You are on page 1of 20

Fă-ţi timp

Când fulgii albi încep să cearnă Peste pământul îngheţat, Atunci pământul Îi dă slavă, Aceluia ce l-a creat. Şi stelele sclipesc pe boltă Şi toate-n cor de El vorbesc, Iar luna veselă se-arată. Mărindu-L pe-al ei Creator. Tu, omule, cu pasul iute Prin iureşul nepăsător, Ai timp să-ţi aminteşti o dată De marele tău Creator? Ai timp să Îi aduci ofrande Aceluia ce te-a creat, Să-I mulţumeşti cu bucurie, Că tu eşti binecuvântat? De-aceea, rogu-te acuma, Fă-ţi timp de El să-ţi aminteşti Şi-n clipa care-ţi stă în faţă, De tot ce-ţi dă să-I mulţumeşti. Să ştii că ziua cercetării De o respingi, vei regreta Şi-atunci, în ziua judecăţii O, omule, nu vei scăpa! Florica Oprea
Fondurile necesare editării si distribuirii revistei „Betel pentru copii si adolescenţi”, se constituie din donaţii din ţară şi străinătate. Cei care doresc să sprijine această lucrare pot depune bani în contul Asociaţiei Creştine de caritate Gosen, deschis la BCR Arad, având codul IBAN: RO 62RNCB 0015 0303 1877 0001.
Vă mulţumim în Numele Domnului Isus! Colectivul redacţiei

Frumuseţea creaţiei şi urâţenia desenelor animate – Învăţătorul
pag. 4

pag. 3

„Nu fii peste măsură de rău [...], pentru ce vrei să mori înainte de vreme” – Eunicia Muraru
pag. 6

Căutaţi în cartea Domnului (2 Samuel) şi citiţi! Niciuna dintre toate acestea nu va lipsi – Naomi Meseşan
pag. 7-8

Recunoaşteţi ucenicul • Paronime • Fiecărui personaj îi corespunde o imagine – Denisa Atudoroae
pag. 9

Maria, mama Domnului Isus Cristos – Predicatorul
pag. 10

Adolescentul antic. Adolescentul secolului XXI – Daniel Pălincaş
pag. 11

Ferice de cine citeşte... – Daniela Copil
pag. 12

Interviu - Pornografia şi dependenţa de internet – o viaţă în minciună – Documentar, Radio „Vocea Evangheliei” Timişoara
pag. 16

Pilde

pag. 18

Răspunsuri, întrebări şi premianţi
pag. 19

Nechibzuinţa / Chibzuinţa
pag. 20

Vulturul – Rebeca Dagău

ISSN: 1583-2589

Editorial
„Cuvântul lui Hristos să locuiască din belşug în voi în toată înţelepciunea”
(Coloseni 3:16)

Biblia vorbeşte despre mulţi băieţi şi fete frumoase (Iosif, Moise, Rebeca, Rahela etc.), dar cine ar putea spune că a văzut un personaj frumos realizat de tehnica actuală prin animaţie? Cine poate realiza artificial frumuseţea omului, creat după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu? Domnul Hristos spunea că natura – crinii (florile în general) nu pot fi egalaţi de industrie. Nici cea a filmului nu-i mai presus. V-ar plăcea să arătaţi exact ca un personaj din desene animate? Ce parte a trupului aţi dori să vă fie deformată sau înspăiâantătoare? Ochii sau faţa întreagă, picioarele sau mâinile, aţi vrea să vă fie mutilate astfel? Urâtul poate fi asociat cu creaţia omului: clădiri, obiecte de îmbrăcăminte sau de artă etc. Când omul creat după chipul Marelui creator, se îndepărtează de El şi de natură, creează urâtul. Tot ceea ce este inestetic are de-a face cu natura sufletească a omului corupt de păcat. Absolutul frumuseţii este secretul şi natura lui Dumnezeu şi sfinţii întotdeauna au fost atraşi de Chipul divin – întruparea frumuseţii desăvârşite - shekina (Psalmul 50:2). Prin ceea ce scriu nu condamn orice imagine realizată de mâna omului, dar câţi gândesc ca pictorul Thomas Kinkade, care spunea: „Misiunea mea ca artist este să creez retrospective ale unei lumi liniştite, paşnice şi pline de frumuseţea creaţiei divine. Iată la ce mă refer, atunci când vorbesc despre Împărtăşirea Luminii”? Totodată, nu îndemn nici spre un concurs de frumuseţe umană căci şi aceasta „este deşartă” (Proverbe 31:30). Să ne ferim şi de tentaţii nudiste, căci apostolul Pavel scria că sunt părţi ale trupului ce trebuie îmbrăcate „cu mai multă podoabă” prin care capătă „mai multă frumuseţe” (1 Corinteni 12:23). Vreau doar să înţelegeţi ce rău se ascunde în spatele desenelor animate. Poate vă gândiţi că vizionaţi numai desene animate creştine sau lipsite de violenţă, dar toate au un element comun: urâţenia. Despre David este scris în Biblie că avea „ochi frumoşi şi

faţă frumoasă” (1 Samuel 16:12), dar desenele animate l-au mutilat şi pe el. Pe de altă parte se creează dependenţă, ce te va face să urmăreşti şi alt gen de desene. Vă prezint ce au scris despre desenele animate, diferiţi oameni care au studiat fenomenul: „Copiii au devenit, în ultimii ani, din ce în ce mai interesaţi de desenele animate. Vârsta de la care fac cunoştinţă cu acest gen de stimulare coborând la şase luni, iar până la doi ani ajungând deja „telespectatorii fideli“ ai acestui tip de program. Dependenţa, comportamentul violent/agresiv sunt pericole greu de cuantificat la această vârstă, însă tot mai mulţi copii prezintă o serie de probleme. Studiile privind efectele vizionării desenelor animate au arătat că, pe parcursul şcolarizării (clasele I-XII), un copil îşi petrece la şcoală, în medie, 13.000 de ore. Pare mult, dar nu şi în comparaţie cu media orelor petrecute în faţa televizorului - 18.000 de ore. Privitul la televizor are efecte asupra psihicului, emoţiilor şi conduce la o desensibilizare în ceea ce priveşte durerea. Cel mai mare pericol este dat de apariţia dependenţei, crescând riscul copilului de a ajunge la maturitate dependent de tutun, alcool sau alte droguri periculoase” (Psiholog drd. Mirela Zivari www.terapiam.ro). „Copiii din ziua de azi se uită la desene animate cu urâţenii, pline de violenţă, cu monstruleţi, creaturi schimonosite şi veveriţe sinucigaşe, care se strâng de gât, scuipă, se scobesc în nas şi alte scârboşenii. Desenele animate au început să conţină tot mai multă violenţă, ajungând s-o depăşească pe cea din filmele artistice. Recent, cercetătorii americani de la Universitatea Iowa au făcut un studiu şi au ajuns la concluzia că desenele animate precum Pokemon, Scooby Doo, Idolul American si Buffy, vampirul ucigaş le dezvoltă copiilor latura agresivă. Copiii işi imaginau că au puterile personajelor din desenele animate, pe care doreau să le folosească în scopuri malefice împotriva celorlalţi colegi de joacă” (www.ziare.com). „Desenele animate actuale au pierdut însă legătura cu viaţa reală; jocul în aer liber apărând ca «lipsit de gust», înaintea copilului care şi-a hrănit mintea cu o porţie de desene animate cu roboţi şi violenţă. Iar dacă jocul încă există, el s-a denaturat într-atât de mult, încât a devenit mai mult «o luptă de stradă, la categoria mică»” (www.crestinortodox.ro). În aceste condiţii, nu-i de mirare de ce Consiliul Naţional al Audiovizualului a ajuns să amendeze unele posturi care difuzează desene animate, care se vor a fi educative! Cred că ar fi vremea să „amendeze” şi conducerea Bisericii, familiile care se fac vinovate faţă de copiii lor, aşa cum scria profetul Osea: „Efraim îşi va duce singur copiii la cel ce-i va ucide!” (Osea 9:13) Lăsând la o parte total aceste imagini ce devin din ce în ce mai demonice, nu numai prin violenţă, ci şi prin ocultism, ceea

(continuare în pagina 5)

3

Lecturi biblice
„Să cunoaştem, să căutăm să cunoaştem pe Domnul!”
Osea 6:3a

„Nu fi peste măsură de rău(...): pentru ce vrei să mori înainte de vreme?” (Eclesiastul 7:17)

O superficială interpretare a imperativului „nu fi peste măsură de rău” ar suna cam aşa: îmi este permis să fiu rău, dacă sunt rău cu măsură, adică nu în mod exagerat sau excesiv. Dar acelaşi înţelept, în cartea Proverbele, sfătuieşte cu dragostea unui părinte ce vrea binele copiilor săi, să ne ferim de rău (4:27), să nu intrăm pe calea celor răi (4:14), să nu-i dorim în compania noastră şi să nu fim nici măcar invidioşi pe cei răi (24:1). Tradiţia evreiască spune că Solomon a scris cartea Eclesiastul mai târziu decât cartea Proverbele, spre apusul vieţii sale. Să fi coborât Solomon, cu trecerea timpului, atât de mult ştacheta, admiţând la bătrâneţe răul cu măsură? Nu, chiar spre concluzia cuvântării sale din cartea Eclesiastul, porunceşte astfel: „Îndepărtează răul din trupul tău, căci tinereţea şi zorile vieţii sunt trecătoare” (11:10). Eclesiastul vorbeşte de un rău din trup, adică din carne, din firea omului, răul acela moştenit de la protopărinţii noştri. Omul, prin natura lui, are înclinaţii spre rău. Întreba Iov: „Cum ar putea să iasă dintr-o fiinţă necurată un om curat? Nu poate să iasă niciunul” (Iov 14:4), deci răul este „lipit” de om, odată cu naşterea lui. Domnul Isus s-a adresat într-o împrejurare ucenicilor Săi astfel: „Voi, care sunteţi răi...” (Luca 11:13), aşa că răi oricum suntem, dar suntem responsabili să îndepărtăm răul acesta din noi, înfăptuind binele. Duhul lui Dumnezeu ne ajută la aceasta, dacă vrem cu adevărat. Altfel, mai există o singură variantă: să fim peste măsură de răi, căci nu putem rămâne într-o stare statică, adică aşa cum suntem din oficiu: răi. Cum dispare interesul pentru îmbunătăţire, apare automat pericolul de înrăutăţire. Nu suntem toţi în aceeaşi măsură predispuşi, să fim răi într-o situaţie anume. De exmplu, un copil sau un

adolescent poate să nu asculte de părinţi, când este trimis să facă ceva cumpărături, pe când pentru un altul, shoppingul este o plăcere şi ar asculta cu bucurie. S-ar putea însă ca cel din urmă să nu-şi asculte părinţii când este rugat să facă ceva treabă în casă sau în gospodărie. Aşadar, pasiunile, temperamentul, dar şi dispoziţia noastră în diversele împrejurări determină primul nostru răspuns (exprimat sau nu) în faţa provocărilor vieţii. Dar a fi peste măsură de rău înseamnă să rămâi neînduplecat la insistenţele de a face bine. Să-ţi ceară părinţii ajutorul într-un fel sau altul, iar tu, din comoditate, să nu-l oferi nici în urma îndelungilor lor insistenţe - aceasta înseamnă să fii peste măsură de rău. Unii chiar se încăpăţânează în urma insistenţelor şi devin inaccesibili. Domnul Isus, la un moment dat, a admis posibilitatea de a nu asculta din prima (căci puţini sunt cei ce spun ca Iosif, fără şovăire: „Iată-mă, sunt gata” (Genesa 37:13), dând pilda fiului care a fost trimis de tatăl său să-i lucreze via. Fiul a răspuns: „Nu vreau!”, dar „În urmă i-a părut rău şi s-a dus” (Matei 21:29). Acesta a răspuns potrivit cu firea lui, păcătoasă, dar a ascultat până la urmă, nu a fost peste măsură de rău. Iată încă un mare rău: să nu respecţi rânduiala unei autorităţi din Biserică. Se întâmplă frecvent în adunări astăzi, ca în grupuri de adolescenţi să fie câte unul cu influenţă care să spună: „părerea mea este că...” şi e foarte posibil ca acea părere să nu fie bună, că n-ai cum să le pricepi pe toate aşa de repede. Până să le pricepi, este recomandată supunerea faţă de autoritate. Adesea, cei ce „priveghează asupra sufletelor voastre” simt nevoia să vi se adreseze precum slujitorii lui Naaman către stăpânul lor: „dacă ţi s-ar fi cerut un lucru greu, nu l-ai fi făcut? Cu atât mai mult trebuie...” (2 Impăraţi 5:13) să respecţi rânduiala - un lucru uşor. Deci nu fi peste măsură de rău şi ascultă-i, fie că se referă la îmbrăcăminte şi podoabe, fie la stilul de

4

Şcoala sfântă
„Să cunoaştem, să căutăm să cunoaştem pe Domnul!”
Osea 6:3a (continuare din pagina 3)

muzică ce-l cânţi sau asculţi, fie că se referă la orice acţiune vinovată, ce în ochii tăi este permisă. Există în vocabularul tău cuvinte sau expresii necuviincioase la care nu vrei să renunţi? Nu fi peste măsură de rău, că a le înlătura nu este un lucru greu. De asemenea, poate că repetând anumite greşeli în comportamentul tău, ai fost sesizat şi ai motivat simplu: „aşa sunt eu!”- nu fi peste măsură de rău, ci străduieşte-te să te schimbi în bine. Poate că ţi-a greşit atât de mult aproapele tău încât ai decis să nu-l mai ierţi niciodată; nu fi peste măsură de rău, ci iartă-l şi veţi fi fericiţi amândoi. S-ar putea să rămâi insensibil faţă de nevoia celui lipsit, pe care-l consideri fără bun simţ, din cauză că-ţi cere. Nu fi peste măsură de rău şi „nu opri o binefacere celui ce are nevoie de ea, când poţi s-o faci” (Proverbe 3:27). Câte exemple nu s-ar putea adăuga celor de mai sus...Numai dacă luăm în calcul de câte ori ni se predică în Casa Domnului aceleaşi principii ale binelui, fără să le punem în practică, ne facem mult vinovaţi. Dar vreau să luăm aminte şi la ceea ce păţesc cei peste măsură de răi: înţeleptul zice că ei mor înainte de vreme. Se întâmplă exact ceea ce tot Solomon spune în cartea Proverbele 29:1 „Un om care se împotriveşte tuturor mustrărilor va fi zdrobit deodată şi fără leac”. Toţi oamenii mor, din pricina păcatului, dar cei peste măsură de răi mor înainte de vreme, nu-i suportă mult Dumnezeu. Gândiţi-vă de câte ori i s-a spus faraonului din vremea ieşirii poporului evreu din Egipt: „Lasă pe poporul Meu să plece, ca să-Mi slujească”. Şi totuşi, Biblia consemnează după fiecare din cele zece plăgi trimise de Dumnezeu peste Egipt, în afară de ultima, următorul adevăr: „Dar Faraon şi de data aceasta şi-a împietrit inima şi n-a lăsat pe popor să plece” (de ex., Exodul 8:32). Dumnezeu, pentru început, a făcut să moară înainte de vreme întâiul lui născut, dar pentru că Faraon a stăruit în neascultarea lui, urmărind cu gând rău poporul evreu ce era aproape de Marea Roşie, l-a nimicit şi pe el, împreună cu egiptenii ce l-au însoţit. După cum ştiţi, i-a înghiţit marea. Dragi copii şi adolescenţi, Dumnezeu ne cheamă nu doar să facem binele, ci să stăruim în el (Romani 2:7), să fim plini de râvnă pentru bine (1 Petru 3:13), să ne lipim tare de bine (Romani 12:9). Dar dacă în unele aspecte ale vieţii încă vă vine greu să înfăptuiţi binele, provocarea mea pentru voi este următoarea: fiţi sensibili în faţa insistenţelor binelui şi nu fiţi peste măsură de răi. Insistenţele vin spre voi mai întâi din glasul conştiinţei voastre, şi trebuie să le luaţi în seamă; cu atât mai mult când Dumnezeu trimite „ajutoare” din exterior. Ascultând de mai multe ori, în felul acesta lucraţi la îndepărtarea şi eliminarea totală a răului din viaţa voastră. Dumnezeu să vă ajute! Amin! Eunicia Muraru

Frumuseţea creaţiei şi urâţenia desenelor animate

ce vă va introduce în închisoarea spiritelor rele, să privim la minunile creaţiei, despre care apostolul Pavel scria că ne pot ajuta să-L înţelegem pe Dumnezeu şi, ce-i mai frumos, să devenim ca El: „În adevăr, însuşirile nevăzute ale Lui, puterea Lui veşnică şi dumnezeirea Lui, se văd lămurit, de la facerea lumii, când te uiţi cu băgare de seamă la ele în lucrurile făcute de El” (Romani 1:20). Noi alegem să ajungem frumoşi şi fericiţi ca Dumnezeu sau să ajungem urâţi şi nefericiţi ca Satan şi handicapaţii din desenele animate. Să nu repetăm greşeala evreilor, care au adoptat idoli hidoşi - „s-au pus în slujba idolului scârbos şi au ajuns urîcioşi ca şi acela pe care îl iubeau” (Osea 9:10). Pentru explicaţii suplimentare redau şi gândirea altora pe acest subiect: „Sigur că nu putem contesta existenţa operelor de artă care ne pot inspira cu emoţii puternice, însă în faţa minunilor creaţiei este vorba de mai mult decât o emoţie care pentru o clipă ne poate înălţa sufletul, este vorba despre profunzimea bucuriei cunoaşterii Celui care «a hotărât măsurile pământului, a închis marea cu porţi...». Fără a deveni melodramatici, ne putem minuna în faţa crinilor câmpului şi în faţa copacului care îşi trage seva din străfundurile pământului. Sau nu cumva aceste lucruri au devenit simple versuri cântate în poezii de cei care mai încearcă să găsească minunea vieţii, de cei care nu se încadrează în majoritatea pragmatică preocupată pentru agonisirea de maşini, telefoane, case şi toate celelalte «indispensabile vieţii»? Pari depăşit sau chiar se crede că aberezi dacă începi să vorbeşti despre cât de perfect este creată lumea, iar cei care nu vor să vadă adevărul vor înţelege toate acestea într-un chip stâlcit, pentru ei important fiind cine a ajutat la fabricarea ultimului tip de maşină hibrid sau cine a făcut ultimul tip de telefon de pe care ai acces nelimitat la internet. De mult timp am uitat să ne «interesăm» de Cel care a creat lumea, fiind ocupaţi să-i căutăm pe cei care au creat maşinile, L-am uitat pe Cel care a creat perfecţiunea, căutând surogate defecte, lipsind perfecţiunea din ele. Între aceste bariere se zbuciumă închipuirea noastră care nu poate trece de insipidele invenţii care acoperă frumuseţea lumii. Suntem surzi şi orbi la vederea minunatei alcătuiri a lumii şi ne complacem să ne clătim ochii cu eşuate încercări de creaţii din fiare colorate aduse laolaltă în forma unei maşinării. Totuşi cred, că a ne gândi la taina creării omului, nu neapărat la cel dintâi, creat în sânul Raiului, ci la taina care se petrece în fiecare zi chiar sub ochii noştri, a zămislirii unui prunc în pântecele mamei sale, poate fi o temă mai bună de meditaţie. Sau am putea să ne minunăm de noi înşine cât de perfecţi am fost creaţi de Dumnezeu, să ne minunăm cum inima noastră nu se opreşte zeci de ani, neobosită pulsând în noi viaţă. Nu ne-am propus să vorbim aici despre geneză sau antropologie, ne-am propus să ne deschidem ochii spre adevăratele minuni din jurul nostru pe care merită să le contemplăm, să ne deschidem spre Dumnezeu. Când privim spre cer să admirăm nu mâna celui care a făcut avionul şi care se poate defecta, să admirăm mâna Celui care a făcut păsările despre care încă nu s-a auzit să aibă nici una vreo defecţiune de zbor” (www.ziarullumina.ro). Învăţătorul

5

Căutaţi în cartea Domnului
„Căutaţi în cartea Domnului şi citiţi! Nici una din toate acestea nu va lipsi”
Isaia 34:16a

Recunoaşteţi ucenicul care a zis cele scrise de la 1 la 25
Răsfoiţi evangheliile! Veţi găsi răspunsul!
1. „Doamne, scapă-mă!” 2. „Tu eşti Hristosul, Fiul Dumnezeului celui viu!” 3. „Să nu ţi se întâmple aşa ceva!” 4. „De la străini”. 5. „Doamne de câte ori să iert pe fratele meu?” 6. „Iată că noi am lăsat totul şi te-am urmat; ce răsplată vom avea?” 7. „Ce vreţi să-mi daţi?” 8. „Nu ştiu ce vrei să zici!” 9. „Am păcătuit!” 0. „Învăţătorule, am vrea să ne faci ce-ţi vom cere”. 1 11. „Învăţătorule, uite că smochinul pe care l-ai blestemat s-a uscat!” 2. „Doamne, vrei să poruncim să se coboare foc din cer?” 1 3. „Nu sunt dintre ei”. 1 4. „Pâinile pe care le-am putea cumpăra cu 200 lei n-ar ajunge”. 1 5. „Este aici un băieţel care are 5 pâini de orz şi 2 peşti”. 1 6. „Doamne la cine să ne ducem?” 1 7. „Haidem să mergem şi noi să murim cu El!” 1 8. „De ce nu s-a vândut acest mir cu 300lei şi să se fi dat săracilor?” 1 9. „Unde te duci?” 1 0. „Doamne nu ştim unde te duci, cum putem să ştim calea într-acolo?” 2 1. „Doamne, arată-ne pe Tatăl şi ne este de ajuns”. 2 2. „Doamne, cum se face că te vei arăta nouă şi nu lumii?” 2 3. „Dacă nu voi vedea nu voi crede!” 2 4. „Domnul meu şi Dumnzeul meu!” 2 5. „Este Domnul!” 2 6. „Doamne, dar cu acesta ce va fi?” 2

Modificând o literă va rezulta un alt nume!
1. Uţ → 2. Ava → 3. Lud → 4. Şua → 5. Cub → 6. Nof → 7. Put → 8. Ada → 9. Sin → 10. Ben → 11. Ana → ______ ______ ______ ______ ______ ______ ______ ______ ______ ______ ______ 12. Agar → 13. Dina → 14. Enoh → 15. Etam → 16. Ioab → 17. Lais → 18. Nebo → 19. Obed → 20. Ţiba → 21. Datan → 22. Efron → ______ ______ ______ ______ ______ ______ ______ ______ ______ ______ ______ 23. Eliam → 24. Filet → 25. Iorim → 26. Iubal → 27. Marcu → 28. Paran → 29. Penuel → 30. Riţpa → 31. Terah → 32. Zebah → 33. Abihail → ______ ______ ______ ______ ______ ______ ______ ______ ______ ______ ______

Paronime

6

Denisa Atudoroae

Căutaţi în cartea Domnului
„Căutaţi în cartea Domnului şi citiţi! Nici una din toate acestea nu va lipsi”
Isaia 34:16a

Căutaţi în Cartea Domnului (2 Samuel) şi citiţi! Niciuna dintre toate acestea nu va lipsi.
1. Completează cuvintele care lipsesc din cântarea de mulţumire a lui David: „Dumnezeu este_________ mea, la care găsesc un ________, ________ meu şi __________ care mă __________, ________ meu cel înalt şi _________ mea. Mântuitorule! Tu mă _________ de __________”. 2. Completează spaţiile libere cu semnificaţia următoarelor cuvinte: Locul săbiilor – ____________________________________ Baal Pereţim – ____________________________________ Pereţ Uza – ______________________________________ 3. Uneşte ce se potriveşte! Cântarea de jale pentru Abner „acolo au fost aruncate scuturile vitejilor” Cântarea de jale pentru Saul şi Ionatan „Tu mă încingi cu putere pentru luptă” Cântarea de mulţumire „Ai căzut cum cade cineva înaintea celor răi” 4. Prezintă cele trei pedepse „propuse” pentru că David să-şi ispăşească păcatul: a)________________________________________________________________________________ b)________________________________________________________________________________ c)________________________________________________________________________________ 5. Identifică cine a spus şi cui au fost adresate cuvintele: ________________ „Apropie-te şi omoară-l” ________________ ________________ „Întoarce-te tu şi toţi slujitorii tăi” ________________ ________________ „Să întrebăm în Abel” ________________ ________________ „Mă închin cu plecăciune” ________________ 6. Prezintă pe scurt evenimentele care au avut loc în următoarele locuri: Pădurea lui Efraim: __________________________________________________________________ Bahurim: __________________________________________________________________________ Muntele Ghilboa: ___________________________________________________________________ 7. Subliniază prietenii lui David, care au fost alături de el atunci când era alungat de Absalom: Şimei, Huşai, Ahimaaţ, Ioab, Itai, Barzilai, Amasa, Ahitofel, Ionatan, Ţiba, Şeba, Ţadoc, Mefiboşet, Abiatar. 8. Identificaţi personajele! a) I-a rămas mână lipită de sabie: ________________ b) A omorât un egiptean groaznic la înfăţişare: ________________ c) A omorât filisteanul care avea şase degete la fiecare mână şi fiecare picior: ________________ 9. Uneşte prin săgeţi numele fiului cu numele tatălui: Mefiboşet Ţadoc Ionadab Iehoiada Ahimaaţ Ionatan Benaia Şimea

10. La final, haideţi să medităm asupra cuvintelor lui David: „Domnul mi-a ______________ după ____________ mea, mi-a făcut după ______________ mâinilor mele; căci am __________ căile Domnului, nu m-am făcut _______________ faţă de _____________ meu”. Naomi Meseşan

7

Căutaţi în cartea Domnului
„Căutaţi în cartea Domnului şi citiţi! Nici una din toate acestea nu va lipsi”
Isaia 34:16a

Joc
Fiec rui personaj îi corespunde o imagine. Nota i p tr elul respectiv: Notaţi pătrăţelul respectiv: litera şi cifra litera i cifra corespunz toare!

Fiecărui personaj îi corespunde o imagine. corespunzătoare!

1
A

2

3

4

5

B

C

D

E
Eva→__________ Rut→__________ Benaia→__________ David→__________ Ghedeon→__________ Ilie→__________ Ionatan→__________ Nabot→__________ Iael→__________ Tabita→__________ Beniamin→__________ Ehud→__________ Haman →__________ Ioab→__________ Lazăr__________ Noe→__________ Izabela →__________ Belşaţar→__________ Cain→__________ Elisei→__________ Hilchia→__________ Ioan Botezătorul→__________ Moise→__________ Solomon→__________ Denisa Atudoroae

8

Predica pentru copii
„Să cunoaştem, să căutăm să cunoaştem pe Domnul!”
Osea 6:3a

altă ispită frecventă în lume pentru fete, este mândria. Se pierde timp preţios cu cosmetizări excesive şi bani mulţi pentru haine, la care se adaugă şi alte ispite ale vremii: tatuaje, remodelări corporale etc. Toate acestea sub titlul de înfrumuseţare, care la rându-i are ca scop fericirea, care însă se lasă aşteptată. Maria a acceptat ca o roabă, tot ce i s-a cerut, fiindcă era „smerită” - o calitate pe care orice fată sau băiat ce o va dobândi va fi fericit. Mândria aduce nefericire. Amintiţi-vă de Haman, care în orgoliul lui n-a fost fericit cu toată „strălucirea bogăţiilor lui”, poziţia lui în imperiu şi zilele repetate de ospăţ (Estera 5). Toată posteritatea şi toată eternitatea urmau să recunoască faptul că Mariei i „s-a făcut mare har”, dar şi voi ştiţi că harul este păstrat pentru cei smeriţi (1 Petru 5:5). Bucuria Mariei, exprimată în cuvintele pline de har şi cântarea ei pot fi puse şi pe buzele voastre, însă aceasta ţine de felul în care ştiţi să vă smeriţi tot trupul – un trup curat, templu sfânt. Veţi vedea că valoarea nu este dată de ceea ce puneţi pe trup, ci de valorile interioare, naturale.

1. Maria – o fată fecioară

3. Maria – o fată prietenă cu oameni neprihănţi

„În luna a şasea, îngerul Gavril a fost trimis de Dumnezeu într-o cetate din Galilea, numită Nazaret, la o fecioară logodită cu un bărbat, numit Iosif, din casa lui David. Numele fecioarei era Maria. Îngerul a intrat la ea şi a zis: «Plecăciune, ţie, căreia ţi s-a făcut mare har; Domnul este cu tine, binecuvântată eşti tu între femei!»... Şi iată că vei rămânea însărcinată şi vei naşte un fiu, căruia îi vei pune numele Isus.... Maria a zis îngerului: «Cum se va face lucrul acesta, fiindcă eu nu ştiu de bărbat?»” (Luca 1:26-34). Se spune că în familiile religioase din Israel, era cultivată nevoia de sfinţire şi puritate în aşteptarea lui Mesia. Dar oare acum, fetele nu se mai gândesc la revenirea lui Mesia? Mai mult, atunci doar una putea fi Maria, dar acum toate fetele pot fi logodnica lui Mesia. Totuşi din ce în ce mai puţine fete îşi păstrează puritatea „vasul în sfinţenie şi cinste” (1 Tesaloniceni 4:4). Ferice de fetele care înţeleg că trupul lor este Templul Duhului Sfânt, dar sanctuarul făcut după chipul lucrurilor din cer avea mai multe rânduri de perdele şi nu se putea vedea nimic sacru şi tainic de afară! Ferice şi de băieţii care respectă intimitatea fetelor, păstrându-se pentru vremea când vor fi învestiţi ca preoţi şi vor avea drept să intre în „locul sfânt”! Aceasta înseamnă nu doar virginitate fizică, ci păstrarea curăţiei gândurilor şi ferirea de spaţiul virtual, unde necurăţia este cultivată fără restricţii.

2. Maria – o fată smerită

„Maria a zis: «Iată, roaba Domnului; facă-mi-se după cuvintele tale!»” (Luca 1:38). „Şi Maria a zis: «Sufletul meu măreşte pe Domnul şi mi se bucură duhul în Dumnezeu, Mântuitorul meu, pentru că a privit spre starea smerită a roabei Sale. Căci iată că de acum încolo, toate neamurile îmi vor zice fericită, pentru că Cel Atotputernic a făcut lucruri mari pentru mine. Numele Lui este Sfânt»” (Luca 1:46-49). O

„Maria, mama Lui, era logodită cu Iosif... Iosif, bărbatul ei, era un om neprihănit”(Matei 1:18-19); „Maria s-a sculat chiar în zilele acelea şi a plecat în grabă spre munţi, într-o cetate a lui Iuda. A intrat în casa lui Zaharia şi a urat de bine Elisavetei. Cum a auzit Elisaveta urarea Mariei, i-a săltat pruncul în pântece, şi Elisaveta s-a umplut de Duhul Sfânt” (Luca 1:39-41). „Maria a rămas împreună cu Elisaveta cam trei luni. Apoi s-a întors acasă” (Luca 1:56). O altă caracteristică a acestei fete evlavioase este dovedită în ceea ce nu orice fată ar putea-o dovedi. Nu doar că a fost cerută în căsătorie de un tânăr neprihănit, căci cine caută o fată smerită, dacă nu un băiat evlavios, dar Maria era prietenă cu o femeie mai în vârstă, despre care evanghelistul scrie că era neprihănită, împreună cu soţul ei (Luca 1:6). O fată, care în perioada logodnei poate sta trei luni cu o soră evlavioasă, fără să fie „moartă” după iubitul ei şi fără să se plictisească de muncă şi de cele sfinte este soră cu Maria. Rămâne valabil proverbul: „Spune-mi cu cine te însoţeşti, ca să-ţi spun cine eşti”. Cum ar fi putut ea creşte pe Mesia, cu un soţ firesc? Dar cu un băiat cu care nu poţi vorbi lucruri sfinte şi nici nu te lasă să-ţi păstrezi trupul neatins, cum poţi să crezi că vei fi fericită şi mântuită? Băieţilor nu vă alegeţi calul după şa şi nici fata după haine. Preţuiţi fetele curate, smerite şi care nu vă acceptă în compania lor până nu treceţi în categoria oamenilor neprihăniţi. Exită câte un Iosif pentru fiecare Maria, dar până să fiţi împreună cu el, treceţi pe la Elisaveta şi rămâneţi cu ea câteva zile. Este necesar şi important să fii pregătită ca soţie şi mamă, la timpul rânduit de Dumnezeu. Peste ani, se va spune despre voi ca despre Maria: „fericită femeie”. Tuturor fetelor ce vor citi acest articol şi-l vor accepta, le doresc împlinirea urării îngerului: „Domnul este cu tine (pentru feciorie), binecuvântată eşti tu între femei (pentru căsătorie)! Iar tuturor băieţilor ce vor astfel, le doresc să aibă parte de o Maria. Predicatorul

9

Adolescenţa
„Fugi de poftele tinereţii, şi urmăreşte neprihănirea, credinţa, dragostea, pacea, împreună cu cei ce cheamă pe Domnul dintr-o inimă curată”
2 Timotei 2:22
Proverbul în înţeles biblic este o sentinţă sau o concluzie care desemnează, prin intermediul realităţilor materiale, realităţi spirituale. Cartea Proverbele are în conţinutul ei o mulţime de proverbe care oferă cititorului sfaturi, cugetări, îndemnuri, mustrări şi învăţături care duc împreună pe calea vieţii pe cel ce pune în practică aceste binecuvântări duhovniceşti. Iar dacă ne gândim că cel ce a scris această carte „a rostit trei mii de pilde şi a alcătuit o mie cinci cântări”(1 Regi 4:32), căci Domnul i-a spus: „Îţi voi da o inimă înţeleaptă şi pricepută, aşa cum n-a fost nimeni înaintea ta şi nu se va scula nimeni niciodată ca tine” (1 Regi 3:12), cred că atât interesul cât şi râvna ne sunt sporite în a citi aceste proverbe, datorită capacităţii acestui om de a înţelege rostul lucrurilor. Din textul pe care îl avem în atenţie, mi-am propus să asociez întâmplarea regretabilă a tânărului din antichitate, cu experienţele din cea mai avansată tehnologie din ultimii o sută de ani - internetul. În şase mii de ani nu s-a realizat, din punct de vedere al progresului tehnologiei cât s-a realizat în ultimii o sută de ani. Doresc să fac de la început precizarea că internetul poate fi utilizat în folosul omului, dar poate fi şi o sursă majoră de păcat, care va marca în mod deosebit viitorul copiilor şi al adolescenţilor. Riscul este foarte mare, dacă ne gândim la prima familie creată de Dumnezeu căreia i s-a permis să mănânce din toţi pomii aşezaţi în grădina Eden, dar din unul singur i s-a interzis să mănânce. Totuşi a fost suficientă o singură metodă prin care ei puteau păcătui, provocaţi fiind de ispita diavolului. Cu mult mai multe metode, cu mult rău şi puţin bine, internetul este fructul cel mai „tare” al pomului cunoştinţei binelui şi răului. Câţi dintre voi puteţi să faceţi faţă seducţiei, ispitei diavolului, care caută prin orice formă „pe cine să înghită” (1 Petru 5:8)?! Primul lucru de care trebuie să ţinem seama, este personajul principal, care în cazul de faţă este un tânăr sau adolescent, asupra căruia autorul subliniază două aspecte foarte importante, şi anume „era neîncercat” şi „fără minte” (v.7). Neîncercaţi sunt toţi adolescenţii, iar cât despre minte, depinde de ce au acumulat în ea. Trebuie scos în evidenţă şi faptul că tânărul era singur şi mai problematic „era în amurg, seara, în noaptea neagră şi întunecoasă” (v. 9). Tot astfel tinerii preferă singurătatea atunci când vine vorba de a sta în faţa calculatorului şi ispita este mai puternică noaptea, când cel mai probabil părinţii dorm. Întunerecul este mediul propice ce conduce mai uşor la păcat şi simbolul celui rău (Efeseni 6:12). Dat fiind faptul că eşti singur, iar întunerecul te înconjoară, dând senzaţia că nimeni nu te vede şi nimeni nu ştie, se cade cel mai adesea şi cel mai uşor în păcat, dacă n-am „lepădat meşteşugirile ruşinoase şi ascunse” (2 Corinteni 4:2). Mai întâi, păcatele se fac în ascuns, pentru că sunt ruşinoase şi nu am vrea să se ştie, încercăm să le ascundem, ca Adam sau regele David, care tot „spre seară” a cedat ispitei (2 Samuel 11:2). Poate era tot singur când a zărit-o pe Bat-Seba de pe acoperişul casei împărăteşti – era şi ea „on line”. În urma păcatului, Natan prorocul îi imputa regelui David şi faptul că a „lucrat pe ascuns” (2 Samuel 12:12). Dacă cel rău a reuşit să provoace un rege după inima lui Dumnezeu, la păcat prin seducţie, tot astfel va provoca mulţimi de tineri pe internet, virtual, care nu sunt conştienţi de pericolul infectării cu acest virus nelegiuit. Să nu uităm căci păcatul săvârşit va provoca în timp dependenţă dacă nu este mărturisit. Al doilea lucru pe care trebuie să îl ştim, este că diavolul, ca să inducă în păcat fiinţă umană, îi va pune înainte cele mai atractive şi ademenitoare oferte, pentru ca astfel, cel în cauză să fie atras în plasa lui. Aşa a fost de la început când „Femeia a văzut că pomul era bun de mâncat şi plăcut de privit” (Geneza 3:6). Un alt episod cu păcat tăinuit este Acan, care a auzit cuvinte pline de autoritate: „spune-mi ce ai făcut, nu-mi ascunde nimic”, chiar dacă s-a scuzat tardiv că a fost ispitit de „o manta frumoasă” (Iosua 7:19-20). Tânărul puternic şi binecuvântat, Samson, a cedat şi el afirmând: „îmi place” (Judecători 14:3). Tentaţia din faţa ecranului, când îţi aleargă „înainte o femeie îmbrăcată ca o curvă şi cu inima şireată” (v. 10), te face curios şi pasionat, iar mai târziu vei afla scopul reclamei: „De aceea ţi-am ieşit înainte, să te caut şi te-am şi găsit” (v. 15). În cazul în care ni s-ar pune înainte ceva care să nu fie provocator, şansele de a cădea ar fi cu siguranţă mai puţine, dar este de înţeles că diavolul este viclean şi mincinos. El L-a provocat chiar şi pe Mântuitorul Isus promiţându-I că îi va oferi „toate împărăţiile pământului” în schimbul închinării înaintea lui, dar fără succes. Nu e de mirare că tânărul a căzut provocat, căci după ce i-a ieşit înainte femeia lumească, l-a sedus prin expunerea ei ademenitoare şi fără ruşine, apoi l-a îmbrăţişat şi l-a sărutat, oferindu-i ceva nemaiîntâlnit, iar compromisul total, a devenit doar o chestiune de timp. Un copil sau adolescent ce devine tot mai ataşat de internet, de telefon, de tehnologia vremii noastre, ajunge un subaltern al marelui stăpân al lumii. Să ne

gândim că cei mai mulţi din cei ce navighează pe net nu se pot mărgini doar la informaţia pe care o cauta şi nu au putere de stăpânire asupra lor, de aceea internetul aduce cu sine dependenţa şi devine un microb care afectează principiile sfinte. În ultimul rând, să observăm că tânărul nu îşi dă seama că nu el urmăreşte sau caută ceva pe internet, ci el însuşi este urmărit. Iată câteva dintre cuvintele cu care femeia desfrânată îl întâmpina pe tânărul din textul asupra căruia reflectăm: „Ea l-a îmbrăţişat şi l-a sărutat, şi cu o faţă fără ruşine i-a zis: «Eram datoare cu o jertfă de mulţumire, azi miam împlinit juruinţele»” (v. 13-14). Concluzia finală este o constatare extrem de dureroasă: „mulţi sunt cei pe care i-a ucis ea” (v. 26). Prin actul seducţiei cei mai mulţi rămân contaminaţi de acest virus malefic, puţini fiind cei care ştiu să folosească internetul în scopuri bune şi constructive. De aceea, nu e de mirare când mai vedem câte un tânăr care până şi în Casa Domnului stă pe mess, de pe telefonul mobil şi dacă până aici se ajunge, nu este aceasta o dovadă de dependenţă? În consecinţă, rămâne doar să socotim adevărul de la urmă şi să punem în balanţă avertismentul înţeleptului Solomon: „căci ea a făcut să cadă multe jertfe şi mulţi sunt cei pe care i-a ucis ea. Casa ei este drumul spre Locuinţa morţilor, drumul care coboară spre locaşurile morţii” (Proverbe 7:26-27) sau sfatul apostolului „să urmărim pacea şi sfinţirea fără de care nimeni nu va vedea pe Domnul” (Evrei 12:14). Pentru tine ce trage mai mult în balanţă? Harul Domnului să fie cu cei ce vor să facă voia Lui! Amin Daniel Pălincaş

10

Statutul moral şi spiritual al creştinului
„Caută să fii evlavios.”
1 Timotei 4:7b

Ştiaţi că Biblia fericeşte pe cei ce citesc? Bineînţeles că versetul din Apocalipsa se referă la prorociile redate ulterior şi cu extindere la întreaga Carte Sfântă. Dar, din experienţă, s-a dovedit că, cei ce iubesc lectura cărţilor sunt mai fericiţi decât cei ce nu au astfel de îndeletniciri. Un studiu din Marea Britanie arată că 78% dintre cei care citesc des, sunt satisfăcuţi de viaţa lor. În cazul celor care citesc puţin sau deloc, procentul este doar de 50%. Eu aş pune aceste rezultate pe seama faptului că cititul are implicaţii pozitive asupra vieţii, după cum se vede şi în cele ce urmează. În special, după ce programul şcolar s-a încheiat, lectura rămâne cea mai eficientă şi mai plăcută formă de a menţine la nivel ridicat capacităţile mentale, cum ar fi puterea de concentrare, atenţia voluntară, memoria şi imaginaţia creatoare. Pe măsură ce nu le mai foloseşti, îţi scad şi performanţele şi îţi va fi mai greu să te antrenezi pentru un nou efort intelectual. Cărţile tratează adesea un subiect, urmăresc evoluţia unui personaj, privindu-l din cât mai multe perspective şi analizându-i comportamentul, poţi spune: „este bun” sau „este rău”. Treptat ajungi să deprinzi acest tip de raţionament, dezvoltându-ţi gândirea critică şi argumentativă. Aceasta te va ajuta să iei anumite decizii, influenţat de exemplul bun al personajelor care te-au marcat şi să eviţi greşelile care au dus la căderea altora, motivaţi de principii lumeşti, nebiblice. Lectura dezvoltă şi capacitatea de comunicare prin îmbogăţirea vocabularului şi creşterea fluenţei verbale, prin însuşirea unor cuvinte şi expresii noi. Găseşti mai uşor un subiect de conversaţie şi îţi poţi exprima părerea cu privire la domenii cât mai variate. Astfel, îţi va fi mai uşor să vorbeşti cu colegii tăi, mărturisindu-ţi credinţa creştină şi principiile biblice după care trăieşti. De asemenea, cărţile te ajută să devii un profesionist în domeniul tău, pentru că îţi facilitează accesul la informaţii de specialitate.

1

2

3 4

Chiar dacă nu ţi-ai ales încă o meserie, în funcţie de pasiunea ta, poţi citi cărţi despre natură, plante, animale, despre anatomia omului, despre dezvoltarea tehnologiei etc. Dacă eşti la vârsta adolescenţei, poţi citi şi cărţi care tratează principii biblice (despre mântuire, adevăr, comportament creştin, mândrie, smerenie, minciună, dărnicie etc.) sau cărţi despre misiune. Lectura este şi o bună metodă de relaxare. Atunci când citim, e momentul nostru de plăcere, de meditaţie, de linişte şi ne bucurăm de acest moment. Cititul ne aduce atât de multe beneficii… însă, să nu uităm ca e foarte important şi ceea ce citim. Dacă internetul are partea lui dăunătoare, la fel poate fi şi o carte care promovează şi laudă stricăciunea lumii, prezentând aspecte imorale şi caractere pe care Biblia le condamnă. De aceea, să fim atenţi ce cărţi cumpărăm sau împrumutăm, cerând sfatul părinţilor sau al învăţătorilor de la şcoala biblică, în alegerea acestora. În final, aş vrea să prezint şi câteva mărturii ale unor tineri care iubesc lectura şi care doresc să ne împărtăşească din experienţele lor în urma citirii unor cărţi. • Lectura creştină m-a ajutat mult în formarea mea. Citind am putut să descopăr adevăratele valori care duc la bucurie şi pace, prin exemplele unor oameni care au ales să-L slujească pe Dumnezeu. Am ajuns la concluzia că încercările din viaţa noastră nu sunt cu scopul de a ne distruge, ci de a vedea mai clar cine suntem şi ceea ce vrea Dumnezeu să fim. Tot cu ajutorul lecturii, am studiat procesele fizice, chimice si biologice ale vieţii omului, am descoperit unele taine ale naturii şi cum viaţa noastra e dependentă de Dumnezeu. Pentru copiii mai mari şi adolescenţi aş recomanda cartea „Călătoria creştinului” (A.M.) • Modelele de tineri, găsite pe paginile cărţilor creştine, diferite de mediul în care trăim, m-au ajutat să preţuiesc puritatea morală, corectitudinea, adevărul, sinceritatea şi să mă străduiesc să trăiesc după principiile biblice. De asemenea, cărţile mi-au adus multă mângâiere sufletească prin mesajele lor. Mi-au plăcut foarte mult cărţile Editurii Little Lamb. (D.C.) • Literatura, pe lângă faptul că este o delectare sufletească, ne pune în contact cu locuri, personaje, experienţe, menite să ne inspire la o trăire nobilă. Ca şi creştin, am căutat să citesc cărţi care să trasmită valori morale şi spirituale. Dintre ele amintesc: „Băieţi de caracter care au devenit oameni de onoare”, „Băieţi de caracter care au devenit oameni cu renume”, „Băieţi de caracter care au schimbat lumea”, „Mary Jones şi Biblia ei”... Chiar şi în literatura studiată la şcoală găsim lecţii importante pentru viaţă. Dintre toate cărţiile scrise de oameni, am găsit o carte care face oameni şi anume Biblia. Biblia nu numai că ne informează, ci ne şi formează pentru viaţa eternă. Vă recomand s-o citiţi! (M.G.) • Afirmaţia „Ce am scris, am scris” (Ioan 19:22) indică puterea mesajului transmis prin scris, prin slovă. Mesajul scris este preluat de om prin citire şi omul este influenţat de acesta. Un text e ca o apă din care urmează să bea cititorii! Gândindu-mă la aceasta am considerat că am nevoie în viaţă să citesc, căutând izvorul cel mai curat. Citiţi şi voi! (C.S.) • Pentru mine, cărţile bune sunt un sfătuitor tăcut, ce îmi deschid ochii spre noi orizonturi ale vieţii de creştin. Printre ultimele cărţi citite a fost „Dumnezeu printre Zulu”. Această carte m-a impresionat şi a îmbunătăţit relaţia mea cu Dumnezeu, prin rugăciune, descoperind cât de minunat este să călătoreşti în această lume cu un Dumnezeu atât de puternic.. (A.C.) ...şi de cei ce ascultă! Daniela Copil

5

11

Statutul moral şi spiritual al creştinului
„Caută să fii evlavios.”
1 Timotei 4:7b

Pornografia şi dependenţa de internet – o viaţă în minciună.
partea a 6-a
pentru copiii lor în ceea ce priveşte influenţa pornografiei şi a dependenţei de Internet. Am rugat doi părinţi să ne spună cum privesc ei aceste fenomene ale lumii moderne şi cum încearcă să îşi protejeze copiii de influenţa nocivă a dependenţei de Internet şi în special a pornografiei.

Documentar – Radio „Vocea Evangheliei” Timişoara
pe care, dacă nu le vor putea dobândi, se vor simţi foarte nefericiţi”, afirmă Virgiliu Gheorghe în cartea Efectele televiziunii asupra minţii umane. Cum a început pentru tine această dependenţă? de un proces. Câte un pic, o dată, pe furiş, la şcoală, cu reviste aduse de colegi. Toate acestea au zgândărit cumva ispita, pofta asta şi au ajuns să se amplifice mai târziu. Cel mai de dorit este „să tai” acest proces, să-l „omori”, cu cât e mai în faşă.

Reporter: Cu siguranţă există părinţi care sunt îngrijoraţi Bărbat, fost consumator de pornografie: A fost vorba

Tatăl unui băiat din clasele primare, care şi-a surprins R: Dar ca să-ţi omori pornirile trupului înseamnă să duci fiul vizionând materiale pornografice împreună o mare luptă, pe care nu o putem câştiga singuri. Fără cu colegii şi prietenii: Suntem mult mai afectaţi de ajutorul lui Dumnezeu vom fi învinşi în această luptă
pornografie decât au fost părinţii noştri şi poate, în viitor, oamenii vor fi şi mai afectaţi de acest flagel, care atacă deja de la vârste tinere. Copiii noştri au 10 şi 12 ani şi deja i-am prins accesând nişte site-uri interzise, împreună cu prietenii lor. Toate aceste influenţe vin de la şcoală, unde se îndeamnă unii pe alţii. Mai sunt şi unii părinţi care îi lasă pe copii la calculator ca să „înveţe”, dar nu ştiu la ce riscuri îi expun, deoarece nici părinţii nu sunt familiarizaţi cu calculatorul şi mai ales nici cu filtrele pe care ar trebui să le folosească. Există programe specializate, pe care ar trebui să le avem toţi pe calculator când îi lăsăm pe copii să acceseze Internetul. împotriva diavolului. Cum v-aţi luptat împotriva pornirilor imorale ale propriului trup?

Irinel Ştefan: Vărsam lacrimi şi spuneam: „Doamne
Isuse, nu vreau să comit acest păcat. Isuse, dă-mi biruinţă, dă-mi putere, Doamne. Eu vreau să trăiesc o viaţă de biruinţă prin Tine”. Iubite cititor şi dragi tineri, băieţi şi fete, care sunteţi copleşiţi de aceste nevoi, este clar că Dumnezeu te-a creat şi ai nevoie să fii împlinit ca tânăr sau tânără, dar este atât de important să-I ceri Domnului să ai răbdare, să aştepţi, este important să duci problema ta la Crucea lui Cristos. Dacă nu vorbeşti cu nimeni, dacă te izolezi şi dacă nu comunici cu cei de lângă tine, atunci eşti biruit, eşti înfrânt. Trebuie să comunici şi să zici: „Fraţilor, mă confrunt cu această problemă, am nevoie de rugăciune, am nevoie să fiu ajutat”. Omul care se izolează şi se închide în sine nu cunoaşte biruinţa, chiar dacă spune „M-am rugat eu, I-am spus eu Domnului”. Păi dacă puteai să biruieşti

R: „Adolescenţii care au vizionat doar 10 videoclipuri porno

au devenit mult mai deschişi în a privi ca acceptabile relaţiile sexuale înainte de căsătorie. Modificările de atitudine privind sexualitatea sunt: acceptarea infidelităţii sexuale, a promiscuităţii şi a relaţiilor sexuale de dinaintea căsătoriei; nemulţumirea faţă de soţ sau soţie privind împlinirea obligaţiilor conjugale; scăderea vârstei primului act sexual proporţional cu timpul alocat vizionării; creşterea frecvenţei relaţiilor sexuale imorale. Datorită vizionării acestor materiale, tinerii ajung să reducă dragostea la relaţia sexuală şi nu ajung niciodată să dobândească iubirea după care tânjeşte sufletul lor. Pentru eşecul pe care îl au în dragoste, aruncă vina ori pe partenerii lor, ori se amăgesc că nu au încercat toate tehnicile posibile, că nu au încă banii, hainele, stilul de viaţă al idolilor lor, lucruri

12

Statutul moral şi spiritual al creştinului
„Caută să fii evlavios.”
1 Timotei 4:7b

de unul singur, nu mai spunea Biblia „Mărturisiţi-vă unii altora păcatele”, sau nu mai scria în Eclesiastul „mai bine doi decât unul”, că dacă se scoală unul împotriva altuia, doi pot să-i ţină piept, doi pot să facă faţă. Fii transparent, fii sincer; să nu-ţi pese de ceea ce spun cei de lângă tine. Ţie să-ţi pese de altceva! Să-ţi spui: „Eu vreau să cunosc biruinţa, eu m-am săturat să stau acolo jos. Nu mai vreau jos, eu vreau pe stâncă!”. duce chiar la crimă.

spre tine şi să primescă toate răspunsurile de la tine, se afundă cu o rapiditate grozavă într-o lume care nu mai are nicio legătură cu lumea reală. Şi îşi făureşte o altă lume, o lume virtuală, o viaţă virtuală, în care îşi pune el ceea ce vrea.

R: „Aproape 20% dintre copiii cu vârsta

R: Dependenţa de pornografie, în cazurile extreme, poate erotic şi 80% dintre copiii cu vârsta între 9-14 ani afirmă

sub 9 ani declară că au văzut deja un film porno sau

că au urmărit şi ei deja un film porno sau erotic. Din 35 de cercetări privind efectele expunerii la pornografie, 20 Doamnă consilieră la un Centru de consiliere arată că pornografia măreşte agresivitatea, 4 dintre ele creştină: În general, după consumul de pornografie, afirmă că există o legătură între expunerea la pornografie urmează abuzul fizic. şi cazurile de viol, iar în 11 situaţii s-a scos în evidenţă faptul că bărbaţii care vizionează pornografie acceptă mai Bărbat 2, deţinut în Penitenciar pentru trafic de uşor violenţa împotriva femeilor şi batjocorirea acestora. femei: Acum e cam „iadul pe pământ”. Îmi pare rău că zic Tinerii, mai ales, îşi formează impresia că toată lumea este chestia asta, dar un copil de pe la 4 sau 5 ani deja ştie să preocupată până la obsesie de problema sexualităţii şi că vorbească toate felurile de bazaconii, de prostii, ştie ce-i toţi ceilalţi, în afară de ei, întreţin o viaţă sexuală, ceea ce pe Internet, ştie să acceseze site-urile, şi se găsesc multe este bineînţeles o mare minciună. Relaţiile sexuale înainte chestii murdare pe Internet... Nu mi se pare normal, adică de căsătorie, dar şi în afara acesteia, adulterul sau curvia, mi se pare un adevărat haos. divorţul, copiii nelegitimi, sunt văzute prin intermediul mass-mediei drept comportamente sau realităţi dezirabile, R: De ce ajung oamenii să consume pornografie? respectiv normale şi, ca atare, acestea devin astfel repere sau modele de comportament pentru noile generaţii. Radiana Cordoş, consilier creştin la Centrul Repha’El Expunerea regulată la mesajele erotice afectează imaginea din Arad: Este greu de înţeles de ce ajung oamenii tinerilor despre ei înşişi. Aceştia nu mai sunt satisfăcuţi de în general, dar în mod special de ce ajung şi cei din viaţa lor sexuală sau au aşteptări prea mari de la actualii mediile creştine, este şi mai greu de înţeles. Eu cred că sau potenţialii lor parteneri. Erotismul este definit în pornografia este o aparentă împlinire a unor pretenţii ale termenii acestei lumi idealizate, în care domină happy-endsinelui, ale firii pământeşti, ale eului nostru. Omul crede că ul, în care plăcerea biruie până la urmă, unde consecinţele îşi va împlini nişte nevoi, pe care într-un fel le consideră libertinajului sexual sau ale iresponsabilităţii nu există. O chiar legitime şi se gândeşte că în forma lume cu parteneri ideali, puternici, cu un fizic atrăgător, asta o să-şi „mobileze” interiorul inimii cu plini de şarm şi întotdeauna siguri pe ei, lipsiţi de bolile, de mai multă fericire şi multă împlinire. Din neputinţele, de slăbiciunile sau de imperfecţiunile unui om păcate nu este aşa. De ce ajunge omul să obişnuit. În acest context, atunci când se vor întoarce din privească materiale pornografice? Pentru lumea virtuală la viaţa obişnuită, rămân conectaţi la acea că fiecare om are o „fire pământească” atmosferă ideală, paradisiacă sau afrodisiacă, oamenii se păcătoasă, fiecare fire pământească are vor simţi frustraţi că partenerii lor de viaţă sau dragostea anumite piste bătătorite specifice ei, iar lor nu e ‘perfectă’ sau nu corespunde aşteptărilor”, afirmă în cazul celor care consumă pornografie, din nou Virgiliu Gheorghe în cartea menţionată. aceste piste sunt tot mai întărite în a găsi împlinirea prin sex. R: Sunt şi copiii afectaţi de consumul de pornografie al unuia dintre părinţi? R: Care este situaţia unui copil neglijat de părinţii săi, care a „încăput pe mâna” Doamnă consilieră la un Centru de consiliere Internetului? creştină: Da, implicit sunt şi ei afectaţi, pentru că dacă relaţiile sunt încordate între soţ şi soţie, atunci copiii au Prof. Virgil Drăgan: Copilul află că de suferit. Pentru că nu mai există barieră, nu mai există la calculator... şi află, şi află şi află... şi sentimentul de ruşine, nu mai există responsabilitate în începe acea „bătaie la cap”: „Cumpără-mi ceea ce priveşte educaţia copiilor, atunci automat copiii computer, cumpără-mi laptop, cumpără- sunt afectaţi. Am observat asta nu doar la bărbaţi, că nu mi, cumpără-mi, cumpără-mi...”. Şi cel mai aş vrea să vorbesc numai despre ei, deoarece există şi mare eveniment din casa ta este acela când femei care sunt afectate de pornografie, dar în proporţie îi cumperi un laptop sau un computer. Şi încet, mult mai mică. încet, cel care ar fi trebuit să-şi îndrepte paşii

13

Statutul moral şi spiritual al creştinului
„Caută să fii evlavios.”
1 Timotei 4:7b

la şcoală, nici nu se pune la masă, ci primul lucru pe care îl face, fără să-I mulţumească lui Dumnezeu pentru ocrotirea din ziua aceea, se duce şi dă drumul la computer. Apoi, după ce l-ai chemat de 3, 4, 5 ori la masă, în sfârşit vine, mănâncă în mare grabă şi se întoarce din nou, pentru că încet, încet, viaţa lui este alta decât ceea ce a fost rânduit să fie. Cine l-a trimis în direcţia aceea? Dacă răspunsul este: „Eu, Doamne, eu l-am trimis”, atunci schimbă direcţia şi opreşte-te. Chiar dacă ţi se pare că ai pierdut lucrurile de sub control, schimbă felul tău de viaţă din casă, recâştigăţi prin dragoste poziţia de autoritate, schimbă modul în care te manifeşti în poziţia aceasta, schimbă atitudinea ta de mamă şi de tată faţă de fiul sau de fiica ta, ia-ţi rolul adevărat de părinte, pentru că rolul pe care l-ai jucat până acum a fost fals, şi orice fals naşte alt fals.

Prof. Virgil Drăgan: Vei vedea că vine de

au fost influenţaţi să încerce activităţi sexuale după ce s-au uitat la filme pornografice. 30% dintre adolescenţi consideră că pornografia este un lucru bun, băieţii sub 15 ani fac schimb de filme şi imagini pornografice pe Internet sau chiar la şcoală. Nenorocirea este că majoritatea părinţilor nu fac absolut nimic ca să îşi protejeze copiii de pornografie. Există totuşi şi părinţi responsabili, care au înţeles cât de distructivă este pornografia, pentru că le modifică tinerilor valorile, mentalitatea şi conştiinţa. Dar este oare pornografia un apanaj doar al ultimelor două secole?

Prof.univ.dr. 1, Universitatea Babeş-Bolyai din ClujNapoca: Pornografia este un fenomen vechi al societăţii,

Doamnă consilieră la un Centru de consiliere creştină: A existat o situaţie în care femeia se plângea

de soţul care iniţia, care avea gesturi sexuale şi iniţia relaţii sexuale în prezenţa copiilor, care erau destul de mari. Modelul văzut la părinţi influenţează viaţa copiilor. Ştiu cupluri în care fetele, cred că şi băieţii, dar din ceea ce am văzut eu fetele au fost, în principal, afectate de consumul de pornografie al tatălui, pentru că atitudinea lui este schimbată faţă de sexul feminin. În pornografie există această lipsă de respect faţă de femeie – femeia este considerată un obiect şi este folosită ca atare. Un obiect nu-l respecţi, numai o persoană este demnă de respect.

există chiar din antichitate şi a existat şi în secolele în care nu exista Internet. În secolul 20 s-au produs reviste pornografice şi cinematografie pornografică, deci s-a adăugat un plus de industrializare în domeniul pornografiei, iar acum Internetul a accentuat această trăsătură de „industrializare”, de „masificare” a pornografiei. Cei care consumă pornografie doresc accentuarea plăcerilor sexuale şi folosesc corpul uman şi tot ce ţine de sexualitate ca pe nişte obiecte care le stimulează plăcerile sexuale.

R: Care sunt resorturile care îl determină pe un adult să
recurgă la pornografie împotriva unui copil?

George Roman, Director de programe, Organizaţia „Salvaţi copiii”: Este vorba despre o deviaţie sexuală,
dar nu suficientă încât să dezvinovăţească pe cineva de aceste lucruri, pentru că există un alt aspect şi anume faptul că persoana care ştie că este atrasă sexual de un copil, ştie în acelaşi timp şi este deplin conştientă că acest lucru este un lucru oribil, ce poate fi săvârşit asupra unui copil. În ciuda conştiinţei sale, el continuă să săvârşească aceste fapte şi de aici justificarea pedepsei şi a represiunii penale împotriva unei astfel de fapte. Vorbim în primul rând de deviaţie sexuală şi în al doilea rând de această atitudine de a ignora legea şi de a nu ţine cont că o faptă pe care noi o săvârşim poate distruge viaţa celui de lângă noi.

R: De ce consumă oamenii pornografie? Au nevoi neîmplinite,

nesatisfăcute, au astfel posibilitatea de a fi neruşinaţi, de a privi cu neruşinare în viaţa celor care se expun?

Bărbat, specialist în calculatoare: Totul porneşte de la

lipsa de comuniune şi comunicare cu Dumnezeu. Există în om tot felul de gânduri, de dorinţe ascunse, de lucruri neîmplinite, şi Internetul dă posibilitatea asta - fără să fii văzut de cineva şi acuzat, poţi vedea lucruri care în viaţa reală ţi-ar fi ruşine să le vezi, nu ai fi în stare să le faci şi nu ai vrea să fii văzut făcând asemenea lucruri. Este o acţiune la nivelul minţii. Prin imaginile pe care le oferă, pornografia pe Internet poate perverti mintea şi poate induce anumite simţuri şi trăiri.

R: Cum vedeţi efectele pornografiei asupra copiilor şi
adulţilor?

cont că toate acestea vă pângăresc lăuntrul vostru, vă pângăresc mintea, vă pângăresc inima şi vă pângăresc R: Cum zice apostolul Pavel: „Căci e ruşinos numai să morala. Fugiţi de pornografie, fugiţi de flagelul acesta care distruge viaţa voastră lăuntrică şi relaţia voastră cu spunem ce fac ei în ascuns” (Efeseni 5:12). Dumnezeu. Noi trebuie să avem inima curată, gândirea Bărbat, specialist în calculatoare: Exact aşa este, şi curată, să avem o minte limpede, pusă la dispoziţia lui Domnul Isus a spus: „Dar Eu vă spun că orişicine se uită Dumnezeu, plină de Cuvântul lui Dumnezeu, plină de la o femeie, ca s-o poftească, a şi preacurvit cu ea în inima Domnul Isus. Pentru că dacă Îl iubesc pe Domnul Isus cu inima mea, dar şi cu mintea mea, dacă inima şi mintea mea lui” (Matei 5:28). sunt date Lui, dacă le-am umplut de El, atunci în niciun caz R: Pornografia îi încurajează pe adolescenţi să întreţină relaţii nu mă mai duc către pornografie. „Cum aş putea eu să-mi sexuale în afara căsătoriei. O parte dintre tineri recunosc că pângăresc lăuntrul meu, care este făcut pentru Dumnezeu,

Prof.dr. Iosif Ţon, licenţiat al Universităţii Oxford din Anglia, teolog: Celor care citiţi vreau să vă spun să ţineţi

14

Statutul moral şi spiritual al creştinului
„Caută să fii evlavios.”
1 Timotei 4:7b pentru Domnul Isus şi pentru Duhul Sfânt? Cum aş putea R: Daniel a fost dependent de pornografie eu să le pângăresc, băgând în ele pornografie?” o perioadă din viaţă, dar cu ajutorul lui Dumnezeu a scăpat de acolo. Acum este R: Un alt factor care trebuie discutat când abordăm un membru sănătos, din punct de vedere dependenţa de ceva anume este situaţia în care se află spiritual, în Biserică. A absolvit Facultatea cel care devine dependent. de Matematică. În continuare încercăm să identificăm posibile soluţii. Prof.univ.dr. Voicu Tudorache, medic: Când vorbim despre astfel de situaţii, luăm în considerare în primul Bărbat, fost dependent de pornografie: Pot să identific rând stresul, apoi anumite norme sociale, lipsa diferitelor un moment când am început lupta. De mult doream să scap alternative, a surselor de plăcere, luăm în considerare ceea de această robie, pentru că practic este o robie dependenţa ce gândeşti, credinţa, atitudinile - toate acestea formează asta de pornografie. Ca şi cu orice altă boală de care vrei să o paletă extrem de complexă, în care se încadrează scapi, orice dependenţă de care vrei să scapi, primul lucru fiecare situaţie în parte. Aşadar, dependenţa este rezultatul pe care trebuie să-l faci este să-ţi dai seama că eşti pe un interacţiunii între o persoană cu un anumit profil psihologic, drum greşit. De asta mi-am dat seama destul de repede. o situaţie în care este plasată acea persoană, situaţie care Problema a fost că am încercat să scap singur, şi oricât îi deschide şi îi favorizează calea şi o face vulnerabilă, şi m-am rugat şi oricât am insistat, oricât mi-am propus, am drogul sau substanţa propriu-zisă - în cazul nostru media fost foarte slab. Am început apoi cu un grup de prieteni. vizuală la care este expusă acea persoană. După ce ne-am dat seama că suntem toţi în aceeaşi oală, ne-am adunat şi am început să luptăm împreună Ne-am R: Cum văd oamenii dependenţa de Internet, în general? rugat, ne-am verificat unul pe celălalt, dar cu toate acestea lupta a fost grea şi de multe ori pierdută... Cred că momentul Student 6 - Vox-pop pe stradă: Este ceva foarte evident decisiv al sfârşitului acestei dependenţe a fost când ne-am în ziua de azi, foarte la vedere şi poate influenţa negativ hotărât să mergem în faţa pastorului Bisericii şi să admitem persoane de orice vârstă, chiar şi copii. dependenţa noastră, să admitem păcatul nostru şi să-l rugăm să ne ajute. Am luat măsura asta radicală pentru R: Cum reacţionează copiii la sfaturi bune? Acceptă că în cazul unei boli radicale, cu o dependenţă radicală, sfaturile sau se uită cu un ochi dezaprobator, ştiind trebuie să iei măsuri radicale! Şi a fost o măsură foarte contextul colegilor lor de clasă? bună. Cam în aceeaşi perioadă am început un site, care se numeşte www.aercurat.com, un site în care încercăm să Mama unui băiat din clasele primare, care şi-a facem publice aceste lucruri, nu ca să ne lăudăm cu ele, ci surprins fiul vizionând materiale pornografice ca să spunem despre lupta noastră şi despre modul în care împreună cu colegii şi prietenii: Când noi ne-am evoluează eliberarea noastră. confruntat cu problema aceasta legată de pornografie, cu unul dintre băieţii noştri, i-am citit din Biblie câteva versete R: Sunt familii care şi-au instalat televizor chiar şi în şi i-am explicat ce zice Dumnezeu legat de sexualitate, bucătărie, iar unii chiar şi în baie. Televizoarele pot distruge nu neapărat de pornografie. Băiatul meu mi-a spus: „Da, şi pot dezbina familiile. De asemenea, dacă televizorul şi mama, cred, cred tot ce scrie în Biblie, dar pornografia mă computerul se află în camera copiilor, pot duce la disoluţia atrage...sunt curios şi mă atrage... vreau să văd... nu ştiu familiilor respective şi pot avea o influenţă profund negativă ce anume mă atrage într-acolo”. Adică nu ştie ce-l atrage asupra celor mici. Gândul că există copii de doar 3-4 anişori să deschidă calculatorul şi să se uite la acele mizerii. care petrec ore întregi ca o „legumă”, uitându-se singuri la televizor sau la desene pe Internet, singuri, în camera lor, R: Este un duh rău care te acaparează şi îţi perverteşte ne îngrozeşte. Aceştia nu conversează cu părinţii lor, în mai întâi mintea, apoi trupul, împingându-te să practici primul rând, şi nu sunt în stare să poarte o conversaţie ceea ce ai văzut. Ai trecut şi la punerea în practică? Ai normală. Familiile locuiesc împreună sub acelaşi acoperiş, experimentat şi curvia? dar trăiesc vieţi complet separate. Doamne Dumnezeule, Te rugăm să le dai Tu Daniel S., fost dependent de pornografie: Nu, nu am înţelepciune tuturor cititorilor care se confruntă cu aceste experimentat curvia. Pot spune că a fost harul lui Dumnezeu, probleme, în primul rând să înţeleagă faptul că aceste care m-a păstrat. Nu pot să-mi dau seama de ce m-a păstrat, dependenţe sunt păcătoase şi să se întoarcă la Tine mai ales în mediul în care trăiam - cu distracţii şi cu chefuri izvorul apelor vieţii, izvorul vieţii veşnice. care în general se sfârşesc cu astfel de lucruri. Totuşi, Dumnezeu m-a păzit să nu merg atât de departe, să nu intru (va urma) atât de adânc în aceste păcate. Orice tânăr care vizionează filme pornografice, care foloseşte materiale pornografice, de obicei recurge la masturbare. Aceasta a pus stăpânire şi pe mine odată cu îndeletnicirea cu aceste materiale.

15

Pilde
„Ce am auzit, ce ştim, ce ne-au povestit părinţii noştri”
Psalmul 78:3

Odată

s-au întâlnit trei foşti colegi de şcoală. Unul devenise guvernator al împăratului, altul învăţător şi al treilea se făcuse grădinar. Când s-au aşezat să discute între ei, au ajuns să vorbească şi despre dorinţele pe care le aveau pentru această viaţă şi chiar şi au constatat că totdeauna aveau dorinţe pentru ziua următoare, deoarece erau în vârstă şi fiecare zi li se părea drept un dar deosebit. „Îmi doresc pentru ziua de mâine, spuse guvernatorul, o ceaşcă de porţelan plină cu ceai delicios şi un cal sprinten şi frumos. Nimic mai mult nu-mi doresc”. „Eu, spuse învăţătorul, îmi doresc o ceaşcă plină cu ciocolată topită şi ochi buni pentru a putea citi o carte bună”. „Şi eu, spuse grădinarul, îmi doresc pentru ziua de mâine ca soarele să răsară ca şi până acuma, izvorul din care zilnic beau să nu sece şi păsările din pomii cu ale căror fructe mă hrănesc, să cânte”. În acea noapte a avut loc în ţară un mare cutremur de pământ. Când guvernatorul a vrut să bea ceai a doua zi, nu a putut deoarece ceaşca de porţelan zăcea spartă pe jos şi când a vrut să încalece pe calul cel frumos şi sprinten, nu a putut, căci pereţii se prăbuşiseră şi calul murise. Învăţătorului îi merse la fel. Când a vrut să bea ciocolata topită, nu a putut că ceaşca era spartă, iar când a voit să citească o carte, nu a putut deoarece biblioteca se prăbuşise şi toate cărţile luaseră foc. Numai grădinarului îi merse altfel. Când s-a trezit, soarele a răsărit precum îşi dorise, iar când a mers la izvor pentru a bea apă, aceasta încă mai curgea şi când s-a dus în grădină, mai găsi pomii cu mere şi pere în picioare, iar în ramurile lor păsările cântau ca mai înainte. „Cine îşi doreşte cel mai puţin pentru a doua zi, acela va fi cel mai fericit”.

Dorinţele

Doi

oameni, unul sărac şi altul bogat, erau în parloarul unui înţelept. Amândoi voiau să ceară sfaturi de la acesta. Bogatul a fost chemat înăuntru primul. Audienţa a durat mai mult de o oră. Când a fost chemat săracul, acestuia nu i se oferi decât câteva minute. Cineva a protestat aprig: „Maestre, e drept ceea ce faci? Pe cei bogaţi îi tratezi diferit decât pe cei săraci! Unde este dreptatea ta despre care se aude peste tot?” „Când a intrat aici săracul, îi spuse înţeleptul, am ştiut de la prima vedere că este sărac şi am ştiut ce trebuie să-l învăţ. La bogat însă, a trebuit să aştept şi să-l ascult o oră întreagă ca să-l fac să înţeleagă sărăcia lui, ascunsă în averile cu care se lăuda. Oricum grija mea nu este să fac un orar strict matematic, de ochii oamenilor şi nici de laudele sau criticile lor, ci să-l ajut pe fiecare să trăiască fiecare zi cu folos”.

Bogatul sau săracul

În

timpul unui război, un soldat cu faţa total distrusă a fost transportat la medic. Chirurgul îşi pregăti ustensilele şi începu să refacă faţa tânărului. Încet-încet, sub acţiunea chirurgului luă naştere din nou faţa distrusă. Apoi urmă ultima fază a operaţiei. I s-a cusut pacientului şi cea de-a doua porţiune a gurii. La sfârşit, asistentul îl ridică pe tânăr. Zona operaţiei fiind anesteziată, tânărul nu simţea niciun fel de durere. De aceea medicul îi spuse: „Aşa, acum vorbeşte, te rog!” Cei prezenţi aşteptau ca tânărul să întrebe de cei dragi sau de şansele reuşitei operaţiei. Dar el a mişcat buzele cu grijă, a rostit articulat şi cu un zâmbet fin cuvintele: „Mulţumesc frumos!” Recunoştinţa este o floare rară, dar cei ce au învăţat de copii să mulţumească pentru „toate lucrurile”, „căci aceasta este voia lui Dumnezeu” (1 Tesaloniceni 5:18), ştiu să se comporte bine şi în momente critice. „Mulţumesc frumos” trebuie să fie nelipsit din vocabularul oricărui om. Oare voi, care trăiţi pe timp de pace, mulţumiţi lui Dumnezeu că sunteţi sănătoşi şi aveţi cele necesare vieţii sau sunteţi obraznici şi nemulţumitori de „toate lucrurile”?

Mulţumesc frumos

16

Pilde
„Ce am auzit, ce ştim, ce ne-au povestit părinţii noştri”
Psalmul 78:3

Într-o

familie au rămăs doar cinci băieţi, fără părinţi şi fără surori. Patru dintre ei au mers la muncă, iar unul se îngrijea de gospodărie. Când fraţii lui se întorceau obosiţi de la muncă, găseau casa aranjată, mâncarea gata pusă pe masă şi totul era pus la locul său. Aceştia erau bucuroşi şi-l apreciau pe fratele lor. Dar unul din ei voia să fie mai deştept decât ceilalţi şi-i puse celui de acasă porecla „Leneşul”. El voia ca şi acesta să meargă la treabă cu ei şi să-şi câştige astfel pâinea cea de toate zilele. Acest nume, din păcate, a fost rostit în timp şi de ceilalţi fraţi ai săi. Deci l-au silit să-i însoţească la treabă. Numai că aceşti fraţi au trăit o experienţă surprinzătoare. Când s-au întors obosiţi de la treabă, nimeni nu i-a întâmpinat cu un zâmbet; nimeni nu s-a îngrijit de cele ale casei şi nicio masă nu era aşternută cu bucate. Abia atunci au observat cât de rău procedaseră luând această misiune de la fratele lor. Simţindu-se vinovaţi, au recunoscut fapta lor rea şi au hotărât ca încă din ziua următoare, fratele lor să-şi reia fosta misiune în primire. Fericirea pierdută a fiecărei după amieze se reîntoarse cu binecuvântările sale. Astfel şi-au reluat traiul, în linişte, pace şi înţelegere. În cazul celor care aveţi părinţi, rolul fratelui gospodar este jucat de mama. Credem că tata nu o condamnă că nu merge „la lucru”, dar oare voi observaţi şi preţuiţi truda ei zilnică, la care s-au adăugat multe ore din noapte, până aţi fost mai mici? Dacă mama nu ar fi acasă, cu siguranţă n-aţi avea nici mâncare, nici haine, dar nici bucuria celei care vă iubeşte. Dar voi o ajutaţi la nevoie? Aţi putea juca rolul acelui frate „leneş”?

Fratele neînsemnat

Bastonul

meu atârnă de cuier, lângă uşă. Multe bastoane atârnă aici, căci rareori mă întorc dintr-o călătorie, fără să-mi aduc un băţ pe care l-am tăiat de undeva pe drum. Atunci când iau unul din nou în mână, îmi amintesc de anumite lucruri legate de el sau de împrejurarea pe care am trăit-o. Bastonul despre care însă vreau să vorbesc a intrat în posesia mea într-un mod ciudat. Nu e o poveste glorioasă. Odată, într-o seară furtunoasă de iarnă, cineva a sunat la uşă. La acea oră, aveam obiceiul să las lumina aprinsă în faţa casei, pentru ca noaptea să nu mi se pară prea aproape de fereastră. Am mers să văd cine era acel musafir întârziat. Vântul mi-a smuls clanţa din mână, iar viscolul sufla zăpada înăuntru. Era o vreme urâtă de tot. Afară, pe trepte, stătea un bătrân. L-am recunoscut. Deseori trecea pe la mine, bătea la uşă şi cerea câte ceva de pomană. Niciodată nu spunea un cuvânt de salut sau de mulţumire; privea la mine cu ochi de beţiv, iar eu îi dădeam ce-mi venea în minte: un colţ de salam sau câţiva bănuţi din buzunar. Pe umăr purta un baston şi de acesta atârna o traistă. Dar ceea ce mă deranja acum era faptul că avea capul descoperit şi zăpadă pe creştetul capului. Atunci am luat boneta mea de lână din cuier şi i-am dat-o. Bătrânul se clătină un pic când i-am tras-o peste urechi şi apoi plecă fără să spună niciun cuvânt. Acesta a fost momentul când ar fi trebuit să mă gândesc la cămăruţa mea din spate. Da, dar nu m-am gândit la asta. Pentru un musafir aveam un pat liber, o masă şi un scaun. Era cald şi plăcut în acea odaie. Mai era supă în bucătărie şi o bucăţică de pâine. În acel moment, m-am gândit la casa mea curată şi că acel individ ud, mizerabil şi mirosind a alcool, ar murdări totul. Atunci am închis uşa şi am lăsat afară toată neplăcerea, viscolul, frigul şi toate la un loc. Două zile mai târziu, a venit groparul şi mi-a arătat un baston - o lucrare măreaţă - sculptat în lemn de nuc. Mânerul forma un cap bărbos şi din noduri ieşeau adevărate feţe, toate cu gurile deschise, ca şi cum ar fi strigat din lemn. „Vreţi să cumpăraţi acest obiect? întrebă omul. Trebuie să-l îngrop pe acest bătrân, pe acest Josef, şi nu are niciun ban pentru înmormântare”. Am luat bastonul la un preţ rezonabil. „Când a murit?”, l-am întrebat eu. „De fapt nu a murit, spuse groparul, ci s-a congelat”. Atunci mi-am amintit de cele petrecute. Trebuie să mai adaug ceva, numai pentru mine, care nu trebuie să deranjeze pe nimeni: „Răul pe care-l facem, Dumnezeu ni-l va ierta, dar rămâne neiertat binele pe care am fi putut să-l facem şi nu l-am făcut”.

Bastonul

17

Răspunsuri, întrebări şi premianţi
„Când a fost de 12 ani... L-au găsit în Templu... ascultându-i şi punându-le întrebări”
Luca 2.42,46

Răspunsuri

Întrebări

Ospeţe
1. Opăţul lui Belşaţar – Daniel 5:1, 30 2. Ospăţul lui Irod – Matei 14:6, 11 3. Ospăţul lui Ahaşveroş – Estera 1:3-4 4. Ospăţul lui Belşaţar – Daniel 5:5 5. Ospăţul Esterei – Estera 5:8 6. Ospăţul lui Ahaşveroş – Estera 1:19 7. Ospăţul lui Vasti – Estera 1:9 8. Ospăţul copiilor lui Iov – Iov 1:18-19 9. Ospăţul datorat întoarcerii fiului risipitor – Luca 15 10. Ospăţul lui Adonia – 1 Regi 1:49 11. Nunta din Cana – Ioan 2:2, 11

1. În ce context este scris despre Dumnezeu: „Măreţia Lui acoperă cerurile şi slava Lui umple pământul”? 2. Unde este menţionat că Dumnezeu le-a pus în inimă oamenilor: „să-i aducă la îndeplinire planul Lui”? 3. Cine a zis: „văd cerurile deschise”? 4. Cine a zis când a murit ucis cu pietre: „Domnul să vadă şi să judece”? 5. Despre cine se menţionează în V T şi respectiv în N T, că era: „un om de bine”? Despre care oameni este scris cu au umblat: „cu Dumnezeu”? Cine a fost omul care „a văzut suferinţa sub nuiaua urgiei Lui”? Care împărat a avut un toiag de domnie care a fost numit şi „toiag de dreptate”? Cine a strigat: „Doamne, scapă-mă!”?

A-B Aşa este omul care se teme de Domnul – BINECUVÂNTAT
1. Bunătatea 2. Ieroboam 3. Nebunul 4. Elisei 5. Caleb 6. Urie 7. Vine 8. Achiş 9. Naaman 10. Timotei 11. Ahitofel 12. Tesalonic

6. 7. 9.

Stejari
1 - b) 2 - e) 3 - a) 4 - g) 5 - c) 6 - d) 7 - j) 8 - f) 9 - h) 10 - i)

10.

Răspunsuri la întrebări
1. Isaia 26:3 2. 1 Petru 3:10 3. 1 Samuel 1:20 4. 2 Samuel 23:37 5. Iacov 5:19-20 6. 2 Petru 3:10 7. Ioan 7:38 8. Iosua 24:33 10. Efeseni 5:9

Vă aşteptăm răspunsurile până la data de 28.02.2013 pe adresa redacţiei
Notă: La concursurile biblice sunt rugaţi să participe copiii până la 18 ani. Vă mulţumim pentru înţelegere.

18

El va despărţi oile la dreapta... caprele la stânga
Matei 25:31-33

NechibzuiNţa
Numai bine îşi pierde banii vinovatul, când îi dă judecătorului, deşi a primi un dar de la cel nedrept, înseamnă a-ţi vinde libertatea. Greşeşte bolnavul care-şi lasă medicul ca moştenitor, dar cel mai nefericit este cel ce n-are moştenire în cer. Faţă de cel neprevăzător, prea multă sinceritate e o prostie, căci el nu poate păstra nici ceea ce este al lui. Mare e uimirea celui care nu ştie unde a greşit şi nici cum să îndrepte lucrurile. Văzând viciul altuia, înţeleptul îl îndreaptă pe al său, dar nebunul „împrumută” şi viciul altuia. Primejdia neluată în seamă vine mai repede, fiindcă nu se învaţă din nenorocirea altuia. Tot odihnindu-se, înţeleptul dă apă la moară nedreptăţii, de aceea un sfat înţelept lipseşte adesea când e mai mare nevoie de el.

chibzuiNţa
Tinerii înţelepţi îşi aleg partenerii cu mintea, nu cu ochii. Înţeleptul va porunci inimii, nerodul i se va supune. Cel care vrea să fie virtuos, trebuie să-şi stăpânească şi inima şi stomacul, căci vitejia ostaşilor stă în chibzuinţa comandantului. E ferit de primejdie cel ce se păzeşte chiar şi când e păzit, fiindcă, înţeleptul se fereşte de rău. A cumpăni asupra celor folositoare e zăbava cea mai socotită, din care înveţi a trăi cu adevărat. Micşorează greşeala cel ce o îndreaptă repede, dar înţeleptul nu uită repede greşelile pentru a nu le repeta. A suspenda legile, înseamnă a-ţi se răpi cel mai de seamă sprijin, a renunţa la chizuinţa multor oameni. În orice împrejurare trebuie să fii atent la cel cu autoritate. Nu ridica mâna împotriva stăpânului, ca să nu-ţi cadă pâinea de sub braţ. „Înţelepciunea
omului chibzuit Îl face să vaDă pe ce cale să meargă” (proverbe 14:8)

„Dacă

vezi un om care vorbeşte nechibzuit, poţi să

năDăjDuieşti mai mult De la un nebun Decât De la el”

(proverbe 29:20) „Însă
ori şi cine auDe aceste cuvinte ale le face, va

mele şi nu fi asemănat cu un om nechibzuit, care şi-a ziDit casa pe nisip” (matei 7:26)

„fiule,

să nu se Depărteze Învăţăturile acestea De

ochii tăi: păstrează Înţelepciunea şi chibzuinţa!”

(proverbe 3:21) „omul
chibzuit ia seama bine cum merge”

(proverbe 14:15)

caprele la stânga

oile la dreapta...
19

Minunate sunt lucrările Domnului...
Vulturul
„El îţi satură de bunătăţi bătrâneţea şi te face să întinereşti iarăşi ca vulturul” (Psalmul 103:5)

Vultur este numele comun dat mai multor păsări răpitoare diurne, mari, cu ciocul lung, ascuţit şi coroiat, cu aripi lungi şi cu picioare puternice, cu gheare tari, care se hrănesc cu pradă vie şi, uneori, cu stârvuri. Au privirea foarte ageră, pătrunzătoare, fiind uneori înfricoşătoare, la vedere. Sunt mai multe specii de vulturi: vultur auriu, vultur pleşuv, vultur pescar etc., iar cele mai mari specii de vulturi sunt condorii, cu o înălţime de 1,2 metri şi o deschidere a aripilor până la 3,5 metri. Aceştia trăiesc în Munţii Anzi din America de Sud şi în statul California, făcându-şi cuiburi pe stâncile abrupte şi izolate. Vulturul este recunoscut încă din timpuri străvechi, ca un simbol al curajului şi al puterii, datorită mărimii sale, fiind printre cele mai grandioase pasări zburătoare din lume, datorită capacităţii sale de zbor şi mai ales, datorită locurilor inaccesibile în care îşi face cuibul, de obicei, la mari înălţimi, pe crestele sălbatice ale munţilor. Există, însă, şi specii care trăiesc pe malul oceanului, în apropierea pădurilor sau chiar în păduri, cocoţaţi în vârful copacilor. Majoritatea cuiburilor sunt construite pe vârfurile stâncilor sau în copacii înalţi şi cu o coroană bogată. Cuibul este mare, încăpător, ambii părinţi adăugând în fiecare an crenguţe şi frunze pentru a-l întări, astfel încât cuibul poate ajunge la un diametru de 1,8 m şi la o înălţime de 1,5 m. Vulturii au vederea de trei ori mai bună decât a omului, zărind prada chiar şi de la doi kilometri distanţă, din înaltul cerului. Pot zbura 300 de kilometri fără oprire, cu viteze care ajung şi la 180 de kilometri pe oră, atunci când coboară aproape vertical pentru a înhăţa peştii din apă. Vulturul are ciocul şi ghearele foarte puternice, acestea crescând continuu pe toată durata vieţii. De altfel, datorită acestor puternice gheare, vulturul poate căra, în zbor, o pradă care câteodată depăşeşte jumătate din greutatea corpului său. Din specia vulturilor, vulturul pleşuv trăieşte cel mai mult. Poate atinge vârsta de 70 de ani. Dar ca să ajungă la această vârstă, la 40 de ani trebuie să ia o decizie grea. La această vârstă, unghiile sale sunt lungi şi flexibile incapabile să îi mai care prada, ciocul lung şi ascuţit i se înconvoaie şi nu mai poate mânca, aripile grele şi îmbătrânite, de ani şi de grosimea penelor, îi obosesc muşchii pieptului, îngreunându-i

astfel zborul, atunci, vulturul are două opţiuni: să moară, sau să se schimbe printr-un proces foarte dureros care durează aproximativ 150 de zile! Procesul îi cere vulturului să zboare pe un vârf de munte şi să petreacă acolo câteva luni. În noul cuib, el îşi loveşte ciocul încovoiat de o stâncă, până când acesta se rupe. Aşteaptă o perioadă, creşterea unui cioc nou cu care îşi smulge unghiile. După ce noile unghii apar, începe să-şi smulgă penele îmbătrânite. După aceste luni de durere, vulturul îşi reia faimosul zbor pentru care a fost creat şi pentru care trăieşte încă 30 de ani. Prin câtă suferinţa trece vulturul pentru a-şi putea continua viaţa! Am comparat acestă suferinţă a sa cu suferinţa din viaţa noastră. Trăim o viaţă scurtă pe acest pământ, într-un moment, se sfârşeşte şi în final trupul va ajunge în ţărână, iar sufletul va merge în veşnicie. Dumnezeu este Cel care ne dă ocazia să ne continuăm viaţa în veşnicie, dar în care veşnicie, depinde de noi şi de trăirea noastră. Poate de multe ori, trecând prin suferinţe, ne întrebăm care este rostul lor, dar Dumnezeu ne formează, ne modelează prin aceste încercări, ca noi să ne putem continua viaţa cu El, în raiul Său minunat. Pe cei care acceptă aceste încercări, slujindu-L pe El şi înţelegând că încercarea lucrează răbdarea, Dumnezeu îi va întări şi le va da puteri să treacă biruitori, dar cei care nu acceptă aceste încercări, suferinţe, în viaţa lor, murmurând şi renunţând la viaţă cu Dumnezeu, trăiesc doar o viaţă scurtă pe pământ şi după moarte ajung în chinul cel veşnic. Suferinţa de aici ne asigură continuarea vieţii în veşnicie, cu Mirele nostru iubit Isus Hristos. Prin suferinţă este înlăturată zgura, pentru ca fiecare copil al Său să devină aur curat. Deşi încercările dor, sunt necesare şi presupun şlefuire, iar şlefuirea e chinuitoare… Povestea vulturului este un exemplu foarte bun al durerii care transformă. El are de ales între a muri sau a întineri. Încercările ne arata slavă şi măreţia lui Dumnezeu. Oamenii neîncercaţi nu ajung în cer. „Flăcăii obosesc şi ostenesc, chiar tinerii se clatină; dar cei ce se încred în Domnul îşi înnoiesc puterea, ei zboară ca vulturii; aleargă şi nu obosesc, umblă şi nu ostenesc” (Isaia 40:30,31)

Rebeca Dagău
Adresa la care ne puteţi contacta pentru abonamente, răspunsuri la întrebări, articole, sugestii, reclamaţii este: Calea Aurel Vlaicu, Nr. 121-125, Arad, cod 310365, România, Tel./Fax: 0257 272477, Mobil: 0740 437777, 0746 046080, site: www.dragostepentruadevar.ro sau rev_betel@yahoo.com Colectivul de redacţie: Învăţătorii „Şcolii biblice pentru copii «Betel»”

„Revista Betel”