1

Gavriil Stiharul

Psalmi din Biblia Vieţii
Versuri

2

3

Psalmi din Biblia Vieţii

S

apă-n stânca cea mai tare

Câte-o vorba ziditoare, Scrie pe cerul infinit Visul tău neprihănit, Spală-ţi fapta vinovată În albia argintată, Împarte-un zâmbet şi mulţi ani Cu cel mai trist dintre duşmani, Caută-n dumnezeire Ne'mplinita ta iubire, Umple ulcioarele de lut Cu clipa întâiului sărut, Zilele înlăcrimate Le aruncă mai departe, Scaldă-ţi ochii pe alee În culori de curcubeie, Caută în cel ce crede Steaua care nu se vede...

4

5

Epitaf
Mamei mele, in memoriam

E

xistă mâine când între două zile

semn neînţeles se pune într-o carte, când intre veşnicia dintre file se cerne privegherea de o noapte. Exista mâine după fiecare fulg smuls din carnea păsării în agonie, există mâine după brazdele de plug, există mâine în grânele ce-nvie. Căci mai tare decât greierii serii se aud amintirile tăcute şi mai aprins decât soarele verii se văd semnele zilei ne’ncepute.

6

Voi scrie…

V

oi scrie Adevăr pe braţele sleite

şi vor putea să ducă poveri nemărginite. Voi scrie Adevăr pe inimi temătoare şi vor porni pe mări cu duh de-mbărbătare. Voi scrie Adevăr pe lacrimile grele şi boabele de-argint se vor întoarce-n stele. Voi scrie Adevăr pe buze prihănite şi vor sfinţi cântări, şi vor sfinţi cuvinte. Voi scrie Adevăr pe chin şi pe durere şi zilele cu nori afla-vor mângâiere. Voi scrie Adevăr pe ii şi pe ştergare şi fiecare zi va fi o sărbătoare. Voi scrie Adevăr pe duh de rugăciune şi lumea întreagă va deveni minune. Voi scrie Adevăr pe răni, voi scrie pe spini şi voi culege mană, şi voi culege crini. Voi scrie Adevăr pe tristeţe şi pe-amar şi voi culege miere, şi voi culege har.

7

Rosteşte Speranţă...

R

osteşte Speranţă când luna e nouă

şi fir de păianjen în tremur sfinţit descântă lumina stropilor de rouă sub ochiul icoanei nicicând aţipit. Rosteşte Speranţă când mărul dă-n roade şi gândul ţi-l pune pe un colb de stea, ascultă vârtejul iubirii ce arde când cerul coboară spălând vina grea. Rosteşte Speranaţă când frânt este zborul şi vezi cum se zbate pleoapa spre zare, rosteşte Speranţă şi-asculta bujorul cum i se tulbură seva în floare. Rosteşte Speranţă când pacea-i stăpână şi vezi licuricii cum umblă pe cer, ascultă îngerii scoţând din fântână stropi de luceferi pentru ochiul stingher. Rosteste Speranţă pe-un ascuns regret, rostirea o pune pe visele-nvinse, rosteşte Speranţă şi prive;te atent sărutul răzvrătit pe buzele stinse.

8

Zâmbeşte…

  

Z

âmbeşte braţelor sleite de puteri,

se vor întinde să prindă licurici; zâmbeşte pleoapelor învinse de dureri, se vor tămădui fără cicatrici. Zâmbeşte cerului nopţii înnourat îţi va trimite razele de lună; zâmbeşte soarelui cel de curând plecat, se va-ntoarce să-ţi spună noapte bună. Zâmbeşte toamna tufelor de liliac, vor găsi puteri să mai dea în floare; zâmbeşte frunzelor desprinse din copac, aripi de înger se vor cerne-n zare. Zâmbeşte aproapelui ce nu te vede, o lumină nouă în el va străluci; zâmbeşte omului care nu mai crede zâmbetul viu prin el se va sfinţi. Cu-n zâmbet ţii în zbor frunzele ce cad, cu-n zâmbet ţii în zbor puf de păpădii, cu-n zâmbet ţii pe boltă şi stelele ce ard, roadele pe pomi şi strugurii pe vii.

9

10

Descântecul argintului

A

rgint pe pământ,

astăzi te descânt cu ramuri de ploaie, cetină văpaie, cu fire de lună, ţesute-n cunună la o mânăstire, dintre cimitire, să cobori pe-o scară, să cobori comoară până la răscruce, unde stă pe cruce Dumnezeul veşnic luminat de-un sfeşnic, unde stă cu taină, pe lemn de icoană, Preasfânta Marie, a mea vistierie. În casa-n ruină, unde nu-i lumină, păsările morţii, în puterea nopţii, ciugulesc din viaţă până dimineaţă sufletul meu geme de grele blesteme, de jertfă de sânge altarul meu plânge. Argint pe pământ, astăzi te descânt să vii pe lumină în casa-n ruină sfinţit, la icoană, şi să-mi fii pe rană un balsam de sfinte, de bune cuvinte, şi să-mi vii în vise, unde sunt închise gânduri de păcate,

11

patimi îngropate. Dansând prin cuvinte ca printre morminte păsările morţii dau târcoale porţii dincolo de care Sfântă Născătoare la viaţă mă cheamă, în chip de icoană. Argint pe pământ, astăzi te descânt să te duci la stele, să ningă cu ele, s-alunge din noapte păsările toate. Amin.

12

13

14

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful