1.

Idei delirante expansive: sunt idei care se exprima limpede, pe fond de claritate a constiintei, avand urmatoarele caracteristici: certitudinea, neinfluentabilitatea, imposibilitatea continutului si comportamentul delirant. Exemple: marire, bogatie, inventie si grandoare in manie, schizofrenie, paranoia, reforma, filiatie, erotomanice, mistice, religioase. 2. Idei delirante si depresive: sunt idei care se exprima limpede, pe fond de claritate a constiintei, avand urmatoarele caracteristici: certitudinea, neinfluentabilitatea, imposibilitatea continutului si comportamentul delirant. Exemple: autoacuzare si vinovatie, hipocondriace(boala, defecte fizice), prejudiciu, negatie . 3.Tulburarile de limbaj: a. logoreea=cresterea ritm verbal ca o consec. a cresterii ritm ideativ(sdr. Maniacal, schizo paranoida asoc. cu excitatie psihomotorie, intoxicatii usoare, sdr de agitatie psihomotorie) b. bradilalia=incetinirea ritm verbal( depresie, vorbire monotona, ritm scazut cu pauze,alterari cantitative ale constientei , demente incipiente, stari postcritice in epilepsie) c. negativism verbal: suspendarea comunicarii verbale (sdr catatonic,forma catatonica a schizo, tumori cerebrale, infectii oculare) d. salata de cuvinte = incoerenta verbala extrema e. jargonafzia = mania supraacuta schizofrenie , f. verbigeratia = juxtapunere de cuvinte fara nici o legatura g. stereotipii verbale = repetare automata, ilogica, a unor cuvinte sau propozitii care nu au continut ideativ (schizophrenia reziduala, sindr catatonic) h. neologisme = cuvinte nou formate de pacient (schizophrenia reziduala, paranoia) i. ecolatia= sdr ecopatic din sdr catatonic (repetarea cuvintelor interlocutorului) dementa j. sel =vorbeste de unul singur(schizo reziduala/ dezorganizata) 4.Hipertimiile negative: a.depresia= diminuarea patologica a pragului dispozitional; trairea intensa a unei dureri morale, a inutilitatii, devalorizarii, pe fondul unei dispozitii deprimate; incetinirea ritmului ideativ; inhibitie motorie (pleoape lasate, expresie negative, comisuri bucale coborate, frunte incruntata, umeri lasati, cap plecat, membre inerte); diminuarea gesticii, vorbirii, hipersomnie /insomnie. b. anxietatea= teama difuza, fara obiect, irationala insotita de o puternica neliniste psihomotorie, resimtita ca iminenta unui pericol, mobilizare continua si nemotivata, oftat, cresterea ratei pulsului, mictiuni mai frecvente (tb. nevrotice, tb. anxioasa generalizata, atac de panica, depresii, debut schizo, dementa, alcoholism, sevraj). Pe acest fond pot apare obsesii si fobii. c. anestezia psihică dureroasă (suferă pentru că nu poate suferi): În faze tardive ale depresiilor, debut schizofrenie, schizofrenie în faza de stare, schizofrenie preremisională. 5.Hipertimiile pozitive : dispoziţia expansivă = stare de dezinhibiţie şi siguranţă de sine, stimă de sine crescută, sentiment de bună dispoziţie euforia = stare subiectivă de veselie excesivă şi nemotivată, în care individul devine indiferent faţă de evenimentele din jur, care nu îi mai pot modifica buna dispoziţie hipomania (elaţia) = creşterea patologică a pragului stării subiective de bine 6.Disforia= stare de disconfort deosebit combinată cu tristeţe, anxietate, iritabiliate, nelinişte (în sevraj la alcool, tulburări de personalitate). Inclusa in labilitatea afectiva. Anxietatea= teama fără obiect, iraţională, difuză, nelinişte psihică şi motorie, răsunet vegetativ, iminenţă de pericol, pot apare pe acest fond obsesii şi fobii; teama anticipată, fără un obiect sau o situaţie concrete, resimţită subiectiv ca o aprehensiune, tensiune sau stare de disconfort legate de o ameninţare necunoscută care ar putea proveni din interiorul / exteriorul corpului. Fobia= Teamă patologică, obsesivă, de intensitate disproporţionată cu obiectul precizat (obiect, fenomen, fiinţă). Apare ca o reacţie exacerbată faţă de stimuli inofensivi, care nu

suferă procesul normal de estompare şi obişnuire, ci dimpotrivă devine din ce în ce mai pregnantă prin întărirea prin contactul cu obiectul / situaţia fobică. 7.Paratimiile= tulburare calitativa a afectivitatii; afectivitate paradoxală, reacţii afective inadecvate faţă de situaţii sau evenimente (în stări reactive, schizofrenie) 8.Disbuliile= tulburari de vointa cantitative -hiperbulia= cresterea fortei volitionale (toxicomania defensiva si activa cu scopuri negative, paranoia activa pozitiva ) -hipobulia= indecizie, ezitare, ineficienţă sau ineficacitatea capacităţii de a acţiona (în stări nevrotice, manie, toxicomanii, psihopatii, oligofrenie) -negativismul, opozitionismul= scaderea vointei active din schizo (mixta si de comportament) -abulia= scăderea voinţei active, pozitive, lipsa de iniţiativă, incapacitatea de a acţiona (în catatonie, depresii profunde) -sugestibilitatea= scaderea vointei active si defensive, lipsa atitudinii personale, a consecventei in anumite scopuri 9.Tulburarile mimicii=cantit si calitative -cantitative: a. hipermimiile= / localizate (mistici, deliranti, halucinati, isterici, psihastenici- mimica compensatorie ) sau generalizate(maniacali) b. hipomimiile= Paramimiile fac parte din parakinezii, mişcări cu pervertirea sensului şi conţinutului natural şi logic, alături de manierisme (pervertirea sensurilor simple), stereotipiile de poziţie, mişcare (repetarea aceleiaşi manifestări bizare mimico-pantomimice, de atitudine, limbaj, scris şi care se repetă inutil şi inadecvat situaţiei), bizarerie (pierderea trăsăturilor inteligibile ale gesturilor, mişcărilor). mimica de împrumut = expresii controlate în mod deliberat în scopul atragerii atenţiei ambianţei. În patologia marginală, semn al supraestimării, mitomanie, isterie. ecomimia - creşterea sugestibilităţii din catatonie, căpătând caracter de ,,reflectare în oglindă” în stări demenţiale profunde. hemimimia = persistenţa unilaterală a unei expresii mimice. neomimia = bizară, expresie neobişnuită. jargonomimia = expresii bizare multiple, neinteligibile. Privirea = redă în mod spontan conţinutul afectiv al vieţii psihice. 10. Hipokineziile=stare de inhibitie psihomotorie caract prin lentoarea miscarii, scaderea cursului ideativ, saracirea expresivitatii mimico- pantomimice, bradilalie. -Akinezia= abolirea activitatii (inhibitie motorie completa): 1. baraj motor-sperrung (oprirea brusca, aleatorie a oricarei miscari, inclusiv a vorbirii) 2. Fading motor ( diminuarea pana la disparitie a oricarui gest sau activ motorie) -Stupoare = imobilitate cvasicompletă, inerţie motorie; nu răspunde la solicitări sau reacţionează vag, tardiv. Este o mimică împietrită într-o expresie de durere / anxietate (când apare în depresii) sau amimie (când apare în catatonie, ca stupor catatonic). Apare în: isterie ( stupor isteric), melancolie (stupor melancolic), catatonie. -Catalepsie: imobilitate completa( inhibitie motorie cu hipertonie musc),flexibilitate ceroasa -Negativism= - rezistenţa activă / pasivă la orice stimul extern; poate fi verbal alimentar, motor. Întâlnit în: schizofrenie, melancolie, stupor, oligofrenie, paranoia. 11.Sdr de agitatie psihomotorie= expresie motorie mai mult sau mai putin tulburata, dezordonata, iesita de sub controlul involuntar printr-o stare afectiva partic si halucinatorie, deliranta ; destructurare in mai multe/ mai putine grade a constientei ; reactie la factorii psihotraumatizanti. Caract prin : vivacitate crescuta, nerabdare, ton ridicat voce, logoree, exacerbarea memoriei si ideatiei, mobilitatea afectelor, miscari/ mimica/gesturi bruste, necontrolate.

dementa .). complexitate. iluzia de persoanailuzia sosiilor =sdr Capgras. schizo -calitative= paraprosexii= disociere dintre atentia spontana si cea voluntara.Apare in : intoxicatii ( CO. isterie. Apar în nevrozele astenice. debut boli psihice.hiperestezia= suprasensibilitate la stimuli care nu erau percepuţi (subliminali). Tulb cantit de perceptie . cenestopatia -proprioceptive 15. . belladona. anxietate. O formă deosebită de hiperestezie este cenestopatia (Duprė) = tulburare conştientă. dar mai ales sevrajul complicat cu delirium din delirium tremens. fie dintr-o prelucrare eronată a imaginilor percepute: exemplu – iluziile optico-geometrice (fata Morgana). Iluziile= tulburari calitative ale perceptiei. paranoia (pe tema delirantă). 14. proiectie spatiala in spatiul perceptiv. schizofrenie.hipoestezia= apare în stări de inducţie hipnotică. în sânge) în absenţa stimulilor corespunzători (din exteriorul sau interiorul corpului) şi pe care pacientul le percepe şi le crede ca fiind reale. tulburări de conştiinţă. difuze. patologice : sunt percepţii deformate ale unor stimuli reali de al căror caracter patologic pacientul nu îşi dă seama. ca de exemplu haşiş. apărute în câmpul exteroceptiv sau interoceptiv (localizate în cap.D. In: surmenaj.interoceptive= percepere eronata functionare organe. lumină insuficientă. Halucinatiile psihosenzoriale : Halucinaţiile sunt percepţii false.S. epilepsie.). hipoprosexii: grad extrem= aprosexia. acces maniacal. stări afective speciale (frica în condiţii de întuneric). macropsii. în corp. infectii. medic. schizo. paranoia. Disprosexiile= tulburari de atentie -cantitative: 1. oligofrenie. în psihozele acute care complică intoxicaţia cu droguri halucinogene. cenestopaţii. mescalina. fugace care apar fără nici o modificare organică obiectivabilă. iluzia Fregoli :persecutor unic cu mai multe chipuri /auditive:departe/aproape/adresari injurioase / olfactive(paraosmii). debut boli interne. boala Basedow. Apar. hipocondriacii (pe teme legate de starea de sănătate a organismului). -exteroceptive: /vizuale: metamorfopsii ( micropsii. în epilepsie şi în schizofreniile paranoide. Deosebirea iluziilor fiziologice de cele patologice este că în iluziile fiziologice persoana poate realiza şi corecta imaginea falsă. Caracteristici: senzorialitate. fobicii (pe tema fobică). Apare în: surmenaj. aspect particular are hiperprosexia din manie care e spontană (deci neselectivă) şi se însoţeşte de o hipoprosexie voluntară 2. anacropsii . oligofrenii. durata continua /intermitenta. rezonanta afectiva- .si mirosul poate fi influentat /gustative . In : schizo. delirium tremens. interpretarea eronata a unui stimul senzorial existent in campul de perceptie : fiziologice (la normali): percepţia sau interpretarea eronată a unor stimuli senzoriali existenţi în cadrul percepţiei. false recunoasteri (manie. Korsakov). 13. obiectualitate. eter. de obicei. pe care le poate interpreta în mod patologic în contextul unor trăiri psihotice. stari confuzionale.dimegalopsii=deformari): psihoza organica . confuzie. Apar la normali în condiţii de: distanţă prea mare. cu critică a percepţiilor interoşi proprioceptive constând din senzaţii penibile. congruente sau incongruente cu starea afectiva. obsesionalii. L. convingerea bolnavului asupra realitatii lor. Rezultă fie dintr-o proiectare a imaginarului în actul perceptiv. claritate variabila. droguri. sdr demential. în stările confuzionale secundare stărilor infecţioase intens febrile. spre deosebire de cele patologice unde nu exista critica. în stări psihotice pe fond organic (sevrajul din alcoolism. Sunt erori de recunoaştere şi interpretare a unor obiecte percepute în întregime. hiperprosexii= depresia melancoliformă (e centrată pe ideea de culpabilitate). poropsii (departare/ apropiere). 12. psihopatie histrionica.

oboseala). complexe. Este imposibilitatea de a evoca amintiri anterioare debutului bolii. -vizuale : imagini neplacute sau placute in spatiul subiectiv. în stări febrile. 2. intoxicaţii cu eter. anecforia= “ridicarea” valului amnezic (in demente. liliputane/gulliveriene. Apar: la normali. amital. -kinestetice: miscari impuse. doliu. afectogene) în stări nevrotice. 4. -amnezii: • Amnezia de fixare (anterogradă) = incapacitatea de a integra informaţii noi. impresie de miscare a unui segment/ a corpului 16. convingerea ca si ceilalti le aud. Pseudohalucinatiile= H psihice. zile) • Amnezii funcţionale şi selective • Amneziile selective (elective.tactile: senzatii penibile adesea percepute in sfera genitala. stari confuz. în paranoia.Tulburari cantitative ale memoriei : -hipermnezii: evocări exaltate.initial anxiogene. posttraumatice. tulburarea paranoidă de personalitate. tahipsihia= accelerarea usoara a ritmului ideativ. • Amnezia de evocare (retrogradă) = incapacitatea de a rememora o informaţie care a fost fixată normal. 3. 1. 17. . anxiogene. amnezii ale copilăriei. delir persecutor. In: afect ORL. • Amnezia antero-retrogradă (amnezie mixtă) • Amnezia lacunară: o perioadă net delimitată de timp (ore. la normal.spirite patrunse in diferite organe. tb sintezei trecut-prezent sau inlocuirea amneziei generale cu inventii. /exteroceptive: . nu au deci caracter de obiectualitate. la oligofreni “geniali”. Tb cantitative de gandire prin cresterea ritmului ideativ 1.auditive :elementare. schizo. nu corespund total cu imaginea reală a obiectelor şi fenomenelor. In : criza uncinata . comportament halucinator. tranzitivism. însoţite de accelerarea proceselor gândirii. epilepsia temporală -hipomnezii: Apar la normali în stări de epuizare psihică. In sdr maniacal. tematice. la involuţie. forme: fapte posibile/ fantastice/onirice. la cei cu întârziere mintală uşoară. fluctuaţii emoţionale • Amneziile schizofrenilor – distorsiuni haotice ale memoriei. In : delirium tremens=zoopsii. depresie psihotica -vizuale :rare. pacientul le “aude cu urechile mintii”.verbale favorabile/ nefavor. schizo la debut. involuntare. pseudoreminiscente= nerecunoasterea timpului sau spatiului in Korsakoff. . semn cardinal in Korsakof. mai alerte. vasculari • Mentismul (derulare incoercibilă. caleidoscopică de amintiri. 19.foneme sau sunete. patologia de catastrofă.disocieri mnezice la isterici. idei) – în stări de surescitare • Viziunea retrospectivă (retrăirea unor perioade din viaţă în câteva momente) – în situaţii de pericol vital iminent. vazute cu ochii mintii. Paramneziile= dismnezii calitative. confabulatia= halucinatii de memorie. modificări ale amintirilor 18. sindromul de oboseală cronică. lacunare la isterici. delirium tremens. ecmnezia= tulburare globala de confundare trecut-prezent (in demente). confuziii -transpuse: auditie colorata /interoceptive :schimbarea pozitiei/ absenta unor organe / transformarea organismului in animal /proprioceptive: caracter mai mult pseudoH. Se petrec in interiorul corpului : "vede si aude cu ochii mintii" -auditive : voci interioare ca un ecou/ sonorizarea gandirii (sdr de automatism mental Kandinski). -interoceptive : de stapanire interioara. stări nevrotice. barbiturice. cloroform. opium -olfactive si gustative: neplacute.

întotdeauna aceleaşi.intoxicatii usoare.Este concordantă cu sistemul ideativ al insului (care nu-i poate sesiza caracterul patologic). printr-o trecere de un act deseori grav (cu consecinţe medico-legale chiar): fugi. toate stările predelirante. Aceste parakinezii apar în schizofrenie şi exprima disocierea intrapsihică. ceea ce o face să aibă caracterul patologic. identice cu ele însele (clătinarea capului. 21. Potenţialitate delirantă. într-o formă mai agresivă şi coleroasă la psihopaţi. stări stuporoase. suicid. Def ideii delirante: se exprimă limpede. cuvinte. ambiţiosul. Bolnavul ştie că obsesia emană din propria viaţă psihică ≠ automatismul mental. intoxicaţii uşoare. 22. stari nevrotice. catatonie. paranoiaci stenici.mişcări repetitive. psihedelice). 20. jargonafazia si verbigeratia (ataxie a limbajului – repetarea stereotipă a aceloraşi propoziţii. sunt însoţite de un mare grad de anxietate. Apare în diverse stări patologice: destructurări ale conştiinţei (stări confuzionale. sau cu fenomene ideative (intuiţii. beţie acută. care apar la psihopaţi. dupa Jaspers: certitudinea. fanaticul. care subliniază discursul sau comportamentul pacientului. Apare în: schizofrenie. Are 3 forme: salata de cuvinte ( amestec lipsit total de conţinut logic şi inteligibilitate). rasistul). iar consumarea actului compulsiv are loc înainte de a se realiza critica lui. IMPULSIUNILE . în pofida dorinţei sale de a li se opune şi care.în intoxicaţii (amfetamine. stări postonirice. Este o idee dominantă hipertrofiată. onirică. epileptici. care asediază gândirea pacientului. Caracteristici. manie. agresiv sau absurd. intrigantul. adesea bizare. evoluând pe fond de claritate a conştiinţei. ambivalenţa şi pierderea unităţii persoanei şi vieţii sale psihice. de preocupări sexuale. nu corespunde realitatii pe care o reda deformat si cu care e in neta contradictie. ca iluziile sau halucinaţiile. 2. epilepsie. dogmaticul. automatism mental. ebrietate. imposibilitatea continutului.nevoia imperioasa şi brutală de a îndeplini un act antisocial. Mecanismele delirului pot fi unice sau multiple. Se întâlnesc cel mai frecvent în tulburarea obsesivo-compulsivă. alcoolism cronic — într-o stare confuzională. heboidofrenie. schimba comportamentul. Ideea prevalenta: energizează. debutul schizofreniei). situaţii imaginate şi interpretări). neinfluentabilitatea.manifestare impulsivă paroxistică în cursul căreia subiectul este mânat de o irepresibilă emergenţă emoţională. când exprimă o stare delirantă sau o impulsivitate iatrogenă. Deşi există şi la pulsiuni constrângere interioară imperativă. balansarea corpului. debili mintali. demenţe 2. 3. lipseşte lupta anxiogenă împotriva ei (ca în compulsiune). Tendinţă la dezvoltare şi la înglobarea evenimentelor şi persoanelor din jur. reacţii hetero şi autoagresive . lipsite de înţeles). de a prejudicia / nedreptăţi pe alţii. Ideea obsedanta: idei patologice. putând fi anticamera ideii delirante. dar se pot întâlni şi în alte entităţi psihiatrice (depresii. tulburări de conştiinţă. chiar fanatizează subiectul. RAPTUSUL. religioase. forma extrema= incoerenta ideativa. mentism= desfăşurarea rapidă. de a-i leza pe alţii etc. Caracteristici: pune stapanire pe constiinta insului. omor. incoercibilă. fără scop. se mentine in ciuda contradictiilor cu realitatea. comportamentul delirant. Uneori lasă amnezie lacunară (mai ales după stări confuzionale). stari de epuizare. parazitare. O varietate de impulsiuni sunt impulsiuni extrem de bruşte şi irezistibile. tumultuoasă a reprezentărilor şi ideilor faţă de care bolnavii au critică încercând să o stăpânească. heteroagresiune). beţie patologică. automată. epilepsii). 23. afectivă astfel încât acţionează exploziv. tensiune nervoasă. datorită păstrării caracterului critic. Are sprijinul ideilor adiacente. schizofrenie. alcoolism. deseori violente (suicid. Tulburari motorii specifice: 1. Bolnavul e conştient de caracterul patologic al obsesiei ≠ ideea delirantă. poate urma unei suspendări brutale a inhibiţiei psihomotorii în melancolie. mişcări segmentare). 3. poate exprima o stare anxioasă (la nevrotici sau la isterici ca urmare a unei emoţii). Temele obsesive cele mai frecvente sunt cele legate de contaminarea cu substanţe murdare. orientează întreaga personalitate care devine un „caracter” de obicei „urât” (avarul. în legătură cu fenomene perceptuale. Se întâlneşte în: stări reactive de intensitate psihotică. incoerenta / "fuga de idei" = forma extremă a pierderii legăturii logice dintre idei. . Este rigidă. demenţe avansate. STEREOTIPII. Apare în: oboseală.

antihista.gesturi / mişcări simple artificiale. la o doză variabilă NL provoacă întotdeauna catalepsie. Ex: PENTOBARBITAL. NL SEDATIVE: se administreaza in stari psihotice delirante. parkinsonism) pe lîngă efectul terapeutic propriu-zis antipsihotic şi sedativ. C. TRIAZOLAM C. agitaţia. Neuroleptice (antipsihotice traditionale ) : au capacitatea de a produce efecte neurologice specifice (ex. flagrant nepotrivite persoanei respective şi situaţiei în care se află. FLUFENAZINA C. neurohormonale. ↓performantelor intelectuale. neurovegetative. această catalepsie e legată de blocajul receptorilor dopaminergici ai nc. hTA orto si sedare accentuata) . PSIHOANALEPTICE= stimuleaza activitatea SNC prin ↑vigilentei. 5.: NITRAZEPAM. ameliorarea dispozitiei. NL DEZINHIBITORII: pt formele deficitare de schizo. 6. psihoenergizante. 7. NONBARB/NONBZD : GLUTETIMID. -unele au si actiune colinergica si noradrenergica =>ef neuro. caricaturale. comportamente rituale=ritualuri de linistire. comportament bizar. CLORALHIDRATUL 25. -blocheaza sistemele dopaminergice centrale (nigrostriat. Sunt mişcări spasmodice parazite. -potenteaza efectele sedative ale altor depresoare centrale . tuberoinfundibular). NONBARBITURICE(BZD HIPNOTICE) Ex. risc scazut de efecte extrapiramidale. mezocortical. uneori în mania cu factori psihotici (deliranţi). rapide. BARBITURICELE: traverseaza BHE . ininteligibile.efecte anticolinergice imp. tulburări formale de gândire. in special in domeniul perceptiei/dispozitiei/ gandirii. MANIERISME . care includ halucinaţiile. puternice inductoare enzimatice . scad pe EEG cantitatea totala de somn paradoxal(REM). ideile delirante. -atipice: antagonisti duali de serotonina si dopamina. B. care frapează prin ciudăţenia lor chiar şi un ochi neavizat şi apar în debutul sau în cursul evoluţiei schizofreniei.efecte extrapiramidale imp) si cu potenta joasa (NL sedative. repetitive si invadatorii parazitand activitatile normale cu caracter obsesional. sunt hipotermizante şi analgetice. striaţi. TICURILE – categorie aparte de tulburări motorii – mişcări intempestive. tranchilizante.4. 26. SECOBARBITAL / SECONAL. repetitive. CLORPROMAZINA B. scad reacţia la stimuli. Clasif hipnoticelor: induc/ faciliteaza instalarea unei stari ce seamana cu somnul normal in caracteristicile sale EEG. FLUNITRAZEPAM. Efecte secundare NL 1. în psihozele paranoide de involuţie. NEODORM / NEMBUTAL. ↑randamentului. -toate NL sunt antiemetice. uneori au aspect intenţional. Includ: antidepresive. FENOBARB / GARDENAL B. antiserotoninergica Clasificare: A. rasunet CV. -pe modelul animal toate au efect sedativ şi depresor. fără control voluntar dar sesizate de paceint. PSIHOLEPTICE= inhiba activitatea SN prin ↓ vigilentei . sedare emotionala. Includ: hipnotice. scad agresivitatea. A. Ef secundare: somnolenta matinala/ vertij/ cefalee/ tb de coordonare si echilibru ---mai ales la compusii cu eliminare lenta. provoacă ptoză palpebrală corectată prin antidepresive şi amfetamine. HALOPERIDOL. NL POLIVALENTE(incisive): atat sedative cat si dezinhibitorii si antipsihotice. METAQUALONA. Toate antipsihoticele ameliorează simptomele de psihoză. antideliranta-doze mari) O clasificare mai utila e cea in antipsihotice -tipice: cu potenta inalta (NL incisive. SULPIRID (dezinhibitorie -doze mici. PSIHODISLEPTICE=dau tulburari calitative ale activitatii psihice. AMOBARBITAL / DORMITAL. -act adesea si pe receptorii alfa-adrenergici si inconstant au activitate anticolinergica.piperidindiona cu actiune hipnotica rapida si scurta. scad motilitatea spontană. 24. CLORMETIAZOLUL. Clasificarea psihotropelor A. neuroleptice(NL). BIZARERIA constă în gesturi şi mişcări ilogice. mezolimbic. simptom caracteristic care le distinge de alte psiholeptice şi în special de tranchilizante. NEUROLOGICE :-efecte extrapiramidale precoce: .

hiperton. akatisia – este un sindrom de nelinişte psihomotorie caracterizat prin nevoia subiectivă a pacientului de a se mişca în permanenţă (o neputinţă de a sta complet liniştit în poziţii statice) iar tasikinezia presupune mobilizarea efectivă a bolnavului (mers de du-te vino. functia intelectuala. actioneaza prin potentarea alosterica a actiunii GABA.semnul roţii dinţate. schizo( ca hipnoinductoare+ pt combatere ef secundare NL). 2. glaucom. efecte psihiatrice (asemanatoare alcoolului: excitatie paradoxala. cuvintelor. aplatizarea T. cu miscari ce dispar in timpul somnului si sunt agravate de emotii. efecte neuro ( somnolenta. toate formele de schizo. disfunctie sexuala. sindromul anticolinergic central – deliriumul anticolinergic – dezorientare. agitaţie tulburarea de adaptare.ALTELE: hipotermie. uneori miscari coreiforme. si ANTIHISTAMINICE= ineficiente. Indicatii+ contraindicatii NL I : -toate starile psihotice. =au 4 actiuni: anxiolitica/ miorelaxanta/anticonvulsivanta/ sedativ-hipnotica . Sunt potential ireversibile. modificari EKG.tahicardie. disfagie. mimicii puţin expresive. delirium tremens. depresii. gură uscată. sdr organice cu simptome psihotice : delirium tremens. maladia Tourette CI :. sdr neuroleptic malign (sdr paloarehipertemie: t>40 grade. tulburări de acomodare şi midriază. indiferenţă afectivă.). furie. constipaţie. confuzie. Tranchilizantele = gru p heterogen de psihotrope psiholeptice. bolnavul este anxios pt ca e constient. pierderea automatismelor motorii. accidente trombotice. ANTICOLINERGICE : sindromul anticolinergic periferic – uscăciunea gurii. „sindrom al iepurelui”. apare dupa NL polivalente la luni-ani. afecteaza timpul de reactie. productivitate psihotică. ostilitate. =se recom adm pe per scurte si intreruperea treptata pt a evita fenomene de sevraj. scăderea transpiraţiei (exagerarea transpiraţiei este un efect hiperadrenergic şi apare mai frecvent la trtm cu flufenazină de ex). Indicatii: -combaterea anxietatii in general.alungirea QT. 4. BZD pot avea o oarecare acţiune corectoare dar uneori oprirea tratamentului NL este singura soluţie. hipertonia musculară. dificultăţi la urinat. etc. Efecte adverse: alergii.). crestere ponderala. hipokinetic hiperton (sau akinetic-hiperton): bradikinezie. IH. lentoare. fctie de posologie: ef hipnotice/ sedative/ miorelaxante /anticomitiale.a)dischinezia acuta= crize oculogire. acidoza metabolica. mb inferioare (mers leganat. dificultăţi de micţiune. ataxie. imposibilitatea de a rămâne pe loc (tasikinezie). plimbări nesfârşite. dizartrie. Reactii dermato (fotosensibilizare. rapid. hemato (leucocitoza. hTA. tulburări de memorie. adinamie extrema. musculatura axiala. mişcări rare. mai sigure in supradoza. varstnici : se impune diminuarea posologiei 28. topaieli). scleroza in placi).debut insidios. Sdr. porfirii. este cel mai jenant. de a rămâne aşezat sau alungit (akatisie). neregulat. ginecomastie ). b)sdr parkinsonian=akinezie. toxicitate cardio. unica masura eficienta e oprirea/ schimbarea NL. leucopenie ). depresia cu factori psihotici . nistagmus. BZD= efecte secundare mai putine. ulterior s-au folosit MEPROBAMAT= redutabil potential de abuz si simptome de sevraj. crestere CPK sau mioglobinurie. 3.forma particulara. hiperextensie nucala si a musculaturii axiale. exagerarea reflexului nazo-palpebral sau a semnului Froment. sdr. modificarea starii de constienta. sialoree. akinetic. modificari motorii hiperkinetice in regiunea buco-linguo-masticatorie (molfaieli. al lamei de briceag. Sdr. diminuarea până la absenţă a mişcărilor automate sau voluntare. coronaropatii. antiparkinsonienele de sinteza le agraveaza. constipaţie. hepatotoxicitate. status epilepticus. endocrino ( amenoree. fenotiazinele. galactoree. sunt agonisti totali la nivelul complexului receptor GABA-BZD. agitatia din Coreea Hungtington. mai frecvent la NL dezinhibitorii/ polivalente. nevroze. creşterea presiunii intraoculare. 27. tulburări posturale şi ale mersului. I Renala.CARDIO-VASC : hTA orto . -efecte extrapiramidale tardive: dischinezia tardiva. comportament . pigmentare cenusie a pielii). tulburare de reglare a temperaturii corporale – poikilotermie. scăderea iniţiativei. frecvent la femei dupa 50 ani.b neuro evolutive(Parkinson. Hiperkinetic – cu maleză generală. slabiciune musculara. tremor fin.hiperkinetic. oordonarea motorie. insomnii. somnolenţă. Akinezia caracterizează impregnarea neuroleptică şi se manifestă prin: lentoarea gesturilor. AV:140-160. instabilitatea TA. provoaca amnezie anterograda). plescaieli). mersului. primele folosite au fost Barbituricele cu act anxiolitica nespecifica (in contextul sedarii produse). mai putin capabile de a induce dependenta (fata de Barb. survin fara supradozaj datorita sensib individuale. se inlatura imediat cu antiparkinsoniene sau dispar la cresterea dozelor. hipertonie plastică cu menţinerea atitudinilor + tremurături de repaus şi atitudine cu ritm lent accentuate de emoţii. mimică redusă. sdr. intenţional. plafonarea privirii.

Actioneaza prin inhibitia recaptarii NA +/. iniţial pentru evenimentele recente. in agitatia psihotica. Ortotimizantele=> LITIUL= manie+ prevenire recurente tulburarii bipolare. Diminua activitatea neurotransmitatorilor excitatori si cresc functia GABAergica. poate actiona in diferite parti ale creierului in momente diferite. dificultăţi în susţinerea unor activităţi profesionale şi eşuează deseori atunci când are în faţă o sarcină ce implică o activitate intelectuală mai complexă sau o activitate ce implică modificarea strategiilor curente de rezolvare a problemelor. orientarea. AD TRICICLICE: AMITRIPTILINA/ DOXEPINA/ IMIPRAMINA. bulimia. stereotip. accentuaqrea unor tulburari premorbide de personalitate). Se aplica in 6-8-12 sedinte la 2 zile interval. tricotilomania. halucinator. potenteaza AD in depresia rezistenta la tratament. akatisie. depresia din Parkinson R. In uz: Fluoxentina. depresia din tulbularea bipolara. Paroxetina. tulburarea schizoafectiva. Ef sec: agraveaza parkinsonismul. agnozie). Antidepresivele: psihotrope care restabilesc dispoziţia depresivă (acţiune timoanaleptică) până la normalizarea ei. encefalopatie). deteriorarea mnezica devine severă (apraxie. Rezultatele apar la al 3-lea soc. Betiile 1. gândirea şi inteligenta-> pacientul pierde abilităţile de rezolvare a problemelor curente ale vieţii de zi cu zi. Modificările de limbaj includ atât afazia cât şi limbajul circumstanţial. memoria de fixare şi de evocare. învăţarea. auditive) si tulburari de gandire (delir paranoid nesistematizat). tulburarea obsesiv-compulsiva. Orientarea este afectată mai ales în formele corticale de demenţă şi se manifestă prin dezorientare de tip spaţial. Anxioliticele sunt medicamente simptomatice. vag sau anomia. crestere ponderala. tremor. afectarea perceptiei (halucinatii olfactive. profunda :cantitate mare de alcool in timp scurt=> coma alcoolica 3. Indicat in: manie. tulburarea de panica. Caracteristici sdr demential: Sindromul demenţial este un sindrom al deteriorării cognitive organice şi globale în cadrul căruia sunt afectate toate funcţiile psihice de cunoaştere: orientarea auto. Toate anxioliticele se folosesc doar daca se cunoaste contextul clinic al anxietatii. 29. La scurt timp dupa ingestie dezvolta o stare crepusculara. violenta). limbajul. Episoadele sunt insotite de amnezie lacunara. Ulterior. fie chiar până la inversiunea ei (excitaţie maniacală). Alte manifestari: afectarea personalitatii (introversie. Indicate in: depresia unipolara. Funcţiile psihice elementare afectate major de demenţă sunt memoria. Terapia electroconvulsivanta= adm de socuri electrice pt obtinerea unor crize asem cu grandmal. percepţia şi gândirea. Fluvoxamina. simpla( acuta/ comuna /vulgara) cu 2 faze: vesel-trist 2. cu fapte antisociale grave si apoi in mod absurd adorm la locul respectiv. 30. IMAO: dau HTA paroxistica grava 4. personalitatea. apatie.distructiv. depresiile reactive. AD TETRACICLICE: AMOTRIPTILINA 3. Ef sec: supradozare+ fen anticolinergice(vezi la 26)+hTA+ metabolice+ endocrino 2.delirant. această inabilitate se amplifică până când pacientul ajunge să necesite supervizare permanentă. În stadiile iniţiale pacientul acuză frecvent oboseală. adverse: tb de memorie reversibile( 3L) 31. 1. tulburarile de anxietate tratandu-se cu antidepresive. patologica: la non-alcoolici cu cantit mici de alcool pe fond de pato SNC (epilepsie. tremor digital. odată cu progresia bolii. insotita de confuzie mentala de tip oniroid. Se modif BHE cu o mai buna absorbtie a anumitor substante. 32. Afectarea memoriei e tipică pentru sindromul demenţial: precoce. atenţia. Pe măsură ce sindromul demenţial se accentuează. epileptoida. tulbularea bipolara. depresiile cu risc suicidar crescut. tulburari sexuale. . uită convenţiile sociale cele mai uzuale.SEROTONINEI si inhibitia catabolismului intracerebral al neurotransmitatorilor . I: cazuri speciale(urgente)=depresia cu suicid sau rezist la tratament. sdr poliurie-polidipsie. schizo catatonica. depresiile varstnicului.şi allo-psihică. Ef sec: tb digestive. Caracteristic apar ”reactia catastrofica” si sindromul apusului de soare. Este CI in sarcina( =teratogen) . vizuale.INHIBITORI SELECT AI REC SEROTONINEI: blocheaza selectiv recaptarea serotoninei la nivel presinaptic prin inhibarea transportorului Na/K ATP dependent. Sertralina.

un fel de "totul e permis". Este descris in cadrul psihigeniilor si considerat in primele 6 L de desfasurare o reactie la stress . o coruptie pana la a pune intr-o situatie penibila pe normali care. O parte se pot decompensa psihotic ( schizoizii.Nevroticul poate sa ramana necunoscut pt ca are o aparenta somatica si nu se marturiseste sau pur si simplu poate sa isi ignore propria nevroza si sa nu isi dea seama de ea dupa ce s-a insanatosit sau poate sa se prelungeasca intr-o dezvoltare nevrotica ce implica o deformare definitiva nu numai a aptitudinilor ci si a caracterului. . o umilire. De aceea la acelasi stress unii raman achilibrati iar altii fac variate nevroze inclusiv sdr psihosomatice. distimicii). discernamantul e compromis si se ajunge la iresponsabilitate si izolare cvasidefinitiva. un fel de agatare de existenta. Dizarmonia este data in fiecare tip de psihopatie de o anumita trasatura de caracter : -in psihopatia paranoida = supraestimarea propriului eu cu subevaluarea celorlalti -schizoizi =dificultatea de comunicare -epileptoid =aderenta si impulsivitatea -isteric = demonstrativitatea -antisocial =agresiunea -borderline = instabilitatea -dependent = dependenta de altii -evitant = insuportabilitatea implicarii -fobic = frica de anumite situatii -pasiv-agresiv= duplicitatea Aceste trasat dominante nu pot fi stapanite sau moderate si pe langa suferinta pe care o impun. De aici alienarea. printr-un deficit de educatie de tip sociopatic. cu constituirea unei lumi subiective proprii. cu o vointa centrata subetic. El presupune delirul sau delirul si halucinatia. se invalideaza. conflictuala. fact externi psihogeni se combina si cu o vulmerabilitate personala cu o tendinta caracteriala favorizanta.De asemenea sdr nevrotic se poate intalni si in debutul psihozelor sau al dementelor cand este o masca inselatoare. 34. Sdr nevrotic : se caracterizeaza printr-un conflict interior nerezolvat ce det suferinta psihica si corporala.Deci psihopatul are un stil. 35 Sdr psihotic autentic e reprezentat de psihozele endogene (schizofrenia. apraxie. fac rau si celorlalti. adica o deformare grava calitativa a realitatii obiective.Dpdv neurologic: afazie. intre 6L. parafrenia). ramanand in limite obisnuite. periculoasa.E adesea mascat si suporta explorari inutile . instrainarea. Sdr rezulta aici dintr-o anomalie comportamentala. un pattern . psihoza maniacodepresiva. Motivatiile actelor sunt patologice. un model pervasiv. S-a vorbit de un "proces de psihoza" in contrast cu "reactia conflictuala " in nevroze deducandu-se ca sdr psihotic e prin definitie endogen daca este ininteligibil si reactiv daca este inteligibil ( o distinctie de mare valoare prognostica). Daca pana la proba contrarie ei trec drept normali. o implorare a compasiunii. o neincredere in propriile forte. endocrino. dupa 3 ani = dezvoltare nevrotica. cu mici variatii de-a lungul existentei si isi repeta malignitatea in acte compulsive. Semiologia e polimorfa si labila si indata ce e combatut un simptom fondul anxios gaseste alta iesire. dar exista posibilitatea unor greseli: este substituit de sdr psihopatic. biotipica cat si printr-o anomalie castigata. crize mioclonice.3ani =nevroza pp-zisa . Sdr nu e mai grav decat cel psihotic. reflexe primitive. dgn e mai bine sa fie pus dupa o examinare biografica cat mai extinsa care sa cuprinda si posibilele acte savarsite. indepartarea de gandirea comuna. Subiectii respectivi au discernamantul pastrat. Sdr psihopatic: se caracterizeaza prin aptitudini intelectuale suficiente integrate insa intrun caracter dizarmonic. a familiei. de mentinere a sit sociale. agresiva si chiar antisociala. o sfortare. paranoia. Nu este un sdr omogen si cu cat se indeparteaza de neurastenic catre obsesivo-fobic si isteric. se pot decompensa psihotic si constituie o clasa de nefericire greu de satisfacut pe termen lung. o descurajare. 33. agnozie.Se cronicizeaza. oarecum marcate de destin. neuro si chiar neurochir. Pt a evita o etichetare exagerata.de aceea fac si obiectul "med alternative" si sunt supusi la toate procedeele care "fac minuni" In esenta este o slabire a eului. determina totusi o poluare . existenta sociala devine adesea dificila. crize convulsive. iar el substituie sdr psihotic. formand >50% din consultatiile de interne. colaborarea si dialogul devin distorsionate . nu ajung la aceeasi prosperitate.

evolutia incetineste la oprirea consumului . non-evolutiv sau usor progresiv incluzand deteriorare a simtului etic.categ 2 =barbiturice si tranchilizante -categ 3 =cocaina . ulterior buna dispozitie nejustificata intrerupta de furie si iritabilitate). afectivitate destul de bine conservata (initial anxietate datorata dificultatilor de limbaj. Conteaza totusi sdr persistent. dificultati in gasirea cuvantului potrivit. In stadiul terminal tablou clinic de dementa profunda. confuzie (delirium).la cateva ore dupa intrerupere. dand raspunsuri langa subiect). apar reflexele .categ 1 = opiacee . Alzheimer. ocupationale si de autoingrijire. halucinatii vizuale si mai rar si auditive. Clasificarea dependentei medicamentoase . Apare la circa 72 ore după întreruperea consumului (sau mai târziu). tremuraturi. hipertonie relativ tardiva. caracteristic in dementa Alzheimer este sdr neurologic instrumental al celor 3 A :Afazie/ Agnozie/ Apraxie. chiar antipsihotice sub controlul TA si cu precautia distoniilor acute)+ supravegherea pacientului. Debut lent progresiv. neuroleptice (nu Haloperidol) pentru ca scad pragul convulsivant. Pe langa dementa senila obisnuita. Simptomele apar în următoarea ordine: -febra. pacientii devin gatosi. Dementa Alzheimer : este cea mai grava . In perioada de stare mai apar: tulburari de memorie ( amnezie retro-anterograda). alterarea pronuntiei. confabulatie. iar cel psihotic de natura isterica se intaln in anumite imprejurari (detentie). sub control neurologic. mare urgenta medicalatratament in terapie intensiva. -mortalitate in delirium tremens: 15-25% in primele 48h. plasarea intr-o incapare linistita si bine iluminata. hipomnezie. Tabloul clinic este de severitate medie. 38.la 48-72 h. apraxie. -anxietate. glucoza cu mare grija si doar insotita de tiamina (risc encefalopatie Wernicke).categ 4 =marijuana -categ 5 =amfetamine -categ 6 =LSD -categ 7 =Khat ?? -categ 8 =tutunul -categ 9 = cafeaua 37. 39. cu imposibilitatea efectuarii unor comportamente uzuale. poate fi socotita ca o dementa precoce (in perioada presenila: 45-59 ani). retard psihomotor. se remite in 1-5 zile cu tratament adecvat. aceste modif intelectuale pot fi insotite de modif neuroanatomice sau neurofiziologice. mimand semnele incipiente din d. rehidratare prin perfuzii + re-echilibrare hidroelectrolitica + tiamina+ tranchilizante (Diazepam. tip psihotic. perioada de stare e marcata de instalarea sdr AAA: afazie predominant senzoriala (pacientul pare sa nu inteleaga mesajul celorlalte persoane. Spre deosebire de aceasta. insotite de idei delirante expansive . -tratament: BZD in minim 4 prize/zi. dezorientare. agitatie psihomotorie. 36. HTA.Expresia sdr psihotic se poate face prin aproape intreaga gama de sindroame. Delirium tremens : complică sevrajul la circa 5 % din cei cu sevraj).la 12-24 h. pana la dezorganizarea completa a comportamentului.initial scaderea progresiva a indemanarii. Dementa alcoolica: consumul cronic de alcool conduce la deteriorarea functiilor cognitive cu declin general al funciilor sociale. microplaci senile. Acelasi substrat ca la dementa senila: atrofie corticala globala cu marirea ventriculilor (hidrocefalie interna). fiind imposibila realizarea unei igiene minime. perfuzii. tahicardie. agnoziile structurilor spatiale si optice. stereotipii. !!!! Nu barbiturice. dar revenirea la starea premorbida este incompleta. semne de hipersimpaticotonie. degenerescenta fibrilara. tip depresiv. -posibil crize epileptice simptomatice la marii consumatori cronici. uneori exista o criza convulsiva unica (rar multiple)-> BZD sunt cea mai oportuna alegere. dominant si caracteristic pt entitate cum ar fi: -disociativ sau delirul primar pt schizofrenii -sdr de exaltare pt manie -sdr de persecutie pt paranoia Sdr psihotic reactiv contine un conflict real. poate avea mai multe expresii clinice: debut tip demential.

Nu moare de dementa ci prin faptul ca slabeste.. Tratament: ARICEPT (DONAZEPIL) 5-10 mg /zi (inhib specific si reversibil al acetilcolinesterazei) 40. nu sunt agresive si tabloul seamana cu cel al frontalilor (lipsa lob frontal). se caşectizează. tîrîţi. mişcări lente.Pe acest fond se pot inregistra episoade confuzionale legate de cresteri aleTA sau de procese trombembolice si deci se poate asista in ultimii ani la anumite agravari si nesperate reveniri. alteori mai vagi.E. . apraxia. sug si mesteca in permanenta. Prezinta si semne neurologice focale : exagerarea ROT.A: Palilalie . manifestate cel puţin prin unul din următoarele tipuri de semne neurologice: afazia. parietal / placi neuronale senile argentafile cu amiloid / corpi vacuolari /scade acetilcolintransferaza si Ach.timpurii -musculatura bucala este in permanenta miscare. Ecolalie .elementul central este absenta criticii ca urmare a dezorganizarii principiilor etico-morale. paralizie pseudobulbara (tetrapareză piramidală.A.M. ameteli. Anatomopat :atrofie cerebrala. nu mai aud bine.amimie) si crize de hipotonie musculara. duc toate obiectele la gura. sociale suficient de smnificativ pentru a realiza declinul de la nivelul anterior de functionare.obiect. organizarea. monotonă. se uita adjectivele conservandu-se verbele si substantivele) . mers cu paşi mici. Dementa Pick: dementa predominant corticala cu debut in perioada presenila (45 -55 ani) caracterizata pe plan anatomopatologic prin atrofii corticale localizate in general la nivelul lobilor frontali si temporali si pe plan clinic prin aparitia sindromului P. temporal. (palilalie ecomimie . atrofiile lobului orbital -alterarea conduitei morale cu dezinhibitie a instinctelor (alimentar si sexual). scaderi si acuze in toate simturile (nu mai vad bine. secvenţierea. Evoluţia durează 3-10 ani după care pacientul devine gatos. Mutism . in special a ultimului cuvant. sindrom ecopatic.memoria este conservata mai mult timp comparativ cu dementa in boala Alzheimer. semnul Babinski. Se caract printr-un sdr apatoabulic in care bolnavele (rap F/B =5/1 ) raman inactive sau chiar la pat. familiale.gandirea ..forma particuara a stereotipiei verbale care consta in repetarea cuvintelor aflate spre sfarsitul frazei. dizartrie. agnozia. cu ↓progresiva a randamentului functiilor cognitive (memorie. etc.Sindromul P. euforie de aspect infantil si reactii impulsive de ras nemotivat fara o afectare semnificativa a functiilor cognitive. acufene ).in special delicte sexuale). dar totusi se mentine ceva din constiinta propriei persoane. inexpresiv cu trăsături căzute prin pareza bilaterală de tip central a nervului facial.Un vascular poate da raspunsuri uneori mai bune. atrofiile temporale modificari ale ideatiei (exprimate pe plan verbal) si activitatii in sensul stereotipiei si perseverarii (deseori internarea este consecinta unor acte medico-legale . voce nazonată. abstractizarea). Se pierde enorm.cu mers tarsait. rămîne în pat. uitarea cuvintelor desfasurandu-se de la particular la general si de la complex la simplu.pierderea spontaneitatii cu inactivitate. modificarea scrisului. afectarea funcţiile executive(planificarea. vorbindu-se in cadrul acestui tablou clinic de dementa multiinfarct. Pot avea afazie amnestica. fosfene. pierderea gesturilor fine. 41. Această deteriorare gravă trebuie să invalideze pacientul în domeniul integrării sale ocupaţionale. cefalee. rîs-plîns spasmodic.intereseaza in special cuvintele (pacientul recurge la termeni generali de exemplu . diminuarea forţei musculare distale) ++ omul imbatranit. incomplete=> raspunsuri inegale. ca deteriorare cognitivă progresivă datorată leziunilor ischemice multiple. vorbire cu aprozodie. atentie. rationament).E. Totusi la el fatada poate fi mult timp mentinuta.mutism .scade nr de neuroni din cortexul frontal.M. facies imobil. Diagnosticul trebuie să evidenţieze deficitul cognitiv multiplu prin obiectivarea pierderilor de memorie antero-retrograde şi afectarea şi a altor funcţii de cunoaştere.combinata adeseori cu ecomimie si ecopraxie -.este adesea consecinta . deteriorarea mnestica fiind selectiva . Dementa arterosclerotica multiinfarct: Debuteaza relative brusc. e vulnerabil la infectii si la toata patologia de involutie. membrele superioare imobile. moare prin accidente noi vasculare sau infectii inter-curente. finalizarea. de obicei bronho-pulmonare. Debut insidios. Decesul survine ca urmare a unor infectii intercurente sau in cadrul crizelor epileptic. tabloul clinic la debut este determinat de zonele cerebrale care sunt interesate de procesul de atrofie corticala: frontale . Perioada de stare: afectarea profunda a functiilor cognitive: . cu trunchiul flectat. astenie si apatie (indiferenta pe plan afectiv).

antimicoticelor. Poate progresa. mai rar maniacal. Maj se remit. insomnii)). foarte rar. are asociază şi semne neurologice (ataxie. Confuzia se poate exprima prin : obnubilare. B. Consta in halucinatii auditive cu continut persecutor cu caracter de comentariu la persoana a 3-a ( Benedett a constatat ca in schizo spre deosebire de halucinoza a sunt ordine directe date bolnavului ). incontinenţă sfincteriană. în fazele avansate ale bolii. deces prin infectii intercurente datorate marasmului. Halucinoza alcoolica : sdr paranoid numit gresit halucinoza.hipertonie. edeme. frica de ce o asteapta. parapareze). a performanţelor vizuo-spaţiale.A. fiind o afectare cronica conditionata si de un teren schizoid. omucidere. concentrare. Stadiul terminal: exacerbarea sdr P. -sindromul demenţial. de fixare mnezică.encefalopatia Gavel ?. tumori. bolnavul dand curs mesajelor. Necesita cel putin 10 ani de dependenta de alcool. cortizonului ->tulburări afective (depresii. tot in context nefavorabil erup fenomene psihotice de tip depresiv. realizîndu-se sindromul cognitiv-motor . tb psihice de lactatie (pana la 1 an). infectii. la aceşti pacienţi se suprapun şi simptomele datorate patologiei multiple asociate (tulburări metabolice. respectiv stări hipomaniacale.E. diazepam). la acestea se pot adăuga în timp deficite motorii cu diminuarea controlului fin şi al vitezei mişcărilor . -sindroame afective (depresive. 42. 44. tb psihice perinatale (primele 10 zile dupa nastere). conflict in familie) si care determina de obicei manifestari indirecte.uitarii cuvintelor. Pe lîngă simptomele psihiatrice datorate infecţiei ca atare. Legata de aceasta confuzie e si pruncuciderea. tb psihice in cursul maternitatii: legate mai ales de o posibila situatie conflictuala (sarcina nedorita. Gravida se poate plange de cefalee. a luat medicamente sau a facut ex Rx nestiind ca este insarcinata si face o reactie fobica. Evoluţia este rapidă. Trat este simptomatic.paranoid. ascunse. fara delirium sau alterarea marcara a constientei. impulsiuni suicidare. anxietate. totul se leaga de evolutia normala sau pato a sarcinii: HTA. Expertiza trebuie sa dovedeasca retrospectiv ca a fost un episod confuzional. asigurarea pacientei ca sarcina evolueaza normal.Crize de hipotonie musculara cu prabusire brusca a pacientului insotita in general si de pierderea constientei. Patologia de maternitate : A. performanţe vizuo-spaţiale). Datorită acestui cumul de factori severitatea şi localizarea leziunilor nu corelează cu intensitatea simptomatologiei psihice. Tratament: BZD pentru agitatie (lorazepam. . cu halucinatii. -episoade psihotice care sunt rare.Wernicke -dementa alcoolica 43.M. endocrine. infecţii oportuniste). Este o afectare periculoasa antisociala. Pot surveni confuzii mentale legate de hemoragii masive. fixare mnezică. 45. Complicatiile psihiatrice ale alcoolului : -halucinoza Wernicke -paranoia alcoolica . Alta frica a mamei este ca in per conceptiei a avut o gripa. cu exit în 4-5 luni. Amimie -alaturi de akinezie sunt abolite si miscarile mimice . stupoare. Tb psihice in HIV si sifilis : Infecţia HIV se însoţeşte de următoarele sindroame psihiatrice: -sindroame cognitive (psiho-organice): scăderea atenţiei. mai rar maniacale/hipomaniacale). pregatirea psihologica a nasterii. care poate îmbrăca forma deficitelor cognitive (atenţie. care urmeaza unei descresteri a consumului de alcool de catre o persoana dependenta de alcool. depresii. Conteaza f mult incurajarea ginecologului. Se indeparteaza copilul pt ca este in pericol. tb productive. antipsihotice cu potenta ridicata (haloperidol. cat şi efectelor secundare ale medicaţiilor (AZD ( Zidovudin). e o tulburare psihotica indusa de alcool. apare gatismul.epilepsia alcoolica -sdr Korsakof la alcoolici . capacităţii de concentrare. Prognosticul este foarte rezervat. motorii . C. spre o forma cronica asemanatoare clinic cu schizophrenia. doze mici). schizofreniform. resturi placentare. risc de eclampsie. delirant-vizuale. Mai ales la primipare.

dementiale de tip psihotic (absurditati. 49. depresiv. dar nu comunica. e iluzionat magic de visul la care asista. iar manifest sunt modulate in fctie de ce zice o persoana sau alta. diminuarea capacităţii funcţiilor executive ). 48. tulburari de comportament. manipuleaza. Nu respecta conditia afectiunii pe care o sugereaza. de aici si explicatia amneziei partiale reale. psihotice) Stadiul 4 = paralizia generalizata progresiva (PGP) asoc sau nu cu tabes dorsal. tentative suicidare în contextul unor idei de culpabilitate. sugestibilitate. hemiplegie. confuzional) se adauga inexplicabil elem. tic esofagian. daca e neglijat dezvolta tb nevrotice caract prin reactii nesfarsite de frica Stadiul 3 =sifilisul cerebral cu meningoencefalita sifilitica cr cu tablouri clinice variate (nevrotice. nu halucineaza ci are o falsa recunoastere continua. Oneroidul nu este oniricul care ignora realitatea . ticuri. putandu-se intrica cu halucinatii vizuale. lipsa simt critic) pe fondul unei deteriorari cognitive evidente. bruxism. iritabilitate. 47. convulsii). ROT vii. . actelor). Triplul automatism : motor (=ticuri. e hipnotizat. nu e o succesiune de imagini. Sdr crepuscular : are drept caracteristica inceputul si sfarsitul brusc. Toxicomanul face onirism in abstinenta si face onirodie agreabila cand isi admin substantele. dificultăţi în găsirea cuvintelor. tactile ). atragerea atentiei. Asemanator visului). O alta caract este repetitivitatea identica la acelasi bolnav. hetero-agresivitate faţă de personalul medical. reactivarea consumului de substanţe psiho-active. deci se amesteca si cu nivelul oniric. esec intelectual. deficitului demenţial (diminuarea/pierderea memoriei imediate. Sdr de automatism mental = asociere de fen psihopatice ce det la pac sentimente si convingeri delirante ca nu mai e stapan pe vointa sa (o forta straina ii dirijeaza gandurile. In descrierea standard bolnavul zace la pat cu ochii deschisi si da impresia ca percepe realitatea inconjuratoare. Pac prezinta pasivitate (I se impun anumite trairi). este o meningoencefalita cronica specifica cu debut polimorf in care la sdr curente(maniacal. variabil. nu se pierde contactul cu realitatea Poate sa apara "lesin nevrotic". Neurologic: semn ArgyllRobertson. dependenta de anturaj. mecanisme disociative. polimorf.( pierderea vitezei şi fineţii executării actelor motorii ). psihopatice. De aici rezulta ca boln. o interpretare a realitatii in sensul fantastic. o iluzionare sistematica. gustative. mai fluctuenta ca nivel. dizartrie. instincte deteriorate. paralizii. Oniricul e fragmentat. auditive. violenta este absurda. perceptia ). indiferenta fata de simptome.Este o echivalenta epileptica si se intalneste la epilepticii manifesti sau la cei latenti revelati de o betie patologica.este mai sistematizat.A 2-a caracter este ca trezirea nu e la fel de sistematica cum este la oneroid. se elibereaza de sarcini). scene de film cum e oneroidul.invazia inconstientului asupra starii de veghe nu e totala ci partiala=> amestec intre vis si realitate de proportii variate. fenomene de dedublare a gandirii sau ecou. dureaza ore sau zile si dupa desfasurarea episodului il povesteste ca pe o poveste minunata care l-a fascinat. stărilor depresive cu tendinţa la retragere socială.personalitatea se descompune in fragmente mari. El e prins. exista o somatizare a dezordinii psihice. Tb psihice sifilis : Stadiul 1 = reactii nevrotice obsesionale pana la suicid (sifilofobie-mai ales la barbati care isi vad leziunea. care rastoarna datele realului (in sensul ca ceilalti sunt elementele unui scenariu de film in functie de ce stie si ce a vazut fiecare). Sdr oneroid . tremor. e o poveste fantastica. Desi nu trebuie confundat cu delirul primar. Poate avea beneficii primare= prevenirea impulsivitatii cu scaderea anxietatii si secundare =obtinerea unor avantaje din statutul de bolnav (atrage atentia. femeile o constata mai greu) Stadiul 2 =neurastenie cu cefalee care nu cedeaza la trat. fara sens. semnul pastilei al lui Obregia. deci semneaza paroxismul epileptic. clonus. Sdr de conversie: caracter atipic. impulsiuni) + ideoverbal + senzorial (=halucinatii vizuale. afectivitate labila. Simptome : manifestari senzoriale (orbire. E legata de situatii conflictuale. oneroidul apartine pato acute. olfactive. tip pseudobulbar. e mai dezorganizata. stereotipii. surditate. trasaturi asociative : probleme sexuale. afonie. percepe delirant. Patogenia nu poate fi demonstrata. halucinatii verbale (" comentariu" al gandurilor. 46.

si se poate intalni in starile de soc psihogen foarte grave . bradipsihie. masiv. fragmentar. pentru că aşa e şi visul dar. extreme de rar complica patologia endogena (furor-ul maniacal sau melancolia confuza maligna). iluzii vizuale. Bolnavul halucinează predominant vizual. oligofrenie. mai rar având şi halucinaţii auditive. actioneaza pe o perioada mai lunga. mentinere pe termen lung = >6L Indiferent de schema se incepe cu 10-20 mg/zi si se creste zilnic pana la 120mg. stereotipii. Deci onirismul pune în pericol viaţa bolnavului şi a celor din jur. nelinistiti si reevaluam viata de pana aici. scădere capacităţii de judecată. Omul are o constiinta exagerata a corpului lui. distimie (pe plan emoţional). mentinerea corpului . cardiace. Reprezintă o tulburare psihică datorată unei disfuncţii cerebrale generale.3 mg/zi. detoxifiere pe termen scurt. Sindromul psihoorganic acut= o tulburare psihica explicata printr-o leziune anatomica sau metabolica in care agentul patogen actioneaza brutal. sevrajul indus de intreruperea acesteia este mai bland. si o involutie patologica in care creativitatea adultului e inlocuita cu o noua dominanta care este corpul. deci o scadere a performantelor insa cu o compensare spiritual. visul acesta patologic nu se memorează (decât excepţional anumite fragmente). Simptomele principale sunt: slăbirea memoriei.delirium tremens la alcoolici). mentinerea pe termen scurt = prescriptie si stabilizare pt maxim 6L d. E o situaţie proprie de obicei stărilor psiho-organice acute: toxice (ex.meningo-encefalită. modificări evidente în personalitate subiectului. Desi exista riscul de dependenta la Metadona. 51. A2-a cale este cea degenerativa. sdr demential.1-0. VALPROAT DE NA pana la1000mg/zi) + anxiolitice (BZD) + antidepresive triciclice in doze . bolnavul reintra in real. deteriorare (pe plan cognitiv). Aceasta se numeste proces patoplastic (adica un proces organic care favorizeaza si un dezechilibru psihologic). Dup ace trece perioada de stare. egoism. bolnavul e agitat conform acestei imagistici. Bolnavul nu doarme. ajunge la probleme de filozofie. scădere atenţiei. e alergat. global si det o stare de confuzie mentala. globala sau in principal cerebrala. Un tratament ce se doreste eficace are drept componente de baza consilierea si alte terapii comportamentale. Cura de dezintoxicare -detoxifierea medicamentoasa este numai primul stadiu al tratamentului. Sindromul psihoorganic cronic = Agentul patogen este de intensitate mai scazuta. generalizare. Planul terapeutic in detoxifierea substitutiva = 4tipuri: a.50. putand pastra cateva din aceste fragmente (onirism residual). asta il ingrijoreaza si incepe sa isi puna problema finala. detoxifiere pe termen lung = reducere doze in interval >1L c. este determinat de invazia totala a constientei normale de catre inconstient in starea de veghe. 52. sărăcirea nuanţării afective. dar e ca şi cum ar dormi cu ochii deschişi. intoxicatii. si substitutiva cu METADONA (agonist opioid de sinteza cu efecte similare cu ale morfinei ). se luptă cu obstacolele imaginare. halucinatii. In deteriorare mentala. infecţioase (ex. Se descriu trei pattern-uri comportamentale care se asociază şi se condiţionează reciproc: dezorientare (confuzie pe plan senzorial). Exista o involutie fiziologica. lupta cu deformarea si suferinta corporala.reducerea dozelor intr-o luna sau mai putin b. renale cu/fara HTA). spre deosebire de visul natural. 54. abstractizare. E un scenariu incoerent. Exista in psihiatrie 2 cai mari prin care se ajunge la acest final : cea mai frecventa cale este cea vasculara (ateroscleroza sistemica cu deteriorari cerebrale. tendinţa la perseverare. substituie realitatea. Sindromul psihoorganic de involutie = ultima etapa ontogenetica presupune fen de regresiune anatomo-fiziologica globala. traumatisme cranio-cerebrale). traumatisme). in cateva zile. Problema care se pune este intretinerea. el fiind animat de visul lui dar acest vis este proiectat în realitate. Sdr oniric : e o tulburare calitativa a starii de veghe (de constienta). Deci acest sindrom este caracteristic patologiei organice acute (infecţii. incoerenta. Se mai folosesc si medicamente adjuvante : agenti anticonvulsivanti (CARBAMAZEPINA 400-600 mg . nemaiţinând cont de reperele realităţii. Exista detoxifiere nonsubstitutiva: se face cu CLONIDINA maxim 1mg in primele 3 zile dupa care se continua cu 0. Simptomatologia se manifesta cu confuzie febrila. 53. fatigabilitate. se pune deci problema mortii de care suntem angoasati. cu actiune mai difuza (peste 6 luni). Pentru că e un delirium cu halucinaţii. dar nu sub aspect estetic.

Toxicomania la heroina: efectul esential este euforizarea. Sevraj: anxietate. nelinişte. Abordarea este medicamentoasa si psihoterapeutica. oculo-motorii. Cura de dezobisnuire : are drept scop rezolvarea dependentei de substante psihoactive pe termen lung. convulsii. hipertermie. tremor. Pacienţii prezintă vulnerabilitate mare la stări psihotice confuzive (delirium) în circumstanţe care le solicită capacitatea de adaptare (intervenţii chirurgicale. 55. midriază. hTA. pot fi . manif g-I (in prima faza). Stările psihotice apar prin perturbarea echilibrului DA-ergic. greata. rigiditate. demenţă.talamico-cerebeloase care asigură conexiunea dintre regiunile corticale anterioare şi talamus (via „striaţi”). varsaturi. Hiperpirexie in formele severe. hiperactivitate. nucleul accumbens. 57. insomnie.un portret robot al heroinomanului ar putea fi un tanar cu conditie igienica dubioasa. par sedati si pe acest fond au perioade de hiperactivitate paradoxala si uneori labilitate emotionala. hiperreflexie. comportament dezinhibat. Un rol important revine diferitelor forme de psihoterapie de tip suportiv. tulburari de atentie si memorie. psihotice (halucinaţii. indispozitie si se stimuleaza creatia. alte semne: mioza. limbice şi prefrontale ale buclelor aferente şi eferente cortico-striato. tahipnee. daca il trezesti te omoara pt ca i-ai stricat visul . tremor generalizat. letargie. HTA. agitatie. o usurare de povara subiectiva interna (neliniste. cu apucaturi violente. Tulburările cognitive care duc la demenţă (mai frecventă la parkinsonieni decât la subiecţii control de aceeaşi vârstă) s-ar datora deficitului colinergic. acuza ameteala. imaginatia. De asemenea este activ implicata familia care la randul ei poate avea nevoie de consiliere adecvata si rezolvarea situatiilor de criza. aritmii. Toxicomania la benzodiazepine: in stadiile incipiente ale intoxicatiei.se incearca substituirea heroinei cu metadona. În cadrul aceluiaşi tablou clinic se descrie psihoza paranoidă acută cu halucinaţii auditive. crampe musc. cu risc vital de obicei in asociere cu alcool sau alte sedative. Tulb psihice in boala Parkinson: Substratul morfo-funcţional al acestor tulburări rezidă în componentele motorii. dizartrie. Prezintă o gama largă de tulburări psihice: afective (depresive. afectarea capacitatii de judecata (rar insa insotita de agresivitate). Dupa o perioada de3-4 S in spital urmeaza cura de consolidare a rezultatelor terapeutice in cadrul careia se continua si cura de dezobisnuire. alte terapii). cortexul entorinal. intoxicaţii. maniforme. transpiratii. dar rezultatele nu sunt excelente (60-70% recaderi in prima luna de la abstinenta) 59. depresie. vizand in primul rand dependenta psihologica. oboseala. idei delirante. se poate ajunge chiar la somn. visarea). tahicardie. Infarctul miocardic şi hemoragia cerebrală reprezintă două dintre cele mai redutabile complicaţii ale intoxicaţiei severe cu cocaină sau cu metamfetamină. Pt tratamentul psihotrop chimioterapia se incepe ca si la cura de dezintoxicare. Toxicomania la amfetamine(psihostimulante) : Dozele moderate (mai mici de 30 mg dextroamfetamină) provoacă: activitate simpatică excesivă.se produce o blanda obnubilare. anxiolitice. Ea incepe practic odata cu cura de dezintoxicare si se continua si in afara spitalului. delirium). fenomene perceptuale productive (halucinatii vizuale.asistent social. lobii prefrontali. angoasa. . La doze mai mari apar anxietate. specific somnul cu ochii deschisi .disforie. Circa 50% din pacienţi sunt depresivi (în general datorită depleţiei de DA în neuronii ariei tegmentale ventrale care proiectează neuroni DA-ergici în zonele emoţiei şi cogniţiei. prognostic prost. hiperpirexie. uneori violent. asociate simptomelor motorii clasice: bradikinezie. nu poate fi trist. Supradoza e frecventa. atacuri de panică. 58. antidepresive triciclice. stare confuzională acompaniată de diverse tulburări vasomorii (mai ales HTA severă) şi de aritmii cardiace. constipatie. mixte). tahicardie. tuberculii olfactivi. anticonvulsivante). 56.mici + hipnotice la nevoie. BZD se acumuleaza. ceea ce la pacientii varstnici provoaca stari confuzionale predominant vesperal. hipocamp). pacientii prez simptome asemanatoare intoxicatiei cu alcool (par beti). tulburări specifice de mers şi posturale. Tulburările de somn sunt de asemenea întâlnite. somnolenta. antisociale. auditive). psihoză dificil de distins de forma paranoidă a schizofreniei. tremor. cingulat. de consiliere si pe prim plan la ora actuala de tip cognitiv-comportamental in echipa psihiatru-psiholog-terapeut. in stadiile tardive miscarile isi pierd coordonarea si devin mai lente. Modelul este cel pt heroina (Metadona.

torpoare. neliniste. Simptomatologia globală: deficitul cognitiv difuz. confuzionale. Tumorile frontale pot prezenta dezinhibiţia comportamentală moriatică. obnubilare. stări maniforme. În localizarea orbitară apar akinezie. excentricităţi).episoade recurente de anxietate paroxistica. pierderea spontaneităţii. cu atrofie optică contro-laterală (sindromul Foster-Kennedy). nu mai e stapan pe sine . Tumorile talamice prezintă hemipareze. de depresie sau de episoade scurte de delirium care intersectează perturbarea ritmului somn-veghe. vomă. stază papilară fie bilaterală.DSM IV "teama de a nu innebuni" . derealizare cu”dreamy states” . pierderea spontaneităţii gândirii. plapitatii. auditive. pierderea voinţei. pseudodemenţiale. Simptomatologia este globală sau focală. 61. nelegat de o circumstanta exterioara. Leziunea directă/indirectă de trunchi produce HIC (cefalee matinală. rezistentă la analgezice. pierderea iniţiativei.dupa 30min-2h episodul se stinge lasand o stare de usurare. intense. . Manifestări paroxistice posibile: crize uncinate.uneori dispnee. severa. Tulb psihice in tumori cerebrale: În general. Localizarea parietală este săracă în simptome psihice. Tumorile de corp calos pot prezenta o multitudine de simptome psihice (depresive. absenţe. Cele mai frecvente simptome sunt ataxia. afazie. bradicardie. alteori alternanţe afective maniform-depresive (mai frecvente în localizarea din girusul cingular). dureri toracice. exacerbată de mişcările capului. la care se pot asocia manifestari depresive. Joncţiunea parieto-occipitală produce agnozii vizuale (prosopagnozianerecunoaşterea figurii umane). Tumorile de fosă posterioară (subtentoriale) nu se caracterizează printr-o simptomatologie psihiatrică anume. apraxii. inactivitate. schimbări de personalitate. În localizarea temporală mai apar: amnezii. sindrom Korsakof. transpiratii. episoade halucinatorii sau de depersonalizare.accentuate de medicaţia DA-ergică. Tumorile diencefalice şi de ventricul III produc alterări evidente de personalitate şi afectivitate. cu scăderea uşoară a acuităţii vizuale fie unilaterală. Glioamele constituie circa 50-60% din tumorile primare.depersonalizare . de accentuarea tremorului la trezire.apare imprevizibil. deficite hemisenzoriale (inclusiv) prin secţionarea funcţională a conexiunilor buclei cortico-striato-palido-talamo-corticale care suprimă aferenţele şi eferenţele frontale. senzatie iminenta de moarte.se repeta (cateva luni) . schizoforme.greata. alături de episoade psihotice postcritice sau intercritice. cefaleea. tulburări confuzionale de tip pseudodemenţial (dezorientare în locuri familiare. tremor distal . care se accentuează lent odată cu progresia formaţiunii. De aceea simptomele psihice frontale sunt prezente. Simptomatologia focală depinde de localizare.debut brusc. geometrice. senz de cadere. rareori crize senzoriale colorate. histeriforme. greaţă. Tumorile de trunchi produc ataxie. psihotice). olfactive. Acestea mai apar în localizările temporale. Atacul de panica: . apatie. crize de tip complex parţial. Mai pot apărea halucinaţii vizuale. agnozie. crize de tip comiţial/hipertonice. tulburări vizuale. depresie. crize senzoriale. crizele epileptice fiind frecvente. Tumorile de ventricul III se manifestă prin sindromul de HIC cu tulburări cognitive. epuizare . vărsături în jet care acutizează cefaleea). 60. ce contrastează cu anozodiaforia şi indiferenţă faţă de ambianţă. frisoane . Mai pot apărea hemipareze.are caracter crescator (in 10 min atinge maxim) . avoliţie.simte ca pierde controlul. luminoase. . tumora de lob parietal nondominant prezintă neglijarea hemicorpului controlateral şi anozognozie. lesin. tulburări emoţionale şi cognitive. incontinenţă urinară. tulburările psihice constau în schimbări inexplicabile ale comportamentului şi personalităţii (la 1 din 5 pacienţi). senzaţie de slăbiciune. Dacă se află în lobul dominant asociază afazia. Mai frecvente sunt meningioamele (25% din tumorile primare cerebrale) care comprimă zone circumscrise corticale generînd simptome focale. trei sferturi le fac la un moment dat în evoluţie. maniforme. mai rar vertij. cognitive. Localizarea occipitală poate prezenta halucinaţii vizuale. O treime din pacienţii cu tumori cerebrale prezintă crize comiţiale ca simptom de prezentare la medic. puerilism.

Se poate ajunge la conduite de evitare care pot avea consecinţe negative asupra funcţionării normale a persoanei. Tulb (nevroze) fobice: -a)fobiile specifice: frecvente. dispar sau nu la adult. tulb de personalitate netratata evolueaza ani si se poate complica mai des la femei tinere. senzatie de gura uscata. Caract clinice ale tulb de stress posttraumatic: . socoteli) pe care persoana le execută ca urmare a unor obsesii sau a unor reguli rigide impuse. aparitia unor tulb.se asoc cu: tulb de panica. 64.prezenta obsesiilor si compulsiilor care se asociaza si persista si induc pacientului o stare de anxietate continua. fluctuenta 1/3 -dg diferential: sindrom Tourette. . tulburari de personalitate tip borderline. rezolutie cronica 63. impulsuri sau imagini intruzive şi inadecvate. Marca tulburării de stress posttraumatic este reiterarea subiectivă a simptomelor iniţiale şi caracterul lor intruziv . nesemnificative pathologic. care pot duce la invalidarea pacientului . evolutie cronica. cu caracter egodistonic. sunt constant anxiogene. acesta fiid considerat trigger-ul unui raspuns endogen. deşi încearcă şi faţă de care are critică -conform ICD10: pacientul recunoaste ca sunt propriile ganduri.afecteaza adultul tanar. înălţime (acrofobia).se asoc frecv cu atacuri de panica. rugăciuni.anxietate nejustificata si persistenta care nu apare limitata la o anumita circumstantatemporala sau ambientala . personale. frecv la adolescenti. de a calatori cu autobuzul.teama de un obiect precizat . Caract clinice ale tulb obsesiv compulsive: . care poate lua uneori forma unor crize anxioase acute (sugerând atacul de panică) sau declanşa perioade cu anxietate generalizată. schizofrenia la debut. pus intr-o situatie in care subiectul poate fi observat si criticat . neurovegetative: somn cu . dificultati de concentrare. spaţii închise. evitarea oricarei stari evocatoare a evenimentului stresant. antisocial sau obsesiv-compulsiv.in timp duce la scaderea performantelor sociale.este extrem de invalidanta (uneori se pensioneaza) prin dezvoltarea treptata a conduitei de evitare-> izolare .teama fara obiect pe care o traieste tot timpul . benigne. 65.Caract clinice ale tulb anxioase generaliz: . Cele mai frecvente sunt fobiile de animale.anxietate "liber flotanta" . de a sta la rand . hipocondria. constau in frică iraţională de situaţii / activităţi / obiecte specifice. alte tulb anxioase . ameteli.clinic: retraire mentala a evenimentului sub forma de imagini si ganduri .simptome: palpitatii. de cuplu . cu oscilatii. ordonarea la nesfârşit a obiectelor) sau acte mentale (repetarea în gând a unor cuvinte. tulb fobice. tratament: BZD+ antidepresive+psihoterapie cognitivcomportamentala .apare dupa un stress intens care depaseste experienta obisnuita. numărat excesiv şi inutil. varsta medie de debut 16-20 ani sunt studii care atesta o origine genetica 62. deşi încearcă să li se opună.se acutizeaza in anumite momente .b) agorafobia=frica de spatii deschide si.- apar comorbiditati: depresie. in cadrul unei vulnerabilitati crescute. cel putin un gand/obsesie domina atat de mult incat nu mai opune rezistenta .obsesii: gânduri persistente şi recurente. evolutie cronica 2/3. aglomeraţie (claustrofobie).si de multime. mai frecv baietii. dar fără să reuşească. depresie.compulsii: definite ca acţiuni repetitive (spălat pe mâini – ablutomanie.c) fobia sociala= teama de a nu fi umilit. debut in copilarie/adolescent.se poate ajunge la declansarea unui atac de panica. . de obiecte ascuţite.se complica cu depresie. tulb de somn . dupa DSMIV. pe care pacientul nu le poate ignora. Atunci când subiectul li se opune se declanşează anxietate insuportabilă. dificil de controlat care induc anxietate marcată. alcoolism.

domină sindromul paranoid care este cel mai bine exprimat în faza acută a bolii . pierzându-şi caracterul critic.S. Dacă bolnavul citeşte într-o publicaţie populară despre simptomele unei boli începe să creadă că o are şi el (boala a mai fost denumită „boala studenţilor în medicină”). c-v: palpitatii. B. corpului. pacient dificil fata de care medicul face contratratament 67. otrăvire. Schizofrenia paranoida: (halucinaţii auditive. C. panică. Caract clinice ale tulb de somatizare: . schimbare corporală (delirante somatice).există idei delirante de persecuţie. . relaţie / referinţă (la media. în poziţii impuse din exterior).-IV sunt următoarele: A. mutism). cronica (>3L).tabloul e dominat de tulburările psihomotorii. stupor (scăderea marcată a reactivităţii la ambianţă.M. invenţie. 69. dominata de acuze somatice multiple si care debuteaza inainte de 30 ani . Pacientul prezintă anxietate şi uneori chiar o uşoară depresie secundare. modificarea starii emotionale: capacitate scazuta de a reactiona emotional. Frustrarea pacientului creşte odată cu trimiterea sa la psihiatru. cu reducerea mişcărilor şi activităţii spontane. irascibilitate . anxietatea de separare sau altă tulburare somatoformă. precordalgii. Preocuparea subiectului în legătură cu faptul că ar avea sau chiar convingerea că are o maladie severă. varsaturi. „într-un fel anume”). flexibilitate ceroasă (menţinerea membrelor. Frica de prezenţa uneia / mai multor boli (nosofobia) face parte din hipocondrie. Hipocondria: Criteriile de diagnostic preluate din D. rigiditate (posturi rigide împotriva eforturilor de a fi mobilizat). intoleranta alimentara.simptomatologie refractara la tratament. misticism. neurologic: conversii. de raptus) .cosmaruri. reprezentate de elemente sau de totalitatea sindromului catatonic care poate fi întrerupt de perioade de excitaţie violentă (raptusuri catatonice): negativism. un episod depresiv major. Preocuparea persistă în pofida evaluării medicale corespunzătoare şi a asigurării de contrariu. poate deveni idee prevalentă / delirantă intrând în sfera psihozei delirante cu conţinut hipocondriac. dificult de concentrare. urmărire. Durata perturbării este de cel puţin 6 luni. Simptomele hipocondriace sunt influenţate de contextul cultural al pacientului care nu stabileşte o relaţie bună cu medicul datorită solicitărilor exagerate de examene paraclinice. filiaţie (naştere ilustră). grandoare. misiune specială (reformă. Schizofrenia catatonica: ( este prezent sindromul catatonic) . gelozie. Când această preocupare iese din sfera nevrozei. Aceast aduce la modificări profunde ale perceperii de sine şi a lumii. de tip somatic) şi nu este limitată la preocuparea circumscrisă la aspect (ca în tulburarea dismorfică corporală). se pierd limitele sinelui.stare de discomfort subiectiv +/. atitudine şi posturi bizare (pentru lungi perioade). sindrom: ecomimie – ecolalie – ecopraxie. intermitenta. tardiva (debut la >6L de la impactul cu stresorul). pareze. TV. aparent fără scop.evolutie: acuta (1-3L).simpt g-I: greata. Preocuparea nu este explicată mai bine de anxietatea generalizată. dar care nu au niciodata un echivalent somatic . oamenii pe stradă privesc pacientul cu ostilitate. reziduala .cel mai comun tip . de dinamica sexuala . uneori raptusuri (activitate motorie crescută. tulburarea obsesivocompulsivă. neinfluenţată de stimuli exteriori – izbucnire brutală. Preocuparea cauzează o detresă sau deteriorare semnificativă în domeniul social. parestezii. F. una sau mai multe idei delirante) .depresie. mesianic).simptome dureroase in orice parte a corpului. Convingerea de la primul criteriu nu este de intensitate delirantă (ca în tulburarea delirantă. E. a unor tratamente anume şi a frustrării pacientului mereu nemulţumit de atanţia insuficientă care i se acordă. D. profesional ori în alte domenii importante de funcţionare.evolutie cronica. sexuale: menstruale. 68. bazată pe interpretarea eronată de către acesta a simptomelor corporale. control al gândurilor şi ideilor de către ceilalţi. irepresibilă. anxietate. uneori stereotipii.alterarea functionarii normale 66. suspiciune.

hipoactivitate. Ipoteze etiologice in schizofrenie: 1. „cicatrizat” după multiple episoade paranoide acute. plasma. catatonic. ipoteza infectiei virale din al III-lea trimestru de sarcina: induce vulnerabilitatea pentru schizofrenie.domină alterarea afectivităţii (dispoziţie superficială. ipoteza neuroanatomica: . 6. 71.studiile de adoptie pe copiii proveniti din mame schizo. cronic.tendinta monozig de a face tipuri identice de schizo . nătângă) . Schizofrenia reziduala: (sunt prezente simptome negative.concordanta mai mare pt simptomele negative decat cele pozitive . 5.70. grimase . postură pasivă. adoptati imediat dupa nastere. râs prostesc. alogie (gândire ilogică). sunt absente semnele pozitive) . ipoteza dopaminergica: . zâmbete bizare traducând o atitudine de autosatisfacţie.implicarea LF (hipofrontalitate la studii de imagistica functionala. cu manierisme. presupune anomalii ale sistemului glutamat. slabă comunicare non – verbală prin sărăcire mimică cu privire indiferentă şi lipsa modulării vocii. Schizofrenia hebefrenica (dezorganizata): (comportament.debut precoce.se întâlnesc elemente ale tulburării schizofrene de tip paranoid. 73. fata de dizigoti (14%) .scaderea metab dopaminei in LCR. ipoteza GABA-ergica: diminuare a neuronilor GABA-ergici în hipocamp constatată la schizofreni.constă în predominanţă a simptomelor negative. nu se diferenţiază nici o clară predominanţă a unui set particular de caracteristici diagnostice. imprevizibil. asupra carora au act fact defavorizanti antrenati de existenta unei mame schizo ) 3.gemenii monozigiti au concordanta de 50% pt schizo. au facut mai rar boala decat cei neadoptati.dopamina la nivelul circuitului palido-talamic corticostriat. vorbire dezorganizată. tocirea afectivităţii (complet aplatizat).comportament lipsit de scop. ipoteza fenilciclidinei si a glutamatului: se bazeaza tot pe inducerea de psihoze experimentale. chiar in repaus) . ipoteza diateza-stres: sustine o vulnerabilitate mostenita ce determina aparitia bolii prin injurii ale hipocampului (obstetrical).limbaj dezorganizat. 7. hebefrenic. de nimic motivată. fragmentare . 72.boala este data de cresterea activit dopaminergice mezolimbice generatoare de simptome positive mediate de hipoactivitatea cortexului prefrontal generatoare de simptome negative reziduale. acompaniate de râs. lipsa autoîngrijirii.lipsa partiala a activarii cortexului prefrontal in timpul testelor functiilor cognitive.pronostic rezervat. 5. insidios (15 – 25 ani) . ipoteza serotoninergica : producerea psihozelor experimentale de care agonistii 5HT si prin act neurolepticelor atipice (risperidona. . Se presupune rolul scaderii inhibitiei serotoninei asupra eliberarii DA. gândire sărăcită cu relaxarea asociaţiilor. nemotivat. Ipoteza vulnerabilitatii genetice sustinuta de studiile pe gemeni si de adoptie: .cresterea R dopaminergici observata post-mortem in creierul schizo netratati 4. bufonerii prosteşti . tocire precoce a afectivităţii şi voinţei. izolare socială. inadecvată.tendinţe la solitudine . Schizofrenia nediferentiata: (sunt prezente simptome psihotice active în absenţa criteriilor altor forme clinice) . in aceesi zona.similitudinea psihozelor amfetaminice cu schizo . dar nu sunt conforme cu nici unul cu formele de mai sus. stereotipii de fraze incoerente. .act neurolepticelor (fenotiazine) dopamino-blocanta . constand in scaderea fluxului cerebral prefrontal si scaderea consumului de glucoza. deficitare: lentoare psihomotorie. floride. olanzapina)care actioneaza si pe receptorii serotoninergici.corespunde stadiului tardiv. urina dupa trat neuroleptic . manifestata prin interactiunea dintre vulnerabilitatea genetica si cea indusa de mediul psihotraumatizant (adoptii de la mame schizo de catre familii normale. au dem incidenta mai mare decat la copiii mamelor normale 2. aplatizarea şi inadecvarea afectului) . deci a metabolismului. argumente: .halucinaţii efemere.

scaderea/cresterea apetitului. este sust de: efectul ISRS.studiile de genetica moleculara arata ca ar fi implicat bratul scurt al cromoz 11 si poate cromoz X in transm bolii bipolare 2. implicare excesiva in activit placute cu mare potential prejudiciant . scaderea metabolitilor serotoninei in LCR-ul sinucigasilor.dispozitie expansiva cel putin 4 zile.Ipoteza neuroendocrină. mai ales la barbati. FSH. profesionale. scaderea R 5-HT2 dupa adm antidepresivelor. GH. distractibilitate.clinic: .serotonina ar fi scazuta in fanta sinaptica.episodul duce la schimbarea clara in functionalitatea individului. care nu ii este caracteristica.hipofrontalitatea ar corela cu simpt negative . agitatie psihomot/ cresterea activit directionate (scolare. scaderea triptofanului (precursor al serotoninei) plasmatic la depresivi . dar mai mic ca pt tulb bipolara .schimbarea de dispozitie e observata de altii 78.largirea spatiilor ventriculare.implica invariabil afectarea dispozitiei ca sentimente de depresie in cea mai mare parte a zilei timp de cel putin 2 s . clar despartita de episodul depresiv. se ajunge la perturbareaprof a functiilor cognitive . inadecvata.trat de intretinere . Partic clinice ale tulb depresive majore (episodul depresiv major): .semne neuroveget sau neurosomatice ale depresiei: pierdere in G.Dopamina sugerata de studii care fac leg intre boala Parkinson (a gg bazali) si depresie 3. fatigabilitate/lipsa de energie. Episodul hipomaniacal: . psihotica.episoade depresive/ de pierdere marcata a interesului si a placerii in activit obisn cu evol ciclica a dispozitiei de la eutimie la depresie si apoi la remisiuni (si uneori la hipomanie) . ganduri recurente de moarte.Psihopatia paranoida: . motorie) . ipoteza monoaminelor: .cand tulb de dispoz este severa. LH şi a testosteronului. TEC . vulnerabilitatea genetica: . obligatoriu. Ipoteze etiologice ale tulb afective: 1. 77. sentimente de inutilitate/ culpa excesiva. ideatie suicidara recurenta. sunt leg funct intre receptorii 5-HT2 si NA . care scade odata cu cosangvinitatea.se intalnesc cel putin 3 din: grandiozitate/autostima crescuta. cea mai mare parte a zilei/aproape in fiecare zi . abuzului de subst psihoactive sau unor cauze somatice 76. . Se asociază diminuarea TSH.trat psihoterapeutic si de reabilitare 75.studii fam si de adoptie au aratat un risc crescut la rudele de gradul I.NA scaderea niv a fost dovedita prin scaderea 3-methoxy-4-hidroxiphenyl-glycol (MHPGmetabolit al NA) in LCR si cresterea lui in manie. insomnie/hipersomnie aproape in fiecare zi. desi nu tine dieta sau luare in G (cel putin 5% din G in+/-) intr-o luna. inhibitie psihomotorie/neliniste psihomotorie asoc anxietatii de insotire . .aceste simpt nu trebuie sa se datoreze doliului. logoreea. scaderea nevoii de somn (ii ajung 3 ore dupa care se simte odihnit). medicatie antipsihotica atipica. S-ar datora probabil variaţiilor acţiunii aminelor biogene la nivelul hipotalamusului (în depresie creste cortizolul prin hiperactivitatea axei hipotalamo-hipofizosuprarenale).faza acuta: cura neuroleptica. sexuale).reducerea volumului LT 74. corelata cu simpt negative . Trat schizofrenie: recomandarea oricarui medic atunci cand presupune existent bolii este spitalizarea intr-un serviciu de psihiatrie. riscul pt tulb afective la rudele grad I ale pac cu tulb depresiva majora este de 3 ori mai mare decat in pop gen.scaderea densit neuronale in anumite arii (frontal. . fara un plan anume. fuga de idei sau senzatia subiectiva de gandire rapida.diminuarea marcata a interesului si placerii pt toate/aproape toate activit.

ignorarea normelor sociale. Persoanele din anturaj îi consideră lipsiţi de flexibilitate emoţională şi de resurse afective. nu uită uşor insultele. dar nu sunt sinonime cu criminalitatea . până la a considera că aceştia sunt răuvoitori. tensionat muscular. În situaţii sociale sunt retraşi. detaşare şi indiferenţă faţă de realităţile înconjurătoare. evită de obicei contactul vizual şi conversaţiile spontane (resimt disconfort în a se angaja într-o acţiune comună cu altul sau alţii pentru că sunt foarte introvertiti.relatii emotionale superficiale. Psihopatia isterica: . Psihopatia schizoida: Se caracterizează prin excentricitatea comportamentului dominat de retractilitate. Ezita sa faca confidente altora datorita temerii nejustificate că informatia va fi utilizată impotriva sa. Sunt suspicioşi. pot avea chiar scurte episoade psihotice. Nu doresc şi nu iniţiază relaţii şi legături emoţionale nici chiar cu membrii familiei proprii. nestatornici si schimbatori . excesiv de emotionala . lipsit de umor.histrionism=teatralism+ hiperexpresivitate+ plasticitatea atitudinii corporale+ dramatizarea relatarii prin intonatiile vocii+ recursul la formule de limbaj menite sa frapeze 80. cruzimi fata de animale. Acestea se manifestă în variate circumstanţe şi contexte.pot fi disfunctionali sexual: femei anorgasmice. 79. vor plange.La examenul clinic vedem un ins care nu se poate relaxa. se simt uşor atacaţi. arata o inabilitate de-a lungul intregii existente de a se infuria si a-si exprima nemultumirea in mod direct). poartă de obicei îmbrăcăminte . vor acuza pe altii . Au tendinţa de a interpreta acţiunile oamenilor ca deliberat ameninţătoare (demeaning). Sunt demne de notat afectul îngust (constricted) şi politetea lor manierista.calatorii din loc in loc fara un scop anume si nu in cautarea unei slujbe.inabilitate de a mentine o relatie profunda. fara sa stie cand i se va termina calatoria . Exprimă gânduri care atestă clar proiecţia. vor să-i prejudicieze. insulte reale sau imaginare. Pentru o persoana din afara apar izolati.totala lipsa de respect fata de adversar. cauta in situatie si context probe care sa-i sprijine banuielile. justiţiari.tind sa-si exagereze sentimentele si gandurile . lipsit de detalii exacte . distrugere deliberata a bunurilor altuia. rationamentele sale sunt corecte si binedirectionate.acte repetate antisociale sau criminale. aratat de o pers extroverta. cu furie sau printr-o actiune razbunatoare .nu a avut niciodata o relatie monogama totala mai mult de un an . Desi premizele sunt false. Sunt resentimentari (fără motiv real).Se caracterizează pe neîncrederea şi suspiciozitatea faţă de ceilalţi. vatamare corporala. Se consideră obiectivi.incapacitatea de a se conforma normelor sociale demonstrate inca din adolescenta (chiuleste de la scoala. cu/fara arestari. gândire referenţială (ca un stadiu prevalent al delirului de relaţie) care pot necesita tratament psihiatric în urgenţă şi internare în secţia de psihiatrie. . excitabila. invidia. ranirea altora . ocupatii ilegale. geloşi fără motiv pe partenerul marital sau sexual. excesiv de vigilenţi. să profite de ei. singuratici. raţionali.incapacitatea de a-si face si urma un plan de viitor .comportament dramatic. trataţi cu lipsă de respect şi reacţionează în consecintă rapid. si idei ocazionale de referinţă. mintind mereu . implicare in viol. furturi.au o puternica dependenta.pattern de comportament iresponsabil/antisocial inaintea varstei de 15 ani . demonstrativ.până la a pune la cale răzbunări “exemplare”. orgoliosi. ranchiunoşi faţă de jigniri. actioneaza in sensul sexual pt a se asigura ca sunt atractivi pt celalat sex . Psihopatia antisociala: . colorat. care sa presupuna un atasament afectiv real si autentic . hiperserios. rigizi. tratarea cu lipsă de consideratie – este plin de resentimente. folosesc un limbaj excesiv de impresionist. excentrici. Când sunt jigniţi devin excesiv de ostili.lipsit de remuscari (considerandu-se indreptatit sa faca rau altora) 81.comporament evident de atragere a atentiei . Păstrează pizma. Se îndoiesc de loialitatea persoanelor apropiate şi prietenilor şi ca urmare evită treptat intimitatea şi ajung să se izoleze.Neglijează aparenţa exterioară. fuge de acasa) cel putin pe durata unei nopti si cel putin de 2 ori. barbati impotenti.daca nu li se acorda atentie. ideile de prejudiciu.

perseverenta.mai mult sau mai puţin demodată. digresivă. astfel incat acesta nu e respectat. detalii excesive. datorită decompensărilor psihotice şi percepţiei sociale dezavantajoase nu reuşesc (şi nici nu încearcă să realizeze) acest lucru. iluzii sau halucinaţii corporale. cu ignorarea distractiilor din timpul liber . abstractă. Se implică deseori în miscari sau actiuni voluntare legate de promovarea sanatatii sau pacii. credinţa în farmece întâlnită în anumite zone rurale sau la anumiţi indivizi credincioşi. depersonalizare. Convingeri ciudate. face dificila comunicarea cu altii şi în mod caricatural.lipsa generozitatii in privinta timpului.devotiune excesiva muncii. ei preferă să se izoleze datorită inadecvării lor sociale pe care o percep ei singuri (prefera izolarea sociala pentru a evita anxietatea generata de relatiile sociale pe care le suporta greu. inflexibilitate in materie de moralitate/principii etice/valori . vraji spirite.scrupulozitate. Excentricităţile se manifestă în modul straniu şi inadecvat de a se îmbrăca. indica incapacit de a termina o actiune . gandire magica. de a avea clarviziuni. ajungând chiar la episoade de tip paranoiac. un deficit de adaptare sociala cu disconfort afectiv acut. incepand din perioada de adult tanar si prezent in variate contexte ca: amanarea. pescuit) şi pentru ocupaţii care nu îi implică în relaţiile cu publicul (paznici. superstiţii etc. nesociabili. cu păstrarea capacităţii de testare a realităţii şi cu absenţa tulburărilor formale de gândire (care apar în schizofrenie). Personalitatea pasiv-agresiva: Comportament care exprima o agresivitate subiacenta si care este exteriorizata pasiv.) (Vine in contadictie cu normele sociale in general acceptate de mediul in care traieste. au preferinţe pentru hoby-uri singuratice (jocuri pe computer.excesiva preocupare cu detalii. 83. matematiceni. Indivizii cu această tulburare au credinţe particulare (clarviziuni.indecizie . calmi si tacuti. în vorbirea care este vagă. rezervă şi lipsă de implicare în evenimente cotidiene sau care îi privesc pe alţii. restrangere emotionala cu reducerea expresivitatii afectelor . Aceste trairi de referinta nu sunt delirante dar indivizii pot face decompensări psihotice în perioade de stres maxim. cu stereotipii. premonitii) ceea ce ii face sa participe la practici oculte. Au capacitati scazute pentru legaturi apropiate. 82. Pot avea idei de referinţă. fenomene de derealizare. Pot fi foarte ataşaţi de animale. gândire magică) într-un grad care depăşeşte anumite obiceiuri şi norme acceptate de cultură / subcultura unei populaţii sau a unui grup. taraganarea. poate culmina cu solilocviul în public.perfectionism care interfera cu indeplinirea sarcinilor. cu fantazări inclusiv pe teme sexuale. devin vegetarieni. paranormale (capacitatea de a comunica prin ganduri. care patrunde peste tot constant (pervasive) de rezistenta pasiva la performanta sociala si ocupationala. banilor 84.ingustare. “al şaselea simţ”(ca de ex. Au o bogată viaţă interioară. deseori în compensaţie pentru redusa activitate sexuală. (cred in miracole. metafore. La examenul clinic dau impresia de: raceala. Circa 10 % au tentative de suicid sau chiar reuşesc să se sinucidă. caracterizata prin: obstructionism+amanare. astronomi. etc. telepatie. lasatul pe mai tarziu (procrastination to put off) a lucrurilor care e nevoie sa fie facute la un termen precis. reguli. se angreneaza in miscari filosofice sau de asanare a raului social indeosebi daca acestea nu necesita o implicare in inter-relatii personale. . De altfel. au relatii interpersonale deficitare. distanţi. Tulb de personalitate obsesionala: . izolaţi. în care de altfel pot excela şi realiza performanţe de excepţie. meteorologi. Tulb schizotipala: Se caracterizează prin excentricităţi comportamentale evidente. scheme care consuma timpul util . simboluri) se pot crede inzestrati cu puteri speciale. se apara de sentimentul ca e obiectul preocuparii speciale a celorlalti (interpreteaza tot ce fac ceilalti ca fiind referitoare la ei “in sens rau”).insistenta exagerata de a-i determina pe altii sa respecte propriile reguli . Incepe la adultul tanar se “toceste” relativ dupa 40 de ani. taraganare (procrastination) +incapatanare+ineficienta Criterii: -Un pattern invadant. filozofi).Unii pacienţi pot avea un statut social şi marital acceptabil în timp ce alţii.

a aşteptărilor mereu înşelate de ceilalţi. ursuz (sulky) sau argumentativ cand incearca sa faca ceva ce nu doreste sa faca. -Se simte ofensat. senzaţie de ”gol”). Prezintă impulsivitate in cel putin doua domenii care pot deveni autoprejudiciante cum ar fi: cheltuirea banilor . “splitting”(clivaj) ca mecanisme defensive care perturbă controlul afectiv şi stabilirea relaţiilor cu ceilalţi. Pacientii borderline par a fi totdeauna in stare de criza. impulsivitate. a trăirilor de abandon care pot lua forma clinică a unei stări reactive psihotice (microepisoade psihotice . impresiona. -instabilitate emotional-dispozitionala poate dura ore. sabotandu-le prin inactiunea sau proasta sa actiune care ar trebui de fapt sa le sprijine acestora demersurile. -furie nejustificata si intensa sau pierderea controlului pana chiar la provocarea de conflicte fizice repetitive. -Protesteaza fara justificare ca ceilalti ii cer lucruri nerezonabile. jignit (resend) cand altii ii fac sugestii utile privind modul in care ar putea deveni mai eficient -Obstructioneaza eforturile altora. -Pare sa lucreze deliberat lent nu sa faca prost ceva ce nu vrea de fapt sa faca. circumscrise sau indoielnice) sau a unei stări disociative. pentru a-si exprima furia sau pentru a stupefia. Instabilitatea relaţiilor datorită incapacităţii meninerii unui raport afectiv constant constituie simptomul central care determină particularităţile existenţei individului borderline: “acting – out” periodic. sectionarea venelor pentru a smulge compasiunea / ajutorul celorlalti. paraliza pe ei insisi printr-un afect excesiv. iritat. de sentimente cronice de plictiseala/goliciune sufleteasca (= difuziunea identitatii). uzul de substante. revendicand. . cel mult – cateva zile. comportament recurent suicidal / parasuicidal şi idealizarea primitivă sau identificarea proiectivă. cu trăiri intense de furie şi anxietate. imbufnat. de ex. dispretuiesc (scorn) pe cei aflati in pozitii sociale de autoritate. furtul din magazine. tulburări de identitate (plictiseală cronică. -pattern de relatii interpersonale instabile/intense caracterizate prin alternarea intre extreme pe supraidealizari si devalorizari. abuzul de bautura si mancare. sex.-Devine iritabil. Comportamentul pacientului borderline este foarte impredictibil: acte autodistructive repetate. -Evita obligatiile pretinzand. suparat. consecinţă a “speranţelor” negratificate. Psihopatia borderline: Se caracterizează prin instabilitate şi schimbarea bruscă a echilibrului emoţional. -Crede ca face mai multe decat cred altii ca face. Se plâng de lipsa unui sens real al propriei identitati. 85.simptomele lor psihotice sunt mai totdeauna trecatoare. cerand (by climing) ca “a uitat”. -Critica in mod nejustificat/batjocoresc.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful