You are on page 1of 11

VOCEA Vocea cantata, studiata ori nestudiata, se diferentiaza de vocea vorbita datorita intinderii sale.

Vocea studiata cuprinde in medie 2 octave, iar in unele cazuri depaseste 2 octave .. sunt exemple de artisti care ating 5 octave. O voce nestudiata cuprinde in general o singura octava in afara de rarele situatii naturale cand prezinta o intindere mai mare. Vocea trebuie studiata fiindca altfel in timp ea nu va dura, se va uza foarte repede. Timbrul este criteriul de baza al clasificarii vocilor. Calitatile unui timbru permit diferentierea vocilor si instrumentelor intre ele. Intinderea este insusirea fiecarei voci impusa de limitele sale sonore adica totalitatea sunetelor cuprinse intre cel mai grav si cel mai inalt sunet de care dispune un cantaret. Intinderea intre nota cea mai grava si cea mai inalta a unei piese vocale se numeste ambitus Tesatura este aceea parte din intindere in cadrul careia vocea unui cantaret se poate folosii usor, fara eforturi. Intinderile tuturor vocilor se impart in trei registre: grav, mediu si acut. Registrul este grupul de sunete vocale care alcatuiesc o portiune din intinderea unei voci. Unii cercetatori au denumit gresit cele trei registre : de piept, mixt si de cap. De fapt toate cele trei registre sunetele isi au rezonanta in cap. Falsetul este un sunet cu rezonanta in sinusurile frontale si face parte din registrul acut, fiind o insusire tehnica a unor cantareti. Volumul sau amploarea este o insusire personala a unei voci si este determinat de cavitatile rezonatorii. O voce are volum atunci cand conformatia anatomica a cavitatilor de rezonanta este mai dezvoltata, mai mare, ajutand astfel la producerea unei multitudini de vibratii a sunetelor armonice care imbogatesc sonoritatea. Volumul se poate dezvolta treptat si sigur cu ajutorul studiului ... mai ales al vocalizelor cu sunet filat. Volumul nu este tot una cu intensitatea care reprezinta forta sau puterea unui sunet si este determinata de capacitatea plamanilor si elasticitatea muschilor respiratori. Intensitatea este in functie de felul presiunii aerului in expirare. Pentru a putea reprezenta intensitatea, estetica muzicala foloseste semnele ... piano, mezzoforte, forte ... etc .. pe cand pentru volum nu exista nici un semn muzical. Atacul sunetului este actul punerii in vibratie a coardelor vocale si constituie baza realizarii pozei de voce si a emisiei vocale. Exista doua feluri de a ataca sunetul ... prin expirare si prin lovitura de glota. In primul caz coardele vocale sunt puse in vibratie de aerul ce trece usor prin glota intredeschisa. In al doilea caz fiecare sunet este produs brusc, ca o explozie, datorita aerului strans in partea inferioara a coardelor vocale. Cel mai obisnuit si recomandat mijloc de a ataca sunetul este cel prin expirare linistita. Al doilea procedeu este bine de evitat mai ales la inceputul studiului de tehnica vocala, deoarece bruscarea coardelor vocale poate duce la aparitia nodulilor vocali si a parezei buzelor glotei. Poza de voce sau impostarea este procesul asezarii, plasarii sau fixarii sunetelor la locul normal de rezonanta cu ajutorul vocalelor si consoanelor. Arta insusirii unei bune poze de

1

in rezonarea normala si in articularea fireasca. acustica salii . asemanator pozitiei de incepere a mersului. care trece apoi prin celulele pulmonare si. Pentru dobandirea unei bune tehnici vocale este necesar sa se studieze in mod organizat tinuta. dar aceasta procedura nu este recomandata deoarece respiratia pe gura nu este sanatoasa . Sunt cazuri in timpul cantului cand fraza muzicala reclama o inspiratie rapida .. se purifica si se umezeste. Activitatea profesionala a unui cantaret reclama un consum marit de oxigen si deci o alimentatie mai abundenta . atunci se poate folosii si gura concomitent cu nasul .voce consta in intrebuintarea corecta a respiratiei pe care se sprijina sunetul. Respiratia este compusa din 3 acte in stransa dependenta functionala: inspiratia (introducerea oxigenului in plamani). Emisia vocala este actul final al aparatului fonator care urmeaza atacului sunetului si pozei de voce. intra in torentul circulatiei. cu un picior putin inainte. a limbii si a muschilor fetei.. 2 .... sub presiunea sangelui. Un cantaret se poate gandi concomitent la tinuta. pentru ca gandirea sa ramana libera spre a fi intrebuintata cu folos in estetica vocala. Deasemenea fara rezemarea corpului sau sprijinirea pe maini. scaleni.. In primul rand este bine sa se evite incordarea corpului (corpul. emisie vocala. Nu se vor ridica umerii cand se inspira.. text sau melodie..... in interpretare. adica sunetele mijlocii care nu cer o sfortare si in mod curent sunt naturale. Pozitia buna a capului este cea dreapta. inter-costali . aerul introdus in plamani se incalzeste in meaturi. fiind conditionata in mod obisnuit de ritmul. fara a agita bratele si fara inaltarea pe varfurile picioarelor la emiterea sunetelor acute sau dificile. aerul este mai rece si mai umed de cele mai multe ori. obrazului si gatului. respiratia. libera si nefortata. Studiul miscarilor respiratorii releva faptul ca inspiratia reprezinta 1/3 iar expiratia 2/3 din respiratie.. Atitudinea corpului influenteaza direct si imediat procesul vocal.. Inspiratia obisnuita se intalneste la toti oamenii .. genul si stilul muzicii pe care o executa cantaretul. pectorali. respiratie. producand arderile necesare nutritiei. energica dar nefortata si linistita. poza de voce si interpretarea.. deoarece respiratia intrebuintata curent in cant se petrece in partea de jos a cutiei toratice. strangulate. aceste procese se studiaza in mod separat pentru ca ele sa devina in timp acte reflexe.aceasta atrage dupa sine buna functionare a laringelui. mainile. ochilor. in atacarea lui precisa. Se recomanda in timpul studiului sa se stea cu ambele picioare asezate in unghi ascutit catre calcaie si cu deschiderea catre varfuri. in afara de diafragma. dar nu le poate executa multumitor pe toate . muschii sterno-cleido-mastoidieni .. dorsali . Tinuta corpului trebuie disciplinata in asa fel ca ea sa fie dreapta. Inspiratia se face prin nas pentru ca. picioarele) deoarece miscarile necontrolate vor influenta sunetele vocale care vor apare chinuite.. In acest ultim caz intra in actiune. cat si sub cel estetic. Se evita contractarea nervoasa a fetei . ochilor si gurii. retentia (retinerea oxigenului un anumit timp in plamani) si expiratia (evacuarea bioxidului de carbon rezultat din arderile oxigenului in organism). a muschilor fruntii.. infundate.. Prin respiratie plamanii primesc oxigenul din atmosfera.. atat sub aspectul fiziologic. in cant insa este folosita inspiratia bogata (profunda) . dintati . in acest fel. Pentru obtinerea unei bune emisii vocale este nevoie de perfectionarea intinderii vocii.

3 . In acest caz inspiratia se realizeaza prin ridicarea claviculelor. Pentru dezvoltarea respiraţiei abdominale. De aceea putem spune ca persoanele care respira astfel. Incordarea specifica acestei respiratii congestioneaza gatul. şi nu numai. acest tip de respiratie este cel mai consumator de energie si este cel care aduce in organism cantitatea cea mai mica de energie. vocea iese sugrumata. ceea ce conduce la o oxigenare deficitara a sangelui..inaintea cadentelor . Aceasta respiratie produce multa oboseala. respira doar cu varful plamanilor.inainte de sincope si dupa notele in staccatto . ceea ce face ca diafragma sa fie impinsa catre in sus si nu i se permite indeplinirea rolului de piston. de unde putem realiza o respiraţie mai lungă.dupa terminarea frazelor . la lipsa energiei si prin urmare la stari de oboseala.inainte si dupa o fraza dramatica. frica fara motiv. Destinderea muschilor care participa la expiratie in cant se face in asa fel incat peretii cutiei toratice sa nu fie bruscati prin miscari dezordonate . O data cu expiratia intra in actiune procesul cantului. Respiratia claviculara dauneaza si fiziologic si estetic emisiei vocale.. Abdomenul este contractat. expiratia este socotita ca un act foarte activ si pretios.In timpul cantului se recomanda inspiratia in urmatoarele momente ale frazei muzicale: . hmmm . Expiratia este considerata act pasiv..ultima nota a sfarsitului de fraza muzicala si nu prima nota . iar respiratia grea.. angajand un maxim de efort pentru un rezultat minim. lărgindu-se abdomenul.. se produce in partea superioara a pieptului si se consuma intr-o regiune in care lipseste amploarea. de expresivitate puternica . putem face exerciţii fizice sau cu carte pe burtă – inspirând aer masiv. aceasta este respiraţia abdominală. stres. plămânii se dilată în jos ca să umple golul. se dilată plămânii şi se umplu cu aer 2.inaintea momentelor care preced retinerile.inaintea frazei finale . ABDOMINALA Respiraţia Ea se compune din două faze: inspiraţia (tragem aer în plămâni) şi expiraţia (dăm aerul afară din plămâni). Cu cât frazarea este mai lungă. lărgirea toracelui (coşul pieptului). Ca urmare a faptului ca toracele nu este expansionat decat in partea sa superioara. adica un proces in care muschii se destind. plamanii se umplu cu aer doar intr-o mica masura. Respiratia claviculara Acest tip de respiratie este cel mai des intalnit in societatea moderna si aduce cel mai putin aer in plamani.. fortata. si produce un fel de suspin . De aceea. la care-i dăm drumul uşor afară. cezurile .inainte si dupa o nota lunga . dureri de cap. slabiciune. nu este o respiratie completa si este caracterizata printr-o posibilitate redusa de dezvoltare a cavitatii inspiratorii. tragem aer mai mult în abdomen. COSTALA. a umerilor si a sternului.pauzele. Respiraţia se execută astfel: 1. In cant insa.. trilurile si pasajele prelungite . RESPIRATIA CLAVICULARA. Lărgindu-se toracele.

bine sprijinit pe respiratie si bine rezonat. imprastiat) dand impresia unei linii drepte.. pentru a da impresia unor cercuri concentrice sau a unui arc obisnuit cu bolta in sus. 4 . Sylvester este una . respectiv asezarea pe spate. sunetele trebuie emise in mod curgator.. intrucat cantitatea de aer inspirat nu este suficienta.Respiratia costala se produce in partea inferioara a toracelui.. de muschii toracici si muschii abdominali. "Emisia vocala buna se controleaza in fata flacarii unei lumanari. este amintita o explicatie data de o artista. a doua . RESPIRATIA COSTODIAFRAGMALA Se mai numeste si respiratie completa si ea este sustinuta de muschiul diafragmal care desparte cavitatea toracica de cavitatea abdominala. consta in asezarea culcat cu fata in jos inspiratia se face prin ridicarea diafragmului in sus. De ex: deschis (plat. staccatto . Exercitiile se executa progresiv.. . in bune conditii fiziologice. Rolul exercitiilor de respiratie costodiafragmala se executa in asa fel incat sa inlesneasca ultimelor coaste (mobile) sa se miste in afara. energic. aceasta se obtine printr-o pozitie rotunjita a gurii. nebruscat. in forma vocalei O" Se intampla deseori ca emisia vocala sa difere in cant si in vorbire . Produce oboseala generala a organismului. de un sunet cu rezonanta in pozitie joasa "pe coarda". Pozitia inalta de rezonanta a sunetelor trebuie sa dea intodeauna impresia unei curba perfecte cu bolta in sus. legate. spre deosebire de un sunet emis defectuos. la inceput cate 5 minute. o data cu expiratia. Respiratia abdominala este produsa prin contractarea nenaturala a diafragmului care preseaza masa intestinala... Sunt doua metode (scrie aici) pentru deprinderea respiratiei bune (adica asta de mai sus) . pe langa exercitiile zilnice de vocalize sa faca si exercitii de respiratie.. atunci cand nu sunt prevazute in mod special accentele. Sunetele emise in pozitie joasa "pe coarda" dau cantaretului iluzia ca sunt mai puternice.. despre acest subiect . Activitatea musculara se produce la nivelul regiunii laterale a coastelor inferioare si nu este recomandabila. care da impresia unei curbe destinse si cu bolta in jos. fiind transmise imediat urechii. Atat in exercitiile zilnice de vocalize... iar expiratia prin presarea diafragmului in jos. culcat iar inspiratia se face prin miscarea mainilor peste cap si aducerea lor la piept. mergand apoi in mod gradat pana la 15 minute de sedinta. Si aceasta respiratie trebuie evitata fiindca plamanii se afla dispusi deasupra diafragmului si nu in abdomen... sau . respectiv. Cantaretii trebuie.. in asa fel ca ea sa se aplece fara sa se stinga. Se mai recomanda deasemenea si efectuarea de exercitii de gimnastica fizica pentru dezvoltarea muschilor care iau parte activa la procesul respiratiei "Arta stapanirii unei bune respiratii este propriu-zis arta cantului" TEHNICA VOCALA EMISIA VOCALA SI FIZIOLOGIA EI Emisia vocala buna este obtinuta prin intermediul rezonantei naturale care se petrece in cavitatile supraglotice . reclama un atac vioi. dar si in timpul executarii unei piese vocale. Emiterea sunetului vocal.. Berthe Bovy. Cele doua tipuri de respiratie nu sunt recomandate deoarece nu permit plamanilor sa-si mareasca volumul in mod satisfacator. Schaeffer . o voce frumoasa in cant sa sune neplacut in vorbire sau invers... permitand astfel plamanilor sa-si mareasca volumul cu aerul inspirat. respectiv.

SUNETELE JUSTE SI NATURALE Obiectivul principal al primelor lectii de cant este formarea sunetelor vocale din punct de vedere al intonatiei juste. se folosesc in acest scop exercitii de terte. mai jos sau mai sus decat sunetul comandat. Emiterea sunetului se face direct fara a introduce inaintea lui alte sunete ajutatoare. O emisie vocala buna trebuie sa fie intodeauna fundamentata pe o inspiratie suficienta. in asa fel ca vocea sa apara libera si nefortata. se transmit in sala dupa legile acusticii si nu reclama o fortare excesiva a respiratiei si nici o incordare a musculaturii ce participa la procesul vocal. fara contractarea muschilor gatului. cvinte. Cand sunetul ce urmeaza a fi legat este inalt.. controlarea si disciplinarea emisiei vocale in asa fel incat sunetul sa se produca o data cu evacuarea aerului . se micsoreaza intensitatea vocala. Emisia sunetelor in cant trebuie sa se faca in mod normal. Sunetul vocal trebuie sa aiba un timbru placut. Pentru siguranta obtinerii sunetelor acute se va pornii de la cele grave cu o intensitate vocala scazuta. Se evitra portamentul prea intuns. Este necesara. filarea si alunecarea lui. Aceasta se realizeaza prin sprijinire sunetelor pe o sustinuta respiratie iar acest lucru trebuie sa devina in cat mai scurt timp un act reflex. cu sustinerea energica pe respiratie spre al doilea sunet. si nu intai aer fara sunet. none .. pe nefortarea sunetelor si pe evitarea incordarii musculare nejustificate. respectandu-se intotdeauna sensul cuvintelor. sa fie acoperite (rotunjite) si egalizate ca sonoritate. fara strangerea buzelor sau crispare fetii . forta respiratorie. de la cele grave pana la cele mai acute. compuse din sunete inlantuite si la intervale de semiton ton. EGALIZARII SI A SUPLETEI Intinderea normala a vocii se obtine prin studiu sistematizat in etape lente. Portamentul defectuos este doar un prost obicei al cantaretilor. octave.Sunetele emise cu pozitie inalta si normala de rezonanta.. etc. se evita zbarnaitul specific vocilor care canta "pe coarde" sau fasaitul care provine de obicei din adaugarea consoanei H. desi cantaretul nu le percepe asa bine.. inca de la inceputul studiului. este un artificiu neartistic spre deosebire de "purtatul vocii" Portamentul artistic este unirea a doua sunete dispuse la inaltimi diferite. iar cand al doilea sunet ce urmeaza a fi legat este grav. care trebuie executat ca un purtat al vocii. crescand treptat catre cele inalte. ci putin rotunjit catre vocala O. Trecerea dintr-un registru in altul se face cu multa atentie si grija . deci intensitatea vocala. Se mai recomanda ca sunetul emis ci vocala A sa nu fie prea deschis.. In general omogenizarea registrelor (amestecul registrelor sau nivelarea registrelor) si formarea sunetelor acute este mai dificila la barbati decat la femei . ca in vorbire. precum si arpegiul lui Rossini. taraganeala si fortarea vocii... Pentru realizarea acestui 5 . Nu trebuie confundat termenul "portament" cu "purtatul vocii" . deoarece se pot denatura unele cuvinte. pe o expiratie gradata si chibzuita. fara exagerare insa. Unificarea registrelor sau egalizarea sunetelor din intinderea vocii este una din fazele principale ale invatarii tehnicii vocale. OBTINEREA INTINDERII. prin diminuarea intensitatii vocale a primului sunet. Studiul mai este necesar pentru a ajunge ca toate sunetele. Pentru obtinerea intinderii vocale este folosit exercitiul de nona cu sunete succesive. este mai puternica.

la intervale de timp cat mai mari. trecandu-se la executarea silabei La. Trecerea la vocalizele cu gura deschisa si cu vocale se poate face combinand cele doua procedee. Nu se recomanda folosirea unui numar prea variat si prea mare de vocalize elementare pentru pozatul vocilor. Daca vocala A nu suna prea curat se recurge adesea la vocala I .E.M. precum si starile de surescitare. Sunt exercitii in care numele notelor este inlocuit cu vocale. Cele 5 vocale . aceasta pozitie permite relaxarea si intinderea limbii in asa fel ca varful ei sa atinga dintii de jos sau baza lor.. Ma...U SAU U. ca sa nu se ajunga a se inspira din nou la 6 . Na si continuind cu cu vocala A simpla..N plecandu-se de la silabele La.. nu se va canta de la inceput cu vocea plina.AEIOU .I precum si prin adaugarea uneia din consoanele L. Nu diversitatea si multitudinea vocalizelor desavarsesc pozarea vocilor. de la 5 minute ajungand la maxim 30 de minute.O. pregatesc vocea pentru cantatul artistic si in acelasi timp definitiveaza o buna poza de voce. acestea pot fi si : I.. Agilitatea este tehnica executarii cu usurinta a sunetelor. adica MI pentru primul sunet continuand apoi vocaliza numai cu vocala I. octavei. ( nu si C .. Pentru executarea in bune conditii a exercitiilor de vocalize. Aceste exercitii pot fi executate si cu gura deschisa pastrandu-se acelasi loc de rezonanta . Vocalizele se incep de obicei cu gura inchisa (mute). nonei cu sunete succesive si arpegiul Rossini. aproximativ 6 luni de studiu. impartite in 4 sedinte de maximul 30 de minute fiecare. Aceasta se realizeaza...E.. Exercitiile trebuie sa inceapa cu timpi scurti de studiu . existand in acest sens studii speciale de agilitate.M sau N la aceste vocale. gura se deschide linistit ca "la cascat" . In timp. apoi ramanand numai pe vocala A.lucru se folosesc exercitii aflate in cadrul cvintei. in special a celor inalte. VOCALIZELE . Studiul vocalizelor trebuie continuat si dupa ce elevul stapaneste aceste exercitii..A. nu se insista pe note grave sau acute. adica fara a forta vocea.O.. Vocala A este precedata de consoanele sonate L. dar si a mobilitatii vocii. Vocalizele trebuiesc facute sub indrumarea unui profesor. ci in mod gradat.U pe un singur sunet sau 3-5 sunete succesive . La inceputul fiecarui exercitiu de vocalize se inspira prin nas. La inceput exercitiile de vocalize se fac cu vocale. in timp se trece la folosirea numelor notelor intonate sau folosirea silabelor sau a cuvintelor.E. sunt folosite cu reale rezultate exercitiile vocale A. in asa mod. portamentul. pentru poza de voce normala si pentru o justa articulare.. Atat in sedintele de vocalize dar si la repetitii. care au rezonanta in meaturile nazale. dozandu-se rational aerul in expirare. dupa lungimea exercitiului. ci executarea lor cu rabdare si convingere. chiar cativa ani buni cu toate ca vocea aparent este formata deja. se efectueaza in registrul mediu al vocii. sau se executa cu o singura respiratie. Inaintea concertelor se evita conversatiile inutile cu vocea plina .O... ajuta la obtinerea mobilitatii maxilarului inferior... Agilitatea si flexibilitatea vocala se obtine de obicei prin studiul vocalizelor in ritm vioi . pentru a lasa vocea sa se incalzeasca. sunetele tinute . Urmeaza vocalizele cu vocala A. Nu se recomanda inceperea exercitiilor cel putin 3 ore de la desteptarea din somn si nici in primele 3 ore de la ultima masa. sedintele nu trebuie sa depaseasca zilnic 2 ore de vocalize. Pentru obtinerea unei bune acoperiri a sunetelor. La vocile de femei. insistandu-se in special la articularea vocalei I.. Alte elemente importante si care se studiaza in general cu ajutorul vocalizelor sunt filatul. procesul acoperirii sunetelor se petrece adesea natural .trebuie sa fie emise cu aceeasi deschidere a gurii.A.I..

respectarea echilibrului fizic si psihic .. cantaretii se plang in mod curent de o permanenta oboseala. respiratie defectuasa. apoi. afectiuni ale coardelor vocale. Acest defect se datoreaza fortarii coardelor vocale . nerespectarea principiilor de tehnica vocala. care provoaca stari de neincredere.. Vocea ingolata .mijlocul vocalizei sau ca ultimele sunete sa fie lipsite de viata. Chiar defecte in vorbire precum . de exemplu .. coardele lor vocale se sensibilizeaza si se uzeaza. Se recomanda pentru inlaturarea acestui defect exercitii cu gura inchisa si rezonanta in meaturile nazale. de sonoritate. distonatul. prin cautarea celui mai bun sunet din intinderea vocala cu a carei emisie sa se mearga treptat la exersarea celorlalte sunete. DEFECTELE VOCALE Toate vocile. Cantatul in piano la inceput cu gura inchisa si cu rezonarea in meaturile nazale. vocalize cu emiterea sunetelor "tinute". treptat. Exercitiile de vocalize executate nuantat. In cazul in care emisia este guturala se va avea in vedere pozitia intinsa a limbii. dar. care astupa astfel cu baza ei. colorat. nesiguranta. inegalitatea registrelor. vicii in constructia fizica in general si a aparatului vocal in special. sunt supuse influntei unor factori care determina in mod diferit functionarea lor.. Se recomanda exercitii de articulare a vocalelor I. Ingolarea este foarte periculoasa pentru voce deoarece atrage dupa sine cele mai rebele raguseli si maladii ale aparatului vocal. cat si folosirea silabelor Ma Mo etc . mergand dozat catre cresterea duratei sunetelor si a intensitatii lor vocale . vicii de natura psihica (deficiente ale vointei sau sensibilitatii. urmarindu-se ca aerul sa nu se evacueze prin cavitatile nazale sau. O. Unii din acest factori exercita o influenta pozitiva . de exemplu : tremuratul vocii. Trebuie acordata o deosebita atentie valului palatin. emotii puternice. emisia falsa. pozitia defectuasa a gurii si a limbii. lipsa de precizie. Tremuratul vocii este defectul de emisie vocala cauzat de fortarea excesiva a aparatului vocal... Cele mai dese defecte sunt totusi cele de natura tehnica. Se recomanda exercitii perseverente prin prelungirea treptata a duratei de emisie a sunetelor. alti factori duc la alterarea vocilor sau provoaca chiar defecte vocale. Majoritatea defectelor de emisie si articulare provin din nestiinta de a respira organizat. inlesnesc si pregatesc interpretarea.) . tremuratul buzelor :.. b.. gangavitul.. c. este cel mai des intalnit defect de emisie si este caracterizat printr-o rezonanta laringiana. trac etc. asa cum era de asteptat. Rezonanta nazala apare mai frecvent la emiterea sunetelor inalte si mai rar la celelalte . La emiterea sunetelor inalte. bolborosirea sunt adesea rezultate ale lipsei de sistematizare a respiratiei. E. incat sunetele nu mai pot trece spre cavitatile normale de rezonanta si rezoneaza in aceasta parte a aparatului vocal. balbaitul. Din cauza emisiei ingolate. 7 . cantaretul contracta adesea radacina limbii care preseaza epiglota si astupa astfel laringele. Defectele vocale sunt determinate de : a. studiile continue.. este cauzata de rezonarea totala a sunetelor in meaturile nazale. de siguranta in sustinerea sunetului.. cu intensitati vocale diferite.. laringele. nenaturala (datorata rezonantei si respiratiei).

Cum a crapat piatra-n patru! Capra neagra calca-n clinci. o serie de tulburari de ordin vocal care le stanjenesc activitatea: Raguseala . Se recomanda vizita la medic direct .. plate.In afara de aceste defecte. Text 3 Luni la lumina lumanarii luminata de luna prin luminator ia luminat o luminita in lumina ochilor. 8 .. Nu coropisnita coropisnitea pe coropisnitoi. Text 4 Cantecul cantat de cantareata incantatoare incanta cantaretzul incantat de cantarea cantaretei. este produsul vibratiilor neconcentrate. infundate etc.. mai intalnim emisiile. care denatureaza culoarea vocala. Cum o calca-n patru crapa! Crape capu caprii-n patru. Repetandu-le si incercand sa le propunti din ce in ce mai repede.. si in acest caz este nevoie de sfatul medicului Exercitii de dictie – Texte pentru corectarea dicț iei Gasiti mai jos cateva exercitii pentru corectarea si imbunatatirea dictiei... printr-o concentrare mai pronuntata a sunetelor si o foarte atenta folosire a rezonantei naturale. faringiene (care dau voci cavernoase. . ci coropisnitoiul coropisnitea pe coropisnita.. precum si la cei care forteaza vocea si nu sustin sunetele pe respiratie. Text 5 Capra neagra-n piatra calca. adeseori precedat sau urmat de flegme . atunci cand vocea capata un zbarnait suparator .) . Merg foarte bine impreuna cu vocalizele si exercitiile de respiratie.. . tot prin studiu si prin concentrarea emisiei in cavitatile normale de rezonanta.. imprimandu-i o sonoritate confuza ce se localizeaza in special la nivelul coardelor vocale. care insoteste sunetul fundamental. produs de coardele vocale. 40 de exemple de texte pentru corectarea pronuntarii cuvintelor: Text 1 O coropisnita si`un coropisnitoi se coropisniteau la noi pe gunoi. Pe langa acestea .) si bucale (care dau voci albe. normal si reluarea! studiilor de impostare. apar in anumite imprejurari. imprastiate.. Text 2 Papucarul papucareste papucii papucaresei. papucareasa nu poate papucarii papucii papucarului.. iti vei imbunatatii dictia. Crapa-i-ar capu caprii-n cinci Cum a calcat capra-n clinci. dar . Coada pisicii este un fel de zgomot suplimentar. la unii cantareti.. tubate.. Distonatul se manifesta la acei cantareti a caror "ureche" nu percepe si nu controleaza emiterea exacta a sunetelor. haotice etc.. prin respectarea unei bune respiratii. aceste defecte sunt mai usor de inlaturat. texte mai dificil de pronuntat si care necesita exercitiu si atentie.

prisma are flori Text 11 Cosasul Sasa cand coseste. fara rival. iar mai pestrit decat prepelita cea mai pestrita este prepelitoiul cel pestrit. Alt tamplar. pana da gata tot satul. auzind de intamplarea tamplarului de la tamplarie a venit si s-a lovit cu tampla de tamplaria tamplarului cu intamplarea. ca sa se descocostarcareasca de cocostarcaria lui. Text 12 Eu pup poala popii. Text 16 Bucur si Bucura se bucura ca Bucurel e bucuros in Bucuresti. egal si actual. Text 10 Fata are flori pe prispa. real si natural. Text 9 Un bal fara egal cu final fatal la un halal carnaval estival cu scandal epocal dintr-un opal oval. Capu caprii crape-n sase! Capra noastra n-are lapte. coseste sasul si-n sosea. Povestea s-a terminat! Text 7 Un vultur sta pe-un pisc c-un pix in plisc. pal. Text 15 Balaban Balabanescu balbaieste balbaituri balbaite pe negandite. E mai pestrita prepelita pestrita decat cei paisprezece pui de prepelita pestriti. gandeste-te ca ma gandesc ca te gandesti la mine. prispa are flori. Text 17 Fata fierarului fierbe fasole fiarta fara foc fiindca focul face fum. unde se descocostarcareau si alti cocostarci nedescocostarcariti. cat sase sasi sasul coseste. Text 14 Gandindu-ma ca te gandesti ca ma gandesc la tine.Text 6 Capra paste langa casa. Crapa-i-ar coarnele-n sapte! Capra-n piatra a calcat Piatra-n patru a crapat. Text 18 Am o prepelita pestrita cu paisprezece pui de prepelita pestriti. 9 . Bucura-te cum s-a bucurat Bucuroaia cand s-a intors Bucurel bucuros de la Bucuresti. fata are flori pe prispa. Text 8 Un cocostarc s-a dus la descocostarcarie. popa pupa poala mea! Text 13 Unui tamplar i s-a-ntamplat o intamplare. Si-s sus si-n jos de casa sa. coseste si alte sase case coseste si tot coseste sasul.

ratusca. Text 33 Sase calauze incearca s-acuze cinci femei lehuze . Text 29 Tantarul sot insoti soata tantareasa. scriu ca sa se amuze. scandeaza cu dictie fara interdictie fel de fel de poezii azurii cu copii si faclii. ramurica.Text 19 E pestrita prepelita pestrita. Text 23 O gaina porumbaca in porumbar s-a urcat. versuri andaluze.pila-n punga. zambitoare si glumeata. Text 28 Primprejur plimbarile prin ploaie prilejuiesc placeri proprietarilor provinciali. tantarind si intepand nesatios. doua sape late. Text 26 Un vultur sta pe pisc c-un pix in plisc. Text 25 O baba balana mananca o banana babana. punga-n pila. sapte sape late si inca alte sape late si alte sapte sape late Text 21 Pila-n punga. punga-n pila. Text 24 Pili-as cu pila lunga. In porumbar porumbaca tot porumbul l-a mancat. pila-n punga. pilalau cu pila lunga a pili pila pe dunga……. ratusca. dar mai pestriti sunt puii prepelitei pestrite. punga-n pila. ramurica. Text 34 10 . dar de cand baiatu-nvata poezia despre rata. mii si mii apoi pe-un cal merg la bal triumfal. Text 31 Creata isteata. Text 30 Sase saci in sase sasi soseau pe sosea. Rica stie-acum sa zica: rau. Text 27 Un caricaturist care caricaturizeaza caricaturi caricaturistice nu poate caricaturiza caricatura sa. Text 32 Cele sapte muze cu priviri de zuze. Text 20 O sapa lata. pilalau cu pila lunga a pili pila pe dunga… Text 22 Rica nu stia sa zica: rau. pe hartii.

Rosii archebuze. au lumini difuze si defecte la diuze. Bazaie ursuze. Text 38 Doua autobuze lovite de-obuze. Cu unghiuri obtuze si ipotenuze Text 35 Patru buburuze.Cinci fine meduze. Text 37 Trei babe mofluze. Trag turte pe spuze. Text 40 Cupa cu capac capac cu cupa. dar papucareasa nu poate papucarii papuci nepapucariti ai papucarului care papucareste papuci nepapucariti. 11 . Fara sa se scuze. Fara dinti si buze. Geometrii confuze. Zburand pe peluze Text 36 O barza breaza face zarva pe-o varza. Text 39 Papucarul papucareste papucii nepapucariti ai papucaresei.