You are on page 1of 5

Vintila Marius Mihai Rolul si importanta padurilor

Încă de la apariţia lor, pădurile au jucat un rol important în viaţă planetei noastre, contribuind de multe ori hotărâtor la dezvoltarea societăţii omeneşti. La apariţia omului, pădurile constituiau sursa principală de hrană şi adăpost, precum şi prima sursă de energie. Mai târziu, ele au fost preţuite de către omul vânător sau crescător de animale datorită cantităţii şi calităţii vânatului adăpostit ori după fructele sau iarba produse. De peste 5.000 de ani, începând din epoca fierului, lemnul s-a impus ca principalul produs al pădurii, acesta reprezentând cel mai important combustibil şi material de construcţie în cele mai diverse zone ale globului. Astfel, fără marile cantităţi de lemn recoltate din păduri, marile civilizaţii ale Sumerului, Asiriei, Egiptului, Chinei, Cretei, Micenelui, Greciei şi Romei Antice, Europei, nu s-ar fi dezvoltat niciodată. Acesta este şi motivul pentru care se consideră, pe bună dreptate, că “lemnul a fost eroul nelăudat al revoluţiei tehnologice care ne-a adus de la cultura osului şi pietrei până în prezent” (Perlin, 1989). În linii mari, de multă vreme se consideră că pădurile îndeplinesc un dublu rol, (1) fizico-geografic şi (2) antropo-geografic). Rolul fizico-geografic al pădurilor se manifestă în câteva direcţii: 1. Influenta geomorfologica (rolul pădurilor asupra formării şi modelării scoarţei terestre) Pe lângă rolul pe care pădurile l-au jucat în acumularea marilor depozite de cărbuni din subsol, ele au întârziat producerea eroziunilor şi a alunecărilor de teren în părţile ridicate ale reliefului, favorizând în acelaşi timp depunerile în depresiuni. De asemenea, prezenţa pădurilor a împiedicat acţiunea destructivă a vânturilor (“Prin despăduriri omul seamănă vânt şi culege furtună” – Jacquot, 1931).

2. Influenta climatica ( rolul pădurilor asupra climei) În acest sens, s-a constatat că pădurile: -îndulcesc extremele de temperatură din timpul iernii şi al verii, exercitând o influenţă similară cu cea a oceanelor; -sporesc umiditatea absolută şi relativă a aerului, putând să acţioneze favorabil asupra precipitaţiilor; -reduc viteza vântului; -înlesnesc depunerea zăpezii; -împiedică evaporarea apei din sol şi transpiraţia excesivă a plantelor. 3. Influienta influenţa pădurilor asupra solului Această influenţă se manifestă prin: -contribuţia arborilor, datorită sistemului radicelar, la dezagregarea rocilor şi sporirea profunzimii solului, precum şi la întreţinerea umidităţii, afânării şi bunei structurări a acestuia; -îmbogăţirea solului în elemente asimilabile, datorită litierei bogate, în descompunere; -consolidarea terenurilor expuse alunecărilor de teren şi spălărilor de suprafaţă, ca şi împiedicarea formării avalanşelor; -fixarea şi punerea în valoare a dunelor de nisip şi a nisipurilor zburătoare.

1

frunzisul des al padurii actioneaza ca un ecran protector si atenueaza zgomotul (reduce poluarea fonica).padurea contine numeroase resurse cu caracter sanogen: plante medicinale. 2004). gaze vatamatoare nu se gasesc iar agentii patogeni sunt relativ putin reprezentati (Dracea. Acest efect se datoreste faptului ca perdelele reduc evaporatia si. Aerul din aceste paduri este cel mai potrivit si cel mai bun în cazul bolilor urmate de o perioada de lunga convalescenta (Radulescu. 1884).padurea purifica atmosfera.4. luminisurile. Ionescu-Sisesti (1955. care contribuie la ameliorarea conditiilor de vegetatie ale pasunilor. asa cum afirma cel mai mare agricultor al românilor. Influenta padurilor asupra culturilor agricole Rolul mentionat apare în contextul modificarilor climatului si solului unei regiuni datorate padurii. fructe de padure. xxx. 1931). 1956). Gh. deoarece fumul si praful lipsesc. fixeaza carbonul vatamator animalelor si omului si reda oxigenul trebuitor respiratiei lor (Statescu. asezate perpendicular pe directia vântului. Rolul hidrologic (influenţa pădurilor asupra regimului apelor) Acest rol se realizează prin: -absorbţia apelor de suprafaţă şi regularizarea debitelor lichide. care nu mai e dusa de vânt ci retinuta pe câmp (Radulescu. 2 . în Beldeanu. Aerul de padure este mai curat. . se adauga si îmbogatirea aerului în ozon. 6. mai sanatos. 1956). mai cu seama centrelor industriale. 5. (1964. 2004). taieturile si plantatiile adapostesc circa 60 % din totalul plantelor medicinale existente în tara noastra. . deoarece farmacopeea naturala este în continua expansiune.Influenta padurilor asupra sanatatii oamenilor (rolul igienico-sanitar al padurilor) Aceasta influenta se manifesta atât prin mediul care le este propriu. 1920. fânetelor si culturilor agricole învecinate. -drenarea biologică la care contribuie toate etajele de vegetaţie din pădure. asigurând un echilibru al organismului uman cu mediul înconjutator.în padurile de rasinoase. câmpurile agricole protejate de perdele dau recolte de cereale în medie cu 25-30 % mai mari în anii obisnuiti. Dupa Zitti et al. se poate usor întelege importanta tezaurului vegetal medicamentos aflat în fondul nostru forestier (Beldeanu. În consecinta. care devin mai constante şi mai ridicate. Astfel. sporul de recolta ajunge pâna la 300 % fata de câmpul fara perdele. acad. perdelele forestiere de protectie. împiedicându-se astfel producerea inundaţiilor (“Pădurea este regulatorul suveran al regimului apelor” – Jacquot. în Giurgiu. 1950).conditiile igienice ale masivelor mari împadurite sunt mult mai favorabile decât acelea ale oraselor. Si. contribuie la raspândirea mai uniforma a zapezii pe teren. si ruina agriculturii ar însemna ruina civilizatiei”. nectar si polen al florilor etc. fapt datorat transpiraţiei puternice a masei foliare. în timpul iernii. reduc simtitor viteza acestuia. Astfel: . în anii secetosi. padurile. . ciuperci comestibile. cât si prin resursele oferite. De aceea. provocata de rasina arborilor. „Ruina padurilor ar însemna ruina agriculturii. 1995/1). vaile. .

padurile servesc pentru mascarea concentrarii si deplasarii trupelor în vederea bataliilor. 2004). 1997). compusi./an/ha pasunile. Peste 2 miliarde de oameni (cca. 577 dolari S.A. În schimb. 2002). 232 dolari S.A.U. din diverse motive.. Rolul social al padurii Din documentele Bancii Mondiale rezulta ca 1.U. (Costanza et al. S. 2005). un orizont de cunoastere./an/ha culturile agricole. 804 dolari S. Un câmp fara arbori este un pustiu mort. Oricum.498 dolari S. iar calatorul care strabate un asemenea câmp pierde orice dispozitie de veselie si devine tacut si plictisit” (Simionescu si Zeicu. Ea face maretia muntilor si veselia câmpiei.A.007 dolari S.Rolul militar al padurilor Chiar daca acest rol s-a redus o data cu trecerea de la razboiul conventional la cel modern. spre exemplu./an/ha ecosistemele terestre. 1926). valoarea serviciilor oferite de alte ecosisteme este de 92 dolari S.4 milioane salariati. Toate influentele binefacatoare ale padurii trec de multe ori neobservate./an/ha ecosistemele marine.U.. asa ca ea a fost considerata drept cel mai fidel aliat (Simionescu si Zeicu.U. India. din punct de vedere strategic. de 3-20 de ori mai ridicate decât efectul valoric al functiei de productie (Giurgiu.7. În prezent. Bangladesh. padurea reprezinta o culme a creatiei naturii atât în plan biologic cât si estetic” (Bândiu. au disparut sau sunt reduse drastic. 8. fara viata. Forta de munca angajata în sectorul forestier (silvicultura si exploatarea padurilor) pe glob include cca 12. depozitar al perfectiunilor plastice pentru artisti. 1926). unde inundatiile catastrofale din ultimele secole au fost datorate în special reducerii semnificative a suprafetei paduroase în bazinul superior ale cursurilor principale de apa. 30 % din populatia globului) se servesc de biocarburanti. totusi. cu variatie de la 302 dolari S.A.A.A/an/ha la padurile tropicale. 9.Importanta padurii pentru înfrumusetarea peisajului (rolul estetic al padurii) De multa vreme se considera ca „Padurea este cea mai frumoasa podoaba a pamântului.U.A. 2007). Prilej de meditatie pentru filosofi. din lemn de foc.U. în mod esential. de cele mai multe ori. 2004).A/an/ha. În Europa. Prin analiza valorica a serviciilor datorate unor ecosisteme diverse a rezultat pentru paduri o valoare medie de 969 dolari S. cazul a întinse regiuni din China. respectiv 5 % din totalul fortei de munca angajata în unitatile industriale si agricole de pe continent (Milescu. motiv de inspiratie pentru poeti. si în prezent. „Padurea este un spatiu sacru. Prin comparatie cu padurea. rolul si efectele pozitive ale prezentei acestora devin evidente.3 milioane persoane (FAO. distrugerea lor fiind resimtita la nivelul cadrului general (fizicogeografic. 8. padurile ofera cel mai bun adapost în timpul luptei. biogeografic si socio-economic) al regiunii.U./an/ha lacurile etc. sudul Europei dar si al tarii noastre.U.A. în întreprinderile cu profil forestier activeaza 2.U. efectele serviciilor oferite de padure sunt. mai ales în regiunile bogate în resurse forestiere. pentru gatit si încalzirea locuintelor (Mery et al. în care se nasc mituri si se creaza poezie. atunci când padurile.6 miliarde de oameni depind de paduri pentru a-si asigura necesitatile. 3 . de revenire si regasire a vârstelor omenirii în drumul sau spre progres.. Acesta este. Din punct de vedere tactic./an/ha la padurile temperate/boreale la 2.

unde rolul binefacator al padurii e colosal” (Statescu 1884). care e cu atât mai grav cu cât aceasta se face în partile muntoase. concluzia datorata lui George Statescu (1858-1897). din pacate. absolvent al scolii silvice de la Nancy si profesor la Scoala Speciala de Silvicultura de la Branesti: „Se întreaba multi de atâtea secete. Padure de fag Padure de stejar Padure de molid 4 . de atâtea deosebiri de clima. de atâtea deversari. Distrugerea padurilor e cauza raului.În cazul tarii noastre. pentru întelegerea starii actuale a padurilor este valabila.

5 .