EROZIUNEA SOLULUI

Eroziunea solului reprezinta unul din procesele

morfologice exogene importante, avand un rol
determinant in modelarea scoartei terestre. Procesul de eroziune propriu-zis consta in desprinderea - sub actiunea apei, a aerului sau a activitatilor desfasurate de om - a unor particule de

sol si roca de la suprafata terenului, transportul
materialului desprins si depunerea lui la distante considerabile fata de locul de origine.

AGRICULTURA
DEGRADAREA SOLULUI

SILVICULTURA ALTE DOMENII (cresterea animalelor)

POLUAREA SOLULUI

Se apreciaza ca anual se pierd prin eroziune, la nivelul globului peste 76 miliarde tone de sol fertil dintre care aproximativ 23 miliarde tone peste capacitatea de refacere a unor straturi nou

Clasificari privind eroziunea solului

D.p.v. istoric - eroziune geologica veche - eroziune geologica normala

D.p.v al factorilor - eroziune hidrica sau pluviala - eroziunea eoliana

Eroziunea prin apa poate avea intensitati si forme diferite, in functie de caracterul si starea apei care actioneaza asupra solului:

- picaturi - apa de scurgere - apa de infiltratie - valuri - ghetati, etc. In functie de modul in care apa actioneaza asupra solului, eroziunea hidrica se clasifica in: - eroziune produsa prin picaturile de ploaie - eroziune produsa de scurgerea apei

Eroziunea eoliana se produce, in general in zonele cu soluri nisipoase, dar poate aparea uneori si pe soluri zonale cu textura fina. Vectorul care determina acest tip de eroziune este vantul, care actioneaza prin: - viteza - frecventa - durata

Depunerea materialului transportat are loc atunci cand viteza vantului scade sau cand acest material intalneste anumite

obstacole. Principalele formatiuni ale eroziunii eoliene sunt: - musuroaiele de nisip - se formeaza pe nisipuri fara vegetatie - valurile - movilele - dunele - barhanele

Din punct de vedere al modului in care este indepartat solul, se disting: - eroziunea de suprafata (plana sau difuza), care se manifesta pe zone oarecum plane ale versantilor ca urmare a scurgerii difuze - eroziunea de adancime (liniara sau torentiala), care se produce pe directii de concentrare in siroaie a apelor de scurgere.

Eroziunea de suprafata are loc sub actiunea distructiva a picaturilor de ploaie si/sau a scurgerii dispersate, laminare

sau sub forma de suvoaie de mici dimensiuni Eroziunea in adancime se produce sub actiunea scurgerii concentrate si este reprezentata prin: - rigole (santulet < 50 cm) - ogase (sant 0,5 – 2 m) - ravene (sant ingust cu versanti foarte abrupti) - torenti (curs temporar, f. puternic, debit ridicat) Formele de manifestare a eroziunii in adancime sunt foarte bine conturate, au dimensiuni mari si un caracter de permanenta.

In prezent se desfasoara cu o intensitate amplificata si un ritm rapid o noua forma de eroziune: eroziunea accelerata

sau antropica. Aceasta este caracterizata de faptul ca volumul de sol erodat anual depaseste volumul de sol care se reface

Eroziunea accelerata se clasifica in:

- eroziune prin picaturi sau impact; - eroziune prin scurgere: - eroziune de suprafata (plana); - eroziune prin siroire; - eroziune in adancime sau prin ravinare; - eroziuni speciale: - eroziunea prin irigatie - eroziunea prin valuri - eroziunea glaciara

Factori care determina sau favorizeaza eroziunea solului
Factorii care influenteaza eroziunea solului pot fi - naturali - antropici - activi - de declansare

- pasivi - de influentare

Factorii naturali - factori climatici (regimul precipitatiilor, temperatura, vanturile) - factori de relief (panta, lungimea si forma versantilor,

expozitia etc.) - factori litologici (natura rocii mame, alternarea rocilor de natura diferita, etc.) - factori edafici (permeabilitatea, textura, structura, etc.)

Factorii climatici sunt cei mai activi vectori ce cauzeaza aparitia si dezvoltarea procesului de eroziune. - Precipitatiile atmosferice - energia cinetica dezvoltata de

ploile torentiale
- zapada-atunci cand se topeste Principalii parametrii ce caracterizeaza energia cinetica

a precipitatiilor erozive sunt dimensiunea, viteza de cadere a picaturilor, intensitatea si durata ploii.

- Temperatura influenteaza procesul de eroziune sub doua aspecte: - fizic – prin producerea inghetului si dezghetului, fenomen care afecteaza structura solului - chimic – favorizand descompunerea rocilor Temperatura este principalul factor care ajuta la declansarea

procesului de eroziune prin topirea brusca a zapezii.

- Actiunea directa avanturilor

- Relieful - Expozitia versantilor - Substratul de roca - Factorii edafici - Vegetatia

Omul, prin interventiile sale haotice, constituie un factor important in procesul de erodare a terenurilor, prin activitati legate de defrisarea padurilor, pasunatul excesiv, amplasarea gresita a parcelelor, orientarea drumurilor intr-o directie care favorizeaza eroziunea, etc

Consecintele eroziunii solului
Principalele consecinte ale procesului de eroziune a solului sunt: - modificarea proprietatilor chimice ale solului - modificarea proprietatilor fizice ale solului - reducerea productiilor agricole - reducerea suprafetei terenurilor utilizabile in agricultura si in alte domenii de activitate - distrugerea asezarilor umane

- ingreunarea exploatarii terenului - inrautatirea regimului apelor de suprafata si subterane - poluarea mediului inconjurator – eroziunea solului se evidentiaza ca o importanta cauza a poluarii aerului, a apei si a solului.

Masurile si lucrarile de combatare a eroziunii solului
- reducerea pierderilor de sol prin eroziune;

- ridicarea fertilitatii solului; - ridicarea productiei agricole; - crearea unor conditii mai bune pentru mecanizarea lucrarilor de exploatare - incadrarea lucrarilor de combatare a eroziunii solului in planul de amenajare complexa a bazinului hidrografic din care face parte terenul.

Clasificare conventionala a complexului de lucrari

antierozionale
- masuri generale de combatare a eroziunii solului, cum sunt zonarea functionala a padurilor si stabilirea categoriilor de folosinta; - masuri organizatorice care se refera la sistematizarea teritoriului agricol si organziarea interioara pe categorii de folosinta; - masuri si lucrari de agrotehnica antierozionala, diferentiate si pe categorii de folosinta;

- masuri hidroameliorative necesare combaterii eroziunii solului pe versanti, incluzandu-se in aceasta categorie lucrarile de terasamente (nivelari, neteziri, terasari, etc.) si lucrarile de regularizare a scurgerilor apei pe versanti (valuri, canale de coasta, debusee, etc.); - masuri antierozionale pe reteaua torentiala (ogase, ravene) care se refera la astupatul formatiunilor incipiente, de mici dimensiuni, lucrari longitudinale si transversale pe firul ravenelor, impaduriri, etc.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful