. parfumul lor imbietor F i dimensiunile lor mari constituie o performan~s virf a de ameliodrii. Asociafi crinii orientali cu plante cu un aspect mai modest.-. printre h altele. parecilor de camp. irma. Udafi pe vreme secl toad. UNDE SE PLAN TEA^! Crinii orientali necesits aer umed..Sanssouci" speciosum. infigeti un a r x . Plantafi-i adgncimea de 15-20 cm. complex Q nisip 5 araci 5 p l a a de Grma O material de acoperire Crinii orient&. ' ' cu un jet usor de apa si Legati crinii P crestere dt n araci.. fn alte locuri nu se pot cultiva mai mult de unudoi ani. Lilium Periowla de plantare: prim% vara. 1 campact sapati o de 3Qcm adancime. Se dezvoltii optim in straturi de perene cu sol moderat acid. ca de exemplu .turba O ingr8y8mant chin... Lilium Lilium rubellum ~i henryi. Ins2 a q t i crini sunt frumuse$ sensibile. c r h d soiuri scunde de doar 60-80 cm inidjime. loc hsorit #i protejat. Plantafi-i in mijlocul stratului de bordud sau in hndal. Numeroai crini orientali amelioraji trgiesc mai m d t d a d sunt cdtivafi h container. precurn . turban sau cuib. Soi alb pur cu antere pregnante -- sEpmALkm? avsnd ca fundal plante vqnic verzi cu tulpinii 1emnop. .stahis lefi cu grija groapa cu lamint. Nu mai adrninistrali aF 6 . Arnestecafi in 50. dims blbds. urrniitoarele specii de crini: Lilium aurarum.Frum usete exotica' I PLANTARE $1 INGRIJIRE ACCESORII: 0 bulbi de cri. care tdiesc mai mulfi ani doar In clima din apropierea msrilor gi in sol Ed calcar. Afdnafi adtinc xllul~ stratului. d k u r i de care florile in cdori aprinse si desenele lor pregnante ies In evidencg.spdgcioasa (Senecio bicolor). Exist2 soiuri cu flori in forms de tromped. Florile lor in nuanfe minunate. sd 2 groa@ In Un soi scundz . Din grupul crinilor orientdi fac parte cei mai frumoai crini. Presafi phmbntul.si permebi abil.si un sol umbrit. Dintre ace~tia c parte. astfel iarna pot fi d q i in locuinf5. Multe specii sunt vulnerabile la bolile virotice ~i micotice.nemfigorul (Delphinium).. Nuanfie de db gi cenugiuargintiu se potrivesc cu aproape toate culorile crinil Cimicifuga (specii de Cimicihga). f i calcar . Amelioratorii au dej in vedere acest fapt. ca proteqie contr.t ca m e exemplu rododendronul ~i bulbilor. superbi fi risphdind un parfLm ame$tor constitur'e elementul de atraq*ea1 pdni Wii. qtern@i pe fundul gropii un strat de nisip de 5 cm peste care depuneti phmdntul de plantare.pastelate aratii frumos de crin in cdori .Sanssouci". Crinii orientali au raultat f b 5 excepfie din hcruciparea speciilor de crini japonai sau a celor din Asia Orientals. din acest motiv aceste flori de o frurnuse~e excepfionalP sunt cultivate in primul r b d de horticultorii avizafi.

Bulbii In ~ h i m rimdn slnitogi. ~meliorafi ingraSiimintcorncu plex ~i mineral solul crinilor plantafi in anii anteriori. b Tiiafi frunzele gi stropifi planta cu fungicide. P vreme uscata udafi ~i e mulciti solul cu scoarfa marunfita de copac. Bulbii necesiti sol bogat in substante nutritive. lnainte de inflorire amestecafi in apa de udat solufii nutritive. dar baza tulpinii trebuie umbritl. moi. So1 permeabil. de culoare deschia. Crinii nu vor inflori i n anul urmiitor. cauzeaza pete portocalii sau brun-deschis pe frunze contaminate de aceasta boala micotica. JI 1 . uniforms. mucegalfi sau pe care s-au dezvoltat listari ilungi. im 11 TRUCURI m e Nu cumpi4rafl bulb8 . cu humus. ~ wE I K b ingropafi-i impreunl a containerul in sol. Crinii oriental1 se dezvolti optim la soare. PRIMAVARA Plantare si fertilizare Perioada favorabila plantarii in reaiunile cu clima aswa. cultivarea h cnatabrI fngrijire tot an ul TOAMNA Plantare gi protecfie contra inghefului VARA -re Perioada favorabila plantarii in regiunile cu clima bland& Acoperifi cu compost. Usafi pe planti doua treimi din tulpina crinilor taiafi pentru vaza 00s).CARTEA Crin oriental GRUPA 8 43 Gra'dina'rit iscusit LUMINA 51 SOL Toamna fau p?im~vara cumpilraji bulbi tari. frunzi~ uscat. replantafi-i in ghivece ~i pastrafi-i pe durata iernii in locuinfa. eventual cu ramuri uscate crinii plantafi anterior. iarnr scoatefi vasul din strat gi pistrafi-l In locuinp. Cumplrafi crini scunzi ameliorafi special pentru rqeale.mlrunti. Soare. T a p i n stagnant2 se imbolnivesc In f inefi c F ?nc M ~m . in regiunile cu clima aspra dezgropafi bulbii.

.

I. E ."..

Tiiafi tulpinile florale pentru vaza numai d u p i crr jumltate din flori au inflorit. dar nu inflorege atat de abundent. [a] 7 - Ingrjire tot an ul Pngtijire Pe vreme vantoasi legafi soiurile Tnalte de tutori. la distanfe de 20-30 cm. de numai 1 mm. dezgropafi bulbii soiurilor cu flori mari $ipistrafi-i intr-un loc rece. Plantali bulbii in aprilie sau mai. u Nu cumparafi bulbi moi. Acoperifi pe durata iernii soiurile rezistente cu frunzi? ~iramuri uscate. Ameliorafi solul cu compost. Pe frunze apar pete argintii.~erforeazi fesuturile plantei ~i0 sug seva. deteriorafi sau rnnCol$i~. Tiiafi florile trecute cu p q i n sub ultima floare (stanga. I 1 I rripgii. Crocosmia se dezvolta ~in i penumbra. ferit de inghef. cripav. permeabil. Astfel inflorescenfele vor t&i mai bine de o dptimAn3. jos). penumbra. TOAMNA Pastrare 9proteqie contra hghefului Dupi primul inghej. stropifi cu o solutie de sipun lichid sau cu insecticide. la adancimea de aproximativ 10 cm. Soare. ?n caz de daune serioase. .I Grridinririt iscusit il cumMra9 bulbi 1 Flori mari se aezvolta numai din bulbi viguro~i. Consacrafi timp pentru alegerea soiurilor preferate. florile se sfrijesc. pentru a ramane lax. . So1 cu humus. Preventiv menfinefi solul reavin $imulcifi-I. PRIMAVARA Aprovizionare si plantare In magazinele de specialitate putefi alege dintr-o mare varietate de soiuri $i culori. Placile de limitare din metal sau plastic fixate la adancimea de 20 cm impiedici cresterea buiaci a plantei.

.

(sn!reurnld s n ~ u e ! a ) s alalyo~~2i( ~ m p ~ r e w a a lapse 'eunl o a~Sa&dap 13 e.ale!ren !lop3 UJ g ~ d r u r y u lod aleqepads ap alaup%m UE & w3 03-OP T ! %"le a m ' ! w 4 F ap -IS luns !~!PUFdsEJ ! = fercr a ) luns !u1pp3 ug -alyaa ~ o p ap 02 ap mf q rede !r$qns a ~ d l m a?U"I ua cued Fa ad I -mP as eJueFd 'PF~!~R !? "d EMS *?q= ap WJaj qns c a d ~mnr k 3pWcUd IEyirn~ . w !8 wp Cr~uamef mada1\~.J O ~ d -OD leareoln3 ap alSaq-p as a3 areolgdg a r e o p ap g d p s o q ! q ~ !alsa uop Iaqpay ~ l u l ~ -urn ug .'@my -rnw e!repqg) greoh:. 1 e~adau '(asuauoqreutrmu!7) auuoqJeN ap Inu!'urn3a~d I "8"9P agP !lop ap !lm -p p e l w ~ d aleod eFI S ! y '!lop3 - ap i " l J 9 F T m p e 0 EJafo (S""-Q =!!TI WEq@ enaqoI nm '@ltrruaj) eqp e!un~ad ' ( ~ ? a q e p p s ) a!So~ m w a p u e a p o p ap !rnIgw .!!fo~ nes z o ~ ~ ~ u 'auaq@ [aqp y ~ o a p o ~ d . ng -EJolJod) s ~ o p a l J v "l W!Un K !m!os !qasoap ~ o a s .ai!nsad pop n3 apmlwls @ea~o!~q r ~ e 'aseJa3 nes auecn@qad !g e~elndod .raw~) euaurfl W J pop a r p o p ~ epeopad -qqnp ap n3 alepose a l y d rj lod q pmueld ! p j o ~ n p EFI B as aEJOv n3 u ~ a r a dX a O ~ ~ '(s93u~-nhig d n s n:.r.np qns 10s ap amcupadox m y d x .

lxia inflorege i n deplina splendoare doar i n locuri expuse la soare.. apoi uscat. Scoatefi planteledin pement inainte de sosirea primului ger. daunltori. jos). pe vrerne cu ploi indelungate protejafi tuberculii cu folie de plastic. Rareori rnelcii pot provoca daune pe frunzele plantei. Daci frunzele $itulpina sunt foarte rinit planta rnoare. in caz de inghefuri tarzii acoperifi lastarii tineri cu sticla sau carton. Primivara a~ezafi i n strat planta i n ghiveci. lxia poate f i cultivati ~i i n ciubir. rnoi. Pe timp cu ploi 'indelungate protejafi tuberculii de umezeala folosind o folie de acoperire. P h i la Tnflorire pistrafi solul uniform umed. Adunafi rnelcii sau puneJi-le curse . Ilngroire b Taiati intotdeaunatulp~na florilor ofilite. dupa care plantele nu trebuie udate. Be timp de seceta pastrati solul uniform umed. So1 permeabil. n Dupa inflorire. indepartafi frunzele ~i plantafi tuberculii in ghiveci. I n sol urned tuberculii putrezesc repede. 1 2. tuberculi de ixia rnari ~i Bulbii rnici. Cumparaji prirnivara gragi. * Nu cumparafi tuberculi rnucegaifi. lxia este rezistenti la boli . Soare. ieftini probabil nu vor inflori i n prirnul an. protejand astfel plantele de frig (dreapta. rn= Plantare - - TOAMNA lernat Plantafi in grading tuberculii de ixia incepAnd din aprilie. toarnna scoatefi vasul ~i punefi-l la iernat C casii. Usafi plantele la iernat intr-un loc racoros gi intunecos (10-15 "C) ~i udafi cu pufini apa. putrezi.Ixia - - CARTE) GRUPA8 4 5 I Gridinlirit iscusit .

.

P dw. a p ! UZ lpgd -nnszqp uog upd p w a i po ! 08 IeW YPw* 3saqoPOdun~ as .sua~y-nnsqp 'aelas uog ap p s o r v !sfd n e 1od as p q d p o ad . 'vpq-tlnseqp pd a%pslp as u e a ~ m d m ~ -nnqp 'ala~op u 'aqp uog a~ mp 'sns p r plnu!ure e p d s IU u .~pwcmp . cmd mp!os apog ad 'ap-as lolap& udnseap xmn* as w 'pum as nu aim a l a p d $0-nnsqp !JOB upd .MseqF!$ mq&@ 'qle &D am^^ . % n q u a m ~ z ~ s !I d u p e a~eod u + h r n ~ ~ cale~ m q f l q p -um1-3~012 -npuo ioh luns 101a p i h q q ~~.nreo~ auyxopaiumvao~fu! ? = . .a3!3lmlp anseou apjpum q $ +p ~ o ~s I d != - P~PUU~ " a + ul W q - F P ~=?a .rnJ3) ( ravaq -mid 0 nN TPoumy P p m m 7 i .pmung 'SUIJ~~? . u o l wdnseap apun 'via ~ -qm an: u m l d p x a ~ u q as-npugnqs ca~sn%q pop caseopnl JU"S aI=d .. I I I I U cl PUP+ n--q~-9a%ng.ppmm apmd qoLR) a m q d aFynL w ~ v m d -ogq rn apog a m 3 IU nes (sparadsgpg) a l n w d fi asPren ? & m a p 9 E F I ."lqns pm S 1 ! a ap .aaseqp a f m u q uog are !I un 09-0Cap ~ U J ~ ~ 9-E Pd 1 m...W9E)*l Y=="Yl -ap nu gsmmmb v.apaum P *[ed ad a b apun p i o ap ~ ~ p u a q e ppsan euoz u~pol -qane pmqd o a m I Ity~am~ .%unppq n p < n p p pm pm a ~ h o pp!os ! alpon j I .p p ~ u an o~ e a x ~ d ped o npdurp ~ ~ e n p qapd n s 8 U a P x a ~ q m n ui d P u r r 0 3 Jq!J=q P ad P .I UJ 'um.uJ T 9lpgd .!ou pog pp M n d c ~ ~earmn @np c a p ! 16 ] u p ap ~ [ a c u o ~ e p q p ~ g d q ~(~m.uopoUJE! 'aslop uog upd P O 3 ur.

tsiafi tulpinile florale. Planta~ Plantafi bulbii imediat dupi cumpirare. rneflinqi solul uniform -- Q IMP AMMP SRL ISBN 9 ? 8 . Cu cdt sunt expuse mai rnult la soare. * D a d cu tirnpul planta produce mai pufine flori. h solurile uscate plantafi mici. dezgropafi plantele crexute excesiv ~i divizafi-le O mai multe n r E Camassia este atacata rar d%unStori. Mulcifi solul cu uscat compost sau frunzi~ (dreapta. putrezifi sau muceg3ifi.jm).Camassia I I Gridinirit iscusit r Toamna devreme cump#ra$i r *re. cu atdt trebuie s B aiba solul rnai umed. Camassia bulbi tari la palpat. -- I VARA W ? ngi mproducere Pdni d n d frunzele rirrdn verzi. DUNOnflorire. aiafi tulpinile florale. penumh5. dar lisafi frunzeje SA se usuce de la sine. n Sol reavzn. amestecafi h sol compost.Cu cat de boli ~i sunt expuse rnai intens la soare. T locurile cu umbra puternid. sau la@i-Ie sti se maturizeze pentru obfinerea de seminfe. Dupii lrxarea frunzelor. HF ri . apoi se brunifica ~i mai tarziu planta moare. separafi bulbii mici ~i replantafi-i irnediat. camwia la penumbra.~ . PRIMAVARA Fertr7izare $ cutiSJim DUNce bulbii au ra&riit. Strange$ seminfele mature pentru reproducere ~i sernanqi-le F sol menfinut n reavin Muke soiuri nu se Onmulpx d& prin bulbi. Ginito~i ~i nu s dezvob corespunzitor e plantali-i cat mai repede. teavan. cu atBt r Nu cumpirafi bulbi prea necesita un sol rnai umed. dupa ofilirea frunzisului dezgropafi planta. dar fira a@ stagnant&. patafi.8 . uscafi. Dupa inflorire. T sol n uscat frunzele se ingalbenesc.1 .

.

care car5 in spate casele seminale coapte. fi deosebite gi soiuri cu flori invoalte precum .. Aceste colonii sunt protejate.Flare Pleno". Vegi obfine un contrast interesant plantiind lings ghiocei piigtipii (Anemone ranunculoides). PLANTARE 51 ~ N G R I J I R E ~ ~ L L L ~ U K I I : RUIM u a% R I Q L ~ I cazma u Turca ue sapar ~ u L l compost Ll plantatar L b t e de marcare l - In comeq sunt disponibile numeroase specii gi soiuri de ghiocei. campanulate ce se dezvoltii pe o tijii floralii verde gi groasii ~i rbplndesc un parfum plicut.-'-4 - - Plantag bulbii in solul afsnat la addncimea de 5-8 cm. --. Gdanthus nivalis b%tinq 3n regiunile noastre cregte liber sub arborii cu frunzig rar gi la marginea pzdurilor. Despachetati bulbii doar inainte &a plantare. CE SE PLANTFAZA ALATURI? . Si acest ghiocel are soiuri cu flori invoalte. pentru a evita m r e a acestera.Plenus" are flori invoalte. Toate piirjile ghioceilor sunt toxice. Tepalele speciei Galan&us caucxsicus au modele P formii n de semilunL soiul . sunt semnele dqteptirii naturii. cu pretengii asemiinPtoare. Esafi ghioceii sii se riisp4ndeasd liber sub arbupti gi arbori. demoltii seminge doar d a d au in apropiere gi alte specii. Unele dintre ele nu sunt fertile. 3 . sofran sau iris (Iris reticula ra). Alege~i locuri in care plantele se pot retrage &rii probleme. ciclarnen (Cyclamen coum). f n funcjie de specie cele trei tepale interioare au creioniri diferite.. nu pot fi scoase din p h g n t . Pentru toate formele sunt caracterisrice florile albe. d d t u i t e din ghiocei. care la prima vedere se pot deosebi cu greu.8 ABnatj sdul cu furca de 9pat $ amestecafi T ml tfei n pumni de compost. i?n parfiunate. Ghiocei alGturi de erantis ti s o h Ghiocelul poate fi plantat pi in straturi. pozigiile de flori alb-rogu-mov. Formati grupuri alcatuite din minim 5 bulbi. petalele au dungi veni gi se davoltii corespunziitor gi in locuri secetoase vara. Galanthus elwesii este mai viguros. Pot Perioada dc? plantare: septembrie. Galanthusplicatus inflorqte doar din martie. 1 2 Marc@ cu camaua un teren dreptunghiular sub un arbore cu frunze casluce si ridicali ruloul de gazon. Sunt ademenitoare corn- I Galanthus nivdjs . Oferii o imagine aparte compozifia monocolor& ghiode cei gi flori-de-Pagti (Anemone nemorosa).a .Vestitorul prima'verii Florde aplecate. la distanfe de cdte 10-15 cm. Anemone blanda. stdnjenel galben-intens (Iris danfordiae) sau erantis (Eran this hyemalis. Primiivara se r%pdndegte de la marginea urnedii a piidurilor in direcjia pajigtilor. Vdrful petalelor interioare ale ghiocelului au creioniiri veni. Ghiocelul poate fi asociat cu alte plante de primivara cu bulbi sau cu rizomi. R5spdndirea ghioceilor este ajutatii gi de furnici. 4 1- UNDE SE PLANTEAZ~ Ghiocelul prefers locurile de sub arborii cu frunze caduce gi pomii rklegi.

a Pentru forfare plan* bulbii i n septernbrie in vas a~ezafi vasul rezistent la ger ~i in piirnant. Plantele din serninfe dezvolta flori doar dupii 2-3 ani. Tnfigefile i n sol. Prirnavara ghioceii n e c e s i ~ rnult soare. Plantele contaminate au frunze crqe sau firoa. @ Nu eurnpara$i bulbi rrnucegiifi sau uscati. 1 )octorul plan relor VaRA Semgnare Nu tiiafi casele serninale. iar i n noiembrie duceli plantele in casi. Nu fertilizafi solul. arneliorat cu pimant de frunze. in noiernbrie punefi ghivecele in cad la loc lurninos ~i ricoros. Pentru forfare plantali bulbii noi sau pe cei scqi din sol In ghivece. apoi ornizile de culoare bej vor roade bulbii.CARTEA GRUPA 8 47 I Gridinirit iscusi-t 1 1 Cumpika$ bulbi Gnitogi. Pentru flori tiiate sunt potrivite soiurile cu tija florala lung& ingryire tot an ul TOAMMA Plantam gi forfam Plantafi bulbii noi deja din septernbrie. ci de Tndati ce acestea sunt maturate gi galbene. divizafi plantele replantafi bulcu cazrnaua $i bii (dreapta). 1 1 . care piistreazi urniditatea solului. Penumbra. Fifi atenfi ca varful bulbilc ~5 fie acoperit de pirnant. PRIMAVARA Divizarea Dupi inflorire ririfi coloniile rnai intinse. Ghiocelul supraviefuiege ~ii n sol nisipos. deoarece vor inflori rar gi vor dezvolta in special frunze. iar vara un loc riicoros gi urnbros. igi depune ouale pe varful bulbilor. sau pe a r e sunt deja vizibili mugurii wrzi. tari gi plantafi-i cat rnai repede. fumerus strigatus poate ataca gi ghiocelul. So1 permeabil cu humus.

.

.

deoarece menfine solul readn perrneabil. Nu administrafi plantelor alte i n g r w i n t e . Stropifi plantele bolnave cu un jet puternic de apl sau cu VARA Mulcire $i udare Vara mulciti solul din jurul plantei. Este toamna suficient s% a~ternefi in jurul lor un strat de proteqie de iarnH din frunze uscate. Lisafi coco~eii se dezs5 volte nestingheriti. in regiuni mai reci adaugafi ~i ramuri uscate. Deoarece nu dispun de coaji de proteeie se pot usca repede. Penumbra. iar primavara sa le administrati putin compost. Dupe aceasta nu mai fertilizafi. permeabil. Acoperiti locul plantirii cu un strat gros de frunze. Dupl inflorire nu tiiafi frunzele. ~ Sol reavan. Amestecafi in sol compost. carnogi. w TOAMNA ~ n g r y ~tot an ul rc CBnd planta incepe s l risari. C a Nu cumpsrati bulbi uxafi chircifi. Plantare $i mulcire Plantafi bulbii de indati ce i-afi cumpirat. Permeabilizafisolul compact cu nisip. deoarece nu s pot pastra. Dezgropafi tufele mai bitrane. jos). Udafi pe timp sece- . S dezvolti e optim sub coroana arborilor. 1 Planta poate fi atacati de diferitele specii de piduchi de frunz5. Planta se ofilwe. iar in caz de contaminare puternid poate pieri. i n penumbra.CARTEA GRUPA 8 48 Gridinirit iscusit Vara tarziu cumpkraji bulbi tari. Plantafi-i &t mai e repede. aflernqi pe sol un strat de compost (stkinga. Dciunitorii strapung fesuturile plantei $i Ti sug seva. ci lasafi-le s i se retraga. mai mari ~i separafi bulbii mici.

.

CARTEA

Iris olandez

GRUPA 8

49

Grridinririt iscusit

Cumpgrati b u l M W i lar palpat, netezi, cu h b galben-auriu, incZ netnco&@.

Soare. PreferZ locurile protejate, insorite.

a m cum t ~ b
mucegai.

mi,l n

ia w j a t r v W m M sau cu m e de

%I perma1 profund. Se dcmla Wm In sol afhat, D a ~ 1"5611@mu nlsipos. in verile cu
pm.pit@ii abuncknte bulbii pot pwezi.

Pentru forfare, de la sfarritul lui ianuarie, plantafi bulbii in ghivece. Dupi ce plantele au atins inalfirnea de 7.5 cm, amplasafi-le l%ng5 o fereastr;?insorita. in sol compact, calcaros nu plantati bulbii la o adancime mai mare de 5 cm.

)octorul plan telor
TQAMNA VARA

I

Plantare
Plantafl bulbii i n septembrie sau octombrie. Deoarece bulbii nu se dezvolta corespunrator F sol proaspat fern tilizat, la plantare nu fertilizafi solul. larna, acoperiii cu ramuri de brad wlul de deasupra bulbilot.

D=?2roPare
In regiunile cu precipitafii abundente dezgropafi bulbii de tndats ce fiunrele s-au uxat, apoi uxafi-i gi curafafi-i fjos). Psstrafi-i In nisip 'intr-un lac intunecos ~i rece. Replantati-itoamna.

C

fndepartafi acoperirea de iama. Taiafi florile trecute deasupra prirnei frunze superioare. Lasafi frunzirul sa se usuce.

Gstarii ~i florile deformate semnaleaza prezenfa ciupercii Penicillium, care formeazz pe suprafafa bulbilor un Tnveli~ spori de verde-albistriu. Distrugefi bulbii contaminafi. Preventiv pastrafi bulbii intr-un loc uscat, aerisit $i la plantare nu lezafi frunzele inveli~ului.

Scoatefi irnediat din pamint bulbii 'itiimafi ~i distrugeli-i. In straturi ridicate. curnplrafi i n iunie bulbi tari (diametru: 3-5 crn). Se dezvolta optirn In bataia fierbinte a soarelui de vari. Pastrati ghivecele In locuin@sau In alt loc de Luna iunie este cea rnai adecvath planthrii. sau In gradini alpine cu sol Pentru a evita murdirirea frunzelor in tirnpul averselor de ploaie. Soare permanent. Pe frunze apar Pete brune.Pentru a obtine flori in toarnna. planta Tncepe sa se ofileascii ti apoi piere. deoarece pot 19 fngrijifi-v& de aplrarea ghioceilor de toarnna contm gerului din tirnpul iernii. So1 cu b u d permeabilitate. Plantati bulbii de 3-5 cm la o adincirne de 10-12 cm. dupa Inflorire este indicata replantarea in ghivece. in locuri uxate. S dezvolta cel rnai bine in e taluzuri. . mulcifi solul in jurul Nu curnHrafi bulbi moi sau mucegiiti. introduceti In sol faina de Docrod plan relor TOAMNA aspru. Pe bulbi se pot vedea adAncituri de culoare negru-brun. Tot lulbii ghiocelului de ~oarnni f i atacaji de pot acarieni. care le provoaci putrezirea.

qns ul 1e6re~aurnuad *PI a w ! n !JOB r u ~ -uad gzea~ard es .

Aliituri de arbqti narcisa giisqte condijii optirne. Presafi solul cu plantatmul sau cu cazmaua. foarte indriigitii. de I" 5 4 Presarafi restul soluiui pe bulbi. rn I r m I' E VARIETQI Corola secundarii (coronula) caracteristicii narciselor este tot atPt de mare sau chiar mai mare d e d t petalele ce forrneaG periantul florii. in cazul soiului . trebuie h a t e sii se usuce $i s3 se retragii. Plantate in straturi pot miirgini aleea ce duce la casii sau pot sernnala venirea prirniverii P griidlna de n fa~adii. indeflrtag Rorile trecute. Narcisele. Narcisele sunt plante raistente gi longevive. amestecat. Soiul. pe dt posibil.. 2 Soiul . I kpunefi pe fundul gFepikrs 115 d@ sol. Pe o tulpinl se dezvoltii o singurii floare.Spelbinder" culorile se praintii invers..Bravourn are corolii alb-irnaculat gi coronulii 'I Compou'$e fiumoasir narcise 9.Easter Bonnet" aratii deosebit de bine printre petalele corolei albe ca neaua. Gmpa de plantare trebuie $ i aiM adancimea de 30 cm. respectiv corole de culori diferite. vlorelele gi floarea de nu-rng-uita. Soiuri cu flori galbene dernult cunoscute sunt: .. . lkrimioare I ACCESORII: CI bulbi de narcise C1 cazrna C1 furcB de sHpat CI compost CI betipare CI ingr3grndnt pentru plante cu bulbi Plantare: primhara deweme. astfel.Easter Bonnet" iI i ! 1 I w i galbenii. lalelele gi lalele pestri~e. Plants$ In acesm w bulbii dispqi cu drful in sus. D a d sunt expuse la soare prlrniivara 81se aflii in urnbrz vara.Mount H o o d . CE SE P ~ A L ~ T U R I ? Narcisele se potrivesc bine cu arbugtii gi alte plante inflorind primiivara. se rhp2ndesc repede in g d dins. dup% Wrire. unele soiuri sunt discret parhrnate. spre exernplu chinodoxa. LSsafi frunzele sg s usuce $i e sa se contracte. in grupuri..Fortissimon dispun de corole galbene gi coronule portocalii. . Coronula roz a soiului . dar exist2 soiuri rnonocolor albe sau bicolore (albportocaliu gi alb-roz). frunzele ofin lite vor fi mascate rnai tPrziu de perene. iar celor cu flor~ galbene li se potrivegte excelent magnolia cu flori stelate albe.Cantatricev.Bravour" ..Dutch Master".A venit primivara! Culoarea galben-aprins a narciselor hvioreazi graWdina.. fertilizafi. Narcisele galbene au flori de o nuan@ asemiinztoare forsijiei. Frunzele narciselor nu pot fi tiiiate dupii ofilire. Amatecap O sol o galeat8 de n compost maturizat. . provenind din secolul a1 XIXlea. in rtrat sao pe gazon grwl diametrul de 40 cm.. se reproduc spontan vreme de ani de zde.. 0 impresie deosebita produc florile albastre plantate aliituri r L L I Soiul .Ernpress of Ireland".Golden Harvest'' de narcise. Plantaji aliituri de narcise.. UNDE SE P L A N T E ~ ? Narcisele triiiesc mult tirnp $1 forrneazi colonii intinse.King Alfred". Udafi 5j marcati locul cu betipare. Soiuri cu flori albe sunt urmiitoarele: .. cu flori albe ca neaua. Culoarea lor de baza este galbeng. la &m$e 15-20 cm. cu corolii de culoare crern gi . Cele cu flori albe se pot asocia cu tulichina cu flori roz. Nu uitaji nici de asocierea portodiu-ropu. rnuscari. pentru a putea fi ocolite ugor la tunsul ierbii. sirnplu de ingrijit..Glenfarclas" gi . Planta~i bulbii. straturile de perene In plantagi narcisele la mijloc sau P hndal. Soiurile bicolore au coronule. pen- 1Stpap m fdorl blbi. C Primavara.Golden Harvest" gi . Soiul .

dar dezvolti sirnultan &reiflori.- I 1 I I Dupa ce bulbii risar. Plantali cAfiva bulbi ri in ghivece. prefer8 prirnavara locurk Insorite. am y . dar evitati apa stagnantl. amestecafi in sol ingri~arnint organic. In noiernbrie dezgropafi-le si amplasafi-le 'in locuint8. i Larvele sale rnari penetreazi In bulbi gi prin aceasta lezeaza centrul de energie al plantei. separati bulbii rnici $ireplantali-i sau pistrafi-i pin8 toarnna. Plantare $i forfare Plantali bulbii. indepartati florile trecute. Dezgropali bulbii contarnilati ai distrugeti-i. Prirnivara menfineti solul reavln. Narcisele prea expansive pot f i tiiate si cu rnasina de tuns iarba 00s). Dezgropati bulbii virstnici. 501 bogat fn suhstanw nutritive. din narcise le sunt insuportabile. Dac3 dorifi s2i punefi uolurninqi. WM-10030 I m Jezvottarea insuficienti. iar vara pe cele urnbroase. pe pervazul ferestrei. fi-- Curafire fi divizare I T8iaJi frunzele numai dupa ce s-au ingalbenit. pentru forfare. . uscarea florilor $i frunzele Ingilbenite sernnalead prezenta m ~ t enarciselor. Plantele suporti bine seceta de uara. la ricoare ~i lurnina. tari la p a w Bulbii cu trei varfuri sunt rnai #urnpi. lngropafi vasele R strat. Astfel narcisele vor inflori si in cursul iernii.CARTEA GRUPA 8 51 Gridinirit iscusit I 71'6 P'eriumba ~arckele . I O IMP ABnMP SRL ISBN 978983-880924-1 .

.

.

d i 'runzele pitate $i florile deformate trideazi prezenfa tripgilor. timp de o siptimani. Dupi uscarea frunzelor dezgropafi tuberculii ~i lisafi-i s i se usuce suspendafi. este ineficienti. OWABnMPSRL ~-02-1(W142 ISBN 982 7-4 . Udand regulat plantele ~i fertilizand solul cu compost $i ingri~amant artificial. Toamna dezgropafi tuberculii. de primivara plna vara devreme. Dupi aceasta tiiafi tulpinile pan2 la lungimea de 5 cm 00s). lnflorege cel mai intens fn Iwuri insorite. Dupi trecerea florilor tiiafi tulpinile deasupra frunzei superioare ~i Iisafi frunzele s i se usuce. Plantele noi vor Tnflori dupi 1-2 ani. rece ~i uxat. rnuc@@i. Plantele vor inflori la doui luni dupi plantare. . I-* octor p ante or H Plantafi tuberculii de la s f a ~ i tul lui aprilie pani in iunie. Pistrafi tuberculii intr-un loc intunecos. in general. p"-' fngrjire tot an ~l . de acesa curifafi bine dupa dezgropare tuberculii contaminafi ~i inmuiafi-i intr-o solufie insecticidi. bogat i n substanfe nutritive. m tuberculi O n EWrJ de t - Soare. grijire plantele. iar primavara plantafi-i separat. * Mu amph# tuhrculi moi. I Onflorirea s poate prelungi e prin plantarea tuberculilor la intervale de doui siptimani. Stropirea cu insecticide a plantelor. stirnulati infloririle mai abundente.CARTEA GRUPA 8 53 Gridinirk iscusit I I 9 Cump&r@ituberculi mari. So1 permeabil. Din tuberc* 9olumino~i cresc uneori Qulpini fbrale ramificate. i administrati plantelor ingrigimlnt lichid T cantin tatea prescrisa. 4ari la palpat. Atacul se poate extinde 5i la ceilalti tuberculi. recuperati tuberculii mirunfi. Qnd tulpinile florale incep C se dezvolte.

.

Pearl Shell" prin flori de culoarea caiselor. Plantate in gmpuri ele pot constimi podoaba gridinii de fapdi sau a suatului de I%n@ terasi..Brillant Starn este coronula galben-portocaliu. a zambilelor albastru-aprins sau violete (Hyadnrhus orienralis) sau a floriior d e nu-mii-uita albastm-azur ( M p o r i s sylvatica)..Colblanc" pi . Soiului . precum gi in liziera fnsorid a piduriior.Orangeryn gi .. Asociafi narciselor mari gi ariitoase plante de acoperire a solului scunde. .Carltonn) gi muscarii albqtri (Musari armeniacum). Soiul nou . flori a &or adoare se armon i z e d cu culorile narciselor.. Soiurile albe au un efect fermedtor hcompania muscarilor albasuu-palid ( M w i armeniacum . Narcisek devin ~i mai st&citoare d a d sub ele. Soiurile de pansele cu p e d e ondulate sunt aspectuoase plante de acompaniament.Canastan ii este caracteriistid coronula cu pliuri.Chablisn au flori complet albe. in timp ce . .ilucqte prim culoarea galbenFamilie a florilor.Collarosan se remar& prin flori roz-palid. Specificul soiuriior . .Congress".Baccaratn. Plantafi soiurile cu flori 2 n Narcisa hibrid?i cu p e d e ondulate se a s o c i d extrem de bine cu alte plante expansive gi cu florile Pnvolate Inflorind primiivara. sunt plantate pansele (Viola wimockiana x). . . Sunt aspectuoase de asemenea plantate P kizi de flori sau t n n uubh. de culoare galbenii.Tiritomban gi . . .Tripartiten f o r m e d mai multe flori gdbene.Mistral" dispun de ~ e d galben-deschis gi coroe nu15 galben-auriu. Soiurile galbene sunt foarte frumoase allturi de ldelele rosii invodte (spre exemplu .Mondragonn gi .Blue Spike").Gold Collar". forma florilor semkiind cu aceea a narciselor. P care se p a t e evin denfia in mod corespundtor forrna lor surpriidtoare. deoarece n la soare se pot decolora. S o s r aenvwse . respectiv sub arbqtii desfrunzi~i iarna. Soiurile ..HibM de narci'se se asearnha' prin cornla lor d& a" Caracteristica hibrizilor de narcise este coronula (corob secundarii) a&c divizati.Parisiennen se disting prin coronula lor portocalie. Petale albe. hparte puternic ref-lexivii gi ondulad. Pede galbene.Lemon Beauty" str. ca acoperitoare de sol. Aceste flori exotice ins5 nu se potrivesc florilor sdbatice autohtone. Aceste narcise produc un efect cromatic puternic in suaturile de b o r d d ~i in cele de plante perene. nwnpderoz~ickculoara caiselor P penumbrii. UNDE SE PLAN TEA^? Plantafi narcisele hibride cu p e d e ondulate in ace1 loc al griidinii.

Pe solzi apar Pete negre. rnlW~Al?A F e m m I fS curiijire h C a d &ar. bulbi de &ngn&miqri. administrati nar- Cufk$re gI divizam ?ndep&tali frunzele de Indaa ce 5-au Ilngalbenit. Scoatei din p&manttufele prea dense ~i divizaple bulbii. APROVIZIONARE Cumpara$. Ciuperca se dezvolta deosebit de bine intr-un mediu umed ~i cald. tala2 de coame sau ingr&$3m8ntde stirnulare a tnfloririi (dreapta). F 0 IMP AWMP 8RL ISBN 97E963-86092-8-1 .Grridinririt iscusit I Putrezirea bazei bulbilor are drept consecinfi moartea radicinilor. I r I Y E I ciselor compt.ficu cr&p&wi$i c sechele. Avefi grija: coaja bulbilor sti fie stinatoasi. Din aceasti cauzi pastrati bulbii intr-un loc uscat Si ricoros. pmh c& 9n lr compact cu nisip mu campost. Plantme ~i mfareesohrlui In septembrie plantqi bulbii la o a&ncime de 10-20 cm gi la distante de 10-20 m. Acestea sunt necesare pentru acumularea de energie I n vederea Tnfloriri din anul urmator. care Tnsa iarna nu se preteaza la fortare Nu taiafi frunzele panti nu se retrag. pe c% posibil. Replantafi imediat bulbii mu pistrafi-i Fntr-un IM uscat li rkoros pana la plantarea de primavarii. Mai tarziu lndepartqi florile trecute. Distrugefi bulbii infectafi ~ialegefi un alt loc pentru cultivarea narciselor.In solurile compade a p z t i pe fundul gropii de plantare un strat de drenaj din nisip sau pietrif. Acoperifi solul cu compost sau frunzis mat. LUMINA 51 SOL wmmh&m k l a b Tnflarex 0 Pentru cultivarea i n ciubir este adecvati narcisa hibrida a petale ondulate. ~ngrljlre an ul tot TOAMNA . Nu cumparaji hula mucegiw . D ~ R bulhiPwefpmW*rfud se vor dezvolta t o t atatea flori.

.

sdbiiticiY7 cu ugurinjl. rietatea ..Sabine Hay" disune de petale portocalii 5... .. iar apoi cu frunzi~. In locurile cultivate sporadic se poate . ca de exemplu . Soiuri cu petale albe: ur 1d h mad t$~~er&a 2 In nod devreme.. se eviden~iad minunat narcisele de Narcisa cu caliciu mic a t e o plantii multilateral3.Culorile sale vii gi deschise se asociazii bine cu multe alte flori de primiivarP..i de petale secundare rogii. gi se Pngrijqte simweste tot. Varietiifi cu petale galbene: infloresc ~ r e ~ o n d e r egalben nt ...E Browning" (portocaliu).sAbiitici" de minune t compania clopogeilor n (Muscari armeniacum). sau de culori diferite.lticC. Aratii excelent P n buchete pestri~e primiivarz. cu margini caliij. de exemplu P n CE SE PLANTEAZ~ AL~TURI? faga brazilor sau a gardului viu . ada~tabilitate. ce nu crqte mai mult d e d t treimea corolei exterioare. iar cele cu corolii portocalie. wlu. . din cimigiri (buxus).Plantafi h l b l i la o adtlwirne de 10-20 on. cu Pete verde-@lb. Crepe excelent gi In zonele neprotejate. Frumusetea-i simp15 se remarc5 8i 2x1 vase sau 1Hi de balwn.Citronita" si . Verger" (&b duri portocalie).Barrett Browning" 5i .. La poalele arbqtilor. de mare longevitate. Arad frumos aliituri de alte narcise de culori asortate.. an I s disp~qi Plantag nafcisele prim2jvara . cu o mare culdri deschise. ~ n s u n b ~ unmBIYJse liciul mic do? c UNDE SE PLAN TEA^? Narcisa cu aliciu mic a t e o plant3 cu bulbi. de I UngB fiecare loc rnarcat siipafi cu plantatorul o groapa. sau a ciubojicii-cucului.plum usete de primivara' I 7 I I PLANTARE $1 ~ N G R I J I R E Foqa de n a + e n oarcisei cu diciu mic se &tor-" ilorii sale grapoase. cu arbustul cu flori d b e n e formthia.Limerick" (rogu-portocali~ .Doubtful" si C--1ett O'Hara". d t gi sub arbugti sau pe gazon liisat sdbaric.Venvood".Scarlet Gem" sau . fn straturile organizate nardsele cu caliciu mic dau I - - ornamental rogu-aprins (Ribes sanguineurn).S+3lb. Petalele gi wrola florii sunt ori de diferite nuanje ale aceleagi culori.Rockall" (rogu-portocaliu). sepale in culori contrastante si petalele albe: . .La Riante" (ro~u-portocali. Acoperiii-i cu pamint. Amestecafi p8rnflntul cu ingr8@rn8nt.tl+le" plantrulbii paal~lle arkqtilors Marcafi ramuri xu& lcrcu~ bulbilor. unde flori de primiivari mai pujin reziswnte pier sub efectul v h turilor fi al ploii. narcisele se pot .i) gi . Nu taia$i frunzele. Aratii frumos I L valoarea-i iese P evidenfii atat n tn straturile organizate .Geraniumn. . 4 I ci IBsati-le sa se IngilbeneascB ~i paflile uscate.Merlinn (galben-pal.cu vtirful In sus. a floriide-papi (Anemone nernorosa) . - VARIET~I 0 caracteristicii a narciselor cu caliciu mic este sepala scurt5.. . in care puneti cgte o linguriti de Tngr&$4rnlnt.Perimeter" (petale secundare I I ortocaliu: Jchduar ..Bitma".Birmam. hibridul . StrZd~f~i-v% pam & netural. U fn f a p unki fundal de culori jnchise.

Este oMvitoare. i n funqie de mirimea lor la addncimea de 10-20 cm. Nu curnpgt@ buki moi. Scoatere gi divizare plantafi bulbii. separati bulbii mici. Divizafi-le. Vreme de un an nu cultivafi narcise pe locul infestat.APROVIZIONARF a Cump&refi. ci lasafi-le s i se usuce. penumbra. newde pi brune. presafi sau mucegaiti. cu foi exterioary Tntregi. Tndepirtafi pi distrugefi plantele infestate. I sele. Mai I u larcisele pot f i atacate oe viermi sdrma. de aceea rozatoarele o eviti. bulbi mari. benite ~i Scoatefi din pimant tufele crescute excesiv. S e dezvolti optim la penumbra arborilor cu coroana inci neinfrunziti. la distante de 10-20 cm intre ei. Planta$i narcise in jurul plantelor cu bulbi periclitafi. runzele se curbeaza ~i apar pe ele noduri galbene. prelucrafi in sol ingri~imdnt organic. nou replantafi-i imedicrescufi $i at sau pistrafi-i intr-un loc ricoros pdna la plantarea lor din toamni. Pistrafi bulbii intr-un loc ricoros. So1 cu bun4 permeabllitate. In solul compact viafa bulbilor va fi mai scurti. Pentru forfare putefi planta bulbii pe durata iernii in ghivece (dreapta). pe cdt posibil. cauzand W r e a inelari galbeni. Nu tiiafi frunzele narciselor nici chiar pe garon. . spre exemph i n jurul lalelelor. compostati-le. sau la soare. s&tatosi. sau ale Soare.

.

.

perg Diametrul u d bulb & 0 a 5 M e de 2 cm. m hrnp%rafl bulbi cu coaja * fn prirnul an de dwpg plantare florile se &wolt5 in n apropierea solului. care nu se umple cu Jpa de ploaie. bulbii se pot uxa. penurnbrs. Putefi scoate ~i semina seminfele Cincol$ezcla lurnina).Primrivara necesiti soare. Sol perrneabil. Lasafif runzele rc? s usuce. S dezvolti optirn daca nu e timp de mai este mi~cata multi ani. n IARNA k u 'l? l FaGare Mutafi bulbii cu ghiveci cu tot din dsadnifa in casZi (stanga. cu se plantead in sol permeabil. In prirniiverile ploioase este recomandata ~regitirea capcanelor cu :apac. Dad Ti pastrati prea fndelungat.CARTEA Floarea Pusfin GRUPA 8 58 Soare. Dupii inflorire ducefi-i afar& PRIMAVARA curspre Inl&urafi din straturi florile ofilite. B Nu curnpfirafi bulbi moi. e Frunzele decorative ale florii Puskin deseori devin prada rnelcilor. vara p ~ a . Facefi capcan5 de bere. Ingrijire tot anul TCTAMW TIMPURIU Plantare Plantafi floarea Puskin de indata ce cumparafi bulbii. . ins3 rnelcii intri in ele. ~i punefi ghiveciul timp de 14 saptiimlni T risadnifi. nucegai uxafi sau incoltifi. nu prea uscat. str6ns unul leng4 altul. T anul urmitor ating Tniltimea obi~nuiti. Lasati floarea Puskin si-ri imprii$ie seminfele. jos). Floarea Puskin nu este pretenfioasi. maro-deschis. asem%. Pentnr foqare q z a f i bulbii in ghiveci. a&fel va forma un c m r floral des. netedri.

.

.

.

.

.

.

n\ - PLANTE CU BULB1 - GRUPA - I'orescen~e dense in locuri umbroase nartie-mai r/ ingrijire simpli .

Udati acoperiti plantajia cu un strat de acoperire organic de 2.printre ele narcisa ~i laleaua-pesuiyi (FritiIIaria meleagris) . gi de atunci esre cultivar gi in grsdini. cresdnd din ddicini tuberculiforme. &at s i se d a volte nesungherit. Brebenelul Corydalis solida seamini cu brebenelul gunos. Florile-i lunguieye. dar nu crqte dedt 10-20 cm. 4 UNDE SE PLAN TEA^? Alegeyi-i brebenelui un loc in penumbd. flope rile tubulare cu pinteni $i frunzele cu limbul multiplu sectat. florile-i fiind susginure de tije Pnalte de 5-15 cm. Brebenelului giunos (Co'yddis cava) i se trage numele de la ruberculul go1 pe interior. in sol acid gi cu humus. Aceasti plan^ este de asemenea aurohroni in pirgile noastre. Din genul brebenelului fac pane aproximativ 300 de specii. In categoria plantelor asociate meriti men~ionagi crinii de gi toamnii gi ferigile. nu fertilizafi ti nu diviza$ibrebeneii. apar din aprilie p h i in iunie pe rije de cel mulr 30 cm. Brebenelul de Cqmir (Corydalis cashmeriana)are flori albGru-aprins. Inflore$tedin aprilie in mai. Erantis (Eranrhishyemdis) $i ghioceii de bald (Leucojum vernum) infloresc ceva I 1 Flori QI pintcni Nu curafafi.George Baker" (cunoscut gi sub numele de . deoarece frunzigul lor va umple spagiul go1 ]%at de frunzele plantelor cu bulbi. care se pot diviza in doui grupe. care cu timpul se retrag.Infloresc concomitent cu brebenelul. brebenelul form& cu timpul un strat vegetal dens. cu armosferi umedi. din manie plni in aprilie. - I PLANTARE $ INGRIJIRE 1 ACCESORII: LI tuberculi de brebenel D cultivator O turba sau coml o post U grebli C plantator O lopata D material acoperitor de s VARIANTE - Specificul brebenelului consti In inflorescen~ele formare din ciorchini sirua~i Iistari drnogi. daroriti florilor sale portocalii sau de culoarea somonului. Tuberculii brebenelului pot profita de solul bine permeabil a1 gr. Soiul . iar din a doua grupi fac parte speciile cu tuberculi sau cu rizom tuberculiform. d a d plantapi brebebeii de-a lung111deilor umbroase. aseminitor unei nuci. Primei grupe ii apaqin speciile ce cresc sub formi de tub. este o plan ti perena' rezistenti ce se poate cdtiva in focuri umbroase.agil. brebenelul se va dezvolta in toati splendoarea sa. fn zona noastd. Brebenelul azuriu (Co'ydalis flexuosa) a fost descoperir in China in 1989. atlt de necesar davoltirii sale optime. mperitori de sol La coroana arborilor solitari sau in faga garduriior vii. de culoare albastri. I Tnfige~i vertical plantatorulin parrdnt ~i rnigc3ndu-l lateral efectuati gropi de 10 cm ~ddncime (distanfa de piantare: !5-35 crn).idinilor alpine umbroase. Presira# pam&ntpe tubemall ~ibiitatorifi-l usor. inflorind la fel. Plantele de primiivarZ cu bulbi . pe tije inalre de 30 cm. la poalele unor plante cu rulpini lemnoas5. Planta se davolri optim in zone dcoroase. mai devreme. prevestind pard inflorirea brebenelului.. prezentace In cele ce urmead. de culoare verde-fraged. spre exemplu brebenelulgalben (Co'ydalislutea) gi brebenelul-nobil (Co'ydalis nobilis). In perioada de vegetafie rneqinefi reaviin M u l p o l u l pe tot parcur- .Culori ra'coroase de flori Brebenefd. cu un aspect exterior fi. deosebit de aspectuos. A l b a s d brebenelului de cqmir arari fermeciitor alituri de miseaua-ciutei (Er/thronium) sau sub rododendron. Brebenelul i se potrivqte fiedrei plante de piduie.5 em. Brebenei giiunqi.Transsylvanica") este. Florile aspectuoase ale brebenelului pot fi contemplate de aproape. specia autohtoni dispune de inflorescenye in nuanre de alb gi roz-violet gi fnflorqte din marrie p h i in aprilie.

Culegefi seminfele imediat dupa maturizare si semanati-~e. tlfngrjire tot an ul 9. 'Indepartafi cu grebla stratul de acoperire agterneji unul nou. cumPliia$ tuberculi tari. Tuberculii deshidrataji s-au deteriorat probabil I n urma unei depozitari necorespunzatoare. In vreme secetoasa menpnefi-i solul constant umed (stanga). 1 )octorul plan relor I a In lipsa unei umiditafi corespunzatoare. brebenelul se retrage. de regula. Dupa tnflorire scoatefi din parndnt plantele nou dezvoltate ~ireplantaji-le altundeva. acopei rifi locul plantarii cu frunzi~ uscat sau cu crengi de arbori. dar nu ~i umbra plantelor la ve~nic vcrzi. Reinnoiji toamna ~iprimavara stratul de acoperire. mucegaiti. Plantele retrase pot jnverzi din nou primavara urmatoare. c humus. Semin$ele sunt raspdndite de furnici. care se @sex. O magazinele de n specialitate. S e dezvolta optim la poalele arborilor cu frunze dzatoare. provocate de rosaturi. I Q IMP ABnMP SRL RO-P-02-10-059 ISBN 978-96386092-8-1 . pentru ca acesta sa nu serveasca drept loc de rnare pentru daunatori. care necesiti sol acid. Distrugeji frunzele pe care observaji urme sinuoase de culoare deschisa. pe care le roade. vechi ~i pentru a evita bolile. Penumbri. Sol cu bun& permeabilitate. La~ele moliei galicole se pot instala intre tesuturile frunzei. in urma sa riminand locul gol. 4 - W I I TOAMNA Plantare gi protecfie contra gerului PRIMAVARA Mulcire Plantafi brebenelul imediat dupa cumparare. 0 excepjie o u constituie brebenelul de Ca~mir. hainte de primul ger.Gra'dinzrit iscusit 1 Vara tAniu. . umbd. Reinnoifi stratul de acoperire compus din scoaqa de copac marunfita. pentru ca 9 tuberculii sa nu se usuce. Udare gi semsnare I Toarnna. Nu cumphrafi tuberculi rnoi. cornpost sau frunz i uscat ~ilasafi-l pe sol tot ~ anul.

.

31d !!aua[q~s $01 el arepur!s !!! ~ u n a l a l b ~ 3 ap3?!.eru!s s alb~ogu!e e p wn e q n q S!JI a p u o z p o Jopupepy elpolep .lug pu!~oguj ala~ueld !S 3san!r1od n3 as aseonnadse aps alaz -mjn p 'g~en~ur!~d a l ! ~ o ~ ap ale01 n3 epose awed ap p s p ~ '!nlnIos e i v ~ d n el a. ad n3 ppuap! purg 'paj!p aleod a!als.~eo!ladpp o.na e a n o p s '!os ap a!i3uy u~ -aJeo!Jalxa a p a d d azuruj ap a1pn!l13unqw .(s!p!!~adury! n ~ ~ n ! ~ t l ) e ai!~~sad aIaTap1 'alas!3nu 'alalapl !aua[ -ups ap !1m13p aleluald IJ lod p q m p d a p a v o 0 anu!a .~opzunq mdnseap le!p -aur! asnds!p ~ u n a l p o ~a ~ p u t s ' ~ u aIun!os ap anqasoap a ~ d s r O ~ 1 O e o ap aur!i~ujo ~ p a n w ~ m d upd (x E . p q n a p e o a m a!pde-!em 6 p a d w ~ ap apupgdl ug ad u!p ES eaJ!Jogul upd -alpua ~w aps alapru l p a p auramap -elEap! alsa g mlnlos eae~!l!qeaur~ad ~ u a r l b ~ oe m u weqnq ~ j apun 'alposu! amdp a p ~ @ s!q . ~ ~ ~ U I / J O ! y -ep n e q n q s!q) n!>ol[!ur p ap a n x d s a ~I ~ U Jplaua(ups ' ap a~bqasoap s -aza% -lonela eleqleq ~!JI a !"Ins -onnadse t esnpal aur!ipug ap I?almapeAa s a s u m meqnq S!JI . a p o p g ap apllopad eaiuenu u aunu!ur ap a ~ b n ! ~ l oads t allnur !em ap 19 aJoIm!q !J~!OS -PJoq ap pmld e~ IS u r n ~ a ~ d <Jol!ap p q ~ s 'al!q!sod aIpoIns ale01 p US a ~ b ~ o p'n![o3e~s-ndo~ ui ~n%unl e-ap yenpIn3 lualmxa !!101n3 e!idmxa n3 'e3aqJeq s y ~ .p n e u r p d ap smog au!q ap laj el e ~ p ~ nawod as :.a n a ~ ~ u n areopalu! a p a d a s !an a 1 3 -emme ap el!qasoap nes ~ o l a p ~ eareop:.1a13m3 s ap .

Umiditatea fertilizarea unilasolului ~i terala cu azot stimuleaza aparitia bolii.. ' .. Jocrorul plantelor r l Agternefi intre manunchiurile de frunze pufin ingra~amant organic. . t5iati tijele florale deasupra solului (stinga) ri divizati tufele dense. . Dup5 inflorire. Primul semn al putrezirii bacteriene a rizomului este 'ingalbenirea $i uxarea v&rfului frunzelor.. lndepirtafi rizomii vatimap... Administrati stanjeneilor Yngra~amlnt bogat tn fosfor.

.

.

. Rizornul sau bulbul anurnitor specii 0 Nu c u r n p h j i bulbi putrezi. deoarece fungii dewori ierneaza pe suprafqa acestora. Pentru a nu vtittirna rizornii fi bulbii din apropierea suprafefei solului. . . Dupa inflorire pistrati frunzele ~i t&ia$i dmr tulpinile. replantali rizomii divizati. Plantati rizmul h Iris LMrB$ta superficial @). putrezqte i n sol urned.M . Arsurile p frunze apar Indeoebi pe vreme umedti. f a e m zz F hi~rnavara wioada aweseste punzgtoare plantirii stdnjenelului de bala ~i st&njenelului al sibwian. Tiiati florile pentru vazl cand bobocii incep se deschida. Stropig plantele cu sulfat de cupru (piatrZ-vilnBti3). i ?rnpmiva ?ngh@uIlui Toamna este perioada optima planarii MbarBata. maronii. TQAMNA TlMPClWU Plattam @ f . Petele mari. irnp&jifi rizomii rnai mari in mai multe pZi6i. cu margine galbenti sunt provocate de fungi. a anjenelului de Pirenei fi stilnjenelului cu bulbi (irisul olandez $ stsnjenel w i t ) . Tala$ frunzele uaate de pe plante du@ iemare ti amestecati mlul cu R i d de coarne.&erne$ praf de drbune de lemn w suwrafetelettiiate si . Plantam $ . f i i r i frunze. . Iris kaemp feri. de culoare Inchisti. umed Scoatefi cu maria buruienile dintre stanjenei.~lanwtele. Insi anurnite specii prefer5 solul cu Pete rau rizorni zbdrcifi. Unefe specii se eoaja netedti sau rjz~mi mifi dezvolts satisfaciitor ~i Tn d e culoare deschid @& d penurnW O funqie de specie necesitii n Mnam& sal uscat sau umed. cq 0 Soare. .Iris I GrZdinirit iscusit 1APROVIZIONARE 1 CiumpSErfl bum! tari. - . evitati folosirea sapei. Primavara tndepartati frunzele btrilne. d nu putrezeasca.0 IMP AWMP SRL fngrijim @ divlmrt~ riWciniI~~ in timo de secet3 udati.

.

'~nom 1 a Q ua VPI r .usa 6 a ~ l (apu q w PW .

bdeplrtafi sisternatic colul inghefului a trecut. transplantati rlsadurile tn grldinl.. Arnplasati un gard contra rnelcilor. Wi. cu mi rnulte inele. Plantaji tuberculii de la sf&situl lui aprilie. bagat In s b t w nutrithre. Pistrati-i in nisip sau turbl.'. us a Ameliorafi piirnantul cu compost. Adunati melcii noaptea. uscat gi intunecat. Gra'diniritiscusit I- tuberculi m e .:. 3 loctorul plantelor Afsnafi profund straturile ~i ameliorati-le cu compost. TZiati IaRarii la o palm3 de sol. altminteri tuberculii pot lesne putrezi. unui dar pot dluna grav ~i lot rnai mare de exernplare. Pentru a mlri durata de via@ a daliilor. din august nu le rnai fertilizafi. rnoi mu deja Incoltifi. Sol cu buM penneabilitate. I TOAMNA Dezgropare #i @strare Dezgropati tuberculii dupl prirnul tnghet. dar nu utilizati Ongr&$m&nt de grajd proasplt.>t T ' . Llsafi tuberculii s l se usuce pe o hdrtie de ziar (itanga). 6 Incepdnd din martle f o m ~ i daliile T ghivece. ! q . In mai. Daliile necesitl un loc protejat. ISBN 9-1 4 . pentru a n obine o Tnflorire timpurie. 7 . ' :. I I Dalia este o hranl prefer a t i a melcilor. care h mau & hcoltit. unde beneficiazil de cel putin gase ore de soare pe zi. intr-un loc ferit de ger. 0 Mw CU@&X@ tubmrli usmi gi zb&cifl'. I '\ 8 1: ! :. & C r. Tntr-o singurl noapte Fi pot consurna h Tntregirne llstarii tineri.?@ . pe vrerne ploioasl. Daliile forfate Meqinefi reavln solul daliilor toatl vara. Fertilizafi-le lunar cu Ingrl$imht sirac C n azot. . Soare beptin. apoi curipfi-i.

.

A~MO~OH uAprew" .JapuaAq ~u!@!H'' '.-wFlpllll '(S?SO&?UE~&~ uIKID~Eu~~v) uIma3eux nes ( m ~ -A * u w n m !aw ' ( md.aPJ0I.I~!OSalp ! h e m p z q l n as -00n p e .&pn!~d& o W <alda~ 6ala@unl alazury manoap -rips a@npm-nnseqa apold '.A!mns p m o p ~ m e m s.8 J) ~ ~ d n s&u n3 ~ e p o s v ) .-gp3a5 ap dug ad !iepn '~!ueEi~ ~ g w g f ~ nes pod~iloa ~6u~ n:.~opn!os ahmsqns UJ d o q (snmny rn plos p a p ~ ~!mds d S!JI a@F A e l . u n w YnpJoq ap ~ o p r n ~ ~ l s ..!!Sol nes !uaq@ +ypuen @uq ad ! umsard 'aps J O ~ J O U~ o p u 4 -n!suatq ~ ! J O I V $ur.Jfl eJ w1 3 ug '(R~!J!~!s U! -aq!s pua!qs ap ! J ~ I Eqmds ~ S ~ I~!T I p u p n l d pnauay ad!zodwm o e!maure $and .~flg" JO~.nv=uap you o !!UI~EJ~ y a p m ~pnds s g ppuaiups p .olqO. '!qpq ru aqp p o a~ uauerq p A y n ru ppua(ups ! w afi3eprd S .n!qasoep y ~ o d n aro~m!q ! ouow a p i a @uq 4 ad . m a u ru apad t p r o s $ .rtr" '.unu .d -apmvala upd S efiua~e ! .SPsaP S ! k e a p o 0 re! kmp e o p r u -uaq@ p w ~ w es!q3u$ a n o p ~ ap e m a u ne c'Ja!uraJdUm1 -~ld a~.r.n?~" '. lnjos !iez!i!ua+ ' e ~ e q w g r CI -$ap.'Lea XuunsuO u u q ! a!tp.JO1F'OP U!Jd F'OBT !!Ja!'ln? = u a T p r " pa IF" a s x l l u q l d u y p a l ~ ~ ~ -= aI!Jold ?pedsJ~I"w uy !%e-l1"1P='J! S ''m 1 a p l w ap aFJBds XTJ" m+d p u as rrfmds9 .w q p m n p s e p d s S!JI pp-arpnq w e UJ 'paA p d w ! ~ e~01ah-u areoqqwase UJ p ~ d us ' J O ~ O Z I Jp u n w ! <auaqpS ~ a d a m m p po a n3 -asap IUTIS uaJut?yaarp3na" ! S m p p e pm* ea)mp!wn ! pde d d s -aAn!.aJq a p a d ! a m q p !JOB !m 9 e pqndod a u y d alsa ymds S!JI ne ''%p!Jqure~'' 3sazafdua ! P A p!os ! ua~oJ%so3q 3 " i y -pmolor.

Cre~te Oncet. stropili sau udafi plantele cu infuzie de coada-calului. Urnfliturile rqcat-gilbui sau rnaro de pe frunze sunt provocate de rugina sarijenelului. Preventiv. jos) deoarece forrnarea serninfelor slibe~te planta. fnflorqte cel rnai bogat I n locuri dlduroase. I TRUCURI a Pentru dfvizarea plantelor scoatefi toarnna rizornii. care nu se usci repede Si in care apa nu stagneaza. uscafi. cu humus. @IMPAB/lMP SRL . Dupi lnflorire pistrafi solul rnai uscat.I Gra'dinirit iscusit 7 . plantafi rizornii la adancirnea de 5-10 crn ~i pistrafi-i urnezi p h i la risirire. Tiiafi frunzele la inilfirnea de 20 crn. a Nu cumphrafi r i z o d putrezifi. Sol de gradina afanat. lndepirtaji florile ofilite (stsnga. Optirn li este solul neutru sau slab calcaros.I 1 LUMINA Sl SOL e Cumparap todmna rlzomi riguro~i iris cracut In sau ghiveci. sau plante hridicinate cu frunzgr ondulate sau pitate. r l TOAMNA Plantare Este cea rnai potriviti perioada de plantare. Soare. Tiiati ~i distrugeji frunzele contaminate. Nu necesiti protejare Irnpotriva inghefului. sau tn cazul contarninirilor rnai slabe. dirnineafa. tiiafi-i in rnai rnulte pit$ cu ajutorul unui cufit $i replantafi-i repede. astfel trebuie lisat s i se dezvolte T acelagi n loc timp de mai mulfi ani. tot all VARA -re regulat in tirnpul Udafi u secetelor de vari.

.

n J a anopu ap a1sa w p ~ q !$pa!m mxeo~d p .p.pq!zp a y q ' a d ru Anour un ap ~ e w alsa !!JOB p n u -auaJa o ~ 'pp pur !JX$UJ ' apad ran n3 a~!qopoduqv o p !JOB upd 14 aA?p oh 'areo!m1xa apad p amduror. 3s =p&q-ap. o ]pap sad n s 'pd-WJ pop are a p ~ ~ a ~ b nu rep 6pypualdsp v a y .u.a*op ap " !5 ap p r o s alpw !S are E% JL I! ! . ~ u nspo~d s VJ2="m' .as erpusn ( s eq paueld ~ XONJ) JIEJO~CD apnue a p p m .( m~ ay u e u s r ~anseqp a q m m m ) .~ ~ a p l e u ~ o a s a ~ o ~ @ uaq@ pnum 'aqp luns "Eqw I P0 apJOld .nydmd-nSar aad ap n u ~ p y y !Jon pn o -urn ' n p .n p u o d .urreUI ! t?!IEplqOz) pdmnp<(sdp zpydod3) ! a s a ~ ~ ~ ~ ' e a~ p w .w~ un ap alaPsuI ad ?P@w E d !m w ax3ap ~leuro o p pn p rzb@un-(x m y asndslp luns -uw P w 'a ap are p@-wq . 4n!aups nldwaxa ap FA ! q !JwF Jap mm1d a d 3 s ueur !JOB W?u a u ryg~ n~ oh IS nune -a~ ~ ' -V !S s!wo3ng) mmah ps!urmna S (-2qru ! -!PuJuro3) eu~JUIrn '(umapua~ m * nn~.nb~-uaq$ auasap m p e ~ .~nn-m~seqp u a u r ~ ) q~~ -ewe e d m &x w.~~!PUO"umrp '('puom ~@t) .~u! ( 2:urre~)) a"Pk@ ap (PW) !d!Slaq a p apun3s apm!os nldmxa a d s 'Pw 14 ! 1 9 "3 a p u e l d ! 9" a y q amof 3sa~mod I as -!ayp!%p a p w o p x anq $p!~a3au ru awqd +Saw " -!!b~ ap IEUJO p w ID ~ u neu!dln~a m 9 ad .!qurydp ~do-asd m p p ! a ~ w ~ d p o p j ap ept?oyad ea -ye I ""m <poqoq~do-aseS!Sndslp "P PIrlJsap as a = !S " " '' . ~ q S (Eruu.!lop a s ! s m ~ cU$ ~ ~ $ I I ~ a p = o p m ~ ~ ' w " pop "eamgp nr!a~as .

Prefer2 locurile calde. Pentru R a-i proteja de inghet acoperifi-i cu frunzi~ ramuri #i uscate. plantafi bulbii intr-un strat bine pregitit (adbncime: 8 cm. I plantele infestate. e ~ e b ide blbnda bulbii pot t i lisali ~i iarna in strat. Acegi viermi mici paraziteaza vasele frunzelor. Soare deplin. bogat In substante nutritive. distanfa dinte bulbi: 10-12 cm). d a ~ poate f i atacata de nema tori. Bulbii sensibili pot rimane i n pimant i n regiunile viticole ~i locurile protejate. la mperaturi cuprinse intre 12" C i n regiunile cu climi . protejate ~i Nu cumpirafi bulbi zbdrcifi m u mucegiifi. cumpiirafi bulbi & tigridia mari. re tot an ul ijlocul lunii aprilie. Solul trebuie s i fie lax 5i rnoderat nisipos. Dupi inflorire nu mai udafi planta. Distrugefi W%2-10-@4B ISBN 978463-WW-8-t . cu inveliyl exterior vitimat sau puternic fncolli$. sinitqi. dar dupi inflorire nu mai udafi. udafi plantele.CARTE Tigridia GRUPA 8 69 Gridinirit iscusit I h aprilie.. ca s i se poata retrage. tari. care vor inflori I lndepirtafi tulpinile florilor trecute (itinga. Tigridia este o planti deosebit de rezistenti. ' 4r 7 ! TOAMNA Extragere $i depozitare Scoatefi din pimant bulbii ~i lasafi-i o zi s i se usuce. Pentru inmulfire plantali intr-un strat separat bulbii tineri. Curijafi-i ~i pistrafi-i pe durata iernii intr-un loc uscat. Frunzele devin sticloase intre nervuri ~i se ve~tejesc. dar nu prea usor ~i uscat.jos). I. P timp e de seceti. in perioada de inflorire.

.

Ierburile ornamentale indte ca de exemplu molinia (Molinia arundinacea) sau meiul (Panicurn virgarurn)ii sunt ideale plante de fundal. flora). cu toate d florile in form5 de pdnie amintesc mai mult de crini. rujii galbeni (Rudbeckia fulgida) gi lipscgnoaiele (Coreopsisgrandi- jalgul de d m p (Salvia nernorosa).. Din asocierea alstroemeriei cu flori dbastre precum Alsmemeria ligm de culoare ga/beni .. Asociatii cu plante cu flori galben-lhiiie gi portocalii vefi objine strglucitoare compozijii de var5. are flori albe. alstroemeria este plantat5 in straturi expuse la soare. unele cu flori monocolore.Aurean. Ung5 plante asociate cu tulpin5 viguroas5 alstroemeria nu necesitg adcire. dar se dezvoltg corespundtor gi in locurile semiumbroase din apropierea arborilor gi arbugtilor.Orange King" sunt rogu-portocaliu.. fnfloregte F n culori asemHn5toare cnifofia (khiphofia). Plantafi rizomii intotdeauna in grupuri. Are flori galben-vioi soiul .vara VARIETATI Alstroemeria face parte din farnilia amarilisurilor sensibile la ger. iarba-mlyei (Nepera x &assenii) sau crinul albastru (&panth us Headbourne) rezult5 frumoase contraste puternice. Sunt comercializate numeroase soiuri..flori mari. Aceste varietaji sunt in general rezultatul hibridiGrii speciilor Alsrroemeria ligtu gi Plante asociate cu M p cenupiu: lum$oirim t i p e h Alsrroemeria haernantha. Alstroemeria l i p necesit5 multa d d u r g . fn f a p coniferelor cu frunzig de culoare Pnchid sau 19ngii arbugtii cu frunzig cenugiu florile sale de culori vii ofer5 o imagine deosebit de atr@5toare. Nu t5iafi ins5 prea multe flori de pe plantele tinere.Ffori de frumusete nobila' I Alstroemeria este tiiarna ca Aoare t&iit. roz. rogii. Ca flori &ate sunt indr%gite nu doar de d t r e florari. Pe cele trei petale interioare este vizibilg d t e o dung5 de culoare inchisii.i. ..Moerheim OrangeJ' Florile galben-viu cu creionari rogii sau florile albe ale Afstroemerieipuldua formeaki buchete mici. 1 I Soiul .Lutean gi . intoarse cu partea dorsal5 in sus.. portocaliuPnchis .Moerheim Orange". altele cu petale creionate.Dover Orange" gi .. CE SE-P AL~TURI? Florile colorate gi creionate ale alstroemeriei se asorteazii cu alte flori perene de var5.Concolor" galben-monocolor. iar cele ale soiului .SplendensW. portocalii sau galben-lh2ie. Unele flori f o r m e d inflorescenfe umbeli- Alte caracteristici ale plantei perene sunt riwmul c5rnos gi frunzele sucite. In straturi de flori plantaji alstroemeria in zona central& in care florile umbeliforme capst5 un rol important. UNDE SE PLANTEAZ~? Muljumit5 infloririi indelungate gi nuanrelor calde. Florile soiului . Afstroemeria auranriaca este specia cea mai raistent5 la Pnghej.

i n l a t u r a ~ ~ distrugeJi partile contaminate. dar nu le puneji niciodata in compost. rani$ sau cu radacina 30-45 cm. in t a l e r e d stagnarea apei. expm b mare. plantele. alstroemeria poate fi atacati de putregaiul cenugiu. panumW. SemiM L nevoie . plantele necesita timp mai indelungat pentru adaptare $i fnradacinare. cu humus. S e demmlt% optim In locuri ferite. P vrerne ploioasa ~i plar e tata prea des.h locurile cu clima mai rece scoatefi rizomii din sol ~i puneji-i la iernat aserncinator tuberculilor de dalii. acoperifi rizomii cu frunzi~ crengi de brad sau (str9nga). Prefer&solul afanat. apoi putrezesc. Dup8 plantare. I a Nu rizomi moi. u w i .c Nstroem eria GRUPA 8 7 C I 1 I Grzdiniiit iscusit LUMINA $1 SOL e Frirn&w~a b a r n mu Soare. bezafi lada de fnmultire tntrun loc cald. . T n sol prea compact radacinile putfezex. Q IMP AB/IMP SRL solului. 1 h 2 TRUCURI S r i b vor Tncohi mai e n@ q o r dacii fnainte de semanare stau timp de o zi tn apa calda. mtinuei bulbii cu grijl. RO-P-02-10680 . Plantele mai T n v ~ pot fi divizate. Frunzele $i florile vor f i acoperite de un strat gri de mucegai.

.

I JI .UIJ 5 1 ap puepe a~elueld ap edeo~6 ! i e d e ~ n 6 n e o y -a!ln! :arelueld ap gpeo!rad 1 .I OZ-s ap aiuels!p el '!os ap a!bun4 UJ 'sns u! I ~ J J ~. A~ q l n q n 10s u! !iab!yu~ 3alsaue ap UIJ !k s ap l e ~ un sedeo~6 !iaund ~ u? Z .

Seminfele se matureazi in iulie.$. . Sol permeabil. rar. mai vechi de bulbi cu ajutoru~ I I furcii de sipat gi desfacefi-i T n I mai multe pirfi. insa uneori. celelalte specii necesita sol uscat. Pentru inmultire scoateli cu griji grupurile 8 IMP ABllMP SRL RO-P-02-10-078 .. ?ndepirtafi frunziyl doar dupa ce s-a Tngilbenit de tot. bii imediat. la n adlncimea de 10 cm. cu mucegai sau tncoltiji.c . T funcjie de specie sau soi pistrati distanfa dintre plante de 5-20 cm. toamna Tnfloregte mai slab. ani de la semanare. mu[-h i Brlnduga este planti sarititoasi. Se dezvolt5 satisf5dtor gi i n penumbra. Primavara este perioada risiririi. e Data v r q i d ave$ toamma branduge Tnflorite T vas. moi. Plantali bul.. sanlto~ gi tari. melcii pot ataca frunzele. n agezati vara bulbii strlns unul l l n g i celalalt Tntr-un bol cu pietrig. daci nu este perturbat&. . rM '1. :m Nu cumphafi bulbi mici. uscaji.Brdndupi - L 8 -- GRUPA 8 71 Gridinirit iscusit 1 I oumpiira$ bulbi mari. cu humus. foarte rezistenti.griire tot PRIMXVARA h9rijh-e Udati brlnduga pe timp de seceti indelungat5. I VARA Plantare $1 fnmulfire T iulie sa" august plantali n bulbii in grupuri mici. Risadurile 1 fnfloresc prima oar3 la doi . Planta se dezvolti frumati. astfel pot I fi seminate in stratul de inmultire. v2Z. primavara. Soare. Adunati melcii sau agezaji capcane de bere. numai primhvara umed. penumbra. Specia endogena de pe meleagurile noastre prefera solul umed. CBnd daunele sunt mari. fir3 pamant gi pastrati-i uxati. - I .

.

Dijt*.degepelul r o p (Digiralispuracestora poate atinge 150 cm. fn fip unui h d a l htunecat florile lor s t ~ u c e s c m W m a . Araa bine gi algturi de scaunul-popii (Lychnis scunzi. iniilgimea plaAtei fiind cuprinsii Pntre 60 gi 180 crn. 0 sub- ------. plini de Aloake. .Album" are flori de un alb strducitor gi irnaculat.Floare P - Pe tulpina crinifor peste 20 de flori ma'tisoase. Plantqi prinaprins. nant chiar ~ih forrna~iuni cu purea). de Este indicak din acest rnotiv protejarea 1Pstarilor tirnpurii cu crengi de brad sau ghivece de lut ars intoarse cu gura in jos. padure Igi reg&esc starea de sau plantele cu f r u e ornamental.Jacques S.. tot de culoare fi asociat cu tufe sau arbqti albastd. Crinul de pgdure (Lilium marragon). f n d ~ m e a stducitoare au un efect domi. scurtand ramurile florale cu cel mult o treime din lungimea acestora. 5- 'I Prim5vara afflnati solul. autohton pe rneleagurile noastre. prin Incrucipare. Florile au un ~arfurn caracteristic.. Mpafi la distante de 20. Coloritul florilor cuprinde un sDectru de la roz-inchis p$n?i la durpuriu. Drept plant3 perenii halt5 i se potrivqte sau Cimicdizga racemosa dbUNDE SE nernjigorul ornamental dbasgdbui. Preferhd dcoarea. poate ampanulam). ca de scorfigoarii. la o adhncime de 12-15 crn. prinue ei CE SE AL~TUBJI?I gi ~dianrum venusrum proven' it din Himalaia. florile lor parfurnate sunt portocalii cu Pete rnaro. crinii de albast~ (Nepeta x &sseii). ei cr& pere* vii fnchis (Campanufaq a t i c a verticali. PLANTEAZX p~ & .Maupti w l r fierare bulb 1 lingurip de ns u 1Par'& da plantam primkivara 2 gmpi cu-meaeiaamn. Acestea necesita rnai rnult soare gi Pnfloresc rnai tbrziu. Lasati pe planta cat mai multe frunze posibil. de cel rnult 120 crn. rnenta-m9gd gddini naturale. ale c h i lizim p&ddor pedele galben-crern sunt Crinii de pklure cu flori brnate c i pete rqii. PLANT^? I . I Indepartati florile ofilite.in hncrie de 1 h d G .30 #. portodiu. un bulb cu drful Tn sus. d d i h p comuns violet Inchis (Apuifegiavufpris) pugne plante. tre plantele joase de acoperire Plmte perene scunde asociate pot fi: clopojeii violeta sdlului. cu tulpini scurte. Crind de ~Pdure multilaeste teral. Adaugap-i compost si ingra@mintepentru ca crinii da pgdure s3 se poata dezvolta ~i Tnmulti repede. m a r foarte devrerne. se a r m o n i d bine cu crinii de trul (Delphinium elatum) sau floarea-dragostei (Agapanrhus ' pPdure. a w i pres8mfi T ede un strat de n 5 cm de nisip. grupg important5 a t e constiruid de hibrizii Paisley. Sunt remarcabili si hibI rizii Marhan. La poalele arborilor gi P n Kobdtglocke"). fnd5irneaainilor din Asia de Est (Lilium hansonii) poate atinge 150 crn. de aceea sunt peridita~i ger. Din aceste specii. s-au creat multiple varietiifi prolifice gi cu inflorire abuidentii. bfanafi rolul la i &ndmea rle 30 m. ca de pildii pclinul cu dlbiiticie. frunze pe tulpinl.--. fn s d e perene crinii chalcedonica). protejatg. asemina'toare unui turban. fn floare. . este o floare siilbaticii. care ~i-au primit numele de Ia rnotivele vestitei tasturi. Soiul . rop-proh d . c Depunefi pe fundul gropilw. constituie un cuioarea lui alba sau rqufundal de efea. culoarea somonului. Culorile florilor sunt: dben-deschis.

sunt cauzate de Cercosporella. Plantafi-i cdt rnai curdnc ulbi rnoi. ducegaiti.prirnivara tirnpuriu bulbi rnari. uscafi sau deja Ikmuguriti. Crinii din Asia de Est (Lilium hansonii)gi hibrizii lor necesita un sol neutru. bulbi I n arac solid: T u t m -l e . Acoperiji solul cu un strat de cltiva centirnetri de rnaterie organic2 pentru fjos). directe de la rniezul zilei diuneaza plantei ~ i -reduc i perioada de inflorire. o ciuperca ce ataca T special n crinii de pidure. Perioada C a rnai adecvati e este septernbrie-oct~rnbrie. compost. rnaroniudeschis. va indica rnai intai locul : plantarii. Tngragarnlnt de grajd bine ferrnentat gi frunze rnsrunfite. fertilizati crinii cu Tngrigarnlnt stimulator de inflorire. rnai apoi Tva sewi i plantei drept reazarn. a-l pistrz r I Dupi ce bulbii au gerrninat. P R I M ~ A R A P cat posibil. cu rnarginile rnaroniu-inchis de pe frunze. ISBN 978-963-8609281 . Crinul de padure (Lilium martagon) ins3 agreaza solul usor calcaros. Pentru a fortifica bulbii ?nde@ita$i piqile ofilite. bulbii crinilor e de padure trebuie plantali irnediat dupi cumparare. crutlnd Tnsi pans toarnna tulpinile $ frunzele a- TOAMNA. VARA W4 rw! 1 - '1 Acoperireasolului Crinii crest in mod optirn data radHcinilelorsunt la racoare. dar niciodata cu I Petele rnari. in lupta de cornbatere este eficienta pulverizarea repetata a plantei cu substante fungicide pe bazl de cupru. dar se Pot ~ l a n t ai ?nmarS fngrlglrndnt de grajd proaspat. tari gi cirnogi.

.

~ A ~ ! ! J I ~alumsqns 6 U ! m m e '$p$d ap ~ ~ a d s r ! n3 !a!pp ~ o l u !aurJoj ypox.p~ursapugU '(sm~u!-nb~) .J O ~ al!Jn!os 'Jopap pSun1 e-ap -!pp vaym~ad alerap!sum luns '"J' aP aI!-ms 7 FP0l ( SnlO!Ptl3) aPI@IPel3 X .eyu!&ndu :wns -v nles p o p u~aqp apad) !an -u3 ap 08 Sune '(uaqp wrur n3 uouros -ax) u b ~(uaq$ ~ U S ~ n2 ! qp) .areo~pupu~ e u m ~ uop aJlU!p JOIpWJaj $put as ~ q m~ap g&y apun3s d !alo!peP a p alpuj alpold .UF .oio~" Ln!md~nd-~our areoln3 ap .aua~ad a~ueld a p u e nes eamd UJ nes ~OI[!UI aprpp UJ anarad ~ ..apoAuguras pop n3 ~ . u mw ! uop ap !'me@ pmueld rj a~eod !le~ue~d . o ~ m p d d ufirede z 3!umoq aJapaA ap uund u!a 'JO~~JOIJ !m~q puarep m = T P P=P =saqasoap as g@&d ap ~zadse a1pp-a n2 .m . q p 3 luem!au Ln!lcnm~ a~sa .eyu~" Q ZOJ uesoa luem!au <uaq@ ! .gasah au!%ur! wo~sase arman uj p pS~unxf pur~adcne knxewpd o pajo A ! ap a p o p 3fr ssaroput m aseoqpq ~olalue~d . s u r q u '(usqp2 2! !3 !mp am ua~qoposeau c(npndmd-zo~) esu$'aJoIm!un !Jn!os 3saqasoap as '~qurq p ~ oul a p a d ap j ap asndwcn nes aldurrs alazoJ a m 'aun3s pnqm aseoJaurnu q sndurcn dm un-nu!p m c a m InJlua3 -a!Jajlp ~y ! ~ o p 3 <a~rrups!p k d Enop ap ! trip asndurm ~ u n apold s .a snumq uj1&oq 10s n3 <areas a1 o~ asndxa < a p ppn3oI ut $!led ap lxdse n3 al!!zp !imuqd 'am - ! J O ~ n3 "~uodna ma!suotyu n~duraxa aP =l!J"!OS . 1 aqp 9 .EPeLef aP p q . ~ n a ~ VWIS d q alqdapuj y ~ o eumoL d -$&d ap ~mdse a p p p n3 i~n~w~ ~ v 3s 33 p a ? d v =m p u l J a+! ?Ppard J up amqau Q m x ~ u r r ~ d nu g p x ~uluadO ~ J O Ua p ! anupucn a p r g ~ p uIaj e b l -1UEld J S JOIIT@p lIJl3JaqIU U asndsp rf ~ o am uou ! d !B .o!J~" 'uaq$ ~ n ~ ~ u a r .s!zpq-nQar .rolalo!pe12 nqpq aJaJeoaa -apunDs !@ qal!Jaj!p ! P wuadauqd mp a r l su ! .e y dy UJ sElUEld SOUInrf .

. '---%. Pentru stirnularea Tnfloririi. Pastratituberculii 7 n Daliile sunt des atacate de Mduchele negru al sfeclei. 8 : Nu cumpirafi bulbi moi. ofilesc ~i Stropifi daliile cu rolutie de sipun lichid-alcool sau lutie pe bazi de acid gras.. .. Pregatifi stratul de lndata ce solul devine cultivabil. e i . scoatefi-i din sol pe vreme uscata ~i pistrali-i Dteva zile la umbri. Prefera soarele de dimineafa. Frunzele se devin lipicioase. tmpiedicind astfel tmbolnavirile. Plantati tuberculii TnceMnd de la . tiiati florile ofilite 00s). lmbunat2lfifi solul cu mult compost. Paduchii sug pe partea dorsali a frunzelor sau pe tulpina acestora seva plantelor. ptrezi. atrofiafi ST-. Daliile rnflori mai vor Tundefi IZstarii. Pentru stirnularea dezvoltirii tufelor. ca frunzele s i se zvante.' a: l a r e . bulbitor formarea bobocilor fertilizati . ciup4i vlrful lastarilor clnd ace~tia ating Inilfimea de 10-15 cm. bogat i n substanfe nutritive. Ca tuberculii s i nu putrezeasci in timpul depozitirii. So1 permeabil.1 CARTEA Ddii CLI aspect d e p+tipi GRUPA8 75 e Cumpirafi primavara tuberculi c%rno$i. Planta necesiti Mdura.her- Swatera culii. Scoateti tuberculii din @m&ntfi lasati-i la uxat. sinrito~i $ muguri .

.

galbene. Aspectul nor nu a va fi nepl5cut nici dup5 ce florile s-au trecut. In stratwile perene. CE SE pLAN~uALLTUR1 ? ~ I UNDE SE PLAN TEA^? Lalelele .. Frecvent. Multe soiuri tgi deschid florile multicolore f n d din martie.Ancilla'' . deoarece $i retrag frunzele repede.Franz Lehar". Frurnuserea lalelelor va fi scoasa in evidenjg de flori albastre de primhu?i.Goldstuck" ale c h i flori de cel mult 10 cm sunt invitluite in exterior de o nuant5 de culoarea sornonului. Showwinner" gi . sau soiul .. ba pot chiar inflori gi de CrZciun. Exist5 gi multe flori multicolore.. aratii superb sub alunul chinezesc (Hamamelis mollis) cu flori galbene.Stman. Goldstiick". roz. variet5rile galben-rogiahc . precum Chionodoxa luciliae. f a ~ stratului. Soiul . ' P - 1 I Soiul . reversul ~etalelor a t e incadrat de o alt5 culoare. .Heart's Delight". florile trsesc pu~in tirnp.Primrose". aratii minunat . Johann Strauss" gi . constituie o oazi de culoare extrem de pre~nancs. . fn compania arborelui-Iudei (Cercis siliyuastrum). Aceste flori au deseori alt5 culoare in exterior d e d t in interior.. Frunzele unor soiuri sunt aparte. In bgtaia soarelui ele se deschid larg in form5 de stea. Specia curad de lalea Kaufmann (Tulipa kaufmanniana) avhnd flori albe cu centrul galben. . micile lalele pot imbogiipi paleta crornatid a balconului sau terasei. f n mare parte sunt galbene .Gluck".. cu sol cu perrneabilitate bung.hibrizi a i lalelei dbatice cu acelqi nume (Tulipa kauiinanniana)aparrine lalelelor cu inflorirea cea mai timpurie.Verdin. .JeantineWgi . cu flori roz.The Firstn..Stresawproduc un contrast de efect. Sunt preponderent rogii variedjile ..Shakespearev. Varietatea Kaufrnann .. Sunt foarte indrggite varietZfilede culoare crem sau albZ . din cauza taliei lor scunde.. rqii. pentru a trebuie plantate in se eviden~ia. LSn@ arbustul ornamental Forsythia ovata cu inflorire timpurie. a v h d dungi rogu-maroniu.Kaufrnannn se dezvolt5 bine in toate straturile insorite. Florile tn forrng de pocal sunt susginute de o tulpin5 puternid de numai 15-30 cm. In gridinile alpine florile par un accesoriu indispensabil al decorului. Din pzcate.Early Harvest" .. Florile acestor lalele pot fi albe.sau ... Lalele Kautinann alzturi de zambile de culoarea somonului prealabil in locuintg.Shakespeare"de culoare roga-scarlat Nuanple de roz sunt preponderente la varied~ile . observ$ndu-se astfel bine centrul de culoare contrastand d florii.Ancillam.DaylightB.. ce infloresc ceva mai thrziu. Scilla siberica sau clopojeii arrnenqti (Muscari armeniacum).. Ele se armonizead de minune cu alte flori de prirn5vars sau cu arbugti cu inflorire tirn~urie..Verdi3'~i .Prum usete timpur~e I Fforiledes&se ale lalelelor K k u h a m par miWodse stele hexagonale. qa-numitele amestecuri-curcubeu.. fn straturile din fip arborilor.Ancillan albg cu inflexiuni trandafirii. Lalelele scunde se vor planta grupat. gofranul violaceu.

Indepartandfoliolele pergarnentoase de hvelis s va e vedea gatul bulbului brunificat sau alb-pufos. P cat posibil e plantafi bulbii tn locuri 'insorite. Dupi aceasta extrageti din pimant bulbii care nu au dat flori. Plantafibulbii pe o pant% tnsoriti. in locuri tn care apa nu stagneazi. iar precipitafiile se scurg repede. bulbii vltimafi trebuie idepirtafi trnpreuni cu ISBN s7 Orl I . Soare. pentru a-i replanta toamna. Fertrlizare #i ewtragere De indat2 ce risar lalelele amestecati tn pimant cu sipaliga compost sau FngrS~irnant artificial. P cat posibil. de culoare bruni. S 1 cu buni permeabilitate.utmgaiul cenu~iu t a d IIa tarii. va scurta durata de via@ a bulbil* II - I 't fngrijire tot an imTOAMNA Plantare $i profecfie Perioada adecvati plantirii bulbilor curnplrafi sau depozitafi este T lunile sepn tembrie-octornbrie. rnai ales vara. Brno~i. o Solul prea umed. e rrlegefi bulbi rnari. asigurandu-le astfel conditii de a se inrnulfi optirn.:-nugurifi. Protejati bulbii plantafi cu un strat de frunzis sau compost. Nurnai astfel tulpinile vor inflori ~i In ' I I 1 ( rnucegiifi sau dej. Dad vara ploui abundent extragefi tofi bulbii. Pistrafi-i la intuneris Intr-un loc uxat. pielifa netedl. ofilit. care nu s rnai deze volt& ci putrezesc acoperifi de o peliculi rnicoticl albi. Nu taiafi frunzele.CARTEA GRUPA8 76 ~ump&a$ bulbii de lalea erirnlvara. Dat fiind ca boala este contagioasa. Nu indeplrtafi frunzele dealt dup% s-au ce . cu Lucioasi. Dupi lnflorire tiiafi lujerii uscafi (dreapta). ci lasafile s i piari de la sine. tari.

.

u m q w p!os :loppad w o p u & ~ u d w UL w ap enadsap a u a ~ ! P p!os yop p~ Laurcn t q .m d w u -9 0 P W ~1Z""ItI QIe Fur .r euqi p m =@A u luns pum)red -oap 'enqns !ydpl ad ~ q d h a a s n d s ~ !ialre~d!-nu 'pq!sod a m p a =elmy a y d . ~ d p ad n u q E d a y 6 '!JON ap J 0 P l .le&mp o ap JO .apada~ ~p p~ $aueld amq danumy w nnuad pp~ p~ -an r w d u m 3 ednp ap ! m a d UL @J!U!J3 d ~ y 6 'apedarpnmas -un51 el& ? .p x a ul am1. l p ~ .I .%un[~ ap '(=JSL1-I) n!me-uaq@ !Jog aP103 @OX" P!m JY'(ur 2'1-8'0) a4@ q d w w uog ale . apuaur -?P 1U"S 'm S 1-01 aUrr%unlo ne atadman pun s . a ~ q~ p pur au!q JOT .S a@ -ruryuadrad n-es I ~ X 10611 a d m y t u o p anunsucx. n-es aqp: *nu u aqeq auqd g ru depose !JE%U !up UIJ audqo a w d as p&p a$+urw 0 -&pjqwuaureuro e q q '~nryep ! 4 -"En !$rep ' ( V J d q ~ V S ) v s !$ ( e p l d u r e 3 ) nalodop ' ( m .lquJ" UL m m w = ' o z n e P T -aid '*c)n! ap JOlao==!w UJ luapxa as ~ e p ~ s anzopu ap apold ed -!yw moz pqum a1 e nnuad q euqi a+! UIJ 3sa~ogu~ b!u~a capun3sauarad a l y d JOI p n ! uj -nd ~d un n v .a n o p ap !u+urau n-es (mom w uWFP c !) 3 -.e ~ rg p -ap ~ u n aseomadse apold .dw ap uamp .10~ u n u a q p p s - .npndmd-uxr .q O S JOIazeJ U ! flaueld !-F p p ! agnlos asa *&" qOS ~uaueuuad asndxa luns apog q "e.z d wrmn ul ' m ~sa. v )umml-pe P a w d m l s a s e u yp1os~@ -areapatuq n ~ m u y a a e o d =vqurn * mw r u A . .T ! apq'IUD 021-09 aP mUTdlW! -$ad q m w a ~ w ~ ~ a l 101 d d n .

Mukii zona rMHcinii cu compost ~i z & h wcat Ptot#fSe- ~~ plantele proasp3t Proteia$ lnfrumitecontra fngheului W u : acopr@i-le un g h i i cu de diimiuni mai mari (st&nga. I Plant3 rezistenta. Dup5 Tnflorire nw mi m plantele. h i n t e de plantare a m adanc solul. DHunBtorii pot fi tndepartafi ~i bile contra cu moliilor. siin3to$i.10-085 ISBN 978-963-860928 . 0 AvefC grijl ca anterele galbene s% nu lase urme pe haine. afanate dar nu prea uxate. Soare deplin. mucegZit$ sau cu vtirfurile deja incoltite. altminteri in anul urmPtor crinii nu vor inf lori. cu b u n i p e r m d t a t e . Nu cumpikati bulbi zbdrcif i. iar ln solul compact amestecaP nbip. Lrm regal I Gridinzrit iscusit Toamna. 0 Sol cu humus. Cele mai mari daune pot fi cauzate de de ~oarecii &p. tari l pelpat.I . Pentru apirarea bulbilor folositi la plantare co~uri speciale de plante sau csptu~ifi gropile de plantare cu o plasa deasi de sdrmi. deoamce se usucir foarte upr. M * @ m I B IMP ABIlW SRL Mukii solul pentru a-l pktra mavin ~i plantdo e poata asi. Legs$ tulpinik bake de tutori. deoarece polenul se cur&$& dificil. a Plantafi-i cat mai curdnd posibil. Udafizona radaciniiin ) perioadg de cre$ere pe vrerne &secet%. @. plantati &t mi repede hulbii crinilor regali. @]=ire I tor mu1 n l v sw m TOAMIHA Plantaro Dupa ce La$ cumpfirat. Prefer3 locurile tnsoritezcalde. I D a d le culegefi pentru a le pune T vaz$ M a t i doar o n treime a tulpinilor. i W P M . S dezvolti e optim i n soluri u p r gcide sau calcaroase. i mila substartple nutritive. ins3 umbrifi-i neapirat tulpina. amp&* kl$i mari.

ap qmnrr qns rfn3sosoun3 .

.

din acest de rnotiv clopofeii alba~trii pot se planta si printre speciile periclitate. m dm prlMvara. umbra. reavin. In vederea reproducerii. vara scoatefi din pirnhnt cu grija cu furca de dpat tufele bitrdne. i umMtme mre. P bulbi se e forrneaza zone negre. dn@ mi. a So1 cu humus. IMP AMMP SfiL - Putrezirea bazei bulbilor este o boala cauzati de ciuperci. e Penumbra. in locul cu pricina nurnai dupa cel pufin cinci ani putefi cultiva plante cu bulbi. . Speciile pure se inrnulfex in locuri optime deseori prin autoinam4ntare. UUIDII nu sunt consumafi de ~oarecii camp. VARA -re si divizare ?nde@rtafiflorile trecute (dreapta). plantati bulbii la aproximativ 10 crn addncirne. divizafile ~i replantafi-le irnediat. daca dorifi sa evitafi inrnubirea prin seminfe si nu doriji si colectafi serninfele plantai. la distanfe de 15-20 crn. ce s rnanifesta prin leziuni e pe bulbii. Prek r i solurile usor acide si mmsM. Distrugefi plantele infestate.Niacin toides I 1 GrZdinZrit iscusit APROVIZIONARE -~ in septernbrie sau octornbrie. TOAMNA S d n a r e si plantare Colectafi seminfele rnaturizate ~i sernanafi-le irnediat in gridina. . direct T b r a t O sep n n tembrie sau in octornbrie. wmpL@ M i mri. Mukifi cu compost solul in jurul plantelor Tnradkinate.' R I ~ V A R A lngrgit-e Udafi pe vrerne de seceta persistenti de prirnivara. putrede ~i bulbii abia daca rnai dezvolta ridacini. Sunt ideale locurile racoroase cu un aer cu con$inut mare de urniditate.Solul argibs cu R corespunzdtor.

.

.

De indata ce apar prirnii lastari. micoze apar pete inchise ~i semnele putrezirii pe tulpin bulbi ~i pe frunzele solzoasc. curlfafi-i si pls- TOAMNA Plarrtafi bulbii In grupuri in POI permeabil. la rn odhncirnea de 10-15 cm $i distanfe de 15-20 cm. stoatefi bulbii din p l m i n t dupl retragerea frunzelor. Frunzele s ingilbenesc ~i e tulpina s ristoarna. noi. cumparafi $i plantafi T fiecare n an bulbi mari. in solul compact bulbii vor intotdeauna flori mari. e Distrugefi plantele contarninate ~i nu plantafi nimic in locul lor tirnp de 5 ani. leziuni patogenii pot pltrunde ^m interiorul '-ulbilw. fertilizati solul cu fainl de coarne sau cu Tngrlslmint ce stimuleazl Inflorirea. pentru ca planta d depoziteze energie pentru anul ce urmeazl. ISBN 978-963-86092-81 . Dacl S ca-fivaani lalelete nu n rnai sunt la fel de frumoase ca initial. optim solul nisipo-argilos. Patrafi frunzele ca stoca substante nutritive. Tsiafi florile ofilite 00s).Grildinilrit iscusit frunze. fertilizat cu gunoi de grajd matur.

.

~ekdada inflorGe este cuprind de h u e mai si iunie. .wk&?ower% aoi cu A .NanaS). ..Temple of Beau$ portocaliu-rogu-sta&jiu.. .Spectacol floral trirziu a t e lalele reprezinti o tsanzige pestrig de la dorife primivari la cele de vari ... de o f o r d ovoid gragios. iar tn wdi sunt faarte durabile.Dillenburg" porrocaliuwiu.Berliner Weisse" alb.Palestrinan roz de -1$ I . I . .Queen of Night" purpuriu cu idexiuni n q e . . r I .. cu desene roz. cu margini albastru-violet. Put$ crea un ansarnblu vegetal minunar dm lalele p diferig i i arb@. .Mamasangalben-auriu. & mid* somon De fond verde.. ' ...Shirley" alb-crem. I_' . lalele pot wnstitui o tranzi$e h perioada de pa^ ce dur& la deschidaea florilor de wrii Nu le plantaF. . cu margini ropu-stacojiu.....Row Wiigs"roz. cu inflexiuni brun-pal. iar soiuriie violetinchis produc un efect deosebit in vecin2tatea colcvi+ei (Kolkwiaia arnabilis) cu flori roz-deschis.Firesiden galben. . .Golden Harvestn galben-lh&ie. Florile lor. Soiuri cu mai multe flod f i d . . cu margini portomlii. Exist5 nenurnbte soiuri cu o singur5 floare gi o mul+ne de soiuri cu mai multe flori. ..ModStyle" alb. ins2 k +de.$&bet" albcrem. cu mijloc hb. cu margini purpurii. intericu orul florii galben..Magiernalb. ro~u-mahon.MaureenBalb-crem. . Faza lor de "&orire este lung& p u h d dep@ichiar si o ~ a p t h b a .Priicess Rosen gdben. . cu desene m?ii $i . deoarece frunzele in reagere pot constitui o pri- I( In vas sunt aspectuoase in ~rimul r&nd soiurile de r n f ime mijlocie 8i cele cu mai multe flori. Sunt dispuse pe rulpini puternice.Orange Bouquet" portocaliu-rqu... i i : 45-64 cm)sunt . Dinue phrele cu bulbi se potrivesc bine cu lalelele anemonele (hemone hortemis).White City" alb. hiacinmida (Hyacinthoides hisp a n i d rnmcari (Mus. .. Soluci de inil$me mijlocie (40-55 cm)cu o siqm5 floare sunt urrn2toarele: .Union Jack": un soi alb-mu.Advancen rop-stacojiu.WaMower~ lalea cu t u l p a viguroasit. resp&v e* n.Kingsblood ropu-eniu. t Soigalben alzturi de floarea de nu-mi-uita 1 .LzifblimJ7 viorelele ( S d a #-a=talg gaben-auriu (Alfiummoly). . sunt foarte mari gi sunt compuse din pse petale. +M I ligte ~ ~ b w k m & @ b 1 UNDE SE PLANTEAZA? U e i q l e cu fnflorire M e d bine plantate fn f m $ n n au i de cel ~ u r i n cinci exemulare. cu mijloc albasuu $ ..Union Jack"alb. cu desene ropii.ha. . Soiuri ?nalte (60-75 cm) sunt urrnPtoarele: . precum gi ... -. cu flori mar. . I ACCESORII: P bulbi de ialea R plantator P nirip O fSini4 de coarr R befisoare Cl material de xoperire a solului R foarfece de gradina t fn&oriiilor de p~~ gold keep Suikopii lor $in @id caselor de la pr5 b d e z e . I .Red Georgecte" rap-aprins. Sulit flori b i e d e aspeccuoase panselele & floarea de nu-m2uita. - .~reuze' violet-intens. . Florile par a s&teia ?n fip hndalului htunecat a1 tisei japoneze (Taxuscuspidar-a .. cu margini ropii.

pfantefor PRIM~JARA Fertilizare gi ingrijire - Toamna. I I 1 P. administrati lalelelor ingra@mAntde stirnulare a infloririi sau flina de coarne (stiinga. -'- D 1 l ~ l g ~ tot l ~ ~ ~l an U -a . 8 IMP ABIIMP SRL W42-10-091 -I L ISBN 078-%3%6092-8-1 .. dar nefertilizat cu ingr8samdnt de grajd proaspat. Dace dupa doi-trei ani scade numarul florilor. bulbi oferiji la ofertele de magazie. Adancimea de plantare: 10-15 cm.. pentru ca acestea sa se retragl de la sine. c i i n faza de boboci. dar lasati frunzele intacte. jos). lipsit de a p i stagnanti. Pe frunze apar Pete cenusiu-~ters.frunzele se deterioreazi ~ire gluresc sau se decoloreaza la VATfuri.. Extrageji bulbii ti ..orUl Y T . indepirtati paqile vegejite. i Nu cumptirafi bulbi r r ~ ~ r f . plantali lalelele in grupuri intr-un sol bogat in substante nutritive ~i buna cu permeabilitate. inilfimea apei P a n u &@pas& 10 cm.CARTEA GRUPA8 81 L Gridinirit iscusit dezvolti bine ~in penumbra. Dupa inflorire. . dirtanla din - De indata ce primavara apar primele varfuri ale frunzelor. cAnd cesta prezinti deja culoarea n efinitivl.. intr-alt loc. JI cenu~iu provoaci pipernicirea listarilor. dupi retragerea frunzelor extrageti bulbii din pamAnt $i toamna plantafi bulbi noi. bogat in substante nutritive.distrugeti-i irnpreuni cu ~imantul inconjuritor. Florile par a f i ciupite de virsat.. pi L L.

RUPA 8 Specii sifbatice de brhdupi Covor pestrit de flori de primivari I r' .

pentru ca a a plantele sB se poata tnmuifi prin diseminare. excelent. al d r u i soi . cu flori albe gi nervagiuni violet. dar sunt mai m5runte. constituie un teren ideal pentru dlbaticirea acestei plante. de exemplu aliituri de lirnba-rnarii (Iberis sem- Nu t i florile. Este foarte aseminitor gofranul brocat argintiu (Crocus versicolor). 2 Balansa (Crocus balansae). Ind partafi cu grebla stratul gros de acoperire.Fireflyn gi . I Pn categoria brbdqelor inflorind prirnivara se pot distinge brandugele sllbatice 8i b r h dqele de gridin%.. Suprafefele de gazon rarefiat dintre arborii inalgi.Taplow Ruby". Aceste companii florale arati minunat gi sub arbugtii verzi vara. Putegi realiza o compozigie parhrnati. are de cele rnai multe ori flori de culoare violet. 1 P h t a f l toarnna tirnpurlu.Fireg.Zwanenburgn infloregte foarte Pndelungat. nu prea dengi. precurn ciclamend ( ~ j c l i r n e n coum) si spbzul (Helleborus x). aceste ansambluri de flori ofer5 o privelipte rninunatii sub arbugtii cu rarnurile golqe. Plantagi-1 intotdeauna in grupuri nurneroase: astfel micile flori gragioase se valorizeaz5 excelent. $ o h d . acum cu frunzig impurinat. de asemenea.Whitewell Purple" ~i . fn g d i n i l e alpine sau la poalele arbugtilor gofranul se Alituri de planta Eranthis hyemalis gi ghiocei (Galan thus nivalis).. ale d r u i soiuri se gisesc in corner[ in diverse culori.. p a v z (Stachys byzanrina) sau aubrieta (Aubriera x). Este extrem de pestrif gofranul tirnpuriu (Crocus chrysanthus). . Soiurile sale violet sunt . I UNDE SE PLANTEAZ~? Plantaji branduga sllbatid in acea parte a gridinii in care se poate extinde nestingherit.Bhdugele siilbatice tnfloresc la ince~utul lui februarie. Florile albe ale gofranului cu flori duble (Crocus biflorus) sunt ornate in exterior de dungi purpurii.covor vesel intins. pervirens). gi antere galbene strducitoare.. Sunt recomandate soiurile sale . Flori galbene are gofranul de Ankara (Crocus ancyrensis). Sofranul cu centrul florii galben (Crocus sieberi) are flori mirunte. gofranul brocat aurii (Crocus angustifolius) gi gofranul I - m - - m fn c o r n p a plan& Emnuus hyuoalis dqele sub arbarl. . rotunde. plantind aceste flori in grupuri mari formate din plante intercalate. brindugele sdbatice k c parte dintre primele flori de primivad tirnpurie. Data doriti &plantati brani Afhafi d u l cu fiura la adancirnea de ?5-20 tmf @ Pnfigerea v&'tzaM b sl a %J@4 o apoi prin migarea &&rag Wh $ teia. Sofranul iliric (Crocus tommasinianus) foarte inddgit.. rnai devrerne declt brandqele de @ding. printre plante ve~nic verzi formlnd un covor vegetal. pentru ca plantele sa poatz r%ri S o h u l brocat vgioriu _ . 5 I Primsvara devreme. Iarna. dar gi in faja coniferelor ori in gradinile alpine. in forms de panie gragioasi.Ruby Giantn. de culoare violet-deschis.. anterior prescirag sub ei o mSnB de 'ingr&$rnPnt artificial. Sofranul italian bicolor (Crocus imperati) dispune de petale de culoare galben-crem gi purpuriu-violet." N end Borii de culoaregillbeni davold.Violet Queenn.

SemanaJi brdndu~ele silbatice ?nsol nisipos. S 1 cu buni permeabilitate.-- ( Grgdinririt iscusit 6 $ulbi tari ~i drnogi. abia trebuie hgrijite. Plantafi bulbii D cuiburi n aflate la distanfe de 5-10 cm. care apoi incep repede s i putrezeasca. e timp de cinci ani nu cultivati plante cu bulbi.Acoperiti stratul cu frunzig I uscat care Ti protejeazi gi le fertilizead solul. ~ngrijire an uf tor TOAMNA Piantare @ ferti~izam Plantafi brhnduge silbatice toamna.. iar prin recoltarea bulbilor mici planta se poate reproduce (anga). cdnd solul s-a rzcit. S pot colecta gi e semiNele maturate In vederea semanlrii lor toamna sau primivara urmatoare. o Solul ideal este cel nisipos. P loc infestat. acoperiji de Jesuturile cenugii. Du@ aceasta pot fi xqi din Nmdnt. respectiv bulbi deja Y Aceste plante infloresc cel mai abundent in plin soare. pentru ca bulbii s i poati inmagazina substante nutritive. PRIMAVAWA lngruire g fnrnu@ire -* a f Brdndu~ele silbatice sunt extrem de nepretenjioase. lndepiirtati $i distrugeti bulbii infestati. . calcaros. @ Nu cumparap bulbi moi sau pe care s vid urme de tiieri e mu loviri. Dupa cdtiva ati fmmeazi colonii dense.CARTE Specii sdba tice de brhdu$i GRUPA 8 82 . pdsloase ale ciupercii. k $ i dupi tnflorire frunzele asem6nStoare cu iarba s i s e retragl. 'I la o adancime de 5-10 cm. este posibil ca bulbii s i fi fost atacati de rnucegaiul cenusiu. AfSnaJi prin adaos de nisip solul foarte compact.. krviciile del Pvrare la domiciliu ofera deseori cn sortiment mai bagat decfrt u nagazinele de horticultura. uSor acid. S Inrnubesc cel mai bine e prin seminfe. I . I I I Daca planta dezvolta lastari scuqi. acoperiti-le cu un strat subtire de nisip ~i mentineti-le in umiditate constant& BrBndugele srilbatice nu trebuie divizate.

I PLANTE CU BULB1 GRUPA 8 Mu1te flori parfumate din tr-un singur bulb ingrijire simpla & . se preteazg pen tru flori Wate hibrizi de Marcisus .

.

Stropifi plantele cu solufie de sapun lichid-alcool. ferestrei. i Sol bogat in substanfe u 'nutritive. bulb poa' deoarece acela~i Lzvolta chiar ~i flori. Pentru forfare. cu humus. apoi scoatefi bulbii mai vbrstdetasafi de pe ei bulbilii. la temperatura camerei. rnulcifi locul planGrii cu frunzis sau crengi de brad. cu mucegai sau cu rani. Deoarece nu exista mod de combatere a bolii.CARTEA Narcisa' hibrida' GRUPA 8 83 Gra'dina'rit iscusit I m CumMrafi bulbi rnari. . Soare. penumbra. intr-un loc luminos. n ferite de vbnt. in apropierea zidului casei sau in fafa zidurilor de piatri. Deseori. opt 83ar cumparati bulbi moi. scoatefi ~i distrugefi bulbii contaminafi. k dezvolti optirn F locuri calde. Verificafi m%nunfitfiecare bulb. piduchii de frunze transmit boala. Punefi la inceputul lui decernbrie bulbii de narcise tratati prealabil pbna la o treimt In nisip sau granule de argila ~i a~ezafi vasul intr-un loc luminos. nici ~i Plantafi-isau pastrafi-i pan2 toarnna intr-un loc ricoros ~i Diferitele viroze pot cauza dungi sau Pete pe suprafafa frunzelor. Taiafi f lorile ofilite (stsnga) $i lasafi frunzele s i se usuce. Narcisele vor incepe sa infloreasci in 2-3 saptambni. dar nu prea cald. Apa stagnanti provoaca putrezirea bulbilor. ) Doctorufplan telc tembrie in solul arneliorat cu compost. transplantafi bulbii in ghivece la inceputul lui octombrie. larna. Incolfirea bulbilor netratati prealabil necesita un timp mai indelungat.

I I PLANTE CU BULB1 CRUPA 8 A Podoabele min una te ale gridinii de primivari .

nuferilor. cu marl gaben. pe fond portocaliu. care nu le Tlp ~ a&afm-~31) 5flo2n &~ft& lldmsc. f n ~ e ~ l i s e p o t &tura m d s e l e dbe n%hnte (NarLi. dw@ ofilirea frunsebr desgropa$ bulbii. laleaua este de culoare aIb-cJem fn interior. Laleawl . cu centru gillben.rturi de lalelele sibatice culade Tudmmm ( u i v a plante xunde. flori la hoeput avlecate.. mai t k i u erecxe. I. al e da) Moregte h aprilie. galbed la mijloc rqie fn exterior. W m a @ e ei este de 10 cm. de doare &ten-auriu In interior ji rqu-tannin in exterior. Dispune de multe soiuri ji mulfi hibrizi. h d M i de 20 a. cu centru negru. n h ~ & f l ~ r i g ~ ~ s e obfine un contrast cromadt s ~ o prin wcierea lor cu s cipionodom (C&ionodoa lm. are o n Inid+e de 10 cm i flori albe.W" (Td@ clwiana var. fi prezind numaqi hibrizi. av&d o Wlfime de numai 15 an.Florile deosebite ale diferiteforspecii de lalefe dbatice p&& vraj'a florilor silbatice.Kdi-nn (Tulip kautmanniaaa)Mloqte fn martie ~iaprilie gi e4oe fnad de 20 un. ~n~sauh~deftori inwlesc bakond sau terasa + + Lal- bi&d (Tulipa wingrB@mantde stimulare a Infloririi.Se remard prin flori parfumate. galbene fn interior gi venui fn exmior. l a h l a W d ( u i b80Tlp ra) hfloqre f aprilie. duysantha) ? d o fiind f n d de 20 un fi avbd flori ~ fnguste. fn f o r d de sea.dtiptit (Tul@ greidi) h n c t de la & i d lui P By e a$ep$nliEnmai*iareo f d + e de 25 a Are flori rop. UNDE SE PLANTEAZ~ Lalelde daie ofe15 o privdipe btc minunat5 Pn gtraturile de flari pi de bod114 formate din dte flori de p r i r d d fn g&i& alpine florile lor multicolore sunt vestitoarele pridverii. Lpl-depidure(T* sylvesrris) Uoregte fn aprilie mai*q t e pAn3 la f d j h e a de 30 cm. ti Florile Pn form5 de p i b e au reflare db crcm fn interior ji v e r d c . Pot fi dbaticite h lizlera &p i l o r sau pe p n . Du@ inflorire taiafi p a ofilite. rn vederea inmulgrii. liae) s u cu viorclde (S& sibea ria). are o h-e de 40 a ji flori mari In hrmZ de tea@. Ideaua u + (Tuhpa &cerir ma) f d b qPn aprili. spar@ micii bulbi c r ~ u fUJW~O~ l ~~ . AL. Florile fn f o r d de stea sunt dbe. de culoare q u viu.a l b 6 i exterior. aprins fn h d de dopot. fn f o d de dopot. LaAse-toare . cu cen- ma'%="Laleaup pidd (Tulipa hum&) W l o fn martie ji ~ aprilie.I$. r q t e de asemenea fn apdie. W s& de t& (Tulipa ba- keri)"doregte din mafiieparla:fn aprilie fi este halt5 de 15 cm. 5 Primivara timpuriu ir rati in sd compost $i .

plantali bulbii T plase dense de n sarm3. 0 Nu curnpLafi bulbi mucegaiti. Tngrigamantul artificial de stimulare a infloririi trebuie dozat potrivit instrucfiunilor ~i Incorporat cu grija T stratul n superior al solului (jos). imediat dupa ce i-afi cumparat. Vara amplasfi-le htr-un b c WL (@i'jiy1Pe I tot ul ITOAMNA Plantare si acoperirea solului Plantafi bulbii. Solul ideal este din toamn8 pan3 primgvara usor reavan. cdt si pe cele plantate mai demult. Administrati in groapa de plantare ingrA$imdnt de stimulare a infloririi. pentru a lnf lari In permanent5 abundent. Dup2 ce petalele s-au scuturat. D a d tn gradin8 e x i M rozatoare. tiiafi florile. le putefi lesne smulge din pcimint. So1 cu bung permeabilitate. Lasafi sa se ofileasci tulpinile $i frunzele. incorporafi In sol cornpost $i fertilizafi plantele.c4mA Specii dbatice de lalele GRUPA 8 84 I GrZdinirit iscusit JbT&mna cumparafi W o ~$i de lalek. w . Lalelele silbatice pot f i cultivate si in vase voluminoase. i tari Plantagi-i imediat sau p&st~iw ti-ilntr-un lac uscat Intunecoe $d' racoros. :el mai mare pericol al lalelelor salbatice il reprezint5 soarecii de camp. bogat ih substante nutritive. Acoperifi cu un strat de compost atdt lalelele nou plantate. iw m a uscat Dup3 ce vara lalelele silbatice s-au trecut. deoarece roztindu-le bulbii. Dupa ce s-au Ingalbenit. plantafi printre ele flori mirunte de vara. PRIMAVARA Fertilizare$i cur8fare De Indatci ce apar listarii. deja Tncoljiti sau cu lnueli u1thaL Soare. pe cM posibil. Tundefi gazonul cu lalele salbatice nurnai dupa ce frunzele acestora s-au ofilit. mai plantele se ofilesc ~i arziu pier. pentru a masca astfel frunzele ofilite. Ptantati lalelele tn locuri cu mult soare.

.

dispuse pe tulpini inalte de 30 cm. cu dun@ maronii.Rotkppchenn (cunos- . VARIETATI Laleaua Greigii este hibridul lalelei sdbatice Tulipa greigii ~i aparrine lalelele botanice cu inflorire tarzie. Florile situate pe tulpini de 20-40 cm apar la sfiqitul primaverii. . 25 cm). Tulipa Greigii produce in lunile aprilie-mai flori stacojii. Pe dosul petalelor galbene ale speciei Tulipa greigii var. aurea se poate observa o band5 portocalie. gi. reprezinta o caracteristid aparte a hibridului. deseori..Oratorio" Pot fi plancate & straturi ordonate deoarece se dezvoltii r ornamental (Mdu UNDE SE PLANTEAZA? Ado. I I Soid. Cel rnai popular este soiul . Yellow Dawn" sunt: . Prezenja creionarilor longitudinale rogumaroniu pe frunzele gri-verzui. cu margine ondulats.... bicolore. Petalele cu v2rful ascugit se vor deschide in locuri cu mult soare. plantate alaturi de alte lalele botanice. Aceasta tr&kud a fost pastrata de majoritatea hibrizilor.Yellow Dawn" (galben cu roz-inchis. vor asigura o indelunga6 primele infloresc lalele Kaufrnann umed pbna cbnd frunzele se Frunzif decorativ . Soiurile sunt de obicei rogii sau galbene. p a r b a t e . late. Gama de soiuri este foarte la@.Caracteristica lalelei hibride Greigii o constimNe iEunzele decorative.

Deseori bobocii nu se vor deschide. ktlaturafi $i nirnicifi plantele contarninate irnpreuni cu solul dir jurul acestora. astFel ca prin ploile de toamna ingrwm$ntul d ajunga la r&&cina plantelor. Nu 1-i bulbii si hcolpaxli pentru a doua oarii h ghiveci. Milizafi cu ingrigmhnt pentru plante cu bulbi. ttiiafi tulpina florilor uscate. In locuri Tnsorite sau semiumbroase Tnflore$tede-a lungul a mai mulfi ani. plantate in locuri mici. I LUU cumpara$ bulbi mucegiiti sau Tncolfiti: Sol permeabil. apoi mutali-k in loc dlduros (dreapa. Dupi Tnflorire transplantai R gradine laleldevexute R ciubsr. Inainte de sasirea gerului fertilizai lalelele din gridini. n Pentru ca anul urmtitor d avefi din nou multe flori in grtidina. Dad toamna nu a$ fertilizat solul.Lalea hibrida Greigii GrZdinirit iscusit Cump&ra$ la Tnceputul toarnnei bulbi cirno~i. In special tara. cu solzi rnaronii.jw). Soare. daca solul este prea umed. Pot fi plantate in ciubir sau T straturi mici. . duH radrirea plantelor 1 I . Taiali florile uxate. TC3AMNa P&ntate $ MIriarea dului Perioada de plantare: septernbrie-octombrie. Lisafi frunzele s i 5 e 61 h -a fngrijiljr rut anul 1 I Frunzele deforrnate $i florile cu Pete $i ticiune sunt sernnele putregaiului cenu~iu. Timp de 14 dptadni tine$ ghivecele T loc n rkicoros. vor produce multe flori. CATiva bulbi plantqiR ghiveci pot fi cukiv@i & prealabiltn cad. durata de viafi a bulbilor se scurteazi. tari. Soiurile cu multe flori. Contarninarea rnicotici porneste de la ridacina si se risphndqte foarte repede. cu suprafati netedi ~i lucioad.

-qns UJ % .w OZ-OL .

. Soiurile . Caracterul suav si grarios al soiurilor albe se evidenjiazii cu deosebire in cornpania florii albastre omfalodes (Omphalodes verna). Soiuri albe sunt .Pigeonw. .. rnuscarii albastri (Muscari armeniacum) si florile de numi-uita (Mvosorissvlvarica).Carltonn. . .Stainlessn gi .. .. . ci plantaji florile grupate potrivit soiului.. . care ewe de o nuan@ mai deschisa... 5 indep&rtafi p&qile vestejite..Flower Record.Sernper Avanti" se rernarcii prin flori bicolore: petale albe p corolii i secundarii portocalie. .Cool Flame".. CE SE PLANT^ A ~ T U R I ?macrophylla)sau a zambilei La plantarea narciselor respectafi arrnonia culorilor.Red Devon" si .Fortunen. Proteja~i-le arsifa soarelui de de la rniezul-zilei..Silver Standard.bicolok li se p i t @si usor flori adecvate in garna bogata de culori a panselelor (Viola x witrrockiana).Don Carlos". Sunt narcise bicolore cu petale galbene .Carltonn gi . ' Acoperw bulbii cu pama Presati cu mina.Professor Eistein" si .. . udati abundent ~iaflerneti un strat de acoperire. deoarece soarele le decoloread.. Acestor plante perene..Ice Follies" isi transfornii la deschierea florilor culoarea galben-deschis a corolei secundare in alb pur.Silver Standard are petale de culoarea sulfului pal.Diversitate vast8 de culori Narcisa hibrida' lnflorqte lntr-o multitudine de culori.Sun Chariot".. at&tin privinfa tonalidpilor contrastante. a brunerei ckcaziene (Brunnera spaniole (Hyacinthoideshispanica).Ambergaten cu petale portocalii sau rogii se disting prin culori contrastante.Frigid. Nu amestecafi diferitele culori. Narcisele hibride sunt foarte aspectuoase plantate gi Pn I5zi sau ciubere.Salomen..Duke of Windsor". respectiv in zona insorita din f a p arbqtilor. . ~oiurilo.Salmon Trout" si . Narcisele atrag privirile deopotrivs fn borduri si straturi. cele mai potrivite pentru acest scop fiind . Nuanfa roz a corolei produce un efect aparte la narcisele .. . dt si in a diferitelor nuanre ale unei singure culori.. inspkhdpeste tot voie bunk MiXrirnea corolei secundare larg deschise a narcisei hibride depQegte cu o treirne lungimea sepalelor exterioare. ..Daydreamm.. cresdnd la liziera piidurilor.White Butterflym.. I I h g i lalele . administrati plantelor compost sau ingra~amfrnt artificial.. Soiuri galbene sunt .Binkien si .Ceylonn. Soiurile galbene se armonizeazii perfect cu lalelele rosii... li se pot asocia si soiuri de narcise hibride cu petale roz.Golden Auran. Pe terenurile cu gazon si la poalele arbugtilor rnai rnulte specii pot fi lasate sii se lnmul$easd liber.. Soiurile cu oetale roz trebuie plantate in penumbra... .Yellow Sun" gi .Romancen. UNDE SE PLAN TEA^? Griidina Doate fi ornatii foarte divers cu narcise hibride. Toamna.

A Ingrjire tor.. . Pitarea este cauzati de o boala virotici. cu bun5 permeabilitate. Bulbii cu doui vdrfuri. Yara.C GRUPA 8 Gridinirit iscusit 0 ChpSria'JI. unde sunt protejate de dogoarea torida a soarelui de la miezul-zilei. crapafi sau cu suprafafa vitamat& (E TOAMNA . plantali bulbii la o addncime de 10-20 cm. Pentru inflorirea urmatoare planta I @ obfine inci de alci energia. Nu Tndepartafi frunzele frminte de a se Tngalbeni. vor avea doui flori. Plantare #i fertilizare In luna septembrie. Distrugefi bulbii contarninaji.u l n an l CuraJire~i divizare fndepartafi florile ofilite. Timp de cdjiva ani nu cultivati pe locurile infestate narcise. marcafl locurile insorite de sub arbugi. pentru a $i unde va fi locul optim pentru plantarea ~i reproducerea narciselor. ISBN 978-963-8609281 B IMP ANIMP SRL RO-P-02-10-067 . apoi incorporaji-I In sol. bulbi mari. de culoare verdedeschis. Replantaji imediat bulbii sau pistraji-i intr-un loc ricoros pdni la plantarea din toamnl. dar lisafi intacte frunzele. Soa Soiurile roz prefer2 locurile i n penumbra.np&r@ bulbi moi. Nu cu. la distanfe de 10-20 cm.d a d eSte posibil. Sol bogat O substanfe n nutritive. de reguli. rispdndit5 de parazitul Meloidogyne incognita. Dezgropafi si divizafi grupurile de plante prea dense. Afdnafi solul compact cu n. h lazi ~i ciubere. plantafi bulbii la o addncime mai mica (dreapta). mucegiifi. ' sau co . plna cdnd se Ingilbenesc. ratarea frunzelor de narcis& s manifest2 pe marginea e frunzelor prin dungi late. adlnci. bternefi pe sol compost sau faini de coarne. In solurile compacte amenajafi neapirat sub bulbi un strat de drenaj din nisip sau pietri~ fin.

.

cea interioa6 albastru-deschis. Un bulb poate produce chiar zece flori.Harmonyv) gi erantis (Eranthis hyemalis).Zwanenburg Bronce" (oartea exterioarP de culoarea bronzului). ...Cream Beauty" (galben-crem). nu le i n d e p h i .Jeanninen (nervuri violet- albtrui). galbeni.Blue Pearln (albastrudeschis pe fond de culoarea bronzului). ce le asiguri o via@ lun@. . Brhdugele produc un efect cromatic deosebit cultivate sub arbugti f n d netnfrunzi5i. Presafl bulbii in @mint la o adancime de 5 cm.White Beauty" (dungi roau-purpuriu pe partea exterioarii). asemiiniitoare firelor de iarbs apar concomitent cu floriie gi sunt traversate la mijloc de o dun@ albii. cu flori de culoare aurie.Saturnus'"dungi rqu-fnchis pe partea exterioarii). Specia p& este a u t o h t o In ~ Peninsula Balcanid gi Asia Mid. La urmiitoarele soiuri medoming nuan~ele violet-hbltrui: . centru galben). Bowles" (partea exterioG cu nervuri rop-purpuriu). Dupg inflorirea plantei. Soiul.Gipsy Girl" (partea exterioad cu nervuri rogu-maroniu. partea exterioarii cu newuri violet). . Soiul . . 4 CE SE PLANTEAZ~ ALATURI? Bdnduga pestri@se poate asocia excelent cu alte plante cu bulbi. centrul florii de i culoare aurie) ~i ..Goldilocks" (fond brun-ro~cat). din acest motiv este foarte aspectuoasi in toate locuriie tnsorite. la distante de 7. C r e d o impresie de voiofie plahtad aliituri de ghiocei (Galanthus nivafis) sau hamamelis (Hamamelis mollis). florile sale timpurii nu ar fi remarcate. precum gi cu arbusti ce Pnfloresc timpuriu. Ob+nefi o @ de culoare p l h t i i .B h d u p pestrip Pnflorgte cu d o d s i i p t h h i fnainte de b f i dusele olandeze cu flori mari.. Are flori albe .Snow Bunting" (partea exterioad cu n e ~ l rfine.CrBeauty" p a t e constitui o formafiune aspectuoasii de 10 cm i d ~ i m eplantat . Frunzele tnguste.Blue Peter" (partea exterioad violet-albkuui. partea exterioarii cu nervuri htunecate. flori mari).Princess Beatrii" (albasu u de lobelie. portocalii. cea interioG albii). fond galben) gi . tot terenul. . Soiuri galbene sunt urmE toarele: Advance" (partea exter i o d cu motive bmn-rogcat). d a d asodafi erica (Erica carnea) de culoarea drnii cu brhdqele albe sau violet. . -Primavaritundeti gazonul UNDE SE PLANT^? -- Bdnduga pestripg este una dintre primele flori ale primkerii. fmpodobi5i cu brsndqe m a de fapad& unde vZ vefi putea bucura deseori de florile minunate. acolo unde.sa se sdbgticeasd" in grupuri mari. . albqtri sau violet gi sunt ornafi deseori cu un motiv sau cu newuri de culoare diferita.Ladykillern (baza florii este purpurie). penuu brhduge un sol corespund t o r &at. P. in compania sthjenelului albastru (Iris rericulara .Snow Buaring" .. eventual.Skylinen ( albastru-deschis.. .E... . Nu plantqi b h d q a intr-un loc ascuns al gddinii. astfel acegia s2 ajunga la o adancime totala dc 10 cm in sol. . Udati din bel~ug pentru a facilita inrsdacinarea bulbilor.510 cm. Hibrizii sunt de culoare alb-gdbui. Din sped a p u d au fost obfiu+ mulpi hibrizi. precum gi . hapi-le . Cele trei petale exterioare au deseori nervuri de culoare inchis5 sau sunt de nuan55 inchii. 3 Derulati la loc segmentull de gazon secfionat ~i batatori$i-l bine.Blue Birdn (partea exterioG albastm-cenGiu.

in perioadele cu precipitafii reduse menfinefi umed solul din jurul plantelor. lisafi frunzele s se 8 uruce. carora fiindu-le sete sug seva din florile tirnpurii. I rlocrorul plan relor ' R R r k o r $ihtunecos. divizafi planta. De tndati ce frunzele se 'lngilbenesc. I .U v&l%m$laipu &#la Sol cu bun3 permeabilitate. extrageTi bulbii $i replant@di. Necesitl sol afanat $ipufin RMpos. pentru a rnasca frunzele ofilite. Brandu~elen floare sunt i frecvent ciupite de mierle.5 cm de compost sau frunzi~ rnirunjit (dreapta). Ameliorafi solul compact prin adaos de compost g nisip grosier. TOAMNA TARZIU Protecjie de iarn3 Acoperifi bulbii nou plantafi cu un strat de 5-7. @I& w- hdhE m i d M. Dac3 produce flori puffw. ~ Fertilizati plantele anterior plantate cu ingr3glrnBnt de stirnulare a infloririi. 6 Mutt soare.1 I Grzdinirit iscusit @ tump8rafi ioamna tar& bulbi tari do brindqe. deshidratafi. OeTnmulfe~te gi inflore~te numai daci este expusi la soare tot anul. florilor. Aruncafi bulbii bitrani. fn primul an brsndu~a hflore~te pugin mai arziu. Prevenfie: arnplasafi un adipitor de pisiri ~i avefi grijl ca tn nopfile geroase apa s5 nu inghefe. Plantafi in fafa lor flori anuale cu inflorire tirnpurie.

Fermecitoare flori de pididure
Pecetea lui Solomon decoreaza' locurile umbroase cu grafioase Aorii8i bace nem-albhtrui

PLANTARE 51 ~ N G R I J I R F

Pe htarii fin arcuiri ai pecerii lui Solomon sunt dispuse frunze eliptice, cu nervagiune paralel5. De la subsuoara frunzelor, P funcjie de specie, pornesc cel n mult cinci flori in formii de tub, de culoare alb5, cu marginea verde. Cu excepria hibrizilor, fructul fiedrei specii este o b a d negru-alb&trui. Pecetea lui Solomon u&Z

Plantare: prirnivara sau toamna, c'dnd rizomii sunt In stare repaus. Afanafi solul g adiw i gap-i cmpost

1 de

Facefi pentru fiecare rizom un gag adlnc de 5 cm ~i wficlent de lat. Distanta dintre radacini, h funaie de specie, s3 fie de .

2

30-45 cm.

gfidmi mari sau parcuri umbroase.$(~ 1gonarum r Pecetea lui Solomon multi- ,,&hennephan") an flor5 (Polygonarum mulufloa g f i m e a de 60-90 c x Icrllrile Iumir rum) prod& 3-5 flori pe o tijg lung5 ce pornqte de la subsubsuo frun suoara fiunzelor, indjimea d t e patn ri, n acesteia atinghd 60 cm. tora poate arlnge ta Cea mai padurnat5 a t e a se dezvolt5 repedt@ da-cocopului (Polygonarum tufe mari gi dese. odorarum), cu flori gra~ioase ~i ind~imea 3 0 4 5 cm. Specia de UNDE SE PLAN E ,,Variegatumn,cu indgimea de 60 cm, are fiumoase frunze cu margine alba. Solomon se Impune cel bine phntad in grup. Speciile inalte sunt nespus de decorative

+

7

q k .a-,+TI .pb~te'fi , lui Solo&;
-dt~
A

S E ' P L A N T EA ~ T U R I ? ~

'

Peatea lei Solomod muiri80ri

~ntati alsturi de %&be plante de pgdure. Plantiind-o PmpreunH cu ierburi de p5dure ~i ferigi, vegi obrine o privelite verde, cu aspect diversificat datoritii fiunzelor de forme ~i mikimi variate, Pecetea lui Solomon plantatii d5turi de flori dbe precum astilbele ,,~eutschland" (Asrilbe japonica ,,Deutschland"), tiarela umbd sau penumbd, pecetea (TiareUa cordifolia) sau lui Solomon se Pnmulrqte q o r . anemonele (Anemone sylvesrris) In straturi de flori confer5 o noti3 nobilii peisajului. umbroase va atrage atenria, Florile albastre scot in eviins5 ofed priveliste aparte plan- denr5 culoarea crem a florilor tat5 la r5dPcina arborilor mari. pecegii lui Solomon, asfel de In penumbrii, i apropierea n plante recomandate fiind bhcilor din griidinZ, puteri saschiul (Vinca minor), savura parfumul varietiigii ~ o a - ,z~!ppo~eii frund lac5 7 : ~ ~. cu da-cow~ului. p pa nu la larifolia), hi$tin-

toides (Hyacinthoides nonscripta) ~ivine~ica(Ajuga reptans). Florile rogii asigud un ton cald si in umbd. Frumoase plante ce se a s o r t e sunt dege~ tarul rosu (Digitalis purpurea), xren!elul (Geum x) fi crinul de Ire (Lilium marragon).

Plantati b m i i cu mugurif tn sus g aranjati ridacinile. i Acoperiti rizomii cu un strat de 3 cm de pilrnant, apoi tasati-l puternic.

3

UdBfl 4m grosimea F N

ahndent. Acoperifi lacul plantarilcu un strat de cu de 5 em fi p85tt-41umiditatea tot tirnpul sezonuhl,

a

plantale % se retraga, folositi pentru fertilizare doar compost, iar toamna rnulcifi solul.

5 Laug

Pecetea lui Solomon

:

GrZdini'rit iscusit1-

,

Cump8rafi toamna sau primzvara timpuriu rizom'i 1 turgescenfi cu multe ridicini

Penumbr8-urnbr5. F e d reavin suporti dteva ore de ware.

1PlGlrile consumi3 kudelc

plantei, fi ,seamHnln seminwle nedin~rate.

Fiecare parte a plantei este ugor toxid. Nu Ilsafi copiii T n spropierea plantei.

7octorulplan telor

Plantali rizomii. Dup4 ingilbenirea frunzelor, separafi

In vreme uscata udaji planta e pentru a s dezvolta kumos

/

4

/

rolul b strat mai subire, la cele tinere in strat mai gros.

nu va aduce flori frurnoase. Melcul de llvada provoaca fisuri cu margine zimfati ~i las8 urme strilucitoare pe suprafala frunzelor. Dimineata si seara melcii pot fi adunafi foarte u8or. Cu var sau rumegus proaspit pres2rafi cercuri de proteqie i n jurul ~lantelor.

I

Plantag rizomi sau pufin mai tarziu plante tinere. Pe Pndati ce apar I3starii noi, separafi plantele prea dese. Pecetea

I

A

PLANTE CU BULB1

GRUPA 8

rnDalii cu flori simple
A

Flori ce f n h s c pini toamna

-

.

Asezafi garduri trnpotriva melcilor garduri sau capcane cu bere. Dirnineata devrerne adunati d i u n i torii de pe dosul frunzelor. afanafl straturtte $ amestw' MrnSWl a campost Plantqi tubed1i la hceputul. Nu cumpiirafi tuberculi rnoi. respectiv serninfe vechi. Plantafi-le i n gridini doar i n a doua jurnitate a lunii mai. n expuse la soare. So1 permeabil. TOAMNA -# bib brd- DU@ sosirea primului h w g xoat@ij curImi tuberculii. q o i qea$-i ?nnisip sau turM ~ipiishati-i h loc wscat. lnainte de tnflorire. Prirnhra urm&tace p i m i t W i i din MU. bine fertilizat. apoi se umfli. I TRUCURI Melcii pot manca rasadurile intr-o singurB noapte. I 1 @ IMP ABllMP SRL RGP-02-10-C52 Dalia este deseori atacati de plopnife. Daliile mignon crescute i n prealabil din serninfe sunt sensibile la inghef. stufoase.Dalii cu flori simple L . atrofiafi. ?nflorefle abundent T locurile calde. se rup $i frunzele se ciuruiesc. putrezi sau cu pete. ISBN 978-963-860924-1 . tari. iar riwdurile la mijlocul lunii mai. plante i n ghiveci. n De Tndat2i ce wlul derine racat $ cald. cu frunze verdeinchis. Locurile i n care acestea sug seva frunzelor devin maronii. %+ ?> I Griidiniirit iscu LUMINA SI SOL Cumpirqi tuberculi rnari. sau serninfe. fertilizafi solul cu TngrigmAnt cu continut de potasiu. g . Mutt soare. k r i t de lurnird $ Onghej. Verificafi plantele regulat. PRlM&ARA sem&ma'*m fn kbruariemartie semihji daliile mignonT d.

I Ilt-.7 Galtonia PLANTE CU BULB1 r T l. C Clopotei de vari I .lCl .

rtiynqq) ap alsa mgos pnueld ' ~ P P anol!soJ!ur d!qp '(snptiqEs sny 'JOIunp!z € 9 S w 'asIrplq 5 UJ ! ' p ~ a r % r y n d un p q w u r a u -MIOAUO~) eJnq1oA '(wnau!Sti~ ~ nt PJOPPJ~S '!u-pupdgs nned ap a u m eu!p .JlJ!U!1lRllS LITl eaJ3 10d apmW8 a p u z !sou n p p o v . .pq ap !JOB d _pmrnar as !apa@gp laiodop ap yu. r es ~ o eanopualds UJ .pns ap ~ l W 9 pu!ua~o~d el mqeau[m 'la% u!p muauras ap rede !nuaA <!qInq n3 ~ u e l d a s E!UVE) o a i m u ut a p apo1d -$ppx ap ~ o p o ~ e u r t~ u q d pdajupd e! asa f?!U'-'3P3) wp"l Y""v3 F+J *"9rp"9rpar% aqqaIa3 a 4 q ~ tt!.a p azunJj ssa~:. -a~!~adme nes l u a m ap -!wdurme ap a~ueld d a p aps ~ ~ lod a m &auaad a 3 n w !IOU 14 aseolaurnu n3 epose a ~ m d s a I - @PB@W all I I -MY -(ap -u?o J ~ A I ~ E J ) Iauapo In3eur nes (s!gytmads m u m a ) !au .q ~ o s u ~ ~n!~uaw!p 3 s !!qpq U!a ap !S p p 301 U p!!XDU E N O I F 3 n -!u!pp% UJ geAnp3 i u a m J j mw em p d s alsa ( s m U K ) ' p m ~~ 9 u m ) BSape p ~ e t ) -I&ap luaj 301 un-JIUJ !-!impodap S ~ v r u e d p ! ! u ! q .JOF!T!I PITIT J -apqma~das y q d aqn! uj aurhd-b.!n~mm1s -ms p!rpsap as !S aur@unlun 5 <(snu!.7 d cun!yq) !nlad~eS-pdw dy ut ~$uap!m UJ m a p x a say . a u a a m a p u r afauoz y nes n3 nes 10s u ~ ~ q p !-$~IEo~s ?pv1q am03 m r p q u UJ Furnu p a ! a1Sapfapwdns ' e m m L 'un 5~ ~ u r n u ap eaurfl~uj a%ue apads psmv Jaq!l Ja= U .ra ti!yaqg) e!laqol ' n ~ d -waxa a ~ d ‘sunup ap punds s p301[!w ul e!uo1pz8 ap pndnr% ap eaunyraunp Sune al!Jold -aJm !J do3s !naa3v -sorusadse 'kq@a n o p s ap '!ppud alp" !cur !imueld a u d !aiodop-!JOU 01-02a l p n3 a p ap !mu ~ u a p m a s ul.rq qns at~urnjnd p o ~ a .m o p -a13 n~duraxa ~ d w !3a a s 'npndtuy m m ~ pupopt d auwd ~ o p n e l d p![a~Sa~ aurln UJ aFo3 a s e q ~ol!$eds eanl t i ~ a ~ m eqpu nes (snleuu+q g) ap eyp@ uj nes p!ur ~ u !up r -gfi UJ 'a1w1d nes !a11 a l p ap !un!ieur~oj UJ Y E A ! I ~ ~alsa p e p IwnuraJ ap oh tzmaurase '(ELU!I!JE~ ti!.p q $aleox ~ u al!un@ar r 'alwsn p n w TS S!m~j !-fl!~adox UJ ._lu) apun3s alaign anolpurJaj 'aq@ a@sapJoId p q d a!p! u p lsns q soj ap A = ! . x 1 '@~u"JUJ g#tz!ln anoU p m a ad 'ur ~ ' ap n!y p u n 'prreu -o!sa~dur! mur@un1n3 al!u!dp $ m m ~ d a p o q apnrlms 9 a p!pp as JOI ln301fiu1 u!a '1n3a~1 na-s 'npndurp en^ p u r ~ o g u ~ -aur!%n~ un 05 1 aur!b~ur3 g 9 'aua~ad apueld eiap p w 11nw 1m ap 'aia?n%un~a ~ d q ' punle WOI m3alap galnd FA p ~ ~ q p .~ ~8 q o p o d u . !nur ~an ~ p .ar~qurazdas s r~ ul 6(vn~tid ~1a3ti.

Se dezvolt2 Planta se poate reproduce multe tulpini florale. ferit de ger. plantafi-le I n strat. intunecat. adrninistrafi granule contra rnel- ISBN 078-963-86092-8-1 . Proteqie: capcanl de bere.C RE AT. Vor Tnflori uxate 00s). Dupe ofilire nu mai ud dgunatori n u atlaca galtonia. cu rnenfinut vara usor reavsn. rnai tdrziu frunzele. fn caz de invazie rnwivl. cumpsrafi bulbi Plin soare. Galtonia GRUPA8 90 0 Primavara. Noaptea melcii rod Itistarii tineri. gard contra rnelcilor. Nu curnNrafi bulbi mucegaifi sau deshidratafi. lLs8nd gauri tn eel. lernati bulbii in loc uscat.

nes ueAear glqurnuad f l e ~ s t s L 8-8 R alp!-!cur .U? 'w.] .

epwum amalto n3 a[!~n301a1eo1 ul yjo~zap as a m <I![!J%uJap oh <eseonnadse e~ueld a~sa o elpq ap ppua[ugr~s .n!~ndu!$ elen -gw!~d !auueo~ nes ln$nda>ui e-s JT JON ap m!JaV u~ p e q p eluejd o a m (~o~cn!sran s1 m ! ~ a m !) 3 ~npua!qg " ' 3 0s Furnu ap aur!lpul o p u p 'sp!d !os un nsa joquaynax & L 'qp ~ !S aplaa ul n a u n p p u y 'aseoru -3adse 1uns "e~e%a!n~" !np!os alazurud ' ( U ~ ~ a l d J I ~ O A U J a~old") !JOU n3 [nun ~ " a d n ~ ( u e q r ) c r u a r ~ q p un ps!q . ad Je! 'w) ~ 2 .!Pap ap aiue$s!p el unwo3 la. =P J O F l I n m UJ .ap~ s aiu~s!p ue>!Jawe el BUeq ap ~nlaua!uns!ieJueld -unqe u!p podwo3 la u? !je~>nl .auxarA p n 3 s uj ~ s a p u ~as az l d~ -umj ap al!un!Jeuuoj !31y -ur301 11nw la3 ap eaurpqpe n3 ade ul '~ol!mp~dn k n ~ ~!13adsar j e-ap 'rol!~n3e11npw ad ap aseol -vom alauoz ul anllohzap ap a!uppd !!lpucn ap aunds!a .edo~ng !S e[ap ~ a p e w ! p ul 'LUJ st'-0E .ap (s!~~sn@d q ~ p 3 ) e Inpp-ea3 -p!"s!JJ"@~ qp3) eqp e p p u a [ q s ap !Jnqp $mueld .a@u!S!ro !apads a l ~ o p ap alpaj!p poIn3 ap 3 NOH n3 'alaro!laure !ln!os e m l p p e q ap epads ap ~ e f ui %~n1n3 e T .eu!p~% ap alspnlm a p i q q arappa~d n:.asupxa FLU eu!pg~Sap !~ruel ! 1E!lj3 f 3 Z O U ~UlJOjSUWl l aleod p p q ap p l a u a ( q ~ s !S suap pmutu p a p m nlqmesne un VaurJoj p p q ap lnlaua[ups < ( s n m psn~cnv) I ~ ~ea~d L U apumxa as nu e ~ u ~ u a d 'a~ueld !ln$o3 ul eammld ap ypueuro3al a m 'up fun -!s-mn. lepueurmal a l q 'erolme ma!do~daui nes ade ui sournrj !em la3 a l b ~ = ) . ap ! m m u ap meulo luns qo!~-nnseq[a alas apold .n!lne !os -uaqpS cpeur!log are "uaanb uaplo3" P!OS 'n!paur-uaq -p% anoln3 ap pu!y " p l & u a % ~ ~ ~ S UuoJnagufd-uaqp% anoln3 ! ap 1uns~aSl1 aj~@d" *!!pn1segu !S apJn!oS .aseourny !muau n3 a ~ n q r \ a ~ d cu!w~m-nPo~ apoU apspn3arm luns !I c'w!sa~~ay" !nIn!oS 'aleoleuwe lolapad !!w!%unl raelgurn[ ]pap ne nu anara a p p a d <es!q3uL anop:.a ~ d lnjos !jeu?~v !5 .

penumbri. indepEirtati vechile resturi de frunze. Scoatefi din pirndnt segrnente mai rnari ~i separafi-le cu caz- I In anii ploio~i plantele por f i atacate de micoze: pe vdrful frunzelor apar pete. Tiiaji la 10 crn de sol frunzele uscate. ci lisafi s i se rnaturizeze capsulele seminal?. toarnna divizafi rizornii Onridicinali ~i replantali-i imediat. daci este posibil. Drept prevenfie. ?nflore$e cel rnai frumos in bitaia deplini a soarelui. Plantelor cultivate in sol uscat le este rnai favorabili umbra. l Soare.I Grainirit iscusit TRUcl JRI a Prirnivara sau toamna. jos). prirnivara. l reavgn. cumpira$. A k@m# L h mr h m h i WP a jBceqtiig sii nu fk uscati. dupa care psstrafi-i solul reavin ~i finefi-o la cald. TOAMNA + Plantare $i divizarea tul~inilor Rizornii pot fi plantafi #i toarnna devrerne. ofilite sau v i t i mate ale plantelor inridicinate. care dupi tnflorire se extind pdni cdnd frunzele se usuci. la addncirnea de in max. nu indepirtafi florile. Perioadi adecvati plantirii. inainte de Onfrunzire. 10 crn. Agerneli compost printre plante. I PRIMAVARA TlMPURlU Plantare $i tiiere Tiiafi florile trecute (stanga. m i MU lipiciqi. . Dupi serninarea din ianuarie-februarie. Daca dorifi s i inrnulfifi stdnjenelul galben prin seminfe. rizorni in container. S dezvolti bine So1 e ~i api. ?nsieste mai sirnplu a reproduce efectivul prin divizarea tulpinilor. I ? nscopul sporirii efectivului. finefi rkadnifa In frigider doui siptarndni.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful