UNIVERSITATEA „BABEŞ-BOLYAI” FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI GESTIUNEA AFACERILOR CLUJ NAPOCA

Lucrare de disertaţie

Coordonator ştiinţific: Prof.univ.dr. Marius D. POP Masterand: Torela-Nicoleta APOSTU

2011

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar

UNIVERSITATEA „BABEŞ-BOLYAI” FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI GESTIUNEA AFACERILOR CLUJ NAPOCA

Lucrare de disertaţie
CERCETARE PRIVIND GRADUL DE SATISFACŢIE AL ABSOLVENŢILOR DE STUDII MASTERALE CU PRIVIRE LA CALITATEA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI POST-UNIVERSITAR DIN CADRUL FSEGA

Coordonator ştiinţific: Prof.univ.dr. Marius D. POP

Masterand: Torela-Nicoleta APOSTU

2011
2

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar

DECLARAŢIE

Subsemnata Apostu Torela Nicoleta, cu CNP 2870128204961, absolventă a Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, Cluj Napoca , specializarea Administrarea Afacerilor în Turism, Comerţ şi Servicii, declar pe propria răspundere, cunoscând prevederile art. 292 Cod Penal privind falsul în declaraţii, că lucrarea de licenţă cu titlul „Ecoturismul- deziderat al progresului durabil în sectorul turistic românesc. mijloace de sustenabilitate la îndemâna oricui”, având drept coordonator pe Dl Prof. Univ. Dr. Marius Dorel Pop, este rezultatul muncii mele, pe baza cercetărilor mele şi pe baza informaţiilor obţinute din surse, inclusiv de pe Internet, care au fost citate şi indicate, conform normelor etice, în note şi în bibliografie. Declar că nu am folosit în mod tacit sau ilegal munca altora şi că nici o parte din lucrare nu încalcă drepturile de proprietate intelectuală ale cuiva, persoană fizică sau juridică. Declar că lucrarea nu a mai fost prezentată sub această formă vreunei instituţii de învăţământ superior din ţară sau străinătate în vederea obţinerii unui grad sau titlu ştiinţific ori didactic.

Cluj Napoca, 24.06.2009 Absolvent, Apostu Torela Nicoleta

3

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar

CUPRINS
LISTA FIGURILOR..................................................................................................................................................5 LISTA TABELELOR.................................................................................................................................................6 .................................................................................................................................................................................6 ABSTRACT...............................................................................................................................................................7 INTRODUCERE.......................................................................................................................................................8 CAP 1. CALITATEA ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SUPERIOR ŞI CULTURA CALITĂŢII:...........................................10

1.1. REPERE TEORETICE ŞI METODOLOGICE...........................................................10 1.1.1. CONCEPTELE DE CALITATE A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SUPERIOR ŞI CULTURA CALITĂŢII.....................................................................................................11 1.1.2. SISTEMUL DE ASIGURARE A CALITĂŢII SERVICIILOR EDUCAŢIONALE UNIVERSITARE SI POST-UNIVERSITARE. PRACTICA INTERNAŢIONALĂ DE ASIGURARE A CALITĂŢII.............................................................................................14 1.1.3. NORME JURIDICO-LEGISLATIVE ALE IMPLEMENTĂRII ŞI EVALUĂRII CALITĂŢII ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ÎN ROMÂNIA..........................................................19 1.2 ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR - IMPORTANŢĂ ŞI OPORTUNITATE.................22 1.2.1. IMPORTANŢA CALITĂŢII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL POST-UNIVERSITAR........22 1.2.2. PERCEPŢIA ANGAJATORILOR CU PRIVIRE LA ANGAJABILITATEA ABSOLVENŢILOR CONFORM EUROBAROMETRULUI COMISIEI EUROPENE...23 1.2.3. MOTIVAŢII ŞI OBSTACOLE ALE ASIGURĂRII CALITĂŢII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR........................................................................................26 1.2.3.1. CONTEXTUL EUROPEAN/ MONDIAL.............................................................26 1.2.3.2. TENDINŢE ACTUALE........................................................................................27 1.2.3.3. GENERAREA ÎNCREDERII PRIN CERTIFICARE şi ACREDITARE..............27 1.2.3.4. TREPTELE CREDIBILITĂŢII.............................................................................28 1.2.3.5.COMPONENTELE MANAGEMENTULUI CALITĂŢII.....................................28 1.2.3.6.MOTIVAŢII ŞI OBSTACOLE ALE ASIGURĂRII CALITĂŢII EDUCAŢIEI ÎN ROMÂNIA.........................................................................................................................29
CAP 2. MODELE DE MĂSURARE A SATISFACŢIEI ASUPRA CALITĂŢII ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SUPERIOR.. . .31

2.1. CARACTERISTICI ASOCIATE CU SATISFACŢIA ŞI DIMENSIUNILE EXPERIENŢEI EDUCAŢIONALE...................................................................................31 2.2. ADAPTAREA METODOLOGIEI ESCI PENTRU EDUCAŢIE...............................31 2.3. ADAPTAREA MATRICII PRIORITIZĂRII ACŢIUNILOR A LUI NOEL – LEVITZ LA ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR UNIVERSITAR ŞI POST-UNIVERSITAR............35
CAP 3. STUDIU PRIVIND PERCEPŢIA ABSOLVENŢILOR FAŢĂ DE ÎNVĂŢĂMÂNTUL ECONOMIC POSTUNIVERSITAR........................................................................................................................................................36

4

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar
3.1. STADIUL CUNOAŞTERII ÎN DOMENIU --- PREZENTAREA SUCCINTĂ A RAPORTULUI UNIVERSITĂŢII BABEŞ BOLYAI CU PRIVIRE LA SATISFACŢIA STUDENŢILOR.................................................................................................................36 3.2 CERCETARE PRIVIND PERCEPŢIA ABSOLVENŢILOR DE LA AATCS ŞI SPMK FAŢĂ DE ÎNVĂŢĂMÂNTUL POST-UNIVERSITAR DIN CADRUL FSEGA -ELABORAREA PLANULUI DE CERCETARE...............................................................37 3.3. METODOLOGIA........................................................................................................38 3.4. ANALIZA DATELOR................................................................................................40
CONCLUZII ȘI PROPUNERI ................................................................................................................................67 REFERINȚE BIBLIOGRAFICE..............................................................................................................................71 ANEXE

LISTA FIGURILOR
Figura 1. Importanţa abilităţilor şi competenţelor la recrutare..............................................................................24 Sursa: Eurobarometru Comisia Europeană............................................................................................................24 Figura 2. Importanţa cooperării cu instituţiile de învăţământ................................................................................26 Sursa: Eurobarometru Comisia Europeană............................................................................................................26 Figura 3. Generarea încrederii prin certificare şi acreditare.................................................................................28 Figura 4. Treptele credibilităţii..............................................................................................................................28 Figura 5. Componentele managementului calităţii.................................................................................................29 Figura 6. Modelul de bază ESCI.............................................................................................................................32 Figura 7. Adaptarea modelului ESCI pentru învăţământul superior.......................................................................35 Figura 8. Adaptarea matricii prioritizării lui Noel-Levitz.......................................................................................35 la învăţământul post-universitar............................................................................................................................35 Figura 9. Pentru dumneavoastră, o facultate bună înseamnă?...............................................................................41 Figura 10. Cu ce asociaţi FSEGA?.........................................................................................................................42 Figura 11. Scopurile studiilor masterale...............................................................................................................43 Figura 12. Programele de studiu..................................44 Figura 13. Motivaţia alegerii unui masterat la FSEGA..........................................................................................45 Figura 14. Aprecierea dotărilor FSEGA.................................................................................................................47 Figura 15. Personalul administrativ FSEGA..........................................................................................................48 Figurile 16 – 23. Personalul didactic FSEGA.........................................................................................................51 Figura 24. Gradul de mulţumire asupra masteratului urmat..................................................................................55 Figura 25. Aţi recomanda programele masterale din FSEGA?..............................................................................56 Figura 26. Gradul de utilitate al masteratului vs. inserţia pe piaţa muncii.............................................................58

5

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar
Figura 27. Utilitatea cunoştinţelor la locul de muncă.............................................................................................59 Figura 28. Nivelul competenţelor la finalul masterului..........................................................................................59 Care sunt planurile dumneavoastră de viitor?........................................................................................................60 Figura 29. Planurile de viitor ale respondenţilor...................................................................................................60 Figura 30. Pe parcursul studiilor masterale, aţi activat pe piaţa muncii?..............................................................61 Figura 31. Sexul......................................................................................................................................................62 Figura 32. Statutul dumneavoastră profesional actual...........................................................................................62 Figura 33. Gradul de satisfacţie vs recomandarea programelor masterale............................................................64 Figura 34. Gradul de mulţumire asupra programului masteral vs activismul masteranzilor pe piaţa muncii pe parcursul studiilor..................................................................................................................................................65 Figura 35. Gradul de mulţumire asupra programului masteral vs Masteratul corespunde aşteptărilor dumneavoastră........................................................................................................................................................66

LISTA TABELELOR
Tabelul 1: Variabile latente şi variabile de măsurare.............................................................................................34 Tabelul 2. O facultate bună, pentru dumneavoastră, înseamnă?............................................................................40 Tabelul 3. Scopurile studiilor masterale.................................................................................................................42 Tabelul 4. Opinia despre programele de studiu masteral........................................................................................43 Tabelul 5. Motivaţia alegerii unui masterat la FSEGA...........................................................................................45 Tabelul 6. Aprecierea dotărilor FSEGA..................................................................................................................46 Tabelul 7. Personalul administrativ FSEGA...........................................................................................................47 Tabelul 8. Aspecte legate de progamul masteral urmat..........................................................................................51 Tabelul 9. Conţinutul curriculei specializării AATCS.............................................................................................53

6

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar
Tabelul 10. Conţinutul curriculei specializării SPMK............................................................................................54 Tabelul 11. Gradul de implicare al masteranzilor .................................................................................................55 Tabelul 12. Puncte tari şi puncte slabe ale masteratelor din FSEGA......................................................................57 Tabelul 13. Perspectiva reluării deciziei de a studia..............................................................................................59 Tabelul 14. Buget vs taxă........................................................................................................................................61 Tabelul 15. Gradul de satisfacţie vs recomandarea programelor masterale...........................................................63 Tabelul 16. Gradul de mulţumire asupra programului masteral vs activismul masteranzilor pe piaţa muncii pe parcursul studiilor..................................................................................................................................................64 Tabelul 17. Gradul de mulţumire asupra programului masteral vs Masteratul corespunde aşteptărilor dumneavoastră........................................................................................................................................................65 Tabelul 18. Gradul de mulţumire asupra programului...........................................................................................66 masteral vs sex.....................................................................................................................66

Tabelul 19. Gradul de mulţumire asupra programului...........................................................................................66 masteral vs probabilitatea obţinerii unui loc de muncă în domeniu......................................................................66 Tabelul 20. Gradul de mulţumire asupra programului...........................................................................................67 masteral vs loc bugetat/ cu taxă...............................................................................................................67

ABSTRACT

Marketingul serviciilor educaţionale prezintă anumite particularităţi şi este diferit. Atunci când sunt achiziţionate bunuri clienţii au la dispoziţie o serie de elemente tangibile care le permit evaluarea calităţii. În cazul serviciilor educaţionale, elementele tangibile se rezumă la clădiri, echipamente şi personal.

7

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar Serviciile educaţionale se caracterizează prin intangibilitate foarte ridicată, furnizare şi consum simultan, standardizare şi uniformitate redusă, posibilitate mare de adaptare, caracter abstract, cost ridicat, un impact deosebit de puternic asupra viitorului celui care consumă aceste servicii. Lucrarea de faţă abordează oportunitatea şi importanţa asigurării calităţii în învăţământul superior, prezentând totodată sintetic, cadrul european, naţional şi instituţional care solicită, creează şi oferă condiţiile dezvoltării acestui proces în mediul educaţional universitar. Preocuparea pentru asigurarea calităţii în mediul universitar este oportună şi importantă, atâta timp cât la nivel internaţional, calitatea este soluţia care oferă instituţiei de învăţământ superior credibilitate în faţa clienţilor, o face competitivă pe piaţa internaţională, şi îi asigură existenţa. Riscurile rămânerii în urmă în domeniul asigurării calităţii în învăţământul superior, sau al ignorării acestui domeniu, sunt considerabile pentru universităţi şi absolvenţii acestora: nerecunoaşterea diplomelor oferite de universităţile noastre în afara graniţelor, pierderea credibilităţii universităţilor naţionale în faţa beneficiarilor, scăderea competitivităţii acestora şi în ultimă instanţă, izolarea universităţilor româneşti.

INTRODUCERE
Problematica studiată, motivaţia şi importanţa temei de cercetare Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor este una dintre cele mai moderne şi dinamice facultăţi ale Universităţii Babeş-Bolyai. Pentru a asigura un caracter multicultural al acestei pregătiri, în facultate funcţionează mai multe linii de studiu: română, engleză, franceză, germană şi maghiară. Totuşi, mediul în care facultatea îşi desfăşoară activitatea este unul foarte competitiv: peste 100 de universităţi acreditate în ţară, deschiderea unor extensii ale unor universităţi străine, studii ale absolvenţilor de liceu direct în străinătate etc. De asemenea, nu trebuie uitată nici problema natalităţii în scădere, care are ca urmare scăderea numărului de studenţi. În aceste condiţii, se pune tot mai mare accent pe atragerea şi reţinerea studenţilor în facultate, prin satisfacerea nevoilor şi aşteptărilor acestora. Dar mai întâi este necesară cunoaşterea acestor nevoi, prin studiul atent al dimensiunilor experienţei educaţionale a studenţilor. De aici şi interesul pentru identificarea şi studierea în detaliu a acestor dimensiuni. Cunoaşterea lor va permite determinarea interesului pentru studiile viitoare, dar şi pentru cele prezente, deoarece un student poate renunţa la cursurile unei instituţii de învăţământ superior în orice moment. Vom putea de asemenea măsura satisfacţia şi insatisfacţia studenţilor cu privire la elementele care determină acest interes, pentru a putea face apoi eventualele schimbări necesare.

8

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar Marketingul ar putea constitui un punct de sprijin în înţelegerea nevoilor studenţilor, oferind feed-back-ul necesar în asigurarea concordanţei dintre ceea ce facultatea are de oferit şi aşteptările acestora, pentru a realiza în final obiectivele facultăţii. Marketingul educaţional constă în principal în adaptarea mixului de marketing la o instituţie de învăţământ superior, cu scopul de a întâmpina cerinţele pieţei, în aşa fel încât toţi cei implicaţi să fie satisfăcuţi. Obiectivele cercetării Prezenta lucrare reprezintă un studiu asupra masteranzilor din două secţii ale Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, întreprins cu scopul de a analiza dimensiunile experienţei educaţionale ale acestora. Prima parte constituie o descriere teoretică generală a caracteristicilor sistemului de calitate într-o unitate de învăţământ superior, descrierea nivelelor de calitate percepute deopotrivă de unitatea de învăţământ, cât şi de studenţii acesteia, importanţa şi oportunitatea calităţii în învăţământul superior post-universitar, norme metodologice şi legale din Europa, respectiv din România în ceea ce priveşte calitatea, Percepţia angajatorilor cu privire la angajabilitatea absolvenţilor conform Eurobarometrului Comisiei Europene şi adaptările metodologiei ESCI şi a matricii prioritizării acţiunilor a lui Noel – Levitz la învăţământul superior post-universitar. Partea teoretică este un suport foarte bun pentru cercetarea ulterioară, oferind reperele necesare în realizarea studiului. În continuare, mergând de la general la particular, studiul urmăreşte determinarea satisfacţiei sau insatisfacţiei absolvenţilor specializărilor AATCS şi SPMK cu privire la diferite aspecte ale mediului din facultate şi a studiului masteral urmat, dar şi identificarea a cât mai multe elemente care împreună conturează dimensiunea experienţei educaţionale, pentru a obţine în final o reprezentare cât mai fidelă a acestei dimensiuni. Etapele cercetării şi elaborării lucrării Primul pas în elaborarea acestei lucrări a fost alegerea problematicii care urma să fie cercetată. Am decis că lucrarea va fi un studiu de marketing educaţional şi va avea o cercetare cantitativă, cu ajutorul căreia vor fi culese informaţiile necesare. Următorul pas a fost alegerea Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor pentru desfăşurarea studiului, respectiv aplicarea chestionarelor şi culegerea datelor. Elaborarea efectivă a lucrării a debutat cu o cercetare amănunţită a unor surse teoretice care să ajute la construirea structurii lucrării şi care să ofere o direcţie de urmat în redactarea acesteia. Pe parcursul acestei etape au fost consultate numeroase lucrări, atât online cât şi aparţinând fondului Bibliotecii Clujene Universitare, printre care articole, cursuri universitare, şi publicaţii cunoscute drept cărţi de referinţă pentru domeniul marketingului. Informaţiile obţinute au fost selectate, sintetizate şi apoi expuse urmărind structura şi punctând fiecare element asociat cercetărilor de marketing. A urmat apoi culegerea efectivă a datelor. Aceasta s-a făcut cu ajutorul unul anchetator, sus-semnata, care a aplicat chestionarele studenţilor, utilizând deopotrivă platforma online, cât şi înmânarea fizică a chestionarului respondenţilor. Etapa următoare a fost cea a codificării datelor şi a prelucrării lor, cu ajutorul programului SPSS, pentru a le înţelege mai bine semnificaţia, utilizând deopotrivă EXCEL, pentru o expunere mai explicită a datelor din punct de vedere visual.

9

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar Procesul elaborării lucrării s-a încheiat cu redactarea raportului de cercetare şi formularea unor concluzii personale legate de analiza experienţei educaţionale a absolvenţilor celor două programe masterale. Propunerile personale au rolul de a întregi imaginea de ansamblu, de a prezenta o părere personală cu privire la unele îmbunătăţiri ce ar putea fi aduse, la unele schimbări care ar fi necesare.

CAP 1. CALITATEA ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SUPERIOR ŞI CULTURA CALITĂŢII:
1.1. REPERE TEORETICE ŞI METODOLOGICE Trăim într-o societate bazată pe economie de piaţă, în care, competiţia produselor şi a serviciilor a crescut foarte mult. „Pe plan mondial, tabloul economic evidenţiază o diversitate şi înnoire a ofertei de mărfuri, realizată sub impactul progreselor revoluţionare ale ştiinţei şi tehnicii şi o creştere serioasă a competiţiei interne şi externe, deoarece tot mai multe organizaţii preiau şi practică comerţul liber şi politici industriale noi”1. Într-o societate cu o piaţă concurenţială, pentru a te menţine pe piaţă şi pentru a fi prosper, trebuie să fii competitiv, adică, să satisfaci cerinţele clienţilor, să te raportezi la cele mai înalte standarde şi să produci calitate, întrucât nimeni nu cumpără produse sau servicii cărora le lipseşte calitatea, indiferent de cât de atractiv ar fi preţul lor. Competitivitatea este de altfel, cerinţa fundamentală pentru succesul oricărei organizaţii care are ca obiective câştigarea şi menţinerea segmentului de piaţă căruia i se adresează cu produsele (bunuri sau servicii) oferite, în condiţii de rentabilitate. Organizaţiile care livrează produse de acelaşi fel, se află într-o
1

Oprean Constantin; Kifor, Claudiu Vasile. Managementul calităţii. Sibiu: Editura Universităţii „Lucian Blaga”, 2002 . ISBN: 973-651-310-6, p18

10

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar competiţie permanentă, cu caracter ascendent, şi nu-şi permit să renunţe la aceasta, întrucât, pierderea competitivităţii ar însemna cu siguranţă, falimentul şi dispariţia lor de pe piaţă. Calitatea este un concept foarte frecvent utilizat în toate domeniile de activitate, în care concurenţa produselor şi a serviciilor de pe piaţă a crescut foarte mult. Auzim tot mai des expresii de genul: Calitate înainte de toate!, Calitatea face diferenţa!, Mizăm pe calitatea produselor noastre! sau Oferim servicii la cele mai înalte standarde de calitate!. Prin urmare, un producător sau prestator de servicii poate exista şi se poate dezvolta numai în condiţiile de realizare a bunurilor şi serviciilor la un nivel de calitate concurenţial. Fără calitate nu există vânzări. Fără vânzări nu există profit. Fără profit, o afacere nu poate supravieţui. Calitatea produsului este aşadar o caracteristică importantă a competitivităţii unei organizaţii, alături de personal, activitatea industrială, activitatea comercială şi activitatea financiară. Dar ce reprezintă calitatea? Calitatea desemnează conform Standardului ISO 8402:1994: ansamblul de caracteristici şi particularităţi ale unei entităţi (produs sau serviciu) care îi conferă acestuia posibilitatea de a satisface necesităţi exprimate şi implicite ale unor beneficiari. O organizaţie este cu atât mai competitivă cu cât calitatea produsului este mai bună, activitatea industrială este mai eficientă, personalul mai bine pregătit şi mai angajat în procesul muncii, activitatea comercială şi financiară, ca de altfel şi celelalte activităţi, desfăşurate pe principiul „just în time” (totul la timp), iar asigurarea şi permanentizarea competitivităţii reprezintă obiectivul de bază al oricărui model de management. Mai mult, astăzi, în întreaga lume se consideră că, unul din factorii esenţiali pentru realizarea şi menţinerea performanţelor unei organizaţii este calitatea produselor acesteia. Aplicarea în sfera industriei şi a serviciilor a conceptelor legate de calitate reprezintă demersuri indispensabile pentru orice agent economic, în vederea îmbunătăţirii competitivităţii în condiţiile concurenţiale ale economiei de piaţă şi ale mondializării schimburilor2. E important, aşadar, pentru propria prosperitate, ca organizaţiile şi instituţiile producătoare sau prestatoare de servicii să dea importanţa cuvenită competitivităţii şi implicit calităţii produselor sau serviciilor oferite. 1.1.1. CONCEPTELE DE CALITATE A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SUPERIOR ŞI CULTURA CALITĂŢII În lucrările de specialitate se subliniază dificultăţile formulării unei definiţii a calităţii învăţământului unanim acceptată, dificultate generată de mai multe cauze. Între acestea se evidenţiază eterogenitatea instituţiilor de învăţământ, ce se deosebesc ca experienţă, profile, misiuni asumate, relativitatea conceptului în funcţie de experienţa celor care îl formulează, de diversitatea culturilor din care aceştia provin. Aceste aprecieri nu înseamnă că nu s-au făcut eforturi pentru a formula contururile conceptului de calitate a învăţământului. Aceste eforturi s-au materializat în două categorii de abordări: una se concentrează asupra definirii calităţii prin prisma rezultatelor învăţământului; cea de-a doua priveşte calitatea prin prisma proceselor care duc la calitate, adică a organizării şi conducerii instituţiilor de învăţământ, a temeiniciei programelor şi planurilor de învăţământ, a nivelului şi
2

Oprean Constantin; Kifor, Claudiu Vasile. Managementul calităţii. Sibiu: Editura Universităţii „Lucian Blaga”, 2002. ISBN: 973-651-310-6, p.19-22

11

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar modului de realizare a cursurilor şi a altor materiale didactice, a măiestriei didacticopedagogice a corpului profesoral, a efectelor cercetării ştiinţifice. Izvorâte din aceste moduri de abordare, există în prezent cel puţin şase definiţii ale calităţii învăţământului: calitatea ca excelenţă, privită în raport cu îndeplinirea standardelor existente; calitatea ca perfecţionare, concept ce mută centrul de greutate dinspre standardele de rezultate caracteristice primei definiţii spre standardele de proces; calitatea ca aspect potrivit pentru scop, privind calitatea în raport cu misiunea instituţiei de învăţământ; calitatea ca valoare pentru bani, apreciată din punctul de vedere al beneficiarilor săi în termenii recuperării investiţiilor făcute; calitatea ca transformare a beneficiarilor, privită ca întărire a răspunderii studenţilor faţă de procesul de învăţare; calitatea ca şi control punitiv ori răsplată pentru nivelul realizat. Aceste definiţii, schiţate încă la începutul anilor ’903, nu au încetat să fie interpretate în termeni foarte diferiţi în anii care au urmat. Definirea calităţii ca valoare pentru bani a fost interpretată ca fiind o povară pentru beneficiari. Calitatea ca aspect potrivit pentru scop a început să fie interpretată ca o dorinţă a managementului, ca o teorie a jocurilor, ca pregătire a terenului pentru evaluarea externă a învăţământului; calitatea ca excelenţă putea să prefaţeze ritualul utilizării procedurilor şi standardelor pentru a satisface mai degrabă cerinţele evaluărilor externe decât dimensiunile şi obiectivele interne ale procesului de învăţământ. Pentru aprecierea corectă a conceptului de calitate a învăţământului, credem că cele două tipuri de abordări menţionate şi definiţiile ce li se asociază trebuie reunite şi pe această bază să poată fi stabilit conţinutul multivalent al acestui concept. Calitatea, în această viziune, este o stare a învăţământului ale cărui rezultate corespund unor standarde ce asigură beneficiarilor săi şanse favorabile de angajare pe piaţa muncii, iar odată angajaţi, aceştia se încadrează rapid în exigenţele înalte ale activităţii la locurile de muncă, deschizând chiar un nou orizont de abordare şi soluţionare a problemelor specialităţilor în care acţionează. Realizarea unei calităţi ridicate a procesului de învăţământ este condiţionată direct de structura planului şi programelor de învăţământ şi de corespondenţa dintre acestea şi realizările de vârf ale ştiinţei şi tehnicii din fiecare moment al dezvoltării istorice, de complementaritatea dintre aceste programe şi modul în care ele realizează prin intermediul cursurilor, seminariilor şi metodelor de evaluare în raport cu cerinţele vieţii reale, ale practicii social-economice existente. Mesajul esenţial al conceptului de calitate rămâne, aşadar, importanţa sa primordială pentru utilizatorii politicii de calitate, faptul că profesorii şi studenţi sunt cei care o realizează, că eficienţa învăţământului depinde de angajamentul acestor protagonişti în raport cu rigorile pe care le degajă conceptul respectiv. În practică, este mai important cum defineşte fiecare participant la procesul de învăţământ calitatea activităţii pe care o prestează. În ţările europene se întâlnesc, întradevăr, definiţii distincte asupra calităţii învăţământului, iar universităţile, fiecare în parte, au elaborat definiţii specifice în funcţie de misiunea pe care şi-au asumat-o, de resursele de care dispun, de cerinţele beneficiarilor educaţiei. În România, Legea 87/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.75/20054 prezintă o definiţie tehnică şi de reglementare prin care se asigură înţelegerea comună şi unitară a termenului, potrivit căreia „calitatea educaţiei
3

Harvey, L., Greend, D., 1993, „Defining quality, Assesment and Evaluation in higher education”, în volumul Embedding quality culture in higher Education, EUA, 2007
4

„Monitorul Oficial”, nr. 334/ 13 aprilie 2005

12

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar constă în ansamblul de caracteristici ale unui program de studiu şi ale furnizorului acestuia, prin care sunt îndeplinite aşteptările beneficiarilor, precum şi standardele de calitate”. Alături de această definiţie, Cadrul naţional de asigurare a calităţii în Educaţie şi Formare Profesională operează cu alte două definiţii5: una formulată de Cadrul European al Asigurării Calităţii în Educaţie şi Formare Profesională, potrivit căreia „calitatea în educaţie şi formare profesională nu este doar un aspect tehnic, ci depinde de obiective specifice, realizate în diferite unităţi de timp”; a doua definiţie, adoptată în cadrul programelor E.U.Phare de modernizare a învăţământului profesional şi tehnic, face precizări asupra calităţii ca „nivel de satisfacţie în raport cu sfera de educaţie şi formare profesională, stabilită prin conformitate la standarde şi prin atingerea unui nivel de excelenţă aşteptată, realizate de beneficiari şi de alte părţi interesate”. Referitor la cultura calităţii, dezbaterile care au avut loc până în prezent au ajuns la înţelegerea culturii calităţii ca fiind un concept ce se referă la sistemul organizaţional orientat permanent spre sporirea calităţii, caracterizat prin două elemente distincte: o sumă de valori cultural-psihologice, credinţe, aşteptări şi angajamente comune faţă de calitate, iar pe de altă parte, un element structural managerial având drept scop coordonarea eforturilor individuale în vederea sporirii calităţii. Primul element, cel cultural-psihologic, se referă la membrii comunităţii universitare, în timp ce elementul structural/managerial se referă la instituţie. Într-o cultură a calităţii autentică, aceste două elemente sunt legate printr-o bună comunicare, prin discuţii şi procese de anticipare la nivel instituţional. Studii naţionale de calitate au identificat autonomia instituţională drept condiţia esenţială a unei culturi mature a calităţii. În legătură cu implementarea culturii calităţii într-o instituţie, s-au detaşat un set de bune practici care pot asigura succesul în eforturile spre calitate. Planificarea strategică este identificată ca un factor principal în implementarea culturii calităţii. Conţinutul strategiei trebuie să fie legat de misiunea instituţiei, prezentată în mod clar pentru a evita obiective contradictorii, nerealiste. Punctul de pornire ar trebui să-l constituie o analiză a punctelor slabe şi a celor forte din activitatea instituţiei, care să reflecte interesele membrilor de frunte din colectivul universitar, alături de cei ai consiliului universităţii (Analiza SWOT). Această analiză trebuie urmată de elaborarea Planului strategic, document sintetic conţinând misiunea, domeniile şi principalii indicatori cantitativi ai activităţii instituţiei. Acest document strategic trebuie însoţit de planuri de dezvoltare anuală, de planul mijloacelor financiare necesare implementării lor în practică. Trebuie subliniat că îmbunătăţirea calităţii prin crearea culturii calităţii nu se poate realiza cu fonduri puţine, iar costurile legate de neglijarea calităţii trebuie să fie recunoscute. Cu timpul, lipsa fondurilor suficiente pentru măsurile de calitate poate compromite misiunea instituţională. Investiţia în calitate trebuie considerată indispensabilă pentru orice instituţie de învăţământ superior. Constituirea structurilor calităţii este un element esenţial în bunele practici ale implementării calităţii. Formarea unei categorii de profesionişti în asigurarea calităţii este o direcţie ce se face simţită în prezent în tot mai multe universităţi, aceştia conlucrând cu cadrele universitare angajate în asigurarea calităţii. Înfiinţarea Comisiilor calităţii s-a dovedit soluţia cea mai fiabilă în procesul de implementare şi evaluare a calităţii, în timp ce Biroului de evaluare a calităţii îi revine rolul esenţial în
5

Ordinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, nr. 4889/09.08.2006

13

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar sprijinirea procesului de evaluare a calităţii şi de realizare a măsurilor de îmbunătăţire necesare. Comisii ale calităţii pot fi organizate atât la nivelul instituţiei, cât şi în cadrul fiecărei facultăţi şi catedre. Comisia de calitate trebuie să dezvolte o permanentă comunicare cu structurile organizatorice ale instituţiei, cu toţi membrii comunităţii universitare, pentru a evita izolarea şi a crea în instituţii un climat de masă favorabil promovării calităţii procesului de învăţământ. Sistemele de pilotare, de raportare şi control6 ocupă, de asemenea, un loc important între instrumentele bunelor practici ale implementării calităţii. Angajamentul faţă de calitate este un element central de natură culturală al bunelor practici. Acesta urmăreşte să dezvolte la membrii comunităţii hotărârea de a participa activ la îndeplinirea şi îmbunătăţirea obiectivelor asigurării calităţii învăţământului. Procesele interne şi externe de evaluare a calităţii sunt alte elemente esenţiale ale bunelor practici. Conducerea instituţiei are o funcţie centrală în implementarea şi funcţionarea culturii calităţii. Ea trebuie să creeze condiţii pentru introducerea şi promovarea sistemului calităţii, pentru dezvoltarea relaţiilor cu personalul şi monitorizarea calităţii. Implicarea studenţilor în dezvoltarea culturii calităţii este, de asemenea, deosebit de importantă. Această implicare variază de la completarea unor formulare de evaluări didactice până la participarea la organismele de luare a deciziilor. Asigurarea calităţii educaţiei este realizată printr-un ansamblu de acţiuni de dezvoltare a capacităţii instituţionale, de elaborare, planificare şi implementare de programe de studiu, prin care se formează încrederea beneficiarilor că organizaţia furnizoare de educaţie satisface standardele de calitate. Asigurarea calităţii exprimă, aşadar, capacitatea unei organizaţii furnizoare de educaţie de a oferi programe de educaţie în conformitate cu standardele comunicate. Asigurarea calităţii este centrată preponderent pe rezultate, care, în cele din urmă, exprimă cunoştinţele, abilităţile şi deprinderile acumulate, formate în decursul absolvirii unei programe de studiu. În asigurarea calităţii educaţiei se pune accentul pe trei domenii fundamentale de organizare şi funcţionare a instituţiei furnizoare, şi anume: capacitatea instituţională, exprimând coerenţa sistemului propriu de comunicare şi administrare, caracterul adecvat al resurselor materiale şi financiare necesare funcţionării stabile şi pe termen lung şi al resurselor umane cerute de realizarea misiunii şi obiectivelor stabilite; eficacitatea educaţională, concretizată în modul de organizare şi desfăşurare a proceselor de predare, învăţare şi cercetare, tehnicile şi metodele folosite, modul de selecţie a studenţilor şi personalului didactic, astfel încât să se obţină acele rezultate în învăţare sau în cercetare pe care instituţia şi le-a propus prin misiunea asumată; managementul calităţii, centrat pe acele strategii, structuri, tehnici şi operaţii care permit realizarea performanţelor în asigurarea şi îmbunătăţirea calităţii educaţiei. Managementul se concentrează deci asupra modului de gestionare de către instituţie a calităţii tuturor activităţilor sale. 1.1.2. SISTEMUL DE ASIGURARE A CALITĂŢII SERVICIILOR EDUCAŢIONALE UNIVERSITARE SI POST-UNIVERSITARE. PRACTICA INTERNAŢIONALĂ DE ASIGURARE A CALITĂŢII
6

Sistemul de pilotare colectează datele în cursul fazelor de implementare a calităţii, le prelucrează şi întocmeşte fişe de rezultate ale performanţei folosite pentru elaborarea de măsuri de înlăturare a eventualelor obstacole ivite şi asigurare a succesului implementării calităţii. Sistemul de raportare organizează membrii comunităţii pentru realizarea concluziilor reieşite din analiza datelor culese de sistemul de pilotare. Sistemul de control, alcătuit din conducătorul instituţiei şi managerul calităţii, întocmesc Raportul de analiză anuală a calităţii, pe care îl înaintează consiliului de administraţie.

14

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar

Componenta educaţională nu face excepţie de la nevoia de calitate, în special învăţământul universitar, deoarece, pregǎtirea generaţiilor succesive de educabili, pentru a face faţǎ solicitǎrilor multiple ale societǎţii actuale, depinde în mare mǎsurǎ de calitatea ofertei şi prestaţiei educative din mediul educaţional universitar. Învăţământul universitar este cel care creează specialiştii care vor conduce într-un viitor apropiat, societatea şi economia românească, integrată în Uniunea Europeană. Fiind responsabil, aşadar, de pregătirea tinerelor generaţii de absolvenţi în diferitele domenii ale cunoaşterii, învăţământul superior este responsabil totodată şi de viitorul societăţii, de starea viitoare a naţiunii. Calitatea instruirii şi formării, este în consecinţă, un proces esenţial, de maximǎ importanţǎ pentru devenirea, progresul educabililor şi a societăţii totodată. În societatea contemporană, rolul universităţii este atât cel cultural, pe care îl exercită prin creaţie intelectuală, cât şi cel de organizaţie furnizoare de servicii educaţionale. Produsele oferite de universitate, ca organizaţie furnizoare de servicii educaţionale, sunt cunoaşterea şi competenţa, furnizate societăţii sub diverse forme: pregătirea de specialişti în domenii specifice, cercetare, consultanţă, expertiză, implicarea membrilor comunităţii academice în viaţa societăţii. Ori toate aceste produse şi servicii oferite de universitate clienţilor săi (studenţilor) şi părţilor interesate (societate, firme, organizaţii etc), prin care se ajunge la obţinerea produselor educaţionale mai sus amintite, se doresc a fi de calitate într-o piaţă liberă, în care universităţile se află în competiţie. Doar calitatea serviciilor oferite de universităţi şi a produselor lor educaţionale, precum şi preocuparea continuă pentru îmbunătăţirea calităţii, va asigura succesul pe piaţă al universităţilor şi le va perpetua existenţa. La nivel mondial însă, calitatea învăţământului superior se află într-un proces de declin. Îngrijorările privind calitatea programelor educaţionale universitare sunt reale în acest context. Chiar şi cele mai dezvoltate ţări sunt afectate de acest proces al scăderii calităţii învăţământului. Intensificarea preocupărilor instituţionale, naţionale şi internaţionale privind asigurarea calităţii educaţiei, constituie o recunoaştere indirectă a faptului că ceva îngrijorător se petrece în acest domeniu. Calitatea se impune cu atât mai mult în învăţământul superior, cu cât, în ultimele decenii, în contextul social, politic şi economic al procesului de globalizare şi al extinderii Uniunii Europene, în acest sistem, au avut loc schimbări relevante, care s-au manifestat şi se manifestă în continuare, printr-o serie de factori care o proclamă imperios, şi anume:7  diversificarea universităţilor naţionale;  informatizarea procesului de învăţământ;  apariţia universităţilor virtuale şi transnaţionale;  creşterea numărului de universităţi corporatiste;  masificarea învăţământului universitar;  pierderea de către universităţi a monopolului asupra producerii, livrării cunoaşterii şi formării specializate;  internaţionalizarea pieţei muncii, a mobilităţii studenţilor şi a cadrelor didactice;

7

Cabac, Valeriu. Calitatea învăţământului superior în viziunea comunităţii academice. Studiu de caz. Universitatea de stat „Alecu Russo” din Bălţi. Chişinău: Institutul de Politici Publice, 2006, 49 p. CZU: 378.014.3.

15

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar  creşterea competitivităţii pentru ocuparea unui loc de muncă bine salarizat, care oferă şanse de dezvoltare personală;  caracterul continuu al învăţării umane, în condiţiile unei lumi în permanentă schimbare;  democratizarea învăţământului la nivel de system (descentralizarea, autonomia universitară etc.) şi la nivel de proces (autonomia cadrelor didactice, posibilitatea existenţei unor trasee individuale de parcurgere a programelor de formare de către studenţi);  umanizarea învăţământului, centrarea pe student, asigurarea dezvoltării libere a personalităţii acestuia etc. Toţi aceşti factori, obligă universitatea să funcţioneze conform legilor pieţei libere specifice societăţii postmoderne, a cererii şi a ofertei, a eficienţei economice concretizate în profit, transformând-o într-o instituţie ofertantă de servicii pentru societate, aflată în competiţie cu alţi furnizori de servicii educaţionale şi de cunoştinţe pentru obţinerea resurselor financiare şi umane necesare unei funcţionări optime. Iar pe o astfel de piaţă (liberă), într-o astfel de instituţie (ofertantă de servicii pentru societate), calitatea este o condiţie sine qua non. De altfel, o dată cu reforma educaţională a învăţământului superior la nivel european, iniţiată în 1999 şi denumită Procesul Bologna, care îşi propune crearea până în anul 2010 a Spaţiului European al Învăţământului Superior, preocupările legate de dezvoltarea şi asigurarea calităţii în învăţământul superior, constituie un aspect prioritar al politicilor europene în acest domeniu. Câteva documente pot fi considerate de referinţă în prezentarea politicii Uniunii Europene în privinţa învăţământului superior:  „Declaraţia comună privind armonizarea Sistemului European de Învăţământ Superior” de la Sorbona, din 25 Mai 1998;  Declaraţia de la Bologna din 19 iunie 1999 privind definirea „Spaţiului European al Învăţământului Superior”;  Comunicatul Conferinţei Miniştrilor responsabili cu învăţământul superior, „Către o Arie Europeană de  Învăţământ Superior”, Praga, 2001;  Comunicatul Conferinţei Miniştrilor responsabili cu învăţământul superior, „Formarea Spaţiului European al Învăţământului Superior”, Berlin, 2003;  Comunicatul Conferinţei Miniştrilor responsabili cu învăţământul superior, „Spaţiul European al Învăţământului Superior – Realizarea Obiectivelor”, Bergen, 2005;  Comunicatul Conferinţei Miniştrilor responsabili cu învăţământul superior, „ Spre un Spaţiu European al Învăţământului Superior: răspunsuri la provocările unei lumi globalizate”, Londra , 2007. În fiecare dintre aceste documente, asigurarea calităţii ocupă un loc important, dar relevanţa importanţei acordată acestei teme creşte semnificativ:  Declaraţia de la Bologna din 1999: – s-a recunoscut necesitatea promovării cooperării europene în problema asigurării calităţii, în scopul dezvoltării unor criterii şi metodologii comparabile.  Comunicatul de la Praga din 2001: – s-a prevăzut în mod explicit promovarea cooperării europene în asigurarea calităţii, întrucât s-a apreciat că, aceasta contribuie în mod esenţial la

16

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar realizarea compatibilităţii sistemelor de învăţământ şi, respectiv, a calificărilor academice în întreaga Europă; – s-a promovat ideea diseminării experienţei obţinute de instituţiile de învăţământ superior în domeniul asigurării calităţii şi de colaborare a ENQA (European Network for Quality Assurance în Higher Education/ Reţeaua Europeană pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior) cu organismele şi agenţiile care au fost înfiinţate în diferitele ţări, pentru a se realiza un sistem referenţial comun de „best practice” pentru asigurarea calităţii; – s-a afirmat necesitatea realizării unei recunoaşteri mutuale a mecanismelor şi procedurilor pentru procesele de evaluare şi acreditare academică.  Comunicatul de la Berlin din 2003: – „calitatea învăţământului superior s-a dovedit a fi elementul central în formarea unui Spaţiu European al Învăţământului Superior” (p.3); – miniştrii responsabili cu învăţământul superior s-au angajat să sprijine dezvoltarea în continuare a asigurării calităţii la nivel instituţional, naţional şi european; ei au subliniat necesitatea dezvoltării unor criterii şi metodologii comparabile pentru asigurarea calităţii; – s-a stipulat definirea şi implementarea unui system naţional de asigurare a calităţii în învăţământul superior şi s-a stabilit că până în anul 2005, sistemele naţionale de asigurare a calităţii trebuie să includă:  „definirea responsabilităţilor organismelor şi instituţiilor implicate;  evaluarea programelor sau instituţiilor, inclusive evaluările interne, evaluările externe, participarea studenţilor şi publicarea rezultatelor;  un sistem de acreditare, certificare sau proceduri comparabile;  participare, cooperare şi operare în reţele la nivel internaţional”(p.3) . – s-a hotărât de comun acord că „responsabilitatea primară pentru asigurarea calităţii în învăţământul superior aparţine fiecărei instituţii”(p.3); – a fost mandatată ENQA, prin intermediul membrilor ei, în cooperarea cu EUA (Asociaţia Universitară Europeană/The European University Association), EURASHE (European Association of Institutions în Higher education/Asociaţia Europeană a Instituţiilor de Învăţământ Superior) şi ESIB (The National Unions of Student în Europe/ Uniunea Naţională a Studenţilor din Europa), pentru a dezvolta un set coordonat de standarde, ghiduri şi proceduri în sfera asigurării calităţii, pentru a explora modalităţile de creare a unui system adecvat şi echitabil de analiză a asigurării calităţii sau/şi acreditării agenţiilor şi instituţiilor.  Conferinţa Miniştrilor de la Bergen din 2005: – s-a consemnat faptul că aproape toate ţările au trecut la implementarea unui sistem de asigurare a calităţii pe baza criteriilor stabilite în Comunicatul de la Berlin şi pe baza unei intense cooperări şi participări la reţele (instituţionale); – a fost prezentat documentul pe care l-a elaborate ENQUA, intitulat Standarde şi Direcţii de Acţiune pentru Asigurarea Calităţii în cadrul Spaţiului European al Învăţământului Superior/ Standards and Guidelines for Quality Assurance în the European Higher Education Area; acesta a fost acceptat drept cadru de referinţă pentru toate universităţile europene, fiecare

17

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar ţară hotărând dacă va implementa aceste standarde şi în ce condiţii. Acest document cuprinde:  Introducere privind bazele (principiile, scopurile şi obiectivele) standardelor şi ghidurilor de asigurare a calităţii în învăţământul superior;  Lista standardelor şi ghidurilor europene privind asigurarea internă a calităţii în cadrul instituţiilor de învăţământ superior;  Lista standardelor europene privind asigurarea externă a calităţii învăţământului superior;  Lista standardelor europene privind agenţiile de asigurare externă a calităţii;  Descrierea sistemului de evaluare „peer review” pentru agenţiile de asigurare a calităţii (Contextul internaţional, Controalele periodice ale agenţiilor, Registrul agenţiilor de asigurare externă a calităţii care operează în Europa, Forul consultativ European pentru asigurarea calităţii în învăţământul superior);  Perspective şi dificultăţi;  Anexă: Un model teoretic de evaluare a agenţiilor de asigurare a calităţii. Standardele şi recomandările europene de asigurare internă a calităţii în cadrul instituţiilor de învăţământ superior sunt:  politica educaţională şi procedurile pentru asigurarea calităţii;  aprobarea, monitorizarea şi evaluarea periodică a programelor de studii şi certificarea;  evaluarea studenţilor;  asigurarea calităţii corpului didactic;  resursele necesare procesului de învăţare şi sprijinirea studenţilor;  sistemul informaţional;  informaţia de interes public. În standardele şi îndrumările pentru asigurarea externă a calităţii în învăţământul superior intră următoarele elemente:  folosirea procedurilor de asigurare internă a calităţii;  elaborarea proceselor de asigurare externă a calităţii;  criteriile deciziilor;  procesele adecvate scopului;  prezentarea rapoartelor;  procedurile de urmărire a activităţii;  reviziile periodice;  analizele la scara sistemului.  Conferinţa Miniştrilor de la Londra din 2007:  s-a apreciat faptul că Standardele şi liniile directoare pentru Asigurarea Calităţii în Spaţiul European al Învăţământului Superior, adoptate la Bergen în 2005, s-au dovedit un puternic factor de schimbare în domeniul

18

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar asigurării calităţii, deoarece toate ţările angajate în reformă au început să le implementeze, unele ţări realizând progrese însemnate în această direcţie;  a fost evidenţiată importanţa primului Forum European al Asigurării Calităţii din 2006 (organizat de Grupul E4EUA, ENQA, EURASHE şi ESIB), care a oferit ţărilor implicate în Procesul Bologna ocazia să discute despre evoluţiile realizate la nivel European realizate în domeniul asigurării calităţii;  miniştrii responsabili cu învăţământul superior au îndemnat Grupul E4 să organizeze anual Forumul European al Asigurării Calităţii, pentru a facilita diseminarea bunelor practici şi a asigura continua îmbunătăţire a calităţii în Spaţiul European al Învăţământului Superior;  de asemenea, miniştrii au apreciat crearea de către acelaşi Grup E4, a Registrului European al Agenţiilor de Asigurare a Calităţii din Învăţământul Superior, care permite tuturor celor implicaţi, precum şi publicului larg, accesul liber la informaţiile obiective despre agenţiile de asigurare a calităţii demne de încredere, care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu Standardele şi liniile directoare pentru Asigurarea Calităţii în Spaţiul European al Învăţământului Superior. În contextul politicii integrării europene, introducerea sistemelor de asigurare a calităţii în învăţământul superior european, a devenit odată cu Procesul Bologna, un obiectiv prioritar nu numai pentru comunităţile academice din ţările Uniunii Europene dar şi pentru cele ale ţărilor care aderă la Uniunea Europeană. Asigurarea calităţii înseamnă crearea încrederii, în rândul publicului, că sistemele naţionale de învăţământ superior răspund aşteptărilor, fac ce trebuie, cheltuiesc banul public în chip eficace (se întâmplă ceva cu sens) şi eficient (activităţile nu costă mult mai mult decât valorează). Motivele pentru care s-a recurs la asigurarea calităţii educaţiei, pe plan european şi nu numai, sunt legate de factorii amintiţi anterior, şi anume: noua condiţie a universităţii ca învăţământ de masă, convergenţa sistemică europeană, facilitarea circulaţiei internaţio diplomelor etc. Asigurarea calităţii face parte din managementul calităţii, adică un întreg ansamblu de măsuri care au ca scop ca universităţile să poată planifica obţinerea calităţii, să-i determine parametrii, s-o măsoare şi să dovedească rezultatul obţinut. Prin urmare, pentru a se crea un sistem de asigurare a calităţii, ceea ce miniştrii educaţiei au promis la Berlin că vor face, trebuie în prealabil introdus un sistem de management al calităţii8. 1.1.3. NORME JURIDICO-LEGISLATIVE ALE IMPLEMENTĂRII ŞI EVALUĂRII CALITĂŢII ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ÎN ROMÂNIA În învăţământul universitar românesc au apărut şi sau dezvoltat, după 1989, o serie de factori care au dus la scăderea calităţii învăţământului superior, scăderea

8

Brătianu, Constantin; POPESCU, Sorin (coord.). Ghidul calităţii în învăţământul superior. Proiectul CALISRO. Bucureşti: Editura Universităţii, 2004, 105 p. ISBN 973-575- 921-7.

19

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar credibilităţii actului educaţional în rândurile populaţiei şcolare şi scăderea competitivităţii învăţământului universitar. Ne referim aici la:  masificarea învăţământului universitar;  proliferarea numerică a instituţiilor de învăţământ superior de stat şi private, precum şi a numărului de specializări; apariţia şi menţinerea unor specializări necerute pe piaţa muncii;  subfinanţarea cronică a învăţământului;  dispersarea resurselor umane, materiale şi financiare într-un număr exagerat de mare de instituţii, facultăţi programe de studii şi specializări, într-o reţea supradimensionată şi dezechilibrată teritorial;  erodarea continuă a statutului cadrului didactic;  liberalizarea învăţământului fără asigurarea unui marketing adecvat;  neadecvarea învăţământului în raport cu o societate bazată pe economie de piaţă;  pluralism politic;  probleme de compatibilizare cu reperele europene. Odată cu semnarea de către România, în 1999 a Declaraţiei de la Bologna, preocupările naţionale pentru asigurarea calităţii academice au revenit în prim plan, atât la nivel ministerial, cât şi la nivel instituţional, deoarece, asigurarea calităţii este unul din obiectivele centrale ale Procesului Bologna. Ca o consecinţă, Strategia Reformei Învăţământului Superior din România, include în obiectivele sale principale, asigurarea calităţii învăţării şi a serviciilor educaţionale. Conferinţa Naţională a Învăţământului Superior din 2003 (Orientări strategice pentru învăţământul superior din România, p.20), a stabilit ca măsuri în acest sens:  instituirea unui sistem de evaluare internă şi externă a universităţilor;  extinderea evaluării produselor (absolvenţi, cercetare ştiinţifică etc.) ;  ameliorarea standardelor de învăţare;  punerea accentului pe rezultatele pe termen lung şi nu pe performanţele utilizabile exclusiv în mediul academic;  reelaborarea criteriilor şi standardelor de performanţă instituţională;  introducerea unui sistem de finanţare diferenţiată în raport cu calitatea performanţelor la nivelul programelor şi instituţiilor;  rolul esenţial al instituţiilor în realizarea calităţii;  adoptarea unei legi specifice privind asigurarea calităţii în învăţământ;  stabilirea organismelor şi instituţiilor responsabile cu evaluarea calităţii în învăţământ;  reelaborarea sistemului existent de evaluare academică şi acreditare prin reorganizarea Consiliului Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare în Consiliul Naţional de Acreditare şi Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, care va funcţiona ca mecanism autonom;  dezvoltarea unui sistem de management al calităţii în fiecare universitate;  evaluarea instituţiilor de învăţământ superior prin folosirea procedurilor de autoevaluare, evaluare externă, participarea studenţilor şi publicarea rezultatelor;  participarea universităţilor la programele europene de asigurare a calităţii. Ulterior acestui moment, cadrul legislativ naţional elaborat pentru racordarea învăţământului superior românesc la Procesul Bologna, cuprinde o serie de

20

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar reglementări specifice asigurării calităţii în învăţământul superior, dar şi asigurării calităţii educaţiei la modul general. Ne referim aici în mod concret la Ordinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării nr. 3928/21.04.2005, privind asigurarea calităţii serviciilor educaţionale în instituţiile de învăţământ superior, anexa acestui ordin, Ordonanţa de urgenţă privind asigurarea calităţii în educaţie, nr. 75/20.07.2005, aprobată prin Legea privind asigurarea calităţii în educaţie nr. 87/10.04.2006, lege care este de altfel, principalul document care reglementeză asigurarea şi evaluarea calităţii educaţiei în România. Organismul înfiinţat pentru evaluarea asigurării calităţii în instituţiile de învăţământ este Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) care are, mai precis, atribuţii în domeniul acreditării şi în domeniul asigurării calităţii în instituţiile de învăţământ superior. Misiunea ARACIS este de a efectua evaluarea externă a calităţii educaţiei oferite de instituţiile de învăţământ superior şi de alte organizaţii furnizoare de programe de studiu iniţial şi de formare continuă specifice învăţământului superior, care operează în România, cu scopul de:  a atesta capacitatea organizaţiilor furnizoare de educaţie de a satisface aşteptările beneficiarilor şi standardele de calitate;  a contribui la dezvoltarea unei culturi instituţionale a calităţii în învăţământul superior;  a asigura protecţia beneficiarilor direcţi şi indirecţi de programe de studiu de nivelul învăţământului superior prin producerea şi diseminarea de informaţii sistematice, coerente şi credibile, public accesibile despre calitatea educaţiei;  a propune Ministerului Educaţiei şi Cercetării strategii şi politici de permanentă ameliorare a calităţii învăţământului superior, în strânsă corelare cu învăţământul preuniversitar. Deşi a fost elaborat şi adoptat un cadru legislative referitor la asigurarea calităţii în învăţământul superior, iar universităţile naţionale încearcă timid să construiască sisteme de asigurare a calităţii, căci, credem că despre sisteme de management al calităţii nu poate fi vorba încă, decât în mod excepţional, (cel puţin dacă avem în vedere prevederile Standardului ISO IWA 2: 2006 - Sisteme de Management al Calităţii. Linii directoare pentru aplicarea ISO 9001:2000 în domeniul educaţiei) totuşi, putem spune că, deocamdată, mai ales dacă ne comparăm cu dezvoltările europene existente, nu dispunem încă de o bază normativă compatibilă pe deplin cu reglementările europene şi de un system instituţional de reglementare şi monitorizare a calităţii bine definit, în instituţiile de învăţământ superior acreditate. Practic, nu putem să ne aliniem la cerinţele europene în domeniul asigurării calităţii, atâta timp cât nu avem în sistemul nostru de educaţie terţiară, correspondent pentru politicile calităţii în educaţie, criteriile sau metodologiile de evaluare a calităţii, promovate la nivel europen. Conform Comunicatului de la Berlin, din 2003, în virtutea principiilor autonomiei instituţionale, responsabilitatea de bază pentru asigurarea calităţii în învăţământul superior aparţine fiecărei instituţii în parte şi acest lucru formează temelia unei responsabilităţi autentice a instituţiilor din sistemul academic naţional. Practic, cea mai importantă dimensiune a sistemelor de asigurare a calităţii este cea instituţională. Asigurarea calităţii trebuie realizată de către fiecare instituţie de învăţământ superior, în măsura în care aceasta doreşte să fie competitivă, să se menţină pe piaţă şi să satisfacă în permanenţă cerinţele clienţilor săi. Pentru aceasta, considerăm că universităţile trebuie:

21

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar  să îşi pună cu adevărat problema calităţii, să încerce să creeze la nivel instituţional o cultură a calităţii, pentru ca implementarea sa să nu se realizeze mecanic;  să pună accent pe funcţia de marketing, pentru a identifica oportunitatea produsului său ca nevoie a societăţii şi măsura în care acesta se dovedeşte a fi satisfăcut nevoia respectivă;  să menţină legătura cu mediul economic şi social de inserţie al absolvenţilor; să menţină legătura cu liceele care furnizează studenţii;  să proiecteze managementul calităţii cu aportul întregii comunităţi academice, inclusiv a studenţilor;  să iniţieze un proces de instruire continuă a personalului;  să asigure prezenţa studenţilor în organismele de decizie şi să-i implice la modul real în luarea deciziilor;  să implice angajatorii/partenerii sociali în proiectarea propriilor oferte de formare;  să proiecteze planurile de învăţământ plecând de la competenţele cu care se preconizează a fi înzestraţi absolvenţii;  să realizeze mecanisme şi proceduri de asigurare şi evaluare a calităţii;  să realizeze evaluări şi autoevaluări periodice ale instituţiei şi ale personalului didactic;  să asigure accesul public la rapoartele de autoevaluare sau la alte informaţii importante pentru beneficiarii învăţământului superior;  să comunice şi să colaboreze cu Agenţiile Naţionale de Asigurare a Calităţii şi cu cele externe, în vederea dezvoltării procesului de asigurare a calităţii interne şi externe etc. Doar punerea în practică a tuturor acestor aspecte şi preocuparea universităţii pentru îmbunătăţirea lor continuă, va duce la asigurarea unor servicii de calitate pe toate palierele instituţiei de învăţământ superior, şi ulterior la inserţia în societate a unor absolvenţi capabili să se integreze social şi să acceseze locuri de muncă pe piaţa europeană a muncii. Preocuparea pentru asigurarea calităţii în mediul universitar este oportună şi importantă, aşadar, atâta timp cât la nivel internaţional, calitatea este soluţia care oferă instituţiei de învăţământ superior credibilitate în faţa clienţilor, o face competitivă pe piaţa internaţională, şi îi asigură existenţa. Riscurile rămânerii în urmă în domeniul asigurării calităţii în învăţământul superior, sau al ignorării acestui domeniu, sunt considerabile pentru universităţi şi absolvenţii acestora: nerecunoaşterea diplomelor oferite de universităţile noastre în afara graniţelor, pierderea credibilităţii universităţilor naţionale în faţa beneficiarilor, scăderea competitivităţii acestora şi în ultimă instanţă, izolarea universităţilor româneşti. 1.2 ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR - IMPORTANŢĂ ŞI OPORTUNITATE 1.2.1. IMPORTANŢA UNIVERSITAR CALITĂŢII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL POST-

Calitatea serviciilor educaţionale exprimă nivelul rezultatului eforturilor managementului universitar, al corpului profesoral şi al structurilor administrative de realizare a produsului final cu competenţe şi deprinderi recunoscute şi apreciate de beneficiari. 22

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar Viitorul fiecărei naţiuni depinde, fundamental, de măsura în care sistemul său educaţional este capabil să asigure propriilor cetăţeni un nivel performant de instrucţie, care să-i facă să devină competitivi oriunde în lume. De aceea, calitatea – o prioritate mondială – va trebui să fie punctual de referinţă pentru orice schimbare propusă unui sistem de învăţământ. Asociind noţiunii de calitate pe aceea de excelenţă, în învăţământul superior postuniversitar ar trebui să se atingă cele mai înalte standarde, cu referire la o multitudine de funcţii şi activităţi caracteristice – formare, cercetare, profesori, studenţi, programe, resurse, iniţiere, management ş.a. –, toate concurând spre atingerea obiectivelor majore care converg spre succesul, atât al instituţiei, cât şi al absolvenţilor 1.2.2. PERCEPŢIA ANGAJATORILOR CU ANGAJABILITATEA ABSOLVENŢILOR EUROBAROMETRULUI COMISIEI EUROPENE PRIVIRE LA CONFORM

În noiembrie 2010, Comisia Europeană a publicat rezultatele unei cercetări – derulate în statele membre UE, cât şi în alte ţări de pe continentul european (Norvegia, Islanda, Croaţia şi Turcia) – pe tema percepţiei angajatorilor cu privire la angajabilitatea absolvenţilor. Studiul a urmărit obţinerea unor răspunsuri din partea reprezentanţilor companiilor la întrebări legate de următoarele aspecte: importanţa anumitor competenţe şi abilităţi de care ar trebui să dispună absolvenţii, nivelul de satisfacţie al angajatorilor cu privire la calitatea acestor abilităţi şi competenţe, nivelul de educaţie optim pentru ocuparea posturilor vacante din companii, cele mai importante provocări cu care se confruntă companiile care angajează absolvenţi, frecvenţa şi tipul cooperării dintre companii şi instituţiile educaţionale, modalităţi de creştere a gradului de angajabilitate al absolvenţilor ş.a. În cercetare au fost incluse 7.036 de companii (201 din România), de dimensiuni medii şi mari, care îşi desfăşoară activitatea în mai multe domenii, din mediul public şi privat şi care au recrutat în ultimii cinci ani absolvenţi sau planifică acest lucru pentru viitor. 35% dintre respondenţi au afirmat că mai mult de 1 din 5 dintre angajaţii lor sunt absolvenţi. Deşi companiile incluse în studiu au recrutat absolvenţi din mai multe domenii educaţionale, specializările care au fost menţionate în mod frecvent au fost cele de afaceri, studii economice şi tehnice (54-55%). În ceea ce priveşte ierarhizarea abilităţilor pe care absolvenţii ar trebui să le posede pentru a fi angajaţi, la nivel european, 67% dintre reprezentanţii companiilor au considerat că lucrul în echipă este cel mai important. Graficul de mai jos ilustrează ponderea celorlalte aptitudini în decizia de angajare pentru actualii absolvenţi. La nivelul României, respondenţii au evaluat ca fiind foarte importante următoarele abilităţi: lucru în echipă (80%), abilitatea de a folosi computerul (79%), adaptarea la situaţii noi (70%), abilităţile de comunicare (70%), capacitatea de analiză şi rezolvare a problemelor (66%), de planificare şi organizare (61%), de luare a deciziilor (47%), limbile străine (42%).

23

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar

Figura 1. Importanţa abilităţilor şi competenţelor la recrutare Sursa: Eurobarometru Comisia Europeană Majoritatea angajatorilor (89%) care au recrutat absolvenţi s-au declarat foarte mulţumiţi în legătură cu nivelul abilităţilor acestora după angajare. În România însă, procentul respondenţilor care au ales opţiunea de acord total pentru această afirmaţie a fost de 17%, în timp ce 69% au fost într-o oarecare măsură mulţumiţi. La întrebarea legată de importanţa tipului de studii superioare absolvite, 55% dintre angajatori au răspuns că absolvenţii care au obţinut o diplomă de licenţă sunt potriviţi pentru cerinţele posturilor din companiile lor, comparativ cu 35% care îi apreciază pe cei cu diplomă de master. La nivel european, angajarea unor absolvenţi care au urmat cursurile unor universităţi cu reputaţie bună la nivel internaţional a fost evaluată ca fiind un criteriu care este mai degrabă neimportant de 35% dintre respondenţi. La polul opus, experienţa anterioară de muncă este considerată ca reprezentând un avantaj esenţial în cadrul procesului de recrutare de către 53% dintre respondenţi. În România, se aşteaptă ca absolvenţii noi recrutaţi să mai fi lucrat înainte de angajarea în companiile respective (40% dintre respondenţi, acord total; 37%, acord parţial). În România, un internship sau studiile derulate în străinătate nu sunt considerate ca aspecte importante (33-38%) pentru a creşte şansele de angajare comparativ cu opiniile angajatorilor din alte ţări. La nivel european, aproximativ 8 din 10 recrutori au menţionat următorii factori ca fiind relevanţi pentru recrutarea absolvenţilor: nivelul de dezvoltare înregistrat în prezent în companie (40% dintre respondenţi au considerat acest factor ca fiind foarte important, comparativ cu 39%, care au ales opţiunea mai degrabă 24

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar important); nivelul de dezvoltare anticipat (38% dintre angajatori l-au evaluat ca fiind foarte important); creşterea complexităţii sarcinilor (27% – foarte important; 44% – mai degrabă important). În România, procentele acordate acestor factori în recrutarea absolvenţilor s-au situat peste media totală europeană, însă diferenţele au fost destul de mici. Un alt aspect vizat de cercetare a fost legat de identificarea celor mai frecvente provocări cu care se confruntă companiile pentru ocuparea poziţiilor vacante destinate absolvenţilor. Ponderea cea mai mare a răspunsurilor (47%) a fost acordată numărului redus de aplicanţi din ţara respectivă, care dispun de abilităţi şi aptitudini potrivite cu cerinţele postului, urmată de oferirea unui salariu iniţial competitiv (43%). Totuşi, în comparaţie cu media europeană, doar 24% dintre angajatorii din România consideră că sunt insuficienţi absolvenţi competenţi în ţară care să fie potriviţi pentru posturile vacante existente. De asemenea, România se situează printre primele cinci ţări în care reprezentaţii companiilor au indicat ca provocări majore ale procesului de recrutare: oferirea unui salariu iniţial (59%) şi a unui program de training şi dezvoltare competitive (34%). Atunci când li s-a solicitat să aleagă o acţiune care ar trebuie întreprinsă de instituţiile de învăţământ superior în vederea îmbunătăţirii gradului de angajabilitate al absolvenţilor, printre soluţiile propuse, cele mai relevante au fost următoarele: 36% dintre angajatori au propus includerea locurilor de muncă temporare (pentru fiecare sector de activitate) în programele de studii şi a experienţei practice în cadrul cursurilor (30%), precum şi revizuirea cursurilor, astfel încât acestea să corespundă cu nevoile angajatorilor (18%). Opiniile recrutorilor de absolvenţi referitor la relevanţa cooperării cu instituţiile de învăţământ superior pentru alcătuirea curriculum-ului şi programelor de studiu au fost împărţite: 48% au considerat că acest aspect este important pentru companiile lor, în timp ce 47% au afirmat contrariul.

25

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar

Figura 2. Importanţa cooperării cu instituţiile de învăţământ Figura 2. Importanţa cooperării cu instituţiile de învăţământ Sursa: Eurobarometru Comisia Europeană Mai mult de 10% dintre angajatorii participanţi la sondaj au declarat că au colaborat cu instituţii de învăţământ superior pentru a discuta referitor la curriculum şi programele de studiu, în timp ce 19% au colaborat cu universităţile pentru recrutarea absolvenţilor. În cazul României, companiile se situează sub media europeană în ceea ce priveşte frecvenţa colaborărilor cu universităţile pentru adaptarea programelor de studii şi recrutare. Însă, o parte din valorile calculate pentru companiile din România se situează sub media totală; de exemplu, doar 27% dintre respondenţi au menţionat ca modalitatea optimă de cooperare cu universităţile participarea la programe de internship. În ceea ce priveşte celelalte modalităţi de cooperare prezentate ca variante de răspuns, angajatorii români le-au acordat următoarele punctaje: recrutarea directă din universităţi (34%), discuţiile cu directorii sau profesorii programelor de studiu (36%), cooperarea cu centrele de carieră (26%), participarea la dezbateri şi seminarii (30%). 1.2.3. MOTIVAŢII ŞI OBSTACOLE ALE ASIGURĂRII CALITĂŢII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR 1.2.3.1. CONTEXTUL EUROPEAN/ MONDIAL  Declaraţia de la Sorbona (1998) : SEIS - Spaţiul European al Învăţământului Superior  Declaraţia de la Bologna (1999) : 6 obiective vizând compatibilizarea/ convergenţa sistemelor de învăţământ superior până în anul 2010 [prin: sistemul de recunoaştere a diplomelor, sistemul ciclurilor Licenţă – Master -Doctorat, sistemul de credite transferabile europene (ECTS), promovarea mobilităţilor studenţilor şi cadrelor didactice, promovarea cooperării europene în asigurarea calităţii, promovarea dimensiunii europene a învăţământului superior]  Reuniunea de la Lisabona (2000) : “În anii 2010-2020, Europa va deveni regiunea cu cea mai competitivă economie la nivel mondial” (actualmente existând decalaje importante între UE şi SUA-Japonia)  Convenţia de la Salamanca (2001) : universităţile recunosc faptul că studenţii lor au nevoie (de) şi solicită calificări pe care să le poată folosi efectiv în continuarea studiilor sau pentru a se angaja pretutindeni în Europa (necesitatea unor reţele de calificări compatibile descrise prin competenţe ca referenţiale pentru crearea şi evaluarea curriculum-ului, asigurând flexibilizarea şi autonomia universitară în realizarea curriculum-ului)  Reuniunea de la Berlin (2003) : definirea şi implementarea unui sistem naţional de asigurare a calităţii în învăţământul superior. S-a stabilit de comun acord că

26

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar  “responsabilitatea primară pentru asigurarea calităţii în învăţământul superior aparţine fiecărei instituţii.” A fost mandatată ENQA (European Network for Quality Assurance in Higher Education) pentru a elabora standarde, ghiduri şi proceduri privind realizarea şi funcţionarea sistemelor de asigurare a calităţii în învăţământul superior  Reuniunea de la Bergen (2005) : set de recomandări (cu privire la : standarde, ghiduri şi proceduri, cadrul naţional/ transnaţional de calificare, descriptorii de ciclu, numărul minim de credite ECTS, învăţarea pe tot parcursul vieţii, etc.) 1.2.3.2. TENDINŢE ACTUALE  Liberalizarea pieţei educaţionale la nivel european şi mondial [competiţie accentuată exponenţial pentru pieţe (studenţi) şi resurse] : în funcţie de numărul studenţilor străini, România a ajuns de pe locul 9 (1980-1981), pe locurile 19 (1994 1995) şi 24 (2001-2002)  Recunoaşterea calificărilor absolvenţilor pe piaţa forţei de muncă (în scopul realizării pieţei unice europene a forţei de muncă şi asigurarea liberei circulaţii a persoanelor în spaţiul european, în cadrul economiei bazate pe cunoaştere)  Inserţia rapidă a absolvenţilor pe piaţa forţei de muncă (reducerea duratei de acomodare la angajatori a absolvenţilor deveniţi angajaţi)  Masificarea învăţământului superior – condiţie esenţială a competitivităţii economiilor naţionale (în UE, cca. 21% din populaţie a făcut studii superioare, comparativ cu 38% în SUA şi 43% în Canada) : învăţământul superior nu se mai adresează doar unor elite.

1.2.3.3. GENERAREA ÎNCREDERII PRIN CERTIFICARE şi ACREDITARE

27

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar

Figura 3. Generarea încrederii prin certificare şi acreditare Sursa: DRĂGULĂNESCU, Nicolae - Standarde pentru evaluarea calităţii în învăţământul superior din România 1.2.3.4. TREPTELE CREDIBILITĂŢII

Figura 4. Treptele credibilităţii Sursa: DRĂGULĂNESCU, Nicolae - Standarde pentru evaluarea calităţii în învăţământul superior din România

1.2.3.5.COMPONENTELE MANAGEMENTULUI CALITĂŢII

28

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar

Figura 5. Componentele managementului calităţii Sursa: DRĂGULĂNESCU, Nicolae - Standarde pentru evaluarea calităţii în învăţământul superior din România 1.2.3.6.MOTIVAŢII ŞI OBSTACOLE EDUCAŢIEI ÎN ROMÂNIA Motivaţii:  Necesitatea generării unei încrederi tot mai consistente, pe termen mediu şi lung, în capacitatea şi performanţele universităţilor româneşti pe piaţa europeană/ mondială a învăţământului superior (în contextul intensificării competiţiei pentru studenţi şi resurse, la nivel european şi mondial).  Necesitatea armonizării standardelor, procedurilor şi practicilor universitare româneşti cu cele existente în statele membre ale UE, în scopul recunoaşterii automate pe piaţa europeană a diplomelor şi titlurilor obţinute în România, al realizării SEIS – Spaţiul European al Învăţământului Superior şi al asigurării liberei circulaţii a persoanelor din România în spaţiul european  Necesitatea reducerii duratei de acomodare la angajatori a absolvenţilor de universităţi deveniţi angajaţi, prin adecvarea tot mai accentuată a ofertei educaţionale la nevoile, aşteptările şi cerinţele agenţilor economici angajatori. Obstacole:  Obstacole teoretice ale asigurării calităţii în educaţie:    Absenţa/ insuficienţa cunoştinţelor/ deprinderilor în domeniul managementul calităţii la persoanele implicate în asigurarea calităţii în educaţie Tehnicile şi instrumentele managementului calităţii sunt de multe ori considerate a fi un scop în sine Concepţia: “Calitatea se obţine prin detectarea problemelor/ neconformităţilor şi corectarea/ soluţionarea lor” (inclusiv “acţiuni corective”) şi nu prin prevenirea apariţiei acestora (inclusiv “acţiuni preventive”). Absenţa/ insuficienţa/ inadecvarea obiectivelor (cu indicatori şi valori ţintă), politicilor, strategiilor în domeniul calităţii, pe termen scurt, mediu şi lung ALE ASIGURĂRII CALITĂŢII

29

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar  Încrederea excesivă în documentele sistemului calităţii (inclusiv în certificarea sistemului calităţii) în detrimentul deciziilor manageriale şi acţiunilor regulate vizând asigurarea calităţii.

 Obstacole culturale ale asigurării calităţii în educaţie:    Mentalităţi, atitudini şi comportamente contraproductive (în locul celor proactive). Instruire inexistentă/ insuficientă/ inadecvată a personalului universitar şi preuniversitar implicat în managementul calităţii Perceperea asigurării şi îmbunătăţirii calităţii ca fiind o “datorie” exclusivă a personalului de execuţie. Neimplicarea managerilor (de vârf, medii şi de bază) ai instituţiilor vizate Absenţa/ insuficienţa orientării client în abordarea asigurării calităţii. Prioritatea acordată obiectivelor cantitative, în detrimentul celor calitative. Comunicarea ineficace/ ineficientă (inclusiv uni-direcţională) cu partenerii de interese (mai ales în cadrul piramidei ierarhice şi între compartimentele aceleiaşi instituţii). Ignorarea reticenţei şi rezistenţei la schimbare precum şi a metodelor/ tehnicilor de reducere a acestora.

  

 Obstacole materiale ale asigurării calităţii în educaţie:   Absenţa/ insuficienţa/ inadecvarea resurselor materiale alocate la nivel local şi central asigurării calităţii în educaţie. Absenţa/ insuficienţa resurselor financiare disponibile pentru investiţii în echipamente de laborator, tehnologia informaţiei şi echipamente multimedia precum şi în mentenanţa acestor echipamente şi în materialele consumabile aferente lor. Absenţa/ insuficienţa/ inadecvarea programelor şi proiectelor de finanţare naţionale, regionale şi/ sau europene în asigurarea calităţii în educaţie (inclusiv prin sprijinirea financiară a proiectării, realizării şi implementării sistemelor de asigurare a calităţii în universităţi şi şcoli precum şi a certificării acestora).

30

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar

CAP 2. MODELE DE MĂSURARE A SATISFACŢIEI ASUPRA CALITĂŢII ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SUPERIOR.
2.1. CARACTERISTICI ASOCIATE CU SATISFACŢIA ŞI DIMENSIUNILE EXPERIENŢEI EDUCAŢIONALE Un total de 26 variabile apărut în literatura de specialitate, care au fost considerate a fi relevante ca şi elemente de calitate percepute de studenţi: 1. Predarea; 2. Conţinutul cursurilor; 3. Corectitudinea şi obiectivitatea evaluării; 4. Stimularea intelectuală; 5. Varietatea cursurilor de bază şi a cursurilor opţionale; 6. Apelarea la consultaţii; 7. Dimensiunile grupelor şi relaţionarea cu colegii; 8. Orarele; 9. Facilităţile instituţiei şi Biblioteca; 10. Laboratoare informatice; 11. Mediul fizic; 12. Personalul administrativ şi cel de siguranţă; 13. Mijloacele de transport public la/de la instituţia de învăţământ; 14. Facilităţi de parcare; 15. Existenţa unui punct de ajutor sanitar în instituţie; 16. Servicii de alimentaţie în cadrul instituţiei de învăţământ; 17. Organizarea şi participarea la evenimente sociale şi culturale; 18. Numărul locurilor disponibile în campusuri; 19. Facilităţi sportive şi de recreere; 20. Ghidul universităţii; 21. Existenţa Centrului de Orientare Carieră; 22. Existenţa unui centru de consiliere psihologică; 23. Existenţa Biroului pentru Studenţii Internaţionali; 24. Recunoaşterea diplomei pe plan internaţional/ mondial; 25. Contractele întocmite de facultate cu angajatorii de pe piaţa muncii; 26. Efortul depus de facultate în vedea inserţiei absolvenţilor pe piaţa muncii. 2.2. ADAPTAREA METODOLOGIEI ESCI PENTRU EDUCAŢIE În 1989, Suedia a devenit prima ţară din lume cu un instrument de măsurare a satisfacţiei clienţilor, crosscompany, uniform, a diferitelor industrii naţionale, precum şi a evaluărilor calităţii produselor şi a serviciilor - suedezul Customer Satisfaction Barometrul (SCSB). SCSB a fost adoptat şi adaptat pentru utilizarea în American Customer Satisfaction Index (ACSI). Din acel moment şi alte ţări au început să implementeze programe naţionale indexate, similare. Experienţele reuşite ale satisfacţiei clienţilor suedezi şi americani au inspirat mişcări recente înspre crearea unui Client European Satisfaction Index (ECSI), fondat de către Organizaţia Europeană pentru Calitate (EOQ), Fundaţiei Europene pentru Managementul Calităţii (EFQM) şi Reţeaua Europeană Academică în vederea

31

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar monitorizării analizei calităţii orientate spre client, şi a fost susţinută de Comisia Europeană (DG III). Un studiu pilot în 1999 a început în 12 ţări europene, inclusiv Danemarca. Experţii europeni, atât teoreticieni cât şi practicieni, au dezvoltat metodologia ECSI, bazată pe un set de cerinţe (ECSI Comitetul Tehnic, 1998). Modelul de bază ECSI (a se vedea figura 2.2.1.) este un model structural ecuaţie. Modelul conectează satisfacţia clientului la factorii determinanţi ai acesteia, şi la rândul său, la consecinţele acesteia, şi anume fidelizare a clienţilor. Determinanţi ai satisfacţiei clienţilor sunt imaginea percepută a companiei, aşteptările clienţilor, calitatea percepută, şi valoarea percepută ("valoare pentru bani "). Calitatea percepută este conceptual împărţită în două elemente: "Articole grele", care constă în atribute precum calitatea produsului / serviciului şi "Articole umane", care reprezintă elementele asociate clientului, interactive în serviciu, adică personalul, comportamentul şi atmosfera mediului de servicii. Principalele relaţii cauzale sunt indicate, dar, de fapt, pot exista mai multe puncte de dependenţă între variabile.

Imaginea

Aşteptări Valoare percepută Satisfacţia consumatorilor Loialitatea consumatorior

Calitatea percepută a “articolelor grele”

Calitatea percepută a “articolelor umane”

Figura 6. Modelul de bază ESCI Aceste şapte variabile sunt considerate ca fiind latente, adică variabile nonobservabile. Fiecare dintre variabilele latente este operaţionalizată printr-un set de variabile de măsurare, observate prin întrebările sondajului pentru clienţi. Utilizarea de întrebări cu mai multe răspunsuri pentru fiecare variabilă latentă creşte precizia estimării, comparativ cu o abordare la care se foloseşte o singură variantă de răspuns. Inputul pentru model vine, de exemplu, de la datele colectate prin interviuri telefonice de la un eşantion naţional reprezentativ de clienţi care sunt cumpărători recenţi şi / sau utilizatorii de produse şi servicii specifice. Pentru cele mai multe companii interviurile sunt realizate cu ajutorul a aproximativ 250 dintre clienţii lor. Un avantaj major al ECSI este utilizarea de întrebări generice, care sunt suficient de flexibile pentru a fi folosite într-o mare varietate de produse, servicii, şi a serviciilor din sectorul public, cum ar fi educaţia, sănătatea, etc. Ideile ECSI au fost introduse pentru comunitatea de afaceri daneză într-un stadiu relativ incipient şi un număr mare de societăţi şi-a exprimat interesul de a participa nu doar ca sponsori pentru partea daneză a proiectului, dar, de asemenea, în

32

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar adoptarea modelul ca bază pentru propriile lor măsurători specifice a satisfacţiei clienţilor. De asemenea, Aarhus School of Business a fost interesat de ESCI ca o parte integrantă a calităţii şcolii, în cazul managementului şi am putut vedea perspectivele de adaptare a abordării ESCI la satisfacţia studentului. Găsim, că toate variabilele latente şi relaţiile dintre acestea (a se vedea figura 2.2.1) sunt semnificative, de asemenea, într-o instituţie de învăţământ superior. Variabilele generice de măsurare ECSI se bazează pe munca efectuată de către Comitetul Tehnic ECSI şi întrebări similare utilizate în indexurile suedez şi american. În cadrul variabilelor latente, imaginea companiei este nouă în comparaţie cu modelul ECSI SCSB / model ACIS, şi modul nostru de operaţionalizarea este inspirat de Naumann şi Giel9 prin următoarele atribute: practicile de afaceri, etica şi responsabilitatea socială. Desigur variabilele, cu excepţia imaginii percepute pentru instituţie, ar trebui să fie ajustate pentru scopul nostru, şi această adaptare şi identificarea punctelor de măsurare se bazează pe studii de literatură şi o fază iniţială de explorare, care implică cercetare calitativă în rândul studenţilor, cadrelor didactice şi managerilor din învăţământul superior. Atributele cheie de calitate identificate sunt împărţite în calitatea elementelor "hard ware" şi calitatea "articolelor umane", de asemenea, într-o instituţie de învăţământ superior. Aici "articolele umane" sunt aşa-numite elemente umane: • predare (standard academic, metode pedagogice, şi contact personal cu personalul didactic); • contact cu personalul administrative; Şi "Articolele grele" sunt numite elemente non-umane:  programe de studiu şi cursuri asigurate;  funcţiile de sprijin (săli de clasă, biblioteca, echipamente informatice, echipamente, student de birou, etc). Cele şapte variabile latente şi variabilele associate generic (întrebări), pentru a fi utilizate în modelul de măsurare a satisfacţiei studentului sunt prezentate în tabelul1. VARIABILE LATENTE Imaginea instituţiei VARIABILE DE MĂSURARE Imaginea globală; Practica de afaceri; Etica; Responsabilitate socială. Aşteptările de ansamblu asupra elementelor “hardware” - Programele de studiu şi cursurile asigurate; - Funcţii de sprijin. Aşteptările de ansamblu asupra elementelor umane: - Personalul didactic şi de administraţie.

Aşteptările studenţilor

    

Calitatea percepută asupra  Evaluarea globală a calităţii experienţei: elementelor non-umane Programele de studiu oferite şi cursuri;
9

NAUMANN E., GIEL K. (1995). Customer Satisfaction Measurement and Management: Using the Voice of the Customer, Cincinnati, Ohio: Thomson Executive Press, pag 219f

33

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar - Funcţii de sprijin.  Respectarea cerinţelor studenţilor: Programe furnizate de studiu; Funcţii de sprijin. Calitatea percepută asupra  Evaluarea globală a calităţii experienţei: elementelor umane Predare; - Personal administrativ.  Respectarea cerinţelor studenţilor: Predare; Personal administrativ. Valoarea percepută  Valoarea educaţiei în raport cu o valoare a efortului propriu;  Valoarea educaţiei în raport cu viitoarele potenţiale locuri de muncă şi/sau cariere. Gradul de satisfacţie al  Satisfacţia globală a studenţilor; studenţilor  Îndeplinirea aşteptărilor ;  Comparaţie cu instituţia de învăţământ superior ideală. Loialitatea studenţilor  Intenţia de a folosi educaţia continuă, prin conferinţe la instituţia de învăţământ superior în viitor;  Intenţia de a recomanda instituţia de învăţământ superior;  Intenţia de a recomanda programele de studiu de la instituţia de învăţământ superior;  Alegerea instituţiei de învăţământ superior, dacă ar fi să aleagă din nou;  Alegerea programelor de studii urmate, dacă ar fi avut din nou ocazia de a allege. Tabelul 1: Variabile latente şi variabile de măsurare Sursa: Adaptat după BRENNAN J., DE VRIES P., WILLIAMS R. (1997) (Eds.). Standards and Quality in Higher Education. Higher Education Policy Series 37. London: Jessica Kingsley Publishers.

În general, credem că modelul EPSI se poate dovedi a fi un instrument esenţial de îmbunătăţire a calităţii învăţământului superior în viitor, atât la nivel de program cât şi la nivel instituţional, însă se dovedeşte a fi real folos şi pentru benchmarking. Pe baza variabilelor latente enumerate în tabelul anterior, adaptarea modelului de bază ESCI la domeniul educaţional, păstrând relaţiile cauzale dintre variabile ar arata ca şi în Figura 7.

34

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar

Imaginea instituţiei

Aşteptările studenţilor Valoarea percepută Calitatea elementelor “hardware ” Gradul de satisfacţie Loialitatea studenţilor

Calitatea elementelor “umane ”

Figura 7. Adaptarea modelului ESCI pentru învăţământul superior

2.3. ADAPTAREA MATRICII PRIORITIZĂRII ACŢIUNILOR A LUI NOEL – LEVITZ LA ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR UNIVERSITAR ŞI POSTUNIVERSITAR Student Satisfaction Inventory (SSI) le solicită studenţilor să indice atât nivelul de importanţă al atributelor specifice ale instituţiei, precum şi nivelul lor de satisfacţie relative la faptul că instituţia îndeplineşte această aşteptare.

FoarteImportant

Provocări instituţionale
Foarte nesatisfăcut

Puncteforte ale instituţiei
Foarte satisfăcut

Evaluările instituţiei

Redirecţionarea resurselor

Foarte ne important
Figura 8. Adaptarea matricii prioritizării lui Noel-Levitz la învăţământul post-universitar

35

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar

CAP 3. STUDIU PRIVIND PERCEPŢIA ABSOLVENŢILOR FAŢĂ DE ÎNVĂŢĂMÂNTUL ECONOMIC POST-UNIVERSITAR
3.1. STADIUL CUNOAŞTERII ÎN DOMENIU --- PREZENTAREA SUCCINTĂ A RAPORTULUI UNIVERSITĂŢII BABEŞ BOLYAI CU PRIVIRE LA SATISFACŢIA STUDENŢILOR Pe fondul dinamicii continue a cererii şi ofertei de instituţii educaţionale, rolul satisfacţiei studenţilor în instituţiile de învăţământ superior este în continuă creştere. În consecinţă, se impune - la nivel didactic, de cercetare ştiinţifică şi administrativ - o focalizare a interesului asupra strategiilor de creştere a satisfacţiei studenţilor, pentru atingerea dezideratelor instituţiei. Astfel, în contextul nevoii de a rămâne competitivă şi de a oferi servicii de calitate pentru studenţi – interesul Universităţii Babeş-Bolyai privind satisfacţia studenţilor devine tot mai vizibil în activităţile desfăşurate şi strategiile adoptate, inclusiv la nivelul misiunii, scopurilor şi obiectivelor instituţiei. Deşi în cadrul UBB evaluarea cursurilor de către studenţi a devenit o practică curentă încă din 2002, atenţia acordată satisfacţiei studenţilor faţă de celelalte aspecte ale vieţii studenţeşti, este o direcţie relativ recentă. Cunoaşterea nevoilor studenţilor şi a strategiilor de creştere a satisfacţiei lor, înseamnă creşterea şansei ca aceştia să rămână în cadrul facultăţii, respectiv universităţii. În plus, cercetările arată ca este mai puţin costisitor să menţii un client actual, decât să recrutezi unul nou, iar probabilitatea ca un client satisfăcut cu serviciile primite să solicite serviciile în continuare, este mult mai mare comparativ cu un client nesatisfăcut. Aspectele pentru care studenţii declară o SATISFACŢIE ridicată, deci cele mai favorabil apreciate de catre studenti sunt: 1. Respectarea planificării iniţiale a disciplinelor pe parcursul semestrului 2. Accesul la informaţii despre admiterea la facultatea pentru care aţi optat 3. Cunoştinţele dobândite în domeniului de studiu prin cursurile urmate 4. Spaţiile dedicate activităţilor de învăţare (capacitatea spaţiilor, condiţii termice, acustice) 5. Eficienţa pentru învăţare a materialelor oferite pentru curs (suport de curs, materiale pe suport electronic) 6. Condiţiile igienico-sanitare existente în cadrul facultăţii 7. Accesul la informaţii utile cu privire la facultate (informaţiile de pe pagina web, anunţuri la aviziere) Pe de altă parte, aspectele cu cea mai ridicată IMPORTANŢĂ pentru studenţi sunt: 1. Şansele de a ocupa un loc de muncă corespunzător pregătirii în urma absolvirii facultăţii

36

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar 2. Dezvoltarea abilităţilor de muncă în echipă, de comunicare, de operare calculator 3. Corectitudinea rezultatelor obţinute la examene 4. Dotarea bibliotecilor (diversitatea şi actualitatea publicaţiilor, numărul de exemplare, baze de date online) 5. Calitatea condiţiilor de cazare existente în căminele studenţeşti 3.2 CERCETARE PRIVIND PERCEPŢIA ABSOLVENŢILOR DE LA AATCS ŞI SPMK FAŢĂ DE ÎNVĂŢĂMÂNTUL POST-UNIVERSITAR DIN CADRUL FSEGA -- ELABORAREA PLANULUI DE CERCETARE 3.2.1 Prezentarea problemei de cercetare şi a listei informaţiilor dorite a fi obţinute: În calitate de masterandă în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, am dorit să realizez o cercetare cu privire la gradul de satisfacţie al colegilor din specializările AATCS (Administrarea Afacerilor în Turism, Comerţ şi Servicii) şi SPMK (Strategii de Marketing). Înainte de a demara cercetarea de marketing şi înainte de a realiza chestionarul ne-am stabilit o listă de informaţii ce doresc a fi obţinute, şi anume:  Cum percep studenţii o facultate bună?  Cum privesc absolvenţii FSEGA şi cu ce o asociază?  Care este opinia absolvenţilor asupra finalităţii studiilor masterale?  Cum apreciază absolvenţii calitatea studiilor în FSEGA?  Care este opinia absolvenţilor cu privire la personalul administrativ din FSEGA?  Care sunt motivaţiile celor care au ales programele masterale din cadrul FSEGA?  Care este opinia masteranzilor cu privire la studiile masterale pe care le urmează?  Care este gradul de satisfacţie al absolvenţilor cu privire la specializarea urmată?  Care este opinia masteranzilor cu privire la utilitatea prezenţei în curricula programului masteral a disciplinelor urmate?  Dacă ar fi să sugeraţi introducerea unei/unor materii în curricula specializării dumneavoastră, care ar fi aceea/acelea?  Care a fost gradul masteranzilor de implicare în tematica cursurilor urmate?  Probabilitatea recomandării FSEGA şi a programelor masterale ale acesteia de către absolvenţi altor persoane  Evidenţierea punctelor tari şi a punctelor slabe ale programului pe care îl urmează  Aprecierea utilităţii masteratului urmat din punct de vedere al inserţiei pe piaţa muncii  În ce măsură aţi utilizat sau credeţi că veţi utiliza la locul de muncă cunoştiinţele și abilităţile acumulate pe parcursul studiilor de masterat?  Cum evaluază masteranzii propriul nivel de competenţă (cunoştinţe şi deprinderi) la momentul absolvirii?  Dacă ar fi să o ia de la capăt, ar alege acelaşi traseu de studii?

37

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar  Dacă vor continua studiile în cadrul FSEGA?  Dacă pe parcursul studiilor masterale au activat pe piaţa muncii?  Caracteristicile socio-demografice ale masteranzilor Pornind de la această listă de informaţii am stabilit şi obiectivele ce doresc a fi îndeplinite în urma cercetării, şi anume:  Cunoaşterea gradului de satisfacţie a masteranzilor din cele 2 specilizări anterior amintite, din cadrul FSEGA,  Cunoaşterea preferinţelor masteranzilor cu privire la calitatea educaţională, dotările, gradul de instruire al cadrelor didactice, obiectivitatea notării, relevanţa fiecărei materii din curriculă, personalul administrativ din FSEGA,  Formularea unor concluzii şi oferirea unor soluţii pentru îmbunătăţirea calităţii învăţământului post-universitar în FSEGA în vederea satisfacerii nevoilor viitori masteranzi, cu privire la: comportamentul personalului didactic şi administrativ, orarul, cursurile şi opţionalele incluse în curriculă, dotarea instituţiei şi ale elemente care le-ar aduce un plus de satisfacţie acestora,  Urmărirea fidelităţii masteranzilor în vederea continuării studiilor. Sursele de informaţii Participarea cercetării de marketing la realizarea obiectivelor are loc prin intermediul informaţiilor pe care le produce pentru luarea deciziilor. Valoarea informaţiilor pe care le obţinem din cercetare depinde de mai mulţi factori: importanţa deciziei, gradul de risc, gradul de incertitudine şi influenţa informaţiei obţinute asupra deciziei. Sunt folosite următoarele criterii: acurateţea informaţiei şi relevanţa informaţiei. Cu ocazia acestei cercetări, s-a reuşit obţinerea unor informaţii primare din rândul studenţilor intervievaţi. Aceste informaţii sunt culese din chestionar şi sunt obţinute special pentru realizarea obiectivelor cercetării. Populaţia investigată Pornind de la obiectivul general al cercetării, populaţia investigată a fost formată din absolvenţii a două dintre programele masterale ale Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, de la specializările AATCS şi SPMK. 3.3. METODOLOGIA Cercetarea are drept scop principal cunoaşterea gradului de satisfacţie a masteranzilor din FSEGA şi ne-am cataloga cercetarea ca fiind atât o cercetare cantitativă, deoarece are drept scop obţinerea de informaţii obiective de la eşantionul studiat în vederea obţinerii unor concluzii concrete ce pot fi raportate numeric la populaţia ţintă, dar şi ca una calitativă cu toate că eşantionul ales nu este unul foarte reprezentativ. Mărimea eşantionului ales este de 135 de persoane şi metoda de eşantionare aleasă este încadrată în eşantioanele non-probabilistice, selecţia fiind una raţională, populaţia anchetată compunându-se din doua straturi: masteranzii din AATCS şi

38

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar SPMK, fără ca aceste straturi să fie chestionate dupa o pondere stabilită, făcand apel la disponibilitatea fiecăruia de a-şi exprima opinia în legătură cu tema propusă. Privind în ansamblu chestionarele rata răspunsurilor o putem considera de aproximativ 55%, procentul chestionarelor exploatabile fiind integral, cu unele mici non-răspunsuri parţiale, şi anume 70 chestionare valide. Anchetatorul este sus-semnata, motiv pentru care am optat pentru un chestionar online, aşadar am întâmpinat anumite dificultăţi sau dezavantaje şi anume: rata de refuz ridicată, reticenţa completării unui chestionar atât de lung şi de complex datorită presiunii timpului, precum şi dificultăţi de control a eşantionului, motiv pentru care au apărut anumite non-răspunsuri parţiale sau totale. Extrapolând aceste mici inconveniente, ancheta se vrea a fi pertinentă şi utilizabilă, dat fiind faptul că analiza datelor s-a realizat în mare parte cu ajutorul programului SPSS atât sub formă tabelară cât şi sub formă grafică, pentru simplificarea prelucrării informaţiei analizate. Informaţiile au fost prelucrate de asemenea cu ajutorul programului Excel ajungându-se astfel la următoarele tabele şi grafice, care să prezinte într-un mod cât mai evident şi concludent rezultatele anchetei de marketing realizate.

39

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar 3.4. ANALIZA DATELOR Pentru dumneavoastră, o facultate bună înseamnă.....?
Pentru dumneavoastră, o facultate bună înseamnă....? O facultate cu tradiţie O facultate cu profesori foarte bine pregătiţi O facultate ce are procesul de admitere bazat pe examen O facultate la care se obţin usor note de trecere la examene O facultate care nu permite decât celor cu adevărat buni să obţină diploma de absolvire O facultate cu absolvenţi competitivi pe piaţa muncii europene O facultate care oferă studenţilor condiţii fizice foarte bune O facultate de stat O facultate care oferă cursuri adaptate cerinţelor pieţei O facultate acreditată O facultate care sprijină studenţii în a avea un loc de muncă în timp ce urmează studiile O facultate care oferă programe în mai multe limbi O facultate care pregăteşte buni profesionişti O facultate care formează oameni oneşti O facultate unde studenţii sunt bine pregătiţi theoretic O facultate unde studenţii sunt bine pregătiţi practice O facultate cu ofertă mare de specializări şi cursuri opţionale O facultate care menţine legătura cu mediul economic Media 2.0142 86 1.2714 29 2.1 4.1428 57 2.0857 14 1.6285 71 2.1714 29 2.5142 86 1.8857 14 1.4285 71 1.7714 29 1.5714 29 1.3285 71 1.8857 14 2.3714 29 1.2714 29 1.8285 71 1.4571 43

Tabelul 2. O facultate bună, pentru dumneavoastră, înseamnă? Analizând răspunsurile putem observa că, pentru majoritatea respondenţilor, o facultate bună înseamnă o facultate care îndeplineşte toate caracteristicile enumerate mai sus ca si variante de răspuns.

40

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar
4.5 4 3.5 3 2.5 2 1.5 1 0.5 0 Media

M a i d e

Pentru dumneavoastră, o facultate bună, înseamnă...

Figura 9. Pentru dumneavoastră, o facultate bună înseamnă? Analizând răspunsurile din ANEXA nr. 1. putem observa că, pentru majoritatea respondenţilor, o facultate bună înseamnă o facultate care îndeplineşte toate caracteristicile enumerate mai sus ca si variante de răspuns. Însă asocierea cu media cea mai mare, 4,14, pare să fie “o facultate la care se obţin usor note de trecere”. Care dintre caracteristicile de la întrebarea 1. consideraţi că este cea mai potrivită pentru a descrie FSEGA?

41

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar Figura 10. Cu ce asociaţi FSEGA? Analizând ANEXA nr.2 şi graficul de mai sus, putem observa că, opinia absolvenţilor cu privire la caracteristicile ce le întruneşte FSEGA, sunt în ordinea procentelor majoritare:     O facultate cu tradiţie O facultate la care se obţin uşor note de trecere la examene O facultate la care studenţii sunt bine pregătiţi teoretic O facultate acreditată.

Pe de altă parte nici un respondent nu a considerat FSEGA ca fiind o facultate ce pregăteşte absolvenţi competitivi pe piaţa muncii sau o facultate ce pregăteşte buni profesionişti.

Din perspectivă personală, apreciați cu ajutorul scalei de mai jos scopurile studiilor masterale în cadrul unei facultăți.
Foarte NiciDeloc Important Neimportant Important Nici Important 63% 27% 8% 1% 0%

De a oferi studenţilor cunoştinţele şi competenţele de care au nevoie pentru a avea succes pe piaţa forţei de muncă (de angajare) De a stimula dezvoltarea personală Formarea/consolidarea competenţelor profesionale într-un domeniu specializat

43% 62%

49% 35%

9% 3%

0% 0%

0% 0%

Tabelul 3. Scopurile studiilor masterale Mai mult de 90% din respondenţi găsesc importante sau foarte importante scopurile studiilor masterale enumerate mai sus, şi doar 1% găsesc neimporant aspectul oferirii cunoştinţelor necesare unui succes pe piaţa muncii.

42

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar

Formarea/consolidarea competenţelor prof esionale într-un domeniu specializat

De a stimula dezvoltarea personală De a of eri studenţilor cunoştinţele şi competenţele de care au nevoie pentru a avea succes pe piaţa f orţei de muncă (la angajare) 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6 1.7

Figura 11. Scopurile studiilor masterale Analizând însă, media răspunsurilor putem observa, că cea mai importantă caracteristică percepută de respondenţi în legătură cu scopurile şi finalitatea studiilor masterale este cea legată de “stimularea dezvoltării personale”, cu o medie a răspunsurilor de 1,67, urmată de cea legată de “formarea sau consolidarea competenţelor profesionale într-un domeniu specializat”, cu o medie de 1,48, şi ultima caracteristică legată de “oferirea studenţilor de cunoştinţe şi competenţe de care au nevoie pentru a avea succes pe piaţa muncii”, cu o medie de 1,41. Exprimați-vă acordul în legătură cu următoarele afirmații:
Acord Dezacord Acord Indiferent Dezacord total Total 62% 34% 3% 1% 0%

Programele de studiu ar trebuie să se adapteze mai mult la nevoile de pe piaţa forţei de muncă. Programe de studiu ar trebui să includă mai multe competenţe generice cum ar fi comunicarea, lucrul în echipă, antreprenoriatul, leadership-ul. Universitatea/ Facultatea ar trebui să creeze parteneriate cu firme locale pentru a promova tinerii absolvenți.

54%

40%

4%

1%

0%

84%

16%

0%

0%

0%

Tabelul 4. Opinia despre programele de studiu masteral Din aceste rezultate un aspect ce trebuie avut în vedere este faptul ca 100% din respondenţi sunt de acord sau total de acord că FSEGA ar trebui să creeze parteneriate solide cu firme locale pentru promovarea tinerilor absolvenţi

43

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar

Programele de studiu ar trebuie să se adapteze mai mult la nevoile de pe piaţa forţei de muncă.
2.99% 1.49% Acord total Acord Nici-nici Dezacord

34.33% 61.19%

=> doar 1,49% din respondenţi sunt în dezacord cu această caracteristică, 61,19% sunt total de acord că programele de studiu masteral ar trebui să se adapteze mai mult la nevoile pieţei de muncă, iar 34,33% sunt de acord cu această afirmaţie, restul de 3% având o părere neutră.

Programe de studiu ar trebui să includă mai multe competenţe generice cum ar fi comunicarea, lucrul în echipă, antreprenoriatul, leadership-ul.
Acord total Acord Nici-nici Dezacord

1.49% 4.48%

40.3%

53.73%

=> şi în cazul acestei caracteristici, doar 1,49% din respondenţi sunt în dezacord, 4,48% sunt indiferenţi, aproximativ 54% sunt în acord total, şi aproximativ 40 % sunt de acord cu ea.

Facultatea ar trebui să creeze parteneriate cu firme locale pentru a promova tinerii absolvenţi.
Acord total Acord

16.42%

=> la această caracteristică aproximativ 84% sunt total de acord şi 16% sunt de acord cu faptul că facultatea ar trebui să creeze parteneriate cu firme locale în vederea promovării tinerilor absolvenţi.

83.58%

Figura 12. Programele de studiu 8 motive posibile pentru care aţi ales această instituţie de învăţământ pentru urmarea acestui masterat (pentru a observa procentajele răspunsurilor, consultaţi Anexa nr.3)

44

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar

Tabelul 5. Motivaţia alegerii unui masterat la FSEGA

Opţiune Reputaţia instituţiei şi programelor de studio Oportunitatea efectuării studiilor în zona de rezidenţă Influenţa unor factori cum ar fi colegii, prietenii, nivelul costurilor etc Poziţionarea în cadrul unor ratinguri efectuate de angajatori Sunt absolvent/? FSEGA şi am dorit să aprofundez cunoştinţele dobândite la nivel licenţă Teama de a încerca o locaţie/instituţie nouă Toţi colegii şi prietenii mei urmează studiile în această facultate Din comoditate şi familiaritate (sunt obişnuit/ă cu instituţia, colectivul didactiv, dotări, atmosferă, colegi...)

Medie 5.2333 33 4.3220 34 3.7627 12 3.45 5.8135 59 2.0169 49 2.6206 9 4.5689 66

Motivele alegerii FSEGA
7 6 5 4 3 2 1 0

Series1

Figura 13. Motivaţia alegerii unui masterat la FSEGA Motivele pentru care fiecare dintre cei intervievaţi au ales FSEGA pentru a-şi continua pregătirea şi la nivel masteral variază de la persoană la persoană, însă cele ce au primit scorurile cele mai mari sunt:  Sunt absolvent/ă FSEGA şi am dorit să aprofundez cunoştinţele dobândite la nivel licenţă, cu o medie de 5,81  Reputația instituției și programelor de studiu, cu o medie de 5,23.

45

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar

Calitatea dotărilor, administrativ,

personalului

didactic

şi

Apreciați cu note de la 1 la 10 următoarele aspecte care denotă percepția dvs. în legătură cu importanța următorilor factori, relativi la FSEGA (1 este varianta de notare cea mai scăzută, iar 10 varianta cea mai ridicată) (Consultaţi Anexa nr.4, pentru a observa ponderea răspunsurilor pe fiecare aspect în parte)
Opţiune Dotarea Facultăţii Site-ul facultăţii Biblioteca Reţele wireless Capacitatea de cazare Gradul de pregătire a cadrelor didactice în cadrul cursurilor/seminariilor Parteneriatele cu alte universităţi Obiectivitatea notării Calitatea infrastructurii Calitatea curriculei Competitivitatea cercetării ştiinţifice Nivelul resurselor financiare Relevanţa cursurilor vizavi de specializare Punerea în aplicare a teoriei O probabilitate mare de a obţine un loc de muncă în domeniu, la finalizarea studiilor Media 2.34328 4 3.13432 8 3.19403 4.97014 9 4.59701 5 3.29850 7 3.37313 4 3.94029 9 2.85074 6 3.26865 7 3.67164 2 2.49253 7 3.50746 3 5.58209 5.86567 2

Tabelul 6. Aprecierea dotărilor FSEGA

46

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar

7 6 5 4 3 2 1 0

Figura 14. Aprecierea dotărilor FSEGA Avem de a face cu o scală inversă, aşa cum reiese şi din rezultatele din Anexa nr.4, aşadar valorile cele mai mici sunt cele mai importante, în cazul nostru cele mai apreciate opţiuni fiind, în ordine: dotarea facultăţii, nivelul resurselor financiare şi calitatea infrastructurii. Iar “probabilitatea mare de a obţine un loc de muncă în domeniu, la finalizarea studiilor”, a fost variabila ce a obţinut cea mai mare medie, însă, după cum se poate observa în anexa nr. 4, 60% din răspunsuri au acordat scoruri sub 5, şi doar 40% peste 5, aşadar această opţiune tinde mai mult spre insatisfacţie. Exprimați-vă acordul în legătură cu următoarele afirmații referitoare la personalul administrativ al FSEGA
Acord Acord Indiferent Dezacord Total 7% 52% 24% 15% Dezacord Total 1%

Personalul administrativ al facultății/universității arată un interes sincer în a mă ajuta Personalul administrativ al facultății/universității îşi îndeplineşte angajamentele față de mine Informațiile furnizate de compartimentul administrativ al facultății/universității sunt exacte și corespunzătoare. Personalul administrativ al facultății/universității îmi oferă un serviciu prompt. Personalul administrativ al facultății/universității este întotdeauna dispus să mă ajute

11%

59%

26%

5%

0%

7%

67%

19%

6%

0%

3%

46%

34%

13%

3%

6%

40%

34%

15%

4%

Tabelul 7. Personalul administrativ FSEGA

47

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar

Personalul administrativ FSEGA
Personalul administrativ al f acultăţii este întotdeauna dispus să mă ajute Personalul administrativ al f acultăţii îmi of eră un serviciu prompt. Inf ormaţiile f urnizate de compartimentul administrativ al … Personalul administrativ al f acultăţii îşi îndeplineşte angajamentele … Personalul administrativ al f acultăţii arată un interes sincer în a mă ajuta 0 0.5 1 1.5 2.25 2.26 2.53 2 2.5 3 2.74 2.69

Figura 15. Personalul administrativ FSEGA După cum se poate observa mediile sunt relativ apropiate în ceea ce priveşte personalul administrativ al FSEGA, si după cum se poate observa din tabelul 7. mai bine de 80% dintre respondenţi sunt mulţumiţi de personalul administrativ al FSEGA

Exprimați-vă acordul în legătură cu următoarele afirmații referitoare la colectivul didactic din FSEGA cu care aţi avut contact pe parcursul studiilor masterale (consultaţi anexa nr.5)
Cadrele didactice încurajează studenţii să participe la cursuri.
Acord total Acord Nici-nici Dezacord Dezacord total

4.92% 11.48% 13.11%

16.39%

54.1%

Cadrele didactice permit studenţilor să pună întrebări.
Acord total Acord Nici-nici Dezacord

=> După cum se poate observa în graficul alăturat, în jur de 65% dintre respondenţi sunt de acord sau total de acord cu afirmaţia “cadrele didactice încurajează studenţii să participe la cursuri”, în timp de 16,35% sunt neutri, iar restul fie sunt în dezacord sau în dezacord total cu această afirmaţie.

1.64%

1.64%

=>
45.9% 50.82%

Din această reprezentare grafică, putem deduce că peste

48

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar 95% sunt total de acord sau de acord cu faptul că, cadrele didactice permit studenţilor să pună întrebări în cadrul cursurilor şi seminariilor, în timp ce doar 1,64% sunt în dezacord cu această afirmaţie, restul având o părere neutră.

Cadrele didactice sunt abordabile şi prietenoase.
Acord total Acord Nici-nici Dezacord

=> din acest grafic se observă că

3.28%

3.28%

26.23%

peste 70% din respondenţi susţin că personalul didactic din FSEGA este prietenos şi abordabil, 26,23% susţin o părere neutră, în timp ce restul sunt în dezacord cu această afirmaţie.

67.21%

Cadrele didactice arată respect studenţilor.
3.28% 1.64% 14.75% 14.75% Acord total Acord Nici-nici Dezacord Dezacord total

65.57%

=> din acest grafic se deduce că aproximativ 80% din respondenţi sunt de acord că personalul didactic arată respect studenţilor, 14,75% au o părere neutră, în timp ce aproximativ 4% sunt în dezacord sau dezacord total cu această afirmaţie.

Cadrele didactice oferă suport de curs folositor.
Acord total Acord Nici-nici Dezacord Dezacord total

3.28%

1.64%

16.39%

26.23%

=> Cu afirmaţia “Cadrele didactice
oferă suport de curs folositor”, aproximativ 69% dintre absolvenţi au
52.46%

49

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar fost de acord sau total de acord, 1,64% a fost în dezacord total, 3.28% au fost în dezacord, iar restu şi-au păstrat o părere neutră.

Cadrele didactice îi ajută pe studenţi prin furnizarea cursului tipărit.
3.28% 4.92% Acord total Acord Nici-nici Dezacord Dezacord total 21.31% 18.03%

=> După cum se poate observa,

aproximativ 74% dintre respondeţi sunt de acord sau total de acord cu faptul că studenţii sunt ajutaţi de cadrele didactice prin furnizarea cursului tipărit, în timp ce 18,03% sunt neutri, iar 1,92% sunt în dezacord cu această afirmaţie, restul de 3.28% fiind în dezacord total.

52.46%

Cadrele didactice au o bază largă de cunoştiinţe legate de subiectul de curs.
1.64% Acord total Acord Nici-nici Dezacord Dezacord total

=> Din graficul alăturat se observă că în ceea ce priveşte cunoştinţele cadrelor didactice legate de subiectul cursului opiniile sunt împărţite după cum urmează: 16,39% sunt total de acord, 59,02% sunt de acord, 21,31% sunt neutri, 1,64% sunt în dezacord cu acest lucru, iar restul de 1,64% sunt în dezacord total cu acest lucru.

1.64%

16.39%

21.31%

59.02%

Cadrele didactice menţin interesul studenţilor în timpul prelegerilor.
3.28% Acord total Acord Nici-nici Dezacord Dezacord total

4.92%

13.11%

31.15%

=> Din acest ultim grafic legat de personalul didactic, legat de premisa că personalul didactic menţine interesul studenţilor în timpul prelegerilor, majoritatea au preferat să fie neutri în legătură cu această afirmaţie, adică aproximativ 47,54%, doar 31,15% sunt de acord cu acest lucru, doar 3,28% sunt total de acord, iar în extrema cealaltă, 13,11% sunt în dezacord cu acest lucru şi

47.54%

50

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar 4,92% sunt total dezacord cu acest lucru.

Figurile 16 – 23. Personalul didactic FSEGA

Programele masterale: SPMK şi AATCS: Calitatea şi utilitatea curriculei, gradul de mulţumire al absolvenţilor, gradul de implicare al masteranzilor, aprecierea nivelului de cunoştinte dobândit, materii propuse pentru îmbunătăţirea percepţiei şi gradului de mulţumire: Răspundeţi la următoarele întrebări cu privire la specializarea ce o urmaţi:
Da Parţial Nu 26% 56% 18% 77% 16% 6%

La debutul ciclului de master aţi fost informat despre obiectivele specializării ? La începutul anului aţi fost informat cu privire la modul de examinare şi notare ? Sunteţi mulţumit(ă) de informaţiile cu privire la continuarea studiilor prin doctorat ? Studiile d-voastră de licenţă vă permit să urmaţi ciclul master fără probleme ? Materia studiată respectă programa disciplinelor din planul de învăţamânt ? Consideraţi oportună introducerea la master a disciplinelor opţionale ? Există o bună complementaritate în timp între cursuri, seminarii şi proiecte ? Există o bună complementaritate în conţinut între cursuri, seminarii şi proiecte ? Efortul de pregătire individuală este repartizat acceptabil în timpul semestului ? Biblioteca universităţii dispune de documentaţia necesară studiului individual ? În relaţia cu cadrele didactice de la ciclul de master folosiţi internetul şi e-mail-ul ? În pregătirea pentru studiile masterale vă bazaţi pe internet ? Sunteţi mulţumit(ă) de materialele puse la dispoziţie la seminarii şi proiecte ? Aţi dispus de suficient timp de studiu pentru a vă pregăti pentru studiile de master ? Masterul pe care l-aţi ales corespunde aşteptărilor dumneavoastră ?

15% 28% 57% 94% 6% 81% 19% 72% 25% 45% 52% 47% 50% 0% 0% 3% 3% 3%

50% 31% 19% 44% 48% 82% 18% 71% 29% 39% 56% 48% 45% 8% 0% 0% 5% 6%

23% 47% 31%

Tabelul 8. Aspecte legate de progamul masteral urmat După cum se poate observa din acest table centralizator de rezultate, părerile sunt împărţite, însă un aspect ce merită scos în evidenţă este gradul de nemulţumire cu privire la informarea despre urmarea studiilor la nivel doctoral a 57% dintre respondenţi. Un alt aspect destul de important este dacă masteratul corespunde aşteptărilor absolvenţilor, unde doar 23% dintre respondenţi au răspuns pozitiv, 47% au afirmat că programul masteral corespunde parţial aşteptărilor lor, iar 31% au răspuns negativ.

51

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar

52

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar Din punct de vedere al pregătirii de specialişti in AATCS/ SPMK, apreciaţi pe o scală de la 1 la 10 utilitatea prezenţei în curricula programului în care sunteţi înscris(ă) a următoarelor discipline (1=deloc util; 10= foarte util) ⇒ completaţi doar în dreptul disciplinelor pe care le-aţi studiat complet sau parţial

Pentru AATCS 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 Media 21% 5% 19% 16% 16% 2% 9% 5% 2% 5% 4,24 32% 18% 18% 16% 11% 2% 2% 0% 0% 0% 2,77 26% 23% 33% 12% 27% 27% 44% 20% 39% 23% 29% 22% 37% 28% 23% 30% 49% 24% 47% 23% 31% 12% 16% 5% 29% 17% 23% 36% 16% 9% 23% 16% 14% 14% 22% 2% 20% 5% 20% 16% 16% 12% 14% 14% 16% 2% 20% 3% 15% 15% 18% 21% 26% 17% 21% 13% 16% 9% 5% 4% 7% 9% 7% 0% 2% 0% 15% 18% 5% 8% 2% 2% 2% 2% 0% 2% 0% 5% 2% 3% 4% 5% 2% 0% 0% 0% 2% 0% 2% 0% 0% 9% 0% 0% 8% 8% 0% 0% 2% 5% 0% 0% 2% 2% 5% 0% 5% 0% 2% 2% 2% 0% 2% 0% 0% 2% 0% 0% 0% 2% 0% 5% 2% 0% 2% 0% 0% 3% 0% 0% 0% 3% 0% 5% 2% 0% 2% 0% 0% 0% 3,19 3,00 3,16 2,41 2,58 2,80 2,26 3,37 2,20 2,24 3,24 4,27 2,93 2,50

Analiză economică Comportamentul consumatorului şi strategia de marketing Comunicare interculturală în afaceri Contabilitate în activitatea turistică Evaluarea resurselor în turism Limba modernă în afaceri Management hotelier Managementul strategic al resurselor umane Marketing strategic Prospectare şi amenajare turistică Comunicare în afaceri (limba străină ) Destinaţii turistice naţionale şi internaţionale Economia turismului sustenabil Managementul lanţului logistic Managementul proiectelor de investiţii Marketingul direct şi comunicarea promoţională Marketingul locurilor Marketingul unităţilor de cazare şi primire turistică Negocierea afacerilor Practică---Studiu în Administrarea Afacerilor în Turism, Comerţ şi Servicii Sisteme de asigurare a calităţii Strategii şi politici în comerţul intern

44% 23% 26% 3% 0% 3% 0% 0% 0% 3% 2,21 49% 22% 17% 7% 0% 2% 0% 0% 0% 2% 2,15 28% 24% 10% 17% 7% 3% 3% 0% 0% 7% 3,32 51% 18% 11% 4% 7% 0% 2% 0% 2% 4% 2,55 19% 12% 17% 19% 14% 12% 5% 0% 0% 2% 3,76 21% 18% 14% 11% 7% 11% 11% 0% 0% 7% 4,00

Tabelul 9. Conţinutul curriculei specializării AATCS

În funcţie de percepţia, afinitatea şi opinia fiecărui absolvent, fiecare materie în parte a fost găsită ca fiind mai mult sau mai puţin utilă în curricula specializării.

53

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar

Pentru SPMK 6 5 4 3 2 1 Media 6% 0% 0% 0% 0% 0% 1,80 6% 6% 0% 0% 6% 0% 3,00 11% 11% 0% 0% 7% 0% 13% 0% 0% 6% 0% 0% 12% 0% 13% 0% 0% 9% 0% 0% 0% 7% 13% 0% 6% 0% 7% 0% 0% 0% 0% 6% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 12% 0% 0% 6% 6% 0% 0% 0% 0% 6% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 6% 0% 0% 6% 0% 7% 0% 0% 0% 0% 0% 6% 0% 0% 0% 0% 0% 6% 6% 9% 0% 0% 0% 7% 0% 3,24 2,29 2,71 2,14 2,06 2,20 3,88 4,13 3,00 2,13 3,13 3,07 3,50 2,50 2,87 3,35 2,53 3,89

10 9 8 7 Analiza multidimensională a datelor 63% 19% 6% 6% Comportamentul consumatorului şi 33% 17% 22% 11% strategia de marketing Comunicare interculturală în afaceri 33% 22% 11% 6% Limba modernă în afaceri 44% 22% 17% 11% Marketing internaţional 20% 27% 33% 13% Marketing on-line 60% 7% 13% 7% Marketing strategic 61% 6% 17% 11% Marketing inovării şi produselor noi 38% 19% 38% 6% Strategii de afaceri 24% 6% 29% 12% Strategii de marketing financiar 25% 6% 13% 25% Cercetări calitative de marketing 45% 18% 18% 0% Comunicare în afaceri (limba 50% 19% 25% 0% straină) Designul produselor 38% 6% 13% 31% Marketing intern 40% 0% 20% 27% Marketing relaţional 27% 20% 13% 13% Marketingul direct şi comunicarea 29% 29% 12% 29% promoţională Negocierea afacerilor 25% 31% 6% 19% Practică Marketing 39% 0% 22% 11% Publicitate 44% 19% 13% 19% Strategii de agromarketing 20% 20% 20% 20%

19% 0% 17% 0% 0% 0% 0% 10%

0% 0% 0% 0% 6% 0% 6% 0% 0% 0% 0% 10%

Tabelul 10. Conţinutul curriculei specializării SPMK În funcţie de percepţia, afinitatea şi opinia fiecărui absolvent, fiecare materie în parte a fost găsită ca fiind mai mult sau mai puţin utilă în curricula specializării.

Dacă ar fi să sugeraţi introducerea unei/unor materii în curricula specializării dumneavoastră, care ar fi aceea/acelea? Printre sugestii s-au numărat:  Change management,  Turism internaţional  Managementul evenimentelor  Social media  Practica in hoteluri şi societăţi de turism  Planificare media  Practica la mai multe firme din diferite domenii. De exemplu la AATCS sar putea face practica intr-un hotel, intr-o agentie de turism, intr-o firma de logistica, intr-una de comert (lanturi de magazine: Metro, Selgros...etc).  Marketing politic  Mai multe materii practice  Mai multe programe statistice de analiza a datelor 54

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar Apreciați cu note de la 1 la 10 implicarea dvs. față de tematica cursurilor studiate. (1 este varianta de notare cea mai scăzută, iar 10 varianta cea mai ridicată)
10 9 8 7 6 5 Participarea la cursuri 12% 15% 15% 19% 7% 7% Participarea la seminarii 21% 28% 10% 10% 9% 3% Implicarea în discuţii/ dezbateri în 12% 17% 14% 22% 10% 5% cadrul cursurilor/seminariilor Urmărirea bibliografiei propuse 3% 12% 14% 17% 14% 15% Aprofundarea subiectelor studiate 2% 12% 26% 14% 9% 9% Apelarea la cadrul didactic pentru 3% 7% 12% 19% 5% 7% nelămuriri în timpul orelor de consultaţii Realizarea de lucrări ştiinţifice 7% 8% 20% 8% 7% 2% pornind de la materiile studiate Participarea la olimpiade/ 7% 2% 0% 0% 0% 4% concursuri academice cu lucrări inspirate din materiile studiate 4 3 2 1 Media 10% 7% 3% 5% 4,5 5% 5% 9% 0% 3,72 7% 8% 5% 0% 4,22 8% 12% 3% 2% 5,03 10% 9% 5% 5% 5 10% 9% 7% 21% 6,16

2% 8% 10% 27% 6,13 2% 5% 4% 77% 9,03

Tabelul 11. Gradul de implicare al masteranzilor Datorită scalei descendente şi codificării avem de-a face cu o scală inversă, aşadar mediile cele mai mari sunt cu aprecierile cele mai puţin positive. Aşadar participarea la seminarii este variabila cu cele mai bune aprecieri şi cu cea mai mare implicare din partea studenţilor, în timp ce participarea la olimpiade este cea mai puţin cunoscută de către studenţi, având o proporţie de neimplicare de 77%. Exprimaţi-vă gradul de mulţumire per ansamblu cu privire la masteratul ce l-aţi urmat:
Exprimaţi-vă gradul de mulţumire per ansamblu cu privire la masteratul ce laţi urmat:
3.64% 3.64% 7.27% Foarte multumit Multumit Neutru Nemultumit Foarte nemultumit Extrem de nemultumit

23.64%

47.27%

14.55%

Figura 24. Gradul de mulţumire asupra masteratului urmat Numai 7,27% dintre absolvenţi sunt foarte mulţumiţi de masteratul urmat, 47,27% au declarat că sunt mulţumiţi de programul masteral, 23,64% se pronunţă ca 55

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar fiind nemulţumiţi, 7,3% sunt foarte sau extrem de mulţumiţi, iar restul, adica 14,55% au o părere neutră în ceea ce priveşte masteratul urmat. Ați recomanda altor persoane programele de studiu masteral din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor?

Aţi recomanda altor persoane programele de studiu masteral din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor?
Da Nu Nu stiu

33.93%

46.43%

19.64%

Figura 25. Aţi recomanda programele masterale din FSEGA? După cum reiese din acest grafic, 33,93% dintre respondenţi ar recomanda programul masteral ce l-au urmat, 19,64% nu l-ar recomanda, în timp ce 46,43% nu ştiu dacă ar recomanda programul masteral ce l-au urmat în cadrul FSEGA.

56

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar Din punctul de vedere al calităţii enumeraţi punctele TARI, respectiv punctele SLABE ale programului de masterat pe care urmează să îl absolviţi: PUNCTE TARI Program lejer PUNCTE SLABE Orarul este complet inadecvat pentru persoanele peste 22 de ani, când majoritatea îşi caută un loc de muncă sau deja au un loc de muncă Aprofundarea cunoştinţelor de la nivel Prea mulţi absolvenţi licenţă Posibilitatea de a lucra în paralel Inserţie slabă pe piaţa muncii Profesori pregătiţi/ pregătirea cadrelor Uşurinţa obţinerii notelor didactice Infrastructura şi condiţiile fizice foarte Bibliografie insuficientă bune Renumele facultăţii Prea puţine dezbateri/ studii de caz Majoritatea profesorilor sunt deschişi Unii profesori nu ştiu să îşi prezinte către studenţi materia ca să fie interesantă Practica din ultimul semestru al Lipsa stagiilor de practică / prea multă masteratului teorie/ Exisăa mult prea puţină activitate practică pentru studenţi Profesori deschişi la comunicare Se întâmplă de foarte multe ori să se amâne cursurile sau unii profesori să întârzie la cursuri Studenţi dornici să înveţe, spre deosebire Facultatea nu asigură un stagiu de de alte facultăţi practică mai aprofundată şi folositoare pe viitor Noi informaţii cu privire la piaţa turistică Partea teoretică nu prea coincide cu din România practica din realitate Cunoştinţe noi Lipsa flexibilităţii pentru a se adapta la nevoile de moment ale pieţei Obţinerea brevetului de turism Abordarea lui "despre ce e vorba" în detriment la "CUM să faci" Varietatea materiilor studiate Mai este mult de lucru la comunicarea online cu studenţii Disponibilitatea suportului de curs Indiferenţa profesorilor Aprofundarea cunoştinţelor în turism Cursuri pe care probabil nu le vom utiliza Tabelul 12. Puncte tari şi puncte slabe ale masteratelor din FSEGA

57

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar Din punct de vedere al inserţiei pe piaţa muncii, cum evaluaţi utilitatea programului de masterat în AATCS/SPMK?
"Din punct de vedere al inserţiei pe piaţa muncii, cum evaluaţi utilitatea programului de masterat în AATCS/SPMK?
Ridicata Nici-nici Scazuta Foarte scazuta 21.43%

8.93%

32.14%

37.5%

Figura 26. Gradul de utilitate al masteratului vs. inserţia pe piaţa muncii După cum se poate observa atât din graficul, cât şi din tabelul de mai sus nici un respondent nu a găsit foarte ridicat gradul de utilitate al programului masteral în ceea ce priveşte inserţia pe piaţa muncii, pe de alta parte însă 21,43% dintre respondenţi găsesc ridicată utilitatea masterului, 37,5% sunt neutri, iar la extrema cealaltă 32,14% găsesc utilitatea programului masteral din perspectiva inserţiei pe piaţa muncii scăzută, iar 8,93% o găsesc foarte scăzută. În ce măsură aţi utilizat sau credeţi că veţi utiliza la locul de muncă cunoşțiinţele și abilităţile acumulate pe parcursul studiilor de masterat?
În ce măsură aţi utilizat sau credeţi că veţi utiliza la locul de muncă cunoştinţele şi abilităţile acumulate pe parcursul studiilor de masterat?
1.79% In mica masura Suficient In mare masura In foarte mare masura

=> din graficul alăturat reiese faptul că absolvenţii consideră că informaţiile şi cunoştinţele dobândite pe parcursul studiilor de masterat ii vor ajuta la locul de muncă: în foarte mare măsură (1,79%), în mare măsură (8,93%), în măsură suficientă (57,14%) şi în măsură mică (32,14%)

8.93%

32.14%

57.14%

58

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar Figura 27. Utilitatea cunoştinţelor la locul de muncă APRECIERI DESPRE RESPONDENŢI LA SFÂRŞITUL MASTERALE ŞI PERSPECTIVELE LOR VIITOARE: STUDIILOR

Cum evaluaţi propriul nivel de competenţă (cunoştinţe şi deprinderi) la momentul absolvirii?

Cum evaluaţi propriul nivel de competenţă (cunoştinţe şi deprinderi) la momentul absolvirii?
1.82% 7.27% Scazut Mediu Inalt Foarte inalt

30.91%

=> La finalul studiilor masterale, absolvenţii îşi apreciază propriul nivel de competenţă ca fiind: scăzut (7,27%), mediu (60%), înalt (30,91%) şi foarte înalt (1,82%).

60.0%

Figura 28. Nivelul competenţelor la finalul masterului Privind înapoi în timp, dacă aţi putea să alegeţi din nou, pentru care din următoarele variante aţi opta?
Acelaşi traseu de studii Aceeaşi instituţie de educaţie superioară? Acelaşi nivel de educaţie academică? Un nivel inferior de educaţie academică? Să nu studiaţi deloc 50.91% 18.18% 27.27% 1.82% 1.82%

Tabelul 13. Perspectiva reluării deciziei de a studia Aşa cum se observă în tabelul de mai sus, dacă ar fi să reia decizia, 50,91% dintre absolvenţi ar opta pentru acelaşi traseu de studii, 18,18% ar opta pentru aceeaşi instituţie de învăţământ superior, 27,27% ar opta pentru acelaşi nivel de educaţie, însă nu în această instituţie, 1,82% ar opta pentru un nivel inferior de educaţie academică şi 1.82% ar alege să nu studieze într-o unitate de învăţământ superior.

59

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar

Care sunt planurile dumneavoastră de viitor?

Care sunt planurile dumneavoastră de viitor ?
Continuarea studiilor cu urmatorul ciclu (alt Masterat, Doctorat) Cautarea unui loc de munca şi renunţarea la continuarea studiilor Cautarea unui loc de munca concomitent cu opţiunea continuarii studiilor.

9.26%

24.07%

66.67%

Figura 29. Planurile de viitor ale respondenţilor

Din analiza acestui grafic reies următoarele informaţii: 9,26% din respondenţi aleg să îşi continue studiile fie cu un alt masterat, fie cu un doctorat, 66,67% aleg să renunţe la continuarea studiilor şi să îşi caute un loc de muncă, în timp ce 24,07% dintre respondenţi doresc să îşi caute un loc de muncă concomitant cu opţiunea continuării studiilor.

60

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar

Pe parcursul studiilor masterale aţi activat pe piaţa muncii?

Pe parcursul studiilor masterale aţi activat pe piaţa muncii?
Nu, m-am focusat pe studiu Da, doar o parte din timpul anilor de master Da, am lucrat pe tot parcursul studiilor masterale 34.55% 32.73%

32.73%

Figura 30. Pe parcursul studiilor masterale, aţi activat pe piaţa muncii?

Observând figura 30, putem observa că 32,73% dintre absolvenţi nu au activat pe piaţa muncii pe parcursul studiilor masterale şi s-au focusat pe studiu, 32,73% din respondenţi au activat pe piaţa muncii o parte din timpul studiilor masterale, iar 34,55% au avut un loc de muncă pe tot parcursul desfăşurării studiilor masterale. Pe parcursul studiilor masterale aţi ocupat un loc?
Cu taxă Bugetat 73.21% 26.79%

Tabelul 14. Buget vs taxă

61

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar Dintre cei ce au răspuns chestionarului 73,21% au ocupat un loc cu taxă, în timp ce restul de 26,79% au ocupat un loc bugetat pe parcursul studiilor masterale.

CARACTERISTICI SOCIO-DEMOGRAFICE ALE PERSOANELOR ANCHETATE Sexul dumneavoastră

Sexul dumneavoastră
Masculin Feminin

18.52%

=> 81,48% dintre respondenţi sunt de sex feminin, iar 18,52% de sex masculin.

81.48%

Figura 31. Sexul

Statutul dumneavoastră actual

Care este statutul dumneavoastră actual
1.85% 3.7% Angajat pe o perioada nedeterminata Angajat pe o perioada determinata Lucrez la negru Neangajat Somer Altele 42.59%

44.44%

3.7% 3.7%

Figura 32. Statutul dumneavoastră profesional actual

62

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar

Din acest grafic se deduce faptul că, actualmente, 42.59% dintre respondenţi sunt angajaţi pe o perioadă nedeterminată, 3,7% sunt angajaţi pe o perioadă determinată, 3,7% lucrează la negru, 44,44% sunt neangajaţi, 3,7% sunt încadraţi ca fiind şomeri, iar 1.85% ocupă alt statut profesional. ANALIZE ÎNCRUCIŞATE Exprimaţi-vă gradul de mulţumire per ansamblu cu privire la masteratul ce l-aţi urmat: * Aţi recomanda altor persoane programele de studiu masteral din cadrul Facultăţii de Ştiinte Economice şi Gestiunea Afacerilor?
Aţi recomanda altor persoane programele de studiu masteral din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor? Da Exprimaţi-vă gradul de mulţumire per ansamblu cu privire la masteratul ce l-aţi urmat: Foarte multumit Multumit Neutru Nemultumit Foarte nemultumit Extrem de nemultumit Total 4 14 0 1 0 0 19 Asymp. Std. Error(a) Nu 0 1 1 8 0 1 11 Nu stiu 0 11 7 4 2 1 25 Total 4 26 8 13 2 2 55

Nominal cu Nominal Interval cu Interval Ordinal cu Ordinal

Phi Cramer's V Pearson's R Spearman Correlation

Valoare .836 .591 .380 .399 55

Approx. T(b)

Approx. Sig. .000 .000 .004(c) .003(c)

.099 .116

2.989 3.172

Numărul cazurilor valide

Tabelul 15. Gradul de satisfacţie vs recomandarea programelor masterale Analizând rezultatele testelor statistice putem deduce faptul că între aceste două variabile există o legătură de intensitate mică conform testelor Phi (hi pătrat) şi Cramer, dar a reieşit o legătură de intensitate mai mare între aceste două variabile, conform testelor Spearman şi Pearson.

63

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar

Figura 33. Gradul de satisfacţie vs recomandarea programelor masterale Exprimaţi-vă gradul de mulţumire per ansamblu cu privire la masteratul ce l-aţi urmat: * Pe parcursul studiilor masterale aţi activat pe piaţa muncii?

Exprimaţi-vă gradul de mulţumire per ansamblu cu privire la masteratul ce l-aţi urmat:

Foarte multumit Multumit Neutru Nemultumit Foarte nemultumit Extrem de nemultumit

Total Testul HI Pătrat

Pe parcursul studiilor masterale aţi activat pe piaţa muncii? Da, am Da, doar o lucrat pe tot Nu, m-am parte din parcursul focusat pe timpul anilor studiilor studiu de master masterale 2 0 2 11 9 5 2 3 3 3 4 6 0 1 1 0 0 2 18 17 19

Total 4 25 8 13 2 2 54

Între aceste două variabile: Grade de Asymp. Sig. Valoare libertate (2-sided) gradul de Pearson Chi-Square 10.317(a) 10 .413 mulţumire asupra Raţia 12.855 10 .232 programului Asociere linie cu linie 5.416 1 .020 masteral şi activismul masteranzilor pe piaţa muncii pe parcursul studiilor conform testului hi pătrat reiese ca nu există este legătură. Tabelul 16. Gradul deBar Chart mulţumire asupra programului masteral vs activismul masteranzilor pe piaţa muncii pe parcursul studiilor
20

15

Count

33.96%
10

15.09% 9.43% 7.55% 7.55% 3.77% 1.89%
0 Foarte multumit Multumit Neutru Nemultumit Foarte nemultumit Extrem de nemultumit

Care sunt planurile dumneavoastră de viitor? Continuarea studiilor cu urmatorul ciclu (alt Masterat, Doctorat) Cautarea unui loc de munca ?i renun?area la continuarea studiilor Cautarea unui loc de munca concomitent cu op?iunea continuarii studiilor.

5

5.66% 3.77%

5.66% 1.89% 1.89% 1.89%

Exprimaţi-vă gradul de mulţum per ansam ire blu cu privire la masteratul ce l-aţi urm at:

64

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar

Figura 34. Gradul de mulţumire asupra programului masteral vs activismul masteranzilor pe piaţa muncii pe parcursul studiilor Exprimaţi-vă gradul de mulţumire per ansamblu cu privire la masteratul ce l-aţi urmat: * Masterul pe care l-aţi ales corespunde aşteptărilor dumneavoastră ?
Masterul pe care l-aţi ales corespunde aşteptărilor dumneavoastră ? Da Exprimaţi-vă gradul de mulţumire per ansamblu cu privire la masteratul ce l-aţi urmat: Foarte multumit Multumit Neutru Nemultumit Foarte nemultumit Extrem de nemultumit Total Testul Hi Pătrat Grade de libertate 10 10 1 Asymp. Sig. (2-sided) .000 .000 .000 4 8 0 0 0 0 12 Partial 0 16 4 5 0 0 25 Nu 0 2 4 8 2 2 18 Total 4 26 8 13 2 2 55

Valoare Pearson Chi-Square Raţia Asociere linie cu linie 38.754(a) 43.104 25.740

corelând aceste două variabile, gradul de satisfacţie asupra masteratului cu măsura în care acesta corespunde aşteptărilor respondenţilor,
=>

putem observa conform testului hi pătrat că între
Value Nominal cu Nominal Coeficientul de contingenţă .643 Appro x. Sig. .000

cele două există o legătură de intensitate medie.

Tabelul 17. Gradul de mulţumire asupra programului masteral vs Masteratul corespunde Bar Chart aşteptărilor dumneavoastră
20

15

Masterul pe care l-aţi ales corespunde aşteptărilor dumneavoastră ? Da Partial Nu 29.09% 14.55% 14.55% 9.09% 7.27% 7.27% 3.64% 3.64% 3.64%

Count

10

5

7.27%

0 Foarte multumit Multumit Neutru Nemultumit Foarte nem ultum it Extrem de nemultumit

Exprimaţi-vă gradul de mulţumire per ansamblu cu privire la m asteratul ce l-aţi urm at:

65

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar

Figura 35. Gradul de mulţumire asupra programului masteral vs Masteratul corespunde aşteptărilor dumneavoastră Exprimaţi-vă gradul de mulţumire per ansamblu cu privire la masteratul ce l-aţi urmat: * Sexul dumneavoastră
Testul Hi Pătrat Grade de libertate 5 5 1 Asymp. Sig. (2sided) .213 .189 .983 =>după

Pearson Chi-Square Raţia Asociere linie cu linie

Valoare 7.098(a) 7.449 .000

cum se poate observa între aceste două variabile: gradul de mulţumire şi sexul respondenţilor, conform testului hi pătrat nu există legătură

Tabelul 18. Gradul de mulţumire asupra programului masteral vs sex

Exprimaţi-vă gradul de mulţumire per ansamblu cu privire la masteratul ce l-aţi urmat: * O probabilitate mare de a obţine un loc de muncă în domeniu la finalizarea studiilor
Testul Hi Pătrat

Valoa re Nominal cu Nominal Coeficientul de contingenţă .733

Approx . Sig. .034

=> după cum reiese din acest test între variabilele grad de satisfacţie şi probabilitatea de a obţine un loc de muncă în domeniu la finalizarea

studiilor nu există legătură. Tabelul 19. Gradul de mulţumire asupra programului masteral vs probabilitatea obţinerii unui loc de muncă în domeniu

Exprimaţi-vă gradul de mulţumire per ansamblu cu privire la masteratul ce l-aţi urmat: * În cadrul programului de masterat în AATCS/ SPMK, aţi ocupat un loc bugetat/ cu taxă?
Testul Hi Pătrat

Valoa re Nominal cu Nominal Coeficient de contingenţă .225

Approx . Sig. .720

=> aparent nici între variabilele grad de mulţumire şi locul bugetat sau cu taxă ocupat în cadrul programului masteral nu

există legătură

66

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar

Tabelul 20. Gradul de mulţumire asupra programului masteral vs loc bugetat/ cu taxă

CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Prezentul studiu a urmărit obţinerea unor informaţii relative la comportamentul şi atitudinile absolvenţior la experienţă educaţională postuniversitară. Pe parcursul desfăşurării lui, au fost culese date privind satisfacţia absolvenţilor din două specializări ale FSEGA, şi anume AATCS şi SPMK, asupra elementelor care influenţează experienţa educaţională, dar şi informaţii care le descriu motivaţiile şi comportamentul în mediul universitar. Am început studiul prin a investiga ce înţeleg absolvenţii printr-o instituţie de învăţământ bună, şi anume cu ce asociază o facultate bună, si un prim rezultat foarte înteresant şi neaşteptat a fost să aflăm că pentru majoritatea respondenţilor, o facultate bună înseamnă, cu media cea mai mare, 4,14, pare să fie “o facultate la care se obţin usor note de trecere”. Următorul element ce am dorit să îl investigăm a fost să descoperim din lista de asocieri cu o facultate bună, cu care dintre acestea asociază absolvenţii FSEGA, iar rezultatele arată că, în ordinea procentelor majoritare FSEGA a fost asociată cu:  O facultate cu tradiţie  O facultate la care se obţin uşor note de trecere la examene  O facultate la care studenţii sunt bine pregătiţi teoretic  O facultate acreditată. Pe de altă parte, însă, nici un respondent nu a considerat FSEGA ca fiind o facultate ce pregăteşte absolvenţi competitivi pe piaţa muncii sau o facultate ce pregăteşte buni profesionişti. Am continuat studiul cu anchetarea percepţiei asupra finalităţii studiilor masterale, şi un rezultat interesant a fost că cea mai importantă caracteristică percepută de respondenţi în legătură cu scopurile şi finalitatea studiilor masterale este cea legată de “stimularea dezvoltării personale”, cu o medie a răspunsurilor de 1,67, urmată de cea legată de “formarea sau consolidarea competenţelor profesionale într-un domeniu specializat”, cu o medie de 1,48, şi ultima caracteristică legată de “oferirea studenţilor de cunoştinţe şi competenţe de care au nevoie pentru a avea succes pe piaţa muncii”, cu o medie de 1,41. O propunere ce reieasă încă din primele rezultate ale studiului ar fi că 100% din respondenţi sunt de acord sau total de acord că FSEGA ar trebui să creeze parteneriate solide cu firme locale pentru promovarea tinerilor absolvenţi. 62% sunt total de acord că programele de studiu masteral ar trebui să se adapteze mai mult la nevoile pieţei de muncă, iar 34% sunt de acord cu această afirmaţie. Întrebaţi de motivele pentru care fiecare dintre cei intervievaţi au ales FSEGA pentru a-şi continua pregătirea şi la nivel masteral variază de la persoană la persoană, însă cele ce au primit scorurile cele mai mari sunt:

67

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar  Sunt absolvent/ă FSEGA şi am dorit să aprofundez cunoştinţele dobândite la nivel licenţă, cu o medie de 5,81  Reputația instituției și programelor de studiu, cu o medie de 5,23. Încercând să conturăm o imagine cât mai fidelă a experienţei de studiu, am căutat să identificăm elementele care definesc această dimensiune, astfel am studiat în funcţie de câteva elemente ce se regăsesc şi în literatura de specialitate ca fiind variabile de analiză a experienţei educaţionale, şi anume: analiza în funcţie de dotările fizice ale instituţiei, personalul administrativ şi cel didactic, calitatea curriculei şi utilitatea materiilor, perspective viitoare, posibilitatea reluării deciziei de studiu…etc. În ceea ce priveşte personalul administrativ al FSEGA, mai bine de 80% dintre respondenţi sunt mulţumiţi de personalul administrativ al FSEGA . În legătură cu personalul didactic s-au desprins următoarele concluzii:  65% dintre respondenţi sunt de acord sau total de acord cu afirmaţia “cadrele didactice încurajează studenţii să participe la cursuri”, în timp de 16,35% sunt neutri, iar restul fie sunt în dezacord sau în dezacord total cu această afirmaţie.  peste 95% sunt total de acord sau de acord cu faptul că, cadrele didactice permit studenţilor să pună întrebări în cadrul cursurilor şi seminariilor, în timp ce doar 1,64% sunt în dezacord cu această afirmaţie, restul având o părere neutră.  peste 70% din respondenţi susţin că personalul didactic din FSEGA este prietenos şi abordabil, 26,23% susţin o părere neutră, în timp ce restul sunt în dezacord cu această afirmaţie.  aproximativ 80% din respondenţi sunt de acord că personalul didactic arată respect studenţilor, 14,75% au o părere neutră, în timp ce aproximativ 4% sunt în dezacord sau dezacord total cu această afirmaţie.  cu afirmaţia “Cadrele didactice oferă suport de curs folositor”, aproximativ 69% dintre absolvenţi au fost de acord sau total de acord, 1,64% a fost în dezacord total, 3.28% au fost în dezacord, iar restu şi-au păstrat o părere neutră.  aproximativ 74% dintre respondeţi sunt de acord sau total de acord cu faptul că studenţii sunt ajutaţi de cadrele didactice prin furnizarea cursului tipărit, în timp ce 18,03% sunt neutri, iar 1,92% sunt în dezacord cu această afirmaţie, restul de 3.28% fiind în dezacord total.  în ceea ce priveşte cunoştinţele cadrelor didactice legate de subiectul cursului opiniile sunt împărţite după cum urmează: 16,39% sunt total de acord, 59,02% sunt de acord, 21,31% sunt neutri, 1,64% sunt în dezacord cu acest lucru, iar restul de 1,64% sunt în dezacord total cu acest lucru.  legat de premisa că personalul didactic menţine interesul studenţilor în timpul prelegerilor, majoritatea au preferat să fie neutri în legătură cu această afirmaţie, adică aproximativ 47,54%, doar 31,15% sunt de acord cu acest lucru, doar 3,28% sunt total de acord, iar în extrema cealaltă, 13,11% sunt în dezacord cu acest lucru şi 4,92% sunt total dezacord cu acest lucru Întrebaţi de diversele aspecte ale masteratului şi evetualele oportunităşi la finalizarea studiilor, un rezultat important de luat în vedere şi o posibilă propunere pentru viitor ar fi acela legat de gradul de nemulţumire cu privire la informarea despre urmarea studiilor la nivel doctoral a 57% dintre respondenţi. 68

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar Un alt rezultat destul de important este acela dacă masteratul corespunde aşteptărilor absolvenţilor, unde doar 23% dintre respondenţi au răspuns pozitiv, 47% au afirmat că programul masteral corespunde parţial aşteptărilor lor, iar 31% au răspuns negativ. Puşi în postura de a aprecia cu note de la 1 la 10 utilitatea fiecărei materii în curricula programului, rezultatele au variat în funcţie de percepţia, afinitatea şi opinia fiecărui absolvent, astfel fiecare materie în parte a fost găsită ca fiind mai mult sau mai puţin utilă în curricula specializării. În ceea ce priveşte preferinţa masteranzilor pentru alte materii ce nu se află în curricula specializării aceştia au fost rugaţi să propună materii ce ar trebui / ar fi dorite în curricula specializării AATCS, respectiv SPMK, iar printre propuneri se numără şi:  Change management,  Turism internaţional  Managementul evenimentelor  Social media  Practica in hoteluri şi societăţi de turism  Planificare media  Practica la mai multe firme din diferite domenii. De exemplu la AATCS sar putea face practica intr-un hotel, intr-o agentie de turism, intr-o firma de logistica, intr-una de comert (lanturi de magazine: Metro, Selgros...etc).  Marketing politic  Mai multe materii practice  Mai multe programe statistice de analiza a datelor. În ceea ce priveşte implicarea masteranţilor în tematica specializării urmate, participarea la seminarii este variabila cu cele mai bune aprecieri şi cu cea mai mare implicare din partea studenţilor, în timp ce participarea la olimpiade este cea mai puţin cunoscută de către studenţi, având o proporţie de neimplicare de 77%. Am dorit de asemenea, să vedem gradul de mulţumire per ansamblu al masteranzilor asupra specializării urmate, iar rezultatele studiului arată că numai 7,27% dintre absolvenţi sunt foarte mulţumiţi de masteratul urmat, 47,27% au declarat că sunt mulţumiţi de programul masteral, 23,64% se pronunţă ca fiind nemulţumiţi, 7,3% sunt foarte sau extrem de mulţumiţi, iar restul, adica 14,55% au o părere neutră în ceea ce priveşte masteratul urmat. Întrebaţi dacă ar recomanda masteratul şi altor persoane, studiul arată că 33,93% dintre respondenţi ar recomanda programul masteral ce lau urmat, 19,64% nu l-ar recomanda, în timp ce 46,43% nu ştiu dacă ar recomanda programul masteral ce l-au urmat în cadrul FSEGA. Respondenţilor le-au fost adresate de asemenea întrebări legate de percepţia lor asupra utilităţii programelor masterale în ceea ce priveşte inserţia pe piaţa muncii, iar rezultatele studiului arată că nici un respondent nu a găsit foarte ridicat gradul de utilitate al programului masteral în ceea ce priveşte inserţia pe piaţa muncii, pe de alta parte însă 21,43% dintre respondenţi găsesc ridicată utilitatea masterului, 37,5% sunt neutri, iar la extrema cealaltă 32,14% găsesc utilitatea programului masteral din perspectiva inser inserţiei pe piaţa muncii scăzută, iar 8,93% o găsesc foarte scăzută.

69

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar În aceeaşi temă, un alt rezultat ce merită amintit este că absolvenţii consideră că informaţiile şi cunoştinţele dobândite pe parcursul studiilor de masterat ii vor ajuta la locul de muncă: în foarte mare măsură (1,79%), în mare măsură (8,93%), în măsură suficientă (57,14%) şi în măsură mică (32,14%). O altă concluzie a studiului a fost că 32,73% dintre absolvenţi nu au activat pe piaţa muncii pe parcursul studiilor masterale şi s-au focusat pe studiu, 32,73% din respondenţi au activat pe piaţa muncii o parte din timpul studiilor masterale, iar 34,55% au avut un loc de muncă pe tot parcursul desfăşurării studiilor masterale. Studiul relevă şi faptul că, actualmente, 42.59% dintre respondenţi sunt angajaţi pe o perioadă nedeterminată, 3,7% sunt angajaţi pe o perioadă determinată, 3,7% lucrează la negru, 44,44% sunt neangajaţi, 3,7% sunt încadraţi ca fiind şomeri, iar 1.85% ocupă alt statut profesional. Într-o altă ordine de idei, masteranzii au fost rugaţi să îşi aprecieze propriul nivel de competenţă (cunoştinţe şi deprinderi) la finalul studiilor masterale, astfel că la finalul studiilor masterale, absolvenţii îşi apreciază propriul nivel de competenţă ca fiind: scăzut (7,27%), mediu (60%), înalt (30,91%) şi foarte înalt (1,82%). Puşi în ipostaza reluării deciziei, 50,91% dintre absolvenţi ar opta pentru acelaşi traseu de studii, 18,18% ar opta pentru aceeaşi instituţie de învăţământ superior, 27,27% ar opta pentru acelaşi nivel de educaţie, însă nu în această instituţie, 1,82% ar opta pentru un nivel inferior de educaţie academică şi 1.82% ar alege să nu studieze într-o unitate de învăţământ superior. În ceea ce priveşte planurile lor de viitor, rezultatele studiului se prezintă astfel: 9,26% din respondenţi aleg să îşi continue studiile fie cu un alt masterat, fie cu un doctorat, 66,67% aleg să renunţe la continuarea studiilor şi să îşi caute un loc de muncă, în timp ce 24,07% dintre respondenţi doresc să îşi caute un loc de muncă concomitant cu opţiunea continuării studiilor. Fiind vorba de o cercetare ce vizează aflarea gradului de mulţumire, la prelucrările încrucişate am ales să analizăm gradul de mulţumire în corelaţie cu diverse alte variabile, între acestea existând sau nu legături, după cum urmează:  Între aceste două variabile: gradul de mulţumire asupra programului masteral şi activismul masteranzilor pe piaţa muncii pe parcursul studiilor conform testului hi pătrat reiese ca nu există este legătură.  Exprimaţi-vă gradul de mulţumire per ansamblu cu privire la masteratul ce l-aţi urmat: * Aţi recomanda altor persoane programele de studiu masteral din cadrul Facultăţii de Ştiinte Economice şi Gestiunea Afacerilor? --- analizând rezultatele testelor statistice putem deduce faptul că între aceste două variabile există o legătură de intensitate mică conform testelor Phi (hi pătrat) şi Cramer, dar a reieşit o legătură de intensitate medie între aceste două variabile, conform testelor Spearman şi Pearson  corelând aceste două variabile, gradul de satisfacţie asupra masteratului cu măsura în care acesta corespunde aşteptărilor respondenţilor, putem observa conform testului hi pătrat că între cele două există o legătură de intensitate medie.  între aceste două variabile: gradul de mulţumire şi sexul respondenţilor, conform testului hi între variabilele grad de satisfacţie şi probabilitatea de a obţine un loc de muncă în domeniu la finalizarea studiilor nu există legătură.

70

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar În concluzie, aspectele care conturează experienţa educaţională a studenţilor sunt foarte complexe şi variate. Aceste aspecte trebuie înţelese cât mai bine de o instituţie de învăţământ superior, pentru a şti cum să se poziţioneze şi unde să intervină pentru a atrage şi reţine cât mai mulţi studenţi. Fidelizarea studenţilor este foarte importantă şi depinde de satisfacţia acestora faţă de diferite aspecte, satisfacţie care trebuie măsurată periodic, pentru a putea face schimbările necesare. De asemenea, trebuie asigurată o legătură de comunicare permanentă între studenţi şi instituţia respectivă, cu scopul de a-i integra pe studenţi în mediul din facultate, de a-i face să simtă că aparţin mediului respectiv.

REFERINȚ E BIBLIOGRAFICE
[1] Băcilă Mihai F., Moisescu Ovidiu I., Considerations Regarding Marketing in Institutions of Higher Education – volumul congresului internaţional „The 5th Congress of the Public and Non Lucrative Marketing International Association”, editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2005 [2] Brătianu, Constantin; POPESCU, Sorin (coord.). Ghidul calităţii în învăţământul superior. Proiectul CALISRO. Bucureşti: Editura Universităţii, 2004, 105 p. ISBN 973-575- 921-7. [3] BRENNAN J., DE VRIES P., WILLIAMS R. (1997) (Eds.). Standards and Quality in Higher Education. Higher Education Policy Series 37. London: Jessica Kingsley Publishers. [4] Cabac, Valeriu. Calitatea învăţământului superior în viziunea comunităţii academice. Studiu de caz. Universitatea de stat „Alecu Russo” din Bălţi. Chişinău: Institutul de Politici Publice, 2006, 49 p. CZU: 378.014.3. [5] Cătoiu Iacob, Bălan Carmen, Popescu Ioana Cecilia, Orzan Gheorghe, Vegheş Călin, Daneţiu Tiberiu, Vrânceanu Diana, Cercetări de marketing, editura Uranus, Bucureşti, 2003 [6] Kotler Philip, Armstrong Gary, Principiile marketingului, ediţia a III-a, editura Teora, Bucureşti, 2004 [7] Oprean Constantin; Kifor, Claudiu Vasile. Managementul calităţii. Sibiu: Editura Universităţii „Lucian Blaga”, 2002, 311p. ISBN: 973-651-310-6. [8] Plăiaş Ioan, Cercetări de marketing, editura Risoprint, Cluj – Napoca, 2008 [9] Pop Marius D., Cercetări de marketing, editura Alma Mater, Cluj – Napoca, 2004 [10] Pop Marius D., Băcilă Mihai F., Factori care influenţează satisfacţia studenţilor – volumul „Marketing – Contemporary Significance and Perspectives”, editura Risoprint, Cluj – Napoca, 2005 71

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar [11] Vlăsceanu, Lazăr. Asigurarea calităţii în educaţie. (Masă rotundă organizată de UNESCO-CEPES şi Fundaţia Elias a Academiei Române pe tema: „Noi politici în domeniul învăţământului superior şi cercetării ştiinţifice din România”). Bucureşti: UNESCO-CEPES, 2005, 15 pag. [12] DRĂGULĂNESCU, Nicolae ş.a. - „Impactul transpunerii sistemului calităţii din Uniunea Europeană în anumite sectoare industriale din România”, Institutul European din România, 2002, 186 pag. [13] DRĂGULĂNESCU, Nicolae - Standarde pentru evaluarea calităţii în învăţământul superior din România (http://www.calisro.ro/Documentatie/GhidCalitate/StandardeEvalCalit.doc) [14] DRĂGULĂNESCU, Nicolae - Ghid de bune practici pentru legătura dintre universitate şi mediul economic (http://www.calisro.ro/Documentatie/GhidCalitate/GhidBunePractici.doc) [15] DRĂGULĂNESCU, Nicolae – De la calitatea controlată la calitatea totală, Ed. Alternative, 1996, Bucureşti, 280 pag [16] DRĂGULĂNESCU, Nicolae ş.a. - “Managementul calităţii serviciilor”, Ed AGIR, 2003, 274 pag., http://www.bologna-bergen 2005.no, consultat la 30 iulie, 2007. [17] Anexa la ordinul 3928/21.04.2005. [18] Comunicatul Conferinţei Miniştrilor responsabili cu învăţământul superior, „Către o Arie Europeană de Învăţământ Superior”, Praga, 2001 [19] Comunicatul Conferinţei Miniştrilor responsabili cu învăţământul superior, „Formarea Spaţiului European al Învăţământului Superior”, Berlin, 2003 [20] Comunicatul Conferinţei Miniştrilor responsabili cu învăţământul superior, „Spaţiul European al Învăţământului Superior – Realizarea Obiectivelor”, Bergen, 2005 [21] Comunicatul Conferinţei Miniştrilor responsabili cu învăţământul superior, „Spre un Spaţiu European al Învăţământului Superior: răspunsuri la provocările unei lumi globalizate”, Londra , 2007 [22] Conferinţa Naţională a Învăţământului Superior – Orientări strategice pentru învăţământul superior din România, 2003, 24 p. [23]„Declaraţia comună privind armonizarea structurii Sistemului European de Învăţământ Superior” de la Sorbona, din 25 Mai 1998 [24] Declaraţie comună a Miniştrilor educaţiei din Europa convenită Bologna, 19 iunie 1999 privind definirea „Spaţiului European al Învăţământului Superior” [25] E.N.Q.A. (2007). Standards and quidelines for quality assurance în the European higher educational area, Helsinki, Finlanda, 36 p. [26] Legea privind asigurarea calităţii în educaţie nr. 87/10.04.2006. [27] Ordinul MEdC nr. 3928/21.04.2005 privind asigurarea calităţii serviciilor educaţionale în instituţiile de învăţământ superior. [28] Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr. 75/20.07.2005 privind asigurarea calităţii în educaţie. [29] Standardul ISO 8402:1994 - Managementul calităţii şi asigurarea calităţii vocabular. [30] Standardul ISO IWA 2:2006 - Sisteme de Management al Calităţii. Linii directoare pentru aplicarea ISO 9001:2000 în domeniul educaţiei, 88 p.

72

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar

73

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar

ANEXA NR.1
Pentru dumneavoastră, o facultate bună înseamnă.....?
Acord Total O facultate cu tradiţie O facultate cu profesori foarte bine pregătiţi O facultate ce are procesul de admitere bazat pe examen O facultate la care se obţin usor note de trecere la examene O facultate care nu permite decât celor cu adevărat buni să obţină diploma de absolvire O facultate cu absolvenţi competitivi pe piaţa muncii europene O facultate care oferă studenţilor condiţii fizice foarte bune O facultate de stat O facultate care oferă cursuri adaptate cerinţelor pieţei mufacultate O facultate acreditată O facultate care sprijină studenţii în a avea un loc de muncă în timp ce urmează studiile O facultate care oferă programe în mai multe limbi O facultate care pregăteste buni profesionisti O ufacultate care formează oameni onesti O facultate unde studenţii sunt bine pregătiţi teoretic O facultate unde studenţii sunt bine pregătiţi practic O facultate cu ofertă mare de specializări si cursuri opţionale O facultate care menţine legătura cu mediul economic 24% 75% 17% 3% 25% 45% 18% 18% 32% 69% 52% 48% 68% 34% 21% 76% 30% 58% Acord 56% 24% 62% 1% 48% 48% 54% 21% 49% 21% 24% 48% 32% 46% 46% 21% 61% 39% Nici-Nici 17% 1% 18% 14% 21% 7% 24% 54% 17% 8% 21% 4% 0% 18% 14% 3% 8% 3% Dezacord 1% 0% 1% 46% 6% 0% 3% 7% 1% 1% 1% 0% 0% 1% 13% 0% 1% 0% Dezacord Total 1% 0% 1% 35% 0% 0% 1% 0% 0% 0% 1% 0% 0% 0% 6% 0% 0% 0%

Analizând răspunsurile putem observa că pentru majoritatea respondenţilor o facultate bună înseamnă o facultate care îndeplineşte toate caracteristicile enumerate mai sus ca si variante de răspuns.

74

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar

ANEXA NR.2 .
O facultate cu tradiţie O facultate cu profesori foarte bine pregătiţi O facultate ce are procesul de admitere bazat pe examen O facultate la care se obţin usor note de trecere la examene O facultate care nu permite decât celor cu adevărat buni să obţină diploma de absolvire O facultate cu absolvenţi competitivi pe piaţa muncii europene O facultate care oferă studenţilor condiţii fizice foarte bune O facultate de stat O facultate care oferă cursuri adaptate cerinţelor pieţei mufacultate O facultate acreditată O facultate care sprijină studenţii în a avea un loc de muncă în timp ce urmează studiile O facultate care oferă programe în mai multe limbi O facultate care pregăteste buni profesionisti O facultate care formează oameni onesti O facultate unde studenţii sunt bine pregătiţi teoretic O facultate unde studenţii sunt bine pregătiţi practic O facultate cu ofertă mare de specializări si cursuri opţionale O facultate care menţine legătura cu mediul economic 15 5 7.14% 21.43%

0 0.00% 12 1 1.43% 17.14%

0 0.00% 3 3 4.29% 4.29%

0 0.00% 8 3 1 11.43% 4.29% 1.43%

0 0.00% 0 0.00% 10 1 7 1 14.29% 1.43% 10.00% 1.43%

ANEXA NR.3.

75

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar

Reputația instituției și programelor de studiu Oportunitatea efectuării studiilor în zona de rezidență Influența unor factori cum ar fi colegii, prietenii, nivelul costurilor etc Poziționarea în cadrul unor ratinguri efectuate de angajatori Sunt absolvent/ă FSEGA şi am dorit să aprofundez cunoştinţele dobândite la nivel licenţă Teama de a încerca o locaţie/instituţie nouă Toţi colegii şi prietenii mei urmează studiile în această facultate Din comoditate şi familiaritate (sunt obişnuit/ă cu instituţia, colectivul didactiv)

1 2 3 4 5 6 7 8 Total 5% 2% 7% 21% 26% 15% 13% 11% 315 25% 3% 10% 15% 13% 7% 15% 12% 256 18% 18% 15% 10% 13% 13% 8% 3% 223 30% 7% 21% 11% 10% 13% 5% 3% 208 15% 2% 3% 7% 7% 17% 15% 35% 344

57% 12% 18% 7% 3% 2% 2% 0% 120 42% 17% 14% 10% 7% 5% 3% 2% 153 14% 12% 14% 12% 10% 12% 14% 14% 266

ANEXA NR. 4.

76

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar

Dotarea Facultăţii Site-ul facultății Biblioteca Rețele wireless Capacitatea de cazare Gradul de pregătire a cadrelor didactice în cadrul cursurilor/seminariilor Parteneriatele cu alte universități Obiectivitatea notării Calitatea infrastructurii Calitatea curriculei Competitivitatea cercetării ştiinţifice Nivelul resurselor financiare Relevanţa cursurilor vizavi de specializare Punerea în aplicare a teoriei O probabilitate mare de a obţine un loc de muncă în domeniu la finalizarea studiilor

10 9 28% 38% 15% 32% 9% 35% 9% 13% 7% 19% 19% 25%

8 7 21% 10% 22% 16% 29% 12% 13% 19% 12% 13% 18% 12%

6 5 0% 0% 3% 4% 6% 1% 9% 4% 13% 16% 12% 10%

4 1% 3% 1% 12% 4% 1%

3 0% 3% 3% 9% 7% 1%

2 0% 0% 0% 1% 6% 0%

1 1% 1% 3% 10% 1% 1%

21% 18% 16% 15% 15% 29% 10% 26% 15% 15% 28% 31% 15% 16%

29% 10% 22% 18% 40% 4% 26% 19% 28% 19% 22% 15% 28% 18%

4% 10% 6% 7% 6% 3% 9% 6% 3% 10% 0% 3% 12% 4%

0% 4% 1% 1% 4% 0% 1%

4% 6% 0% 0% 3% 0% 4%

0% 3% 0% 0% 1% 0% 0%

3% 3% 1% 1% 1% 1% 1%

15% 1% 7% 10% 19% 13% 6% 9% 7% 12% 12% 6% 3% 10% 9% 18% 10% 15% 10% 7%

ANEXA NR. 5

77

Torela Nicoleta APOSTU --- Gradul de satisfacţie în învăţământul post-universitar

Cadrele didactice încurajează studenții să participe la cursuri. Cadrele didactice permit studenților să pună întrebări. Cadrele didactice sunt abordabile şi prietenoase. Cadrele didactice arată respect studențiilor. Cadrele didactice oferă suport de curs folositor. Cadrele didactice îi ajută pe studenți prin furnizarea cursului tipărit. Cadrele didactice au o bază largă de cunoștiințe legate de subiectul de curs. Cadrele didactice mențin interesul studenților în timpul prelegerilor. Cursurile sunt bazate pe studii de caz și exemple elocvente. Cursurile sunt clare şi uşor de înţeles Cadrele didactice sunt entuziaste în legătură cu subiectele predate. Prezentările cadrelor didactice sunt organizate și bine stucturate. Cadrele didactice au capacitatea de a stârni interesul studențiilor pe baza subiectelor predate.

Acord NiciDezacord Acord Dezacord Total Nici Total 13% 53% 16% 13% 5% 47% 5% 16% 18% 23% 18% 5% 5% 8% 7% 7% 3% 50% 2% 2% 3% 2% 3% 5% 2% 13% 19% 10% 15% 7% 16% 0% 0% 3% 2% 3% 2% 5% 3% 0% 2% 2% 0%

66% 26% 65% 15% 52% 26% 52% 18% 58% 21% 31% 47% 34% 39% 48% 34% 39% 37% 46% 39% 39% 41%

78