Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii Proiect Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“ Programul „A doua ºansã“

Aniþa Dulman

MATEMATICÃ
În lumea numerelor

Ghidul cadrului didactic
Nivelul I

Aceastã primã ediþie (pilot) este finanþatã de Uniunea Europeanã.

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“ 2003 – au fost realizate de o echipã de experþi ai Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, pentru a fi folosite în primul an de aplicare experimentalã a programului educaþional revizuit „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“. Membrii echipei care a elaborat materialele sunt: Cristiana Boca, coordonatoarea componentei „Învãþãmânt primar“ Mihaela Bucinschi, autoare „Limba ºi literatura românã“ Carmen Costina, autoare „Limba englezã“ Aniþa Dulman, autoare „Matematicã“ Gabriela Dumitru, autoare „Cunoaºterea mediului“ Cristiana Ilie, autoare „Istorie. Geografie“ Iudit Sera, autoare „Limba englezã“ dr. Doina–Olga ªtefãnescu, autoare „Educaþie civicã“ Paul Vermeulen, expert componenta „Elaborare curriculum ºi materiale educaþionale“

Coordonator editorial: Mihaela Marin Design copertã: Dinu Dumbrãvician Design ºi dtp: Gabi Iancu Foto copertã: Dinu Dumbrãvician

Aceastã publicaþie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“, componenta „A doua ºansã“ Editorul materialului: Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii Data publicãrii: martie 2006 Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã a Uniunii Europene.

© Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

Cuprins
Cuvânt de bun venit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4 Matematicã – nivelul I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7 Cum poate fi prezentatã prima sesiune introductivã . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10 Lecþia 1 Lecþia 2 Lecþia 3 Lecþia 6 Lecþia 7 Lecþia 8 Lecþia 9 Lecþia 10 Lecþia 11 Lecþia 12 Lecþia 13 Lecþia 14 Lecþia 15 Lecþia 16 Lecþia 17 Un start bun . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12 Cifrele ºi numerele naturale 1, 2, 3, 4, 5 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .14 Cifra ºi numãrul 0. ªirul numerelor de la 0 la 5 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .16 Adunarea ºi scãderea cu numerele de la 0 la 10 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .18 Numerele de la 10 la 20 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .20 Adunarea ºi scãderea cu numerele de la 0 la 20 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22 Probleme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24 Numerele de la 10 la 100 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .26 Compararea ºi ordonarea numerelor de la 20 la 100 . . . . . . . . . . . . . . . . . .28 Adunarea ºi scãderea numerelor de la 0 la 30 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .30 Probleme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .32 Unitãþi de mãsurã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .34 Elemente de geometrie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .36 Evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .38 Exerciþii ºi probleme recapitulative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .40 Probã de evaluare formativã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .41 TEST DE SINTEZÃ pentru evaluarea sumativã la sfârºitul nivelului I . . . . . . .42 Proiectarea modalitãþilor de evaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .44 Ce trebuie sã evaluaþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .46

Ghidul cadrului didactic • Matematicã I

3

Cuvânt de bun venit
Stimatã învãtoare, Stimate învãþãtor,
Felicitãri pentru cã faceþi parte din marea echipã a proiectului „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“! Prezentul ghid face parte dintr-o serie de materiale educaþionale elaborate în cadrul proiectului Acces la educaþie pentru grupuri defavorizate care vor fi utilizate în cadrul componentei A doua ºansã pentru învãþãmântul primar de cãtre cadre didactice, directori, inspectori ºcolari care conduc sau coordoneazã clase de tip „a doua ºansã“. În acelaºi timp, ele pot fi folosite ºi ca resursã în eforturile de construire a unor ºcoli incluzive. Forma pe care au dobândit-o aceste ghiduri se înscrie în concepþia unitarã a programul A doua ºansã pentru învãþãmântul primar, program definit prin: • modularitate ºi flexibilitate în organizare • caracter activ, practic aplicativ al curriculum-ului • respectarea individualitãþii în învãþare ºi evaluare. Ghidurile pentru cadrele didactice ºi pentru cursanþi au fost realizate în conformitate cu programele ºcolare aprobate pentru anul ºcolar experimental 2005-2006. În ghidurile pentru cursanþi urmãresc aplicarea unui model constructivist, secvenþial, accesibil ºi bine structurat de tip orientare, achiziþie, aplicare ºi transfer. Astfel, modelul didactic ales ºi pãstrat ca un laitmotiv se coreleazã cu etapele pe care le poate parcurge o unitate de învãþare, fiecare dintre momente cuprinzând secvenþe precum cele enumerate: • etapa de orientare poate cuprinde prezentarea scopurilor, semnificaþiei ºi contextului din perspectiva cursantului, activarea ºi valorizarea cunoºtinþelor ºi deprinderilor anterioare ale acestuia, captarea atenþiei cursanþilor prin conexarea subiectului cu unul de interes vital pentru ei, introducerea unor întrebãri ºi situaþii provocatoare de cãtre cadrul didactic º.a., • etapa de achiziþie cuprinde rezolvarea de sarcini, exerciþii, însuºirea noilor cunoºtinþe având ca rezultat înþelegerea ºi operarea de cãtre cursant cu conceptele, etapã în care sunt alese cele mai eficiente metode de predare-învãþare-evaluare adecvate atât grupului þintã, dar ºi specificului subiectului predat. • etapa de aplicare ºi transfer se concretizeazã prin integrarea conceptelor achiziþionate în contexte noi, elaborarea unor produse ale activitãþii (de tip eseu, poster, tabel, colaj, model, proiect), evaluarea ºi auto-evaluarea atât a proiectului cât ºi a rezultatelor obþinute. Ghidurile elaborate pentru cursanþi cuprind, pe lângã unitãþile de învãþare detaliate, activitãþi de reactualizare a conceptelor cheie ale modulului / nivelului anterior, probe de evaluare ºi auto-evaluare, dicþionar cu termeni utilizaþi, pagini pentru aplicaþii ºi proiecte sau anexe cu informaþii esenþializate pentru consolidarea învãþãrii.

Programul „A doua ºansã pentru învãþãmântul primar“ în anul ºcolar 2005-2006 va fi aplicat pe baza O.M. nr. 5160 din 6.10.2005 în conformitate cu urmãtoarele documente: • Metodologia privind organizarea procesului de învãþãmânt în cadrul Programului „A doua ºansã pentru învãþãmântul primar“; • Planul cadru pentru programul „A doua ºansã pentru învãþãmântul primar“; • Programe ºcolare integrate prin care se realizeazã educaþia de bazã. • Materiale educaþionale pentru elevi ºi cadre didactice.

4

Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

Fiecare dintre ghidurile pentru cursanþi pentru fiecare disciplinã sau nivel de studiu se completeazã cu ghidul adresat cadrului didactic, astfel încât transpunerea în practicã a ideilor programului sã fie cât mai coerentã ºi mai transparentã. Ghidurile pentru cadrele didactice reprezintã cel mai complex instrument prin care programele ºcolare prind viaþã. Ghidurile cadrelor didactice sunt o oglindã a fiecãrei unitãþi de învãþare prezentate ºi o aprofundare a ei din perspectiva scopului, a metodologiei, a formelor de organizare posibil de abordat. Caracterul alternativ al acestor ghiduri se explicã prin aceea cã ordonarea conþinuturilor relevante sugerate, ritmul ºi metodologia abordãrii lor vor fi stabilite de cãtre fiecare cadru didactic în funcþie de stilul sãu didactic, particularitãþile grupului cu care lucreazã, resursele de învãþare disponibile, contextul local în care se defãºoarã învãþarea. Ghidurile cadrelor didactice cuprind într-o manierã flexibilã ºi individualã secþiuni prin care se prezintã programa ºcolarã specificã disciplinei respective, se prezintã sugestii de întocmire a planificãrii, se oferã conceptele ºi achiziþiile cheie ale disciplinei pentru fiecare nivel ºi corespondenþa dintre acestea ºi metodologia didacticã cea mai eficientã. Ghidurile prezintã într-o manierã succintã informaþii atât teoretice, dar ºi practice despre realizarea evaluãrii formative dar ºi a celei sumative, atât prin forme clasice, dar ºi alternative, cu exemple de probe de evaluare construite pe baza standardelor de evaluare regasite în programele ºcolare pentru fiecare disciplinã ºi nivel de studiu. Ghidurile cuprind ºi referiri la alte surse bibliografice utile pentru derularea demersului didactic specific fiecãrei discipline. Acestea sunt fie lucrãri de referinþã ale pedagogie sau didacticii dsciplinei, fie adrese utile pentru cadrele didactice care doresc sã se foloseascã de Internet. Ghidurile pentru cadrele didactice pot fi cu uºurinþã adaptate ºi individualizate în funcþie de contextul local, de resursele materiale de care dispune ºcoala, de stilul de predare al cadrului didactic ºi de particularitãþile cursanþilor. În multe dintre unitãþile de învãþare propuse la diferite discipline de studiu pot fi întâlnite sarcini care se rezolvã cu ajutorul computerului, mici proiecte ºi cercetãri care se desfãºoarã în comunitate sau în diferite instituþii º.a. Cadrul didactic împreunã cu clasa pot hotarî în legãturã cu oportunitatea desfãºurãrii sarcinilor ºi aplicaþiilor propuse astfel încât cursanþii sã trãiascã experienþe de succes în învãþare. Dat fiind caracterul experimental al programului „A doua ºansã pentru învãþãmântul primar” în acest an ºcolar ºi necesitatea revizuirii tuturor materialelor educaþionale elaborate pânã la extinderea programului în anul ºcolar 2006-2007, contribuþia dumneavoastrã, a tuturor celor care lucraþi cu aceste materiale în aceastã perioadã este foarte importantã. Aºteptãm sugestiile de revizuire, comentariile, observaþiile sau aprecierile pe adresa secondchance@wyginternational.ro. Vã mulþumim ºi vã dorim succes! Cristiana Boca

Ghidul cadrului didactic • Matematicã I

5

Matematicã – nivelul I
1. Prezentarea programei
Programa de matematicã pentru nivelul I corespunde ciclului achiziþiilor matematice fundamentale ºi are în vedere alfabetizarea iniþialã, acomodarea tinerilor cuprinºi în proiectul A Doua ªansã la cerinþele învãþãrii matematicii. Obiectivele cadru ºi cele de referinþã din programa naþionalã au fost revizuite pentru a rãspunde specificului acestei forme de învãþãmânt: timpul redus de învãþare, vârsta cursanþilor, învãþarea prin experienþã. Obiectivele vizeazã asimilarea elementelor de bazã ale limbajului matematic, stimularea în vederea perceperii, cunoaºterii ºi stãpânirii mediului înconjurãtor, dezvoltarea potenþialului creativ, formarea motivaþiei pentru învãþare, înþeleasã ca activitate socialã. Conþinuturile teoretice au fost înlocuite cu contexte problematice pentru a valorifica experienþa de viaþa a cursanþilor. La rubrica Activitãþi de învãþare sunt prevãzute teme pentru investigarea mediului apropiat, teme pentru proiecte ºi alte activitãþi care vor face obiectul evaluãrii finale. proprii de viaþã, despre numere, operaþii ºi rezolvarea de probleme din cotidian. Unitatea este conceputã în jurul temei „aniversarea“, iar conþinutul din programã vizat îl constituie elementele pregãtitoare: poziþii spaþiale, formarea de mulþimi dupã anumite criterii, scrierea unor elemente grafice.

4. Cum poate fi adaptat curriculumul
Experienþa de viaþã a cursanþilor este o resursã importantã de învãþare. De aceea, în prima etapã a fiecãrei unitãþi de învãþare, anume etapa notatã în ghidul cursantului cu A, se vor actualiza achiziþiile din practica de zi cu zi. La rubrica ªtiaþi cã..., sunt date informaþii cu rolul de a stimula interesul pentru învãþare. Pot fi folosite temele propuse sau altele pe care le aveþi la îndemânã. Astfel, se asigurã un caracter motivant învãþãrii. Cursanþii sunt încurajaþi sã punã întrebãri ºi sã spunã ce ar dori ei sã înveþe. În etapa B, cea a achiziþiilor, cursanþii lucreazã individual, în grup, în perechi pentru a-ºi însuºi tehnici, algoritmi de calcul, strategii de rezolvare, tipare de învãþare operaþionalã. Devine foarte importantã etapa C, etapa de aplicaþii ºi transfer. Ceea ce se învaþã se aplicã în proiecte individuale sau de grup, în activitãþi de culegere ºi de organizare a unor date ºi mai puþin în teme de exersare, de efectuare a unui numãr de calcule sau probleme. Exerciþiile ºi temele propuse au sarcinile scrise, dar citirea acestora o face cadrul didactic sau o persoana care ºtie deja sã citeascã.

2. Conþinutul programei
A) elemente matematice: • elemente pregãtitoare pentru înþelegerea conceptului de numãr natural; • numere naturale: citire, scriere, comparare, ordonare; • adunarea ºi scãderea; • proprietãþile operaþiilor (intuitiv); • probleme cu adunãri ºi scãderi; B) figuri geometrice, poligoane: • triunghi, pãtrat, dreptunghi, cerc. C) mãsurare ºi mãsuri: • lungime, capacitate, masã; • timp, unitãþi monetare; • exprimarea rezultatelor mãsurãrii cu o unitate de mãsurã neconvenþionalã;

5. Activitãþi specifice
În selectarea activitãþilor de învãþare am avut permanent în atenþie vârsta persoanelor care învaþã, faptul cã stadiul operaþiilor concrete a fost depãºit, iar în formarea unor anumite noþiuni achiziþiile anterioare ºcolarizãrii pot constitui bazã de pornire. a) Activitãþile de prezentare a unor noþiuni se vor realiza oral sau plecând de la documente: fiºe, tabele, scheme, bonuri de casã, reþete, statistici, care vor pune cursanþii în situaþia de a reflecta asupra unor situaþii reale de viaþã în care întâlnesc noþiunile matematice.

3. Cum se desfãºoarã pretestarea
Un start bun este unitatea de învãþare care permite profesorului sã constate ceea ce cursanþii au achiziþionat empiric, urmare a experienþei

Ghidul cadrului didactic • Matematicã I

7

Sunt prevãzute activitãþi de manipulare folosind materiale specifice: mânuirea unor instrumente, realizarea unor colaje, citirea unor tabele etc. Suportul concret ºi semiconcret se constituie din obiecte cu relevanþã pentru activitatea zilnicã: monede, bancnote, cãrþi de joc etc. b) Fãrã a abuza de exerciþii didactice de consolidare ºi fixare a unor mecanisme, este nevoie de un antrenament indispensabil oricãrei învãþãri pentru a fixa unele deprinderi. Este nevoie de ingeniozitate în crearea unor exerciþii interesante, care sã dozeze armonios repetiþiile, fãrã a deveni plictisitoare. c) Activitãþile de aplicare sunt activitãþi destinate utilizãrii matematicii în situaþii reale. Propunem integrarea naturalã a matematicii în viaþã. Recursul la documente (calendare, tarife, orare) permite evitarea aspectului adesea artificial al aplicãrii matematicii. Cursanþii vor avea posibilitatea sã confrunte ceea ce au învãþat cu realitatea. Este clar cã aceste demersuri sunt puternic centrate pe viaþã ºi au un puternic caracter aplicativ. d) Scopul învãþãrii matematicii este acela de a rezolva nenumãratele probleme din viaþa de zi cu zi. În particular, matematica ne pune la dispoziþie probleme similare celor din realitate sau imaginate. Plecând de la date sigure, cunoscute, se determinã metoda care poate conduce la rãspuns, la determinarea necunoscutei. Profesorul creazã situaþii asemãnãtoare celor pe care le întâlnesc cursanþii pentru a-i convinge de nevoia învãþãrii matematicii. Astfel, pentru recunoaºtere cifrelor propunem citirea unor numere de telefon utile, dupã cum pentru efectuarea unor scãderi propunem exemple de reducere a preþurilor unor obiecte. Aceste activitãþi nu se pot regãsi la ciclul primar datã fiind experienþa de viaþã a subiecþilor. e) Activitãþile de evaluare au rolul de a furniza profesorului ºi cursanþilor informaþii referitoare la mãsura în care învãþarea a reuºit. Departe de a avea rolul de ierarhizare, de sancþionare, de realizare a unor clasamente, de discernere între bun ºi slab, evaluarea atestã achiziþiile prin raportarea la contexte reale, la valoarea aplicativã a ceea ce se învaþã.

6. Recapitulare
Activitãþile de recapitulare sunt ocazii de individualizare a învãþãrii, de sprijin adaptat la nevoile cursanþilor. Pe parcursul desfãºurãrii unitãþilor de învãþare, este bine sã se inventarieze dificultãþile fiecãrui cursant ºi sã fie încurajaþi sã cearã ajutor pentru remediere. Activitãþile de recapitulare sunt doar sugestii, deoarece nevoile cursanþilor pot fi altele decât cele vizate de aceste sugestii. S-ar putea sã fie nevoie sã revizuiþi mai mult calculul. Sau poate numeraþia. Cert este cã recapitularea reprezintã momentul care-l va ajuta pe cursant în realizarea itemilor pentru absolvire. Problema materialelor pentru tineri ºi adulþi este diferitã faþa de învãþãmântul primar. Conceptele matematice se vor forma apelând la situaþii din viaþa cotidianã: cumpãrãturi, preþuri, calendare, orare, liste, zaruri, cãrþi de joc etc. Este preferabil ca tinerii sã utilizeze materiale realizate de ei înºiºi: scheme, machete, desene, colaje, afiºe, postere, tabele etc. Acolo unde existã, se poate apela la computer, chiar dacã deprinderile de mânuire sunt abia la început. Impactul vizual, rigoarea, calitatea imaginii, culoare contribuie la fixarea mai bunã a ceea ce se învaþã. De asemenea, propunem folosirea calculatorului de buzunar pentru efectuarea ºi verificarea unor calcule.

7.Strategii de individualizare a învãþãrii
Cadrele didactice au sarcina dificilã de a concilia cerinþele programei cu abilitãþile cursanþilor. Pot fi folosite urmãtoarele strategii: • Individualizarea: schimbarea curriculum-ului ºi a metodelor de predare pentru a þine cont de nevoile fiecãrui cursant. • Adaptarea: modificarea conþinutului, astfel încât sã permitã accesul celor cu dificultãþi la experienþe comparabile cu ale colegilor sau la activitãþi alternative potrivite nevoilor lor. • Extinderea: conþinuturile pot fi îmbogãþite pentru a motiva ºi a atrage pe cei cu rezultate bune. • Elaborare: conþinuturile sunt concepute astfel încât sã se anticipeze nevoile de învãþare ale celor cu dificultãþi sau ale celor cu abilitãþi specifice matematicii.

8

Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

• Diferenþierea: planificarea unor sarcini, a scopurilor de învãþarea, utilizarea materialelor, a metodelor ºi modalitãþilor de lucru þin seama în mod diferenþiat de nevoile de învãþarea ale fiecãruia. Diferenþierea poate avea loc la nivelul conþinutului, constând în eliminarea repetiþiilor inutile, utilizarea unor materiale adecvate. Diferenþierea procesului vizeazã ajutorul acordat cursantului pentru a-ºi depãºi nivelul actual de abilitãþi ºi cunoºtinþe. La nivelul produsului, diferenþierea implicã posibilitatea exprimãrii fiecãruia în funcþie de abilitãþi. Cele mai importante metode de diferenþiere pe care le propunem în învãþarea matematicii sunt urmãtoarele: • predarea bazatã pe gândire criticã: încurajarea elevilor pentru a face predicþii, estimãri ºi argumentarea unor rãspunsuri; • comasarea: înainte de a începe o nouã lecþie, profesorul va aplica un test ºi, în funcþie de rezultatele acestuia, se vor atribui cursanþilor sarcini de recuperare sau de dezvoltare; • proiecte independente: cursanþii pot lucra împreunã cu profesorul sau în afara clasei, în comunitate, pentru realizarea unui proiect faþã de care manifestã interes; • sarcini pe niveluri diferite: profesorul concepe sarcini variate ºi îi îndrumã pe cursanþi în alegerea sarcinilor în funcþie de capacitãþile lor; • program individual de învãþare: în cadrul orelor de consiliere, profesorul poate stabili un fel de contract prin care cei care nu au finalizat sarcina sã aibã posibilitatea sã o facã; • folosirea tehnologiei: dacã se poate, e bine sã li se ofere cursanþilor ºansa de a accesa surse de informare cât mai variate: computer, cãrþi, machete, hãrþi.

învãþare, evaluarea trebuie: sã sprijine învãþarea, sã ofere feed-back, sã indice paºii urmãtori în procesul de învãþare, sã-i ajute pe cursanþi sã înþeleagã cã au de parcurs o distanþã între ceea ce ºtiu ºi ceea ce doresc sã ºtie, sã-i ajute pe cursanþi sã parcurgã distanþa de mai sus, sã þinã cont de impactul motivaþiei asupra învãþãrii; sã stimuleze corectarea greºelilor printr-o abordare reflexivã, sã reflecte importanþa centralã a autoevaluãrii. b) Autoevaluarea poate îmbrãca urmãtoarele forme: grupuri de analizã a activitãþii, proiecte personale de învãþare, jurnal personal, discuþii individuale cu profesorii. c) Interevaluarea: toate proiectele pe care le propunem în ghidul cursantului privilegiazã interevaluarea deoarece observaþiile sunt acceptate mai uºor, corectarea se face într-un limbaj comun, se dezvoltã sentimentul „proprietãþii“, în sensul cã elevii se simt stãpâni pe propria învãþare, oferã ocazii pentru lãmuriri, pentru interacþiunea cu ceilalþi colegi.

8. Reflecþii
Reflecþia este esenþa practicii. Folosind un ghid pentru a reflecta la experienþele practicii, putem îmbunãtãþi predarea. Paºii acestui ghid sunt: a) Ce s-a întâmplat? Facem un rezumat al faptelor fãrã a le judeca sau interpreta. b) De ce s-a întâmplat? Cercetãm contextul pentru a afla cât mai multe rãspunsuri posibile. c) Ce-ar putea însemna asta? Deºi este foarte greu, aceasta este etapa în care încercãm sã atribuim semnificaþii evenimentelor cotidiene. d) Care sunt implicaþiile pentru practica mea? Înþelegerea furnizatã de paºii anteriori poate schimba practica didacticã ulterioarã.1 Este o modalitate interesantã de a-i antrena ºi pe cursanþi în autoevaluarea progresului realizat

8. Evaluarea
a) Evaluarea are ca scop sprijinirea cursanþilor astfel încât sã înþeleagã felul în care pot contribui la propria învãþare ºi în care pot deveni mai responsabili faþã de progresul propriu. Având în vedere specificul formei de

1

Adaptat dupã Simona Hole ºi Grace Hall McEntee, „Reflecþia este esenþa practicii”, în „Educationale Leadership“, vol. 56, nr. 8, mai 1999

Ghidul cadrului didactic • Matematicã I

9

i

Cum poate fi prezentatã prima sesiune introductivã

PAGINA 1
• Spuneþi cursanþilor câte sãptãmâni de ºcoalã vor fi pentru nivelul I, câte ore de matematicã vor avea (4 ore de învãþare). • Stabiliþi cum se vor desfãºura activitãþile, care sunt reperele orare. • Spuneþi cursanþilor care sunt materialele de care vor avea nevoie: creion, gumã de ºters, creion, creioane colorate, hârtie, lipici, un dosar, foarfeci etc.

10

Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

PAGINA 2
• Spuneþi cursanþilor ceea ce urmeazã sã înveþe ºi întrebaþi-i ce aºteptãri au ei de la curs. Scrieþi pe o coalã de hârtie aceste aºteptãri ºi reveniþi la ele la finele perioadelor de învãþare. • Stimulaþi-le interesul prezentându-le rubrica ªtiaþi cã, temele proiectelor etc. • Spuneþi-le cã pentru a reuºi vor avea ocazia sã foloseascã tot ceea ce ºtiu deja. • Explicaþi-le modalitãþile de lucru: individual, în grup, în perechi.

PAGINA 3
• Explicaþi-le cã proiectele vor fi notate în vederea absolvirii. • Arãtaþi-le un portofoliu ºi explicaþi-le cum este alcãtuit. Atrageþi-le atenþia cã este important sã-ºi punã într-un dosar lucrãrile, notiþele, schiþele, deoarece vor avea nevoie de ele pentru absolvire. • Explicaþi-le cã este foarte important sã lucreze împreunã ºi sã se ajute.

Ghidul cadrului didactic • Matematicã I

11

1
OBIECTIVE:

Un start bun

Prezentarea unitãþii
NUMÃR DE ORE:
• învãþare: 3 ore • sã recunoascã poziþia relativã a obiectelor în spaþiu; • sã poziþioneze obiecte respectând anumite repere; • sã identifice grupe / mulþimi de obiecte dupã criterii date; • sã formeze grupe / mulþimi de obiecte dupã criterii date; • sã identifice regula dupã care a fost creat un model repetitiv; • sã creeze un model repetitv respectând regula datã;

ACTIVITÃÞI PROPUSE:
• poziþionarea obiectelor în spaþiu (stânga, dreapta, sus, jos, deasupra, sub, interior, exterior etc.); • jocuri pe computer pentru desenarea dupã instrucþiuni date; • jocuri practice de orientare în teren pentru gãsirea unei recompense (exemplu: „Gãseºte mingea“), respectând reguli de deplasare: 10 paºi la dreapta, 6 paºi la stânga etc.; • recunoaºterea în teren ºi numirea poziþiei pe care o ocupã diverse obiective (ºcoala, dispensarul) în spaþiu (stânga, dreapta, sus, jos, deasupra, sub, interior, exterior etc.); • observarea poziþiei unor obiecte (imagini) pe computer; • continuarea unor modele repetitive reprezentate prin obiecte, desene sau numere; • realizarea unor frize decorative, a unor colaje, a unor rame de tablouri, a unor decoraþiuni pentru obiecte de vestimentaþie, pentru faianþarea unei camere; • sã realizeze modele repetitive folosind litere, cifre; • jocuri de realizare a unor modele repetitive pe computer; • proiect: „Cum sã fie casa mea”;

Sugestii metodologice
CUM SE FACE PRETESTAREA (REACTUALIZAREA ANCORELOR)
• Spuneþi cursanþilor ce vreþi sã faceþi ºi ce aºteptãri aveþi de la ei. • Discutaþi cu ei despre ce anume vor sã înveþe. Pregãtiþi-le câte un suport nostim din hârtie pe care sã-ºi reprezinte aºteptãrile. • Realizaþi un brainstorming prin care sã aflaþi ce ºtiu deja despre numere, numeraþie, adunare, scãdere, mãsurare, din experienþa anterioarã ºcolaritãþii. Este o bunã ocazie sã completaþi fiºa de observaþie cu elemente din bagajul pe care îl au la venirea în ºcoalã.

MATERIALE:
• cartoane, fiºe, obiecte pentru realizarea de mulþimi; • markere, pixuri, creioane colorate, cretã coloratã, suporturi de hârtie de scris, variate (velinã, dictando, cu reþea de pãtrãþele); • scheme,indicatoare, planul ºcolii / cartierului, ilustraþii computer(dacã existã).

A) ORIENTARE
• Purtaþi o discuþie referitoare la importanþa cunoaºterii poziþiilor spaþiale, a poziþionãrii corecte în funcþie de repere date. • Cereþi-le sã exemplifice situaþii cum ar fi: desfãºurarea corectã a circulaþiei rutiere, identificarea unor locuri dupã repere spaþiale (de ex.: prima la dreapta, apoi a doua la stânga…).

FORME DE ACTIVITATE:
• în grup / perechi: exerciþiile de orientare în teren; • individual: exerciþii de trasare a unor elemente grafice.

12

Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

• Propuneþi activitãþi relevante pentru adulþi, cum ar fi: aºezarea mesei, a tacâmurilor, cum se înfileteazã (spre dreapta sau spre stânga) etc. • Realizaþi mulþimi de obiecte concrete, dar ºi apelând doar la noþiuni: mulþimea celor nãscuþi iarna etc.

CUM SE FACE EVALUAREA
• Completaþi în jurnal observaþii referitoare la achiziþiile cursanþilor.

MONITORIZAREA
• Daþi feed-back cursanþilor. • Completaþi grile de monitorizare. Nume ºi prenume Solicitã ajutor profesorului DES X • Folosiþi liste de control ºi verificare, pentru a surprinde participarea la activitate. Se implicã în rezolvarea sarcinilor: DA NU RAR UNEORI

Nume ºi prenume

REFLECTAÞI LA:
• Este o bunã ocazie sã aflaþi care sunt stângacii / dreptacii în modul cel mai firesc. Evitaþi sã le cereþi sã indice mâna dreaptã / stângã ca la clasa întâi! Realizaþi un tabel pentru înregistrarea datelor. Aveþi deja douã mulþimi create dupã un criteriu. Dreapta Numele Ana Stânga Vlad Ce s-a întâmplat? De ce s-a întâmplat? Ce ar putea însemna aceasta? Care sunt implicaþiile pentru practica mea? Observaþie: Pregãtirea demersului didactic, precum ºi implementarea acestuia vor conþine toate aceste etape referitoare la reactualizarea ancorelor, monitorizarea progresului, evaluarea formativã, reflecþii referitoare la gradul de realizare a obiectivelor operaþionale. Spaþiul nu permite tratarea fiecãrui momen la toate unitãþile din ghid, dar, când va fi posibil, vor fi precizate lucruri ce ar putea fi interesante pentru practica dumneavoastrã.

B) ACHIZIÞII
• Orientarea în spaþiul sãlii de curs, în teren; • Orientarea în spaþiul de scris, elemente de aºezare în paginã; • Orientarea folosind schiþe, planuri, coduri; • Elemente de vocabular specific: modele repetitive, poziþii relative, mulþimi, criteriu.

MATERIALE DE CONSULTAT:
Metodica predãrii matematicii în învãþãmântul primar, E.D.P., Bucureºti, 1988; Metode de învãþãmânt, Cerghit. I, E.D.P., Bucureºti, 1997 Evaluarea în procesul didactic, Ion T. Radu, E.D.P., Bucureºti, 2000 Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de matematicã, M.E.C., Bucureºti, 2001

C) APLICAÞII
• Rezolvaþi activitãþi practice de observare a unor modele repetitive, frize decorative; solicitaþi-le cursanþilor sã propunã, sã deseneze astfel de modele pentru înfrumuseþarea ambianþei.

Ghidul cadrului didactic • Matematicã I

13

2
OBIECTIVE:
• • • • • • • •

Cifrele ºi numerele naturale 1, 2, 3, 4, 5

Prezentarea unitãþii
NUMÃR DE ORE:
• învãþare: 3 ore sã alcãtuiascã mulþimi dupã cardinale date; sã enunþe / scrie cardinalele unor mulþimi date; sã precizeze locul unui numãr natural într-un ºir dat; sã indice numãrul care lipseºte într-un interval dat; sã enunþe toate posibilitãþile de compunere / descompunere a unui numãr din concentrul 0-10; sã indice cifra corespunzãtoare numãrului de elemente ale unei mulþimi; sã numere în ordine crescãtoare / descrescãtoare de la ºi pânã la un numãr învãþat; sã exemplifice categorii de mulþimi inconfundabile, marcante pentru numere naturale în concentrul 1–5: - Unu: mulþimea sateliþilor naturali ai Pãmântului; - Doi: o pereche de...; - Trei: numãrul de laturi ale unui triunghi; - Patru: numãrul de laturi ale unui pãtrat; - Cinci: numãrul degetelor de la o mânã; - ªapte: numãrul zilelor dintr-o sãptãmânã; sã recunoascã numerele în contexte variate; sã recunoascã / scrie cifrele 0-9; sã scrie numere dupã dictare; sã sesizeze asocierea dintre elementele a douã grupe de obiecte, desene sau numere mai mici ca 10, pe baza unor criterii date;

• • • •

MATERIALE:
• fiºe, obiecte pentru realizarea de mulþimi: bile cuburi colorate; • markere, pixuri, creioane colorate, cretã coloratã, suporturi de hârtie de scris variate (velinã, dictando, cu reþea de pãtrãþele) • cartoane cu numerele 1- 10; • imagini din ziare ºi reviste; • enciclopedii; • computer.

ACTIVITÃÞI PROPUSE:
• reprezentarea prin obiecte sau desene a numerelor; • asocierea numãrului corespunzãtor unor mulþimi de câte 1, 2, 3... 5 obiecte; • trecerea de la o formã de reprezentare la alta: din sistem numeric în reprezentare obiectualã a numerelor sau în desene ºi invers (deseneazã tot atâtea obiecte câte indicã numãrul); • identificarea numerelor în situaþii reale de viaþã: citirea preþurilor, identificarea numerelor de pe tricoul sportivilor, identificarea numerelor în articole de ziar etc.; • realizarea unor desene hazlii folosind cifre ºi numere; • scrierea pe computer (dacã existã) a cifrelor; • numãrarea „înainte“ ºi „înapoi“, cu ºi fãrã sprijin în obiecte sau desene; • gruparea ºi regruparea obiectelor sau desenelor numãrate în funcþie de „pasul” numãrãrii: câte douã, câte trei, câte cinci; • estimarea numãrului de obiecte dintr-un vas transparent; • aprecierea din ochi (cu o aproximare rezonabilã) a numãrului de elemente; • verificarea aprecierii fãcute prin numãrare efectivã;

FORME DE ACTIVITATE:
• în perechi: exerciþiul 11; • individual: proiectul „Colecþii“.

Sugestii metodologice
A) ORIENTARE
• Aþi putea începe prin solicitarea de a-ºi nota numãrul de telefon al ºcolii. Este un prilej de a constata dacã scriu cifre ºi dacã sunt unele pe care nu le recunosc. • Citiþi informaþiile din rubrica „ªtiaþi cã...“ insistând pe recunoaºterea cifrelor, ca semne grafice. • Corectaþi erorile ºi pronunþia numerelor.

14

Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

C) APLICAÞII
• Activitãþile propuse vor conduce la conºtientizarea noþiunii de numãr natural, chiar dacã „le ºtiu de acasã”. 1) Înþelegerea numãrului ca proprietate a mulþimilor / grupelor cu acelaºi numãr de elemente: trei frunze de trifoi, trei laturi, trei luni de iarnã, trei ore de matematicã, trei lei; 2) Înþelegerea locului fiecãrui numãr în ºirul de la 0 la 10 (aspectul ordinal al numãrului) primul / prima, al doilea / a doua, al treilea / a treia; 3) Compunerea ºi descompunerea numerelor Aduceþi obiecte colorate diferit, 20 de cuburi sau bile sau nasturi sau papiote roºii, verzi, albastre sau alte trei culori. Puneþi papiotele într-un vas transparent. Lucraþi exerciþii de gãsire a soluþiilor de compunere a numerelor. Exemplul 1: a) Luaþi 6 papiote dintre care exact 4 sã fie albastre. Câte sunt de altã culoare? – 2 Ce culoare pot avea? – 2 roºii Se mai poate ºi altfel? – 2 verzi sau 1 roºie ºi 1 verde b) Cam câte bile credeþi cã sunt în vas? Câte credeþi cã sunt roºii? Câte sunt verzi? Câte sunt albastre? Exemplul 2 Luaþi 7 papiote dintre care exact 4 sã fie albastre. Ce posibilitãþi sunt pentru celelalte? Completaþi un tabel. Numãr total 7 papiote albastre 4 4 4 4 papiote roºii 3 2 1 0 papiote verificare verzi 0 1 2 3 7 7 7 7

• Realizaþi un exerciþiu prin care sã aflaþi ce ºtiu deja despre numere: exemple de numere concrete, date, cantitãþi, distanþe, vârste. • Precizaþi care vã sunt obiectivele ºi ce aºteptãri aveþi de la cursanþi. • Discutaþi cu ei ce anume vor sã înveþe în legãturã cu numerele naturale

B) ACHIZIÞII
• La sfârºitul activitãþilor ce au ca tematicã numerele ºi numeraþia achiziþiile vizate sunt: - elemente de limbaj ºi vocabular matematic; - capacitãþi specifice aplicãrii matematicii în practicã. • Iatã o listã orientativã: - numãr natural:numãrul 6; - ideea de conservare a numãrului – numãrul de obiecte dintr-o mulþime nu depinde de natura obiectelor, de aºezarea lor ºi de ordinea în care se face numãrarea obiectelor; - ºirul numerelor naturale:0, 1, 2, 3, 4, 5,..., - numere cu soþ: 0, 2, 4, …numere fãrã soþ: 1, 3, 5, …, - numãrã din 2 în 2 de la 0 pânã la10 crescãtor / descrescãtor:0, 2, 4, 6, 8, 10; - numãrã începând de la… pânã la…; la 2 ore dupã ora 7, adicã la ora 9;

4) Cunoaºterea / scrierea cifrelor de tipar.

CUM SE FACE EVALUAREA
• Realizaþi o fiºã de evaluare formativã: a) Scrie cu cifre numerele pe care le auzi: 5, 2, 1, 0,4, 3. b) Scrie numãrul corespunzãtor fiecãrei mulþimi de obiecte. c) Dintre numerele 0, 1, 2 ºi 3 subliniazã-l pe cel care e mai aproape de numãrul 5. • Pe parcursul lecþiei folosiþi modalitãþi de apreciere ºi motivare a cursanþilor.

Ghidul cadrului didactic • Matematicã I

15

3
OBIECTIVE:
• • • • •

Cifra ºi numãrul 0. ªirul numerelor de la 0 la 5

Prezentarea unitãþii
NUMÃR DE ORE:
• învãþare: 3 ore sã scrie numerele naturale de la 0 la 5; sã citeascã numerele naturale de la 0 la 5; sã compare numerele naturale de la 0 la 5; sã ordoneze numerele naturale de la 0 la 5; sã sesizeze asocierea dintre elementele a douã grupe de obiecte, desene sau numere mai mici ca 10, pe baza unor criterii date; • sã justifice când o mulþime are mai multe sau mai puþine elementedecât alta, folosind diferite metode:încercuirea pãrþlor comune, aºezarea elementelor unele sub altele etc.

ACTIVITÃÞI PROPUSE:
• reprezentarea prin obiecte sau desene a numerelor; • asocierea numãrului corespunzãtor unor mulþimi de câte 1, 2, 3... obiecte; • trecerea de la o formã de reprezentare la alta: din sistem numeric în reprezentare obiectualã a numerelor sau în desene ºi invers (deseneazã tot atâtea obiecte câte indicã numãrul); • identificarea numerelor în situaþii reale de viaþã: citirea preþurilor, identificarea numerelor de pe tricoul sportivilor, identificarea numerelor în articole de ziar etc.; • numãrarea „înainte“ ºi „înapoi“, cu ºi fãrã sprijin în obiecte sau desene; • gruparea ºi regruparea obiectelor sau desenelor numãrate în funcþie de „pasul“ numãrãrii: câte douã, câte trei, câte cinci; • compararea ºi ordonarea grupurilor de obiecte folosind procedee diferite; • jocuri de ordonare ºi comparare cu cãrþile de joc; • compararea numerelor folosind diferite reprezentãri ale acestora;

Sugestii metodologice
A) ORIENTARE
• Organizaþi activitãþi de compunere ºi descompunere folosind obiecte colorate (vezi exemplele ºi tabelul din unitatea precedentã).

B) ACHIZIÞII
• Activitãþile ce vizeazã aspectul ordinal al numerelor naturale au în vedere urmãtoarele achiziþii: - zero este un numãr natural; - orice numãr natural are un succesor; - orice numãr natural, cu excepþia liui 0 are un predecesor; - cel dintâi numãr natural este 0 deoarece el nu are un predecesor; - numãrul 0 are ca succesor pe 1, deoarece 0 plus 1 fac 1; numãrul 1 are ca succesor pe 2, deoarece 1 plus 1 fac 2 ºi aºa mai departe; - fiecare numãr natural se obþine prin adãugarea unei unitãþi la predecesorul sãu, ceea ce permite aºezarea numerelor în ordinea mãrimii, crescãtor / descrescãtor.

MATERIALE:
• fiºe, obiecte pentru realizarea de mulþimi; • markere, pixuri, creioane colorate, cretã coloratã, suporturi de hârtie de scris variate (velinã, dictando, cu reþea de pãtrãþele) • decupaje din reviste, ziare, liste de preþuri, bonuri, orare etc.

FORME DE ACTIVITATE:
• în perechi: exerciþii de comparare a unor numere; • individual: proiectul „Tot felul de cifre“.

16

Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

Exemplul 2: Spuneþi 3 numere mai mici decât… Spuneþi 3 numere mai mari decât… Spuneþi 3 numere situate între… ºi între… Spuneþi 2 numere cele mai apropiate de 3 ºi de 5 Ordinea numerelor naturale ºi stabilirea succesiunii lor ascendente / descendente se realizeazã prin compararea ºi punerea în corespondenþã a mulþimilor cu 0, 1, 2, 3, … elemente stabilind din aproape în aproape ºirurile de inegalitãþi. • Realizaþi o fiºã de evaluare formativã: a) Scrie numerele pe care le auzi: 5, 2, 1, 0,4,5. b) Scrie numãrul mai mic din fiecare grup: a)4, 3, 2 b) 5, 4, 3. c) Ordoneazã crescãtor numerele: 3, 2, 5, 1, 0, 4. d) Dintre numerele 3 ºi 1 subliniazã-l pe cel care e mai aproape de numãrul 5.

• Este important procesul de înþelegere a semnificaþiei lui 0 ca dublã abstracþie: nu exprimã ceva concret, este simbolul clasei de mulþimi care nu au nici un element, adicã mulþimea vidã.

C) APLICAÞII
• Propuneþi aplicaþii pentru a consolida relaþia de ordine care se introduce în strânsã legãturã cu noþiunile mai mult, mai puþin prin punerea în corespondenþã a unor mulþimi aparþinând unor clase de echivalenþã diferite. Exemplul 1: Puneþi în corespondenþã termen cu termen, douã mulþimi cu un numãr inegal de elemente: 4 elemente ºi 5 elemente. Prin formare de perechi se constatã cã un element din prima mulþime rãmâne fãrã pereche. Concluzia este cã prima mulþime are mai puþine elemente decât a doua. Se citeºte: 4 este mai mic decât 5 ºi 5 este mai mare decât 4.

Unitatea de învãþare 4 ºi unitatea de învãþare 5 lãrgesc concentrul cu numerele (ºi cifrele) 6, 7, 8, 9. O atenþie mai mare necesitã introducerea numãrului 10. Este o bunã ocazie sã aduceþi în discuþie aspectul zecimal al sistemului de numeraþie. Arãtaþi cã 10 unitãþi formeazã o zece. Grupaþi-le ºi solicitaþi exemple din viaþa cotidianã în care apare numãrul zece.

Ghidul cadrului didactic • Matematicã I

17

6
OBIECTIVE:

Adunarea ºi scãderea cu numerele de la 0 la 10

Prezentarea unitãþii
NUMÃR DE ORE:
• învãþare: 3 ore • sã foloseascã în calcule simbolurile operatorii: +, –, =; • sã calculeze rezultatul unor exerciþii bazate pe o singurã operaþie cu numere mici; • sã precizeze semnele de operaþie cu numerele componenete dintr-un exerciþiu dat; • sã schimbe numere sau semne de operaþii false, astfel încât operaþia sã devinã adevãratã propunând mai multe soluþii; • sã schimbe numere sau semne de operaþii, astfel încât propoziþiile adevãrate sã devinã false, propunând mai multe soluþii; • sã verifice validitatea unor rezultate ale adunãrii / scãderii folosind operaþia inversã; • sã aplice procedee de calcul rapide: asocieri, comutãri, completãri, estimãri; • sã aplice în calcule înþelegând semnificaþia lor relaþii matematice: mai mare, mai mic;

ACTIVITÃÞI PROPUSE:
• adunarea ºi scãderea cu numere naturale de la 0 la 10; verificarea rezultatelor cu ajutorul obiectelor: cãrþi de joc, monede ºi bancnote, dominouri, zaruri; • scrierea unor „arbori de calcul“: efectuarea unor adunãri cu mai mulþi termeni, având ca suport obiecte sau desene; • jocuri: ,,În câte moduri poþi plãti un obiect care costã 10 de lei?“; • compunerea ºi descompunerea numerelor în sume sau diferenþe de numere cu ajutorul dominourilor; • operarea cu numere prin calcul mintal, folosind monede, cãrþi de joc, zaruri sau desene; exerciþii de scriere a acestor operaþii; • proiect de anchetã în comunitate: „Pâinea“ (sortimente de pâine, câte persoane preferã un anume sortiment etc.).

Sugestii metodologice
A. ORIENTARE
• Realizaþi un brainstorming prin care sã aflaþi ce ºtiu deja despre semnificaþia operaþiilor de adunare ºi de scãdere. Realizaþi o ºtafetã în care sã implicaþi cât mai mulþi cursanþi în rezolvarea de adunãri sau scãderi.

B. ACHIZIÞII
• Activitãþile ce vizeazã operaþiile de adunare ºi de scãdere a numerelor naturale au în vedere urmãtoarele achiziþii: a) elemente de limbaj matematic aplicate numeric ºi în acþiuni practice: - adunat cu … 7 adunat cu 3 egal cu 10; - scãzut din … 3 scãzut din 7 este egal cu 4; - cu mai mult / puþin decât … cu 3 mai mult decât 7 înseamnã 10; - erau, au venit, sunt … 7 + 3 = 10; - erau, au rãmas, au plecat … 7 – 3 = 10; - am, primesc, total … 2 + 4 = 6; - dacã … atunci … Dacã 2 + 3 = 5, atunci 3 + 2 = 5;

MATERIALE:
• fiºe, obiecte pentru realizarea de mulþimi; • markere, pixuri, creioane colorate, cretã coloratã, suporturi de hârtie de scris variate (velinã, dictando, cu reþea de pãtrãþele), cãrþi de joc, zaruri, dominouri, monede; • decupaje din reviste, ziare, liste de preþuri, bonuri, orare etc.

FORME DE ACTIVITATE:
• în perechi: exerciþii de comparare a unor numere; • individual: proiectul „Cartea clasei“.

18

Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

Saltul cãtre conceptul matematic de adunare / scãdere cere parcurgerea acestor faze, dar cu mijloace la îndemâna adulþilor. Exemplul 1 Exerciþii cu mai multe soluþii organizate în perechi: Precizaþi cum puteþi ambala 10 kg de cartofi în douã pungi diferite. Scrieþi toate rãspunsurile. Verificaþi. Cine crede cã e corect? Cum sã aflãm asta? Tabelul folosit la compunerea numerelor este completat cu toate soluþiile, apoi se introduce semnul operaþiei de adunare. Exemplul 2 În câte moduri se poate depozita o cantitate de 10 l de ulei, dacã existã vase de 1 l, 2 l, 3 l, 4 l, 5 l, 6 l, 7 l, 8 l, 9 l? Toate soluþiile se pot transpune practic sub forma unor operaþii de adunare cu doi sau mai mulþi termeni. Exemplul 3 ªtiind cã preþurile unor obiecte sunt: 10 lei, 9 lei, 8 lei, aflã cât vor fi ele dupã o reducere de 1 leu. b) informaþii matematice, capacitãþi de aplicare a acestora în practicã: - adunarea numerelor naturale, notatã cu semnul + este totdeauna posibilã; - scãderea este posibilã numai dacã numãrul care se scade este mai mic sau egal cu cel din care se scade; - oricare ar fi numerele, la adunare se poate schimba ordinea lor, deoarece: 4 + 2 = 6 ºi 2 + 4 = 6; dacã sunt mai multe numere se pot grupa. Situaþiile problematice au relevanþã, altfel nu stârnesc interesul celor care învaþã. Fiºa de evaluare formativã: 1. Asiguraþi suportul concret pentru cei care au probleme de calcul cum ar fi: a) sortarea unor obiecte de culori / mãrimi diferite, dar cu aceeaºi formã (3 pahare mari ºi 4 mici, adicã 7 pahare); b) completarea unei diagrame (s-au trimis 2, 3, 4, saci cu cereale de diferite tipuri, apoi s-au suplimentat cu doi saci de fiecare fel) 2. Calculeazã: 2 + 4; 1 + 3; 4 + 1; 9 – 2; 8 – 1; 4 – 2; 3. Adaugã numãrul 2 la fiecare dintre numerele: 1, 3, 4, 8. 4. Scade pe 3 din fiecare dintre numerele: 5, 4, 8.

D. APLICAÞII
Tipurile de activitãþi se pot relua, dar ºi diversifica în cadrul altor unitãþi care au ca temã adunarea ºi scãderea numerelor 0–30. Deºi lucrãm cu persoane a cãror gândire a depãºit stadiul concret, este util sã utilizãm suport intuitiv cum ar fi: cãrþi de joc, zaruri, dominouri, monede etc. pentru a asigura acþiunea nemijlocitã cu obiectul cunoaºterii. Se pot folosi desene, reprezentãri.

Ghidul cadrului didactic • Matematicã I

19

7
OBIECTIVE:

Numerele de la 10 la 20

Prezentarea unitãþii
NUMÃR DE ORE:
• învãþare: 3 ore • sã efectueze grupãri ale de câte 10, cu obiecte concrete sau desene; • sã sesizeze asocierea dintre elementele a douã grupe de obiecte, desene sau numere mai mici ca 20, pe baza unor criterii date; • sã alcãtuiascã mulþimi dupã cardinale date; • sã enunþe / scrie cardinalele unor mulþimi date; • sã citeascã numere formate din zeci ºi unitãþi; • sã aplice algoritmul comparãrii numerelor formate din zeci ºi unitãþi. • sã precizeze locul unui numãr natural într-un ºir dat; • sã indice numãrul care lipseºte într-un interval dat; • sã enunþe toate posibilitãþile de compunere / descompunere a unui numãr din concentrul 10–20; • sã numere în ordine crescãtoare / descrescãtoare de la ... ºi pânã la ... un numãr învãþat; • sã exemplifice categorii de mulþimi inconfundabile,marcante pentru numere naturale în concentrul 10–20: - Zece: 10 ani, un deceniu; - Doisprezece / douãsprezece: 12 luni are anul...; - Optsprezece: 18 ani vârsta majoratului; • sã recunoascã numerele în contexte variate; • sã recunoascã / scrie numerele 10-20.

ACTIVITÃÞI PROPUSE:
• gruparea unor obiecte câte zece; • numãrarea cu obiecte în care grupele de câte 10 se înlocuiesc cu un alt obiect; • folosirea monedelor, bilelor de diferite culori ºi mãrimi, timbre etc.; • efectuarea de schimburi echivalente: zece monede de un leu cu o moneda de 10 lei, (lucru în perechi); • formarea, citirea, scrierea numerelor naturale alcãtuite din zeci ºi unitãþi; • descompunerea unor numere concrete în zecile ºi unitãþile din care sunt formate (exemplu: 12 lei – o moneda de zece lei ºi doua monede de câte 1 leu); • compunerea ºi de descompunerea numerelor folosind cãrþi de joc, banii ºi numere;

• descompunerea numerelor în forme echivalente în vederea folosirii acestora pentru efectuarea operaþiilor: „În câte feluri poþi plãti un obiect care costa 10 lei? Dar unul care costã 13 lei?“; • identificarea ºi aplicarea de scheme pentru compunerea ºi de descompunerea numerelor • completarea unui desen astfel încât sã se obþinã un anumit numãr de puncte (cãrþi de joc) ºi scrierea numerelor potrivite; • ordonarea, compararea numerelor naturale de la 10 la 20;

MATERIALE:
• fiºe, obiecte pentru realizarea de mulþimi; • markere, pixuri, creioane colorate, cretã coloratã, suporturi de hârtie de scris variate (velinã, dictando, cu reþea de pãtrãþele) • decupaje din reviste, ziare, liste de preþuri, bonuri, orare etc.

FORME DE ACTIVITATE:
• în perechi: exerciþii de comparare a unor numere; • individual: proiectul „Lumea numerelor“.

20

Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

scrierea numãrului, adicã de ordinul unitãþilor pe care le reprezintã. Exemplu: în scrierea numãrului 11 (unsprezece) cifra 1 care se aflã pe locul întâi din dreapta scrierii numãrului, indicã numãrul unitãþilor, iar cifra 1 care se aflã pe locul al doilea în scrierea numãrului, indicã numãrul zecilor. Lipsa unitãþilor de un anumit ordin se indicã prin ocuparea locului respectiv cu cifra 0.

C. APLICAÞII
Tipurile de activitãþi pot relua, dar ºi diversifica pe cele din cadrul altor unitãþi care au ca temã numerele ºi numeraþia. Este posibil sã aparã dificultãþi de pronunþare a unor numere, de scriere a acestora. Sunt utile activitãþile orale de numire a unor numere în contexte reale. Exemplu: - Activitãþi de estimare a numãrului de obiecte (pânã la 20) dintr-un vas transparent. Câte bile credeþi cã se aflã în acest vas ºtiind cã sunt cel mult 20 de bile. Se scriu estimãrile, se numãrã ºi se confruntã rezultatele. Se stabileºte ce numãr a fost cel mai apropiat / depãrtat de realitate. - Activitãþi pentru gãsirea soluþiilor. Puteþi aduce 20 de bile de douã culori. Câte bile pot fi de fiecare culoare ? Faceþi un tabel în care notaþi toate soluþiile (1 ºi 19, 2 ºi 18, 3 ºi 17, 4 ºi 16,...,). Verificaþi prin numãrare ºi descoperiþi numerele implicate. Exemplu: - Prezentarea unui grafic cu bare pornind de la realitãþi cunoscute: vânzãri, preocupãri etc. pentru comparare ºi ordonare. Câte persoane din grupul nostru au pânã în 14 ani? Dar pânã în 18 ani? Dar pânã în 20 ani? • Realizaþi o fiºã de evaluare formativã: a) Scrie numerele (pe care le auzi) câºtigãtoare la o extragere: 15, 20, 17, 10, 14, 18. b) Scrie numãrul mai mic din fiecare grup (pot fi folosite desene realizate cu creta coloratã, dominouri, cartonaºe): a) 14, 13, 12; b) 15, 14, 13. c) Ordoneazã crescãtor numerele (pot fi ilustrate printr-un grafic cu bare): 13, 12, 15, 11, 10, 14. d) Dintre numerele 13 ºi 11 subliniazã-l pe cel care e mai aproape de numãrul 15 (poate fi folsitã o dreaptã, o axã, fãrã a da aceastã denumire, ci doar pentru ilustrarea unei porþiuni dintr-un ºir).

Sugestii metodologice
A. ORIENTARE
• Precizaþi care vã sunt obiectivele ºi ce aºteptãri aveþi de la cursanþi. • Discutaþi cu ei ce anume vor sã înveþe în legãturã cu numerele naturale. • Realizaþi un exerciþiu prin care sã aflaþi ce ºtiu deja despre numere: exemple de numere concrete, date, cantitãþi, distanþe, vârste

B. ACHIZIÞII
• Activitãþile cu tema numere naturale 10–20 au în vedere urmãtoarele achiziþii: - zecea ca unitate de ordinul doi; - scrierea ºi citirea numãrului zece; - unitate simplã ca unitate de ordinul întâi; - cifra unitãþilor ºi cifra zecilor; - memorarea ºi scrirea numerelor de la 10 la 20; • Prin scrierea numerelor formate din zeci ºi unitãþi se evidenþiazã aspectul zecimal de scriere ºi notaþie a numerelor. Este important de arãtat cã simbolurile: 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 au, pe lângã valoarea cifricã, ºi valoare poziþionalã, aceasta fiind datã de locul pe care simbolul îl ocupã în

Ghidul cadrului didactic • Matematicã I

21

8
OBIECTIVE:

Adunarea ºi scãderea cu numerele de la 0 la 20

Prezentarea unitãþii
NUMÃR DE ORE:
• învãþare: 3 ore • sã foloseascã în calcule simbolurile operatorii: +, –, =; • sã calculeze rezultatul unor exerciþii bazate pe o singurã operaþie în care un numãr este format din zeci ºi unitãþi, iar celalalt este format numai din unitãþi; • sã precizeze semnele de operaþie cu numerele componenete dintr-un exerciþiu dat; • sã schimbe numere sau semne de operaþii false, astfel încât operaþia sã devinã adevãratã propunând mai multe soluþii; • sã schimbe numere sau semne de operaþii, astfel încât propoziþiile adevãrate sã devinã false, propunând mai multe soluþii; • sã verifice validitatea unor rezultate ale adunãrii / scãderii folosind operaþia inversã; • sã aplice procedee de calcul rapide: asocieri, comutãri, completãri, estimãri; • sã aplice în calcule înþelegând semnificaþia lor relaþii matematice: mai mare, mai mic;

ACTIVITÃÞI PROPUSE:
• adunarea ºi scãderea cu numere naturale de la 0 la 20; verificarea rezultatelor cu ajutorul obiectelor: cãrþi de joc, monede ºi bancnote, dominouri, zaruri; • scrierea unor, „arbori de calcul“; efectuarea unor adunãri cu mai mulþi termeni, având ca suport obiecte sau desene; • jocuri: „În câte moduri poþi plãti un obiect care costã 18 de lei?“; • compunerea ºi descompunerea numerelor în sume sau diferenþe de numere cu ajutorul dominourilor; • operarea cu numere prin calcul mintal, folosind monede, cãrþi de joc, zaruri sau desene; exerciþii de scriere a acestor operaþii;

Sugestii metodologice
A. ORIENTARE
• Spuneþi cursanþilor ce vreþi sã faceþi ºi ce aºteptãri aveþi de la ei. • Discutaþi cu ei despre ce anume vor sã înveþe. • Realizaþi un brainstorming prin care sã aflaþi ce ºtiu deja despre semnificaþia operaþiilor de adunare ºi de scãdere. Realizaþi o ºtafetã în care sã implicaþi cât mai mulþi cursanþi în rezolvarea de adunãri sau scãderi.

MATERIALE:
• fiºe, obiecte pentru realizarea de mulþimi; • markere, pixuri, creioane colorate, cretã coloratã, suporturi de hârtie de scris variate (velinã, dictando, cu reþea de pãtrãþele), cãrþi de joc, zaruri, dominouri, monede; • decupaje din reviste, ziare, liste de preþuri, bonuri, orare etc.

B. ACHIZIÞII
• Activitãþile ce vizeazã operaþiile de adunare ºi de scãdere a numerelor naturale au în vedere urmãtoarele achiziþii: a) Algoritmul adunãrii unui numãr mai mic decât 20 (format din zeci ºi din unitãþi) cu un numãr mai mic decât 10, a cãror sumã este 20 sau mai micã decât 20. Pentru adunarea unui numãr format dintr-o zece ºi din unitãþi cu un numãr format din unitãþi se adunã unitãþile între ele, apoi rezultatul se adunã cu zecea primului numãr.

FORME DE ACTIVITATE:
• în perechi: exerciþii de comparare a unor numere; • individual: proiectul „Tot felul de cifre“.

22

Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

Exemplu: 12 + 5 = 10 + 2 + 5 = = 10 + (2 + 5) = = 10 + 7 = = 17 b) Algoritmul scãderii unui numãr mai mic decât 10 dintr-un numãr format din zeci ºi din unitãþi mai mic decât 20. Se scad unitãþile celui de-al doilea numãr din unitãþile primului numãr. Exemplu: 18 – 5 = 10 + 8 – 5 = = 10 + (8 – 5) = = 10 + 3 = = 13

Deºi lucrãm cu persoane a cãror gândire a depãºit stadiul concret, este util sã utilizãm materiale – suport intuitiv cum ar fi: cãrþi de joc, zaruri, dominouri, monede, balanþa etc. pentru a asigura acþiunea nemijlocitã cu obiectul cunoaºterii. Se pot folosi desene, reprezentãri. Saltul cãtre faza abstractã necesitã parcurgerea unor etape de lucru cu obiecte aflate la îndemâna adulþilor. Exemplu: În câte moduri se poate depozita o cantitate de 19 l de ulei, dacã existã vase de 1 l, 2 l, 3 l, 4 l, 5 l, 6 l, 7 l, 8 l, 18 l, 17 l, 16 l, 15 l, 14 l, 12 l, 13 l, 11 l. Toate soluþiile se pot transpune practic sub forma unor operaþii de adunare cu doi sau mai mulþi termeni. Motivarea alegerii se poate face prin operaþia inversã, de scãdere ºi, în acest mod, se face ºi verificarea rezultatelor. Exemplu: ªtiind cã preþurile unor obiecte sunt: 17 lei, 19 lei, 18 lei, aflã cât vor fi ele dupã o reducere de 3 lei. Situaþiile problematice trebuie sã aibã relevanþã, altfel nu stârnesc interesul celor care învaþã. Exemplu: Câþi lei mi-o fi dat casiera dacã am avut 12 lei, iar acum dupã ce mi-a restituit banii am 19 lei? Are cineva o cale de rezolvare? Se procedeazã prin orice modalitate le este la îndemânã, numai sã se gãseascã soluþia: încercãri, numãrare, completare, chiar ºi simularea cu ajutorul balanþei. Fiºa de evaluare formativã: 1. Asiguraþi suportul concret cum ar fi: desene, scheme, monede, cãrþi de joc etc. însoþirea calculelor de desene, scheme; 2. Calculeazã: 12 + 4; 1 + 13; 4 + 11; 19 – 2; 18 – 1; 14 – 2; 3. Adaugã numãrul 2 la fiecare dintre numerele: 11, 13, 14, 18. 4. Scade pe 6 din fiecare dintre numerele: 19, 18, 17.

C. APLICAÞII
Tipurile de activitãþi de la unitatea precedentã cu tema adunarea ºi scãderea se pot relua, dar ºi diversifica în cadrul acestei unitãþi care are ca temã adunarea ºi scãderea numerelor 0–20.

Ghidul cadrului didactic • Matematicã I

23

9
OBIECTIVE:

Probleme

Prezentarea unitãþii
NUMÃR DE ORE:
• învãþare: 3 ore • sã identifice datele problemei în probleme cu text; • sã formuleze întrebãri pentru probleme date; • sã aleagã soluþia potrivitã dintre mai multe date; • sã rezolve probleme de estimare a rezultatelor; • sã asocieze operaþia potrivitã unei situaþii-problemã, unei expresii matematice date, unui context.

ACTIVITÃÞI PROPUSE:
• rezolvarea de probleme care induc folosirea adunãrii sau scãderii; • estimarea unor rezultate; • utilizarea datelor din tabele ºi liste în rezolvarea de probleme; • analiza pãrþilor componente ale unei probleme; • exerciþii de tipul: „Când spun minus, mã gândesc la ...“, „Când spun plus, mã gândesc la ...“; • adãugarea sau extragerea de elemente dintr-o mulþime de obiecte ºi exprimarea operaþiei verbal ºi în scris; verificarea prin numãrare; • rezolvarea de probleme folosind cãrþile de joc, zarurile, banii ºi verificarea rezultatului prin numãrare; • rezolvarea de probleme folosind date din tabele sau liste de preþuri; • probleme pornind de la o tema: cumpãrãturi, transporturi, preocupãri; • formularea de probleme cu sprijin concret în obiecte sau desene; • formularea de probleme pornind de la numere concrete date;

Sugestii metodologice
A. ORIENTARE
• Sunt utile antrenamentele de compunere ºi descompunere, de estimare etc. cunoscute din unitãþile anterioare, problemele-ghicitori. 1. a) 3 este mai aproape de 5 sau de 10? Dar 6? Dar 7? Dar 0? b) Spune douã numere situate între 10 ºi 20; între 3 ºi 9; între 7 ºi 14; între 9 ºi 13. 2. Adunã douã numere care sã dea un rezultat: a) mai mare decât 5; mai mare decât 5; mai mare decât 10; mai mare decât 15; b) mai mic decât 5; mai mic decât 10; mai mic decât 15; mai mic decât 20. 3. Spune la care dintre exerciþiile de mai jos rezultatul este mai aproape de 10 decât de 20: 3 + 5; 4 + 14; 1 + 6; 18 – 2; 18 – 7. 4. Cât credeþi cã a consumat maºina mea dacã asearã aveam 19 litri de motorinã, iar acum mai am 14 litri?

MATERIALE:
• fiºe, obiecte pentru realizarea de mulþimi; • markere, pixuri, creioane colorate, cretã coloratã, suporturi de hârtie de scris variate (velinã, dictando, cu reþea de pãtrãþele), cãrþi de joc, zaruri, dominouri, monede; • decupaje din reviste, ziare, liste de preþuri, bonuri, orare etc.

FORME DE ACTIVITATE:
• în perechi: exerciþii de compunere a unor probleme; • individual: proiectul „Studiu de piaþã“.

24

Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

C. APLICAÞII
• Prezentaþi un text care sã conþinã elemente de prisos. Analizaþi de ce trebuie sau nu trebuie pãstrate anumite date pentru rezolvarea problemei. Exemplu: La depozitul de pe Strada Teiului, numãrul 16 s-au adus la ora 9 containere cu alimente. Dintre acestea 5 erau containere cu zahãr la preþul de 3 lei kilogramul ºi 13 erau containere cu orez la preþul de 2 lei kilogramul. Câte containere cu zahãr ºi cu orez s-au adus? Rolul acestui tip de activitate nu este acela de a rezolva problema, ci de a crea deschideri pentru conºtientizarea situaþiilor-problemã care presupun mai întâi capacitatea de a le identifica, apoi de a cãuta soluþii. Existã uneori reþete, alteori nu. Prin discuþii din aproape în aproape se eliminã elemente de prisos ºi se pãstreazã elementele care ajutã la gãsirea soluþiei. La un depozit s-au adus 5 containere cu zahãr ºi 13 containere cu orez. Câte containere cu zahãr ºi cu orez s-au adus? Este un prilej de a insista pe concizia ºi acurateþea limbajului matematic, a comunicãrii în general. Este util sã ilustraþi problema, sã realizaþi o schemã pentru a vizualiza datele ºi a ajuta la gãsirea soluþiei. Folosirea informaþiilor dintr-un tabel, grafic, schemã, planºã ca ºi transpunerea informaþiilor într-un tabel, grafic, schemã, planºã constituie tipuri de antrenamente specifice rezolvãrii de probleme ºi corespunde nivelului de vârstã cãruia ne adresãm. Exemplu: Exerciþiul 9. Fiºa de evaluare formativã: 1. Asiguraþi suportul concret pentru rezolvarea problemelor cum ar fi: desene, scheme, imagini deoarece este posibil sã nu poatã fi citit textul.

B. ACHIZIÞII
• Activitãþile vizeazã formarea conceptului de problemã pe baza achiziþiilor despre numere ºi relaþii între acestea, precum ºi pe baza experienþei de viaþã a celor care învaþã. Se va opera cu urmãtorii termeni specifici problemei: enunþ, datele problemei, întrebare, rezolvare, rãspuns. • Încã din aceastã unitate atenþia va fi orientatã cãtre etapele rezolvãrii problemelor, fie ele ºi simple ºi anume: cunoaºterea / înþelegerea enunþului, analiza problemei, alegerea ºi efectuarea operaþiilor corespunzãtoare raþionamentului. • Problemele simple bazate pe adunare, de tipul a + x =... pot fi: - de „traducere“ a unor expresii cum ar fi: - cu mai mult decât … - erau, au venit, sunt … 7 + 3 = 10; - am, primesc, total … 2 + 4 = 6; • Problemele simple bazate pe scãdere, de tipul a – x = … pot fi: - de „traducere“ a unor expresii cum ar fi: - cu mai puþin decât … - erau, au rãmas, au plecat … 7 – 3 = 4; - am, dau, rest … 18 – 4 = 14;

Ghidul cadrului didactic • Matematicã I

25

10 Numerele de la 10 la 100
Prezentarea unitãþii
NUMÃR DE ORE:
• învãþare: 3 ore

OBIECTIVE:
• sã efectueze grupãri ale de câte 10, cu obiecte concrete sau desene; • sã sesizeze asocierea dintre elementele a douã grupe de obiecte, desene sau numere mai mici ca 100, pe baza unor criterii date; • sã alcãtuiascã mulþimi dupã cardinale date; • sã enunþe / scrie cardinalele unor mulþimi date; • sã citeascã numere formate din zeci, din zeci ºi unitãþi; • sã aplice algoritmul comparãrii numerelor formate din zeci ºi unitãþi. • sã precizeze locul unui numãr natural într-un ºir dat; • sã indice numãrul care lipseºte într-un interval dat; • sã enunþe toate posibilitãþile de compunere / descompunere a unui numãr din concentrul 0–100; • sã numere în ordine crescãtoare / descrescãtoare de la ... ºi pânã la ... un numãr învãþat; • sã recunoascã numerele în contexte variate; • sã recunoascã / scrie numerele 0-100; • sã scrie numere dupã dictare.

ACTIVITÃÞI PROPUSE:
• gruparea unor obiecte câte zece; • numãrarea cu obiecte în care grupele de câte 10 se înlocuiesc cu un alt obiect; • folosirea monedelor, bilelor de diferite culori ºi mãrimi, timbre etc.; • efectuarea de schimburi echivalente: zece monede de un leu cu o monedã de 10 lei, (lucru în perechi); • formarea, citirea, scrierea numerelor naturale alcãtuite din zeci ºi unitãþi; • descompunerea unor numere concrete în zecile ºi unitãþile din care sunt formate (exemplu: 12 lei – o monedã de zece lei ºi douã monede de câte 1 leu); • compunerea ºi de descompunerea numerelor folosind cãrþi de joc, bani ºi numere; • descompunerea numerelor în forme echivalente în vederea folosirii acestora pentru efectuarea operaþiilor; • identificarea ºi aplicarea de scheme pentru compunerea ºi de descompunerea numerelor;

• completarea unui desen astfel încât sã se obþinã un anumit numãr de puncte (cãrþi de joc) ºi scrierea numerelor potrivite; • numãrarea „înainte“ ºi „înapoi“, cu ºi fãrã sprijin în obiecte sau desene; • exerciþii practice în curtea ºcolii: „Jocul pistei“; • gruparea ºi regruparea obiectelor sau desenelor numãrate în funcþie de „pasul“ numãrãrii: câte douã, câte trei, câte cinci.

MATERIALE:
• tabel de numeraþie, abac, fiºe, obiecte care se pot grupa câte 10; • markere, pixuri, creioane colorate, cretã coloratã, suporturi de hârtie de scris variate (velinã, dictando, cu reþea de pãtrãþele) • decupaje care conþin numere, din reviste, ziare, liste de preþuri, bonuri, orare etc.

FORME DE ACTIVITATE:
• în perechi: exerciþii de scriere / citire a numerelor; • individual: proiectul „Prietenii mei“.

26

Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

- ºirul numerelor naturale; - scrierea numerelor de la 0 la 100; - numere cu pereche / fãrã pereche (cu soþ / fãrã soþ). • Prin scrierea numerelor formate din zeci ºi unitãþi se evidenþiazã aspectul zecimal de scriere ºi notaþie a numerelor. Este important de precizat cã simbolurile: 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, au pe lângã valoarea cifricã ºi valoare poziþionalã, aceasta fiind datã de locul pe care simbolul îl ocupã în scrierea numãrului, adicã de ordinul unitãþilor pe care le reprezintã. Exemplu: În scrierea numãrului 33 (treizeci ºi trei) cifra 3 care se aflã pe locul întâi din dreapta scrierii numãrului, indicã numãrul unitãþilor, iar cifra 3 care se aflã pe locul al doilea în scrierea numãrului, indicã numãrul zecilor. Inexistenþa unitãþilor de un anumit ordin se indicã prin ocuparea locului respectiv cu cifra 0 (40 patruzeci).

C. APLICAÞII
Tipurile de activitãþi pot relua, dar ºi diversifica pe cele din cadrul altor unitãþi care au ca temã numerele ºi numeraþia. Este posibil sã aparã dificultãþi de pronunþare a unor numere, de scriere a acestora. Sunt utile activitãþile orale de rostire a unor numere întâlnite în contexte reale precum ºi exerciþiile de plasare intr-un tabel de numeraþie pentru vizualizarea locului zecilor ºi al unitãþilor. Exemplu: Se pot întocmi liste de preþuri, pe bazã de estimare. Se pot face fiºe de identitate cu precizarea unor date personale etc. Exemplu: Activitãþi de estimare a numãrului de obiecte; se scrie numãrul estimat, se numãrã ºi se confruntã rezultatele; se stabileºte ce numãr a fost cel mai apropiat / depãrtat de realitate. • Realizaþi o fiºã de evaluare formativã: a) Scrie numerele pe care le auzi: 45, 25, 77, 80, 94, 85, 18. b) Scrie vecinii numerelor: 60, 45, 39, 20. c) Dintre numerele 45 ºi 42 înconjurã-l pe cel care este mai aproape de numãrul 50. d) Scrie în fiecare ºir încã trei numere: 10, 20, 30, ..., ..., ...; 26, 27, 28, ..., ..., ...; 90, 89, 88, ..., ..., ...;

Sugestii metodologice
A. ORIENTARE
• Precizaþi care vã sunt obiectivele ºi ce aºteptãri aveþi de la cursanþi. • Discutaþi cu ei ce anume vor sã înveþe în legãturã cu numerele naturale. • Întrebaþi-i ce semnificaþie are pentru ei numãrul 100.

B. ACHIZIÞII
Activitãþile cu tema numere naturale 0–100 au în vedere urmãtoarele achiziþii: - unitatea simplã ca unitate de ordinul întâi (fãrã a folosi cuvântul ordin); - zecea ca unitate de ordinul doi (fãrã a folosi cuvântul ordin); - gruparea obiectelor câte 10; - citirea ºi scrierea ºi numãrului de obiecte folosind grupãrile de câte zece; - unitatea simplã ca unitate de ordinul(de pe locul) întâi; -intuirea poziþiei unitãþilor de ordinul (de pe locul) întâi, respectiv doi (cifra unitãþilor ºi cifra zecilor);

Ghidul cadrului didactic • Matematicã I

27

11
OBIECTIVE:

Compararea ºi ordonarea numerelor de la 20 la 100

Prezentarea unitãþii
NUMÃR DE ORE:
• învãþare: 3 ore • sã aplice algoritmul comparãrii numerelor formate din zeci ºi unitãþi. • sã precizeze locul unui numãr natural într-un ºir dat; • sã indice numãrul care lipseºte într-un interval dat; • sã numere în ordine crescãtoare / descrescãtoare de la ... ºi pânã la ... un numãr învãþat;

ACTIVITÃÞI PROPUSE:
• compararea ºi ordonarea grupurilor de obiecte folosind procedee diferite; • jocuri de ordonare ºi comparare cu cãrþile de joc; • compararea numerelor folosind diferite reprezentãri ale acestora; • ordonarea, compararea numerelor naturale de la 0 la 100; • jocuri de utilizare a numerelor în diverse situaþii concrete; • exerciþii de prezentare („Cine sunt eu?“) în care se folosesc numere: „Am 12 ani, cântãresc 28 de kilograme.“; • utilizarea numerelor în activitãþi din viaþa cotidianã; • jocuri cu zarurile: „Jocul pistei“ (se înainteazã sau se revine pe o pistã de hârtie în funcþie de numãrul indicat de zar); • postere pe diferite teme, în care apar numere: „Sporturi preferate“, „Moda“, „Maºini“, „Sportivi“ etc.; • activitãþi de tipul: „ªtiaþi cã...“ pentru culegere de informaþii; • observarea ºi numãrarea frecvenþei cu care apar numerele sau alte concepte matematice în ziar, pe stradã, în emisiunile de televiziune etc.; • sesizarea situaþiilor în care memorarea sau utilizarea unui numãr este utilã: numãrul de telefon, informaþii diverse etc.; • scrierea adresei personale; • realizarea unei „cãrþi de vizitã“ pentru colegii de clasa; • proiect: „Preocupãrile mele în date ºi în cifre“.

MATERIALE:
• tabel de numeraþie, fiºe, probleme ilustrate; • markere, pixuri, creioane colorate, cretã coloratã, suporturi de hârtie de scris variate (velinã, dictando, cu reþea de pãtrãþele) • decupaje din reviste, ziare, liste de preþuri, bonuri, orare etc.

FORME DE ACTIVITATE:
• în perechi: exerciþii de comparare a unor numere; • individual: proiectul „Anchetã“.

28

Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

C. APLICAÞII
Tipurile de activitãþi pot relua, dar ºi diversifica pe cele din cadrul altor unitãþi care au ca temã numerele ºi numeraþia. Iatã câteva exemple: 1. Activitãþi de plasare a numerelor (scrise pe cartonaºe, pe o axã) într-un ºir dat. 2. Activitãþi de estimare a numãrului de obiecte dintr-un vas transparent: se scrie numãrul estimat, se numãrã ºi se comparã rezultatele; se stabileºte ce numãr a fost cel mai apropiat / depãrtat de realitate. 3. Citirea unor preþuri care s-au diminuat sau au crescut: era ... lei, iar acum este ... lei ceea ce înseamnã cã a scãzut / a crescut, este mai mic / mare. • Realizaþi o fiºã de evaluare formativã: Pregãtiþi suporturi concrete: pliante publicitare, oferte etc. pentru a asigura inserþia cunoºtinþelor în cotidian. a) Dintre numerele 73 ºi 71 subliniazã-l pe cel care e mai aproape de numãrul 75. b) Înconjurã numãrul mai mic din fiecare grup: a) 14, 44, 41; b) 15, 55, 51. c) Ordoneazã crescãtor numerele: 13, 30, 31, 12, 21, 20, 15, 51, 50, 44.

Sugestii metodologice
A. ORIENTARE
• Precizaþi care vã sunt obiectivele ºi ce aºteptãri aveþi de la cursanþi. • Realizaþi un exerciþiu prin care sã aflaþi ce ºtiu deja despre numere: date, cantitãþi, distanþe, vârste. Discutaþi cu ei ce anume vor sã înveþe în legãturã cu numerele naturale.

B. ACHIZIÞII
• Activitãþile cu tema „compararea ºi ordonarea numerelor naturale 0–100“ au în vedere urmãtoarele achiziþii: - cifra care se aflã pe locul unitãþilor / zecilor ºi indicã numãrul acestora; - compararea a douã numere din ºirul numerelor naturale ºi folosirea expresiilor: mai mare decât, mai mic decât; - ordonarea numerelor naturale; - propoziþie adevãratã / falsã; - estimarea numãrului de elemente dintr-o mulþime.

Ghidul cadrului didactic • Matematicã I

29

12
OBIECTIVE:

Adunarea ºi scãderea numerelor de la 0 la 30

Prezentarea unitãþii
NUMÃR DE ORE:
• învãþare: 3 ore • sã foloseascã în calcule simbolurile operatorii: +, –, =; • sã calculeze rezultatul unor exerciþii bazate pe o singurã operaþie în care un numãr este format din zeci ºi unitãþi, iar celalalt este format numai din unitãþi sau ambele numere sunt formate din zeci ºi unitãþi, fãrã trecere peste ordin; • sã precizeze semnele de operaþie cu numerele componenete dintr-un exerciþiu pentru a obþine rezultatul dat; • sã schimbe numere sau semne de operaþii false, astfel încât operaþia sã devinã adevãratã propunând mai multe soluþii; • sã schimbe numere sau semne de operaþii, astfel încât propoziþiile adevãrate sã devinã false, propunând mai multe soluþii; • sã verifice validitatea unor rezultate ale adunãrii / scãderii folosind operaþia inversã; • sã aplice procedee de calcul rapid: asocieri, comutãri, completãri, estimãri; • sã aplice în calcule înþelegând semnificaþia lor relaþii matematice: mai mare, mai mic; • sã aplice algoritmul adunãrii / scãderii, aºezarea numerelor pe verticalã, unele sub altele.

MATERIALE:
• fiºe, obiecte pentru realizarea de mulþimi; • markere, pixuri, creioane colorate, cretã coloratã, suporturi de hârtie de scris variate (velinã, dictando, cu reþea de pãtrãþele), cãrþi de joc, zaruri, dominouri, monede; • decupaje din reviste, ziare, liste de preþuri, bonuri, orare etc.

ACTIVITÃÞI PROPUSE:
• adunarea ºi scãderea cu numere naturale de la 0 la 30; verificarea rezultatelor cu ajutorul obiectelor: cãrþi de joc, monede ºi bancnote, dominouri, zaruri; • scrierea unor, „arbori de calcul“; efectuarea unor adunãri cu mai mulþi termeni, având ca suport obiecte sau desene; • activitãþi de scriere a unui numãr ca sumã ºi ca diferenþã; • compunerea ºi descompunerea numerelor în sume sau diferenþe de numere cu ajutorul dominourilor; • operarea cu numere prin calcul mintal, folosind monede, cãrþi de joc, zaruri sau desene; exerciþii de scriere a acestor operaþii;

FORME DE ACTIVITATE:
• în perechi: exerciþii de compunere a unor numere; • individual: proiectul „Facem o comandã“.

Sugestii metodologice
A. ORIENTARE
• Spuneþi cursanþilor ce vreþi sã faceþi ºi ce aºteptãri aveþi de la ei. • Discutaþi cu ei despre ce anume vor sã înveþe. • Realizaþi un brainstorming prin care sã aflaþi ce ºtiu deja despre semnificaþia operaþiilor de adunare ºi de scãdere. Realizaþi o ºtafetã în care sã implicaþi cât mai mulþi cursanþi în rezolvarea de adunãri sau scãderi.

30

Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

zecile celui de-al doilea numãr din zecile primului numãr. Exemplu: 28 – 15 = 20 + 8 – 10 – 5 = = (20 – 10) + (8 – 5) = = 10 + 3 = = 13 Se procedeazã, apoi la aºezarea numerelor în scris, unele sub altele. c) Procedee de aflare a sumei / diferenþei: încercarea, completarea, gruparea numãrarea, desenul, schematizarea, folosirea calculatorului.

C. APLICAÞII
Tipurile de activitãþi de la unitatea precedentã cu tema adunarea ºi scãderea se pot relua, dar ºi diversifica în cadrul acestei unitãþi care are ca temã adunarea ºi scãderea numerelor 0–30. Deºi lucrãm cu persoane a cãror gândire a depãºit stadiul concret, este util sã utilizãm materialesuport la îndemâna adulþilor cum ar fi: cãrþi de joc, zaruri, dominouri, monede etc. pentru a asigura acþiunea nemijlocitã cu obiectul cunoaºterii. Se pot folosi desene, reprezentãri. Saltul cãtre abstract necesitã parcurgerea unor etape(concretã ºi semiconcretã) în care experienþa de viaþã este folositã ca ancorã în învãþare. Exemplu: ªtiind cã preþurile unor obiecte sunt: 27 lei, 29 lei, 28 lei, aflã cât vor fi ele dupã o reducere de 5 lei. Exemplu: Câþi ani mai are pânã la majorat fiecare dintre persoanele ºtiind cã au în prezent: 11, 12, 13, 14 ani? Toate soluþiile se pot transpune practic sub forma unor operaþii de adunare cu doi sau mai mulþi termeni. Motivarea alegerii se poate face prin operaþia inversã, de scãdere ºi, în acest mod se face ºi verificarea rezultatelor. Încurajaþi folosirea oricãrui procedeu care sã conducã la aflarea soluþiei. Fiºa de evaluare formativã Asiguraþi suportul concret, cum ar fi însoþirea calculelor de scheme desene. 1. Calculeazã: 12 + 14; 11 + 13; 15 + 11; 29 – 22; 28 – 11; 24 – 23; 2. Adaugã numãrul 15 la fiecare dintre numerele: 21, 23, 24, 20. 3. Scade pe 26 din fiecare dintre numerele: 29, 28, 27.

B. ACHIZIÞII
Activitãþile ce vizeazã operaþiile de adunare ºi de scãdere a numerelor naturale au în vedere urmãtoarele achiziþii: a) Algoritmul adunãrii unui numãr mai mic decât 30 (format din zeci ºi din unitãþi) cu un alt numãr din concentrul 0–30, a cãror sumã este 30 sau mai micã decât 30. Pentru adunarea unui numãr format din zeci ºi din unitãþi cu un alt numãr format din zeci ºi unitãþi se adunã unitãþile între ele, apoi zecile între ele. Exemplu: 12 + 15 = 10 + 2 + 10 + 5 = = 10 + 10 + 2 + 5 = = 20 + 7 = = 27 Se procedeazã, apoi la aºezarea numerelor în scris, unele sub altele. b) Algoritmul scãderii unui numãr mai mic decât 30 dintr-un numãr format din zeci ºi din unitãþi. Se scad unitãþile celui de-al doilea numãr din unitãþile primului numãr, apoi se scad

Ghidul cadrului didactic • Matematicã I

31

13 Probleme
Prezentarea unitãþii
NUMÃR DE ORE:
• învãþare: 3 ore

OBIECTIVE:
• sã identifice datele problemei în probleme cu text; • sã formuleze întrebãri pentru probleme date; • sã aleagã soluþia potrivitã dintre mai multe date; • sã rezolve probleme de estimare a rezultatelor; • sã asocieze operaþia potrivitã unei situaþiiproblemã, unei expresii matematice date, unui context.

ACTIVITÃÞI PROPUSE:
• analiza pãrþilor componente ale unei probleme; • formulãri de tipul: „Când spun minus, mã gândesc la ...“, „Când spun plus, mã gândesc la ...“; • adãugarea sau extragerea de elemente dintr-o mulþime de obiecte ºi exprimarea operaþiei verbal ºi în scris; • verificarea prin numãrare; • rezolvarea de probleme folosind cãrþile de joc, zarurile, banii ºi verificarea rezultatului prin numãrare; • rezolvarea de probleme folosind date din tabele sau liste de preþuri; • probleme pornind de la o tema: cumpãrãturi, transporturi, preocupãri; • formularea de probleme cu sprijin concret în obiecte sau desene; • formularea de probleme pornind de la numere concrete date; • exprimarea în cuvinte proprii a modului de lucru folosit în rezolvarea unor sarcini care solicitã operarea cu obiecte, desene sau numere; • probleme în contexte reale (ex.: gestionarea banilor la cumpãrãturi); • rezolvarea unor situaþii - problemã: „am avut x lei, am primit rest y lei; câþi lei am cheltuit?“.

Sugestii metodologice
A. ORIENTARE
Reactualizaþi achiziþiile referitoare la conceptul de problemã: date, întrebare, rezolvare, rãspuns.

B. ACHIZIÞII
Demersul rezolvãrii de probleme implicã parcurgerea unor paºi a cãror conºtientizare face parte din pregãtirea profesorului. Cele ce urmeazã reprezintã o descriere relativã referitoare la activitãþile specifice, precum ºi tipurile de exersare specifice procesului de rezolvare a problemelor. La aceastã vârstã structurile mentale permit rezolvarea unor operaþii cu un mai mare grad de abstractizare. A. Identificarea situaþiilor problemã ºi formularea problemei B. Înþelegerea problemei, presupune activitãþi cum sunt: - citirea problemei ºi verificarea sensului; - separarea a ceea ce se dã de ceea ce se cere;

32

Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

D. Folosirea informaþiilor presupune activitãþi cum sunt: - tatonãri pentru gãsirea soluþiei; - alegerea metodei; Tipuri de exersare specifice: - încercare-eroare, construirea de exemple ºi contraexemple, formularea de afirmaþii ºi susþinerea acestora, ghicirea soluþiei / metodei, recurgerea la strategii deja cunoscute, reducerea problemei la una cunoscutã, discutarea strategiilor propuse, interpretarea informaþiilor din tabele, grafice, diagrame. E. Finalizarea presupune activitãþi cum sunt: - discutarea, redactarea, verificarea rezultatului, studiul posibilitãþilor. Tipuri de exersare specifice: - evaluarea claritãþii, conciziei, coerenþei formulãrilor verbale sau scrise; - estimarea corectitudinii rezultatelor; - verificarea rezultatelor; - evaluarea calitãþii întrebãrilor apãrute pe parcursul rezolvãrii. Exemplu - Alegeþi o situaþie din cotidian: Am cumpãrat 14 kg de morcovi ºi 12 kg de þelinã. - Transformaþi situaþia în problemã: Am cumpãrat pentru iarnã 14 kg de morcovi ºi 12 kg de þelinã. Câte kg de rãdãcinoase am cumpãrat? - Adãugaþi încã un numãr ºi mãriþi numãrul de operaþii: Am cumpãrat pentru iarnã 14 kg de morcovi, 12 kg de þelinã ºi 3 kg de sfeclã roºie. Câte kg de rãdãcinoase am cumpãrat? - Pãstraþi textul, dar schimbaþi locul întrebãrii (la început): Câte kg de rãdãcinoase am cumpãrat ºtiind cã sunt 14 kg de morcovi, 12 kg de þelinã ºi 3 kg de sfeclã roºie? - Schimbaþi problema astfel încât sã devinã una de scãdere sau una combinatã ºi cu adunare ºi cu scãdere: Am cumpãrat pentru iarnã 14 kg de morcovi ºi þelinã. Câte kg de þelinã sunt dacã 12 kg sunt morcovi ? - Stabiliþi tipul problemei: a + x, a – x. - Faceþi scheme, desene. - Propuneþi exemplificãri de probleme (o pereche pentru altã pereche).

Tipuri de exersare specifice: - folosirea informaþiilor din planºe, tabele, scheme, desene grafice; - sortarea ºi clasificarea datelor; - alegerea alternativei ce permite mai multe ieºiri; C. Organizarea informaþiei presupune activitãþi cum sunt: - aprecierea coerenþei datelor; - transpunerea în limbaj propriu; - transpunerea în limbaj matematic; Tipuri de exersare specifice: - alegerea operaþiei de calcul; - estimãri legate de suficienþa / prisosul datelor, existenþa uneia sau a mai multor soluþii, posibilitatea reprezentãrii grafice, transpunerea informaþiilor sub forma unor desene, scheme; - construirea de modele; - folosirea instrumentelor; - înþelegerea convenþiilor de notare.

Ghidul cadrului didactic • Matematicã I

33

14 Unitãþi de mãsurã
Prezentarea unitãþii
NUMÃR DE ORE:
• învãþare: 3 ore

OBIECTIVE:
• sã utilizeze instrumente neconvenþionale pentru determinarea unor mãsuri; • sã înregistreze rezultatele mãsurãtorilor în tabele; • sã numeascã principalele unitãþi convenþionale; • sã mânuiascã instrumente uzuale de mãsurã; • sã estimeze durata unor evenimente din cotidian; • sã citeascã orele pe ceas a.m. ºi p.m., folosind ceasuri reale sau ceasuri confecþionate din carton; • sã numeascã lunile anului având la dispoziþie calendarul; • sã identifice valoarea unei monede; • sã dezvolte o stategie pentu a numãra grupe de monede; • sã extragã informaþii din tabele ºi liste.

ACTIVITÃÞI PROPUSE:
• mãsurarea dimensiunilor, capacitãþii sau masei unor obiecte folosind unitãþi de mãsurã non-standard: creion, gumã, palmã, vase de capacitãþi diferite, balanþe improvizate etc.; • alegerea etalonului potrivit pentru o anumitã mãsurãtoare; • mãsurarea lungimii ºi lãþimii terenului de sport, a curþii ºcolii, folosind pasul, talpa etc.; • compararea rezultatelor; • ordonarea unor obiecte dupã dimensiune sau dupã masã prin comparãri succesive; • realizarea unor tablouri (compoziþii spaþiale) folosind benzi de hârtie coloratã de diferite lungimi, lãþimi; observarea ºi aproximarea dimensiunilor acestor benzi; exprimarea aprecierilor folosind expresiile: „mai lung“, „mai înalt“, „mai uºor“, „mai greu“, „cel mai lung“ etc.; • înregistrarea în diverse forme (prin desene, numere etc.) a rezultatelor mãsurãrilor; • efectuarea de mãsurãtori cu instrumente ne-standard; • estimarea unor mãsuri ºi verificarea lor cu o unitate de mãsurã ne-standard aleasã; • recunoaºterea unor instrumente de mãsurã uzuale: balanþa, metru de croitorie, de lemnãrie; • localizarea evenimentelor cotidiene în termenii: „înainte“, „dupã“, „în timp ce“;

• relatarea unor mici istorioare personale cu folosirea termenilor: „înainte“, „dupã“, „în timp ce“ etc.; • citirea orelor fixe pe ceas; • realizarea unei agende personale pentru planificarea timpului pe o zi, pe o sãptãmânã etc.; • realizarea unui orar hazliu; • scrierea orarului de la dispensar, de la magazin etc.; • exerciþii de plasare în timp a unor evenimente cotidiene; • compararea duratei unor activitãþi; • înregistrarea evenimentelor pe parcursul unei ore, zile, sãptãmâni, luni; • proiect: „Orar hazliu“.

FORME DE ACTIVITATE:
• în perechi: exerciþiul 1, 2, 3, 4; • în grup: proiectul „Reþete“.

MATERIALE:
• diferite obiecte pentru mãsurãtori ne-standard; • instrumente uzuale de mãsurã.

34

Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

C. APLICAÞII
• Organizaþi grupe care sã efectueze anumite mãsurãtori cu instrumente nestandard, apoi cu instrumente standard. Precizaþi cum trebuie înregistrate rezultatele. Comparaþi rezultatele. Analizaþi de ce apar diferenþe, dacã apar. • Realizaþi activitãþi de citire a ceasului. Este important sã citiþi denumirile orelor atât a.m. cât ºi p.m. În viaþa de zi cu zi, la garã, de exemplu ora este anunþatã respectând momentele zilei. • Prezentaþi rime nostime despre zilele sãptãmânii. • Învãþaþi-i cum se face o agendã personalã de lucru. Dacã e posibil, scrieþi-o la computer. • Solicitaþi-le sã-ºi scrie data când s-au nãscut. • Antrenaþi-i în estimarea unor durate: De cât timp am nevoie sã ajung la ºcoalã? Ce pot sã fac cât numeri pânã la 60? • Realizaþi orarul clasei. • Arãtaþi cum se pot orienta într-un calendar. • Aduceþi în clasã programul unor instituþii din comunitate ºi citiþi-l împreunã. Fiºã de evaluare formativã 1. Observã obiectele (realizaþi desenele corespunzãtoare cerinþelor) de mai jos, apoi coloreazã dupã indicaþiile date: a) obiectul mai lung; b) vasul în care încape mai mult lichid; c) obiectul care cântãreºte mai puþin. 2. Alege numãrul care reprezintã mãsura potrivitã. a) un cearceaf ar putea avea: 34 m, 2m, 100 m; b) o gãleatã ar pute avea: 25 l, 10 l, 67 l, c) un pepene ar putea avea: 100 kg, 10 kg, 87 kg. 3. O persoanã cântãreºte 78 kg. Medicul i-a recomandat sã mai slãbeascã pentru a ajunge la 70 kg. Câte kg trebuie sã slãbeascã? 4. a) Deseneazã pe fiecare dintre ceasuri limbile acestora pentru a indica orele: a) cinci; b) douãsprezece; c) nouãsprezece. (daþi fiecãruia câte o fiºã pe care aþi realizat cadranele ceasurilor) b) Coloreazã ceasul care indicã ora 15. (daþi un ceas desenat fixat la ora 3 ºi alte douã ceasuri: unul la 8, altul la 10.) c) Precizaþi orele de început ºi de sfârºit pentru o zi de curs.

Sugestii metodologice
A. ORIENTARE
• Citiþi informaþiile din rubrica „ªtiaþi cã...”. • Cereþi-le cursanþilor sã efectueze diferite mãsurãtori pentru a determina anumite mãsuri. • Desfãºuraþi activitãþi de estimare a unor mãsuri. • Prezentaþi-le imaginea unei clepsidre sau chiar obiectul clepsidrã. • Cereþi-le cursanþilor sã precizeze ce tipuri de ceasuri cunosc. Discutaþi despre nevoia de a fi punctual, de a respecta anumite repere orare în toate ocaziile. Discutaþi despre orarul unor vieþuitoare: flori, pãsãri.

B. ACHIZIÞII
• Noþiunea de mãrime; noþiunea de mãsurare a mãrimilor ºi necesitatea mãsurãrii lor; principalele mãrimi ºi unitãþile lor în sistem internaþional; cunoaºterea unor mãsuri ºi instrumentele lor de mãsurã; • Denumirea unitãþii principale de mãsurã: m, l, kg. • Expresii pentru compararea rezultatelor unor mãsurãtori cu mijloace nestandard: mai uºor, mai greu, mai lung, mai scurt, mai încãpãtor etc. • Necesitatea utilizãrii în practicã a unitãþilor de mãsurã convenþionale.

Ghidul cadrului didactic • Matematicã I

35

15 Elemente de geometrie
Prezentarea unitãþii
NUMÃR DE ORE:
• învãþare: 3 ore

OBIECTIVE
• sã recunoascã forme plane în mediul înconjurãtor; • sã precizeze elemente ale unor forme plane folosind cuvinte uzuale; • sã traseze dupã contur sau cu ajutorul ºablonului forme geometrice plane;

ACTIVITÃÞI PROPUSE:
• observarea ºi descrierea verbalã a figurilor geometrice cunoscute; • identificarea formelor plane pe obiecte reale: þesãturi, pavaj, construcþii; • activitãþi de construcþii folosind ºipci, scândurele, sârme; • lucrãri practice de ºnuruire, de realizare a unor tablouri cu beþiºoare: Casa mea, ªcoala mea, Grãdina mea, Maºina mea etc.; • desenarea pe computer a figurilor geometrice; • selectarea unor figuri geometrice desenate dupã criterii date ºi decuparea lor; • realizarea de obiecte pentru jocuri de rol: coif, joben etc.; • observarea unor obiecte de anumite forme în spaþiul clasei sau în afara clasei; • sortarea ºi clasificarea unor obiecte date dupã criterii date sau identificate prin observare; precizarea criteriilor utilizate; • obþinerea amprentelor unor corpuri geometrice: cub, piramidã etc.; • vizita într-un atelier meºteºugãresc, pe un ºantier de construcþii etc., pentru a observa obiecte de anumite forme; vizionarea unui film didactic; jocuri pe calculator; • recunoaºterea formei feþelor unor corpuri din lumea realã; • poster cu figuri geometrice, folosirea în aprecierea lucrãrilor a vocabularului specific: am folosit pãtrate, triunghiuri etc.; • prezentarea / descrierea sumarã a unor forme plane;

MATERIALE:
• trusa geometricã, corpuri cu diferite forme; computer. • markere, ºabloane, imagini din mediul înconjurãtor; enciclopedii;

FORME DE ACTIVITATE:
• în perechi: exerciþiul 2 • în grup: proiectul „Ne pregãtim de serbare“

36

Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

- desenaþi figuri geometrice mari, mici, aºezate în diferite poziþii pentru a evita formarea unor ºabloane defectuoase (triunghiul e mereu dreptunghic). - explicaþi cum se pot obþine cercuri prin conturarea unor corpuri cu feþe în formã de cerc. - puneþi-le la dispoziþie ºabloane pentru obþinerea unor poligoane. Folosiþi reþele cu pãtrate. - dacã aveþi în ºcoalã un computer daþi-le posibilitatea sã deseneze cu mouse-ul figuri geometrice.

C. APLICAÞII
• folosiþi o sfoarã ºi realizaþi, în curte, tot felul de poligoane: trei persoane pot forma þinând sfoara în mânã, un triunghi, 4 persoane pot forma un dreptunghi. Aplicaþia este foarte bunã pentru aflarea intuitivã a perimetrului (sfoara se poate mãsura, iar noþiunea de perimetru se formeazã pornind de la concret, fãrã teoretizãri greoaie). • formaþi grupe ºi daþi-le sarcini, cum ar fi mãsurarea lungimii ºi lãþimii clasei folosind tot felul de instrumente nestandard. • explicaþi în ce constã proiectul. Este o bunã ocazie sã îmbine teoria cu practica pentru a obþine obiecte frumoase. Aduceþi-le în clasã un tablou, un album de picturã în care sã vadã forme geometrice cu rol artistic. • arãtaþi cum se pot decupa materialele ºi cum se pot asambla.

Sugestii metodologice
A. ORIENTARE
• Realizaþi un brainstorming prin care sã aflaþi ce ºtiu deja despre formele plane, unde anume le pot observa. • Citiþi informaþiile din rubrica „ªtiaþi cã”. • Prezentaþi-le tangramul în format mare. Precizaþi cum se pot obþine figurine prin asamblarea figurilor decupate. Solicitaþi cursanþii sã recunoascã formele din joc.

CUM SE FACE EVALUAREA
Probã de evaluare formativã 1. Continuã sã desenezi: a) triunghiuri; b) pãtrate; c) dreptunghiuri; (pe o foaie cu pãtrate, trasaþi câte o laturã urmând ca ei sã termine figura geometricã datã). 2. Aflã câþi m de dantelã trebuie la o faþã de masã dacã aceasta are forma unui pãtrat cu latura de 3 m. 3. Realizaþi modele decorative pentru înfrumuseþarea unor panouri din clasã.

B. ACHIZIÞII
• Parcurgeþi paºii de la intuitiv cãtre abstract: - intuiþi obiecte din lumea înconjurãtoare; - implicaþi mai mulþi analizatori în formarea noþiunilor, pipãitul muchiilor unor corpuri, presarea pe nisip; - descoperiþi forme geometrice în spaþiul apropiat; - arãtaþi cum se pot obþine figurile geometrice prin conturarea feþelor unor corpuri geometrice.

Ghidul cadrului didactic • Matematicã I

37

E

Evaluare

Prezentarea unitãþii
NUMÃR DE ORE:
• evaluare: 3 ore

COMPETENÞE EVALUATE:
• formarea, citirea, scrierea numerelor naturale; • ordonarea, compararea numerelor naturale de la 0 la 100; • adunarea ºi scãderea 0–30; • rezolvarea de probleme;

MATERIALE:
• fiºe de evaluare; • fiºe de autoevaluare.

FORME DE ACTIVITATE:
• individual.

Sugestii metodologice
ORIENTARE
• spuneþi cursanþilor ce aºteptãri aveþi de la ei. • Discutaþi cu ei despre importanþa evaluãrii pentru absolvire. • Citiþi cerinþele fiºei ºi explicaþi cum se realizeazã anumite sarcini. • Cereþi-le sã spunã ce nu înþeleg. • Reamintiþi anumite expresii matematice. CUM SE FACE EVALUAREA Pe parcursul modulului se pot aplica probe de evaluare formativã care sã ateste progresul cursanþilor în învãþare (Anexa 2). Pentru sfârºitul modulului am prezentat o probã de evaluare sumativã însoþitã de o fiºã de autoevaluare (Anexa 3). Sunt preferate metodele alternative de evaluare datoritã potenþialului formativ, a oportunitãþilor pentru individualizare: • Observarea sistematicã a activitãþii ºi comportamentului cursantului, având la dispoziþie ca modalitãþi de înregistrare a informaþiilor: fiºa de evaluare, scara de clasificare, lista de control / verificare; • Proiectul care se evalueazã pe baza criteriilor negociate sau nu cu cei care învaþã;

CUM SE FACE EVALUAREA
• Precizaþi cum vor lucra: pe foi, pe carte. Precizaþi care sunt criteriile de apreciere. Precizaþi timpul de lucru. • Puteþi folosi fiºa din manual sau puteþi alcãtui altã fiºã cu condiþia sã respectaþi standardele de evaluare.

MATERIALE DE CONSULTAT:
Evaluarea în procesul didactic, Ion T. Radu, E.D.P., Bucureºti, 2000

38

Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

• Portofoliul care constituie parte integrantã a examinãrii finale ºi sintetizeazã activitatea de-a lungul modulului; • Autoevaluarea care îl ajutã pe cursant sã se situeze personal faþã de exigenþele învãþãrii; • Teme de investigaþie în mediul cotidian pentru aplicarea a ceea ce se învaþã; • Interevaluarea ca modalitate de raportare a cursanþilor la exigenþelor partenerilor egali de învãþare; • Profesorul poate amenaja panouri „Succesele noastre’’, „Mulþumesc pentru...”, expoziþii cu lucrãri, pentru interevaluare. Cursanþii primesc feed-back sub forma unor simboluri, aprecieri verbale, înscrisuri pe hârtii adezive. Toate aceste forme ºi modalitãþi de evaluare sunt detaliate în anexele ce însoþesc programele fiecãrui modul.

Ghidul cadrului didactic • Matematicã I

39

Anexa

1

Exerciþii ºi probleme recapitulative

1. a) Citeºte numerele: 45, 35, 34, 90, 67, 56, 99. b) Înconjoarã cifra zecilor; c) Subliniazã cifra unitãþilor; d) Pentru fiecare numãr dat la punctul a, scrie vecinii. 2. Scrie numerele cu cifre: a) douãzeci ºi ºase; b) patruzeci ºi unu; c) treizeci ºi doi. 3. a) Citeºte numerele scrise pe cartonaºe. b) Coloreazã cartonaºul cu numãrul cel mai mic. 12 18 43 98 34 54 71

4. Observã regula, apoi scrie în fiecare ºir încã 5 numere: a) 10, 20, 30, …, …, …, …, … b) 67, 68, 69, …, …, …, …, … c) 59, 58, 57, …, …, …, …, … d) 78, 76, 74,…, …, …, …, … 5. La o ºcoalã s-au înscris 15 de persoane în clasa a ºaptea ºi 11 persoane în clasa a opta. a) Ce întrebare poþi pune ca ã rezolvi operaþia 15 – 11? b) Ce întrebare poþi pune ca sã rezolvi operaþia 15 + 11 ? 6. Adaugã numãrul 12 la fiecare dintre numerele: 13, 26, 2, 10. Scrie operaþiile pe care le faci. 7. Aflã cu cât este mai mic numãrul 23 faþã de numãrul 26. 8. Calculeazã: 12 + 14; 26 – 14;

21 + 6; 18 – 12;

13 + 10; 26 – 21;

4 + 13; 29 – 26.

9. De la o fermã s-au strâns 11 de lãzi cu prune ºi un numãr de lãzi cu pere. ªtiind cã au fost de toate 19 de lãzi, aflã câte lãzi cu pere au fost. Alege operaþia potrivitã, apoi rezolvã. 11 + 19 = 19 – 11 =

10. Observã desenele alãturate. a) Care dintre lãzi cântãreºte mai mult ? b) Câte kilograme cântãreºte în plus lada mai mare?

25 kg

12 kg

40

Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

Anexa

2

Probã de evaluare formativã

Unitatea de învãþare 2: „Numerele naturale de la 0 la 100“
Proba evalueazã stadiul de formare a urmãtoarelor competenþe: · înþelegerea sistemului poziþional de formare a numerelor; · scrierea numerelor mai mici decât 100; · compararea ºi ordonarea numerelor naturale de la 0 la 100.

Conþinutul probei
1. Scrie numãrul reprezentat în fiecare desen.

2. Deseneazã o sãgeatã de la fiecare tablou la numãrul care aratã câte obiecte sunt în tabloul respectiv.

22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35

3. Scrie numerele în ordine crescãtoare: a) 86, 68, 45, 54; b) 98, 89, 45, 65, 23; c) 87, 54, 36, 67, 98, 99. …………………………………… …………………………… ………………………………

4. Subliniazã numãrul mai mare ºi înconjoarã numãrul mai mic: a) 27, 72, 19, 91; b) 36, 63, 28, 82; c) 46, 64, 59, 95.

Cum te poþi aprecia (grila de autoevaluare pentru cursant)
Ex. nr. 1 Calificativ A Calificativ B Calificativ C un numãr douã numere trei numere Ex. nr. 2 douã numere trei numere patru numere Ex. nr. 3 patru numere cinci numere ºase numere Ex. nr. 4 patru numere cinci numere ºase numere

Modalitatea de apreciere este la alegerea cadrului didactic. Pot fi puncte, pot fi note, pot fi calificative. Important este sã stabiliþi un cod cunoscut de toþi, pentru ca autoevaluarea sã fie relevantã pentru cel care învaþã.

Ghidul cadrului didactic • Matematicã I

41

Anexa

3
Competenþe / conþinuturi evaluate Înþelegerea sistemului poziþional de formare a numerelor Scrierea numerelor naturale

TEST DE SINTEZÃ pentru evaluarea sumativã la sfârºitul nivelului I
Itemii probei de evaluare Punctaj

1. Numãrã obiectele din fiecare desen, scrie numãrul potrivit în apoi subliniazã-l pe cel mai mic.

,

0,40 p.

Compararea ºi ordonarea numerelor

2. Încercuieºte: a) numãrul mai mic decât 20: 87, 19, 45, 67; b) numãrul mai mare decât 56: 78, 12, 34, 32. 3. Observã regula, apoi adaugã la fiecare ºir încã cinci numere: a) 12, 13, 14, …, …, …, …, … b) 75, 74, 73, …, …, …, …, …

0,20 p.

0,40 p.

Cunoaºterea operaþiilor ºi a procedurilor de calcul

4. Rezolvã operaþiile. a) 23 + 2 =

0,80 p. 25 – 4 =

12 + 13 =

24 – 12 =

b)

20 + 3 =

25 – 5 =

10 + 10 =

30 – 20 =

0,40 p.

5. Completeazã în a) 23 =20 + 3 ;

A (adevãrat) sau F (fals). b) 23 = 12 + 10 ; c)12 = 22 – 10 .

0,60 p.

6. Înconjoarã numãrul care reprezintã rezultatul pentru fiecare calcul: 27 – 4 ® 13, 32, 23 8 – 5 ® 2, 3, 13 10 + 20 ® 3, 10, 30 12 + 13 ® 24, 25, 52 12 + 4 ® 16, 8, 6 24 – 11 ® 3, 13, 31 30 + 20 ® 1, 10, 50 16 – 4 ® 12, 20, 21

0,80 p.

42

Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

Recunoaºterea formelor plane

7. Numãrã câte figuri geometrice de fiecare fel sunt. Scrie numãrul în cãsuþã. a) pãtrate b) triunghiuri c) cercuri ; . ; ; Desene cu fig. plane mai mari, mai mici, aºezate în poziþii diferite

0,40 p.

d) dreptunghiuri Compararea mãsurilor

8. Care obiect cântãreºte mai mult: o sacoºã cu roºii de 10 kg sau o ladã cu ardei de 25 kg?

0,20 p.

Utilizarea unitãþilor de mãsurã

9. Coloreazã ceasul care indicã ora 13.30.

0,40 p.

Desen: Un ceas care aratã ora 6:30 ºi un ceas care aratã ora 9:30

Rezolvarea de probleme

10. O persoanã a plantat într-o zi 13 copaci, iar în altã zi 12 copaci. Câþi copaci a plantat aceastã persoanã în cele douã zile? 11. La o fermã s-au adus 26 saci cu cereale dintre care 12 saci au fost cu porumb, iar restul cu grâu. Aflã câþi saci cu grâu au fost. Alege operaþia potrivitã, apoi rezolvã. a) 46 + 32; b) 46 – 32. 12. Într-o parcare sunt 24 de locuri. Aflã câte locuri sunt ocupate, dacã 11 locuri sunt libere.

1 p.

1 p.

2 p. 1 p oficiu

• Testul este elaborat în deplinã concordanþã cu standardele de evaluare pentru nivelul întâi. • Pentru evaluarea stadiului de formare a oricãreia dintre competente am prevãzut itemi cu sprijin în obiecte sau sprijin procedural, cum ar fi: oferirea de alternative din care cursantul sã aleagã, formularea întrebãrii, sugerarea operaþiilor. • Testul poate fi aplicat în întregime sau se pot „decupa“ numai anumiþi itemi de la fiecare conþinut / competenþã. • Se recomandã citirea fiecãrei sarcini înainte de rezolvarea de cãtre cursanþi.

Testul se multiplicã pentru fiecare cursant. Se pot face copii din care se eliminã prima coloanã care se adreseazã doar evaluatorului. Punctajul se converteºte în notã. Nota de trecere este 5. Testul poate fi aplicat în intervale de timp diferite, pe copetenþe, grupate, sau poate fi aplicat pe parcursul unei zile de ºcoalã, durata probei urmând sã o stabiliþi dumneavoastrã. Pentru a asigura coerenþã evaluãrii sunt recomandate matricele de evaluare, pe care le exemplificãm mai jos.

Ghidul cadrului didactic • Matematicã I

43

E

Proiectarea modalitãþilor de evaluare

1. Matrice de evaluare vizând obiectivul cadru cunoaºterea ºi utilizarea unor concepte specifice matematicii
Instrumente de evaluare Capacitãþi evaluate activitate independentã în clasã ü ü ü ü ü ü temã probã practicã probã oralã ü ü ü ü ü probã scrisã ü ü ü ü proiect

1. Înþelegerea sistemului poziþional de formare a numerelor 2. Compararea ºi ordonarea numerelor naturale 3. Cunoaºterea procedurilor de calcul 4. Recunoaºterea formelor plane ºi spaþiale 5. Efectuarea de mãsurãtori ºi utilizarea unitãþilor de mãsurã

ü ü ü

ü ü ü ü ü

2. Matrice de evaluare vizând obiectivul cadru dezvoltarea capacitãþii de explorare / investigare ºi rezolvare de probleme
Instrumente de evaluare Capacitãþi evaluate activitate independentã în clasã ü ü ü temã probã oralã ü ü ü ü ü ü ü ü ü ü probã scrisã ü ü activitate în echipã ü ü

1. Explorarea unor modalitãþi de a descompune numerele 2. Efectuarea de estimãri 3. Rezolvarea de probleme 4. Compunerea de probleme 5. Folosirea unor modalitãþi de organizare a datelor

ü ü ü

44

Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

3. Matrice de evaluare vizând obiectivul cadru formarea ºi dezvoltarea capacitãþii de a comunica utilizând limbajul matematic
Instrumente de evaluare Capacitãþi evaluate activitate în echipã probã |oralã probã scrisã proiect observarea comportamentului comunicativ

1. Înþelegerea semnificaþiei globale ºi a informaþiilor de detaliu din enunþul unei probleme 2. Construire de enunþuri logice vizând rezolvarea de exerciþii ºi probleme

ü

ü

ü

ü

ü

ü

ü

ü

ü

ü

Ghidul cadrului didactic • Matematicã I

45

E

Ce trebuie sã evaluaþi
Obiectiv cadru Standard S1. Scrierea ºi citirea numerelor naturale de la 0 la 100 în contexte reale: liste, tabele, preþuri, informaþii utile, monede, bancnote, ora, numere de telefon; S2. Înþelegerea unor termeni specifici matematicii ºi rezolvarea unor probleme de tipul: „erau ºi mai vin“, „erau ºi mai pleacã“, „adaug“, „scad“, „câte sunt la un loc“, „cât a mai rãmas“. S3. Rezolvarea de adunãri ºi scãderi fãrã trecere peste ordin, în concentrul 0–100 cu sprijin în obiecte, dar ºi fãrã sprijin, în situaþii de viaþã: cumpãrãturi, reduceri de preþuri, creºteri de salariu, repartizarea timpului, colectare de deºeuri, anchete pe teme diverse (proiecte);

1. Cunoaºterea ºi utilizarea unor concepte specifice matematicii

2. Dezvoltarea capacitãþii de rezolvare S4. Recunoaºterea dupã proprietãþi simple a unor forme a problemelor geometrice plane ºi utilizarea lor în realizarea unor lucrãri practice; S5. Formarea de ºiruri cu obiecte sau numere mai mici decât 10 utilizând criterii date; S6. Estimarea numãrului de obiecte în situaþii practice; S7. Utilizarea de strategii proprii de rezolvare a unei probleme cu numere de la 0 la 30; S8. Folosirea deprinderilor de calcul matematic în rezolvarea unei probleme, sau a unei situaþii – problemã cu date din viaþa realã, folosind numere de la 0 la 30; S9. Efectuarea de mãsurãri simple cu unitãþi de mãsurã ne-standard ºi exprimarea numericã a rezultatului mãsurãrii; 3. Formarea ºi dezvoltarea capacitãþii S10.Exprimarea oralã ºi scrisã a modului de lucru în de a comunica utilizând limbajul rezolvarea de exerciþii ºi probleme matematic

46

Programul „A doua ºansã“ • Nivel primar

BIBLIOGRAFIE
M.E.C. Programa ºcolarã,clasele I ºi a II-a, Bucureºti, 2004 M.E.C. Ghidul tutorelui (Accesul la educaþie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi), autor Ivan Mykytin, Bucureºti, 2004 M.E.C. Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de matematicã, Bucureºti, 2001 Landsheere, G. Definirea obiectivelor educaþiei, E.D.P., Bucureºti, 1979 L. D’Hainaut, Programe de învãþãmânt ºi educaþie permanentã, Colecþia Pedagogia secolului X X, E. D. P., Bucureºti, 1981 Bernat, Simona-Elena Tehnica învãþãrii eficiente, Presa Universitarã Clujeanã, Cluj-Napoca, 2004 Cerghit, I. Metode de învãþãmânt, E.D.P., Bucureºti Ciolan, L. Dincolo de discipline, Humanitas Educaþional, Bucureºti, 2003 Ionescu, M. Învãþarea bazatã pe proiect, Humanitas Educaþional, Bucureºti, 2003 Miller, B. ºi Singleton, L Formarea Cetãþenilor, Boulder, Colorado, 1997 M.E.C. Ghid de evaluare pentru învãþãmântul primar, Bucureºti, 1999 Cristea, S. Dicþionar de termeni pedagogici, E.D.P., Bucureºti Nedelcu, A. Învãþarea interculturalã în ºcoalã, Humanitas, Bucureºti, 2003

Ghidul cadrului didactic • Matematicã I

47

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful