1

NOŢIUNE ŞI CLASIFICARE

1.1. Noţiunea de act juridic civil Actul juridic civil reprezintă o manifestare de voinţă făcută cu intenţia de a produce efecte juridice, respectiv de a naşte, modifica ori stinge un raport juridic civil concret. După cum ştim, actele juridice sunt, ca şi faptele juridice, izvoare ale raportului juridic concret, dar, spre deosebire de acestea din urmă, ele sunt săvârşite chiar cu intenţia ca un atare raport juridic să ia naştere. Autorul unui delict civil, bunăoară, nu urmăreşte prin săvârşirea acestui fapt producerea de efecte juridice (care constau în obligarea la acoperirea prejudiciului cauzat), în schimb autorul unui testament urmăreşte tocmai producerea de efecte juridice (transmisiunea averii succesorale către cel desemnat ca beneficiar). Noţiunea de act juridic” este utilizată în literatura juridică şi în practică în două înţelesuri: - act juridic civil în sens de negotium - desemnează însăşi manifestarea de voinţă intervenită în scopul de a produce efecte juridice civile, operaţiunea juridică în sine ( vânzare-cumpărare, schimb, locaţiune etc.); - act juridic civil în sens de instrumentum se referă la înscrisul constatator al manifestării de voinţă (al operaţiei juridice), documentul în care această operaţiune este consemnată. 1.2. Clasificări ale actelor juridice civile 1.2.1. Criteriul numărului părţilor După criteriul numărului părţilor, există acte juridice civile unilaterale, bilaterale şi multilaterale.

confirmarea unui act anulabil. Între ofertant şi destinatarul ofertei s-a născut un raport juridic în care ofertantul este subiectul pasiv. El poartă denumirea de contract sau convenţie. promisiunea publică de recompensă. independent de vreo acceptare. Actul juridic civil bilateral este rezultatul acordului de voinţă a două părţi. prin ea însăşi. efecte juridice: dacă ofertantul nu o menţine întregul interval de timp. Ø Astfel sunt. Oferta sa va trebui menţinută până la sfârşitul termenului prevăzut în aceasta sau. . oferta. un interval de timp rezonabil.Actul juridic civil unilateral este rodul unei singure voinţe. cât şi destinatarul ofertei. el trebuie să îl despăgubească pe destinatarul ofertei pentru toate cheltuielile pe care acesta le va fi făcut cu evaluarea ofertei. de exemplu: testamentul. iar destinatarul ofertei este subiectul activ. arhitect. oferta de a contracta produce. Ofertantul a decis să vândă un imobil şi formulează această ofertă unei alte persoane. constructor etc. Art. designer. În cadrul acestui raport juridic atât ofertantul. Dacă oferta va fi acceptată de către destinatar. în cazul în care aceasta este revocată înainte de expirarea termenului. se răzgândeşte şi nu mai vrea să vândă.). al voinţei unei singure părţi. el va avea ca izvor înţelegerea dintre părţi. devenit cumpărător. vor avea şi drepturi şi obligaţii. devenit vânzător. având obligaţia de a menţine oferta până la sfârşitul termenului. Izvorul acestui raport juridic îl constituie actul unilateral al ofertantului. va lua naştere un raport juridic complet diferit. recunoaşterea unui copil etc. adică un act juridic bilateral. de asemenea. dacă nu s-a prevăzut nici un termen. Aşadar. Ø Oferta de a contracta este. acceptarea unei succesiuni. 942 din Codul civil defineşte contractul ca fiind : ”acordul între două sau mai multe persoane spre a constitui sau a stinge între dânşii un raport juridic”. denunţarea unui contract. întâlnirea dintre ofertă şi acceptare. un act juridic unilateral. de a pretinde despăgubiri pentru cheltuielile făcute (spre exemplu. având dreptul de a pretinde menţinerea ofertei sau. renunţarea la o moştenire. pentru plata consultaţiei unui evaluator.

Ele se caracterizează prin reciprocitatea obligaţiilor ce revin părţilor şi prin interdependenţa obligaţiilor reciproce. Spunem că ele se caracterizează prin aceea că dau naştere la obligaţii în sarcina uneia singure dintre părţi. nu se va lua în considerare numărul persoanelor între care s-a încheiat contractul. ci numărul părţilor. â Bunăoară. în contracte unilaterale şi bilaterale după criteriul conţinutului lor. Ca efect al reciprocităţii şi interdependenţei obligaţiilor părţilor. Dar. • Contractele bilaterale sunt cele în cazul cărora fiecare dintre părţi are atât drepturi cât şi obligaţii civile. Ø Un astfel de contract este. În cazul fiecăruia dintre acestea. În determinarea caracterului bi sau multilateral al unui act juridic. un contract de vânzare-cumpărare încheiat între doi vânzători şi trei cumpărători rămâne un act juridic bilateral. la rândul lor. deci al intereselor contractante. Tot astfel. părţile au atât calitatea de creditor. Astfel sunt. • Contractele unilaterale sunt cele în care numai una dintre părţi are calitatea de creditor (este titular de drepturi) şi doar cealaltă parte are calitatea de debitor (are obligaţii).excepţia de neexecutare a contractului. spre exemplu. în ipoteza în care cealaltă parte nu îşi .Este act juridic civil multilateral acela care reprezintă rodul voinţei a trei sau mai multe părţi. contractul de donaţie. contractul de schimb. contractul de prestări-servicii etc. contractul de locaţiune. deci nu pot avea caracter unilateral. Aceasta constă în dreptul uneia dintre părţi. contractele colective de muncă sunt acte bilaterale. prestatorul de servicii are obligaţia de a presta munca şi dreptul de a primi indemnizaţia prevăzută în contract pentru aceasta. Contractele bilaterale se mai numesc contracte sinalagmatice. iar beneficiarul are dreptul de a pretinde prestarea muncii şi obligaţia de a-l remunera pe prestator. contractul civil de societate. de exemplu. contractele sinalagmatice produc o serie de efecte specifice. cât şi calitatea de debitor. În sinteză. Contractele (acte juridice bi sau multilaterale) se clasifică. De exemplu. Ca urmare. contractul de vânzare-cumpărare. Cele două clasificări nu se confundă. toate contractele presupun un acord de voinţe. acestea sunt: . ca acte juridice.

de exemplu: donaţia. cumpărătorul are dreptul ca. Dacă una dintre părţi şia executat obligaţiile. fără a se urmări obţinerea altui folos patrimonial în schimb. Dacă una dintre părţi nu îşi îndeplineşte obligaţiile contractuale fără culpa sa. dacă vânzătorul nu îşi îndeplineşte obligaţia de predare a bunului. Ø Sunt. . contractul de locaţiune. „Contractul gratuit sau de binefacere este acela în care una din părţi voieşte a procura. Astfel. se urmăreşte obţinerea altui folos patrimonial. împrumutul fără dobândă. acte cu titlu oneros: contractul de vânzarecumpărare. . de exemplu. (spre exemplu.2. Ø Acte cu titlu gratuit sunt. invocând excepţia de neexecutare. ca şi cum între acestea nu s-ar fi încheiat nici un contract. contractul de antrepriză. dintr-o cauză de forţă majoră) în principiu cealaltă parte nu va putea refuza să şi le execute pe ale sale. Codul civil prevede: “ Contractul oneros este acela în care fiecare parte voieşte a-şi procura un avantaj“. Criteriul scopului urmărit la încheierea lor După scopul urmărit la încheierea lor. iar cealaltă nu.2. Actul juridic cu titlu oneros este acela în care. depozitul neremunerat etc.rezilierea şi rezoluţiunea contractului.îndeplineşte obligaţiile contractuale.riscul contractului. un avantaj celeilalte”. â Spre exemplu. În definiţia Codului civil. mandatul gratuit. cea dintâi va putea pretinde instanţei judecătoreşti desfiinţarea contractului şi restituirea prestaţiilor efectuate. să refuze plata preţului. actele civile pot fi: cu titlu oneros şi cu titlu gratuit. . împrumutul cu dobândă etc. Actul juridic cu titlu gratuit este acela prin care se procură un folos patrimonial. fără echivalent. în schimbul folosului patrimonial procurat de o parte celeilalte. Spunem că riscul contractului este suportat de debitorul obligaţiei imposibil de executat. de a nu şi le executa nici ea. 1. Părţile vor fi repuse în siuaţia anterioară.

contractul de închiriere. dar pot fi totuşi încheiate şi cu titlu oneros. contractul de mandat este îndeobşte încheiat cu titlu gratuit.2. cumpărătorul ştie că trebuie să plătească preţul convenit etc. actele cu titlu oneros se subclasifică în acte comutative şi acte aleatorii. contractul se va transforma în contract de închiriere. Dacă asemenea contracte s-ar încheia cu titlu gratuit. Ø Spre exemplu. contractul s-ar transforma într-un contract de donaţie sau dar manual. Contractul nu se consideră încheiat până când nu sunt fixate toate aceste elemente. caz în care contractul încheiat între cei doi este cu titlu oneros. în absenţa obligaţiei de plată a preţului. . preţul constituie un element esenţial al contractului de vânzare – cumpărare. Similar. 1. contractul de schimb. cum este. ele se încheie. Dacă în schimbul folosinţei bunului se percepe o remuneraţie. contractul de comodat (împrumut de folosinţă). după caz. spre exemplu. contractul de antrepriză.3. aceasta ar schimba însăşi calificarea lor. de regulă. cu titlu gratuit. Subclasificarea actelor juridice încheiate cu titlu oneros În funcţie de cunoaşterea sau nu a întinderii exacte a obligaţiilor părţilor din momentul încheierii actului juridic. La încheierea unor asemenea contracte.Trebuie observat că unele acte juridice au caracter oneros prin esenţa lor: contractul de vânzare-cumpărare. Este comutativ acel act cu titlu oneros la încheierea căruia părţile cunosc existenţa şi întinderea obligaţiilor lor. fiecare parte ştie exact care îi sunt obligaţiile: vânzătorul ştie că trebuie să transfere drepul de proprietate exercitat cu privire la un anumit bun. există şi contracte care prin esenţa lor sunt gratuite. Ø Spre exemplu. dar mandatarul poate percepe o indemnizaţie pentru serviciul făcut mandantelui. Ø De exemplu: contractul de vânzare-cumpărare. contractul de schimb etc. Alte contracte sunt gratuite numai prin natura lor.

contractul de rentă viageră etc. de la momentul încheierii contractului. ce depind de o împrejurare viitoare incertă. 1. Ø Spre exemplu. Prin această acţiune. Spre exemplu. donatorul îşi diminuează patrimoniul cu valoarea bunului dăruit. o anumită sumă de bani până la moartea acesteia din urmă. Prin acest serviciu. Subclasificarea actelor juridice încheiate cu titlu gratuit La rândul lor. pot să anuleze aceste acte gratuite. mandatarul îi face un serviciu mandantului. Debitorul nu cunoaşte însă. dar mandatarul nu şi-a diminuat patrimoniul. printr-un contract de rentă viageră una dintre părţi se obligă să îi plătească celeilalte. Liberalităţile sunt actele cu titlu gratuit prin care dispunătorul îşi micşorează patrimoniul cu folosul patrimonial procurat. mandantul a primit un avantaj. ştiind că există şansa unui câştig sau riscul unei pierderi.Dimpotrivă. în timp ce donatarul îşi măreşte patrimoniul cu aceeaşi valoare. contractul de asigurare.2. actele juridice cu titlu gratuit se subclasifică în liberalităţi şi acte dezinteresate. Ne vom opri puţin asupra distincţiei între liberalităţi şi acte dezinteresate pentru a semnala sfera de aplicare a unei acţiuni moştenite din dreptul roman: acţiunea pauliană (revocatorie).4. Ø Astfel de contracte sunt: contractul de joc sau prinsoarea (pariurile). deoarece nu cunoaşte când anume se va produce moartea creditorului rentei viagere. Actele dezinteresate sunt acele acte cu titlu gratuit prin care dispunătorul procură un avantaj patrimonial celeilalte părţi fără a-şi micşora prin aceasta patrimoniul. periodic. în cazul donaţiei. prin aceea că se ocupă de încheierea unui contract în numele acestuia. în cazul mandatului gratuit. Ø Spre exemplu. cât va avea de plătit. este aleatoriu actul cu titlu oneros la încheierea căruia părţile nu cunosc întinderea obligaţiilor lor. creditorii care se văd prejudiciaţi prin liberalităţile încheiate de debitorul lor cu intenţia (frauduloasă) de a-şi crea sau accentua o stare de insolvabilitate. .

contractul de schimb. astfel încât. ci şi-ar acoperi creanţa din preţul obţinut de către X prin vânzarea casei) şi nici cu privire la actele dezinteresate. X este proprietar al unui imobil în valoare de 75 milioane lei. . la scadenţă. să luăm exemplul următor: X îi datorează lui Y 50 milioane lei.Ø Pentru a vedea cum poate fi folosită această acţiune. actele civile pot fi: constitutive. Y ar avea posibilitatea de a executa silit acel imobil. adică de a-l vinde la licitaţie publică. deoarece de vreme ce imobilul nu se mai află în proprietatea lui. translative şi declarative. Introducând acţiunea pauliană. constituirea unei ipoteci etc. Criteriul efectelor produse După efectele produse. 1. Astfel executarea silită poate fi operată. el nu mai poate fi executat silit de către Y. Este translativ acel act juridic civil ce are ca efect strămutarea (transferarea) unui drept subiectiv civil dintr-un patrimoniu în alt patrimoniu. Acţiunea pauliană nu poate fi introdusă cu privire la actele încheiate cu titlu oneros (dacă X ar vinde casa. care a configurat-o pentru prima dată) urmăreşte tocmai înlăturarea acestei posibilităţi de fraudare a creditorului (Y) de către debitor (X). el înlătură posibilitatea lui Y de a-şi recupera datoria. dacă nu şi-ar plăti datoria. Ø Astfel sunt: contractul de vânzare-cumpărare. Ø Constituie acte constitutive: constituirea unui uzufruct. Este constitutiv acel act juridic civil care dă naştere unui drept subiectiv civil care n-a existat anterior. Prin această liberalitate. Y nu ar putea anula actul de vânzare. Ea se circumscrie strict la sfera liberalităţilor. pentru ca din preţul obţinut să îşi acopere creanţa. Dar Y face altceva: îşi donează casa lui Z. contractul de donaţie etc.2.5. Y anulează liberalitatea făcută de X lui Z şi readuce bunul la masa patrimonială a lui X. Acţiunea pauliană (care îşi datorează numele jurisconsultului roman Paul.

Cu această clasificare a actelor juridice ne-am înâlnit deja. Am văzut atunci că actele de conservare sunt cele pe care le pot încheia singure şi persoanele cu capacitate de exerciţiu restrânsă sau chiar şi persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu. Ø Astfel de acte sunt. astfel încât cu o cheltuială mică să se salveze (să se conserve) un drept de o valoare mult mai mare. Prin acest act. Prin actele de administrare se realizează o normală punere în valoare a unui bun sau a unui patrimoniu. Sunt acte de dispoziţie acele acte juridice care au ca rezultat ieşirea din patrimoniu a unui bun sau a unui drept sau grevarea unui bun cu o sarcină (gaj. titularul dreptului iese din pasivitate şi introduce acţiunea împotriva debitorului său. 1.2. actul de conservare fiind deosebit de avantajos pentru autorul său. Calificarea lui ca atare se va raporta însă la întregul . ipotecă). Criteriul importanţei După importanţa sau gravitatea lor. atunci când am analizat domeniul capacităţii de exerciţiu.Este declarativ actul juridic civil ce are ca efect consolidarea sau definitivarea unui drept subiectiv preexistent. actul său de ieşire din pasivitate va conduce la întreruperea termenului de prescripţie (adică a termenului înlăuntrul căruia acţiunea sa este admisibilă). spre exemplu contractele de prestări-servicii încheiate cu personalul de reparaţie sau întreţinere al unui imobil. actele de conservare au ca efect preîntâmpinarea pierderii unui drept. Ø Spre exemplu. Într-adevăr. Ø Contractul de vânzare-cumpărare. de administrare şi de dispozitie. Ø Un exemplu de act de conservare este întreruperea unei prescripţii extinctive. sau în faţa unei instanţe necompetente teritorial. contractele de asigurare de bunuri etc. distingem acte juridice civile de conservare.6. partajul (succesoral sau între între soţi) are caracter declarativ şi produce efecte retroactive. care nu şi-a executat de bunăvoie obligaţia. în principiu. Chiar dacă o face în mod necorespunzător procedural. este un act de dispoziţie.

7. manifestarea voinţei juridice nu este producătoare de efecte dacă nu îmbracă o anumită formă.). Actele patrimoniale sunt acele acte juridice civile ce au un conţinut evaluabil în bani. Spre exemplu.2. Ca urmare. actele juridice civile pot fi patrimoniale şi nepatrimoniale. este un act nepatrimonial înţelegerea părinţilor unui copil din afara căsătoriei în sensul ca acesta să ia numele de familie al unuia dintre ei. actele juridice civile pot fi consensuale. pe lângă manifestarea de voinţă. 1. ori de câte ori legea nu prevede nimic cu privire la modalitatea de încheiere a unui act juridic. Cu alte cuvinte. este suficientă simpla manifestare de voinţă.8. Criteriul formei de încheiere După forma de încheiere. Criteriul conţinutului În funcţie de conţinutul lor. tragem concluzia că pentru încheierea lui este suficient simplul acord de voinţe. fac parte din această categorie actele care privesc drepturi reale şi de creanţă (contractul de donaţie.patrimoniu. contractul de vânzare-cumpărare. proprietarul unui tablou care cumpără o ramă pentru acesta face un act de administrare.2. Actele nepatrimoniale au un conţinut neevaluabil în bani. . indiferent de forma de exprimare a acestuia. Ø De regulă. prevăzute anume de lege. pentru încheierea lor valabilă fiind necesară. împrumut etc. Actele juridice solemne reprezintă o excepţie de la acest principiu. Ø De exemplu. În dreptul nostru civil este consacrat principiul consensualismului. pentru formarea valabilă a unui act juridic civil. nu de dispoziţie. şi respectarea unor cerinţe de formă. 1. potrivit căruia. Actele juridice civile consensuale sunt cele care se încheie prin simpla manifestare de voinţă a părţilor (sau autorului lor). solemne şi reale.

scris. Pe lângă ipotezele în care înscrisul autentic este cerut chiar de lege. Cea mai frecventă formă cerută de lege pentru validitatea sau pentru probarea actelor juridice este cea scrisă. actul autentic este acela care s-a făcut cu solemnităţile cerute de lege. . nu poate fi probat. Fără a intra în detalii. absenţa formei echivalează cu absenţa actului juridic. Într-adevăr.înscrisul autentic face dovada deplină a conţinutului său. indiferent că actul. dactilografiat. a unui înscris autentificat la notariat (spre exemplu. nu se confundă ipoteza în care actul juridic nu există cu cea în care el există dar.Această formă poate consta în întocmirea unui înscris (cum este cazul la încheierea contractului de ipotecă). înscrisurile autentice bucurându-se de prezumţia legală de validitate. până la proba contrară . este scris de mână. semnat şi datat de mâna autorului (cazul testamentului) etc. Acestea sunt înscrisurile întocmite de către părţi fără concursul unui funcţionar public ori al unui organ al statului şi semnate de părţile în cauză. Actele juridice solemne nu trebuie confundate cu actele juridice consensuale pentru probarea cărora este necesară redactarea unui înscris. de către un funcţionar public competent. înscrisuri notariale sau înscrisuri autentice emise de autorităţile publice centrale sau locale în raport cu competenţele lor legale. a unui înscris fie autentic fie olograf. Într-adevăr. Din acest punct de vedere. Spunem că forma este cerută ad validitatem (pentru însăşi validitatea actului juridic). imprimat etc. înscrisurile autentice pot fi. litografiat. În toate aceste situaţii. la rândul lor. trebuie să arătăm doar că înscrisurile sunt de două feluri: • Înscrisuri autentice. • Înscrisurile sub semnătură privată.declararea falsului . în cazul contractului de donaţie ori a contractului de vânzare – cumpărare a unui teren). Potrivit Codului civil. părţile unui act juridic civil de multe ori recurg la forma autentică a actelor încheiate pentru o mai temeinică siguranţă. Semnătura de pe înscris este condiţia esenţială a validităţii acestuia ca mijloc de probă. În cazul acestora din urmă spunem că forma scrisă este cerută ad probationem (pentru dovedirea actului juridic). în caz de litigiu.

partea care subscrie un act scris de mâna altuia. considerând remiterea (predarea) bunului ca o condiţie legală la încheierea contractelor reale. comparativ cu înscrisurile autentice. predarea sau remiterea bunului care formează obiect al actului. legea impune anumite condiţii speciale pentru înscrisurile sub semnătură privată. va trebui ca. . dactilografiat etc. Înscrisurile sub semnătură privată. pentru încheierea lor valabilă fiind necesară. De asemenea. precum "multiplul exemplar" sau menţiunea "bun şi aprobat". şi altă condiţie.. prezintă mai puţine garanţii în raporturile juridice civile. precum expertiza grafologică. înainte de a semna actul. ci abia în momentul în care deponentul predă efectiv bunul în depozit depozitarului. constând fie într-o anumită formă de încheiere. contractul de depozit nu se consideră încheiat în momentul acordului de voinţe între deponent şi depozitar. numai de două categorii de acte juridice. pentru evitarea “semnăturilor în alb”. după care să indice în cifre şi litere suma la care se obligă şi în continuare să semneze. în realitate.În unele situaţii. Astfel. Uneori părţile semnatare ale înscrisului sub semnătură privată nu îşi mai recunosc semnătura. în cazul contractelor bilaterale este obligatorie redactarea unui număr de exemplare cel puţin egal cu numărul părţilor cu interese contrare care încheie actul. în afara manifestării de voinţă. pe lângă manifestarea de voinţă. Şi actele juridice reale constituie o excepţie de la regula consensualismului. fie în remiterea bunului). Ø Spre exemplu. Predarea bunului poate fi efectivă (înmânarea bunului care formează obiect al contractului de împrumut) sau simbolică (cum ar fi înmânarea cheilor autoturismului lăsat în gaj). fiind nevoie de probe suplimentare. să scrie personal "bun şi aprobat". conform regulii multiplului exemplar. socotesc că putem vorbi. Unii autori. după criteriul modului de încheiere: acte juridice consensuale (pentru încheierea cărora este necesar şi suficient acordul de voinţe al părţilor) şi acte juridice formale (la încheierea cărora legea pretinde.

2.10. Criteriul momentului producerii efectelor În funcţie de momentul producerii efectelor lor. independentă. sunt acte pentru cauză de moarte. Actul juridic între vii este actul care îşi produce efectele necondiţionat de moartea autorului sau autorilor lui. fundaţia testamentară ş. Actele juridice civile accesorii sunt acele acte care nu au o existenţă de sine stătătoare. actele juridice civile pot fi numite sau nenumite.2. De îndată ce acesta din urmă îşi încetează efectele (prin plată sau prin alt mod de stingere a obligaţiei). 1.9. Actele juridice principale sunt actele care au o existenţă de sine stătătoare. Marea majoritate a actelor juridice civile sunt acte principale. contractul de ipotecă convenţională.1. principal. vor lua sfârşit şi efectele contractului de ipotecă. Tot astfel.a. soarta lui juridică depinzând de soarta altui act juridic. 1. Actul încheiat pentru cauză de moarte este actul juridic care nu îşi produce efectele decât la moartea autorului sau. Marea majoritate a actelor juridice civile intră în această categorie. Actele juridice nenumite sunt cele care nu se bucură de o reglementare şi o denumire proprii. Ele sunt rodul creativităţii părţilor care. pe cale de consecinţă. dacă actul juridic principal este anulat. El depinde de existenţa contractului de împrumut. Legatul testamentar. şi contractul de ipotecă va fi anulat. . Actele juridice numite sunt cele care au o denumire stabilită de lege şi o reglementare proprie.11.2. Criteriul raportului existent între ele După raportul existent între ele. actele juridice civile sunt acte între vii şi acte pentru cauză de moarte. Ø Din această categorie face parte. spre exemplu. Criteriul reglementării şi denumirii lor legale După reglementarea şi denumirea lor legală. actele juridice civile pot fi principale şi accesorii.

Practic. actele juridice civile pot fi acte cu executare dintr-o dată şi acte cu executare succesivă. participanţii la viaţa juridică îşi pot crea singuri propriile acte juridice. practica judecătorească şi doctrina optează pentru a doua variantă. cealaltă parte va putea solicita executarea silită sau. conforme intereselor lor. dacă doreşte să desfiinţeze contractul încheiat. Actele cu executare succesivă sunt actele juridice a căror executare implică mai multe prestaţii. va putea solicita rezoluţiunea contractului. Spre deosebire de nulitate (care . contract nereglementat de lege ci creat de părţi.2. în principiu. un astfel de act. care este regimul lor juridic? Două sunt răspunsurile posibile: aplicabilitatea regulilor celui mai asemănător act juridic numit sau aplicabilitatea regulilor generale de drept civil. Ø Un exemplu foarte frecvent astăzi este vânzarea cu clauză de întreţinere. dacă acestea nu sunt încălcate. O problemă o constituie regulile aplicabile: din moment ce aceste acte nu sunt reglementate de lege. închirierea lui sau vânzarea cu plata preţului în rate sunt acte cu executare succesivă. aplicând regula de interpretare potrivit căreia “excepţiile sunt de strictă interpretare”. 1. pot configura noi acte juridice.în virtutea libertăţii de voinţă juridică. dacă vânzarea unui bun este un act cu executare dintr-o dată. Rezoluţiunea reprezintă desfiinţarea cu efecte retroactive a unui contract. singura limită o constituie normele imperative ale legii. Dacă una dintre părţi nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate printrun contract cu executare dintr-o dată. Între acestea.12. la solicitarea uneia dintre părţi. Criteriul modului de executare Din punctul de vedere al modului de executare. Actele cu executare dintr-o dată sunt actele juridice a căror executare implică o singură prestaţie din partea debitorului. ca urmare a neexecutării obligaţiilor asumate de către cealaltă parte. Ø Astfel. Ele se mai numesc şi acte cu executare instantanee. eşalonate în timp. Ø Contractul de vânzare-cumpărare este.

Actul juridic pur şi simplu este actul care nu cuprinde o modalitate (termen. cealaltă parte va putea. Întrebări şi teste Care este regimul juridic aplicabil actelor juridice nenumite? Argumentaţi răspunsul. va putea fi sancţionat cu rezilierea contractului de locaţiune. de asemenea.13. nu şi-o mai plăteşte. Ø Spre exemplu. cum sunt. Ceea ce s-a prestat. dacă locatarul (chiriaşul) unei case. condiţie). 1. condiţie sau sarcină). actele juridice civile se împart în acte pure şi simple şi acte afectate de modalităţi. denumită reziliere. Criteriul legăturii cu modalităţile După legătura lor cu modalităţile. de exemplu. Actul afectat de modalităţi este actul juridic civil care cuprinde o modalitate (termen. cu consecinţa restituirii preţului plătit. dar bunul nu i-a fost livrat.are şi ea efecte retroactive). În capitolul următor ne vom referi pe larg la modalităţile care pot afecta un act juridic. sarcină. Unele acte juridice civile sunt chiar incompatibile cu modalitaţile. Donaţia este: . rezoluţiunea este o sancţiune aplicabilă pentru neexecutare. Ø Spre exemplu. adică încetarea acestuia pentru viitor (cu consecinţa evacuării). Dacă una dintre părţi nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate printrun contract cu executare succesivă. actul de opţiune succesorală sau contractul de muncă. ea va putea solicita executarea silită a vânzătorului sau va putea solicita instanţei rezoluţiunea contractului. actul de recunoaştere a filiaţiei. nu are efecte decât pentru viitor. Dar această desfiinţare. Ceea ce s-a prestat deja (chiria plătită pentru trecut) nu se mai restituie. dacă o persoană a plătit preţul unui bun. nu se mai restituie. să solicite instanţei desfiinţarea contractului.2. după ce a plătit chiria casei în care locuieşte o perioadă de timp.

unui contract de mandat încheiat cu titlu gratuit. acte juridice care se execută prin predarea bunului. acte juridice care se încheie prin predarea bunului. Calificaţi contractul de împrumut utilizând toate criteriile de clasificare a actelor juridice pe care le cunoaşteţi. Contractul de depozit este un act juridic: a) b) c) d) a) b) c) d) e) f) . Neexecutarea culpabilă a unui contract de furnizare de curent electric atrage: rezilierea contractului. unui contract de vânzare . Unele contracte unilaterale încheiate cu titlu gratuit se transformă în contracte bilaterale (sinalagmatice) atunci când se încheie cu titlu oneros. acte consensuale. contractul de împrumut. unui contract de dar manual. un act juridic bilateral. nulitatea absolută a contractului. unui contract de donaţie. un contract unilateral. un contract bilateral. în timp ce altele îşi menţin caracterul unilateral indiferent dacă sunt încheiate cu titlu gratuit sau oneros. rezoluţiunea contractului. Acţiunea pauliană poate fi introdusă în vederea anulării: unui contract de împrumut fără dobândă. unui contract de mandat încheiat cu titlu oneros. contractul de depozit? Argumentaţi.cumpărare. Din care categorie fac parte: contractul de mandat. Actele juridice reale sunt: acte juridice autentice. nulitatea relativă a contractului.a) b) c) d) a) b) c) d) un act juridic unilateral.

a) b) c) d) a) b) c) d) a) b) c) d) a) b) c) d) prin natura lui cu titlu oneros. Bucureşti. BĂLĂNESCU. prin natura lui cu titlu gratuit. Al. Tratat de drept civil român. Teoria generală. Contractul de închiriere este un act juridic: prin natura lui cu titlu oneros. prin esenţa lui cu titlu oneros. . prin esenţa lui cu titlu gratuit. ROSETTIEditura ALL. I. prin natura lui cu titlu gratuit. Bucureşti. BĂICOIANU. 1996. prin esenţa lui cu titlu gratuit. Drept civil. prin natura lui cu titlu gratuit. p. p. prin esenţa lui cu titlu gratuit. prin esenţa lui cu titlu gratuit. Bibliografie HAMANGIU. 1997. C. 89 – 102. prin esenţa lui cu titlu oneros. d) constituie un drept ce nu preexista. c) transferă un drept real de la un titular la altul. Actele juridice declarative: a) preîntâmpină un viitor litigiu. prin natura lui cu titlu gratuit. prin esenţa lui cu titlu oneros. Contractul de mandat este un act juridic: prin natura lui cu titlu oneros. vol. b) pun capăt unui litigiu început. Contractul de donaţie este un act juridic: prin natura lui cu titlu oneros. BOROI. 76 . Editura ALL. prin esenţa lui cu titlu oneros.79. G. I.

obligaţiilor. O. 87 – 98. Bucureşti. 2000. Dimitriu. Bucureşti. 119 – 122. Drept civil. Editura Oscar Print. URS. A. Partea generală. . COJOCARU.I. p. Capitolul IV – “Actul juridic civil”. Bucureşti. C. 1999. Drept civil. 155 -174. Manual de Drept civil. Bucureşti. p. I. Subiectele dreptului civil român. Persoanele. Teoria generală a BÎRSAN. C. Bucureşti.L. VOICA. S. Introducere în dreptul civil român. 117 – 127. p. 105 -118. Editura ALL – BECK.R. Editura Academiei. p. vol. 1994. Tratat de drept civil. STĂTESCU.. p. ANGHENI. 1998. Gh. Partea generală. BELEIU. 2000. în Drept civil. Casa de Editură şi Presă “Şansa” S. p. Partea generală. 1981. Bucureşti. coordonator – R. Editura Lumina Lex. 44 – 56. I. secţiunea 1. UNGUREANU.Drept civil român. Editura Lumina Lex.